ORGANIZAREA

MATERIALULUI GENETIC

ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

Din punct de vedere funcional se disting trei nivele de organizare a

materialului genetic:
genomic

cromozomial

genic

Nivelul genomic
1990 - a fost lansat Proiectul Genomul Uman (PGU, Human Genome Project)
2001 - a fost publicat o prim schi a genomului uman, incomplet i
imperfect, dar pentru prima oar era posibil o perspectiv clar asupra structurii
genomului uman.
2003 - a fost anunat prima variant finisat cu o precizie de 99,9%, aproape
complet a genomului uman. Aceast versiune a fost publicat un an mai trziu.
2007 - s-a ncheiat secvenierea ntregului genom, numeroase date urmnd a fi
adugate.
Genomul reprezint ansamblul complex al secvenelor de ADN al unui individ sau
specii.
Cantitatea total de ADN din celulele umane diploide a fost apreciat la 7
picograme sau 3,5 picograme per genom haploid, ceea ce corespunde teoretic la
circa 3,3 miliarde de perechi de baze (pb).

U.M.F IAI

STRUCTURA GENOMULUI UMAN

GU = un genom nuclear (99,9% ADN) +
un genom mitocondrial (0,1%).

35.000 gene

Caracteristici

Genom nuclear

Genom mitocondrial

Mrime

3200 Mb

16,6 Kb

Numr de molecule de ADN

diferite

23 (la celulele XX) sau 24 (la

celulele XY)

O molecul circular de ADN

Asocierea cu proteine

Mai multe clase de histone i

proteine nehistonice

Neasociat cu proteine

Procentul de ADN codant

10 %

97 %

Numr de gene

35.000 gene

37gene

Introni

Prezeni n cele mai multe gene

Abseni

Ereditate

Mendeliana pentru genele de pe

autosomi i cromosomul X;
paternal pentru secvenele de
pe Y

Exclusiv matern

-catena H 28 gene
- catena L 9 gene
- bucla D - sinteza unei
mici piese adiionale,
notat ADN 7S, la catena
H.
Genele mitocondriale:
- 13 gene care codific
lanuri polipeptidice,
- 22 gene codific pentru
ARNt
- 2 gene pentru ARNr.

Nivelul cromozomial

Cromozomii sunt elemente dinamice

si constante ale celulei cu functii
genetice esentiale.

In cromozomii eucariotelor:
ADN- ul - 13- 16 %,
ARN -ul - 12 -13 %
proteinele histonice si non histonice - 68 -72 %.

HISTONELE
La eucariote au fost
identificate 5 tipuri de
histone : H1, H2A, H2B, H3,
H4.
H1 - bogata in lizina
H2A - bogata in leucina
H2B - bogata in serina
H3
- bogata in arginina
si cisteina
H4
- bogata in arginina

Histonei H10 (numit i H5)

care lipsete n celulele care se
divid i apare n celulele
difereniate

Histona H2AZ, cu rol important

n reglarea transcripiei.

CENP-A este o protein

nrudit cu H3 care are rol
major n activitate
centromerilor.

NON HISTONELE
DNA

HMG high mobility

group
SARs ( scaffold
associated regions).
HMG-box domain

CROMATINA
Prezinta diferite grade de condensare si se
prezinta sub doua tipuri morfofunctionale
distincte ( clasificare facuta de E.Heitz in
1928):
- eucromatina
- heterocromatina
Heterocromatina este de doua feluri ( clasificare
facuta de S.Brown in 1975):
- constitutiva
- facultativa

Caracteristici

EUCROMATINA

HETEROCROMATINA

Condensare

Fin dispersat

Puternic condensat

Compoziie chimic

Predomin p.b. C - G;
ADN nerepetitiv;
proteine nehistonice

Predomin p.b. A - T;
ADN repetitiv; proteine
histonice

Colorare

Slab

Intens

Activitate genetic

Activ

Inactiv

Replicare n faza S

Precoce

Tardiv

 Heterocromatin constitutiv
prezent tot timpul i n toi nucleii celulelor unui organism, este egal
pentru cei doi cromozomi omologi

Heterocromatin
facultativ
este rezultatul unei
heterocromatinizri
difereniate care duce
la inactivarea parial
sau total a unuia
dintre cromozomii
omologi
- este inegal la cei
doi cromozomi
omologi.
- ex. cel mai tipic l
constituie cromatina
sexual

Heterocromatina

Eucromatina

NUCLEOZOMUL
Analiza cromatinei a evidentiat un sistem ierarhizat de fibre de dimensiuni diferite rezultate prin
spiralizari succesive.

Nucleozomul contine cantitati aproximativ egale de AND si histone. Masa

moleculara a nucleosomului este de cca 262 000 de daltoni, fiind alcatuita
astfel :
H1
= 24000
H2A X 2 = 28000
H2B X 2 = 28000
H3 X 2 = 30000
H4 X 2 = 22000
Deci in total histonele reprezinta 132000 de daltoni si AND diferenta de
130000 de daltoni ( cca 200 pb).

Prin microscopie
electronic s-au
identificat nucleozomii
de aprox.11 nm n
diametru i 6 nm n
nlime, legati ntre ei
prin fire subiri de acid
dezoxiribonucleic.

Etape n structurarea fibrei nucleosomice:

A. Alcatuirea miezului
histonic (cate 2
molecule din H2A,
H2B, H3, H4).

 B. O secventa de
ADN (de 146 pb)
se infasoara de in
jurul miezului
histonic

 C. Histona H1sigileaz fiecare nucleozom si,

simultan, conecteaz doi cte doi nucleozomii
nvecinai.

SOLENOIDUL
diametrul de
30nm
contine 6
nucleozomi/tur

filament de nucleozomi
10 nm

filament de solenoid
30 nm

BUCLE LATERALE

diametrul de 300nm
20-100kb numite i
domenii, ataate la un
matrix proteic nonhistonic
prin asa-numitele situsuri
de ancorare
proteinele non histonice
Sc1 si Sc2 ( scaffold)
modelul de rsucire este
specific pentru fiecare
bucl.

 - fibra bucleiforma se
rasuceste suplimentar
(grad compactare 20)
- 30 proteine non
histonice
- nr rasuciri la cr 1 ar fi
de 29-33 rotatii
- cromatida unui
cromosom cu
diametrul de 700nm

Structura
cromozomilor
metafazici
2 cromatide
unite
printr-un
centromer

OM
- 46
MAIMUTA
- 42
CIMPANZEU - 48
BOVINE
- 60
CAINE
- 78
PISICA
- 38
CAL
- 64
SOARECE
- 40
DROSOPHILA 8
CRAPUL
-104

Metode de obtinere a
cromozomilor
Tehnici citogenetice clasice

Sisteme de Cariotipare

Cariotip-bandare GTG

Tehnici de citogenetica moleculara

Hibridizarea n situ cu fluorescen (FISH) este o
metod de citodiagnostic molecular n care, are loc
hibridizarea, pe baz de complementaritate, ntre o
secven specific din ADN-ul cromozomului analizat
(ADN int) i o sond de ADN.
Tipuri de sonde:
centromerice
telomerice
specifice unui intreg cromozom
Testele FISH se pot efectua pe
nuclei interfazici din celule ale lichidului amniotic
celule ale vilozitilor coriale
limfocite, celule din mduva osoas, tumori solide

HIBRIDIZARE FLUORESCENTA IN SITU (FISH)

Aspect normal al nucleului interfazic(sex

feminin)

Aspect normal al nucleului interfazic(sex

masculin)

FISH n sindromul Down

FISH la sindromul Edwards