Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
IZVOARE
PRIVIND
ISTORIA
ROMiNIEI
I
www.dacoromanica.ro
FONTES AD HISTORIAM
DACOROMANIAE PERTINENTES
I
Ab Hesiodo usque ad Itinerarium Antonini
EDIDER UNT
VLADIMIR ILIESCU
VIRGIL C. POPESCU
GHEORGHE *TEFAN
www.dacoromanica.ro
IZVOARE
COMITETUL DE REDACTIE
VLADIMIR ILIESCU
VIRGIL C. POPESCU
GHEORGHE STEFAN
Bucurelti-1964
www.dacoromanica.ro
VLADIMIR ILIESCU
RADU HINCU i VIRGIL C. POPESCU
VLADIMIR ILIESCU
HARALAMB MIHAESCU,
Au mai colaborat la acest volum:
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Volumul de fats este eel dintii dintr-o lucrare mai vasta menita sa publice
izvoarele narative ale istoriei vechi 9i medii a Rominiei.
Ordinea adoptata este cea cronologicg. Primul volum cuprinde izvoarele
grece9ti 9i latine9ti de la Hesiod ping la sfirqitul secolului al III-lea e.n. S-a
fixat ca limitg sfir9itul secolului al III-lea tinind seama de faptul ca aceastg
data reprezinta un moment foarte important in istoria Daciei: retragerea stapinirii romane 9i crearea premiselor trecerii la o orinduire mai avansatli, orinduirea feudalg.
De 9i colectivul Institutului de arheologie al Academiei R.P.R. care a
intocmit aceasta lucrare s-a strgduit sa descopere 9i sa inregistreze toate informa-
pentru geto-daci, avind in vedere fie inrudirea, fie legaturile strinse dintre
ace9tia 9i grupurile etnice vecine, fie interdependenta culturala 9i nivelul
apropiat al dezvoltgrii social-economice ale tuturor populatiilor din bazinul
arhaice
epocii romane.
9i
izvoarele
1 Pentru izvoarele scrise ate istoriei vechi a patriei noastre a se consulta si acad.
C. Daicoviciu, D. M. Pippidi si Gh. yStefan, Izvoarele scrise, in Istoria Rominiei, Editura Acade-
www.dacoromanica.ro
VI
INTRODUCERE
1. Scriitorii greci din epoca arhaica i epoca clasica aveau patine cunotime despre situatia geografica si etnografica a bazinului carpato-dunarean.
Referintele for asupra acestui %inut au un caracter intimplator si, de multe ori,
legendar. 0 cunoastere mai veridica a regiunilor din jurul Marii Negre incepe
de abia in secolul al VI-lea I.e.n. ca urmare a colonizarii tarmului acesteia de
catre greci. insa lucrarile primilor 4 logografi * sint in cea mai mare parte pierdate. De aceea opera lui Herodot ramine lucrarea de baza pentru istoria acestor
tinuturi. Valoarea stirilor lui Herodot este desigur inegala, dar in multe privinte
informatiile lui sint pre tioase. Astfel, Dunarea, asupra cursului careia circulau
versiuni legendare, ca aceea a varsarii ei atit in Marea Adriatica, cit si in
Pontul Euxin, ii gasete la Herodot cea dintli descriere mai apropiata de realitate. Herodot este primul scriitor antic care ne-a transmis numele unor afluenti
ai marelui fluviu de pe teritoriul tarii noastre: Porata (Pyretos), Tiarantos,
Araros, Naparis si Ordessos (IV, 48). Identificarea unora prezinta Inca dificultati (V. Parvan, Nume de rturi daco-scitice, in / An. Acad. Rom., Mem. sect.
ist. )), s. III,t.I), dar, chiar aa, tirile isi pastreaza o cern' valoare. InformaVile ample asupra scitilor din regiunile de steps si de silvo-steps nord-pontice
constituie baza cunostintelor noastre asupra acestei populatii. Dar data Herodot
este, incontestabil, cel mai important izvor pentru istoria scitilor si a altor
populatii nord-pontice, grupurile etnice din spatial carpato-dunarean Ii sint
mai vag cunoscute, cu exceptia agatirsilor pe care istoricul grec ii situeaza
intr-un tinut prin care curgea riul Maris. Considerind ca Maris este cea mai
veche mentiune a numelui Muresului, avem motive sa situam pe agatiri in
podisul Transilvaniei si sa le atribuim o serie de descoperiri arheologice din
prima epoca a fierului. Mai impor tanta ni se pare informatia ca grupul agatirilor prezinta multe asemanari cu tracii, ceea ce pare a fi rezultatul convietuirii for cu populatia majoritara bastinae (IV, 104). Indirect se confirms
astfel existenta autobtonilor traci, in masa carora scitii agatiqi, data ei nu
vor fi fost chiar traci, vor sfir0 prin a se contopi.
Cunotintele lui Herodot, remarcabile in ceea ce priveste pe sciiii nordpontici, sint foarte neprecise i nesigure asupra teritoriilor situate la apus de
Prut. Herodot afirma de pada (V,9) ca. <( nimeni nu tie tine locuiete * dincolo
de Istru i adauga: 4 se pare ca dincolo de Istru este un desert nemarginit *.
E posibil sa fie vorba de ceea ce Strabon numeste (< pustiul getilor )). Cu mult
mai exacte si mai reale sint stirile sale asupra etnografiei Traciei dintre Dunare
i Marea Egee. Poporul cel mai numeros, dupa indieni, tracii traiau despartiti
in numeroase triburi. Obiceiul de a deplinge pe eel ce se nWe si de a socoti
fericit pe cel ce moare, poligamia si obiceiul de a se ucide pe mormintul sotului
cea mai iubita dintre sutii, tatuajul, vinzarea copiilor, libertatea acordata fetelor
i cumpararea sotiilor, stiri pe care le vom gasi si la alti scriitori, au fost inregistrate mai intii de Herodot. Tot de la el aflam ca aristocratia traia din
razboaie i prazi, in mare cinste la traci (in faza democratiei militare), pe cind
agricultura era o ocupatie desconsiderata. Credintele religioase, ca si obiceiurile de inmormintare sint de asemenea descrise. Descoperirile arheologice
confirms multe din informatiile istoricului grec. Astfel, el arata (V, 8) ca cei
`bogati erau incinerati sau inhumati i ca se ridica pe mormint o movila (tumul).
Numeroi tumuli funerari descoperiti in Tracia, printre care citam cunoscutul
mormint de la Kazanlak (R. P. Bu)garia), confirms informatia lui Herodot.
www.dacoromanica.ro
VII
ca se deosebesc de acetia prin obiceiurile lor, este de cea mai mare importanta pentru fixarea in spatiu a celor mai indepartati stramoi cunoseuti ai
poporului romin. Este limpede ea, in secolul al VI-lea, getii se diferentiasera
din masa tracilor i locuiau pe un teritoriu bine precizat, unde ii vom afla i
in veacurile urmatoare ca populatie sedentary de agricultori i crescatori de vite.
In adevar, veracitatea informatiei lui Herodot se confirms prin izvoarele
ulterioare. Astfel, Tucidide arata Ca getii faceau parte, catre sfiritul secolului
al V-lea i.e.n., din statul tracilor odrisi, ca locuiau la nord de muntele
Haemus, ca erau vecini cu scitii i erau arcai calari (II, 96, 1). Cinci veacuri
mai tirziu, poetul Ovidiu ii inregistreaza ca populatie de baza a Scitiei
Minore.
In afara tirilor lui Herodot, informatiile cu privire la geto-daci, in izvoarele greceti din perioada care precede ridicarea Macedoniei la situatia de
principala putere in regiunile tracice, sint extrem de sarace. Mentionarea de
catre Sofocle a unui # rege # al getilor, numit Charnabon, altfel necunoscut,
nu se confirms din nici o alts sursa. Mai semnificativa este aparitia numelor
de Daos = dacul i Geta = getul, cu care autorii comediei neo-atice ii numesc
adesea sclavii din piesele lor. Este o indicatie asupra aprovizionarii pietii greceti cu sclavi procurati din Dacia, operatie in care coloniile greceti din Dobrogea
www.dacoromanica.ro
VIII
INTRODUCERE
cer in timp de furtuna (Herod., IV, 94), trimiterea catre zeul suprem a
unui sol, din cinci in cinci ani, practica singeroasa ce reprezinta, in realitate,
ecouri ale sacrificiilor umane, practicate cindva, au retinut de asemenea atenTia
scriitorilor antici. Platon insu9i (Carmide) aduce in sprijinul concepliei sale
idealiste, conform carcia totul deriva din suflet, exemplul rezolvarii de
catre invafatura lui Zamolxis a problemei interdependenTei dintre suflet
9i trup.
Interesul pe care 1-a trezit la scriitorii antici din acea perioada religia
getilor, ca fenomen pe care ei it considers ca eel mai caracteristic acestui grup
tracic, ne lipse9te de posibilitatea de a ne informa asupra dezvoltarii economice
9i politice a societatii ba9tina9e. Informatiile concrete despre evenimentele din
stinga Dunarii sint de o saracie exasperanta. Este ca 9i cum teritoriile aflate
la stinga Dunarii ar fi fost o terra incognita. Tot ce Se scria despre geti In acea
perioada se referea la grupul din dreapta fluviului.
ReIinem insa faptul ca in secolul al VI-lea gqii se conturasera precis ca un
grup etnic ce se deosebea de restul tracilor mai ales din punctul de vedere al
suprastructurii religioase, fata de care grecii nutreau o mare admiratie. In
legatura cu aceasta s-a emis ipoteza unui 4 monoteism >) sau 6 henoteism >>
getic. Insa nisi textele, 9i cu atit mai Win urmarirea stadiului de dezvoltare
social economics a getilor, nu ne ingaduie o asemenea concluzie. Zamolxis
reprezinta numai divinitatea principals a unui panteon din care fac parte 9i
alte divinitaIi de caracter htonian. insa9i legenda retragerii lui Zamolxis in
incaperi subterane, anume pregatite pentru a aparea oamenilor ca intors din
alts lume, este de considerat ca un element religios htonian.
pentru acele populqii 9i regiuni, ceea ce are drept consecinta aparitia unor
9tiri din ce In ce mai frecvente asupra acelor Tinuturi. Pe masura ce polisul grec
era inlocuit de monarhiile elenistice, in care, alaturi de greci, traiau numeroase
alte grupuri etnice ce ci9tiga o tot mai mare importanta economics 9i politica,
se large9te 9i cimpul observaIiilor. ExpediIii militare in regiuni 9i spatii putin
www.dacoromanica.ro
I)
de Dunare (II, 1., 41), observe ca o Alexandru ne-a descoperit regiunile nordice
ale Europei pink la Istru, iar romanii locurile de dincolo de Istru, pins la fluviul
Tyras * (I, 2,1). Teritoriul locuit de geto-daci Incepe, in adevar, sa fie mai bine
Aceasta concluzie este cu atit mai indreptatita cu cit numai citeva decenii
mai tirziu, in cursul luptelor getilor de sub conducerea lui Dromichaites impotriva incercarilor de cucerire ale lui Lisimah, regele elenistic al Traciei, apare
day din izvoarele antice ca getii erau organizaii intr-o uniune puternica, capabila sa suporte cu succes un razboi de aparare contra cotropitorilor.
Evenimentele din cursul acestui razboi slut povestite de mai multi autori
antici: Diodor din Sicilia, Strabon, Pausania. Relatarile celor trei izvoare
difera in unele detalii, ceea ce a provocat si interpretari diferite. Astfel, Diodor
face din Dromichaites un rege al tracilor, iar Polibiu (la Suidas), rege al odrisilor, ceea ce ar Insemna ca actiunea s-ar fi desfasurat in dreapta Dunarii (XXI,
12, 1). Strabon, mai bine informat, it numeste rege al getilor (VII, 3, 8), ceea ce
ni se pare mai veridic. In adevar, din descrierea desfasurarii evenimentelor si a
caracteristicilor terenului in care au inaintat trupele lui Lisimah Strabon
plaseaza teatrul de lupta in a pustiul getilor* (-h T(.7)v I'vrc7.p.0 gpv.LEoc
VII, 3, 14) reiese ca expeditia a avut loc in stinga Dunarii. In lipsa unor
stiri mai precise, istoricii moderni, urmind fidel pe Strabon, care situeaza acel
a pustiu al getilor 0 de la Dunare la Tyras (Nistru), cred ca expeditia lui Lisimah
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
(Getica, p. 61). Recent, C. Daicoviciu a sustinut ca stapinirea lui Dromichaites se intindea pe Arges. Argumentelor lui C. Daicoviciu li se poate aduce
un puternic sprijin arheologic. In adevar, cimpia dintre Olt si Ialomita, avind
ca axa intermediary valea Argesului, este puternic populata in epoca fierului
geto-dacic. Cum era firesc, Baraganul, stepa situata la est de Ialomita, avea
conditii mai putin favorabile pentru o asemenea dezvoltare. Teritoriul uniunii
de triburi de sub Dromichaites cuprindea mai ales cimpia roditoare si straba-
democratiei sclavagiste. Dar nici el, nici alti scriitori nu ne-au transmis vreo
insemnare despre clasele si pAturile sociale din aceste orase si raporturile
concrete dintre ele.
Legenda argonautilor, cu atitea elemente fantastice, reflectind, probabil,
amintirile primelor calatorii in Marea Neagra, ca si legenda insulei Leuce,
legata de salasluirea lui Ahile acolo, ocupa un loc exagerat la scriitorii ce s-au
www.dacoromanica.ro
XI
realitatile din dosul perdelei de orase grecesti ce se intind de-a lungul tarmului,
informatiile sint insa sarace si lipsite de consistenta.
Stirile cuprinse in opera lui Pseudo-Scymnos ne fac sa regretam pierderea
lucrarilor lui Demetrios din Callatis din care el s-a informat si care par a fi fost
un izvor de mare pret pentru istoria, geografia si etnografia tarmului de vest
www.dacoromanica.ro
XII
INTRODUCERE
de Carpati, care, pentru a ajunge in contact cu getii, trebuie sa fi fost antrenati de unul din grupurile celtice, ce au ocolit Carpatii pe Ia nord si au coborlt
in Moldova catre Dunarea de Jos. Geograful Ptolemeu va mentiona in adevar,
in regiunea dinspre Prut si Nistru, tribul celtic al britolagilor. Bastarnii au lasat
si urme arheologice in Moldova, ca, de exemplu, la Poienesti-Vaslui (vezi R. Vulpe,
In cele din urme s-au stabilit in regiunea de la gurile Dunarii, unde s-au
mentinut mult timp sub numele de peucini, dupe numele insulei Pence, si au
dezlantuit atacuri asupra oraselor grecesti si a regiunilor trace. Atacurile lor
au contribuit la decaderea Histriei, ale carei interese In apele deltei Dunarii
au avut, desigur, de suferit si au obligat apoi pe romani sa is masuri de sigm
rants ce se vor incheia cu cucerirea teritoriului Dobrogei.
Istoria triburilor geto-dace de la Dromichaites Ia Burebista este absents
din izvoarele literare entice. Se pare ca dupe o perioada de framintari provocate
de migratia celtilor, perioada in care au patruns in culture getica o serie de
elemente celtice, geto-dacii s-au refacut, pentru ca in vremea lui Burebista sa
asistam la aparitia statului sclavagist incepator dec.
putin din punct de vedere etnografic. Interesul fats de aceste populatii era cu
atit mai viu cu cit ele au fost antrenate in coalitii antiromane, asa cum se
constata, de pilda, in timpul lui Mitridate. In acest sees apare justificata
afirmatia lui Strabon ca 4 romani au descoperit locurile de dincolo de Istru *
nu ca urmare a unei preocupari stiintifice, ci ca rezultat al intereselor politico
ale imperiului. Astfel, razboaiele cu Mitridate pun pe romani in situatia de a
veni, pentru prima data, in contact direct cu orasele grecesti de pe tarmul
tracic si getic al Marii Negre, aliate cu regele Pontului. Ostile romane supun
aceste orase in anul 71 i.e.n. (Apian). 0 inscriptie gasita la Callatis confine
un fragment din tratatul de # alianta # dintre aceasta si romani, In curind, insa,
orasele grecesti, silite sa suporte # alianta romans , se rascoala sub conducerea
www.dacoromanica.ro
XIII
Conform relatarilor lui Strabon, geto-dacii se invecinau cu suebii, teritoriul locuit de ei marginindu-se la sud cu Istrul, iar la apus cu muntii Padurii
Hercinice (VII, 1, 3; VII, 3). Ei erau de neam trac si locuiau pe ambele maluri
ale Dunarii, ca si moesii, numiti mai de unlit misi, inregistrati si de Homer (VII,
3, 2). Despre traci in general, si despre geti in special, Strabon arata ca ei traiati
in poligamie, reproducind un text al comicului Menandru. Ramine neclar data
poligamia era practicata de toti sau numai de aristocratie, lucru ce pare mai
probabil. Combatind parerea ca termenul de a abioi a, folosit de Posidoniu
pentru o categorie a misilor numiti si a ctisti si a capnobati a (= evlaviosi),
s-ar datora faptului ca acestia n-ar avea legaturi cu femei, Strabon it explica
prin religiozitatea cunoscuta a getilor, careia i s-ar datora epitetul de a evlaviosi a.
Getica, deli se referea la daci, ca si de Dio Cassius, este menita a preciza stirea
mai vaga a lui lustin: a Daci quoque soboles Getarum. . . a. Este clar ca grecii
au folosit termenul de geti, deoarece ei se refereau la triburile din rasaritul
Orli noastre, inclusiv cimpia Munteniei, in timp ce scriitorii de limbs latina
folosesc, de preferinta, termenul de daci, interesul fiindu-le retinut de triburile
din vestul Daciei, ca unele care ajunsesera sa ocupe un loc proeminent in perioada expansiunii romane la Dunare. Nu lipseste insa termenul de getae nici
la scriitorii latini, eeea ce insemneaza ea ei aveau convingerea identitatii dintre
cei doi termeni.
www.dacoromanica.ro
XIV
INTRODUCERE
dacilor. Problema apartenentei etnice a dacilor nu s-a pus pentru istoricii antici
decit in momentul cind dacii au preluat conducerea triburilor nord-dunarene,
observindu-se in acel moment ca ei apartin unei populatii tracice, locuind pe
ambele maluri ale Dunarii, insa mai ales la nordul fluviului, si putind fi denumiti fie geti, fie daci
numiri sub care se intelege toata masa triburilor trace
din regiunea carpato-danubiana. Principala indica-tie a identitatii dintre daci
i geti o constituie unitatea limbii: o Dacii au aceea0 limbs ca si getii , spune
Strabon (VII, 3,
13).
besi, trogloditi (sub trogloditi sintem inclinati a intelege nu numele unui trib,
ci o populatie care traia in locuinte sapate in pamint, adica in bordeie) locuind
o pe teritoriul ce se intinde mai sus de Callatis , iliri, celt,i din vecinatatea Daciei
(scordisci Si teurisci)
fac din lucrarea lui Strabon cel mai pretios izvor
arata ca intra cuvintul trac bria, insemnind oral , fie de ordin istoric i
topografic sau la fenomene naturale. Aflam, de exemplu, ca templul din ApolIonia pontica a fost pradat de romani i a statuia zeului, sculptata de marele
Calamis, a fost transportata la Roma de M. Lucullus i aezata pe Capitoliu,
ca o parte din orapl Bizone s-a scufundat in urma unor cutremure, i alte
tiri importante cu privire la orwle grece0i de pe tarmul Marii Negre.
Opera lui Strabon este deosebit de pretioasa pentru tirile referitoare la
evenimente istorice petrecute in decursul veacurilor pe teritoriul tarii noastre.
Numele de Scitia Minora, cu care se desemna tinutul dintre Dunarea de Jos
www.dacoromanica.ro
XV
www.dacoromanica.ro
XVI
INTRODUCERE
Moartea lui Cezar (44 i.e.n.) si, nu mult dupa aceea, a lui Burebista insusi,
ucis si el in urma unei rascoale sau, mai degraba, a unui complot din sinul
aristocra tiei, urmata, la Roma, de alte lupte civile, iar in Dacia de dezmembrarea arhiei lui Burebista, au aminat pentru mult timp ciocnirea decisiva intre
daci si romani, care 'Area inevitabila.
Asupra mortii marelui conducator al geto-dacilor, Strabon ne informeaza
ca ea a fost cauzata de niste rasculati, fara sa dea alte amanunte de natura
sa defineasca caracterul # ra'zvratirii )). Probabil Ca uciderea lui Burebista a fost
opera unei conjuratii, in care rolul principal 1-au avut sefii unor triburi obligate
nita de Burebista de la tatal sau. Intrucit aceasta avea o vechime mai mare
si reprezentase simburele organizatoric al arhiei lui Burebista, consideram ca ea
a dainuit mai departe, consolidindu-se neintrerupt sub o serie de conducatori,
a caror ordine de succesiune nu rezulta clar din izvoare, pina la Deceball.
Chiar in epoca dezmembrarii, deli puterea for decazuse din pricina dezbi-
narii interne si a actiunilor romane din timpul lui August, Strabon arata
a dacii erau in stare sa puns pe picior de lupta patruzeci de mii de oameni
www.dacoromanica.ro
XVII
Primii geti care i-au pierdut libertatea au fost cei din Scitia Minors.
Asupra conditiilor infringerii i desfiintarii de catre M. Licinius Crassus, in
anii 29-28 i.e.n., a organizatiilor conduse de &dire Dapyx i Zyraxes nu ni se
pastreaza nici un izvor contemporan. 0 descriere amanunlita si chiar dramatica
a acestor evenimente ne-a lasat istoricul Din Cassius, insa nu cunowen sursa
sa de informatie. Teritoriul getilor supu0 atunci n-a fost anexat la imperiu,
ci a fost inglobat in statul clientelar al tracilor odrisi. Asupra situatiei din acest
colt de ;aril, in perioada stapinirii odrisilor, dispunem, din fericire, de un izvor
extrem de pretios: poeziile din exil ale lui P. Ovidius Naso (Tristia si Ex
Ponto). Informatiile lui Ovidiu, deli contin unele exagerari, slat cu alit mai
pretioase cu cit ele se datoresc unui martor ocular. Deosebit de valoroase sint,
de exempla, tirile lui cu privire la etnografia acestui tinut. Din ele rezulta ca
masa populatiei sedentare rurale o formau getii, ca 9i in vremea lui Herodot.
Alkuri de ei sint inregistrati si besi traci, sciti, sarmaci navalitori, iar in
oraele de pe litoral grecii. Intre toti, insa, getii erau cei mai numero0 i
locuiau nu numai pe teritoriul rural, ci chiar i in oraul Toinis.
Poetul a descris cu multa simpatie i cu accente patetice viata deosebit
de grea a triranilor bgtoinasi. Era o viata plina de nesiguranta, vqnic ameninlath' de primejdiile ce veneau de dincolo de Dunare, navaliri furtunoase si cu
efecte distrugkoare ale sarmatilor, getilor nord-dunareni si bastarnilor, carora
statul odrisilor nu le putea face feta. Ovidiu este de asemenea unicul scriitor
care inregistreaza luptele singeroase purtate in anii 12 si 15 e.n. pentru stapinirea cetatilor Aegyssus (Tulcea) i Troesmis (Iglita, raionul Macin). Romanii
au fost nevoiti sa angajeze atunci propriile forte pentru a restabili situatia.
Mai tirziu, in anul 46 e.n., ei au pus capat acestei stari de lucruri, anexind
teritoriul Scitiej Minore 9i inglobindu -1 in provincia Moesia. Este un eveniment
www.dacoromanica.ro
XVIII
INTRODUCERE
izvoare este, din fericire, suplinita de izvoarele epigrafice. Pe aceasta tale aflam,
Deosebit de pretioasa pentru lingvistica si botanica este lucrarea lui Dioscorides Pedanius in care sint inregistrate numiri de plante medicinale in limba
dacica cu echivalentul grecesc si latinesc. Cele 35 de numiri dacice, la care se
Seria luptelor dintre daci si romani a fost redeschisa in timpul lui Decebal
si Domitian. Luptele purtate in timpul lui Domitian reprezinta preludiul ultimului act al indelungatului conflict dintre daci si romani. Atentia scriitorilor
antici a fost din nou atrasa de problema Daciei. Evenimentele ce s-au succedat
www.dacoromanica.ro
XIX
a trait fara voia lui printre geti, este vrednic de amintit pentru citeva stiri
importante. Astfel el inregistreaza cucerirea orasului Boristene de catre geti,
eveniment pe care 11 plaseaza cu o suta cincizeci de ani in urma, adica in vremea
www.dacoromanica.ro
XX
INTRODUCERE
numele de pilophoroi
tire reprodusa si de Iordanes
ca si obiceiul tatuajului la femeile gete.
Din nefericire, unul din momentele hotaritoare ale istoriei Daciei, cucerirea
acesteia de titre romani, este vaduvit de documentarea amply pe care evenimentul o merita. Intimplarea a facut ca luerarile capitale ce s-au scris asupra
acestui subiect sa nu fi ajuns pins la noi. Ne referim mai intii la memoriile lui
Traian, intitulate, probabil, De Bello Dacico, despre care aflam numai dintr-un
searbad chat al lui Priscianus (VI, 13), reprodus in culegerea de fata sub numele
lui Traian.
Tot asa de regretabila este pierderea Geticelor lui Criton. Autorul a insotit
pe Traian in expeditiile sale, in calita Le de medic personal, si, judecind dupe
putinele fragmente pasi rate in scolii, el era inzestrat cu un aseutit spirit de
observatie. Lui Criton ii datoram citeva stiri privitoare la pozitia pilophori-lor
(= pileatilor), in fruntea carora se gasea Decebal, in statul dac. Tot el arata
(Suidas, s. v. asicraccitLovEoc) care era rolul religiei, mai bine spus al preotimii, in
din secolul al IV-lea. Singurul scriitor din secolul al II-lea care mentioneaza
aceste evenimente este M. Cornelius Pronto. El atribuie insa lui Hadrian nu
numai intentia de a parasi provinciile cucerite de Traian, dar afirma chiar
gresit, data nu intentionat fals ca. Hadrian ar fi inapoiat aceste teritorii,
((Dacia si regiunile pierdute de parti*. Informatia este cu atit mai surprinzatoare,
cu cit Fronto a trait in epoca Antoninilor, cind Dacia continua sa apartina impe-
riului. Daca autorul s-a referit la ajustarea teritoriului provinciei dacice prin
renuntarea la ocuparea efectiva a cimpiei Munteniei si stabilirea de titre Hadrian
a limesului Daciei pe riul Olt, el a avut in parte dreptate. Formularea este insa
de asa natura, incit se poate pune la indoiala autenticitatea pasajului respectiv.
Importante, dar extrem de sumare sint stirile lui Dio Cassius asupra evenimentelor din Dacia in timpul domniei lui Marcus Aurelius si Commodus. Razboiul cu marcomanii a avut repercusiuni si asupra situatiei din Dacia, insa din
www.dacoromanica.ro
XXI
Din opera lui Pausania ne intereseaza relatarea despre invazia costobocilor, din vremea domniei lui M. Aurelius, cind au ajuns ping in Grecia, trecind
prin Moesia Inferior unde au provocat, cum aflam din inscriptii, miscari ale
dacilor supusi si exploatati de romani.
Singura lucrare valoroasa din secolul al II-lea este geografia lui Claudius
Ptolemaeus. Opera erudita, sobra, lipsita de agrementele pe care le dau acestui
gen descrierile sau anecdoiele ce insotesc alte lucrari ale epocii, ea este foarte
prqioasa pentru geografia si etnografia Daciei. Lucrarea prezinta insa lipsuri
si unele con tradictii. Defectele ei provin din faptul ca autorul a fost un invalat
de cabinet, care n-a cunoscut realitatile de la Dunare decit din lucrarile predecesorilor sai Agrippa, Maximos din Tir si altii. Ptolemeu ne-a transmis totusi
cea mai completa lista a triburilor de pe teritoriul Daciei, ca si o bogata lista
a localitatilor mai de seama 7c6Xstc nu numai din provincia romana, dar
si din teritoriile neocupate. Situa triburilor corespunde evident Daciei preromane. in lista (< oraselor gasim numai citeva care apartin sigur perioadei
stapinirii romane. in schimb numarul de localitati dacice este foarte mare. Hotarele estice ale Daciei sint puse o data la fluviui Tyras, iar alta data la Hierasos
(Siret). Este evident ca in primul caz el vorbeste de Dacia preromand, in seas
etnografic, iar in celalalt de hotarul estic al provinciei romane. Cu toate lipsurile
si dificultatile ei, opera lui Ptolemeu ramine un izvor nepretuit pentru
istoria Daciei.
Istoria provinciei Dacia in secolul al III-lea e. n. este lipsita de o literatura contemporana. Din aceasta cauza, una din perioadele cele mai zbuciumate
ale istoriei romanitatii de la Dunarea de Jos nu poate fi reconstituita decit cu
ajutorul izvoarelor epigrafice si arheologice. Pina si retragerea stapinirii romane
din Dacia, un moment capital pentru soarta populatiei daco-romane, trebuie
urmarita de abia in izvoarele serbede ale secolelor urmatoare. Scriitorii din secolele
despre epocile mai vechi ale istoriei dacilor, despre religia geto-dacilor, despre
obiceiuri ale tracilor si scitilor, extrase din autori mai vechi. Ei nu aduc, in
esenta, nimic nou decit cite un detaliu necunoscut din a4i autori. Lucrarile for
sint pline de eruditie. Se cunosc si se reproduc stirile gasite la predecesori, dar
nu se produce nici o opera de mare suflu. Astfel Arian, interesant pentru descrierea expeditiei lui Alexandru la Dunare, este folositor si pentru descrierea tarmu-
lui marii si a bratelor Dunarii din al sail Periplus. Descrierea insulei Pence
continua sa ramina fantastica si legendara. La Lucian gasim stirea Ca scitii se
impart in pilophoroi i octapodes (=cei cu opt picioare, multimea celor care poseda
o carula si doi cai). Dupg el Zamolxis era un sclav din Samos fugit la traci.
Fantastied si lipsita de valoare este stirea aceluiasi autor ca dacii (getii) au
fost distrusi de Traian in asa masura incit n-au ramas decit pa truzeci de oameni.
Interesant amanuntul lui Polyainos ca un fals dezertor cu numele de Seuthes
a atras pe macedonenii lui Lisimah in locuri neprielnice, din care cauza au fost
infrinti de Dromichaites, dar cifra de 100 000 de oameni cazuti prizonieri
impreuna cu Lisimah este de domeniul fanteziei.
www.dacoromanica.ro
XXII
INTRODUCERE
pe inelul de la Erzerovo (R. P. Bulgaria) dovedeste ca ei intrebuintau alfabetul grecesc, iar inscriptia pe pia tra gasita in sapaturile de la Seuthopolis
(R.P. Bulgaria) arata ca scrierea greaca era folosita la curtea lui Seuthes. Este,
prin urmare, probabil ca aristocratia tracica si, indeosebi, preotimea sa fi
cunoscut si folosit scrisul.
In ceea ce priveste pe daci, situatia pare a fi si mai complexa. Dio Cassius
ne informeaza ca burii au trimis lui Traian un mesaj scris pe un o burete *, in
limba Latina. 0 stampila imprimata pe un dolium descoperit in cetatea data de
la Grfidistea-Muncelului poarta inscriptia DECEBALUS PER SCORILO, tot
in caractere latine. Se poate deduce din aceste doua exemple ca unii daci cunostew' scrisul cu caractere latine si chiar limba Latina. i in acest caz este vorba
de clasa aristocratilor. Ambele stiri se refers insa la epoca lui Decebal cind
influenta eulturala si politica romans asupra dacilor ajunsese la apogeu. in
epoca lui Burebista nu este exclus sa se fi utilizat, ca si la tracii balcanici, scrierea
www.dacoromanica.ro
XXIII
spre cer. Sensul acestui obicei getic, mentionat i de Herodot, ar putea constitui
subiectul unei cercetAri etnografice.
Printre ultimele lucrgri incluse in volumul I al culegerii noastre se ggsete
i Tabula Peutingeriana deoarece, dupa C. Daicoviciu ,i Eug. Manni, ea reflects
pins la noi. Nici unul din popoarele locuind in spatiul carpato-dunarean n-a
avut o literature proprie. Din aceasta cauza, informatiile privitoare la aceste
populatii sint, in cea mai mare masura, intimpliitoare, mai abundente in momentele cind statele elenistice sau Imperiul roman au interese i actioneaza in tinu-
incadrarea Daciei in Imperiul roman, aceasta fiind o provincie situate la periferia celui mai vast stat treat in antichitate, referintele asupra evenimentelor
interne lipsesc aproape cu totul din izvoarele vremii.
Intr-o atare situatie, istoricii trebuie sa recurga la izvoarele inepuizabile
de caracter epigrafic i arheologic. Numai acestea din urma ii pot ajuta sa recoiistituie liniile i ritmul de dezvoltare a societillii b4tinap, viata reala in aspectele
ei multilaterale 0 cu detaliile specifice conditiilor istorice locale.
Nu vrem sa spunern, fire0e, ca din cauza lipsurilor semnalate izvoarele narative devin de prisos. Dimpotriva, utilizate cu discernamint i spirit critic, ele sint
foarte pretioase. Pentru a le pune insa in valoare, tirile ajunse pins la noi
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
La Transylvanie
l'antiquite, Bucarest,
DAICOVICIU, Tran-
C.
sylvanie.
1945.
FGrHist
FHG
Daicoviciu,
dans
Brill,
Leiden, 1923 .
1st. Rom.
PATSCH, Beitriige
PATSCH, Kampf
1841-1870.
Carolus
Geographi Graeci Minores e codicibus recognovit
Miillerus. Vol. I II, Finniu Didot, Paris, 1855 1861.
Isloria Rominiei. I. Comuna primitive. Sclavagismul. Perioada
de trecere la feudalism, Editura Acadeiei R.P.R., Bucureti, 1960.
C. PATSCH, Beitrage zur Viilkerkunde von Siidosteuropa.
V. Aus 500 Jahren vorrOmischer und romischer Geschichte Siidosteuropas. I. Teil: Bis zur Festsetzung der Romer in Transdanubien,
Viena, 1932 (e Akademie der Wissenschaften. Philos.-hist. KI.,
Sitzungsberichte e, 214. Bd., 1. Abh.).
C. PATSCH, Beitrcige zur Volkerkunde von Siiclosteuropa. V. 2.
PIPPIDI, Contribulii
Paris, 1855.
D. M. PIPPIDI, Contributii la istoria veche a Rominiei, Editura
Stiintifieg, Bucureti, 1958.
RE
SCIV
SHA
Studii
Zvi
www.dacoromanica.ro
IZVOARE
www.dacoromanica.ro
I. HEIOAOT
0E0rONIA
337-339. T7)0i4 8"Oxeocvip Myra [..toi)c Tba 3Lvipprocc,
6
www.dacoromanica.ro
I. HESIOD
Originar din Cyme, situat pe tarmul egean al Asiei Mici, Hesiod a trait
in Agora din Beolia, probabil in secolul al VIII-lea i.e.n. A fost In tinerete
pastor si a cunoscut de aproape viata agricola. Este autorul a doua poeme
didactice, intitulate Teogonia i Munci gi zile.
Edi%ia: Hesiode, Thhogonie. Les travaux et les jours. Le bouclier. Texte
etabli et traduit par Paul Mazon. Les Belles Lettres, Paris, 1928.
TEOGONIA
1 Fiica a lui Uranos si Geea, Tethys s-a casatorit, potrivit mitologiei, cu fratele ei
Oceanul si a dat nastere tuturor riurilor din lume.
www.dacoromanica.ro
II. APKTINOT
AICHOITIZ
'Ai.tocUov llev0e6EXecoc napaytve-rocc Tpcdo-t oup.t.tocz4lo-ouo-oc,"Apecoc
www.dacoromanica.ro
II. ARCTINOS
ETIOPIA
10
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NAscut 1n anul 556 i.e.n. in insula Ceos, Simonide a venit la Atena, apoi a
Editia: Th. Bergk-Ed. Hiller, in Poetae Lyrici Graeci, vol. III, Teubner,
Leipzig, 1914.
Fr. 114 (64). 0, Geraneia, Impresurata de neguri, stincii aducatoare de nenorociri, de ce n-a izbutit el srt vada 1 Istrul
cel Indepartat i Tanaisul cel lung, care vine de la sciIi?
1 Literal: < de ce nu a vazut *. Aceasta epigrams funerary este inchinata unui naufragiat, pe care poetul it deplinge pentru cillatoria lui neferieita pe mare.
www.dacoromanica.ro
IV. EKATAIO/
g or) Kpocht.xii li
171 s. TpLEoE
y-71.
www.dacoromanica.ro
IV. HECATEU
www.dacoromanica.ro
V. AIEXTAOE
' TrcepI3 o Om
xccroccpipecreac, xcd. Tirn, `131.7COCCCOV Opi,"n oinci.)
Tpecpay.
www.dacoromanica.ro
V. ESCHIL
Primul mare poet tragic atenian, Eschil s-a nascut in jurul anului 525
i.e.n. si a murit pe la 456. A luat parte la luptele de la Maraton (480) si Salamina (479) impotriva persilor si a scris numeroase tragedii (66 de titluri cunos-
Fr. 198 (din tragedia Prometeu desatufat). Scitii cei cu p4uni frumoase,
mincatori de brinz6 din lapte de iapa.
hiperboreenilor. Acesti munti legendari a caror localizare variaza dupd autor par a
se fi intins, in traditia antics, in spatiul dintre Ural si Britania. In fragmentul de fats regiisim
vechile informa%ii ioniene (Hecateu) despre izvoarele Istrului, care s-ar gasi la neamurile
celtice din Britania, considerate ca populatii hiperboreeane. Vezi RE, IA, col. 883-4.
2 Amazoanele.
www.dacoromanica.ro
VI.
II INAAPOT
OATAIIIIONIKON
KpocEvcov icpeTtiOcq
10
1.05E1.1.cc
,6,-;
TOT' ic yai.av
7ropeocv *
15
D'ut,LOc
&Km
t7C7S0C760C D'uyl-nlp
. . .
ZECcv0ov
iineLyev xai,
. . .
'Ali.a6vac ei)in-
www.dacoromanica.ro
VI. PINDAR
Cel mai de seams poet link al Tebei, Pindar a trait intro anii 518 qi 438
i.e.n. Creatia sa poetica cuprinde lirica corala cu subiecte foarte variate: imnuri,
OLINIPICELE
10
15
Eshil,
www.dacoromanica.ro
si scolia
PINDAR
14
HY 0 ION I KE2N
A' 200... -206 (361-366) /1!)v N6Tou a' aiipaLc ire 'AWvou aTop.a 7CEII7C611VOI.
cpoivtaaa 8E 0 pijixiwv
dcyiAcc
Tal'ipcov
Urcapzev
TWV
cp-r)al.
EaaLWV cpuTda.
20
.T.11V
ExuOiav-
vixa airrOv
int
YIV
rcoTe
dcvarvc'oo-xetv,
www.dacoromanica.ro
15
PITICE
IV, 45... -50 (78-81) Aia sare Salamina mostenire de la tatal sau. 10
Yn Pontul Euxin, Ahile locuieste intr-o stralucitoare 13
insula.
SCOLII LA PINDAR
Istrului sint presupuse in Tinutul hiperboreenilor 14. b. Fluviul Istru curge prin 16
Iinuturile multor neamuri ale Europei si isi are izvoarele in Tara hiperboreenilor.
El se numeste acum Danubis. c. Poetul numeste umbroase izvoarele, fie pentru
ca sint adinci, fie pentru ca sint umbrite de vegetatia maslinilor din jurul lor.
La Olimpice, III, 45e. Ii indemna inima. De aceea Heracles dorea sa ajunga 20
pe pamintul fluviului Istru in Scitia 15 unde 1-a primit Artemis, cind Necesitatea, careia se supunea tatal sau, II Meuse a da ascultare poruncilor si solilor
25
trebuie sa inIelegem Scitia, unde istriana Artemis 1-a primit pe Heracles. Artemis
este numita istriana, fie dupa Istru, In jurul caruia locuiesc amazoanele, care o
cinstesc mult pe zeita, fie dupa tribul scitic al taurilor 17, care locuiesc in preajma 30
11 Bosporul.
16
felor umane.
19 Un cult barbar local, cu sacrificii umane, care a fost asimilat de greci cu cel al zeitei
Artemis.
www.dacoromanica.ro
PINDAR
16
etc
Tilv
rs
Otcpccv-
p...t)v6oucrtv
ccirr4)v.
ocCiT1
XCO4TOCL xat
'Azt?Aewc 8p6p.oc, inet.84) p.wiaTeuopivou Tot; 'Az!.)06coc Tip 'IpLy6vELCV) aXOCZCTOCV Te at.a. Tip CCUTOU np6cpacrt.v etc A1')Xiaoc, yevogv1;
20 CcnAotocc Tag "DXylo-tv etc "Do.ov 110e ?array apayt.cicroct, 6nip et'inAoEccc,
xcd. vric 'ApTip.t.aoc ctirrilv apnczacfccrilc xat int Ta6pouc Tijc Exu0i.ac
TOnov Ocyayoocrlc insai.coxev ipiLv 6 'AT.XXek, xat cruvlxoXo60 yre
ExpL
T-rjc
Xeyop.6v.lc Aeux-71c.
www.dacoromanica.ro
17
Inima it indemna spre Scitia. Aristarh 19 explica astfel: Sa mearga in pamintul unde 1-a primit istriana Artemis. Poetul arata din nou sosirea la hiperboreeni,
la izvoarele Istrului, caci in chipul acesta Artemis este cinstita indeosebi acolo
de catre tribul scitic al taurilor. Unii scriu cu doi vv si explica expresia poetului
astfel: Atunci inima 1-a indemnat pe Heracles sa se duca in Cara istriana.
La Nemeene, IV, 79a. In Pontul Euxin poetul cinta tot neamul eginetilor,
Unii arata si niste locuri de alergare pentru exercitiile gimnastice ale eroului.
far Pindar a numit in chip metaforic insula Alba insula cea stralucitoare,
deoarece culoarea alba este stralucitoare. Ea poarta numele de Alba din pricina
multimii pasarilor [bitlani], care isi fac acolo cuiburi. Cad navigatorilor le
apare alba. Alta explicatie: tarmul numit alb, din Pontul Euxin, pe care apar 16
c. 1414
www.dacoromanica.ro
VII. E0(1)0KAEOTE
0 IMITOTE TITANNOE
1.227 -1229. 01:[..toct yap orreelv "Icprpov oks (120c7caLv S:v
www.dacoromanica.ro
VII. SOFOCLE
Al doilea mare tragic grec a trait la Atena intre anii 497 i 405 i.e.n.
Sofocle a luat parte activa la viata statului, fund qi strateg intre anii 441-439.
El a imbunatatit tehnica tragediei, sporind numarul actorilor gi al participan-
EDIP REGE
1227-1229. De buns seams, cred ca nici Istrul, nici Phasis-ul nu ar putea
spala, purificind-o, aceasta casa 1. Atitde multe [nelegiuiri]
ascunde ea.
Fr. 432. (din tragedia Oinomaos). Cu pielea capului jupuita cu par cu
tot, ca stergar, dupa chipul scitic 2.
www.dacoromanica.ro
VIII. EAAANIKOT
ppkov
BAPBAPIKA NOMIMA
www.dacoromanica.ro
VIII. HELLANICOS
epoci. Un loc deosebit, pentru istoria Orli noastre, it are opera sa numitri
Obiceiuri barbare, in care a cules stiri despre traiul populatiilor negreceti. Din
toate scrierile sale s-au pastrat doar citeva frinturi
w.
5,
OBICEIURI BARBARE
Fr. 73. PHOT. SUID., la Zamolxis (ET. M. 407, 45). Scitul fiind robul
cum ne povesteste Herodot in carted a IV-a (95) , inapoinclu-se
la el in Iara a dat invaTaturi oamenilor cu privire la nemurirea sufletului.
lui Pitagora
Mna seas spune ea la geti este cinstit Cronos si ca el poarta numele Zamolxis 1. 10
teptate din ochii tracilor a trait intr-insa. Iar getii ii duceau dorul. In al 16
patrulea an, a reaparut si tracii credeau tot ce le spunea.
Povestesc unii ea Zamolxis a fost rob la Pitagora, fiul lui Mnesarchos, din
Samos. Eliberat, a nascocit aceste lucruri. Dar mi se pare ca Zamolxis a trait
cu Inuit inaintea lui Pitagora. Cred in nemurire si terizii si crobizii. Ei spun ea
cei morti pleaca la Zamolxis si ca se vor rein toarce. Din totdeauna ei au crezut 20
ca aceste lucruri sint adevarate. Aduc jertfe si benchetuiesc ca si cum mortul
se va reintoarce.
www.dacoromanica.ro
Fr. 174 Clem. Alex. Strom. V, 8, 44. (2). cpcw-i, yoi3v xoci. 'IaocvOotipccv
Tc7.p.) Exueliiv Pocac Xecx, la;
to-roper. OepexUalc 6 Eopcoc, Aocpeita
8c.ccf3Ccvn TOv "IaTpov 7c6Aellov Oc-rcecAoUvroc 7c61...4cc. atit.t.P0Aov
rd
6 Troy ypcct,..v.Ccadv fiSiV POcTpazov Opv.Ooc (Sun Ov apoTpov. (3). Curopf.occ
tij
(.14
t.i.i5ec
xocTac
www.dacoromanica.ro
A fost unul dintre primii prozatori atenieni; in jurul anului 454 i.e.n. a
scris o lucrare, in zece carti, numita Genealogii, in care infatiga miturile privitoare la nagterea zeilor gi a familiilor nobile. Din aceasta opera plina de fantezie
broasca prin ape, pasarea prin aer, sageata prin arme i plugul prin Iinutul lor.
(4) Xiphodres, In schimb, a dat alt inIeles. El a spus : c( Daca nu ne vom inaca 10
in vazduh ca pasarile, on nu ne vom ascunde ca oarecii sub p6mint, on ca
broWele in apa, nu vom putea scapa de sagetile lor, caci nu sintem stapini
in aceast6 Cara >.
www.dacoromanica.ro
X. HPOLIOTOT
IZTOPIAI
OplriTat.
(Acov Tip TOU El'iWvol.) nOwrou 8LOG TC&Cric El) pW7T1q, T7) 'Icrrpti)v
E7r1.
Exoeccc oc&roi3
www.dacoromanica.ro
X. HERODOT
pare ca a murit chiar acolo, cam pe la anul 425. Exists insa $i argumente
care indeamna sa se creada ca Herodot s-a intors totu$i la Atena. Pentru opera
sa de istorie, el s-a pregatit multi vreme, prin cercetari $i calatorii indep5rtate.
A strabatut Asia pina la Ecbatana, in Persia, $i Egiptul pina la Elefantina ; a
cunoscut coasta rasariteana a Mediteranei pina la Gaza $i Tir, iar cea de sud
pina la Cirene; in nord a ajuns pina la Olbia $i chiar pina in Bosporul cimerian. Astfel Herodot a fost unul dintre primii istorici greci care a avut prilejul
sa se informeze direct si ne-a transmis $tiri foarte pretioase despre tinuturile
locuite de traci $i sciti, despre felul for de lupta, precum si despre traiul $i
credintele lor. Istoriile sale, care numara 9 carti, sint rezultatul unor cercetari
intinse $i de aceea se $i intituleaza in original: 'IcrropElc eac684(.5, adica Expunere
ISTORII
www.dacoromanica.ro
1000113H
9g
x3 10M 1od31.9d1L
53190493
53
(41 &kx.iRkiv
5cto1 5no9r1no11.top
&)qdkai.9 .5k3x1vo 5ki dx)),. conj.- 5k39v, toodk
5c? 1.)ox
1011 "nol,kch3 mor,txz 703.21 ncooR
7oi&oxtpda. .
9dalodaz.
A
531&onolvi.c.?
53
Aoyrd7.9
L!.1
'eltL3DV, -9)011.10170X
5(1o3d3Thilm d2a.
MOD531 5ki 5kXthp .5(1oRtmi 10190 dvdt. (Lida/. 14. 57009x3 irop?xlic)?
toXd 5k1, 5k3.ov, 5901. TR 5r0r,ix3 531do09krIkR01Lf max? FX 190x2,3
01103633
1031,3 1)ox yiR eLorLodX noi-copol, Szincia)ox 53 A(f.1 71369 d
X90 M999),INQ Somp.. not
&OC)23 ChpA. AtLA3T1(101102 169 -70d11)
3x, d7pil. M91 m-o?onxz `53x2,1ormal. 52 169 70 53dm
.eLt,t13y9
411
roopkanp nonodX 'ffpcoa! mollod)3 Tdrat. 59oa. 5noy91oR
5901, TR 5nov;o2 10 17009x3 5101A7OIL ipnoyclocu. 201
'AI
-x)oopil
Apaq TR yr170 19(0 01 )oopl, 531.evr3X93
5o1 A3X3A23 001. NJIL -1900
no
OI
91
Og
9g
OE
mot\kyua
Sova
www.dacoromanica.ro
27
in Media si biruisera intr-o lupta pe cei care trebuia sa le tina piept. Dupa
cum am mai spus-o mai sus 7, scitii stapinisera Asia de Sus vreme de douazeci
si opt de ani. Ca sa-i urmareasca pe cimerieni 8, ei au navalit in Asia si au pus
capat domniei mezilor. Tntr-adevar, Inainte de venirea scitilor acestia fusesera
stapinii ei. Scitii au lipsit de acasa douazeci si opt de ani, si cind s-au Tutors
dupa atita vreme au dat peste un necaz tot atit de mare ca si razboiul
cu mezii, gasind acolo o armata destul de numeroasa care li se impotrivea.
Caci sotiile scitilor intrucit barbatii lor lipsisera atita timp au trait cu
sclavii.
10
IV, 2. Scitii orbesc pe toti sclavii lor, pentru a-i folosi Ia mulsul laptelui
pe care II beau... Dupa ce 1-au muls, II toarna in ciubere adinci de lemn, asezindu-i pe cei orbiti in jurul vaselor, ca sa bath laptele si sa scoata din el partea
care se ridica deasupra si pe care o pretuiesc mai mult ; iar ce ramine dedesubt 16
e socotit mai putin bun. Ca sa indeplineasca aceasta slujba, scitii ii orbesc pe
toti prinsii de razboi 9. intr-adevar, ei nu sint plugari, ci nomazi.
IV, 8. Asa povestesc scitii despre ei insisi si despre tinuturile de la miazanoapte de ei. Dar grecii care locuiesc pe tarmurile Pontului Euxin iata ce
spun... 10
IV, 10. Tar ea 11, cind copiii pe care-i nascuse au devenit barbati, i-a 20
numit pe unul din ei Agathyrsos, pe cel nascut dupa acesta Gelonos, iar pe
eel mai -anal' Scythes 12. 8i aducindu-si aminte de Indemnul lui Heracles, a
indeplinit cele cerute de el. Doi dintre tineri, Agathyrsos si Gelonos neputind
birui la intrecere 13 au plecat din lard alungati de mama lor. Fiul cel mai mic 25
insa, Scythes, izbutind sa indeplineasca ce i se poruncise, ramase in Tara. Din
'cythes, fiul lui Heracles, au coborit toti acei regi ai scitilor care au urmat.
ySi de la acea cupa [a lui Heracles] s-a statornicit la sciti un obicei ce dainuie Inca
IV, 11. Exista si o alts traditie pe care o voi infatisa mai jos si eu ma
alatur ei, intrucit este cea mai raspindita. Scitii nomazi, care locuiau in Asia,
despre retragerea lui Darius din expeditia sciticd, in SCIV, VII (1956), 3-4, p. 319-342.
7 Herodot, I, 106.
8 In realitate este vorba despre triburi de e saci , care insa n-au navalit pe urmele
cimerienilor. Penetratia acestora din urma in Asia Mica si luptele pe care le-au purtat
acolo incep in ultimul deceniu al secolului al VIII-lea i.e.n. si continua aproape in tot
veacul urrnator.
9 Aceasta informatie, care apare numai la Herodot, este atit de absurda, inch este
posibil sa fie vorba despre neintelegerea unui cuvint scit de catre istoricul grec, in speta
mulgator )), cum sugereaza Stein in comentariul sau (ed. Weidmann). Vezi insa si
explicatia propusa de Pippidi, Contributii, p. 79.
10 In legenda care urmeaza, Heracles este infatisat ca parinte al neamului scitic.
Aceasta arata tendinta grecilor de a greciza genealogia neamurilor barbare vecine.
Fiinta legendara, jumatate iemeie, jumatate sarpe, care a avut trei copii cu Heracles.
12 Sint trei grupuri de triburi: agatirsii din Transilvania (vezi mai jos nota 75),
gelonii dintre Don si Volga si scitii propriu-zisi.
Intrecere propusa de Heracles pentru alegerea celui mai vrednic.
14 Este adevarat ca in reprezentarile plastice apar cupe, dar nu Ia briu, ci in mina.
16 Cf. Diodor, II, 43.
www.dacoromanica.ro
98
IIERODOT
7COTOCIAV 'Apc'cEEI &id yijv Tip KE.1..y.epi.-tp (Tip/ yap v3v veliovTat.
ExISOca, allT71 AiyeTOCG TO rcaAat.Ov etym. Kct.y.epEcov), Tok 8e Kr.p.t.ce-
Tip 8e
TE6v
f3a6tAicov .awcti.dczEGOocc,
nepi. T5
x6p-ig
XOCTCaCX1113Ccvay.
eoc ae
8e4at. acpt. Tat)" Ta, 3taaTc'cvTaq xai. Ccp.011Ov tcrouc yEvollivouq tiCczegOat.
15 Tcp Pc CXXXVOUg XOti, TO) [Lev a7co0avOvTac ncicvTac ineicuuTZ6v Oc'cci)at.
TO pg,LOV Tc7)v Ky.p.epf.63v 777.0c noTallOv Top pi (xai o-cpEcov ETL
ari,X6c icrTt. O TOccpoc), OcqavTaq 8e ot;Tc.,) Tip goaov ix THIS zeop-ilc
xaTa
25
eTri TOv
...
6,..7pov
Ltd. 8e Tor. `TrcepPopiotat. TOOc OCTLOTCE[Ly06VTOC4 Orciaco
CotovocrTiew, 8eLvi 7COLE1.46VOUg EL acpeac atel. xaTaAC(4ETa6
35 0 i.)x
www.dacoromanica.ro
29
coplesiti de catre masageti 16, au plecat trecind peste riul Araxes 17 in Cimeria 18
tara in care traiesc in zilele noastre scitii se zice ca in vechime era a cime; iar cimerienii, la sosirea scitilor, dindu-si seama ca ostire multa
ii ataca, tinura sfat. Parerile for se impartira erau doua pareri sustinute
cu tarie cea a regilor 19 fiind mai build. Multimea era de parere ca ar fi fost
mai potrivit ca ei sa piece, decit sa ramina in tara si sa dea piept cu vrajmasi
numerosi, pe cita vreme regii cereau sa se porneasca o batalie inversunata cu
navalitorii, ca sa fie aparata neatirnarea tarii. Dar nici multimea nu dorea sa
rienilor
asculte de regi si nici regii nu au dorit sa dea ascultare multimii. Atunci multimea
hotari sa piece, lasind fara lupta tam in miinile celor care navaleau. Iar regii 10
au luat hotarirea sa moara in Tara for luptind, decit sa fuga impreuna cu multimea. Se gindeau de cite bunatati avusesera parte pins a tunci si cite nenorociri
ii asteapta fara doar si poate data isi vor parasi patria. Cum s-au hotarit
la acestea, ei [regii], s-au impartit in dol.& tabere, deopotriva de maxi si au inceput
sa se bats unii cu altii. Pe toti acestia, care si-au dat moartea unul altuia, 16
poporul ciinerienilor i-a Inmormtntat linga fluviul Tyras se poate Inca vedea
mormintul lor ; si dupa ce i-au ingrop.at, cimerienii au iesit din Ora 26. Iar scitii,
chid au sosit, au pus stapinire pe o lard pustie.
IV, 17. Dupa tirgul boristenitilor primii locuitori sint calipizii, 21 care sint
scito-greci, iar deasupra for un alt neam, numit alazoni22. 2. Acestia i calipizii 20
se comports in toate ca scitii, griul insa ei ii seamana si maninca, Ca
si ceapa, usturoiul, lintea si meiul. 3. Deasupra alazonilor locuiesc scitii
plugari 22 bis.
IV, 33. Despre [hiperboreeni] 23 spun delienii cu mult cele mai multe 25
lucruri ; ei povestesc cum Ca niste ofrande, infasurate in paie de grin, ajung
de la hiperboreeni la sciti, iar de la sciti sint duse mai departe purtate din
vecin in vecin la toate neamurile, cit mai spre apus, pins in Adriatica 24.
De aici ofrandele sint trecute spre miazazi si le primesc mai intii grecii din
Dodona. De la acestia coboara, apoi, ping la Golful Maliac, de unde tree in 30
Eubeea, fiind trimise din ora in oral pina la Carystos fara sa mai ajunga
la Andros, caci locuitorii din Carystos le poarta la Tenos, iar tenienii la Delos.. .
Dar cum delegatii for nu se mai intorceau la ei in tat* hiperboreenii au fost 35
16 Ei fac parte, ca i scitii, din grupul de nord al ramurii iraniene a indo-europenilor.
17 De identificat mai probabil cu Volga inferioara.
is Cuprindea aproximativ regiunile de la nordul MArii Negre, dintre Don si Dun5re.
" Este probabil vorba despre patura aristocra tied, sau despre o reproducere de ea tre
autor a impartirii scitilor in e regali s, nomazi i sciti a agricultori o. Vezi nota 52 bis.
20 Dupa Parvan (Gelica, p. 2 qi 727), Rostovtev (Iranians and Greeks in South Russia,
Oxford, 1922, p. 35) i D. Berciu (ht. Rom., p. 142), se pare ca cimerienii an trecut pe la
noi, pe cind alti savanti contests lucrul acesta (cf. Strabon, I, 3, 21 xi Ps.-Scymnos, v. 772).
21 k]ta forma pentru r. carpizi , cf. Ephoros, fr. 158.
22 Probabil tot un neatn de origine tracica, vezi RE, I, col. 1299.
22 bis Probabil triburile din Podolia. Vezi nota 52 bis.
23 Populatie legendary necuuoscuta. In acest pasaj autorul se refera la triburile
care locuiau in valea cursului superior al fluviului Boris tene.
23 Pentru alt itinerar al ofrandelor, cf. Pausania, I, 31, 2. E posibil ca povestea
aceasta sa reflecte unele legaturi economice intre regiunile noastre i Adriatica, precum si
existenta unui schimb de marfuri ce veneau de la noi sau treceau pe la noi. Despre comertul
din aceste parti, in prima epoca a fierului, vezi Ecaterina Dunareanu-Vulpe in S Ephemeris
Dacoromana ,
www.dacoromanica.ro
.Loaouall
08
5loi.myy31901Dp
`DooD3x32o1Lf cono
/pi 7fdl
/?
U.1
ova
'Al
OT
1217131dy,
'9V
n3el
5'"n9a
51911
5kr1fy/ox
Ac2dn1.c.
5)o9cjioX3 701
f43 -
.),o3n0 .ri..r/D?or-rip
Mr)3(30X M939/01L. 1X137.3dr1L. 3 03 not nomonxa
,)0 31 ciTI, 50/%03 M01 5914 901 n01/%911 4290 X3 A3110 110093N0t011L
5k3609 14371
noxio 503n03
e%01.A.91(
1)ox .5ol_othpX1o6v-,
(%371X270
3c3),oa.t.
`Ao&317-19A3.4.
c.:pvionxx 2.3/%31 h3 Av..)
901 9x3-
Aoa.pl.A.?7-1
M21
Og 110X
lodo.u.39 e13k91r19odic
.Lv
93
32 lthD X1nX1 5ki 31 5k1 5k.o903
(,(.? 5
110X a91 MITIX1011,
&Y)11',9 169 .m0X)0T171(19
&w), k). lopno? 5191233.2.
(kmpo 54(2101L 31 1Y)X 5942993 411.D3 3orbo1o1L 31 12 5kic10 1Drio3d 90
c'ovoal. 6)31 1D (3 01 607i 53&09970y3 Acoa. e%? 613..ca1y- 2 col *M0X;tcl 1o99 ?2
9g 301pm-ion? ?a, 11)23 (-91rpo
pox 1o:491011)0d= oanp `Skaor000 5noi9o1.
'Al
5od1,9I ATri
033m0110e%9
pox
OE
a o 5r/.90.ond ,
'AI 8 50d19I
32 5U.dca 31 170x
51(%-io1Li
32;01
&311
'531A031 \O1
Ac??
31
419noroox 536.xxa 32
59chody 31 pox 51d)olt1oN pox
1100;1x3 )oi.zodou
pox
5m39 Soltoodfu
`&913dru
5999(/.2do, 9 &Tr) ICOC)3L 0 5 5130X3y M9.1 moThoioaL 5z.A.,3-11 11ox 59cl1z. mLC
"991 'xi-trimxmf (1)1 mdl9jr, o1 `thi)29 9 TR 50431932 5130PC3X
11ox
90
501101,9101../%31c 101311
19n031 32 3220 1p110X
TR
www.dacoromanica.ro
IDI e)
31
aceste riuri e mare si, curgind el spre rasarit, isi uneste apele cu ale Istrului.
Al doilea, caruia i se spune Tiarantos, curge mai spre apus, fiind si mai mic.
Araros, Naparis si Ordessos curg intre aceste doua riuri 29, varsindu-se si ele
in Istru. Acestea sint riurile care izvorase din Scitia si care ii sporesc apele.
Riul Maris izvoraste in tara agatirsilor si se varsa si el in Istru.
24
his Un indiciu ca grecii importau de mult (sec. VI eau chiar VII i.e.n.) grine din
bazinul pontic.
26 Zeita tradi Bendis.
26 Scit de neam regal, despre
care traditia pretinde ca a studiat filozofia la Atena,
pe vremea lui Solon, si ca a uimit pe greci prin intelepciunea si comportarea sa.
Pentru problema gurilor Dunarii in antichitate, vezi Pliniu eel Batrin, nota 18.
Adica, riurile de la nord de Dundre.
29 In realitate cele trei riuri, indiferent care ar fi ele, curg dupil Prut si Siret. Avem
27
28
de-a face cu una din numeroasele greseli ale lui Herodot, datorate informatillor insuficiente
despre regiunile noastre din interiorul continentului.
www.dacoromanica.ro
40
II I0G011H
ZS
'AI
'a
201
noty
lova
lovpA.37-1
dt3ciod mri30,? variovood9 5? &9a.coo 57oyiyi, 17ox 5rdt,Tv
3mx .51.011:J3i .)FIR 32 5L1.x3kdo pox monkdo nma, m-oc,Idodm 531.nocJ
5f1C) 3-/YX m k 5 vox
5tuopa.dy iDnovRx? 53 "Loa. da.DI .Ao x?
531A0?ca)
(vOX
512Ldlom
1014:10
a.c.
310x
91-bolo 5
y3? oy 5
1_0(10?)(10
57011kArIm
5k1 5kaLmdcla
'Al os
5? 701
Ip
59(311.
IR
cho.A.
x3 'Acr21,y3}1
5o&371),ocb0
511.Lyv
da..oi 65o
191311
gi
d 59
59d1t 1\(;
Amid ?R
1o1.7O)CD3
A(91 A3 U.1
d (lam
viA.roz. ka. 5 kmonxa 5 svoodp?
Amt m9
5tx.1L(7c32a
AcorlDriR
7013
51/.970]1.
-r(10
33370
d$
1 no 33 503d39
.Uurpo 135
&cur)
501yV.. 17o13X(311.3
7)&3713o11tu10
3s
101(1101
519C9Xtp1IA)0
`5
mrYIZ
L.
diFhoy o
371
th
3d30 50
13A3A.'Tr
ck (3321.
3199
noi
.50mmi13x
DA AO
el171
13110
og 170139)0th 101&93
'Al
'6S
VI
&3T1
tf-R
/0191.4.711
(9190
169
2L93 0 d )1)
41193
703c3vo
A371 1O
J 5(10120
19xd 101c,o
11.010(ixa k3iDi
A371
gixa 110
A371
5319=
310X
43.47:a
(131
1100fi1Xa
(l3el 41970X37IO
II 1A07731390
10
101
30
AS1071 5(10
31.
101.371
110X
33
H wr000d
32 03N(XX -
19(090 imi.37prioe9
od )01.X.19 71307ox TAA. 011 3.1 Attu
www.dacoromanica.ro
83
IV, 49. Alte trei mari riuri Atlas, Auras si Tibisis 30 coboara de pe
culmile muntilor Haemus si, luind-o spre miazanoapte, se varsa in Istru. Prin
Tracia [si anume] pe la crobizi tree Athrys, Noes si Artanes, care se varsa in
Istru. Din tinutul peonilor 9i din muntii Rodope [vine] riul Scios care taie
muntii Haemus pe la mijloc 9i se varsa in Istru. Din partile ilirilor curge spre
miaz5noapte riul Angros, iese in cimpia tribalilor si se varsa in riul Brongos,
iar Brongos in Istru. Astfel Istru primeste amindoua aceste riuri mari. Izvorind
din Tara aflata mai la nord de umbri, se varsa in el riul Carpis 9i un altul, Alpis 31, 10
care sint locuitorii cei mai dinspre apus ai Europei dupa eineti32,
el strabate toata Europa 9i patrunde in Scitia printr-o latura a ei.
IV, 50. Prin unire cu apele riurilor amintite mai sus si cu multe altele, 15
Istrul ajunge eel mai de seams dintre fluvii. Dar data it asemuim pe el singur
cu Nilul, acesta din urma i1 intrece ca marime. Intr-adevar, in Nil nu se varsa
nici un riu 9i nici un izvor, care s5 -i sporeasca apele ". Iar Istrul curge avind
mereu acelasi debitvara 9i iarna dupa p5rerea mea pentru motivul pe care-1 20
voi ardta mai jos. In timpul iernii, are debitul lui obisnuit sau ajunge putin
mai mare decit este in chip firesc. Caci iarna tinutul acesta are foarte
putin parte de apa de ploaie, insa atunci ninge fara incetare. Zapada cazuta
iarna in cantitati mari, se topeste vara, iar apa rezultata din topire se varsa 25
din toate partile in Istru. Aceasta zapada [topita], ce se scurge in el, impreuna
cu ploile dese si imbelsugate, care se pornesc vara, it fac sa creased. Si cu cit
soarele isi atrage mai multa apa vara decit iarna, pe atit apele ce se unesc cu
celtilor
ale Istrului sint mai imbelsugate in timpul verii decit iarna. De pe urma acestor
actiuni contrarii se iveste o compensatie, care face ca Istrul sa pars totdeauna
30
egal ca debit.
IV, 59. [ Scitii] au din belsug lucrurile cele mai insemnate pentru existents.
Apoi, ia ta care le sint obiceiurile. Se inching numai la urmatorii zei: inainte de
orice la Ilistia, apoi la Zeus 9i la Geea, pe care o socotesc sotia lui Zeus ; apoi la
Apolo, Afrodita cereasca 34, Heracles 9i Ares. Pe acesti zei ii recunosc toti scitii. 35
Iar scitii numiti regali > aduc sacrificii si lui Poseidon. In limba seitica, Histia
se spune ((Tahiti >; Zeus poarta numele de (< Papaios *, care, dupa socotinta mea,
31 Autorul confunda cele cloud siruri de munti cu niste riuri neidentificabile (cf. confuzia
cu Pirineii).
32 0 populatie iberica. Datorita migratiei unei populatii celtice din Bretania in Spania,
in secolul al VI-lea i.e.n., s-a modilicat gi localizarea izvoarelor Dunarii, vezi nota 2.
n Afirmatie inexacta, intrucit Nilul are afluenti.
34 Luna.
3
c. 1414
www.dacoromanica.ro
is
Olia IOU
&t.!..r13
cir
?g
"ply mov(93w
45odnD9110
3g -5-,ogx;Drrhkro
kyood90 ?g U.136odthv, r.oricrivt.c3-vc tw3e73Doll
?g
1XX
110x
cl0
19
el133101L
rivrivo.A.f
5c107frOd
DA 520
no1710A
"4)(11, .iady
61901 ?g 19(1o3-r1o&
'Al 09 k39no ?g Cti tf.a.coo 1Dr3L 316.193110X rialL 1011101L 101 1eJ3
.3V-7 91 Ti 63 &oltp33 oicoo anavrl? 91').01Ro AO Scioa,
5(93crr19
d o &pi
30Dochcri? 5(10 5106921. ,3xu1.11 0 ?g v*90 0cozo 3 101 3Atf11 50 503193
5100:01L0 1\(`1.1. dsZdf no/ ID nothod 13v0pd101iox 46111 ill011L31L 50 31 9_01.
no3D.d3 13To0m1L3 eL91 A930 61 rop U.90 pox m1=3 6X9Cd 1,331E
3',0d3
no/ r&?X90 logrooinxs ?g xdrl? &TX 311. 13L121 3101t 413k3fl11.0100 3190
alL d
0 31(,:l
10110X (3
fl371/1) 50
.5)oD332.c.plaz.m.c,to
33t.o21)0 510
?g
50,31E ro.okriq
?g sk)- 5(1.1 5U.x10nxx 5ompo nov-A72 ri1o3 5U.9 ?gq)
169 53 &Iv.. rviD(,trf)3 A(91 no-ndx cl33 .1701Ad nroz? md332oaL)p 19 )pi.. Xl(f.d3
gi .A. 19nonrin TJ.. 103192 nmi M03Cht 10173163 ?g "LonoveAD? AL 471 Zcll (9 19
521eLoX3 (53)
5r1kd3 5no3dcoX13c3 r) ) 7019P( 191o3d93v 1.odka.kcix
.5)orLo 53 5noi.,901, vodsq 5311l9
45n0y7x73.00,31.e. 51(3(-9x Gc 11.2 IL (byy0
19(101'13 31cl )0X0 3 531A0 101 103192 Amt .m-931/l.d3 &Lc ?g Cf.ri lcbD U.dra `5kd3
'Al 19 Ski
30 ?g,
oz
531(00337110C)ML th96(1
21c1
(1\.,31
XX 19(107
1\6)1
101 103190
pa3
LR
A3 to
&72
el7031L3
(V-01 IL 0 M-03713X
19no90
C)10/
C31..
61L0
0 f1 el0
0, 5col 5no31pd0eop
c10
5014
pox
V0
C3
AO 10(36O0
110x 101
1L 9c3
101..1319 531.do0x3eL3top
www.dacoromanica.ro
099
'p.c.? fLo1
Aox.4.9
< Argimpasa
n,
lui Poseidon
35
Goitosyros >>,
altare si temple nu au obiceiul sa inalte decit lui Ares ; doar pentru el exists
acest obicei 36.
IV, 60. La toti scitii, jertfa este la fel cind este vorba de oricare din tre 5
ceremonii. Ea se face cum vom arata. Vita de jertfit stn in picioare, legata la
picioarele de dinainte. Sacrificatorul, care se afla in spatele victimei si trage
spre el de capatul unei fringhii, doboara la pamint vita. Cind ea cade, el cheama
cu glas rasunator divinitatea in cinstea careia aduce jertfa. Apoi, arunca in
jurul gitului animalului un lat ; cu ajutorul unui bat, pe care il vira si-1 rasu- 10
ceste in acel fat, it stringe pins ce sugruma vita. Nu se aprinde foc, nu se aduc
ofrande premergatoare si nici libatii. Dupa ce sugruma si jupoaie vita, se aimed
sa fiarbd carnea.
IV, 61. Lemnul fiind nespus de rar in Scitia, locuitorii ei au nascocit
urmatorul mijloc de a gati carnea. Dupa ce jupoaie victimele, curate oasele 15
de carne. Apoi arunca bucatile in niste cazane 37, cum se fac prin partea locului
cind le au , foarte asemanatoare cu craterele lesbiene ; numai ca sint mai
mari. In acestea arunca bucatile de came, pe care le fierb, facind foc dedesubt
cu oasele animalului. Dace n-au la indemina un cazan, ei arunca toate aceste
carnuri ale animalului sacrificat in burta lui si, amestecindu-le cu ap5, dau foc
oaselor dedesubt. Oasele and de minune. In burta incape usor carnea care a fost 20
desprinsa de pe oase, in asa fel ca un bou se fierbe singur ; si celelalte animale,
ca si
platforms patrata, inaccesibila, din trei laturi, doar una fiind usor de urcat.
Ingramadesc acolo, in fiecare an, incarcatura a o sun' cincizeci de care de
de fier 36. Aceasta inlocuieste chipul lui Ares. Sabiei ii aduc anual jertfa cai 35
si alte animale, in mai mare numar decit celorlalti zei. Pe prinsii de razboi ii
jertfesc cite unul din fiecare suta de oameni, nu in felul in care sacrifice animalele, ci altcum. Dupa ce-1 stropesc cu yin pe cap, ii taie celui jertfit gitul deasupra
unui vas, pe care apoi Ii duc pe gramada de lemne, iar singele it varsa peste
33
Pentru sensul diferitelor radiicini din numele zeitatilor scitice, vezi Max Vasmer,
Untersuchungen fiber die ditesten Wohnsitze der Slawen, I. Die Iranier in SUdrussland, Berlin,
1923, p. 7-23.
36 Cf. infra, IV, 62. Pentru informatiile lui Herodot despre religia scitilor i tracilor
vezi G. I. Daniel, Religieus historische Studie over Herodotus, Antwerpen-Nijmegen, 1946.
37 Despre cazanele de bronz de Ia noi, vezi Parvan, Getica, p. 9-11 si It. Vulpe,
ss Aproximativ 550 m.
39 Pumnal scitic cu antene la miner, care apare in citeva exemplare $i la noi in tarn
(1st. Rom., p. 154).
3*
www.dacoromanica.ro
.1,0001E4H
9E
oi vripo
'Al c9
tono?Xxizx
91.
TR
17039O
ATTI
mln
1101,070
1d]9
419r31,D31,10X
39c1
0 1019
TR
'Al 9
OT cR n32
)0.0 57011Xd
gT
5904
tat
C1T(IL Lid
rf.q2 13
Aodl.xxr1md13X `1711k1X3
13m-t70y3 x? (101901 13a.i.Dp3
'DUI 39d3X
5rD3ado
TR
01c110
31);),
TR
OS
gg
/ma
dpoorxx?.13
OE
19101
0T
..nollo?.3.xxoano 5oRITeLo
3thp 11DT A01911.373 .01(101
pox ra,dlox 5n0YYO1c 510dRe70 5319Xkc17Oth0 419033
570x1x9x 531,m3X3 1911091E 719 CIO
www.dacoromanica.ro
loll
TR
0 101c1
No_
35
minvo
on2tkci9
37
sabie. Pe cind singele este adus pe gramada sus , iata ce se intimpla jos,
linga templu. Umarul drept al tuturor oamenilor jertfiti este taiat cu mina
cu tot, fiind apoi aruncat in aer ; dupa ce s-a ispravit si cu celelalte victime,
ei se retrag. Mina ramine acolo unde a cazut, iar trupul zace in alts parte. 6
IV, 63. Am vazut cum se aduc la sciti jertfele. Dar acestia nu intrebuinteaza niciodata porci, si nu vor de loc sa-i creasca in Tara lor.
IV, 64. Vom arata acum in ce fel sint orinduite lucrurile care privesc
razboiul. Cind un scit ucide cel dintii dusman al sau, bea din singele lui. El
taie capul tuturor vrajmasilor pe care i-a omorit in lupta. Capetele le duce 10
regelui, caci atunci i se da o parte din prada pe care a facut-o. Altminteri, n-are
parte la prada. Jupoaie capul astfel. Scitul taie pielea de jur imprejur, pe dupa
urechi, o apuca si o smulge de pe teasta. Apoi o razuie de carne, cu ajutorul
unei coaste de bou. 0 framinta in miini si, dupa ce a izbutit sa o inmoaie, face
din ea un fel de stergar 40. Scitul pune acest stergar la friul calului pe care-1 16
incaleca, si se faleste cu el. Cine are mai multe asemenea stergare [de pielel
e socotit omul cel mai viteaz. Numerosi sciti fac din atare piei chiar mantale,
pentru imbracat, vesminte pe care le cos in felul blanilor ciobanesti. De pe lesul
vrajmasilor multi jupoaie pielea miinii drepte, cu unghii cu tot, si fac din ea 20
un invelis pentru tolba. Iar pielea omului este groasa si stralucitoare, fiind
aproape cea mai alba si mai stralucitoare dintre piei. Multi jupoaie intreg trupul
dusmanului si, intinzindu-i pielea pe bucati de lemn, o poarta pe caii lor.
IV, 65. Acestea le sint obiceiurile. Iar cu capetele nu ale tuturor, ci
numai ale celor mai inversunati dusmani fac asa dupa ce taie [fiecare] cu 25
ferastraul teasta mai jos de sprincene, o curata. Saracii o invelesc numai cu o
piele de bou neargasita, folosindu-se de ea chiar in felul acesta. Bogatii, pe linga
42 Cf. Sofocle, fr. 432 din tragedia Oinontaos si Hesychios, Lexicon, sub zetpdttcovrpov.
41 Acelai obicei 11 gasim i la neamurile germanice.
42 Care define i functia de judecittor, in fata crtruia se dezbat toate pricinile.
www.dacoromanica.ro
40
10(101-1AII
SE
zo Ir1A0931war1 iploRdpi)
Me31/3 5(109X)06 M'ORdTJ 5(10)0,0137i 41101..AC9X13&?
531.4130 11Or1)0X 31R 991y13 19(10 ;ct012)0 li.q.ilox Arid Aka,D)px? llORd1101 531(3011
'19(10)11/930 507-11? 31 531,Awlqy )o..trooi no9v3nnD 19 5101 5itORd3Os3 (09321.9
g pox 51.2.9)o Ta.)ox Arrri 92,3011..M19 (2.19)0 A37-1 169 Ii.
ff.x11.,A7or1 kr-Aix=
19
'3I,D? o 3 TR 53TchpAa, lo loAraodRAT AItt.3.,
Aki.,3Rojthy, .1.9ths) noilqy
..noAnoR
Act)
Av1c3
rityl
At,.x.ilfoori
d9y.ith 5f,t
ovb dm .1riAor,13.1,Arri
Atf.i., ch
(Ad loX)da,
`Lt93XD Amx?yanoiR A? 19101 191oy91,x)0R 19101. noan(2? 1)0x AmtnoolR iodX
'Al .89 A7o31LH, TR 5c-py19)od 9 (w)706x3 4U.T110X 1)01312.71311.101371 ((-01
g m-931tO0T1
?c)
61codi
Ma,
,oi
)2.3...o.nopri
gi xAcievrio
1193
70x314170
3/01.
110M-,Itl7i9
31L3 NO
Ap1r1)oy3v01R 50
`onkxdolii.? Ao4rikii.np
TR
1101.3139
5olcio
Aga.
.1DnoLl?y? lo
No
IR uxoth
ST
531a,op.r1
5rDtpxdolaL?
1)o1,39)oth A? Ik1, U.X11.0071 5701 5)01tLy1900d 10191 170X 1016 10141101 133A.A(70
9 .593y1D)0d 9 TR "Ix1,33(thp H2O 50A311)04b .nopkxdout? 1)ox -oyomTR
"nola?A. 3Adf Ario no TR (101.,901 9 5C,13y19rd 1101311.1131.2)01311 5(10)(y/0
Si
to
eTri
110X
lo,o
gg
19(1AJ..
lovoa
5c1o1os .5nod
(Trl IR
1101&01107001)0XJ.(19
a Szva
gg TR
-rizx
'Al
'OL,
"'xdOo 3s
171^(131012
5c1
^12
-3101'
fl(91..
ov
110X
www.dacoromanica.ro
.&0119000
&103113
TR
39
IV, 67. Exists la sciti numerosi proroci, care spun mai dinainte cele ce au
sa se intimple. Pentru aceasta ei intrebuinteaza mai multe nuiele de salcie 43, in
urmatorul fel. Aduc legaturi maxi de nuiele, le aseaza jos sile dezleaga ; rostesc
cuvinte care ajuta la ghicit si pun fiecare nuia una linga alta. In vreme ce vorbesc,
aduna din nou nuielele, pentru ca iarasi sa le depuna una cite una. Acest
mestesug al prezicerilor 1-au mostenit din stramosi. Enareii " androgini spun
ca for Afrodita le-a dat harul prorocitului. Prezicerile, acestia le fac cu ajutorul
scoartei de tei. Dupa ce despica in trei scoarta, [ghicitorul] si-o infasoara pe
degete, o desface si apoi proroceste.
IV, 68. Cind s-a imbolnavit regele scitilor, trimite dupa trei ghicitori care 10
sint cei mai rentimiti. Acestia prezic in felul aratat mai sus. Mai totdeauna spun
despre cutare sau cutare ca a jurat strimb pe vatra regelui si rostesc numele
aceluia dintre cetateni despre care vor sa vorbeasea. La sciti este obiceiul sa se
faca juraminte mai ales pe vetrele regelui, data scitul vrea sa faca juramintul
eel mai mare. Fiind prins indata, acela care spun aceia a jurat strimb 15
este adus in fata regelui, unde prezicatorii it invinuiesc, sustinind ca li s-ar fi
aratat, multumita mestesugului for de proroc, cum ca omul jurase strimb pe
vatra regelui si din care pricing regele este suferind. Invinuitul tagaduieste Ca
ar fi jurat strimb, protesteaza si se plinge zgomotos. Daca el spune ca n-a savirsit
un numar indoit. Cind si acestia, 20
aceasta fapta, regele cheama alti prezicatori
folosind mijloacele si mestesugul for de proroc, it dovedesc sperjur, primii trei
ghicitori ii taie imediat capul si ii impart averea. Jar data ghicitorii veniti in
urma spun ca este nevinovat, yin alti prezicatori si din nou altii. Daca cei mai
multi dintre ei it gasesc pe om nevinovat, se is hotarirea ca cei dintii ghicitori
25
IV, 69. Tata acum in ce fel sint omoriti. Dupa ce umplu un car cu vreascuri,
injuga la el boi. Vrajitorii avind piedici, miinile legate la spate, iar in gura un
talus, sint asezati pe vreascuri. Dau apoi foc vreascurilor si in felul acesta sperie
boii, pe care-i pun astfel pe fuga. Adeseori boii ard impreuna cu vrajitorii, dar 30
multi altii scapa doar pirliti, dupa ce flacarile au mistuit oistea. in chipul aratat,
scitii ii ard pe ghicitori si pentru alte pricini, numindu-i proroci mincinosi.
Regele nu cruta nici pe copii celor osinditi la moarte ; ei ucid pe toti baietii,
35
dar fetelor nu be fac nici un rau.
IV, 70. Scitii se leaga astfel prin juramint, faca de cei catre care it fac: varsa
yin intr-o cups mare de lut, it amesteca cu singele celor ce fac juramintul inte-
www.dacoromanica.ro
10(1011RH
OP
1014701 "19co90.1011
X23170X 1701A0
31 10 9 A01Xd
A3T193101L 10
5kA30D 11D?
pothr 32 Aroa.
d icoyaDo 59
'Al IL
(41
A3T1 (10
A(-931(11:md A?
70113113
A31/.01172 11:)(19
70
391970
701
A70923091XD10A30
501707107r1-I0 37ox (1091(3D
4(9.031/0 370X X 3710 1900 A3
?pd
1933
01 (_09 7071
4Ar9130d70070x Atqyal. nod3aaix -71ox3x
dX3A "no
Int
Ati.A3717110d
OT 701/
17010(9 X 0917-10 701A3
d3d d 3910
.L AO
Ac12(LA
pox
370X
53 9 9 ndoa
701(1)00A3 903113 7d)9 tiopoolc.lo 9 `5931,09rd
9 1Dn0DD9d noncollodi..3a. &07-1101.3
01(101 -(pioac
7010(
tot3xwirx d
aLD59110rld3
tqr-IT
A01 X3A d A0
53
t(37i AO
37ox
A311
'cloptpekmo -d3tvID
39 TR A30
oyvp .5943
19(131011 701.
dalt
10
loltpviDlod
.1-mestx3 (101
53i..Ao1r1ox
n?
'nth
A?
32 U.1 011101(
531.A70
3707(
19(101117;00
nono412
37O7(
370X
t./.11(3.4.11,) (/)
d AO
370X
3711(
'1701M-9 101(001
9g 370X
AMT.! L)93m2.91
X 370 X01111.3 7-10 AO
50011111
5mXd701/72 31ox
31
`Y
19&371p1(1(1rh0
36A9101 dmy AO -
41
OE
19(93eLat.91/.)0 101.noxtpin31t. 17Ox 59931.2.c2 5001 231911(1(707( 5701110 t;0I0311 X c)01A0 3 531001(3 A(91.270 Att(.1 X 0.31(10 370X 010X 531modtp 1Drya.c.Thavri?
pat?
701((il 531001419
.19n011190ddaD 5o69(f70 TR LC (19171 3113 CA 0
nou..31.5 lmx 91 fLod313 (191T3(i. 51.11.. 5o6i1f10 113 10(31.3 4996 531eL7onatm1xx
(91/0d1 M1..9910/ peva/. 'ma.nmi. 101.13113 &(o1. m01119 Ta.mx 1o1. 103X!..;(.71
98 myn m?Xma.t. 531.moD7;x3iR
mos. moy(f.Xrda, 1999>pdldmmo 5001270
1d4r1
32L? 5)pi .50611f0 M91 TR 3:o
&31-1 1od319d11 53Rirfq 19noX31Ki 5991. 50011(2
A(91 A(921.111 3)0 TR 3091119 m(ma.t.. 5991
5m1.. 57od31.970l 7-boxolc.9
5clodt;:r1
.1ixiomod m31(3x9 TR 71/0 Cb 310 d JO X70170X d T13 70170 013137i .lod 59ot11(7oX TR
ox 1 1011-1919 53.1..A91(rd7-13 53 5001 500111/1 931701)0X 19(10 53 01 1/ d 3090
OT A(912)0 370X 10113113 X3 997011A(91,00 190032 M91 3s L6 A(9)(1)30.3A AM.;
modcalo
170X
www.dacoromanica.ro
41
rugaciune lungs si, la urma, beau din cups, atit cei care s-au legat prin
45 Este vorba tot de scitii regali, iar teritoriul respectiv se afhl cam in regiunea
Poltavei. Asemenea movile se mai intilnesc la noi in Cara i in Bulgaria (de ex. la
Hagighiol i Kazanlak).
46 In inventarul mormintelor s5pate s-au gasit obiecte de argint i de aramil. Pentru
problema prezentei scitilor la noi in tarn, vezi D. Berciu, 0 descoperire lraco-scilicci din
Dobrogea si problema scilicet' la Duneirea de Jos, in SCIV, X (1959), 1, p. 7-48 si Dorin
Popescu, Problema scitilor din Transilvania in opera lui Vasile Ptirvan, in SCIV, IX
(1958), 1, p. 9-38.
www.dacoromanica.ro
gf
10(101r:lif
45r0c1X3
Taxx
OT
A1031L3
61
1X)X
613X3t'l
MO11021.
2.301110(3)02L
9T
3d= ra.moi
.1.01we(1O
531e,q;oddninD ?R ;)Sc
5r3toothr12 19C10000d.03 53 dtchfxD nkn31113x
5noy322.
5no9n1d33
931.1c3312. "19(10
119a
'Al
Og
ki9x
51cjmn9ox
'AT '9G
5kigxj,
no?
9g 411:K9dr( 19nonc201c9
fl1031L3
321.3
1XIX
10R1111/0
of
1)013X3C3101L
(1(.01970901.
319(2
(c.X1elkC(3
203713290
n7o
tl171
OE
20T1(331L9
'313.0t1.14C)X02.0co
30
xt?
19no
111.1
4A1 L .8 191wv(0ll 32
ge
50303321.
30X11L3
:kro.oxid 1x1an3A.
elf11.010)(2LXIIXIX 1X11.non31
X11.330X
7219(pNocx,6202L
c1371
xffyya
Of. 5(1,0331L
A371
61.4,101
63.L1:15 AO
230331Llo1d-v,
5kv,ixx
c1V.
19313
45t,t3th9Lt.3 not,
dk14.r1
ry
Ma,
7"dlir
no?onxa
31 5ox1)oncuk.
n1099COV.
xixrirbodi '3XT723 TISTi 32 Mnoca A0C33195 201C3Vi1r13y31 dr(oR oacl 5030331mldloax n01. ACQ9d9olokkr,
pox
www.dacoromanica.ro
43
pari. Cit despre cei cincizeci de tineri sugrumati pe fiecare dintre acestia ii
urea pe calul sau, facind aceasta dupa ce au strapuns vertical cadavrul cu o
prajina pe linga sira spinarii, pins la git. Partea de jos a parului, care famine
afara, o vira intr-o gaura a parului ce strapunge calul. Ei asaza astfel pe calaretii acestia in cerc, in jurul mormintului. Apoi se indeparteaza.
IV, 73. Iata, prin urmare, cum fac scitii inmormintarile regilor 47. Pe scitii
ceilalti, dupa ce inceteaza din viata, rudele for cele mai apropiate ii poarta culcati
inrosite in foc.
IV, 74. In tara for creste cinepa, care seamana nespus cu inul, numai ca
este mai groasa si mai inalta. In aceasta privinta, intrece cu mult inul. Creste
si de la sine si semanata. Iar din ea tracii isi fac imbracaminte, foarte asema- 20
natoare cu cea de in. Cind nu esti un bun cunosca..tor, nu poti sa-ti dai seama data
aceste haine sint din in sau din cinepa. Omul care n-a vazut niciodata cinepa
va crede ca haina este facuta din in.
IV, 75. Luind scitii saminta acestei cinepe, intra sub corturile de patur5 si
o arunca pe pietrele inrosite in foc. Zvirlite, boabele scot fum si raspindesc 25
aburi atit de deli ca nici baile de aburi grecesti nu dau aburi mai puternici.
incintati de aceasta baie de aburi scitii scot, de placere, strigate. Transpiratia
tine loc de baie la dinsii, caci ei nu-si spala trupul cu apa. far femeile scitilor,
dupa ce toarna apa pe o piatra zgrunturoasa, sfarima prin frecare pe ea lemn de 30
chiparos, de cedru si de tamiie. Apoi, facind o pasta groasa, isi ung cu ea tot
trupul si fata. Aceasta le da un miros placut, si, in acelasi timp, cind de pe fata
10 iau cataplasma, a doua zi, pielea for 'Inane curata si proaspata.
IV, 78. Foarte multi ani dupa aceea, Scyles, fiul lui Ariapeithes, avu parte 35
de o soarta asemanatoare 48 (cu a lui Anacharsis). Caci Ariapeithes, regele scitilor, pe linga alti copii avea si un fiu, Scyles cu numele, de la o femeie din Istria,
si nu din partea locului. Mama il invata ea insasi pe baiatul ei limba si literele
grecesti. Dupa citva timp, Ariapeithes a murit, caci i-a curmat zilele printr-un
www.dacoromanica.ro
.L0(1011ali
45091(19)34 5k1C9rit3
/41 31
xxpo&n.l. n01
`59dlioa.t.
rya
9 5oA37-17170d131,
of '313D3(kyx)q
(4y019 5orar130o1q At&a. Mf.x.loaxa 3)(93701( A10 --Lcxya
x23& op? xlik moZ3 "1,2 (6.1,cou., 31ocloktf.. 3150 o2 (bncl 9 mod 3/3 ACOATrIO
314;0 nova 591\3290 5)e1)
Flu 5701( 'eLoiaDloycith? (Fri 531 A111 A(9?0(1Xa
1022,
I0X2110M1.A.
'Al
501.00) .359(m01
og
39(d.7-199311.3
11(w1(1(3Ti
If 99 AO
?1311.3 3931(
'12131\0
.19(10 90
110X
5331nd.A.
k Arl
91.3\(31
X li10X3110
70.0102L
.tooD)oisq 53 0.1c,1701
5930
19106 0 ?Xi 5
431331911D?
430931.3
dal. ;31(931930
pox
110X
Aricl
59012.4
TA.3
332 Cq
&T./LI:017)mo
01.&02.93 m-91
0 01)(1d LA.113A3 5
tv-90nxa
010N( d
10
FL?
91/ i,C3 AO '39131XX 313319 35 X2L d 1p 31 A)9 (4)1 (4)9f10 O 5kyctx3 lxfx Amp
98 A771 93XXIOd 101A0
10 '17oo9x3 wa.cl)px Ti(19 ef) 0 d tf. A 71 A(k1(70).3 L(.10113 .LA/09 0
1\310
? 9x3 5319
lf..93 A110 AO UtDp.t. La 19 c) Uci.mo
a
9
08 5Z5 ?R Ta.371
3A"Xtn?
5U-V,Ixa 5? )030. 'PI
`AI
xinxi
&w
www.dacoromanica.ro
1011101X
cpta fly
0133101L3
45
casatorit cu sotia tatalui sari, pe nume Opoia. Aceasta Opoia era bastinasa
si Ariapeithes a avut cu ea un fiu, Oricos. Desi domnea peste sciti, Scyles nu
era multumit de loc cu felul de viata al scitilor, ci, mai degraba, datorita cresterii
pimite, era inclinat sa urmeze obiceiuri grecesti. 8i iata ce a facut Scyles. Ducea
armata scitilor la orasul 49 boristenitilor
boristenitii pretind ca sent milesieni
si obisnuia, cu acest prilej, s-o lase in imprejurimile orasului. Iar dupa ce se
afla inaurrrrul zidurilor si inchidea portile, dezbraca haina scitica, tsi punea
vesmint grecesc si, invesmintat astfel, se infatisa in agora fara pazitori sau
vreun alt insotitor, asezind straja la porti, ca sa nu-1 vada scitii cu asemenea 10
imbracaminte. 8i in celelalte privinte el urma felul de viata al elenilor, oferind
zeilor sacrificii cum cere la eleni datina. Apoi, dupa ce petrecuse o lung si mai
bine la boristeniti, imbraca iar haina scitica si o pornea spre casa. Facea lucrul 15
acesta deseori si tsi zidise chiar o casa la Boristene, aduclndu-si nevasta acolo
o femeie din partea locului.
IV, 79. Cum trebuia, insa, sa i se intimple o nenorocire, iata care a fost
prilejul. Scyles voise sa patrunda si el in misterele lui Dionysos-Bacchos. 8i,
pe cind era gata sa purceada la intiere, o mare minune se petrecu. In orasul 20
boristenitilor; el avea un palat mare, pentru zidirea caruia se Meuse foarte multa
cheltuiala
asa cum am amintit cu putin mai inainte. In jurul palatului se
aflau sfincsi si grifoni, din marmura alba. Asupra acestui palat zeul arunca o
sageata si totul fu mistuit in flacari. Dar Scyles in ciuda instiintarii pe care, 25
in felul acesta, o primise a urmat ritualul initierii. Scitii le aduc mustrari
elenilor pentru cultul lui Bacchos. Caci spun ei nu e lucru curninte sa-ti
inchipui ea este zeu acela care-i scoate din minti pe oameni. Dupa ce Scyles
a paruns in misterele lui Dionysos, unul din boristeniti se duse in grabs la sciti
si le spuse: Rideti de noi, scitilor, ca praznuim pe Bacchos si ne lasam stapiniti 30
de el. Iata acum, insa, Ca zeul acesta it are in puterea sa si pe regele vostru, care
i s-a daruit. 8i zeul 11 scoate acum din minti. Daca sinteti neincrezatori, urmati-ma si am sa vi-1 arat L-au urmat fruntasii scitilor. Conducindu-i, boristenitul
i-a pus Ia pinda, in tail* pe un turn. Cind Scyles trecu pe acolo cu ceata sa,
scitii tl vazura cuprins de nebunia lui Bacchos si luara aceasta drept o foarte 35
mare nenorocire. Dupa ce iesira din oral adusera la cunostinta intregii ostiri
cele ce vazusera.
IV, 80. Cind, mai apoi, Scyles a plecat acasa, scitii s-au razvratit impotriva
lui, asezind in locu-i pe fratele sau, Octamasades, nascut de fiica lui Teres 50.
Cum afla de aceasta rascoala si de pricina din care pornise, Scyles fugi in Tracia. 40
" Olbia.
www.dacoromanica.ro
.1,0(10112IH
9f7
orac 501\3119 0
Tixixo (kgrpx 5 loirool.
31331t3
?g
7313
x;
A01
Ak
(4)1 d..1.9L,
4013A3k3
(009101144. 1.111 lo 0 ,53x1(.0 m-oz.novvri 3g 1\91910 A131.2LTA(19 311713113
5kx1(30iu Tdx3i. &91 dtvpDx-rboixo, 6eol1/4.31( .32'9101 la. 232 5)o-1-1(1. moy(,pcoo
70110X 73.A.93th
53
1.D? d o1.393110
61tc..1
la.c3
ti.d "A7(3
0d
in Ao
vgf
19noel
101713111L3
9I
zs
Int
"1101..3X
5o6X2
5031(x301II 19(101TOCI) A3 U.11.311. 31\3 4&9
631'1 11/071t!.d `5odgA3o 1193 31 01. 50010).311 (1X(1.11.12 10d102L 601
lc -tholo
olnoL 6371 A(1/1 91(10101. u.,D? .norloplfd-krop
53 A01
110139ti..(313
01 3x103
(a
ADC)
110X )2 510Xd
gg
)310.
el("qr(
`AI '68 xV 3d
`6131\37111311.
to
kyy
aLD .10119
3S
371
60X11.41106
.44 AO 53n(910
0 (Lc) `5(i.x3
5109(71(11.X312
Avrioxilop 5o ?g
gs 93231L 01109
(41
'Ai 'z6
90 x710
'Al c6
5/013d
33y313
5c101..
111.3
601
nod3o3l,
2.c.
rbolono
Si
le
51p.t,t 011od193
5xd3r1Gc 52,2c31
xPt7 lad 5o ?g 631(1301\3 9 5130U:rid oi3x3a.t.)2 c1L3 Aou39 /0101L Ti
x.oki.a3 59 "1193 59
A1djj ?g 110093X111.30
3110(00030 .5101A0
10
701R
111.3
fl01.
911 d3o.l
(l(939(1c3
1331
www.dacoromanica.ro
47
puse mina pe fratele sau Scyles. Cind Sitalces 1-a avut in puterea lui pe frate- 10
sau, s-a retras. Iar Octamasades taie pe loc capul lui Scyles. Asa isi apara scitii
datinile si asemenea pedepse dau celor care imbiatiseaza obiceiuri straine.
IV, 81. Despre multimea locuitorilor Scitiei n-am putut sa aflu lucruri 15
precise, ci am auzit vorbindu-se in fel si chip cu privire la numarul lor. [Unii
mi-au spus cal exists acolo o populatie foarte numeroasa, iar altii ca scitii
propriu-zisi sint putini la numar 52
IV, 82. Aceasta tars nu infatiseaza lucruri care sa trezeasca uiinirea, afar5
doar de imprejurarea ca sint acolo riuri cu mult mai mari si mai numeroase
decit in alts parte. Dar, in afara de riuri si cimpii foarte intinse, iata ce mai 20
este vrednic de mirare... Pe o stinca de Hugh' fluviul Tyras oamenii arata
urma lui Heracles, urma ce seamana cu talpa piciorului unui om, dar este lunga
de doi coti. Asa stau lucrurile in privinta acestora. Acum ma voi intoarce
la faptele despre care la inceput mi-am pus in gind s vorbesc 53.
IV, 89. Rasplatindu-1 pe Mandrocles 54. Darius trecu in Europa. El porunci 25
ionienilor sa-si 'clued navile in Pontul Euxin, pins la fluviul Istru; iar, de vor
ajunge la Istru, el le cerea sa-1 astepte acolo, si sa dureze un pod peste fluviu.
Flota o conduceau ionienii, eolienii si helespontinii. Trecind printre Stincile
Cianee, corabiile se indreptar5 spre Istru. Dup5 ce au mers tale de dou5 zile in 30
susul fluviului, de la mare, oamenii au construit un pod peste fluviu, acolo unde
se despart gurile Istrului 55, Iar Darius, dupa ce a trecut Bosporul, pe podul
de vase, isi croi drum prin Tracia, ajungind la izvoarele riului Tearos. Acolo
el a facut popas vreme de trei zile.
35
IV, 92. Pornind de acolo Darius sosi la un alt curs de apa, numit Artiscos,
care curge prin Tara odrisilor...
IV, 93. Inainte de-a ajunge la Istru, birui mai intii pe geti 56, care se cred
nemuritori. Caci tracii, locuitorii din Salmydessos si cei care ocupa tinutul asezat
52 Fiul si urmasul lui Teres, cam 440-421 i.e.n. (cf. Tucidide, II, 96-101).
52 Cu numele Sparadocos (cf. Tucidide, IV, 101,5). Privitor la problema succesiunii la
tron in aceste regiuni, vezi R. Vulpe, Prioritatea agnatilor la succesiunea tronului in Macedonia
Leningrad, 1954) dupa care avem de a face cu o diversitate etnidi. De aceea trebuie
deosebiti scitii nomazi (regali" si nomazi propriu zisi") veniti din Asia, de cei sedentari
si localnici (agricultori" si plugari"). Cf. IV, 17 ; 19 ; 20.
58 Despre expedi%ia lui Darius impotriva scitilor.
54 Arbitectul care a construit podul peste Bospor.
ss Probabil /a Isaccea, eel mai important loc de trecere la Dunrtrea de Jos, folosit
ulterior si de alte expeditii.
56 Cf. Tucidide, II, 96.
www.dacoromanica.ro
IIERODOT
48
15 11.01 &V
&-1,8)
Tcovec'cvop..ccc
Tc7)v TOv
TAA-hcurovTov xcd.
II6vTov otxe6vTcov `EXA-vcav, TOv Zcal.Locv Tokov i6vTcx Ocv0pcoTCOV 8ouAeikrat. iv ZdctLy, aouAetiacer, 8i HvOccy6n Tc.7) nrylcro'cpxou
iv0e5Tev 8E ccirrOv yev6p.evov iXeL0epov zp-4/..ocToc wrilcroccOocc cruzvdc,
xTvrcfcp.evov 8e CoreA0ei.v ES -HT) ECA)DT05. aTe 8e xxxoPtcov Te i6vTcov
Taiv Op ltxwv xat UTCappoveasipm, TOv ZOcAli.oEt.v ToilTov imaTc'cllevov
6v co
inotee
Tee
35
IV, 96. 'Eyes 8e rcept [Lev TOUTOU X0Gt -rob" xocTocyoctou oixiglocToc
otiTe Cu-cm-rico oiiTe Wv ncaTeoco TL AGIV, 3oxica 8E noAXoTac gTecrc
7Tp6Tepov TOv Zcickt.ocv TOUTOV yevia0occ IluOccripeco. etre 3e iyiveT6
40
v.c ZcicAt.t.occ atv0p637Toc, er.Te E6Tt accip.cov Tcc ckTilar. oUToc ircczW
www.dacoromanica.ro
49
IV, 94. Tata cum se cred nemuritori getii: ei cred Ca nu mor sff ca acel care 5
dispare din lumea noastra se duce la zeul Zalmoxis. Unii din ei ii mai spun si
Gebeleizis 58. Tot la al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorti,
cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie.
lath' cum it trimit pe sol. Unii din ei primesc porunca sa tins trei sulite [cu
virful in sus], iar altii, apucind de miini si picioare pe eel ce urmeaza sa fie trimis 10
la Zahnoxis si ridicindu-1 in sus, it azvirle in sulite. Daca strapuns de sulite
acesta moare 59, getii socot ea zeul le este binevoitor. Iar data nu moare, aduc
invinuiri solului, zicind ea e un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit un
altul, caruia ii dau insarcinari Inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si 15
fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca
aceste fenomene), deoarece ei cred ea nu exists un alt zeu in afara de al for 69.
1V, 95. Asa cum am aflat eu de la elenii care locuiesc pe tarmurile Helespon-
tului si ale Pontului Euxin, Zalmoxis despre care vorbesc flind doar un 20
muritor a Post rob 61 in Samos, si anume al lui Pitagora, care era fiul lui
Mnesarchos. Dupa aceea, ajungind liber, strinse bogatii maxi si, dupa ce se
imbog4i, se intoarse in patria lui. Intrucit tracii erau foarte nevoiasi sff saraci
cu duhul, Zalmoxis acesta cunoscator al felului de viata ionian si al unor
deprinderi mai cumpanite decit cele trace, intrucit avusese legaturi cu grecii 25
si cu Pitagora, un insemnat ginditor al acestora a cladit o casa pentru adunarile barba tilor, in care [se spune] ii primea si ii punea sa benchetuiasca pe fruntasii tariff, invatindu-i ca nici el, nici oaspetii sai sff nici unul din urmasii acestora
nu vor muri, ci vor merge ,..intr-un anume loc unde vor trai pururi si vor avea
parte de toate bunata tile. In vreme ce savirsea cele amintite si spunea lucruri 30
de felul acesta, el a poruncit sa i se cladeasca o locuinta subpaminteana. Cind
a Post gala, [Zalmoxis] a disparut din mijlocul tracilor si, coborind el in locuinta
lui de sub pamint, a traitacolo vreme de trei ani. Tracii doreau mult sa-1 aiba
jelindu-1 ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aparut si, astfel, Zalmoxis
facu vrednice de crezare invataturile lui. Iata ce se povesteste despre 35
infaptuirile lui.
IV, 96. In privinta lui Zalmoxis si a locuintei sale subpamintene nici eu
nu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult ; mi se pare, Irish', ca
el a trait cu multi ani inainte de Pitagora. Fie Zalmoxis om on vreo divinitate 40
" Pentru idealizarea getilor, vezi C. Balmus, 0 apreciere a lui Herodot asupra getilor,
in Buletin stiintific, Sectiunea de st. filozof. si econ.-jurid., Acad. R.P.R. , III (1951),
p. 25-29.
59 Vezi Russu, Rel. dac., p. 103-112
antics, Roma, 1954, p. 119.
si
www.dacoromanica.ro
ioaouart
09
5IA.mm
'flodvonda,
5k.3.,$)(1dX
'Al
oaf
69dX
www.dacoromanica.ro
61
cit de mare ii
62 Privitor la religia getilor, vezi Russu, Rel. dac., p. 61-139, iar pentru influenta
trach to religia scitilor vezi L. Elnitchi in ConeTcKag Apxecmorium, 1960, 4, p. 46-55.
83 Originar din Mitilene, Coes va deveni mai tirziu tiranul acestei cetati.
84 Aceasta este lectiunea data de toate manuscrisele si pe care am pastrat-o gi noi.
Lectiunea propusa de Ph. Legrand &crab.) Exu9lxi), olitoralul Scitiei nu pare convingatoare.
4
www.dacoromanica.ro
II 1043011a
39
`AI
-000 k21-11,
AT
02L9
C331 ACOIT
1x13lckyx02.1
4m-0.0dclOXA.V,
n)01,1\0,30)
n31\1 d
3R
nmpoln3x31 3R
reLmilopthor3Rny,
'AT -vig upa AT Ski 5(kmonxa 5m 5(A.D;103 nomp)foodi..31
f./..
CO A
ACOA120XX.A.V(31A1 '
X11.131/3
&ma.
MO1A9
A092,
91
31
3TI ACO3d Xkl1OX
S3 0399Xn(300 U.1A);31L
53 (41 -093T1
morrl nod?th pox 91 Fhou. 2(4.1 .00.ocoovoo 93.no thpA.
ndogxi3309 X3R 3T1re. cO3d A '59R0 oitlo
0 593A3090d 31 lit? At,c1 AkATI.q
9 54.D9r(200 53 mm.4.99311 53
.)ox?R
ox
31
91
a.no
AL,(1. mitimow &m?c3313
09R
nodipi
ToyX.A.lox3wno 5 5001 9130X 32L 30d moNy-ma kx10 A37 500 190x13
3R 59Ro
'Soso
U.31:Ad37-1(?. "NO lolDoxkiR .41Ropisa ?drInD
No k23 Ski 5(i.x.ionx3 301. 0x1113 "194 moroX9mood1.31
polkyd -loll
m-93R)o19 3)ox 301 xlodo 701. 53 re.1 A A10130.A.99331 C33Cb 301AO 313 d AC9 AC9190901
MO1VC119 If. n3T1 MIA U./ k1910 3193 500)010 (/.19)09ol
1D13
'Al ZOT 30 ?3 '"09x3 531A9R 1D36D A19"( 5g) xcl 1010
91 A01 0033d3O0 A9130,610 X327-1001
1X109209(71R 7-1 nao 410 AO2LT13313 53 5001
TX019 d no 5 v.A..A.)p o n .5 eLma. 32 pox
d 930 53ro 0y3A0.0 53.1A9
10 )(3A09 01A093y
5m
5o1non9xy3at?
d3
noIxd.2..o
noyr,k37-1 A30.0.
0 531A9 533\0910d 9XI AMC) pox nm9t3901o.A.v, pox C303.1\1 ACO pox MO1.10CbOdRAV,
pox nompoyX.A..loynx pox ACOA(9431.1 pox nmeviRnoa pox m-nlyn-locialoa
03
'Al .Noy loDdrvolv, 32 loi)o.Lodd)p 53c3RN.,2 'pp pox lodocboDndX 702.
&om0n1t3')oz.voopr1 3R neDmota15(91 Alf./ m:131-1 "nowl3loaL )041, 301kAik1.910X
31 ACT(tp0(10 19(r)3 1303< o
531A9? 1L531A0 2.24.7i 06 6A9 130X3,147.1
1x1Am3dX 53 5no)0.y.vo Tz. 3R xo(u 30110T19A iVf.do dIL COX3X90 1930Xre.d
8TT L P Am1..9o1 mi) Amt. nm1.&30X3vo1.xx Aco3no3 5cl01
gg 5)o3o9lod 5non37191xT xuno 9 A37i 10 m-01 &mot-1)(3 10 l0y3.A.4 n0.A.3y3
531Aox9mx3 5m o '5U.9d311 ff.R132.c? 10 1 30 A? 1.1 le.
U.1 313 tic)
5clo
01 nco?<3371t.f.
ono
d;d131L
'7)01=10(3193120X 1 Aadnth7 93) 53q 11L3 61. 1A37.930 001 todo1L90g
3Xkd3iii31312 53 3Rnt.,;.1 Atf.i ch33.4,!.
572d,o1R 3R pox n37hpet)3(31.9alxx 5o
5 103(631 (9Thol.021 &0(21m, d no 9 rjri 5o 110X 32301 1014Vp
ss co 3,a .m9ba -noocooDtport.
5231-1,k, m? 1e\32(kr1 M1L9c31 X? ma, nos-g71
zi.rop.
n(,
A3Tire..1.30X 10
311 31U.R11d
5)01A3dr9d)301R
X90 M) 3139(e...1011.
57037-IL!.
A91 '301A9111.3
r(x.f 91car1
301.01101
c.
A371(9)3021A30
70n37-19
A3Tiort33\(X Arf.1 COX ArLd lti 531110A371 U.110X0T19
-311L
X 3003TI09U.d
cg
531A39140
52.37i A3ri
d30.A.
A3T1(903;321
71 ttt
re..
Of n37-19X33.0p AO
1)091 C0150
12.L3
www.dacoromanica.ro
53
IV, 100. . . De la Istru in sus, spre launtrul continentului, Scitia este m6rginita mai intii de agatirsi, dupa aceea de neuri 66, apoi de androfagi 87 si in cele
din urrna de melanhleni 68.
IV, 101. Scitia, avind forma unui p6trat cu cloud laturi ce se intind de-a 5
lungul marii, inainteaza spre interiorul continentului pe o distanta perfect egal6
cu intinderea sa la mare. Caci de la Istru pins la Boristene este tale de zece zile ;
de la Boristene Ora la Lacul Meotic, eale de alte zece zile ; iar de Ia Ormul m6rii
spre interiorul continentului pins la melanhleni, care locuiesc Ia nord de sciti,
avem un drum de zece zile. Drumul de o zi 11 socot cam de doua sure de stadii. 10
Astfel, in latime, Scitia s-ar intinde pe o distanta de patru mii de stadii ; iar
in lungime, spre inima tArii, ar avea tot atite stadii 69. lath', asadar, marimea
acestei I6ri.
IV, 102. Scitii si-au dat seama c6 ei singuri nu pot respinge in lupta deschisa
ostirea lui Darius si an trimis soli la vecini. Regii vecinilor se adunara si tinura 15
sfat pentru a vedea ce trebuia facut, deoarece se temeau de atacul unei armate
numeroase. Regii care s-au strins laolalta erau acei ai taurilor, ai agatirsilor,
ai neurilor, ai androfagilor, ai melanhlenilor, ai gelonilor 70, ai budinilor 71 si ai
sarmatilor 72.
IV, 104. Aga tirsii sint lipsiti de energie si foarte gingasi. Ei poarta, cei mai 20
67
66
Despre acesti e oameni in vesminte negre au fost emise cele mai contradictorii pareri.
www.dacoromanica.ro
t9
iaL?
LOGOIDIH
xr,10
03)
ACIM
131:0
32A;(1.
AG, `nod132/.11. 5201.
Acnolvii?
31
501.mo11
5901.
lzatiod
tf.2
13X3 aLct .90)3 (b1
pox 5401. n17-4 5101A93 SnodcpXolokya. 5701.3j <(
d712 tt
'Al
OT
9T
Snova
32
31.13313 10191X301
Snonplomit.
Szxltpde
-3711.at
17ox tfR
Og
9rir?dth
Ski
31o33drat loavo
531,10A9)0(3 701
9g
Ak301L
31
701
OE
nodi.oi
ll
www.dacoromanica.ro
65
ca face razboi scitilor si nu altora. De fapt, insa, o data ce a pus piciorul pe acest
continent, a subjugat rind pe rind toate neamurile care-i stateau in tale. El are
acum in puterea sa pe traci si pe geti, vecinii nostri a.
IV, 119. Dupa ce solii scitilor facura cunoscute aceste pretentii, regii sositi
scitilor. Dar regele agatirsilor, neurilor, androfagilor, al melanhlenilor si al taurilor 74 au raspuns in urmatoarele cuvinte: Daca n-ati fi savirsit voi cei dintii 10
nedreptate si n-ati fi pornit cu razboi impotriva persilor, am fi indeplinit ceea
ati fost
sfapinitori atita vreme cit v-a ingaduit zeul. Cind tot el ii stirneste acum pe
aceia impotriva voastra, ei va platesc dupa merit. In ceea ce ne priveste, 15
noi atunci n-am vatamat pe oamenii aceia si nici acum nu vom incerca s le
facem noi, cei dintii, vreun rau. Daca, insa, Darius ataca si tara noastra, pornind
sa ne faca razboi, atunci ne vom masura si noi puterile cu el, ca sa-1 respingem.
Dar pins ce nu vedem ca ne ataca, raminem la noi. Caci socotim ca persii nu
inainte pe cei mai buni dintre calaretii lor. Jar carutele in care traiau copiii si
toate femeile for le trimisera mai departe, si o data cu acestea toate turmele, in
afara de cite le erau de trebuinta pentru a se hrani, caci numai atita si-au pastrat. 30
ySi le poruncira sa se indrepte mereu catre miazanoapte.
IV, 122. In timp ce carutele erau duse [spre miazanoapte], scitii care alergasera inaintea [dusmanilor], de indata ce au descoperit ca persii se afla la o departare de trei zile de Istru, si-au tinut tabara la o zi de mars in fata persilor, nimicind
toate roadele pamintului. Vazind ca se iveste calarimea scitilor, persii o urmara 35
pas cu pas, in retragerea ei. In sfirsit, luindu-se dupa o singura parte din
oastea scitilor, persii i-au urmarit spre rasarit, drept spre Tanais. Scitii trecura
fluviul Tanais. Persii trecura si ei dupa acestia, strabatind tara sarmatilor pins
ce au sosit in cea a budinilor.
www.dacoromanica.ro
40
iououali
99
'AI 9zy
5(lo9drta1).y l0Ddn03oly
92.1.c1
AXI91th.
5314%01;13603m;
g'
32
ax3 nco30
.016.03AX1ILT
woo 1 In) o
?2,
don
0 C919
A07-13
413X T 11 d .109 Tilt.? 70A3290 c9x omp anaLcod
0
31()
5709332 &o).rtc1)3
noc331od1z. 3190 Ant% 3.0 *(1)1`.934) 36:10 11 A0d310,33&
08 vrip 52oDtpo1.c. /win te.. 1)0X A? UtAtp333 1030(23 '&1331011 9 11 32 X90 10X31970
2v7ioX70T1 '101 TA.? lzx 01901 .(o3mo710.D nrrl(f. 3190 1031930 3190 U.,
keL3rin3Incl31L 411D3 AC01 1d31L 531m0D232 kyri 10 (b L. ti.dx,x d31,9Xxu., AO
(1 62119 .1\37110.A...03T1T1n9 53 .n(kX)pri 13 32 1032 DC916.121L 53 1 om-to Jx 701
5941 41700933AX11L10 AIOX.A.(11. 19(10 AlTitf. 531el93 104)701 01(2d1101L A,313,-qud
98 5(101901 Cl3Af d 53169 A133X.A.CO d1311. 309k 45901970 110X 30.039020. 3101
01
3113 nv-19 10031199ta1-ri 1431L nou. mo(b)pa. 3113 170X no Dt.A.X7071 -x03719
&06319d1.t.
me tf.T1 503Tit?.. 50/01( 41t3C)37) no 33TiTineo A3-110
167179
701910901
3s
731V
31
A
0
511921.13n
A311 (a)pri
4(909ri.c313
Snot C9A.3
(9)371
A01 T13 n9 11. d A0.4.9 AO 77OX [I,.319I A A!+1 m-9mrix3 d 0013)(3.01 5nonciorl
.1139.3 los) 32 11,X0 4ri ncodc,92 k.A. 5 31 177X 501x29 194(92 cort)-(132L )31(1)0101
no 209 13213c332. 'n239y3 21n)p 32 901 110 5(4.1911.932 3 5)09t/.6 170A13 459113
A1331CyX (9.4.3y 91(101 11.D3 (f. oano n(o3onx3 ((51DIA.1
01
,n
OE
'Al szT 0
Off
www.dacoromanica.ro
67
IV, 125. ... Tulburindu-i [si pe neuri], scitii in retragerea lor se indreptara
spre agatirsi. Cind agatirsii i-au vazut pe [neurii] vecini fugind inspaimintati din
calea scitilor, Inca Inainte sa fi navalit [ acestia] la ei, au trimis un crainic care sa-i
opreasca de a pune piciorul pe parnintul for si i-au prevenit ea, data vor incerca 6
sa navaleasca acolo, mai intii vor avea de Infruntat o strasnica lupta cu ei. Dupa
ce le-au spus din capul locului acestea, agatirsii si-au adus oastea la hotare, hotarespinga pe navalitori. . . Iar scitii n-au mai intrat in Tara agatirisilor 75,
riti
deoarece acestia nu le-au dat voie.
IV, 126. Fiindca aceasta stare de lucruri se prelungea multa vreme si nu se
mai termina, Darius trimise un calaret la regele scitilor, anume Idanthyrsos, i 10
ii spuse cele ce urmeaza : Om de neinteles, de ce tot fugi, cind poti face din
atunci inceteaza de a mai fugi ; aducindu-mi [mie], stapinului tau, pamint si apa 76 15
cind auzira cuvintul de robie tare se mai miniara. Ei trimisera acea parte a
sarmatilor asupra careia domnea Scopasis rinduita alaturi de sarmati la 35
ionienii care pazeau podul de peste Istru, avind porunca sa intre in vorba cu
acestia. Iar aceia din ei care ramasesera gasira de cuvi4a sa nu-i mai lase pe
persi sa tot rataceasca, ci sa-i Infrunte, on de cite on vor merge dupa merinde.
Deci cind bagau de seams ca ostasii lui Darius se duceau dupa provizii, faceau
cum era hotarit. Iar calarimea scitilor punea pe fuga mereu pe cea a persilor, 40
vs
etnice a agatirOor (seiti sau traci), vezi expunerea celor (loud puncte de vedere la C. Daicoviciu in e Steaua , 5, 1956, p. 113 i urm. si A. Meliukova, MamepuaAbt u uccnedoecumn no
apxeonozuu CCCP, 64 (1958), p. 101-102.
" Simbolul supunerii (cf. Aristotel, Retorica, II, 13, 18).
0 Aluzie la legenda dupa care neamul scitilor se tragea din Zeus si fiica fluviului Boristene (Nipru).
78 Conducatorii celor trei oitiri: Idanthyrsos, Scopasis si Taxacis.
www.dacoromanica.ro
89
tat
,L0(1011a1{
m-nonxa lo
m21
?)
TR M.91 Aco3Dc13ll
111.01L1L3
531A0dLcath A0111.12L393
31L
'AI
31
A37170d1031 A310
10A2
A3T1 45(10
coroi. Aomica
1113
A?
IL. U.X102X3
170X
mo1
31
X.03d/Oy AO
701.
dIL d9 10110
316X
ova
uoDd?ll j3 '01A023yn0
'Al ze-f 209360V
Og
13v0
A371
MIA
ALL 31
10dc2 -A73Jiy
opa..
aolnau
5310)o9c10n10 10
t.
LLTIC2A1\.
110X
`11x22
noloco? Atptyf
61360V
0.2.7t323231110 L. 7if0AiL k
33Xt5.193929
Larpoi. lit. c2A1 ti.r1 G. co3c,1ddcod nmt. Agx32A)2 Amt. )plai?
9g 59A3 Amt. A91 Ao,L)pri W01..noy3110x 5o1..Ao0n3 101, m2 70d A13.4y )) AH
tcri 5301Ado 1003119031 30DLc1.1i1Co10 53 A91 90 Aomod (2 Dopc)?ll k 539)1
TR
10A3r19A3.t.
101.10x
5k1,
31(ks42k1i93
<(1oA3riovood
'Al 'CET "Dd?II
51oAri3y
5(z.A. 31(i.921o1..)ox
no
Gc
loX)oda..)pd 10A37-19A3A 53
Aco.wpri
02
&Tri t;-3
5101..
Cc
32
06302x3
16371
lechorl
ff.
>
XtR. A3110
531Aoci?cb
Ark
92 A013C)10V 1100910y131A3
MOM A139(1.1011.
161.2101.
www.dacoromanica.ro
014%0.334
59
care fugea si dadea peste pedestrimea lor ; aceasta ii sprijinea intotdeauna. Dup a
10
20
hranindu-se cu aceleasi roade ca si omul , broasca in apa, iar pasarea seamana foarte mult cu un cal 80. Prin sageti credea regele scitii isi predau
puterea. Acesta tilcuire fu infatisata de Darius. Dar i-a fost pusa impotriva
parerea lui Gobryas, unul din cei sapte care-I rasturnasera pe mag 81. Dupa
socotinta lui darurile aveau urmatorul tile: < Persilor, daca nu va yeti preface 25
in pasari, ca sa zburati in vazduh, daca nu yeti ajunge soareci, ca sa va ascundeti
in pamint, sau prefacindu-va in broaste nu yeti sari in balti, atunci nu va
yeti mai Intoarce in tara voastra, ci yeti pieri de sagetile noastre >.
IV, 133. Iata, deci, cum an talmacit persii darurile. far parte dintre sciti 82, BO
acei carora le fusese incredintata paza imprejurimilor Lacului Meotic si carora
li se poruncise atunci sa mearga la Istru, ca sa stea de vorba cu ionienii, indata
ce sosira la pod, le-au grait acestora asa: # Barbati ionieni, venim sa va aducem
www.dacoromanica.ro
40
1I1 LOGOH
09
32
701.371 701.
*clod
og
0134).3
9371
31
43931(90d3M-19 liplarl 32 ("tl
Utrig-)d., .U.a.cooa. 5ooi &3-r1 5oodk1.7orb3x
10111101
U.1.
AM/
A3X393
7092
101.0
32,
'Al
pox Aol3x3
01.Lct
701,
no
59029
www.dacoromanica.ro
61
IV, 134. Dupa ce Darius primi darurile, scitii ramasi se asezara in linie de
bataie in fata persilor si pedestrimea si calarimea, ca si cum ar fi avut de
gind sa lupte. Pe cind scitii erau astfel rinduiti, un iepure a sarit intre cele doua
ostiri. Scitii it vazura si incepura cu totii sa-1 urmareasea. In vreme ce ei se
invalmaseau si scoteau strigate, Darius intreba care este pricina neorinduielii
de la vrajmasi. Aflind el ca acestia fug dupa un iepure, gr5i celor cu care obisnuia
sa stea de vorba: 4 Oamenii acestia au pentru noi un mare dispret. Imi dau acum
seama ca Gobryas a talmacit bine darurile scitilor. Si, fiindca asa mi se pare ca
si
www.dacoromanica.ro
H 10001Ia
g9
111'3
(1d) d A10
At(.1
A3710X11L10 '10
5311%9
32
Snot
-A.nano
500&371 Ao.I.3y3 5961 5cio1 5zAcoi 57019? A?
.3Dok& 53c)Invid)
C53M9L, 2,73 31 C)3T4 110 A2.712 (101 (1011014 1101AkX1012 VOX no 31331=
10110X32 113 531"LoA37b0d701L 13113V00 d1L 6310 AO /910T)132 531A0
313A37"13 A(1A
9 531A109fIX .L A0 011. d AO A0.1 nk193X101 31421 531Aod170X `10430031(3 191030
31 110X 1.0t1.02X3 213 5310 12X *A1C) A01. 32 Aod310d1L 101003 A(937icl Ak1011932
52374 kJ...010th= .0 03110 10 (91(10 319(2 Ft? S(1oTinkli 113 5no1updorop A91c70
0707.1
Iota
lloospo.orpnoda,$)
ry
OT
53AcoL, o1Aoc3yno,;43
3.A.kiNd 501A0 174x na. d 23A/00 50140
3mtkov-, (10
A?
141731,
`(4)109119(1(\0)
A.
clop:ap',
Col.71COAA.
1100930131/
co3w101AT
ATri
3X DC) AO AAC93111
110X
190(09x3
(101
A(91
30(131(3 d A(10
AD.3Acoi,
AT% A371
1012 A023C310V
(4.
'AI
Og
.6ET
1100
oA37193dpo
9U
313311'2
374;91d A 10 110X] d A3110100 [10 )012 ci AU. 1)0 A01 AOd19I,c 70170X A1..1 I Ark./AnuA)
A131113 31 cl\( 5101A0 5GL1
St4.dc163.0 01 5? (41 Ar.?..xionxa AoX3 731e7011'.5cn
93 11)(109t1.101L 701 3.otk09x3 1193 A3 .U.Aogt; 731071 ATri Aloxko?Doda.L. La
thicpA,k.
701311
Tropta
32
X d tot 1019
a
A(93712,100
43110d 170X
531001(30 1X1Aj3
5(932 /013313CRA112 5m
08
Akpl
01091011
Sty `A3110
A(9374
0X A3710 A01
od3093y3
A?
011. d AO
,ci)
17ox
noodu -
32 5231'4
32921
5703t 59c3lxx
1193 2
'AT
Oky 3 20
A3-t1o3
98 5(1.1 AC9A13X3 312 2(A CIO 1011210 32 2201 CIO 701910 io mor,ixa 3 `010003]
5701 57pr1oA &Tn.. AT-nut..2 5101 (La(11al 531.o0d330tho012 pox 101 ooilon -(pXdk.,(1.0
i3 ,01Aoystod3
-5910709 '13 dTA., a1 11M k71 1/3 U.10 4A:09 3X23C)101L A32
169
(13? el23d 5n01 .5109d311 An& 32 )pi., 169 33X023 10191d7o -nod3d
7017ox
x,10701 Alosb.vpcbs)? Tror,ixa A91 Acm
'1109Dn3y
5U.dp..369
5t,tdmX li..1, 5910X 31 19201 191011.11.2 170X 1014025 `Att. U.12701 315 533+01
5(93131123
OT
www.dacoromanica.ro
63
Inca, scitii spusera ionienilor, care se aflau in corabii: Barbati ionieni, zilele
in care trebuia sa asteptati s-au Implinit si nu faceti bine data mai zaboviti.
Daca mai Inainte ati ramas aici de teams, acum desfaceti podul si cit mai repede.
potrivita. Ne aratati un drum cuminte, iar noi va vom sluji cum nu se poate
mai bine. Precum vedeti, am si inceput sa desfacem podul si ne vom da toata
silinta, caci vrem sa fim neatirnati. Dar, in vreme ce noi desfacem podul, este 30
nimerit lucru sa-i cautati voi pe persi si, dupa ce yeti fi dat de ei, sa-i pedepsiti
asa cum trebuie, atit pentru binele nostru, cit si pentru al vostru
IV, 140. Incredintati pentru a doua oars 84 ca ionienii nu-i inseala, scitii
se intoarsera sa-i caute pe persi, dar nu izbutira citusi de putin sa afle drumul
ce-1 urmasera aceia in retragerea lor. Vinovati au fost chiar scitii, caci nimici- 36
sera toate pasunile de acolo, trebuincioase calarimii, astupind si toate fintinile.
Daca nu faceau asta, le era usor, data voiau, sa dea de urma persilor. De fapt,
chiar ceea ce li se paruse a fi hotarirea cea mai nimerita, fu pricina ratacirii
lor. intr-adevar, scitii ii cautau pe vrajmasi prin acele paqi ale Scitiei unde 40
>>.
www.dacoromanica.ro
TIERODOT
64
Tip
Cc 7.68p-iatv TcociecrOat
Lolimov
yev6tkevov oTEf3ov, Toi5 Tov cpuAaccrovTe4 ifico-ccv xat oi'r tLOytc eiSpoy
TOv 7c6pov. Ora 86 vuxT64 Te a7Ltx6.Levot xal AeAull6v.r)4 T-7)4 yecpUp7)4
5 ivTuz6vTe4 64 7cao-av dcppcoai.rp CotExovTo
acpecc4 of "kive4 &oat
OcitoAeXotTc6Tec.
81.6c
T.7)4
xwr& TC1vroc, 7TAip reTiwv xat Tpauggiv xoct T65v xaTorcepee Kp7)2E0 crTcovocEcov oIxe6vTwv.
30 elo-oc
V, 5. Of 86 xaTintepOe KplaTcovaEcav 7COLE501 Totaae. gzet yuvoci,TLC, ocketiv arroOdcwn, xpEocc yiveTat
35 tLeyca7) Tc7)v yuvoctxgiv xoct cpEXwv arcouaat lazu pat nept Totias, iiTt4 cc6Ticov
67
oix.r)toTo'cTou
icouT-714,
ocpazOeio-a
8E
cruvec'orre-cou.
otetiVTOCV Ove68o4
40 tilytaTov yEveToct.
www.dacoromanica.ro
Tril
Ocvapi.
65
erau pauni pentru cai i apa, incredintati ca pe acolo vor fugi aceia. insa perii
se tinura de urmele pe care le facusera la venire i mersera pe acolo. Dar chiar
i in felul acesta de-abia nimerira podul. Sosind noaptea i gasind podul desfacut,
in casatorie mai multe femei. Cind unul din ei a murit, se isca intre femeile
[mortului] mari neintelegeri, iar prietenii I9i. dau toata osteneala i arata o 36
nespusa rivna ca sa afle pe care din neveste a iubit-o mai mult cel decedat.
Femeia socotita vrednica sa primeasca cinstirea este laudata de barbati i de
femei ; apoi e injunghiata de ruda ei cea mai apropiata. Si dupa aceea trupul
acesteia este inmormintat impreuna cu cel al barbatului ei. Celelalte femei
socot o mare nenorocire aceasta, caci li se aduce astfel o foarte mare ocara. 40
C. 1414
www.dacoromanica.ro
10(10113H
99
'A
7,31
-9
3g
&(9
&c9yy3?
IttR
I9101 volvo
m9x3ci.do .;i_o?
n9
.501-19A
73/%x3,
19m3
8 dna
'A
17013031
3
kdo m9x3 I93 -3070
731(0379
7311:4.137.1
6 0I
'A
03 120930dCb
01
3/
70110X
1\011.0
7-1
701..
Gb
170
97i
kR
123 51(.1
Li.d 5 tiu..92ol, 5 513R20 13X3
1913
09:2
10
0 ptl 531A0 1.419)0
FCC
dc 53X3 53A11.;10
1L(0C)
kR noa, da.$)L, no 3 (,,,d 71 o 5 LdmX 17313/%3736 io.orto? 11ox odlaiLip
Ci
5o
od (-97d
no 5
12o-rimra lxio_noraL 51,31&o?x2o nkdp, noa. nodisq -c7d0&)2
xig '
5nou. 19201 7o7'1oAno 1201\73 '57361\9113 11L893 3g 5no471(-93dZ
ai.3.9,
no
coLcoo
A
limp
3.oxy
01.
c9D
22.c?
31A?1L
no
Axat39
20e
91X
y (10 5
5co1
5
gg 91 5o83od tv91 `moXldi
TR pox 59orh9 pox 5nollo&nvo 51odRop
59odx1el9
33
1L9
3?
1,7?1,n no .5
A3d0) A3TklAit.Ct3 5(10
733.ao7ld limp
A1331V(L1ICITH
TR
3
5od1L 1014731 5cloi.. (-9Xlaq d no 5 A13xk13ox 3g Aml.nol. 5cloi 90 d no 5
At91,3eLa mrn.. A3 U.1 -kr, d 3 U. . 173/%2,3 R )!.1,4X AC9 5103d)9 x30317? no 5
X.A.ip no
.19no.A3y 5(9x9 3g lov,;,10 Li.w &mg 10x10139 AO.13)
T.A.? 4.r1 X90 C9X3
os
ix
0110
cR
(v12 emu. &T (31
thiaq oDioD)pd
1\3.1
marl thd X d .6-3/%9 513m911.19 ,R Act)
ipaor(7ox 53Q1.3-v 10 (-9t9? d319 303DD73AT tit 5 o 531.1\om 5nO1 0.3..o3x no `5
101c:319N 3g 101. oR .13173d
71 m-,lo
tin
gE
not di-oi
kdo 53x,
.Aqy '19no
ri icLop.iy
1101\13
X?..tiot _ono
A230y312
7e1R 701. )33X9f1) VIC1731 A?Ti ACM (LI 5 TX d tt. 5 5L1.9101 pi, id
131
2011
'1131311.3x
d 020 10199:003 /%02,2 (Alcoa 5 7:Icijip1`31Ai 5o 311 M039C) Xct,..LXX X0
133X0
1101\2.3
'33101L3
www.dacoromanica.ro
67
V, 6. Tata si datinile celorlalti traci. Isi vied 89 strainilor copiii, iar pe fete
Tatuajul " este socotit semnul neamului ales, eel netatuat fiind considerat
om de rind. In ochii lor, trindavia trece drept cea mai mare cinste. A munci
pamintul e lucru eel mai de rusine, iar cind traiesti de pe urma razboiului si a
pradaciunilor
spun ei faci un lucru cit se poate de bun. Acestea sint
p. 267-8.
5
www.dacoromanica.ro
.1.000113H
89
'A .Lz
1109
91
)11310 (502371
(0932L9
-9399
-1710x0aLlo
*A0A3719)
9 53 Ar.p.
kn913d3x 9 4el0
d$
OT
-5k1v01 5(101901
n09ti.n09A3x 53
9 a0 31 11009X3 10094X1pC(2010,0 31ox Arrl 10 loxal.009v Aol)oltp..xx
-mop.?
AT-ri k(.2 1 d 611 2313 A0C3319C311, 33&9A.3A.3 M21 3191 AlTi
AC9149X3130X
'IA .98
poll/114=g
70AA3T1031C1
-1.07o(1-)
11)(109x3
TR
.4(1719
1eC3101L
og
219100 n07110101L
5)oipla.dvaLg A-3031(3x
5? 919(01 -AVIA:OIL)? v3/7?-103101
111,(1101
fl13X1T19
1th
3.T1
45(1)&9
5901
701132L3
TR
OE
not aodisq
Aom),9 ACOmopdaa,
loix-rIA.LcdaL
121
M91 M-o3dath3dt.
tf.X10N(C16
noi(pow 5omood91 i3
olinoldm
503\o93od
'HA gi,
1O1337-1)Upd1L
53x1pd
01311.931L3 M-91
A7o
)pz.
31
Am39d31
193
oo.i,A:paL
-<(
1:000(kA3A-3)
/%31.1 19U.1 1911\0763X 5109X311,C9Ne? 53i..noX3
TR 111.3
www.dacoromanica.ro
69
dupe ce Darius le-a invadat tara, scitii nomazi doreau grozav sa se razbune, 15
trimitind la Sparta delegati ca sa Incheie o alianta si invoindu-se sa urce pe linga
riul Phasis si sa patrunda in Media, in vreme ce spartanii ar fi pornit din Efes ;
si
aceia intr-un anumit punct. Cleomene, povestesc [spartanii], cind scitii veniserg 20
pentru incheierea tratatului, avu mult prea multe legaturi cu ei si el, trecind
peste cuvenita masura, imprumuta de la acestia obiceiul sa bea vinul neamestecat.
Din aceasta pricing
spun spartanii ar fi Inebunit Cleomene. Tot atunci
ca la
sciti !
cind vor sa puns mai putina ape in yin, zic <c toarna
unind malurile Bosporului tracic printr-un pod si aruncind un alt pod peste
Istru
merse impotriva scitilor. Atunci scitii an facut totul ca sa-i induplece
pe ionienii ce se ingrij eau de podul Istrului, cerindu-le sa-1 desfaca. Dace Histi-
aios, tiranul din Milet, nu s-ar fi impotrivit parerii celorlalti tirani, puterea 30
persilor se prabusea. Si e un lucru groaznic chiar numai data -1 auzi ca
puterea Intreaga a regelui sa atirne de vointa unui singur om
VII, 75. Tracii luptau avind pe cap caciuli din piele de vulpe, pe trupuri
tunici si, deasupra, mantale lungi, impestritate. Purtau incaltaminte si pulpare 35
facute din piele de caprioara. Erau inarma ti cu sulite, scuturi usoare si sabii
mici. Acestia an trecut in Asia si s-au numit bitini. Mai inainte dupe cite
spun ci purtau numele de striinoni, fiindca locuisera pe malurile Strimonu40
lui. An fost scosi zic ei din -tam for de catre teucrii si misieni 99.
>>.
www.dacoromanica.ro
70
HERO DOT
www.dacoromanica.ro
71
VII, 111. [Satrii] too... sint singurii dintre traci care pins in zilele noastre
si-au pastrat libertatea. .. Ei au un oracol al lui Dionysos.. . Dintre satri,
besii. sint cei care talmacesc oracolele din acest templu. Oracolele le rosteste
o preoteasa mai mare, ca la Delfi. . .
IX, 119. Tracii apsintieni,1" prinzindu-1 pe Oiobazos 102, care fugise in
Tracia, il jertfira lui Pleistoros un zeu local asa cum era la ei datina 103;
iar tovar6sii lui au fost ucisi intr-alt chip.
1" Populatie din valea riului Nestos (cf. Suetoniu, August, XCIV, 7).
101 Populatie din sudul Traciei, de linger golful Melas.
1" Persan, care fugise in anul 479 i.e.n. din orapl Sestos, asediat de greci.
108 Pentru sacrificiile umane la traci, vezi G. Kazarow, Zalmoxis, in Klio, XII (1912),
p. 361 si Russu, Rel. dac., p. 116-20. Pentru urme ale acestui obicei la geti cf. IV, 94.
www.dacoromanica.ro
XI. ETPIHIAOT
I(I) ME NE IA H EN TATPO a
407
Tcvocci.c,
435
nvelSp.ocat. Zepopou,
10
apOtkouq xcaMoTocaimc,
NceLvov xccTec TC OvTov;
ANAPOMAXH
15
1260
SCHOLIA IN ANDROMACHAM
1262. Aeux-hv : Aeuxilv viicrov, iv fl atkrpti3E.v 6 'AztAXel'ic (..teTocEi!)
ToU Eger.vou 7c6vTov, 60ev xoci. of 'Azi,XAeLot. ap@ot, mei cT3v iv 'Icfxyeveicc T5!) iv TocopoLc etpr1Toct..
www.dacoromanica.ro
XI. EURIPIDE
Ultimul mare tragic grec s-a nascut pe la anul 480 si ti -a petrecut viata
la Atena, murind in anul 406. Poetul n-a luat parte actives la viata politica,
dar a cunoscut de aproape viata culturala a vremii. Din cele 92 de drame ale
sale s-au pastrat doar 18, intre care Andromaca si I figenia in Taurida.
Editii: Euripide, [Theatre], Meridier, L. Parmentier si H. Gregoire,
vol. IIV, Les Belles Lettres, Paris, 1923-1927; Scholia in Euripidem,
I figenia in Taurida
. . marea . . .
neagra 1.
430-438 [Sau] cu pInzele umflate in bataia vintului 2,
cind tiuie la pupa,
408
10
Andromaca
(vezi
mata de termenul scitic, care a stat la baza form3i grecesti, vezi Strabon, nota 48.
2 Corul vorbeste despre navigatie.
3 Vezi Strabon, nota 48.
4 Vezi nota 7.
5 Vorbeste zeita Thetis, adresindu-se lui Peleu.
6 Vezi Arian, notele 31 si 32.
7 Vezi Pindar, nota 21.
www.dacoromanica.ro
16
20
XII. OOTKYAIAOT
1ETOPIAI
II, 29, 1. Kai iv Tc7.) encl.) REPEL Nup,cp6acopov TOv Haeco, O'cvapa
'Af38 -ipir7lv, oiS etze Tilv dCaEACAV EtTc'Ooqc, sUVOctLEVOV 7C0Cp'ocU-ril)
5 tieya
of.
vo(LgOVTEC,
.7-cp6evov inovh-
10 0 po,cx6v.
4. I' ai
www.dacoromanica.ro
XII. TUCIDIDE
ISTORII
II, 29,
Abdera si ping la Pontul Euxin, si anume pins la (acel punct) unde se vars6
Istrul. Pe calea cea mai scurta cu o corabie negustoreasc6 si avind mereu
in spate vintul naviga Oa de-a lungul coastei acesteia dureaza patru zile 26
www.dacoromanica.ro
76
TUCIDIDE
686
(INTC0-1-71)0CL.
20 XEccv xoct Uyeacy Tccpt niLv rcxpOvrcov iq TOv PEov c3EXAocq 011otoiivrocc.
www.dacoromanica.ro
77
i tot atitea nopti. Iar pe uscat pe drumul cel mai scurt , un om sprinten
strabate distanta de la Abdera la Istru in unsprezece zile. . . 3. Tributul adunat
din toate tarile barbare i din toate oraele greceti pe care le stapineau [odrisii]
pe vremea lui Seuthes 6 care, urmind la tron lui Sitalces, a sporit acest
bir foarte mult se ridica la suma de aproape patru sute talanti 7, platita in
moneda de aur i argint. Se aduceau, nu intr-o mai mica masura decit bani,
daruri din aur i argint, fara sa mai socotim stofe brodate i simple i alte obiecte.
www.dacoromanica.ro
XIII. IIIII0KPATOTE
17.
15
www.dacoromanica.ro
XIII. HIPOCRATE
S-a nascut in insula Cos in anul 460 i.e.n. si a murit cindva intre anii
377-359 i.e.n. Hipocrate a practicat medicina in insula sa si apoi in Grecia
de nord, mai ales in Tesalia. A fost intemeietorul cercetarilor stiintifice in
domeniul medicinii la greci si a exercitat o influenta considerabila. Sub numele
sau ni s-a pastrat o culegere de 72 scrieri, care de fapt apartin mai multor
scoli medicale din secolul al IV-lea i.e.n. Opera aceasta a fost studiata si
comentata de multe generatii de medici din antichitate si a jucat un mare
rol in istoria medicinii. In ea razbatSi citeva ecouri despre train' populatiilor
negrecesti din jurul Istrului si din Scitia.
Editn: Gh. Littre, Les oeuvres d'Hippocrate, vol. IX, Paris, 1839-1861 ;
Hippocratis Opera recensuit Hugo Kuehlwein, vol. I, Teubner, Leipzig, 1895.
Limp sint fecioare. Nu se marita pins n-a omorit fiecare trei duvmani vi nu
au legaturi cu barbatul Inainte de a face sacrificiile rinduite de lege. Dace
isi is barbat, femeia inceteaza a mai cal:ari cite vreme o nevoie nu silevte
intreg neamul s porneased la lupta. [Femeile] n-au sinul drept. In copilarie,
cind sint Inca foarte mici, mamele for inrovesc in foc un instrument de arama 10
facut pentru scopul acesta, 11 pun in sinul for drept vi ii ard ; astfel acesta ivi
pierde puterea de a crevte, transmitind umgrului si bratalui drept toata -aria
vi vlaga.
www.dacoromanica.ro
08
3,LV1130c1IH
570i
A371
01/c1
901
:..
Si
TR 3OId1
AC20d 5P7d3X
.5o3X9r11 A3 19d1.9702. 971 ncto
4092
'dal?? 90
19(10X3 33113C/37t
d$
11912 rox
2022,3 11020719 101973 51019(93 1913 61.39 31 10A37-193dX 1310
91 Myyr19 31.(koD? 31 thl 11.1933 170X 503(330 130X 50M27-113X A91. 31 ooderi. -3029
n9m32., 531noxy9 pox A0X331/ 7,01 31 /01102fl 531A0A31L 911.7p 50A91X AC9/3),.1011.110X
(101.
57.mdl..)pnop 7e1 20n2,3 nmi..9oo ooeX000.t. 11.o? pox oo3R0,-)xdooD loox oodRmon3p
130X 470A01.30 270 31 11031(1OX
ACO39101L A(011(1OX 330
11011019C1I.c1
A920 31 n92(Ln 11o093n17odtq7on7p A3 U.1173101 U.C/TX 110X 131)9C!)
oa pox 70dA.ci
no dlel
pox
5(kd
101
[31]
maiox
4139101.13X110X
A3X103
103223
leyyf
Ati.X37-111L 31 110X
101
31 33139(370 5201
19101(tf.V(10
4(11) Afp.
1012
10X%./9
133X
701.
1939d30
AC039(103
Tref.
nmedcp nco3DG..ya.00dooat..
Oth 173d0
2g X90 17019093113 3290 5379CpX70X A3 11.1. 201 (10A9.k 473n.i.L7-19 AGc ("Ai 5o91i..
5D.x.lopop nopoid
oz TINA'
nopon
noldtpx31. 53
41
5901 `59oy1(o1i.
101911(3071
1099
4532),OTI0N
OE
ES
pox lonerkoodff. 701. )D 701.3071 novoorl Tx7os1 TR 13o3..363,l. pox `ooelooxii. nolcodai.
971 119 90 looincionooldwaLD d3oLD9
61.12.911-y- ncio 190037IOA 7012
A19 n3 10d2 .A19073 1011319 7012 A1+1 .A(4.d23 7,01 31.
AL1.1. 4AU.39333L1L3 5C0X9
A10
X90
0 7,0 31 (103119,63 41100913X9 01 clX011. 901. (10A9c/X
5(03
d10. 9d30430A3
n?
pox
loolko),ox
(q),o7-17p
9X3odd U.I. 13932ood 110..noedX FIR 5101 -331.371
Iti
53019301DX& pox .530797py37d31z. Via 32 3o31(ri,.9 n91.9307'1n7oo nolo 3ox1od 11D3
OT'
www.dacoromanica.ro
81
cu trei. Avind acoperis, sint aparate de ploaie, zapada si vinturi. Care le sint
trase de doug sau trei perechi de boi fat% coarne. Boii n-au coarne din cauza
frigului. in aceste care isi au salasul femeile. [Barbatii] merg calari, dupa ei
venind turmele de oi, vacile si caii. Ramin in acelasi loc tits vreme vitele au 5
iarba indeajuns. Cind nu mai au, ei se muta in alt loc. Drept hrana acestia
folosesc carnea fiarta. Beau lapte de iapa.
19. Acestea sint obiceiurile si felul for de via tri. [Ramine sa vorbim] despre
rile lor] sint molatice si latarete, mai intii pentru ea n-au fost infasati in 35
scutece, ca in Egipt ; dar nici nu socotesc ca, la calarit, e [necesar] sa stea frumos
[pe cal] ; apoi si din cauza vietii sedentare. Baietii pins ce nu sint in stare sa
calareasca, stau in care, cea mai mare parte din tiny, si merg putin pe Jos, 40
c. 1414
www.dacoromanica.ro
HIPOCRATE
82
11Xto1.).
i7c6 8e Tor)
clAizeoc
*seral. 74V1.
21. IIoAlSyovov 8e oi)z 616v ere etvat piSacv Totocirry)v. otiTe yap
avapi, -;) incOup.17) T554 1.,cef.coc ytyveTocc noAX-i) atec Tip LypOTTyroc
sijc cioUacoc xoct Tijc XOLAt.714 Tip FlocAocx6T-Trec TE xat [Tiiv] (1)ozp6Trroc,
Cup'erro)v i*co-Ta elxOc 'olvapoc otOv TE Accreoetv xat &cc ince, T6'.)v i.7C7CON
&kis
10 Ixi.)07161
[ot nAouacoc,] ooz of, xcixtaTot, clAA'ot el'iyevicsTocToc xoct icrzUv nAetcrT-Iv xexTvLivoc 8cac Tip tnnocatav, of 8e nivvrec .71cr70v. oi.) yap t7C7C0C.ovTocc.
HE P I NOTION
20
...
IV, 51.
"Eocxe 8i 'coin i'acurep of ExU0occ nocioliacv ex
TOU 1.7C7TECOU ylAawroc. iyziov-req Tip TO yecXx iq Elf)Acc xoi,Xcc cetoucrc
TO 8e Tapao-a6t/evov cicpuij xat ataxptveTac, ma TO tLiv 7tZov, 8 PooTupov
xaXiouo-cv, incnoVijq 81.taTocTac Toi5To, iXoccppOv i6v TO gi pap!) xoct
26 nazi) xcfcTo.) to-TaTat, 8 xat Ocnoxptvav-req Ellpatvouolv iTCYr) 8e nay?)
xat blpav05:1,
tn7rofcx7;v
ti.tV
XOCAEOVILV 6 8i 6H)Oci To
gay iaTtv.
www.dacoromanica.ro
yo'cAOCXT0c. iv
83
..
22. Apoi, in afara de acestea, printre sciti se fac scopiri si cei mai multi 10
Indeplinesc treburi de femei, traind ca si femeile, si vorbesc la fel ca ele. Ei
poarta numele de # molesiti >>. Localnicii pun pricina [acestei neputinte] pe
seama unui zeu, iar pe oamenii acestia ii cinstesc si se inching lor, temindu-se
fiecare pentru sine [de o asemenea boala]. . . Ei cred ca au pacatuit cu ceva
fats de zeul pe care-1 invinuiesc de napasta lor ; si ei imbraca haine femeiesti, 16
dindu-se pe fats ca sint neputinciosi. [De atunci] traiesc printre femei si se
dedau acelorasi Indeletniciri ca si acestea. De boala aminitita sint loviti scitii
[bogati]
nu cei de rind , oamenii cei mai de neam si cu mai multa avere ;
aceasta pentru ca merg &Mare. Cei saraci sufera intr-o mai mica masura, deoarece nu calaresc.
DESPRE BOLI
IV, 51. ... Aceasta se aseamana cu ceea ce fac scitii din lapte de iapa.
Ei toarna laptele in vase de lemn adinci si-1 agita. Laptele agitat produce spuma
20
6*
www.dacoromanica.ro
XIV. KTHEIOT
IIE PE IKA
6 OureEpoc
Accpetoq,
&LO xoct cpe6ycov Accpeto; 8L6 f31 'plc yecpupWaetq, xoct gAuae crrcelSacov
Tcptv 1) Td 6Aov 8tccf355voc!, crr px.reulloc. KO. CactOocvov intO Exualppeco
10 at xocTocAacpOkyTeg kv T.:6 EOpeircyl V. upLOcacc OxT4).
www.dacoromanica.ro
XIV. CTESIAS
In perioada 404-387 i.e.n. a fost medic de curte al regelui persan Artaxerxes Memnon. Ctesias a scris Persicele, Indicele i un Periplu, care nu prezinta
PERSICELE
Fr. 17. Scytharbes 1, regele scitilor, s-a miniat si i-a scris cu trufie lui Darius,
iar acesta i-a raspuns la fel. Adunind o armata de opt sute de mii de oameni,
Darius construi un pod peste Bospor i [altul peste] Istru i trecu la sciti, dupa
ce strabatuse o cale de cincisprezece zile. Ei si-au trimis unul altuia sagqi.
Oastea scitilor era mai puternica ; de aceea Darius a luat-o la fuga., trecind
podurile i desfacindu-le in grqba, inainte ca intreaga armata s fi trecut dincolo.
ySi pierira [uci0] de Scytharbes cei lasaIi in Europa, optzeci de mii 2.
www.dacoromanica.ro
10
XV. KAAAIAZ
www.dacoromanica.ro
XV. CALLIAS
Photios la p. 496, 18. <c Sac" era numit autorul dramatic Acestor, deoarece
era strain 5i barbar. Cfici sacii" sint un neam scitic u.
www.dacoromanica.ro
XVI. APIETOCIANOTE
A XAPNHI,'
134-160 K
pu
6 o) p o
6
135
:
:
06o)pog:
0 6o)pog:
10
AtxatOrcoALg:
140
() 6 0) p o
15
Tornov
[Ler&
zpOvov.
Kai a7,-ra cpLAaElvaLoq 71v Urcepcpuik
Up.6")v T'ipacrvilq c OckieEtic, IScrre xoct
Ev
20 145
www.dacoromanica.ro
XVI. ARISTOFAN
Cel mai de seams autor de comedii atenian, Aristofan a trait intre anii
450-385 i.e.n. Tatal sau primise un lot de pamint la Egina, dar viata fiului,
cit o cunoastem, s-a desfasurat la Atena. Opera sa poetics este de o mare
bogatie de idei si de o deosebita frumusete artistica. Ni s-au pastrat 11 comedii
intregi, iar din primele cloud, Benchetuitorii i Babilonienii, au ramas numai
citeva fragmente.
Editii: Aristophane, [CEuvris], Texte etabli et traduit par V. Coulon, Les
Belles Lettres, Paris, 1934 ; Hesychii Alexandrini Lexicon recensuit Mauritius
Schmidt, Iena, 1860 ; Aristophanis Comoediae cum scholiis edidit Immanuel
Bekkerus, London, 1829.
ACARNIENII
140 Theoros:
daca nu cadea atita zapada in toata Tracia si nu inghelau 10
riurile.
Dicaiopolis: Tocmai in timpul cind aici, la voi,
145
www.dacoromanica.ro
15
20
90
ARISTOFAN
150
A r. x a r. Ono A r.
wv
61.7cac
K ii p u
au 7r?Av
Troy
Arexar,67toAt.c:
155
ivTau0o7.
Tc
7rapv67 ron.
Opoptcliv
gOvo4 gTretIckv Lpr.v.
0 6copog:
10
ei
Kc'occcrecluroAof.to.),
xvrou 0.
Toirrow
neE0oilat.
egxe;
act') p'
eca p oc
71yocycv.
15
r.
Tf.
p;
0 6 ca p o
4 :
0 piaxev ;
To&rotc iOtv TLC 86o 8paziAcc [Lt.GOOv
8t8(7),
160
BAB IALIN IO I
26
30 86 voeta0ar., 6aTtypiva.
www.dacoromanica.ro
91
6
10
160
16
20
BABILONIENII
Hesychios la articolul Istriene. Aristofan numeste < istriene >> figurile scla- 26
vilor din Babilonienii, deoarece sint tatuati. Caci locuitorii de pe linga Istru
se tatueaza 9i se imbraca in vesminte colorate. Dionisiu 10 afirma ca atunci
cind cineva mai mare la istrieni este numit < cel alb ,>, aceasta i se spune in
mod ironic, ca si cum ar avea fruntea curata si alba ; trebuie, dimpotriva, sa
30
in/elegi ca este tatuata 11.
8 Trib trac care locuia Intro) Strimon gi Nestos 0 avea faima de a fi cel mai crud intre
toti tracii. Ei erau si mai putin civilizati, pristrind multe obiceiuri arhaice.
Probabil aluzie la practica circumciziei.
to Personaj necunoscut. Posibil sa fie un comentator al lui Euripide, vezi RE, V,
col. 9'15-6.
11 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.
www.dacoromanica.ro
XVII. METAPENOTZ
OIAOOTTHE
Fr. 2. 70 nonroct,
7rAid ecp
8'icrri
vriv
Saks
www.dacoromanica.ro
ou
XVII. METAGENES
Unul dintre ultimii poeti comici ai vechii comedii atice (450-385), a fost,
se pare, fiul unui sclav, care a dobindit mai tirziu cetatenia ateniana. A obtinut
IUBITORUL DE JERTFE
Fr. 2. 4 0, cetaIeni, sufar ingrozitor ! B. Dar cine oare e acum
cetacean 1 daca nu sacul" din Misia qi bastardul lui Callias ? *
Scoliastul lui Aristofan (Viespile, 1221). Poeii comici il iau in deridere pe
strainul Acestor, autorul tragic, care este denumit # sacul*. Teopomp, in Tisamenos, nu-1 numqte in chip generic ((strain*, ci ((misian*. La fel i Metagenes
in Iubitorul de jertfe.
www.dacoromanica.ro
XVIII. 0 E 0 II 0 M II 0 E
XIX. TIZAMENOE
Fr. 1.
TOv n Wiar.ov
www.dacoromanica.ro
XVIII. TEOPOMP
(comediograful)
Autor de comedii, contemporan cu Aristofan, Teopomp a atacat pe Euripide si pe Anytos, acuzatorul lui Socrate. Din opera lui s-au pastrat putine
fragmente.
XIX. TISAMENOS
Fr. 1.
a.
Scoliastul lui Aristofan ( Pdsdrile, 31). [Acestor] era numit <t sac* deoarece
era strain. Caci sacii sint traci. Teopomp a numit K sac *, in Tisamenos, 5i pe
lumii grecesti cu tracii erau destul de dezvoltate, nu este exclus ca un a trac din Moesia s
sa se fi aclimatizat la Atena, unde sa fi primit cetatenia si sa fi scris piese in greceste. In
ce priveste a sacii n din Asia, legaturile for cu grecii se extind abia dupa Alexandru
cel Mare.
www.dacoromanica.ro
XIX. 4-7..ENOOS2INTOE
ANABAIIE
VI, 1, 5, 'Ercet 8e aTCOVaCLE TE iy6vovTo xoct ircaccivcaocv,
Tlo-ocv 7cp&iTov
dcv6cr-
o-i!)v
Toi.c
6 87rAocc xat iiAAovTo 5cP1X1 Te xat xoUcpcoc xoct TO% (iaxoctpacc izpg.mrac
T6Xoq a E 6 gTepoc TOv gTepov 7rate6, 6c 7C5CCELV ia6KEL Tce7X7)ykvocc
TOv Ctvapa 0 a'gTCECTS Texvcxik 7C64.
p.,EV
...
OLVOU
7cepc6c,oepov, xoct IrOcv.req i86-z0VTO . . . 26. 'Eirecail ,3
npouzc'opec 6 n6Toq, etcrijA0ev cicAp OpEg trucov gzo)v AeuxOv, xoci.
20 Acc36v x &poc p.ecrrOv date' IIpo7rivw cr or., c) Ze601, xat TOv i'arnov
Tor.iTo 8o)poikcat, icp'oi5 xoct 8tAxow Ov Ocv OkX.nc ocipirrecc xat circo-
SE
zo)piLv al') Ili] Setcrng TOv noAeli.cov. 27. "AXXoc 7raZacc elo-dcycov oi5Tcog
i8cop'lcraTo rpormcov, xat caXoc ty.c'cTca T-11 yuvoccxi. Kai. Tcliccatcov
7cpcmtvcav &8copirrocTo cpacklv Ts dcpyupav xat Tc'ort8a OcV.ocv a6xa
www.dacoromanica.ro
XIX. XENOFON
S-a nascut pe la anul 434 i.e.n. dintr-o familie nobila si a fost un discipol
al lui Socrate. in 401, Xenofon a luat parte la expeditia lui Cirus Impotriva
fratelui sau Artaxerxe, iar dupa lupta de la Cunaxa qi moartea lui Cirus, a
condus trupele grecesti (in numar de aproape zece mii de oameni) la intoarcerea for spre Pontul Euxin. Putin mai tirziu, comandantii acestei armate au
vizitat curtea regelui trac Seuthes, care se afla nu departe, spre nord-vest, de
Bizant. Xenofon descrie aceste peripetii in cunoscuta sa opera Anabasis, unde
ne infatiseaza si obiceiuri trace, care ne poate ajuta sa cunoastem prin analogie
si
moravurile daco-getilor.
Editia : Xenophon, Anabase. Texte etabli et traduit par Paul Masqueray,
ANABASIS
VI, 1, 5. Dupa ce s-au facut libatii si [grecii] au eintat peanul, s-au ridicat
mai intii tracii si au dansat, inarmati, in sunete de flaut. Ei faceau sarituri mari,
c. 1414
www.dacoromanica.ro
98
XENOFON
www.dacoromanica.ro
99
28. Un anume Gnesippos din Atena s-a ridicat si a spus ca exists un minunat
obicei stravechi, potrivit caruia cei avuli trebuie sa faca daruri regelui pentru
a-1 cinsti, iar regele la rindul sau sa daruiasca lucruri celor ce nu au.
ingaduie-mi, deci
spuse acesta sa-ti daruiesc si eu ceva si sa to cinstesc
astfel ... 32. Dupa ce s-a ridicat in picioare, Seuthes a baut cornul sau in
acelasi timp [cu Xenofon] si a varsat pe el 4 [ceea ce mai ramasese]. Apoi au J
intrat unii care suflau in cornuri asemanatoare celor cu care se dau semnale,
muzicanTi cu trompete din piele netabacita, mulIurnita carora Iineau masura,
ca si cum s-ar fi slujit de magadis 5. Seuthes insusi se ridica, scoase un strigat
de razboi si sari cu multa agilitate, ca si cum s-ar fi ferit de o sageata. Au
intrat si bufoni.
www.dacoromanica.ro
XX. IIAATQN0E
XAPINITAHE
156d ... TormiTov Toivuv icTiv, if XapilaY, xat TO Ta6Tic Tcic inoiye ixeiaTpaTLFc nopc TLVOc Tc7)v Opo,cxeLv
a'7i4. " Ep.a0ov '
5 T6iv ZaXp.6ELaoc EaTpiLv, of AiyovTaL XOCG C7ra0aVaTi4eLv. "EAsyev Si 6
epc'g o5Toc OTL TaiiTa pOv [taTpot] of "EAX-rpec, vuvail iy8) gAeyov,
xocAik AiyoLev CcXACc Zaap o LS, gcm, Aiya 6 -11[LiTepoc pccaLAE6c, OeOc
6v, 156e. 8Tt 6Sa7cep 6cp0aAp.o6c eiveu xecpaVijc ov ae% iTcLzapei,v
xecpaXilv etveu cr4taToc, oilTo)c OUSE a6StLa aveu c,buzijc,
iFcaOat. o
10 CcXXec Toko xat aimov et1 Tor) 8tacpe6yeLv To6c napac Toi.c "EAllatv
iaTpok Tat. TCOXAck Voalgi.vroc, OTt. TO 8Xov Ocyvooi.ev o5 aim Till)
fs54.
`ct
of.)
xocX6Sc gzovToc Cc86vaTov eY.1 TO gpoc
cif) gXELV. ITIVTGC yap gcp1 ix T5jc 4uzijc eopp.-7)o-Oat. xat Tec xxx& xat
Tex Ocyaeac .76.) crW[LaTt xat navTt 'rq dcv0pdyno,), xat ixei.Oev incppeZv
15 14arcep Ex TES xecpakijc &7d Tdc Opp.aTa 157a. actv ouv ixavo xca
rcpc.73Tov xat ildaLaToc Oepaneoav, et iliAAet. xca Tec T.71c xecpockiic xat
inttilAeLocv noLeZaOca,
Oeparce6scrOat.
8e Tiv
ti)oxilv
20 cr6v-iv iyyEveceat,
9)1
eIvatt.
creop.aTr. 1COpiE4V.
157b.
TrJv
(SCICaLOV
err) QC
87-co.)c,
gcpl,
cpapt.tc'cxcp
To6Tcp 1.1.7)asi.; ae neto-et.
Tip OCL)T05
Ospane6etv, 8c alv tal Tip q.)) p 7cpi;Stov nocplcra TY) kyirn O7C6 601)
25 OepoureuOiivocL. Kat yap v.:iv, ecpl, Totiego-rtv TO ect.tdcrrylli.a Tcept Toi,c
XEcpoOcilv
Tc7)
www.dacoromanica.ro
XX. PLATON
S-a nascut dintr-o familie aristocrats 1i a trait la Atena intre anii 427-347
i.e.n. Platon a primit o educatie aleasa, studiind temeinic operele filozofilor 1i insuinduli multe date ale tiintelor ; a avut inclinare spre literature
si
li -a exprimat ideile intr-o forma foarte aleasa. Este intemeietorul scolii filo-
zofice numita Academia. A scris 42 de dialoguri 1i 13 scrisori, in care i-a dezvol tat
sistemul sau filozofic idealist. Acesta a avut o mare influenta asupra elevului sfiu
Aristotel 1i a intregii filozofii de dupe el. In opera lui Platon gasim informatii pretioase privitoare la societatea greats i la raporturile ei cu populatiile negreceti.
Editia : Platon, Oeuvres completes, Texte etabli et traduit par Alfred
CARMIDE
156d. . . Tot asa stau lucrurile, Carmide, si cu acest descintec. Eu [Socrate]
1-am invaIat acolo in oaste, de la un medic trac, unul din uceniciil lui Zalmoxis,
www.dacoromanica.ro
.NO.I.V1.1
FOT
woo 5cioaupd
53(01
3odi,x1
119
c9X 51d
n1Dnoc13X11L3 M3
0 07d0d 5 `52ye1q
(101
xno IT
A310X3
11
.11
)orkTRk.ri 11oe9.3
50) ni3loar.
39
C)3110X3 AO
TA.a,
91(Frl
A20 L9T '3
2.10AA3A.AO
(41
kX(1(11 A
On
(d.7)
59
FOX
Lty;Lod )paiox
IMATOM
cir
PLE9 (1)13V
'I
kik
gT
AT93110T11
110X
A0T1170293
107)(130.111/3
A13235k111f.3
1DwxyrIoth&
'HA '96L
OF
iln
'IIA
gg
Alcood2roo kVA
of
`IIA
2L d
908
lxi,23xDf ry
ILA371A,701319 5(91:12,
. 13% &C,10 dan-13 A3090 M01.
'
X
5101AC9A10
5k.L
1:'
Lk1970.1 5
4.
gs
nolcol
4
te....
ev:m23x3
51z0von .tale4u0
www.dacoromanica.ro
103
sint nevoit sa-i dau ascultare, ii voi da intr-adevar ascultare. *i. data 6
LE GILE
10
ci de betia propriu-zisa : data trebuie sa se bea asa cum beau scitii si persii si
apoi cartaginezii, celtii, iberii si tracii to-ti acestia fiind neamuri razboinice
sau ca voi. Caci voi, dupa cum spui, sinteti foarte cumpatati, pe eita vreme
scitii si tracii beau vin neamestecat de loc [cu apa], atit femeile cit si barbatii,
16
25
35
www.dacoromanica.ro
XXI. E(DOPOZ
www.dacoromanica.ro
XXI. EPHOROS
Nascut la Cyme, in Asia Mica, intre anii 408-405 i.e.n., Ephoros a trait
la Atena i a scris, intre altele, o opera istorica vasty, un fel de istorie generals a vremii, in 30 de carti. Aici infatieaza evenimentele de seamy ale grecilor,
intr-un cadru mai larg, incepind de la intoarcerea legendary a Heraclizilor pins
la asediul cetatii Perint din anul 340. El folosete pe toti istoricii mai vechi,
fndeosebi pe Herodot, is atitudine impotriva miturilor, pe care le interpreteaza
rationalist, i cauta sa adune cit mai multe fapte concrete, dei le prezinta
intr-o forma retorica. Din opera sa ni s-a pastrat numai fragmente.
Editia: FGrHist, IIA, p. 91.
Fr. 158 (78). Primii [locuitori] de linga Istru sint carpizii1 a spus
Ephoros, apoi scitii plugari z, iar mai incolo neurii, pins in Iinutul de
1 Uniune de triburi dacice din regiunile pontice (cf. Herodot, IV, 17 ; Ps.-Scymnos V 841
i Strabon, XII, 3, 21) care se aaza mai tirziu in Moldova, vezi Ptolemeu, nota 31.
2 Vezi Herodot, nota 22 bis.
www.dacoromanica.ro
XXII. APIETOTEAOTE
110AITIKA
IV (VII), 2, 5. ...
rcAeovexTei,v
-11
5 1-16paCac xat Opcgt xat KeXTotc... 6... 'Ev 8e Exifiar.q oUx iVilv
nivav N iopTIi TLvi o-xocpov neptcpep6p.evov Tiii
noAe[i.Lov.
...
[..1.1186va GCTCExTocyx6v.
ircay6p.evot iaTacriaaay...
www.dacoromanica.ro
XXII. ARISTOTEL
S-a nascut la Stagira din Calcidica in anal 384 i.e.n. Teal sau Nicomah
a fast medicul regelui Amyntas al III-lea al Macedoniei. Aristotel a studiat la
Atena cu Platon si s-a interesat nu numai de filozofie, ci si de stiinte si retorica. Dupa moartea lui Platon (347) s-a mutat la Assos in Misia, a trait citva
timp in Mitilene (344-342), apoi a fost invitat de Filip al II-lea ca profesor
al lui Alexandru si a activat trei ani in Macedonia. Dupa anul 335, Aristotel
s-a mutat la Atena, unde a deschis o scoala proprie, in Lyceion, numita apoi
peripatetica. A murit in Chalcis in anul 322. Stagiritul este unul din cei mai
de seams ginditori ai antichitatii si a lasat o impunatoare opera stiintifica,
care cuprinde informatii pretioase din domenii foarte variate. A adunat mate-
STATUL
chipuri foarte evidente: unul, cind se fac nedreptali multimii, (caci atunci orice
cetatean poate deveni ef [al unui partid], mai ales cind se intimpla sa ajunga 10
conducator al cetatii unul dintre membrii oligarhiei, precum s-a intimplat cu
Lygdamis 3 din Naxos, care a fost dupa aceea tiranul naxienilor). 2. Dar, in
functie de cei care incep o astfel de rascoala, ea prezinta deosebiri: uneori rascoala
se face chiar de catre cei bogati care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte
putini sint cei care ocupa demnitati. Ada s-au petrecut lucrurile la Massalia, 15
1 Capacitatea de a cuceri si supune prin razboi.
2 Probabil ea acestia reclamasera mai multe drepturi decit era dispttsa sa le dea oligarhia conducatoare. Vezi si nota 6.
3 Lygdamis a ajuns tiran al insulei Naxos catre sfirsitul sec. VI i.e.n., cu ajutorul lui
Peisistrates, tiranul Atenei.
www.dacoromanica.ro
/IN qa.LOIS
90T
331(x lwx
vox
1001%3
T1Lt2 AO
A311
IL ?i,coxlviyo lad
i33ymod
A3DU.193y3.1.ainp
A30y(1.
IA II `(A) `c
013/%7.4
AD,,1
x
lotario'hori
d$
Idall VI
9I
Og
1131
591.3071231 .1913
OI
rn9
1LJ
ta
A3 6.1,
-(4)1n9H
VIZ5Z
5701.070
[9Z 10
53x52d0 1Da^3x12. t12'
70113
A'19(101L13)(101R AXId3T1ti. A10171 01 CAO1C0C)31.
453160n
7010101 4002 loap 513d1 77ox 57oc70liq1. idX?ri A(01 'f11.1.3
UJAPd11'
A2.313.L
ZI `1496] 10
gg
5103101 03 11013X91d
MIL d 4%1
3T1k91 d AN:1, X3
not )oinolaq
OS
5701.
1"31
451930(1.0)
701
001 II 0019
701..371 3s nfp.
7013T1
Ti (Ti
T
7DIAO.A.c1305
norholoat.
gs 11,31A0X
1X1M0112.
11L3
f.01
ATIIIOAX) 531/%0
01
I ID
Mil
la
13XXIX
30 di!. 31.9 d
.1701.A.001011.0AX31
lo9d0)p d9u)p,2 -
IfYiR
pox 10 5399X1 3s
dl
www.dacoromanica.ro
II no1eL9
109
VI, 12 (556b, 6). .. . Delfinul naste de obicei un pui, citeodata chiar doi. 15
Balena, de cele mai multe on doi, sau citeodata si unul. La fel cu delfinul
naste si marsuinul. Seamana cu un delfin mic si traieste in Pontul Euxin.
VI, 22 [576a, 21]. . . . Scitii calaresc pe iepele insarcinate indata ce minzul
din pintece s-a miscat si spun ea in felul acesta le usureaza nasterea.
20
VIII, 6 [595a, 26]. Tracii ingrasa [porcii] dindu-le prima zi sa bea 7, apoi
ii lass [fara sa bea], mai intii o zi, dupa aceea cloud, apoi trei, patru, pins la
sapte.
VIII, 12 [596b, 30]. .
Unele [animale] gasesc mijloacele de aparare 8 25
chiar in aceleasi locuri in care sint obisnuite [sa traiasca], altele emigreaza.
Dupa echinoctiul de toamna, pleaca din Pont si din tarile reci, evitind
iarna care se apropie, iar dupa cel de primavara, pleaca din regiunile calde spre
tarile reci, intrucit se tern de calduri arzatoare. Unele isi stramuta apzarea 30
din locuri apropiate, altele
ca sa zic asa de la marginea pamintului. De
exemplu, cocorii. Ei merg din cimpiile Scitiei in mlastinile Egiptului-de-Sus,
de unde izvoraste Nilul. . . Si pelicanii isi schimba asezarea. Ei zboara de la
fluviul Strimon la Istru si acolo nasc pui. Pleaca in cirduri si cei din fats asteapta
pe cei din urrna, pentru Ca data ar trece peste un munte cei din urma nu 35
i-ar mai vedea pe cei din fall. Si pestii, la fel, unii pleaca din Pont sau intra
4 Aluzie Ia prima faza a framintarilor politice si sociale din secolul al V-lea i.e.n., cind
are loc o largire a numarului restrins de membri ai oligarhiei conducatoare, vezi 1st. Born.,
p. 175.
5 In faza a doua, care are loc la sfiritul sec. V i.e.n., se constituie la Histria un regim
democratic sclavagist.
6 Sterile de lucruri din Histria, Heracleia i Apolonia prezinta multe asemanari
cu cele din Callatis i Tomis. De aceea este probabil ca acelea0 schimbari au avut loc qi
in aceste cetati, la o data apropiata, vezi 1st. Born p. 176.
7 Dupa Aristotel, porcul pus la ingrliat trebuie mai 'lath sa flaminzeasca trei zile.
8 Impotriva variatiilor de temperature.
www.dacoromanica.ro
UH.LOS1111-
OTT
[IZ
'MA
'IIIA
SZ 909] `g
101..AoX3 191
on9
[SI -
kgmlaad3x
6.(1)1 4MOALLIX no
A9 AO
7r
.loylop. A3 TR MI LI
11013A1-31k- x)-1"c)3x
10 '53Ad30 d31.t.99 Alokel
.Aop..AloActoa. xaiodTx),o
51.0 ')0111)0 A010 A? (.1.1
1otL9
'3ocixni
A3
'XI EC 6T91 '41 [81 A3c ?R 51409X3 9 "903Ad 5"3)' tv'ID X90
&011)0y3 R1102 .50 01(101 131X1/. 0(n '5;to1.1031% X90 Doa.kofxm?
91
.
(9.4.)0( (10 te.. X331702 0 5 X.4.3 9(3 () MO 3 o5 (4)dx3o,aL? TR MI
cbdRATR '1311.)Dyncb (v)o1.9 (ter) UXn1, .Aon3dtko Art 511. `U.Apodloop 1)313X),Tr1
110X 131.1L11. 52)01 4A1cid31.1.c. d3aLD(.2 lo 30130
eq,cop
TIC] 11)0
mall
'A c 'd)
03 4cheA,
No? no
ZSL (
701.9 `AO
NM:5Z
auaaamad
Z1C31999a 10 ,R )090
(31L.
11013Xd
A?
A.9 d 13X3,1t/.1.0
51X11.ctx1.,
01
.Atpuou. Aori)
A9dA.;1
M7)0
1018
01(101 30 nTri n3 m1, o11 cba, 1)009x3 pox 53x*do .53X1d1r,t393 pox df.A.
lod.A.g. llox 9 AcoX31d31 5clompo dttop .59dAt;
VNILIOVOdUaLaW
OE
'of g lx13Au
gg
11
.619
5odisq,R 5kysyR
www.dacoromanica.ro
5D.1
5k.lapd9a
513
111
in Pont, altii vin iarna din largul marii linga %arm, cautind caldura. Iar vara
pleaca de linga litoral in largul marii, fugind de caldura.
VIII, 25 [605a, 21]. ... Cel mai friguros dintre animalele de acest fel este
[magarul]. De aceea nu se nasc magari in regiunea Pontului i in SciIia.
5
VIII, 28 [606a, 18]. ... In Libia, berbecii care au coarne se nasc cu coarne
i nu numai berbecii, precum spune Homer 9, CI i oile. In Pont, prin preajma
Sciliei, lucrurile stau invers: se nasc fara coarne... Adesea, temperatura e
pricina deosebirii. In Iliria, in Tracia si in Epir, bunaoara, magarii sent mici, 10
iar in SciTia i in Tara celtilor nu exists de loc magari, caci aceste regiuni au
ierni geroase.
IX, 33 [619b, 18]. In Scitia exists un neam de pasari nu mai mici decit
dropiile. Pasarile acestea nasc doi pui, fail a cloci insa male, pe care le lass
ascunse in piele de iepure sau de vulpe. Vegheaza in vtrful copacului, cind nu 15
se intimpla sa vineze, i daca se urca cineva acolo, it ataca i-1 lovesc cu aripile
ca vulturii.
N4TEREA ANIMALELOR
V, 3 (p. 782). ... Au par drept [vietatile] cu umiditate mult5. Caci la 20
acestea lichidul curge, nu picura. Din aceasta cauza sciIii din Pont 9i tracii au
par drept, caci atit ei inii cit i aerul care-i inconjoara sent umezi.
METEOROLOGICELE
I, 10, 6. Roua se ivete pretutindeni cind bat vinturile din sud, nu cele
din nord, afara de regiunile Pontului. Acolo, dimpotriva: cind bat vinturile 26
din nord, apare roua, iar cind bat cele din sud, nu apare. Cauza acestui fenomen
este aceeai pentru care apare roua pe vreme calda si nu rece. Vintul din sud
produce caldura, iar cel din nord frig. Este aa de rece, incit cu frigul sau anihileaza caldura vaporilor. 7. In Pont, vintul din sud nu aduce atita caldura, incit
sa se produca vapori. Dar vintul din nord, apasind cu frigul sau intreaga 30
regiune, aduna caldura i inlesnete o evaporare mai abundenta.
I, 13, 19. Din Pirinei (munIi ce se afla in Tara celtica spre apusul echinocTiului) curg 10 Istrul i Tartessos. Acesta din urma [se varsa] dincolo de Coloa-
nele [lui Heracles], iar Istrul [curge] prin toata Europa, [pentru a se varsa]
in Poi-lull Euxin.
www.dacoromanica.ro
35
gut
V '1H.LOISIII
'90T ZTI
1"
?R 1.4X
fox
M936(1Xd
nmrind3 41)0131X..0
li.1. A3T1 513 not, Aoltkon `n131 U.1
9o,R &oncni A3 5201 nnA 52od1xix
523,2 A91 &x3d3v, &13vo?dx3
2.311k
g 'A97boxrde-3 roop lxx la3 nm1. m-93xXdf ekoyyril rkolo vz. 23x3 x1crivq9
1x(93
xtkoD)pi 991. (37-1 \(1/973 MIO )0110X 45703&10(1)1 AOl X3 (101
11 (101A9 mloyaLxR 101xx AOl fLoda.DI 7o097o9tp7o1L `1910th 17)x roDnod?th
xyy),9 31 (.11X31. (3 X11 X90 4X.4.1y9 110X 101.xx
eLttu., toodt-pX 5clorkod 92/9
A311
50n09noi, 5not7r113xxmp ,AI9n0rimx132 A3
iorri &COI mosApe moa.
OT
9=9
i3d2v, mild31 5021T131,dv,
5x333fqx Aon3nd23
(egy) pxo 01 mpvionxx `noxxrid)pth m 19noaanpdolnp 59os.
`5(91D19 o093011An9
5(keL33X3 tonodki `93 5(2 3 (l3X10 10 noorptz 57e1.
'pox
5x99oxo1ocb)
531.A9dx),( 5T19x nonox(f.a. 5xd3r1l& 5)pm1..
5conxxm 5101910 U.XOR k939 11006 `(001L 01 not nolz.c,bdoop xrdix
gt 513 to1231,dnX 531&037J1.3 523 5701 5x3dacox 1ono1,l.9doi..xx 531A109yr1m.
molo 33 pox 01(101 91li.1t.x9 &on3T1o1.91c)9 co&)21c3 not '501x7-13x 9 (pR Nap?
ixx (-915o iDnolou. nor119.rnx0 .
`532(9.2in9 m1.19nofA.11r1 5ki 5I/Ag3X3 coX1
sgy (zgy) 5ontATL pox Sochpii, 10 lor1x1011.
Ao1.xd39 teopnor)
9 Ari
3d
-(110A
4590 9 33 &wpm 520 7011. d M1-413T1x 1XX (330 5(10
ll3T)
&od01.9.0:0g 19(0X3 01, 0134 (k0 rt01
hC91113X 50 531(l3.it.)01L 9=9 5no9dx
n? m32= livritpXD 932.cavioxx '17)1(l0
*VOX (l3T)(10 (l(r)
CI
viviniava0d1I
'xix 8z
1T0DX119111.3
T1v
11.
AO 5c101 A `5(10719
5031/.9 !pi
41101M-90/001L3
113
(09700(013
1X31
A(91
31.09
907.3.AV 5109(3
MIX) AS:10 A(9e)
91
91910
\00X3
M0.03
5)p. 51o.vpdaz.
d31LO 5v1. .5xuApda.c.
1"\7'
xp-c)"`OPO xd319"3`C &s 61 II 614\9
(bpokiv t nod31,9ll 7012 iktp. NiDwymprop 5(x.1 5c931)9 rkt.f.a. (Lkqrloto.A. oanp
gg (331/99r
X117CT)7130(3.A.
ti.
(.3
'IIIXX 9
0 k1.170)00 5 513 A9.3.. xdTo t o eqri dx.l 1(33= nos. &oinoll d(po SnXxsL
X(13( 450 31.9(2 VOX Ski.. Stk11.7p1(lo0 Gt .4130?Cb12L3 tof...19)0101. 1)013el1ath
of
9 (km) (1,-)1. 61oill1v 5rioroonx 1013 os 1dXpi (9c3(3931 110h13 60010X 659 31.9(2
00X rt. 7011V0F0 .A.(1101,00 109(10 Curpoloi
11,. 119 1.49)01L 110 1xv13y
9
33
1x93
5oiA911
1xid3.2.9xn3y
'sk3.1..);),0o0
Stqc9evrIlx 7013 Os, 59oNco1L
59orlxioat. 523 &oirpo &23s)
kl 5
170X
gE
'AXX
www.dacoromanica.ro
d$
113
POVESTIRI MINUNATE
105 (112). Se spune ca Istrul izvoraste din Padurea Hercinica 11, se desparte
in doua si o parte se varsa in Pont, iar cealalta 12 In Adriatica. Dovada acestui
fapt este ceea ce am vazut nu numai in vremea noastra, ci [ceea ce s-a putut
constata] mai ales in timpurile mai vechi, cum ca locurile de acolo erau nenavi-
10
PROBLEME
XIX, 28. De ce se numesc legi unele cintece? Oare pentru ca, inainte de
cunoasterea literelor, legile se cintau, ca sa nu se uite, precum este insa obiceiul
la agatirsi? De aceea au dat primelor cintece care au fost compuse dupa aparicia 25
literelor aceleasi nume ca si celor dintru inceput.
XXIII, 6. De ce este mai alba apa marii din Pont decit cea din Egeea?
Oare din cauza refractiei luminii din mare in aer? In jurul Pontului aerul este des
si alb stralucitor, asa incit si suprafaTa marii apare la fel. Cel din Egeea insa
este albastru, fiindca e curat pina in departare si, in chipul acesta, marea, care 30
reflects lumina, apare astfel. Sau poate pentru ca lacurile sint mai albe decit
marea, iar Pontul are infatisarea de lac, din pricina ca se varsa in el multe
fluvii ?
11 Aceasta gtire a lost luata din alt izvor decit cel folosit pentru Meteorologice.
12 Vezi Pliniu cel Batrin, nota 2.
13 Cf. Apollonios din Rodos, IV, 298 i urm.
8
o. 1414
www.dacoromanica.ro
XXIII. OHMOEOENO YE
IIPOE AEIITINH N
[466],
5 TON,
ix
Ton',
dtv0pcp7ccov
-111.Letc
8.i7COU
ilTetadotTcp aiTcp
[935], 35. . . . `Tt.tei.g 8', if) ecv3pec 8tXMCITOCG, iVOutleicres 7cpOq 50%
ocinok, E6 'mac neyrroetaTe YJ 'hxo50-otTe Nov 'AOlpote ix Toil
116vTou xoceityrropiav etalyovTag, CaAcaq Te xat Kciov. nal) yap alircou
15 To5vavTiov eig TOv II6vTov or.voc daCcyeTat ix Tcliv TOTrow Ti.5v Tcept lilac,
Ex Hercap-Oou xat Kai xat Oeco-toq xat Mevactioc xat E eaAcov
www.dacoromanica.ro
XXIII. DEMOSTENE
S-a nascut la Atena in anul 384 i.e.n. Tatra sau a fost strateg
ci
proprietar
al unui atelier de arme, dar a murit de timpuriu, cind fiul sau avea numai
opt ani, asa incit acesta a luptat in conditii grele spre a-si forma o cultura si
a-si ocroti avutul. Demostene a luat atitudine impotriva tendintelor de expansiune ale statului macedonean sub Filip al II-lea ci Alexandru cel Mare si a
cazut jertfa acestei lupte, fiind nevoit sa-si curme zilele, in anul 322. Opera sa
cuprinde 60 de discursuri, 56 modele de introducere la discursuri politice si 6
scrisori.
Tasos i de Mende si din alte orae tot felul de vinuri; iar din Pont se aduc
aici alte marfuri 3.
1 Contertul cu regiunile din Pontul Euxin era de o insemnatate vitala pentru Atena,
care, din aceasta cauza, se lupta pentru libera trecere prin strimtori si se preocupa de soarta
Bizantului. Si pentru alte cetati ale lumii grecesti, regiunile pontice reprezentau mi in
sec. IV grinarul lor. Vezi E. Ziebarth, Beitriige zur Geschichte des Seeraubs and Seehandels ins alien Griechenland, Hamburg, 1929, p. 59, si urm.
8 Rege al Bosporului cimerian (393-353 i.e.n.).
8 Cf. Polibiu, IV, 38,4.
8
www.dacoromanica.ro
XXIV. AIEXINOT
KATA KTHEMONTOM
III,
128.
eig IltiAac
Tc?Av tuFE4 7c6Xecoc, '1/4 iy6 oireatv ToUvo lia etrcot.111,, trIM'ai. auti.cpopat
57-capaTcMcnot yivoLvTo airrilc msevi. Tc7)v TAAlvcov. Kai cruveA-
06vTe4 itkcptcrawro iracrrparelSetv int Tok 'A Icptcraiac, xat UTpaTlyOv er.?ov-ro KOTTucpov TOv (Dapo-c'cAtov T011 TOst TOcc yv6ii.ccq
irct.ckcpc.ovra, oUx iTcLamloiivToc iv Maxeaovtqc (Icor.Atrucoo, daVooa'iv
Tii TAXCcac 7cap6vToc, clAA'iv Zx60aLc of.is-o) tLaxpacv d7c6v-coc. Ov
'0 CX.LTLICOC oil Tokufwet. Aiyav Amioaeiv.r)q Wg iieo
it Toi.4 "EXA-ipac
erc'hyocyov.
www.dacoromanica.ro
XXIV. ESCHINE
Naseut in anul 390 i.e.n. la Atena, Eschine a luat parte activa la viata
politica a cetatii. A fost rivalul lui Demostene, far dupa lupta de la Cheroneea din anul 338 a fost trimis ca reprezentant oficial al Atenei pe linga regii
macedoneni Filip al II-lea si Alexandru cel Mare. In anul 330 a fost silit
sa se exileze in Efes, apoi in anul 323 in Rodos si, in sfirsit, in Samos, undo
a si murit. Din opera sa ni s-au pastrat numai 3 discursuri.
Editia: Eschine, Discours. Texte etabli et traduit par V. Martin et Guy
de Bude, vol. II, Les Belles Lettres, Paris, 1928.
8 Aluzie la campania impotriva regelui scit Ateias (anul 339 i.e.n.). Cf. Trogus
Pompeius, IX, 2,1.
www.dacoromanica.ro
XXV. ANAPOTISIN
Ocpxotiow
cpocoi Opoct.--
1-1.186voc
6 of U ev Tiit. 'At Tioct. (4); Aoyoc) ixpilivTo ocirrotc [16cAAov. gvOev Tot.
xoct ToA(1.c7)o-t. A6ye6v 117)8e TOv 'Opp Lc cocoOv yeyov6vou Op Faxoc
OvToc, OcXX'aXAcog Toi.4 I.J.L0oug ocUToi.") xocTtx415croco-Ooct.. Takoc 'AvapoX6yet., ef. 'cwt. -trtaTOc leJrcep -7-7); (Zypoct.y.ocTiocc ma dc-rroct3cuoiocc
Ti.oav
Opcaxiiiv Texp.lptitiaoct..
www.dacoromanica.ro
XXV. ANDROTION
a scris o Istorie a Aticii, din care ni s-au pastrat doer citeva fragments.
Editia: FGrHist, HIB, nr. 324.
traci nimeni nu tia carte 1. Ba chiar toti barbarii din Europa socoteau lucru
foarte ruOnos sa foloseasca literele. Dar cei din Asia, (zice-se), se serveau de ele
intr-o mai mare masura. De aceea, unii indraznesc sa afirme ea nici n-a existat
un intelept Orfeu, de origine track ci ca miturile au nascocit despre el pove-
www.dacoromanica.ro
CAIIIIIIKAI IZTOPIAI
45 (51). Hesych.
S.
www.dacoromanica.ro
XXVI. TEOPOMP
(ISTO RIO G RAFUL)
S-a nascut in anul 376 in Chios. Teopomp a fost exilat la Atena, de unde
s-a intors in patrie la virsta de 45 de ani. Din pricina simpatiei sale fata de
Macedonia a fost insa din nou surghiunit. Si-a facut educatia de retor pe linga
Isocrate. A scris dou'a mari Tucrari: Elenicele, in 12 carti, cuprinzind evenimentele dintre anii 410-394, si Istoria lui Filip, in 58 carti, infAtisind domnia
lui Filip al II-lea, cu numeroase digresiuni. Din opera sa nu ne-au rainas decit
fragmente.
www.dacoromanica.ro
TO Zxu0(7)v- el:Ta
?ad) TOCT 0 L
f3poTc7)v
Bcac
g-lAeig)avTo T
aup.cpopoiv, npocrxaTaypacFcfcp.evor. TOG Xotra To5
xporr6c, tv'O T-riq 513pecoc xat Tifjc OCECIXISV7]c ire OCUTOCT4 X0C pocwril p elq
Tcomaiocv MGT OC pto 11110Etc xeyp.ou npoavropia To5vaaoc goacitfrn.
IIc'oro)v 8E oiSTo4 Lneplypc'cvcdc 7Cpo6crryiaocv 6Scrre oiiaivow 'ciaaxpuc
20 I) Ti;jc
vIvoug
CcnO Zxu0iiiv (5-71aLv OE& Ttq t v. AL& TO nkrieoc oiriv Titiv
xaTaoloucT(.7)v akok ov.cpopaiv, inet &I TO niveoc &p.m TOv Te .V .7)V
PECOV OXPov xat TOGS x6p.ac neptecrndca07)o-av navTOc gOvouc of go.)
Tip) icp'iif3per. xoupecv Ocnecrxueio-Oar.npocnly6peuo-av* (Athenaios, XII,
25 p. 524 c f).
www.dacoromanica.ro
faptul ca dintre toti oamenii ei s-au dedat mai intii desfrinarii i-au adus la
atita nelegiuire, inch taiau virful nasului tuturor oamenilor pe care ii Intilneau.
Stranepotii acestora din urma, deli si-au schimbat asezarile, au Inca si astazi
o porecla care le vine de la aceasta patanie. Nevestele scitilor au tatuat trupurile 10
femeilor trace ale acelor [traci] care locuiesc in vecinatate, la vest si la nord
{kind un desen cu ace. De aceea, dupa multi ani, femeile trace care fusesera
batjocorite au sters [urma] nenorocirii lor intr-un fel special, gravind 1 desene
si pe restul pielii, pentru ca semnul insultei si al rusinii ce se aflau pe ele, fiind
i
atit de jalnic pentru toti, s-a transmis urmasilor cu un cuvint scitic, asa cum
era el. Astfel, din cauza multimii nenorocirilor care s-au abOtut asupra lor,
doliul suprimase atit buns starea cit si parul tuturor popoarelor [vecine]
neamurile de linga sciti au numit scitism taierea parului facuta prin silnicie >> 20
din Daldis.
www.dacoromanica.ro
XXVIII. KAAAIZOENOTE
I, 23. 'EU1X0e ai 'AAkEav8poc xxt p.sT'aUToi5 TpacxovTa xato'cacq veavf.axov, xat ISptrIcre ExtiOac rcoActletv. Kai. 11 LAV EXUOWV
6 napc'er ocELc ecvapilkt-iTo4 7v, 11 se T6ri, 'Axedcvspou axaTaygmaToc.
Kai. ail AOCV.130CVEG [1.60'icarroi3 OM.youq TE.vOcq xat X.00TOCAoct43cfcvet rio
&XpWpELOCV, XIX1 TO ITAVoq TCJV 7CoAepiwv xaTavoiLv i7cLT1)8etov
auvocTOq v auTOis, Toiq 3e ExifiaLq Olyvo)o-Toc.
Kai, aTpacpetc xocTaAa[431ver, ailYiaterofi anal) TO nAiPog. xat atiaT-Icsr.
10 yUpo)Oev Tor)" 7c7)v Exueiiiv youac',cTou (fossati) xaT8c TOv xatpOv T.7)g
vuxTOc. 'Ev 8i Tc7.) 3uc33cfcTcp TOrccp ivi3pav Ti.0-io-av (cod. arc3er,av
Occpivrtv) inaixTouc' rIv8ac we 3toltatoug iv oc&r (cod. Tc11) xpUnTeo-Oat npocsiTocev. ixiAeuo-e 8i ToUg XISXAGJOSV 7Cd(VTOCq &v& Tp.c'cCTX67CTETOCL TOTCOV, O
O1.
Ex6Oar. 7Tepr.oxo7rilo-xvTeq
Opc7),m.
iv
Ti;,..)
Tong),
or.)
C.
Aap..7Tcfc3cov
(;)q s-rjOev
www.dacoromanica.ro
XXVIII. PSEUDO-CALISTENE
a murit in Asia,
unde 11 insotise pe Alexandru cel Mare. A scris intre altele o Istorie a grecilor,
precum i Via la si faptele lui Alexandru Macedon, din care, in secolul al II-lea
i.e.n., s-a format un fel de roman istoric despre ilustrul personaj macedonean, cu
noptii a aFiezat-o din loc in loc in jurul antului care-i Inconjura pe sciti. Intr -un 10
loc, unde cu greu se putea ajunge, a pus oameni la pinda si a rinduit acolo,
in ascunzatoare, doua mii de barbati ale0. Tuturor celor din jurul antului
le-a poruncit sa aprinda focuri, pe grupuri de cite douazeci i opt [de weni]
sau mai multi. Dupa ce facura astfel, scitii privira in toate partile si vazura
ca in locul unde Alexandru pusese pindari nu erau focuri de care sa se teams 15
(autorul a rut sd spund cd: pentru dupnani locul nu inspira teams, deoarece
acolo nu erau aprinse focuri)1. Vazind multimea macedonenilor, se inspaimintara
www.dacoromanica.ro
afslaISI7V3-0(1113Sd
9g1
1109D3X31Lf
51o1N01.L.
TR
3=13
110Ako3R
vox
rynov
gi
og
109
5319932L 513 &V. dlL -DO
Mpt3 k MOD -6,21rpo SociRmoTty TR 5m A2o U.13 SorattoAodcboyith 52oirpo
39(13X9X3 Amt. m21193R 170Ak93thx) vox flip (9174 513 A!?..1 A7y91.c. --31.2y10
nOIL '17o9D3Xd3913 5m A01x2A121.3 17oormy13R121.3 Skx2A 5ox1A) `(poa 101131L3
TR vox Ci-X.(1D
110flk &130X311.7i 513 101., 10162 vox 5aod9ch 5no29ki,3
A73y31 3Da3y3x3 59c11 5clo1. 5)0fkoR3x)ow
gz 57o9lyr191hom-l3 TR 51oa.mo1c. 5cpz. 57oa,Aoth111 'Ma.coo 50o A3X13
oanp not, dIXI2L. 50 (101910 rioaLurcio 3493 51oRlyn(1X 101.el0X.TIORd3
'Iom2110
'f1.= 91
voN
109 Aolaynod
57ovAoi orca_oixq? Cl 5
523A1tdIL.
X101A311. .5(10390
59dRe7o3yv,
9110y331D 1011
511dm
No.
3093y9osj vox
1101A09 ?R
to
la,
ciLOTIct 110X
-01110
rp.3 59daL
(f.
913Tfrl 10d 7o2X1orir1nD m2c337-1(1.1R .xi&oxt,AT 5L1.1 TR
0y3c101L `50.9900 Opt M1ill.11
M9(.9
eat)XORDtidal
(2A31,x3313
21ox
no
20
TR
51oricy3
nki 2oLUooFth
-#11orloDOloch,Dloi.arl
0100y),013M1.0 1oa.A301L I01 0Xxu,DodaL. 7014 5(2x1\(nos 3101L M vox
1071
98 5797-1D3ooda
1Xoenx3
701. 1169
www.dacoromanica.ro
127
wepte la altceva decit la moarte. Ei cereau iert are, caci ei puteau fi macelariti cu totii fara nici o primej die pentru macedoneni. Alexandru se intoarse 6
spre ei si porunci sa inceteze indata lupta. El spuse sa fie luaIi cu totii i sa fie
adusi in tabara sa, spre a chibzui in privinta lor. Cind ajunsera in locul unde
poruncise el, Alexandru dadu porunca sa villa la dinsul conducatorii acelora.
Tremurind, acetia i se infaIisara. Alexandru le vorbi astfel: 4 Vedeti ca soarta 10
v-a dat in miinile macedonenilor si ca n-ati fost in stare sa va impotrivili.
Sinteti voi sclavii mei sau nu? * Ei raspunsera ingroziti: Sintem sclavii tai,
stapine, si iti vom sluji intotdeauna aa cum doresti a. Apoi cazura cu feTele
la pamint i i se inchinara. Fiindu-i mila de dinsii, Alexandru porunci sa li se 15
scoata catwle si sa mearga cu dinsul pins in cetatea Filipopoli, ca sa le arate
cum isi sarbatorete izbinda. Apoi, le ingadui sa se intoarca la casele lor si be
porunci sa plateasca macedonenilor un tribut anual.
20
I, 26. Numarind pe toti cei de fa-VA i pe cei pe care-i avea de la tatal sau,
Filip, a gasit saptezeci i sapte de mfi, iar arcaii erau ase mii cinci sute. A
trimis un sol la sciti, ca sa mearga cu dinsul ca tovar4i de arme i ca sa-i
fie aliati, data vor. Scitii i-au trimis saptezeci de mii de calare.ci arcasi, toti 25
tineri alei.. .
.
Dupa ce a supus Tesalonicul, a pornit impotriva sciplor 2, care locuiau
mai spre interior. Dupa trei zile venira soli din Scilia, care fagaduira ca vor
fi pentru el ca nite robi si 11 rugara sa nu mearga impotriva lor. Alexandru 30
le-a raspuns: Mergqi in Tara voastra si trimiteti mi barbati arcasi priceput,i,
sa-mi fie tovara0 de lupta, cite mii dorili. Iar eu voi porni impotriva Lacedemonei. Ajutorul vostru sa-mi villa in aizeci de zile. Daca ajutoarele ateptate
nu vor sosi in ziva statornicita, voi porni cu oaste impotriva voastra si nu 36
ma voi abate din drumul meu *. Scitii se irgelesera sa indeplineasca cele poruncite, intocmai ca nite sclavi. Iar el ii trimise la casele lor, aratindu-se binevoitor
fats de ei.
www.dacoromanica.ro
XXIX. 0E0OPAETOT
10
III, 23, 4. 'Aya0Ov K xat 47 xl.Wv OTt Ccvaup.or. xat t.tava Tip
yip xat Tpocpliv 're 7cagzec xat iyxaTaxAeiouaa TO Oepp.Ov cut Te
xat tcrkSetv rcoLeT. Tip f!gay. 7II xca TO Cvropolfy.evov dm OccpaN4q atac Tt
at cFuzetvat x&Spac xat at OeptLat olTocp6poc xa0,17cep li Opcf,cx1 xat
15 0 II6vToq xat 11 A.LP67] xat li Myurc Tog.
www.dacoromanica.ro
XXIX. TEOFRAST
ISTORIA PLANTELOR 1
[radacina] i multe altele, care omoara imediat pe cei care au de-a face cu veninul
lor, altele intr-un rastimp nu prea indelungat, altele dupd multa trecere de vreme,
CAUZELE PLANTELOR 2
o. 1414
www.dacoromanica.ro
10
16
8e
ot ;ad Tpc&XOVTOC /ad idc eeparcatvatc xp&rrat.. xat Ex nepcoucriocc.
of yo'cp.oc, xoci Ex nepc68ou a6vecacv ocirroctc. xat AoLet. xoa 31.axovii...
5 xat TcAei.o-rac tivrOc Tip xp5crcv zoctloci. xoctulvrocc. Katy aucrzepocirp
,rcc, of yover.g cbto86vrec 8 gXaPov, &TCE)COILECTOCVTO Tifv Ouyocsipcc
-rckv y &p Xoct.43/vovreq crvvIrnovaLv Vyracc. Kai. Ocrco0aveArroq TO-6
Tko-crocpccq,
ekri.
www.dacoromanica.ro
Fr. XXVIII. Fiecare se casatorete cu trei i patru femei. Sint unii care
au i treizeci de so/ii /. Ei le folosesc ca pe nhte sclave. Au legaturi [trupeti]
cu numeroase [femei] i se unesc cu ele pe rind. [Femeia] spala i servete (pe
barbatul cu care a trait). Cele mai multe, dupa impreunare, se culea pe pamint.
Daca vreuna dintre femei este nemulIumita, parintii hi pot lua inapoi fata, 5
dupa ce restituie ceea ce au primit pentru ea. Caci oamenii hi marita fetele
in schimbul unui pret 2. La moartea barbatului, femeile sint motenite, Intocmai
ca si celelalte lucruri.
t
www.dacoromanica.ro
67 (I, p. 54).
...
5 tL6-zp. "Icrrpot)
[..Lizpr.
EllaToi.-, 8io
171..tepeliv XCCt VUXTGSV 815o, &ITO 8i Err-Toii ilizpL crr011ocToq To5 116v-rou
15 car OT.c
' EXA-t)vtaec
v7icroq 8e ip4)111,
.T1
. . .
licepc'enAoug el'i0k
20 Tc'evoac,
7C vrocp.of.
am.%)
o "Icrrpoq, o `Po8ocv6c.
www.dacoromanica.ro
iv
-r-75
E6pdY7ry)
EUROPEI, ASIEI
I LIBIEI
Apollonia, Mesembria, Odessos, Callatis si [cetatea de la] fluviul Istru 1. Calatoria pe mare de-a lungul Traciei, de la fluviul Strimon pin5 la Sestos, se face
in cloud zile si doud nopti, iar de la Sestos Oda la intrarea in Pont in dotia zile
si doua nopti. De la intrarea in Pont si 'Ana la Istru, in trei zile si trei nopti. 10
Toata aceasta calatorie pe mare de-a lungul Traciei, de la riul Strimon pin la
fluviul Istru, este de opt zile si opt nopti. 2
68 (p. 56). Dupa Tracia vine neamul scitilor si orasele grecesti de la ei...
Calatoria pe mare de la Istru pina la Criumetopon 3 este de trei zile si trei nopti, 15
iar de-a lungul Iarmului de douil on mai lungs. Caci acolo se af15 un golf.
In interiorul acestui golf exists o insula pustie, numita Leuce 4, care este inchi-
69 (p. 58). ... Cele mai mari fluvii din Europa sint Tanais, Istrul si Ronul. 20
1 Orasul Histria.
2 De fapt totalul distantelor indicate de autor este numai de sapte zile si sapte nopti.
3 e Fruntea berbecului *
este virful sudic al Chersonesului tauric.
4 Vezi Arian, notele 31 si 32.
www.dacoromanica.ro
XXXII. MENANAPOT
FECIPPOE
v. 31 . ..
FABULA INCERTA
Fr. 794-795. lic'onec iJ.Iv ot Op6:cxec, (..L&Xtrproc Woi. F6T(XL 411.Lei.c
laccformv (ma yap au-roc eUxotuct ixer,Oev eivou TO ykvoc), cp.) acp68p'
iyxpocteic &alley.
FactLeZ yap -kuliv 068i etc et p.i) 8Ix'i) gv3exoc yuvoaxecc, soall
10 nAcioug v.vIc. ecv TITTocpocc s'll TrIwre yeyocp.lxeoc TIVT), xovroco-rpocpijc 'r c, Coup.evatoc, ec0Xt.oc, Scvullepoc oirroc iTCL.xocXeiT'iv Tots ixer..
www.dacoromanica.ro
XXXII. MENANDRU
A trait la Atena intre anii 343-292 i.e.n. si a fost cel mai de seams autor
de comedii dui:4 Aristofan, ffind apoi imitat si prelucrat de poe %ii latini Plaut
si
Terentiu. A acris peste 100 de comedii, din care nu s-au pastrat decit
fragmente.
AGRICULTORUL
Fr. 794-795. Aa sintem noi, tracii toti, i mai ales getii ma nilndresc
ca ma trag din neamul acestora din urma: nu sintem din cale afara de cumpatali. Nici unul dintre noi nu is o singura femeie 3, ci zece, unsprezece sau douasprezece, i unii chiar i mai multe. Cind se intimpla sa moara cineva, care n-a
avut decit patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun: Bietul 10
de el n-a fost 1nsurat, n-a cunoscut iubirea 4.
1 Matroana saraca.
2 Alaturi de produse agricole, grecii si in special atenienii importau si sclavi din regiunile
noastre. Numarul for pare sa fi fost destul de mare, astfel Ca numele de a get sau a dac *
ajunge un nume tipic de sclav in comediile lui Menandru (cf. Strabon, VII, 3, 12).
2 Cf. Heraclid din Pont, fr. XXVIII.
4 Fragmentul acesta este citat de Strabon, VII, 3, 4.
.
www.dacoromanica.ro
XXXIII. ATKOOPONOE
AAEEANAPA H KAZEANAPA
186-1.89. "Hv 6
www.dacoromanica.ro
XXXIII. LICOFRON
Nascut in Chalcis din Eubeea intre anii 330-325 i.e.n., Licofron a trait
la Atena si Alexandria. A scris indeosebi tragedii. Ni s-a pastrat poemul sau
Alexandra, in care Dunarii i se spune t fluviul celtic )). De altfel numele flu-
www.dacoromanica.ro
E'
API'ONATTIKA
Ttc 7toTocti.6c,
157cccrov
xipocq 'fIxeocvoio
eLpiic TS ITI3O(3Oteilc TS xcc OAxdcat v..&. 7cep-7)aca."Icrrpov iltv xcaicArric ixOcc ate-rexgpoono.
Atar6v.req,
20
www.dacoromanica.ro
S-a nascut in Alexandria sau Naucratis in anul 295 le,n. qi i-a petrecut
cea mai mare parte a vietii in insula Rodos, unde a murit in anul 215 Le.n.
Apollonios a scris, intre altele, poemul epic Argonauticele, in 4 carti, in care
povestete peregrinarile argonautilor pe baza vechilor mituri greceti. Poemul
este monoton i sec, dar plin de informatii, mai ales geografice. Poetul a urmat
o veche legenda, dupa care eroul Iason s-ar fi intors in patrie plutind din Pont
pe apele Istrului, pentru a patrunde apoi in Adriatica.
Editii: Apollonii Rhodii Argonautica recognovit... Hermann Frankel,
Oxford, 1961 ; Apollonii Rhodii Argonautica ex recensione Rich. Fr. Phil.
Brunckii, vol. II, Leipzig, 1813 i Scholia in Apollonium Rhodium yetera
recensuit Carolus Wendel, Weidmann, Berlin, 1935.
ARGONAUT ICELE
IV, 282-293 0 Exists un fluviu, [formind] cel mai indepartat brat al Oceanului,
IV, 298-328. Veseli, [argonautii] lasara pe fiul lui Lycos 5 acolo pe [farm] 15
i cu pinzele intinse pluteau pe mare, privind la muntii
300 Paflagoniei. Ei nu inconjurara [promontoriul] Carambis,
pentru ca vintul i lumina focului ceresc staruira, pins cind
ajunsera la marele fluviu Istru 6.
0 parte
din colhidieni
intr-o cautare zadarnica
din Pont printre Stincile Cyanee.
ieira 20
sau Dascylos.
www.dacoromanica.ro
140
a'cvocacrev
"A.c()upToq,
T6:1
10
16
arcTco)Oev iOvTcc,
20
325 cli 'rept 841 ago.)v "IaTpoc (56ov gveoc xoci, gvOcc
13cfcXXec Ca 6g, rceaEov Te TO AcoSpcov illieitPOCVTO,
ai, (;,oc TOTE Kpovilv Ii6Xxot, aXec8'ix7cpop.oX6vTec,
Tcdcwrl,
p..11
26
IV, 259.
...
t Opi5v ...,
IV, 519)
...
eZToc
ixacaovoct
www.dacoromanica.ro
[LeTec 8E Tocilroc
141.
305
Ahsirt7, care se abatu din drum si trecu prin bratul uCel frumos>>.
doua brate.
Unul se numeste bratul Narex, iar eel din partea cea mai de
jos : a Cel frumos >>. Pe aici se miscara mai repede Absirt si
colhidienii. 10
315
320
15
siginii,
325
20
Laurion ;
. .
-I--
Dunarii.
12
porturi (Hcpi. At.plvcov) din care ni s-au pastrat numai sapte fragmente (vezi RE, VI A,
col. 1071-1073).
www.dacoromanica.ro
26
142
etc 81So crAeTat. TO 68o)p, xat TON) E6Eet.vov nOvTov etcr(3 c'Oaet.v, TO
se etc
`13tnata 8E
Schneider).
c'cvaTcaai,c,
EpaToaeiv.qq
iv TpiTy (fr. III B 99 Berger) rewypaqmxiLv, E ip-hlmov TO-now
15 (SEZV, 7CE pr.(3cfcnav 8E virrov Heox-tiv. ExUp.voc 8i iv
[t]c' nept.
D'ipc;)Trilc aim?) 11.6vov (platy OcnO ip.iktow cpipeaeat. TOv "IaTpov.
068etc tSE taTopeT. && Tarrou Tok 'Apyova&rac etG7CETCAEUXEVOC6 etc
i][../.eTipav Ocaaaaav, go.) Tt.p.ayirrou (fr. 1, FHG IV, 519), )6
lixoAo6Orlo-ev 'Ano2aWvLoc. 6 1.tiv yap Exopoc, a6TOVc 8r.a Tavca,
7fat.
tidtALaTa
8E
'r
f0 80c 7CETCAeuxiva6 Ent Tilt/ fleyOuvrp OcicAao-o-av, ixeT.Oev 8E etc Tir lit.te. CO
T6pav Oc'cAacrcrav iAlAuekvaL
8i "Io-Tpoc, xaTacpep011evoc
25
III
TO.
IV, 320. o6T'oi5v Opii is Totc arlri 'r EUpcf.rn7lc Opo,ctv 6[Lopor..
35 etatv of ExLeat.
IV, 321 sq. 060'ot nept Aatipt.ov: Aa6pLov neatov Tijc ExuOtac..
T-714 8E Zxuetac gOv-i) ve' TLticliva avaypc'ccpet. iv a' Hept IxuErolv(fr.
>
eTaL 6 noTal./.6c ''Io-Tpoc, xat TO liev airroi3 iSetilia etc TOv 'A8piav
40 T6 se etc TOv E6Eavov nOvTov etaf3aAXEL.
www.dacoromanica.ro
143
hiperboreeni i din muntii Ripei ; el s-a exprimat astfel, urmind pe Eschil, care
spune acest lucru 16 in Prometeu eliberat (fr. 197, Nauck); apoi, cind ajung in
regiunea dintre sciti i traci, [apele fluviului] se despart. Un brat se varsa in
marea dinspre noi, altul in Marea Pontica, [iar altul in Golful Adriatic]. Muntii 10
Ripei sint la rasarit, cum ne informeaza Calimah 17 (fr. 215 Schneider):
a Trimit de la muntii Ripei, unde mai ales... > Eratostene 18 [spune] in
cartea a III-a a Geografiei sale (fr. III B, 99 Berger) ca Istrul curge din locuri
pustii i inconjoara insula Peuce. Scymnos, in cartea a [X] VI-a a lucrarii sale 15
Despre Europa, spune numai ca. Istrul curge dintr-o pustietate..Nimeni nu
povestwe ca argonautii au plutit pe acest fluviu spre marea noastra in afara
de Timagetos (fr. 1 FHG, IV, 519), pe care it urmeaza Apollonios. Scymnos
cartea I a lucrarii sale Despre scili (fr. 1 FHG, IV, 522)... in cimpia sindiilor
40
22 Timonax a trait inainte de Apollonios din Rodos si a scris o lucrare Despre sci(i,
din care s-au pastrat numai citeva crimpeie, strinse in FHG IV, p. 522.
www.dacoromanica.ro
144
[1.1)11110-
10
15 yevOtievov se TOv "Iarpov iv Tip' (..te-raV) ExuNlv xat Opo,cx`eLiv azi.erac elq 86o. xat TO [Lev T(7..iv (SEEOpcov eig TOv 'AaptaTtxOv ixf3IXAer.
x6X7cov, TO se ek TOv Eigavov TrOv-rov. '0 se ExISilvoq EV to TCJV
7rept Elipdyrnlc [..1.6vov plat TOV IaTpov cfc7r0 ipIHICOV TOTron cp6pecreaL.
'flo-a&rcoq 8 cp-iat xat 'Eparoa06v -iq, cp6pea0oct TOv "Icrrpov Oc-IrO
20 TOncov Ep0 p 40, xat TCCpLi3XXst.v v-rjaov IIsint7p).
IV, 306 sqq. DUO crrOtiara gzovroc TOU "Icrrpou, irov TO ply
KaX6v A6youal. ar011oc, TO se "AFT:4 :I) "Apptoc, 8Lec p.ev TOU KOCX05
Tok 'Apyovairrocc.
v5j6ov, stec TO
Tpi.ycavov ei.vou. Kat T./r) [AV xopupip TO TpcyOvou IrpOc TO (Sei.ilia
oCiaav Tor) 7corap.o5 Ccrci5voc ixlAccrav Till se f3ciacv 'rip) TCpOc Tip
OacAccaaocv ei5poc A6yec.
(1).Ylat se xoct 'Eparoa06v-ic 6v T6 y' TE6v Fecoypacpcxiiiv, rcept
30 lletSx7)v poop Tpi.ycovov &Jai. CYTO(lccaLv ix81.86vaL TOv "Ia-rpov elq
OIXaao-av tcrr)v 8e ei.vac TYJV v5Icrov Tc7.) TO8cp xocXeZa0occ se
25
p.-;)
Tc7.).
irEpt
www.dacoromanica.ro
145
Stinca inalta Cauliac 23, din Scitia, este in apropiere de Istru. Despre ea
pomeneste Polemon 24 in cintenzeierile cetcitilor italice pi siciliene* (fr. 38 FHG,
III 126).
Se scrie muntele Anguron si muntele Angyron 25 ; si o al muntelui Angyron *, in loc de o Cauliac )): caucazian. El spune Ca linga acest munte Istrul se
desparte in doua brate: unul se indreapta spre Marea Adriatica, iar celalalt
spre Pontul Euxin.
frumos >> a intrat cu corabia Absirt si tovarasii sai, iar prin eel al lui Ares
argonautii.
IV, 310 si urm. Insula Peuce este numita o triunghiulara fiindca alcatu- 25
ieste un triunghi. Virful triunghiului, care se AA catre cursul fluviului, a primit
numirea de cot, iar bazei dinspre mare i se spune latime.
Si Eratostene afirma in cartea a III-a a Geografiei sale ca Istrul se varsa in
mare prin doua guri, pe linga insula triungliiulara Peuce. [Ca marime] insula 30
este egala cu Rodos. Se numeste Peuce, fiindca are multi pini maritimi.
IV, 321 si urm. 4 Cimpia Laurion a SciOei o. [Autorul] spune ca este pustie,
fiindca este cu totul nelocuita de oameni.
o Sindii o, o populalie a Scitiei, despre care aminteste Hellanicos in lucrarea 35
sa Despre neamuri, zicind: o Gine pluteste prin Bospor [ii are in fata pe] sindi.
Mai sus de acestia (sint) meotii.
c. 1414
www.dacoromanica.ro
XXXV. HPSZNAOT
ZHAOTTPOE
V, 67 68
xccrl rrhaeco
o5Tco =Tat flu Oq 4Scrrcep
www.dacoromanica.ro
11
Adcou Tttri).
XXXV. HERONDAS
GELOASA
V, 67 -68...
SA fie spinzurat
1 Cf. Menandru.
10
www.dacoromanica.ro
XXXVI. ANTIPONOT
Tcepi.
1.).1186
www.dacoromanica.ro
XXXVI. ANTIGONOS
Din opera lui n-a ajuns pita la not decit o Culegere de ponstiri uimitoare.
Editia: Rerum naturalium scriptores Graeci minores recognovit Otto
Keller, vol. I, Teubner, Leipzig, 1877, p. 1-42.
122 (134). Se povestwe i despre insula Leuce 1 & nici una dintre pasari
nu se poate ridica in zbor deasupra sanctuarului 2 lui Ahile.
www.dacoromanica.ro
XXXVII. 4:0TAAP XO T
I ETOPIAI
5 0= 'Icrecveip,
10
www.dacoromanica.ro
XXXVII. PHYLARCHOS
ISTORII
a Istoriilor sale ca peste tracii numi %i crobizi s-a facut rege Isanthes, care-i
intrecea in desfriu pe toli cei din neamul sau. Era bogat i frumos.
83 (69). Zenob. Prov., VI, 13 (Suid. la # Zi alba *) : Phylarchos spune ca
sci ;ii, inainte de a se culca, 10 aduc tolba i, daca s-a intimplat ca au petrecut
ziva aceea Cara suparari, arunca in tolba o pietricica alba, iar daca au avut
necazuri, una neagra. Cind cineva moare, i se is tolba i i se numara pietricelele.
Daca inlauntru gasesc mai multe pietricele alba, it socotesc fericit pe raposat 1.
De aici proverbul celor care spun ca ziva buns ne vine din tolba. Si Menandru
a firma ca in Leucadia (III, 90, 315 K) ziva buns se numqte zi alba.
1 Se pare ca acest obicei a existat i la traci (cf. Pliniu cel Batrin, VII, 40 (41), 131).
www.dacoromanica.ro
10
15
XXXVIII. NIKANAP OT
ETEPOIOTMENA
Fr. 58 Schneider (Antonin. Liberalis XXVII. `IG-ropEZToct NixocvKevrck 8I XpOvov ixvo4Levov cb-c6x.tot
poq iTepoLouplvm s') .
5 TilV 'Icpty&vetccv ei r v Aeuxv Aeyoti6vIlv nap& -rOv 'Azt?Oloc xod
dOadcoco-oc inobr-ev ccUT31v Ccriwo)v xocA &06cvoc.rov aoct.t.Lovoc xcci. Wv6ticco-ev dcvri Tijc 'Icptyeveiocc 'Opar.A6zaccv. 'Ey6vero n 'AztAA6..
auvar.xoq.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII. NICANDRU
Cunoscutul poet didactic Nicandru s-a nascut la Colofon la sfiritul secolului al III-lea sau la inceputul secolului al II-lea i.e.n. i a scris numeroase
Norari, alit in versuri, cit si in proza, dintre care ni s-au pa'strat dotai cu continut
METAMORFOZE
www.dacoromanica.ro
XXXIX. Z AT YPOE
Fr. 5 (Athenaeus
8E
xat
xai. KXecackrpay. Kai Tilv 0 p4xlv 8e 8TC aev, 3jxe npOc aUTOv
5 Ko01)Aac O s-c7)v 0 pax6v Paaack, 6Cycov Milaav Tin) Ouya.r6pa xai.
8iii pa 7-coAX6c. Fiks.aq 8e )(at Tairrlv ircer.crhyaye Ty] '0Autv7cat8r..
www.dacoromanica.ro
XXXIX. SATYROS
Fr. 5. (Athenaios, XII, p. 557B). [Filip] a mai primit [ca zestre] si regatul
molosilor, luind in casatorie pe Olimpiada de la care a avut pe Alexandru
i Cleopatra. far cind a cucerit Tracia, 1 veni la el Cothelas, 2 regele tracilor,
aducindu-i pe fiica sa Meda si daruri multe. A luat-o in casatorie si pe aceasta,
ducind-o sub acelasi acoperamint cu Olimpiada.
www.dacoromanica.ro
XL. MNA/EAZ
E.
www.dacoromanica.ro
XL. MNASEAS
Originar din oraplul Patrai, Mnaseas a trait in prima juma'tate a secolului al II-lea i.e.n. i a fost elevul marelui geograf Eratostene (275 cca. 195).
A scris un Periplus i citeva Periegeseis, in care infatia tot felul de intimplari
miraculoase din diferite linuturi. Din acestea ni s-au pastrat numai citeva
fragmente.
Fr. 23. In lexiconul lui Photios, <c Zamolxis s... Mnaseas [spune cal getii
cinstesc pe Cronos 1 (= timpul >>, Et. M.), numindu-1 Zamolxis.
Fr. 36. Harpocration, <c Saboi )). Demostene, in Apdrarea lui Ctesiphon
( 260), spune Ca sabii sint numiti cei initiati in cultul lui Sabazios 2, adica al 5
lui Dionysos, precum sint numiti bacchi cei initiati in cultul lui Bacchos. Ca
Sabazios i Dionysos sint unul i acela0, ne spune i Amphitheos 3 in cartea
a II-a a operei Despre Heracleia. .4a spun i unii (dintre greci Suidas),
ca bacchi se numesc sabi, dar Mnaseas din Patrai afirma ca Sabazios este fiul 10
lui Dionysos.
1 Cronos era unul dintre zeii cei mai vechi, fiind socotit fiul lui Uranos i tatal lui
www.dacoromanica.ro
XLI.
P. TERENTII AFRI
COMOEDIAE
PHORMIO
www.dacoromanica.ro
XLI. TERENTIU
Phormio
1 Numele de sclavi Davos i Geta din comediile lui Teren%iu sint preluate de la Menandru.
Davos se intilnwe mai des in Andria si numai de doua on in Phormio (vv. 52 si 63). Numele
de Geta apare frecvent in comediile Adelphi ,i Phormio.
www.dacoromanica.ro
XLII. 110ATBIOT
IZTOPIAI
...
IV, 38, 4. IIpOc tav yOcp Taq dcvocrcodocq To5 Piot) xpeiocq Tcfc Te
10 Opety.ocTrx xoc TO Tiiiv elq Tag aouAelocg cZywevcav acotacTow 70650oc
of. xix.TA T011 11 OVT OV 7][17.1) T 67C CA MX pcco-xeugoum. ao*A66TCCT OV MCI
p,EAL, wqp6v,
xopwoCiolv. 5. 86zovroct ye p,v TE6V &X 'col%
nocp'-kav TOnot.q 7Cepurreu6v.rwv gAcctov xoci lrFcv oLvou yivoc. csiTcp
TdcpLzo4 acp06vc.oq
111.ili:v
www.dacoromanica.ro
XLII. POLIBIU
S-a nascut la Megalopolis, in Arcadia, catre anul 200 i.e.n. Dupa cucerirea
Corintului (146). Autorul judeca evenimentele din punctul de vedere al aristocratiei si al statului roman. Opera lui Polibiu nu ni s-a pastrat in intregime ;
avem intregi primele cinci carti, iar din celelalte numai fragments.
Editia: Polybii Historiae edidit Theodor Biittner-Wobst, vol. IV,
Teubner, Leipzig, 1888-1904.
ISTORI1
I, 2, 4. Macedonenii si-au intins stapinirea in Europa, de la Marea Adriatica
Dintre articolele de lux, ne procura din be4ug miere, ceara, pete sarat. 5.
in schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei si tot felul de vinuri 4.
Cu griu facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau din0i
de la not 5.
IV, 41, 1.. Cum Istrul care vine din Europa se varsa in Pont prin mai multe
guri, din milul adus de bratele sale s-a format in Pont (0 se menIine i acum)
1 Cf. Strabon, I, 2, 1 ; Curtius Rufus, IX, 6, 20 ; Arian, Expeditia lui Alexandru, I, 3, 1;
I, 4, 6.
2 Razboiul din anii 220-219 i.e.n. la care participa si regele Prusias I al Bitiniei (cf.
IV, 47, 1 si urm.).
3 Cf. Menandru. Pentru comertul dintre tarmul apusean al MArii Negre gi lumea
greceasca vezi Histria, I, Bucuresti, 1954, p. 363-431 @t Chr. Danov, Zur antiken
Wirtschaftsgeschichte der westlichen Pontuskiiste bis zur Niederlassung der Romer, in
Bulletin de l'Institut Arheologique Bulgare", XII (1938), Sofia, p. 188-194.
4 Cf. Demostene, Discursul impotriva lui Lacritos, 35.
5 in ciuda hinterlandului bogat coloniile grecesti din Pontul Euxin datorita atit
evolutiei interne cit si unor factori externi au adesea, in secolele III-II i.e.n., greutAti de
aprovizionare. Nici Histria si Callatis n-au lost scutite de aceste incercAri, chiar daca ultima
avea o situatie mai buns cum se poate vedea din documentele epigrafice care mentioneazA
institutia sitoniei (vezi Pippidi, Contriburii, p. 30 si 62 si 1st. Rom., p. 196 7). De altfel in
sec. III si II i.e.n., regiunile pontice inceteaza de mai fi grinarul Greciei (vezi Demostene,
nota 1), locul for fiind preluat de Egipt.
11
a. 1414
www.dacoromanica.ro
16
POLIBIU
162
5 ET101. 3. Toi5 ai
R-
nocp'ockilv auvEcrroca0occ
Tip rip,
OcAX'int TO
intxpocToi3at. xoct at.wOoi;v-rat Tfv OaAcerrocv, int ToaotiTo xat Tov y-7)v
XOCt TCOIVTCh Ta cpep011evoc To% ()e151..cocacv avarc-t) npocoOdo-Oocc xat [JAI
10 Aocilf3Ivecv p.ovip R.-1Se aTc'cacv arrAiiic. 5. 6TCCV 8E aca TO pc'cOoq 18-11
xoct nXilOoc Tijc OccAecTs-16 ixAirtrucc Tet 46[..Locrcc, TOT'etx6c 97, xoc-ra
(pilaw cpep6tLevov xc'erco p ova xcet aTc'cacv Aocti(iavecv '1-6v Zoi5v. 6. &'&
Titiv tIeV X11(3p6.1V MCI tizycawv noTcy,iLv Tec IIEV XeN.LOCTOC licexpeo
auvEarocTac Ta 8E 7:ape( T-;lv xipaov iaTcv dcyxcf3cc0472, Tc7.)v 8'aocT.T6vwv
15 x0a npo;c0.4 (Se6v-rm nocp'ccirrac Tat; etaf3o7\ac of Me; OliVEGTCCYTOCL.
a-?)
7. ii.c'eAccrrce a'gxa.r]Aov yEveTocc TOUTO xocTa Tac Tc7.)v OtLf3pcbv &7rt cpopCcc
xoct yap Tck Tux6v-rx Tem Tclv (SeEOpcov, inecaav LttxpocTlicrcoar, Toi3
x6i.i.ocToc xocs-ac Tip eta(3oXilv, npocaediac TOv xotiv etc O&M-v.-ray int
Too-okov 6a-re npOc A6yov ixecaTou yEveaeccr. T4iv anOcrTmacv r (3im
(Seullaraw. 8. Tc7) 8E [-Ley6Oet --r1% nposcpwlv-%
20 Ti5v iturt71--r6v-rm
...
rocAcc-rc7)v
IV, 46, 1. 05-roc a'ixEv-rio-ocv pEv Crcp..a Tag ,rcpt Bp&vvov Ex T-71c
oixeiccc, acacpuy6vTec 8E TOv nept AeAcpoOc xEvauvov xat nocpayev6[LEVOL 7Cp0c Tdv `EAA-hanovTov, etc I.Liv Tov 'AcrEocv oux irrepacdAy)aav,
ockoll 8E XOCTilletvccv aca TO cpcXoxwpcja-oct To-Cc ,rcpt TO BuUcv-rcov
xoc-rocaxeuccady.evot
3. xa-ra p.Ev Ow Talc apxac iv TO% icp68occ ociyrclv Toac xocTok K0110VT6pLov T61) np&rov PocacAeLaocv-ra, 8c7)poc aLeTiXouv of BuilvTcoc
www.dacoromanica.ro
163
dire nu se formeaza chiar ling& uscat, ci este impinsa mult Inainte, trebuie
considerate urmatoarea ... 4. Atita vreme cot curentul fluviului, cu repeziciunea lui, biruie 9i indeparteaza apa marii, pamintul ,Si tot ceea ce-i adus de
valuri este in chip necesar impins in larg 9i nuli gasete nici aezare, nici odihna.
5. Dar o data ce puterea curentului este nimicita de adincimea i volumul apei 10
marii, atunci firete ca aceste aluviuni cad la fund qi ramin cu statornicie acolo.
miram de ea ...
IV, 45, 10. Dupa ce au mai navalit 0 i galii lui Comontorios, [bizantinii]
au ajuns la o nespus de mare incurcatura.
IV, 46, 1. Aceti gali 4i parasisera Cara impreuna cu Brennos. Scapind 26
din nenorocirea de la Delfi 10 i ajung-ind pina la Helespont, n-au trecut in Asia,
ci s-au stabilit acolo, fiindca le-au placut locurile din jurul Bizantului. 2. Dupa
ce i-au invins pe traci 9i au a9ezat reedinta regelui la Tylis 11, i-au pus pe bizan- 30
tini intr-o primejdie cumplita. 3. La inceput, cu prilejul incursiunilor [in teri-
7 Formarea unui fel de dig izolator, Intre gura Sf. Gheorghe si gura Buazului, a contribuit la decaderea Histriei, In secolul al III-lea i.e.n., deoarece a facut sa scads treptat traficul
maritim. Pentru toata problema vezi Pippidi, Contribulii, p. 17.
8 Cf. Strabon, I, 3, 7.
8 In cadrul marii migratii din anul 280 i.e.n., cind celtii inunda Balcanii (cf. Trogus
18 In timpul atacului galilor asupra sanctuarului din Delfi, a avut loc un cutremur
de pamint si o furtuna puternica, ceea ce a contribuit la infringerea lor (279 i.e.n.). Resturile
armatei s-au impartit in trei grupuri, care s-au asezat apoi in diferite regiuni (Asia Mica,
Serbia, Tracia). Cf. Trogus Pompeius, XXXII, 3, 6-8.
n Nu se cunoaste exact locul regatului celtic din Tracia (poate Tulovo de astazi), care
a fost infiintata In anul 278 i.e.n. Cf. si Trogus Pompeius, Prologul, XXV. Pentru o eventuala influents a noului regat in Dobrogea, vezi datele toponomastice la Vulpe, Dobroudja,
p. 84-85.
18 Stateri de aur.
13 Aproximativ 24 000 stateri de aur.
14 Evenimentul pare sa fi avut loc catre anul 218 i.e.n.
11
www.dacoromanica.ro
111019()(3
tOL
tooDIAd33X
AI
5)031
LN
Stvol.Tiv
X3
619)021
TR A.31A37-10 5tk
y31 50
(101
5001
M3)011(9.190d102L
71(21. .5x3.no
IL d 613110
523
(.01
&oiAoll
5001
x3 n01 H 'nolno norvaR 'olnnoltf. 113)( 53JApc. ylpX3A3 A110 10 loya.r.10A3719) 5201 d 5102R )01R 01 A13XOR 5(102,201 (311. 110901930 h(91 3e1x)x
61011,TOp0
3
90 (19 :If (..td CI) 1)0.0- 01. 2L N(C 1.(07-13 dTIL; 9.0 Arlfl 5131.11f
6(91%
OT
&13dolD3 n3710),cy3ri
'Al
30
'Oq
'(w0713(
91 (1.)1
011. 67.13y
moa.
la,morta o
TR
&Tr1
(w1,(2d1L
se)(7r1mdd3
oaLT -
,,11`)Pna
33
molyr-blioda
'Al 'zq -[
Og
oa.
A(01
XTX1.010d 50 act
U.1 1399C1)
'eLcodc)ovol37-1 Attocoic (13-r1
6)013Vp(b9/7 SI3X93(hAL 31J 5201 dal r(21.90 1.ono 6(91 02LTI3 A(Od 523 601 II AO
(la 51021,00 63 5201 '21331L
1 AO
5)c-vp.A.37-1 TR oaaX3Tdloa X )93d 5 5201.
Anol
aL
4Z 1 c10 5
pox
cio
5
TIT0 .510
d xxio 5
'9 z-r 3 moDkocbtfy31c3 TR 51701 517oxf.om-i9 AO/ 6371 ox )O1.
c-r no)a. TR Tz.,ox cta d &kap? .1)ovpd 5o o
(L,p. roopv, no)19)3(wR
ll
'IAxx
.5ka.),37-163a
`iAxx
no
110X
OE
el(9
'6 I
11.oa
31 `e,coln3d.o3d
R.
5oitityxm-p
La.. 5
tv-oa.(wx(f. TR A(91
M2el 210X 1d311 no3. 071371 5no mo. Rmo d mo
5Ler1x9a. `monrino.A.Lq? -E pox xs:no1R th 6(91,11;10
gE
6(01
11(91.
3S 1:0X
6(0001.1.3
2XIX
77OX
5U.1
1)0117)311
of 609
3. Mlr,to 5)om.a.
mot Amin
www.dacoromanica.ro
166
stapinii rnarilor. 2. Tata pentru ce s-a iscat razboiul despre care vom istorisi acum...
10
5.
apasati de urgia razboiului, bizantinii au cautat sa iasa cu faIa curata din aceasta 16
situatie.
IV, 52, 1. Cind Cavaros, regele galilor, veni la Bizant, facindu-se mediator,
s-a straduit din rasputeri sa puna capat razboiului 15. Iar Prusias si bizantinii
i-au primit indemnurile 16. . .
VIII, 22 (24), 1.. Cavaros, regele galilor stabili;i in Tracia, avea o fire vrednica de un rege si era marinimos. 2. El ii facea sa fie foarte siguri pe negustorii
care navigau spre Pont si a adus mark servicii bizantinilor in razboiul lor cu
tracii sj cu bitinii.
XXVI, 6, 12. In tratat 17 hied cuprinsi, dintre domnitorii marunti din Asia...
20
26
bastarnilor, despre trupurile lor man sj despre indrazneala lor in lupte ; 3. dadura
lamuriri despre aliano dintre Perseus si galati, spunind ca se temeau de acesta
mai mult decit de bastarni si de aceea cereau sa-i ajute ; 4. jar tesalienii care 35
erau de fats au confirmat si ei prin marturia lor spusele dardanilor si au cerut
sa fie ajutati. 5. Senatul a hotarit sa trimita pe citiva care sa vada cu ochii
lor, spre a fi martori ai celor relatate. 6. ySj pe data au hotarit sa-1 trimita pe
Aulus Postumius, impreuna cu citiva tineri.
40
is Vazind situatia grea in care se afla Bizantul, ultimul rege celt de la Tylis a intervenit
ca mediator, de frica, probabil, de a nu pierde tributul plata de vecinii sai greci. Pentru
natura raporturilor dintre celti si bizantini, care arunca o lumina concludenta asupra relaVilor pe care cetatile dobrogene le-au putut avea cu aceia0 celti i. le-au avut in mice caz
cu diferiti dinaoi traci, vezi observatiile lui Pippidi, Contributii, p. 24-26.
is Pacea s-a incheiat in anul 219 i.e.n. cu conditia ca Prusias BA restituie teritoriile
luate de la bizantini, care se obligau s nu mai pereeapA taxe de trecere.
17 Tratatul de pace dintre Eumenes II, Ariarathes V si Prusias II, pe de o parte, si
Pharnaces cu Mitridate al Armeniei de cealalta parte, incheiat in anul 179 i.e.n.
Merrtiunea acestui sef sarmat aratA ca sarrnatii au trecut Donul, probabil Inca din
secolul al III-lea i.e.n., ci s-au raspindit spre vest.
15 In anul 175 i.e.n. Cf. Titus Livius, XLI, 19,4. si Apian, Macedonia, 11,1.
20 Cf. Titus Livius, XL, 57, 5.
www.dacoromanica.ro
POLIBIU
166
XXIX, 9, 12..
U7cept8ei.v L7c6p.evev.
. .
6 s.,), s-05
1.2:;)
cicvaapoly?)
yivovro,
xei acpaXXot-
Ilyoutthvcov dcxptaiqc.
. .
Ent ApotaxaEnv 'RN flacmXia Tiiiv 'Oapuaiilv, xat no/a& 8i) To6ToL6
trepa nocpcmXiara.
www.dacoromanica.ro
167
XXIX, 9, 12. ... Acesta ins era de acord s suporte orisice si s'a treaca
peste toate, numai s'A nu dea ceva. Ca urmare, Perseu [s-a purtat la fel]
fala de gali 21 si fard de Genthius.
FRAGMENTE DIN CARTI NESIGURE
www.dacoromanica.ro
XLIII. ANS2NTMOT
IIEPIHrHEIE
664 665
5
718 721.
10 728 796
www.dacoromanica.ro
XLIII. PSEUDO-SCYMNOS
10
(vezi RE, IV, col. 2806 2807, i M. Rostovtev, Skythien and der Bosporus, I, Berlin,
1931, p. 27 gi urm).
4 Regiunea locuita de tracii astai, intre oraele Apolonia i Perint.
5 Cirus a domnit intre anii 559-529 i.e.n.
6 Numai putine colonii cum sint Heracleia pontica, Chersones, Mesembria qi Callatis
sint de origine doripa.
www.dacoromanica.ro
15
PSEUDO-SCYMNOS
170
10
('08i
16
7TpLiTov cLvoi/c'csTo
760 (K &AAoc't
Tc6)0.c)
xplap.6v
gXTLCYCCV 8e TocirrIv
Ilvixa
www.dacoromanica.ro
171
10
16
20
II (1958), p. 78 9i 118, iar pentru cronologia lungd # (657/6 i.e.n., dupa Eusebiu), vezi
P. Alexandrescu, Autour de la fondation d'Histria, in 4 Studii clasice #, IV (1962), p. 64-66.
www.dacoromanica.ro
25
30
PSEUDO-SC1 MNOS
172
eic
1-1111
15
iSv
lieTocV.) 'rj
OcaCcTs-714 xecylvyi
785 xoci Twv aTop..cfc-mov oux gaT' EXOCTTCOV I.LeV
Ile6x1 8E A6yeTcat at& TO nAijeoc civ exec
P68ou
OCUTiv "TeAocyf.cc
TeTpocxocn' eoc
84)
auyypc'cpsc Av./.41Tpcoq...
0 pOCXEc Te BocaTdcpvoct
in7Po.)8ec
...
30
www.dacoromanica.ro
173
10
15
20
25
24
www.dacoromanica.ro
30
174
PSEUDO-SCYMNOS
acv ai
XOLVYIV eardorzcov
www.dacoromanica.ro
176
si, dintre ei, nimeni nu ar face vreun rau unei fiinTe insufleIite.
855 Ei isi poarta casele [pe caruIe], cum zice Demetrios.
Si se hranesc cu lapte, mulgind iepele scitice.
Traiesc lasind sa se vada ca tntreaga for agoniseala
si legaturile de neam sent comune.
" Scit despre care traditia pretinde ca a trait pe vremea lui Solon; numele lui
www.dacoromanica.ro
10
EPISTULAE AD ATTICUM
IX, 10, 3.
IN PISONEM
35, 85. A to Jovis [S]velsur[d]i fanum antiquissimum barbarorum sanctissimumque direptum est.
www.dacoromanica.ro
XLIV. CICERO
35, 85. Sanctuarul foarte vechi al lui Jupiter Sbelthurdus 2, care este
foarte venerat de barbari, a fost pradat de catre tine [Piso] 3.
1 Scrisoarea dateazA din luna martie anul 49 i.e.n. Cicero incerca sa medieze intro
Caesar 1i Pompei i arata ca nu voia sa se alAture partidului senatorial, care stringea aliati
si trupe din toate partile, inclusiv din regiunile noastre (vezi Apian, notele 52 si 53).
2 Forma Urus din edilie trebuie indreptata si citita Svelsur(d)i. Manuscrisele prezinta
forma Velsuri, sub care se ascunde zeitatea traca Sbelthurdus. Pentru emendatie qi despre
aceastA divinitate, vezi ti Klio e, XVI, p. 283 si Russu, Rel. dac., p. 107.
12 - e. 1414
www.dacoromanica.ro
DE BELLO GALLICO
www.dacoromanica.ro
XLV. CEZAR
Cezar s-a ncut la Roma in anul 100 si a murit asasinat in anul 44 i.e.n.
In perioada 58-51 a cucerit Galia si a descris aceste lupte in Commentarii
de bello Gallico. In aceasta opera se gases stiri pretioase despre populatiile
din Galia gi Germania, ca si unele aluzii referitoare la neamuri mai indepartate. !rare anii 49-45 Cezar a purtat razboi impotriva lui Pompei si a partizanilor lui, consemnind unele gtiri in lucrarea Razboiu/ civil. tirile date de
Cezar sint informatii fie directe, fie lupte din izvoare contemporane, demne de
Mere dere.
VI, 25, 1. Lalimea acestei paduri, numita Hercinia, despre care am vorbit
mai sus, este cale de Doug zile pentru un drumq Para bagaje ; altfel nu se poate
preciza distan/a, caci [germanii] nu cunosc unitatile de masura pentru masuratul
drumurilor. 2. Padurea incepe de la hotarele helvetilor, nemetilor i rauracilor 1
0 se intinde In linie dreapta, paralel cu Dunarea, pink' la hotarele dacilor 2 0
ananilor 3. 3. De aici o is la stinga, in directia opusa fluviului, i, datorita m6rimii
ei, atinge Iinuturile multor neamuri. 4. Nu exists nimeni din aceasta parte a
Germaniei care BA poata spune fie ca a dat de capatul acestei paduri, chiar 10
dach ar fi mers cale de asezeci de zile, fie c6 a aflat locul de unde incepe. 5.
Se tie c6 in aceasta p6dure tr6iesc multe specii de animale salbatice
care n-au fost vazute prin alte locuri. Animalele care se deosebesc foarte
VI, 28, 1. A treia specie este aceea a animalelor care sint numite bouri. 16
Ca marime sint ceva mai mici decit elefanIii ; ca infaIiare, culoare i conformaTie sint ca taurii. 2. Puterea for este mare i mare he e 0 iuteala ; ei nu cruI6 nici
oamenii, nici animalele, de indata ce i-au zarit. 3. Sint prin0 cu truda, in gropi
0 apoi omoriIi. Tinerii se calesc prin aceasta indeletnicire anevoias6 i se antreneaz6 in acest gen de vinatoare. Cei care au omorit mai multe animale de acest 20
1 Helvetii, un neam celtic, locuiau aproximativ pe teritoriul Elvetiei de azi; nemetii,
de neam germanic, se aflau pe malul sting al Rinului, iar rauracii, de origine celtica, traiau
cam prin Alsacia de astazi.
2 Este prima mentiune a dacilor fa un autor antic, daca facem abstractie de numele
de sclavi Daos si Davus de la Menandru gi Terentiu. Pentru identificarea for cu getii, cf.
Strabon, VII, 3, 12; Dionisiu Periegetul, v. 304-305; Apian, Prefafa, 4, 15 si Dio Cassius,
LXVII, 6, 2.
2 Populatie celtica din nord-vestul Daciei (vezi Plutarh, nota 14).
12*
www.dacoromanica.ro
180
CEZAR
www.dacoromanica.ro
181
fel primesc laude mari daca aduc coarnele, ca dovada, In fa/a tuturor. 4. Bourii
nu se pot obipui cu oamenii i nu pot fi imblinzi/i, nici chiar prini de mici.
5. Ca marime, conformaIie i infalipre, coarnele for se deosebesc mult de cele
ale boilor notri. 6. Ele au multi cautare, caci pe dinafara sint imbricate in
argint i servesc drept cupe la marele ospe/e.
RAZBOIUL CIVIL
I, 18, 5. In acele trei zile 4 au venit la Cezar legiunea a VIII-a, 22 de cohorte
din noile recrutari facute in Galia i aproximativ 300 de calareli trimi0 de regele
Noricului 5.
www.dacoromanica.ro
III, 65* . Utque ipsum mare Ponticum dulcius, quam cetera ...
69*. Primum Graecorum Achillem.
76* . Scythae nomades tenent, quibus plaustra sedes sunt.
6
III, 79. Nomenque Danuvium habet, <q>uoad Germanorum
terras adstringit.
III, 80k. Gellius X, 7, 1: Omnium fluminum, quae in maria, qua
imperium Romanum est, fluunt... maximum esse Nilum consentitur.
io Proxima magnitudine esse Istrum scripsit Sallustius.
IV, 18. Serv. ad Aen. VII 604: # Getarum fera gens etiam apud
maiores fuit ; nam ipsi sunt Moesii ; quos Sallustius a Lucullo dicit
esse superatos >>.
19. Bizone.
www.dacoromanica.ro
XLVI. SALUSTIU
III, 65 *. 11 dupa cum insa0 Marea Pontica este mai dulce decit celelalte [mari] 1.
III, 69*. Primul 2 dintre greci a fost Ahile.
III, 76*. [le] 3 stapinesc scitii nomazi, care au drept locuinIa carele lor.
III, 79. Si are numele 4 de Dunare pe tot parcursul in care hnbraIieaza
cu apele sale paminturile germanilor.
III. 80*. Gellius, X, 7, 1: ((TOO sint de acord ca dintre toate fluviile care
curg in marile pe unde se intinde Imperiul roman... cel mai mare este Nilul.
Sallustius a scris ea al doilea ca marime este Istrul 0.
IV, 18*. Servius 5 la Eneida, VII, 604: <c Neamul salbatic al ge%ilor a existat
www.dacoromanica.ro
10
MILTIADES
www.dacoromanica.ro
MILTIADE
III, 1. In aceeai vreme regele perilor Darius i-a trecut armata din
Asia in Europa i a hotarit sa porneasca razboi impotriva scitilor 1. A facut
peste fluviul Istru un pod, pe unde sa-i treaca trupele. In timpul absentei sale
a lasat pazitori ai acestui pod pe frunta0i adui cu el din Ionia si Eolida, carora
le daduse stapinire pe viata peste cite un oras de acolo. 2. In chipul acesta, incre-
dintind prietenilor sai grija oraelor, a crezut ca va putea tine foarte upr in 10
puterea sa pe cei care vorbeau grecete i locuiau in Asia. Caci in imprejurarea
ea ar fi fost infrint, acestora nu le raminea nici o nadejde de scapare. In rindul
acelora [carora le-a incredintat paza] se gasea atunci i Miltiade. 3. Sosind
mereu veti ea Darius o duce prost i ca este incoltit de sciti, [Miltiade] a indemnat pe pazitorii podului sa nu scape prilejul dat de soarta spre a elibera Grecia.
4. Caci data Darius ar pieri cu toate trupele pe care le-a adus cu sine, nu numai 16
Europa ar fi in siguranta, ci si locuitorii de neam grecesc din Asia ar scapa de
stapinirea perilor i de primejdia lor. Acest lucru e upr de facut. Dupa distrugerea podului, regele va pieri in citeva zile de sabia dumanului sau din pricina
lipsurilor. 5. Multi s-au alaturat acestui plan, dar Histiaeus din Milet s-a Impo- 20
trivit sa se faca aa ceva, spunind ca cei care au puterea suprema nu au acela0
interes cu multimea, caci stapinirea for se bizuie pe domnia lui Darius ; murind
www.dacoromanica.ro
186
CORNELIUS NEPOS
www.dacoromanica.ro
187
acestuia a fost urmata de cei mai mulIi, Miltiade, neavind nici o Indoiala a
sfaturile sale, cunoscute de atilia, vor ajunge la urechile regelui, a parasit Chersonesul qi s-a dus sa se stabileasca din nou la Atena. Deqi planul s'au n-a avut
trecere, totui este vrednic de toath lauda, deoarece libertatea tuturor i-a fost
mai scumpa decit puterea sa personals.
www.dacoromanica.ro
BIBMOOHKH IETOPIKH
Tat.
Pcicx1C.
www.dacoromanica.ro
gOV71
T(it
auvezij vAxpr,
S-a nascut la Agyrion in Sicilia si a trait pima dupa anul 21 i.e.n. Diodor
a calatorit vreme de trei decenii, pregatindu-se pentru marea sa opera Biblioieca, in 40 de carti, care cuprind istoria lumii de la origini pina la razboiul
Iui Cezar din Galia (58-51). Din ea ni s-au pastrat cartile IV, fragmente
din cartile VI X, cartile XIXX si frinturi sau scurte extrase din celelalte
carti. Pentru istoria Orientului, Diodor a folosit indeosebi pe Hecateu si Ctesias,
Iahve...
II, 43, 4. Dupa ce ei au savirit multe fapte stralucite, i-au impartit domnia 1, iar popoarelor for li s-a spus, dupa numele unuia i al celuilalt, pali i napi.
Trectnd oarecare vreme, urma0i acelor regi deosebiti prin curajul for i des- 10
toinicia de comandanti au cucerit un intins tinut dincolo de fluviul
Tanais, ping in Tracia. Apoi, au facut o expeditie inspre cealalta parte [a lumii]
9i
II, 46, 1. Fiica sa i-a urmat 2 la domnie, dorind mult sa finite virtutea mamei 15
ei, pe care a intrecut-o in anumite privinte... 2. A facut o expeditie dincolo de
Tanais i a biruit toate popoarele, ajungind astfel pina in Tracia.
1 Fratii Palos si Napes, urmasi ai legendarului Scythes, si-au impartit domnia acestuia
www.dacoromanica.ro
190
i7coAoc-
XII, 50, 1.. Hept 8E To?); ocl'zro6c xpOvouc EtTo'cAx7)c 6 siiv Opcf3ccacAek nocpeckhcpet t v Pccaaetocv 6Ainv xoSpocv, && 8E T-ilv
Bitty c'cvapetccv xcct ai)veo-cv int noV.) T-iv auvoccrretocv )16Er,o-ev, incaxiSc 'Ay apxcov TeLv intoTvrocypivcov, ecvapeZoc a' 6'.)v ev Toctc gacct;
15 xoct aTpocT-ilycx6c, gs% 8E Tc7.1v npocracov Ileyo'c?olv notoUtLevoc
30
Mocxe8ovtx.ilv
xocTccnocUo-occ iaTp&Teuo-ev int Tip Opercxrv, xcci noAAec ply gOv71 Ogottoc
Tocpom-61.LEvoc xocTocTOolo'ci-tevoc onoTocy5jvca xwrilvdcyxoccrev, inipOev 51
xoct T.'T) Iloccovtccv xca TYp DOW pEaX XOCG T& 0114014 Toc&roccc xd.)pocc,
xoct TroXXo6c Twv xocTocxo6vTo.)v Pocpc3Ccpcov OccpeaT-tlx6Tocc xecpciyc'IctieVoc
www.dacoromanica.ro
191
lui Filip.
XVII, 8, 1. Alexandru, dup6 ce puse capat tulburarilor din Elada 8, porni
cu razboi impotriva Traciei 9i, raspindind groaza printre semintiile trace
care
erau prad6 neorinduielilor
, le facu s6 i se supuna. El strabatu Peonia, Ihria 36
www.dacoromanica.ro
g6T
HOUOICI NICI
9197019
"noqXteridei
)11...o.nop-r1 TR
Snopodke
laLT
32 51o19ol.
xvoyya,
g
17098721i.
'MAX
kxtdo 21,ox
'E
701.
91099)0020
`IIIAX
5),o)acol.
`ail
9a AkuTd
T1-'531 35
Atf-1
AC01
.)cloArt..o 7014%0
M9h03
Pi
dAfTI'DQV
IOU TC)
5c,131(1.mod
Tixix
df,,1
nIttz.
09R? k
jj Alf-MI/10
41 kX]
'xix
9T
TEL mod, TR Ti..rx 9014101 A01 AO1(1)014 dIL M93)0 501(31 9(90(10x3
torJAtRy, Ari 3d)ol3coii. ntv.. AI,cXdf 5o1wodth930
tbicpd, ,2 -70319
101 too.ottof.Lonlox 5oxth0w 5011(1L9ll 110X 5011pd 501x3I11(rt03
TR 9(91991 lomolimyylom 533,A(1ox101.)ox fq 5201 A3 70d33..916,0 1=371 201.
21ox th d no d roe
531.90X 7pCO2L XpilDnv
Akivoi no1(ocj73
pox 541 573rion0190 oinoX333AT
591909(9 TR A(1(1 31 M91 -101CJI9I
MIA "MOIL lxyx 5701, 5.)oxyr 5701, 5nothpXolDk1(1L 531&709(0C)30(13y3 -39CID
oadao nr3Xo7hin9 Sm Ikeviox A731-13yool, 621. .(4.3,D),09n2 olnodloy3Doda.c.
,R 523 ntp.. 1003X16 AC21 31 Amx7odo pox moorixa 5clol 5.r1A(iodori9
319c0 01 9o231 1x923 Ivriki.orp Sochod X3 no pox &on3-rbonn5 5podvo --)pncq
9 TR 5oXvt-12Dnv Swallow-I= 701 7on3TI.1lod1L31L
979371 1ro9399o111.nf
701.3T1 Ski, 5(937139(15
h39kTith 11/.3 5coi Sx1colk1D3c)7 50,37190102L TR
1012
(Au, mo23do3t.
5k1 Sti.xtde pox M?a, nOTIIV mp1(rdd31Lg )odiDzaxx 3Dr13531101, nopokyaL 5t,ti QoaotkRo, oo3xdolyou. TR 5oA3rh,o9k19nD cX)oz.
no1A911
03
gg
rupy'rd
ctoRocb? 51;01
A3T1
-q 539
57,oxide SonvrifkloL)olliox
3913313
-)01371
srocixa x3 5o3kra,zdloaz.
`DooDN 5c101
TR
Of
61
A3T1
t'3X(13V.L31/10d1011. 533
www.dacoromanica.ro
A01 AOLAOII
193
au pornit sa se rascoale. Aflind aceasta, regele fu cuprins de o cumplita minie si se Intoarse in Macedonia, fiincica se grabea sa sfirseasca odata
mai ales
cu neorinduielile
din Elada.
incheiara Intre dinsii o alianta, ca sa se razboiasca laolalta impotriva stapinitorului [macedonean]. Mai dobindira si prietenia neamurilor vecine, ale tracilor 20
si ale scitilor, incit toti acestia legati prin alianta for sa Insemne ceva si
sa fie in stare sa se impotriveasca unor osti numeroase. 3. Lisimah, aflind de cele
nilor. In acea vreme au venit si scitii Si tracii cu osti numeroase, pentru a-i
ajuta pe aliatii for potrivit intelegerii. 5. Lisimah i-a intimpinat si, lovindu-i 30
cu totul pe neateptate si uluindu-i, i-a silit pe traci sa se predea. lar pe sciti
ii birui in linie de bataie, macelarind pe multi. Pe acei care scapasera cu viata
ii urmari dincolo de hotarele tarii lor. Inconjura cetatea Callatis cu trupe si
Incepu asediul, straduindu-se in tot chipul sa pedepseasca pe cei ce se facusera 35
vinovati de razvratire. 6. Pe cind era ocupat cu asediul, sosira niste soli, care-i
vesteau ca Antigonos trimisese 17 dou6 osti in ajutorul calatienilor, una pe
uscat si alta pe mare, pentru care pricing generalul Lycon patrunsese cu flota 40
1 Dupa moartea lui Alexandru cel Mare in anul 323 i.e.n., urmasii lui si-au impartit
administracia diferitelor provincii ale imperiului (cf. Trogus Pompeius, XIII, 4,16 si Arian,
Istoria urmasilor lui Alexandru, 7).
11 In anul 322 i.e.n., Lisimah incepe actiunea de recucerire a teritoriilor care, in urma
dezastrului lui Zopyrion, din anul 326 i.e.n., iesisera de sub strapinirea macedoneana.
12 Cf. Curtius Rufus, X, 1, 45.
13 Cf. Arian, Istoria urmasilor lui Alexandru, 10.
" Pina in cele din urma Lisimah reuseste, pare-se, sa-1 supuna pe Seuthes (XXI, 12,
8), la fel cum readuce sub stapinirea macedoneana si cetatile grecesti din Dobrogea (XIX,
73, 1). Procesul acesta era probabil terminat in anul 314 i.e.n. (vezi articolul Lysimachos,
dace nu chiar la
indemnul lui Antigonos, care era in luptii cu Lisimah inch' din anul 316 i.e.n. (vezi articolul
lui G. Saitta, Lisimaco di Tracia, in r> KCIKAA011, I (1955), p. 62 si urm.
o. 1414
www.dacoromanica.ro
t6T
5r3t7o9orH
1f3311.
91
5oXrt9nv
A0A3T1SIOVOX
5130Xrc7o1.r1R
01
'51o1.m11.10d1.9
OT
A9 103)(1910) AC91
Atf.yod 3(323 0.093a
Amxiod 101.9Xkl93d)b 1L d 59
A0A0A.31AV, 70137-1 A9yy011,
5701 Val '5(1029d
AC2101110f319 101A09939V16
R
A9A10X3
M91
31
A(-9322 d?a.no A31(r
rtopAnD 5r
617, AkX1071 th?
AO9dX
x90 aol3y9 5
A(21 AC91T13yO1L ATy3op 5130kyar7i103z, 01)093910 5901
1)0X 5201 1(3332. A91 A703A7099X)ll 119X 70110Xnochpdchod 0T 513Arth11L3
91yo -ci
ATd)Oy 5901910 533 5)03C)C0X0(12 1.9/(13631L71(19 5r 570i91oa, c1.
lrx
un?
39k)t
50o
1)0X
A103099f11011
AC?\(3/00
d$
7012
A71320111) 5102.009ctch9xx3
no A091-1 5k1 5kA.C1610119X 93d101Loa 013X elk], 4A1013006910 70\0O0 119X A1y91L 3X(923 M3X10110X 121.3
5101901
A31)
&k1., AkA37'1010710A9 A(f.X11k)0XAVO.II
ArthpX kyxamox d
H oXchoicrpy 5 Itc.2131L3 A3Irchoic A37-19 5o 13.f.3 01
04
4XX `AZT
32
ry91.9 not. no1.AOH 3d10vi10x 5c101 5(1031.91 da.c. X3i..rxo Arlo 5no 9315 AC91
5r
Akl
tarp
Tripx
oy A3 513 `&9D9li.205 CU
4M-97131(0U Aroaop 590 '6,1., A79rd3o12
ga 101.371 9 A371 5k1 31 5r3Amyy0ILV5 1JOX yrm 51031.101 emox xuAlo ctd TR
?lc Arc)
5k1, A?
5193yxrd ,5(A.D9o7..3 71. 91 d 5o 5k1., Xrilnciv
en
.5(-93TboAcI2
`IXX IT 110
os
o3
0 53xiod
A91
not
10..1.311
5c9T0D70d in ^9
cpR A(9c3
rTip
PINT, rroto
A3Ti
31. 59c)
Ti
ntf.xilLoaxmoo.1,
la.mo
chpA,
www.dacoromanica.ro
11Ly
Ao
5w01..To
195
Lisimah pierdu multi oameni, chiar dintre otenii lui, dar macelari un mare
numar de duptiani si trecu cu de-a sila printre rindurile barbarilor. 10. Ivindu-se
linga ostasii lui Pausanias, care se refugiase in niste trecatori, lua cu asalt defile- 10
urile i it ucise pe Pausanias. Iar dintre ostasi, pe unii ii slobozi pentru rascumparare
iar pe altii ii aduse in rindurile armatei sale. Ian' starea in care se
afla in acea vreme Lisimah.
XX, 25, 1. [Eumelos] 21, fara incetare, copleea cu binefaceri pe bizantini, 15
pe locuitorii din Sinope i majoritatea grecilor ce locuiesc in Pont. Locuitorii
din Callatis fiind asediati 22 de Lisimah si apasati 23 de lipsa celor necesare traiului, Eumelos primi o mie de locuitori, care cedasera foametei. Acestor calatieni
nu numai Ca le oferi deplina siguranla a refugiultti, dar le dada voie sa-0 intemeieze o cetate. In afara de acestea, le darui localitatea numita Psoa si le imparti 20
pamint.
XX, 112, 2. Cind insa Pleistarchos 24 ajunse la intrarea in Pont, gasi imprejurimile ocupate de dusmani. El renunta de a mai trece [in Asia] si se indrepta
spre Odessos, cetate care se afla intre Apolonia i Callatis 25, in fata Hera cleiei, 25
Lisimah.
21 Unul din cei trei fii ai regelui Parysades din Bosporul Cimmerian. In anul 310
i.e.n., dupes moartea tatalui lor, cei trei frati isi disputau domnia si isi cautau aliati in acest
scop.
27 Data la care a avut loc acest eveniment e greu de stabilit, posibil este anul
297 i.e.n., propus de G. Saitta (p. 84 si 117).
as Probabil regiunile din stinga Dunarii (cf. Pausania, I, 9, 7).
13*
www.dacoromanica.ro
961
I:LOGOUT
1100910995
NIG VVIIOIS
AC01 M-91101(011A(5
`IXX
1)01)0995 pox
10521.1.y3
3101L
A3
A)021130..r1 A13X3
5)02(3a.1(0.0
Ma, MR?aLoi.iodis)
tf.Ti 01/0X2R A 1)0913 )01A03111(X)/XX A(tu.. 91710A95 pox 5901
5101901 tz.02dx33Llo
5nol(1d)
OT
A)0252
0 Amxid
503y1Drd )oirx
101A/pat
.my
Ark) Ak
110,, T1311
A(91 Ac91
A(11.1
pot
C) m-ox)oci
(00 919
d Th0 A0
1019X(0)(t.
A09371
n199 6:21 AL,t1 3 GO A1029 913X9 01 ACO.L X A1 9T moms
5oxkX93137-1 0kya.c. 50 d 1)009)0903y 5(03L X Ao?IsAd 11D3 51o1
.
9
nu)
0 A311 0X1T10dv k1i 5 2d3IL tL1 5 (01111 )07d 5 (01 (03y1.010d 5
(I!.
Am11.131(00 3)oR2R? 5901 5ra.c,01.3...)0(31D 110 TI(D 7Cb d 13 COD DOD 1 A0 fUR VC:3R 501403C/1/0AV, AV') TA. d G01010 513y1D:Cd y10 5n0 1r093d4y11)ox AALI
noX)pr1199v- 'Ar2319)(w-I5 '5no(331(0d3docl) A),2 `11X91 not d),03Lnochz. .501A)0`
03 501A30Xxynd))015 TR Ald);oX 9133 AkA3T1oy1369 5101 )'od0 1 Tcou. 901
'501A30(0D pox )p., )01(390dd) 101 Aod319d11 d)02L9 )0` loi9 Acoxid0 (pyol.op -
X 0 AlDJOy
my
'ij
G01 '5n00tp(1c. O
51(3c0X Acommox
A3T130X)1XX.A.G1) GO 35
C3V 12WX1710 k 5 5109((.1k)002 X3 9C01 9(01C2)007-1X7)0 5(101 5n0y2th n01 190V
1)o093rf)
gg 5oc3t.
ctiCA( A3
2101t
5101
A371 1c332.c
TR
Os
www.dacoromanica.ro
197
fie mult mai de temut decit inaintasul tor. Dar crutindu-1 pe Lisimah, acesta
cum se si cuvine are s se arate recunoscator tracilor, care i-au daruit
viata. Iar locurile intarite, aflate mai inainte vreme in stapinirea tracilor, 33 20
ei le vor dobindi inapoi fara nici o primej die.
4. Cu incuviintarea multimii, Dromichaites cauta printre prizonieri pe
prietenii lui Lisimah si totodata pe sclavii care obisnuiauca sa-1 slujeasca
aduse in fata regelui prizonier. Savirsi apoi jertfa si it pofti pe Lisimah la ospat 25
impreuna cu prietenii sai si pe tracii cei mai de vaza. [Dromichaites] pregati
mese [deosebite]. Pentru cei din jurul lui Lisimah, intinse un covor regal, luat
in lupta, iar pentru sine si prietenii sai asternu doar paie.
5. De asemenea furs pregatite doua ospete: pentru acei macedoneni, Dromichaites rindui tot felul de mincaruri alese, servite pe o masa de argint, iar 30
tracilor le dadu sa manince zarzavaturi si came, dar pregatite cu masura, asezindu-le pe niste tablite de lemn, care tineau loc de masa. in cele din urma, puse
sa le toarne macedonenilor yin in cupe de argint si de aur, pe cita vreme el si
tracii lui beau vinul in pahare de corn si de lemn, asa cum obisnuiesc getii.
Pe cind bautura era in toi, Dromichaites umplu [cu yin] cornul cel mai mare, ii 35
spuse lui Lisimah tata si it intreba care din cele doua ospete i se pare mai
vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor. Lisimah ii raspunse ea al
macedonenilor 34...
se Acest scurt armistitiu dintre diadohi devine pentru G. Saitta care situeaza
evenimentul in 297 i.e.n. un criteriu pentru datarea eliberarii lui Agatocles.
89 Probabil in anul 291 i.e.n. Lisimah it atacase din nnu pe Dromichaites.
31 Nu s-a putut identifica locul acestei asezari, care se afla situata undeva in cimpia
Dunarii. Dupa C. Daicoviciu, Tara lui Dromichaites, in EmlelekOnyy Kelenzen Lajos, Bucuresti-
Cluj, 1957, p. 181 182, Helis n-ar fi decit un centru secundar, pe cind adevarata capitals
ar fi Argedava, situata pe cursul superior al Argesului.
82 Pentru conflictul dintre Lisimah si Dromichaites cf. Strabon, VII, 3, 8, VII, 3, 14;
www.dacoromanica.ro
86T
nokor139nv FL.3 &0&v.132 oxkyx3x4501 170X 5014%0940C:31L (101 4n0101z. 5r.omdkyai. 91 el0191A3T1 A(01 3X
molipd 1)0X 5)0993dOIXDOCJIL )0C)317)1/. A91 `A0k07'119(1V 39k1(pdtt A0d3192L
cil2irp0 23x02 Aon1L.232 1,m23 4A0,631?Xly19)0d 01 AOXIA023X7ORT te. 01
.A01Xtd not 32 noXyrilDnv 91 A9X1A023X)ON 0.1,91L13 5 31 A110 `kthR
milt& winzloi., pox Ao3d A9d1vrboy 'Amanyoano 113 TR o0d3193ro0th11q
'9 1100
(101
noil)OXrriody
mp..
5r
0I 5noi.9olo1 A?
5o1q193
nki.voi
&Lf.3.,
net?
91
nor/
lorIkvp12 A3\031991no3
`XXX JI
513
cb,a,coo
4..
og 32
Amt.
gg
6I
1)0A3X)0d311.32L .L 1%0
A3X131.0
1d31z.
50&31-1),ortildloano
IR
5oA23xa, dTA M91(3(171912 A(91)0\00L1 3J.10601/.AC9A9TIOA 513 A91 59d1L 5n0porkod, nor13y92i. oilorildaaanp edp. -1.0.1
fLki-coox mo3X1orlric9 lonA uo1U.933th (voi m-oaarrikdX
`IXXX Jj
www.dacoromanica.ro
199
sa vii la niste barbari, care au o viata de salbatici, locuiesc intr-o lard bintuita
de geruri si n-au parte de roade ingrijite? De ce to -ai silit, impotriva firii, sa-ti
duci ostenii pe niste meleaguri in care orice oaste strains nu poate afla scapare
sub cerul liber ? > Luind din nou cuvintul, Lisimah spuse regelui ca nu stia ce 10
razboi poarta, dar Ca pe viitor va fi prietenul si aliatul tracilor ; iar
cit despre
recunostinta datorata nu va famine vreodata mai prejos decit binefacatorii
sai. Dromichaites primi cu un simtamint de prietenie spusele lui Lisimah. El
capata inapoi de la acesta toate intariturile ocupate de oamenii lui Lisimah.
Apoi ii puse pe cap o diadems si ii ingadui sa se intoarca acasa.
16
XXX, fr. 19. Aflind ca sosesc in ajutorul sau soldati alesi dintre galati 36
- si ca au trecut Istrul, Perseu s-a bucurat nespus de mult si a trimis [oameni]
in Maedica 37, pentru a-i indemna pe aliati sa vina cit mai repede. Capetenia
galatilor care cazuse la o intelegere cu Perseu ceru plata statornicita, 20
intreaga suma ridicindu-se la cinci sute de talariti 58. Deoarece Perseu se obligase sa plateasca solda, dar nu se tinuse de cuvint, caci de felul sau era avar,
XXX; fr. 20, 3. Alexandru avea un suflet cu totul diferit de al lui Perseu...
acesta, din cauza zgirceniei, a respins ajutorul celtilor 39.
25
XXXI, fr. 14... Caci acesta, deli douazeci de mii de gali se aflau la lade-
mina pentru razboiul impotriva romanilor, a respins o alianta atit de importanta pentru a-si cruta banii.
www.dacoromanica.ro
GEORGICA
II, 495-497.
III, 349-383.
350
10
355
www.dacoromanica.ro
XLIX. VERGILIU
Cel mai inzestrat poet latin, s-a nascut linga Mantua, in nordul Ita liei,
in anul 70 i.e.n., intr-o familie modesta de agricultori si a murit in anul 19
i.e.n. la Brundisium, in Calabria. in stihurile pastorale, numite Bucolice sau
Egloge, in Georgice, poem didactic inchinat ridicarii agriculturii, si in epopeea
GEORGICELE
II, 495-497. Pe acela 1 nu-1 abat din drumul sau nici inaltele demnitaIi
publice acordate de popor, nici purpura regala ; nici vrajba 2
care agita pe fratii lipsiti de credinta si nici dacii care coboara
de la Istrul ce conspira impotriva noastra 3.
III, 349-383. Nu-i la fel acolo unde locuiesc populatiile scitice, unde se afla
apa meotica,
isi
involbureaza
apele
cu
nisipul
galben
si unde
350 unde Istrul
muntele Rodope coteste inapoi, dupa ce s-a intins pins la jumatatea drumului spre polul [nord].
Acolo oamenii tin cirezile inchise in staule.
Nu se vad nici ierburi pe cimp, nici frunze in copaci.
10
Cit vezi cu ochii se intinde pamintul, care este de nerecunoscut
355 din cauza nametilor de zapada si a gheIii groase care se inalIa
de sapte coti.
Acolo vesnic e iarna. Vesnic sufla Caurii 4 aducatori de frig.
Soarele niciodata nu-i in stare sa imprastie umbrele palide,
Pe agricultor.
2 Razboaiele civile.
3 Nu putem sti data este o aluzie la un eveniment istoric sau un exemplu intimplator.
2
www.dacoromanica.ro
202
VERGILIU
10
20
www.dacoromanica.ro
203
0 se prefac in turturi.
8i. in timpul acesta ninge mereu.
Vitele pier. Boii, cu trupurile for marl,
incremenesc, acoperiti de zapada, iar cerbii, strin0 gramada,
10
370 sint tintuiti pe loc sub povara de nea proaspat cazut6. Abia
iese deasupra virful coarnelor lor.
Oamenii nu-i vineaza cu haite de ciini, nici nu be mai intind
laturi,
nici nu bag6 spaima in ei cu o sperietoare cu pene ro0i.
Cerbii acwia zadarnic se trudesc s6 sparga cu pieptul muntele
de zapad6 ;
in timpul acesta oamenii ii izbesc cu fierul de aproape ; si ii
15
omoara cu tot
375 mugetul for groaznic. Vinatorii ii duc cu ei in mari strigate de
veselie.
www.dacoromanica.ro
204
VERGILIU
10
AENEIS
15
www.dacoromanica.ro
205
8.
ENE IDA
III, 34-35.
10
nimfelor
cimpenesti si
14
IV, 143-146. Ca atunci cind Apolo paraseste Licia, unde sta in timpul
iernii, si valurile riului Xanthus,
si revine sa revada insula mamei sale, Delos,
145. reincepe dansurile si in jurul altarelor, amestecindu-se unii 15
cu altii,
nordice.
Dupd legends, era fiica regelui Erehteus, devenita mai tirziu regina tinuturilor
1 Vorbeste Eneas.
18 e Care paseste la lupta >. Vezi Russu, Rel. dac., p. 83.
www.dacoromanica.ro
206
VERGILIU
GEORG. II, 497. Aut coniurato ab Histro, id est non eum sollicitat
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
20
L.
Q. HORATII FLACCI
SERMONES
35, 9.
Dacus asper, te profugi Scythae... metuunt...
Otium bello furiosa Thrace...
II, 16, 5
II, 20, 17-19 Me Colchus et qui dissimulat metum
Marsae cohortis Dacus et ultimi
noscent Geloni...
III, 6, 13-16. Paene occupatam seditionibus
delevit urbem Dacus et Aethiops,
I,
10
15
www.dacoromanica.ro
L. HORATIU
III, anii 42 -35; Ode IIII, anii 35 -23; Cintul secular, anul 17; Ode IV,
anul 13 ; Epistole III, in ultima parte a vietii.
Editii: Horace, Oeuvres, vol. IIII, Texte etabli et traduit par Francois
Villeneuve, Les Belles Lettres, Paris, 1927 -1934; Pseudoacronis scholia in
Horatium vetustiora edidit 0. Keller, vol. III, Teubner, Leipzig, 1902-1904.
SATIRE
II, 6,51 53. Oricine imi iese in tale m5. intreaba : Hei ! bunule,
.
ODE
I, 35, 9.
De tine se tern dacii cei aspri si scitii ratacitori 3. ..
II, 16, 5.
Liniste [cere] Tracia, cuprinsa de furia rAzboiului 4.
II, 20, 7-19. Ma vor cunoaste colhii si dacii, 5
care vor sa pars ca nu se tern de cohortele marsilor,
10
7.
16
0. 1441
www.dacoromanica.ro
210
HORATIU
20 dissidet armis,
servit Hispanae vetus hostis orae
Cantaber sera domitus catena,
iam Scythae laxo meditantur arcu
cedere campis.
15
30
www.dacoromanica.ro
211
III, 24, 9-24. 0 viata mai bung due sciIii din steps,
10 care au obiceiul sa transporte pe care casele for ratacitoare,
la fel i gqii cei aspri,
carora pamintul nehotarnicit
le da roade i cereale libere.
Nu be place sa cultive acelai ogor mai mult de un an,
15 iar dupa ce au indeplinit toate muncile, alIii, care le urmeaza
in acelea0 conditii, le iau locul.
Acolo femeia nu se face vinovata faIa de
copiii vitregi, ci poarta de grija celor lipsiti de mama,
iar sotia cu zestre nu ajunge stapina barbatului
20 si nici nu se increde intr-un amant chipe.
10
16
25
www.dacoromanica.ro
212
HORATIU
I, 35, 9.
10
16
III, 24, 9.
20
www.dacoromanica.ro
213
55-56.
I, 35, 9.
pamintului.
De cohortele marsilor. A spus (marsi) in loc de soldati din
III, 6, 15.
III, 18, 8.
etiopienii se folosesc de {Iota, iar dacii de sageti, care, pe deasupra, mai sint si veninoase.
Armata dacului Cotiso a pierit. Cotiso este numele unui rege
III, 24, 9.
cc
www.dacoromanica.ro
EOSIN ETNA1'01111
(4) wv
&TC'rec
crocpeiw
6EXAcov
v6p.m..ta.
...
www.dacoromanica.ro
S-a nascut din parinti bogati in jurul anului 64 I.e.n. si a primit o educatie
foarte ingrijita. A. avut legaturi strinse cu Herodes cel Mare si a luat apararea
evreilor in fata romanilor. A scris o Istorie a lui August, precum si o Istorie
universald in 144 de carti, in care a folosit ca izvoare indeosebi pe Xanthos,
Ctesias si Ephoros. Intre lucrarile sale ni se citeazA si un Compendiu despre
moravuri. Din toate aceste opere n-au ajuns pind la not decit fragmente.
Edi%ia: FGrHist, IIA, nr. 90, p. 388 si 391.
precum cei mai multi dintre sci%i si hrana for o alcatuieste numai laptele
de iap6, din care isi fac brined, folosindu-1 atit ca mincare, cit si ca bautur6.
Din aceasta pricing sint foarte greu de infrint in lupte, ca unii care isi duc
cu ei pretutindeni hrana. 2. Acestia 1-au pus pe fuga si pe Darius. 3. Sint insa
si foarte drepIi, avind in devalmasie bunurile si soliile. Astfel ffind, pe cei mai
batrini dintre ei ii numesc tali, pe cei mai tineri copii, iar pe cei de o virsta, 10
frati. 4. Dintre acestia a fost si Anacharsis, socotit unul dintre cei sapte intelepti.
El a venit in Grecia ca sa cerceteze obiceiurile altora.
125 (99). Exc. de virt., I, 353, 13:. .. li numesc panoni si daci pe toli
cili locuiesc dincoace de fluviul Rin si deasupra Golfului Ionic si a neamurilor ilirice.
16
www.dacoromanica.ro
LII. ETPABSINO E
PEOPPAOIKA
I,
1.,
1.0 (C.
6). CO
TrovnT-c ...
rcept H p onovTiSoc xat Tot; Eli eiv ou . . . yvo) pf. et 8o xat TOv "IaTpov,
5 p.ellvli.L6voc ye Muoitiv, gOvouc Opopdou 7rapotxotivToc TOv "IaTpov.
xat [Lir xoci Tip E'-i'lq napaXiav oZ8e, Opo,cxiav oOgocv ti.6 z p t IleveLoi"),
Hai.ovdcq Te Ovoli.cico)v xat "A0o) xat 'AELOv xat Tag 7Cpoxer.plvaq
To&a.ov viicrovq
. .
I, 2, 1 (C. 14).
10 xc'eX4ev
1911..av
"IaTpou o
noTal.toi.i
..
...
...
Tc7.)v
CO
Popekov
To)p.ato.... TG
T.71q
...
Vnocc xat yap ti.6yLaTov T(.7)v xa0' 41p..Cig ivogeTo, xat at.a. 'coin
xaT iEozilv laf.wq 7-c6wrov npocriy6peuov, c'oq 7coriT-iv 011.7)pov.
Y.o.o)c oiSv xat Mc TOUTO tLeTilveyxe Tee Ex Toil II6vTou 7-cpOq TOv WxeocvOv c'oc ei7tapcfc8exTa Mc Tiv xxrkzoucrav sc'Aocv
...
www.dacoromanica.ro
LII. STRABON
S-a nascut in Amaseia din Pont in anul 63 i.e.n. si a trait pins in anul
19 e.n. In anul 29 i.e.n., Strabon a facut o calatorie la Roma, apoi a vizitat
Egiptul, intre anii 24-20, si alte tari, pentru a reveni in Asia Mica. A scris o
istorie in 43 de carti, in care, continuind pe Polibiu, descrie evenimentele din
secolele III i.e.n. Din aceasta opera ni s-au pastrat numai fragmente.
Principala lucrare a lui Strabon, intitulata Geografia, in 17 carti, terminate
in anul 18 e.n. si p'astrata in cea mai mare parte, foloseste izvoare literare de
prima mina Eratostene, Artemidor, Apolodor, Megastene, Nearh, Posidoniu, pe care autorul le pune in valoare in chip inteligent. Fiind adept al
stoicismului, el considers geografia ca o parte a filozofiei; nu se margineste
numai sa descrie locurile, ci arata si importanta factorului uman si valoarea
trecutului istoric. Astfel Geografia sa ne apare astazi cea mai completa si mai
competenta scriere de acest gen asupra lumii vechi, cuprinzind si informatii
importante referitoare la regiunile locuite de stramosii nostri.
Eddia: Strabonis Geographica recognovit Augustus Meineke, vol. IIII,
Teubner, Leipzig, 1852-1853.
GEO GRAF IA
si coasta marii ce vine apoi dupd Istru, si anume cea trace ping la Peneu, deoarece pomeneste pe peoni, (muntele) Atos, riul Axios si insulele asezate in fata
acestora. . .
I, 2, 1. (C. 14). . . (Alexandru cel Mare) ne-a facut cunoscut ... in nordul
Europei, tot tinutul pind la Istru. Iar romanii... locurile de dincolo de Istru 10
pins la fluviul Tyras. . .
I, 2, 10 (C. 21). . . . Cei de pe atunci [pe vremea lui Homer] socoteau Mama
Pontului un al doilea Ocean si erau de parere ca oamenii care veneau in corabii
pins acolo cdlatoreau tot atit de departe ca si acei care depaseau Coloanele
lui Heracles 1. Cad dintre mdrile cunoscute azi, Pontul Euxin era socotit cea 15
mai mare si de aceea ii dddeau prin excelentd numele de < Pont > 2 tot asa
cum ii ziceau lui homer 4 poetul o. Poate si din aceasta cauza a mutat Homer
cdtre Ocean intimpldrile din Pont, socotind ca lumea din pricina prejudecatilor
1 Strimtoarea Gibraltar.
a Adica mare adinca.
www.dacoromanica.ro
Nouvuis
STZ
Lz
v.
TR
no
'I E
OT
3) (ce
0R
&WA
not
9) (zg
"
H3
`C ST
OF
9g
d$
d '&0 Af 019(0h071
91
(1(01
3) (09
3) L9
621
nolo
519coX9od1t. 1d31L
1 n(f Alo3doUtDod3L
E Tz .3) (T9
513c1Ipm Te 11D3 (1(01 Acol9oloa, dro3R,othoat,
It MlA )09(01034 IL '7931)071A)0d 1 IpM (1371 Ac10 pox xch3x9oht 5:01
2A91771 .A.o.DT 170 TR A(21 A(9d)ox pox Ac2dri.dj pox exIxa43i A -101371
5oyyou
51397019)0A 170X 41M1101(rd 9079 TR pox A(21 AmA9731\11. l0 1113 cyoai.
lorisymoi..x? 59ctR10IAI 31 not (10x.i0nx3 pox
Txd1o3 (101 5021,0301y
pox nod9m (101 59dkd lzx 5old19cp933 110X noX3117r1o.j A(21 1(.(1A.1V Arii pox Am9d311 0(91 9aLf ctodctN X371 ctod37 Xco 50319 nT
'Il1913 30 31
pox 5)odkd A19(tolorloA9
4)113013 DZIL
"1o1d9thilm 5o
Am/Tx?
11
701.
)0133 0.307 (101 (101A011
re;
51x)o1(1(o21.5oAg ekor)odgpi
110X )el.
pc?
3101
hr.)
X3(1(19 k 45101(1)0
5)ompoo1(dnoll 3101 TR pox 510.9do
(l0 101.&0111. Alnxcb A2301(31no 523 01
531..AO\(10 70x30(3. Arm 7oripo
Acp3dX 517b0RA.9v TR 5901 (110 (101 Aco.A.39 1dX911 5x3Rrtv pox 5)94(91
39noy(k pox 513,2chp3 '03y13 63 iolx.nom TR (1.40631R 51x701co1z. TR pox
dt
Oi
I01 91A.3y-
9 5od.LoL, 5701 52eXdf '13X3 rwo 1o31oompl 91no Ac2a, dry; ci01 no3dR-v,
01)1110X10 4131 xvo 513 A91 Ao1A9ll
ncodo ,M)0 513 '1)071 6.70d A(f.1
`A0A971 310133X.o 31 5931t. 5201c10 A06971 5101 9107i91..0 jf.m0x 33 70111
A(21 Od1L (101(110 A1911 A010A,90 A1(.19101 4A3xk0t1X.te. A19nodryolt.9 poA.13
10M1 AorkiAcorlo 11111 (bd19I0 IL Th010 AC?
d VOS) 101h0 513 A01 A103(:)RV, 311)? (10(13791X9 4(101(1)0 ,(1)10 (10 pox 01 Soeq.A., 41l(0d19Ix c7R (10 41)013130)
1no11o1Dy,(19
Al3d7o1(
TIT)
not ciodisq
www.dacoromanica.ro
219
I, 2, 27 (C. 33). . . . Pomenesc parerea elenilor din vechime, caci ei denumeau toate neamurile cunoscute de la miazanoapte cu un singur nume: sciti
sau nomazi cum le zice Homer.. .
I, 2, 39 (C. 43) . . . Unii cred ca cei din preajma lui Jason au strabatut
cu corabiile si o buns parte a Istrului, iar altii zic ca [au ajuns] chiar pina
la Adriatica : dupa unii, deoarece nu cunosteau locurile, iar dupa cum spun 6
altii, un brat al Istrului se desface din marele Istru si se varsa in Adriatica 3.
Ei spun acestea cu buns stiinta si cu deplina incredintare.
I, 3, 4 (C. 50). . . . in Pont se varsa multe ape mari, de la miazanoapte si
rasarit. Coastele acestei mari se umplu cu namol, pe cita vreme cele ale celorlalte 10
isi pastreaza adincimea for mare. Apa din Pont este din aceeasi pricing foarte
putin sarata si exista un curent care merge prin acele locuri uncle malul coboara.
I se parea 4 ca pe viitor intreg Pontul se va umple cu namol, daca apa va continua
sa curga astfel. Chiar si in zilele noastre spunea el tarmul sting al Pontului
se infatiseaza ca o mlastina : este vorba de Salmydessos, locurile din vecinatatea
Istrului, carora marinarii be spun piepturi *5, si cele de ling& pustiul scitic. . . 15
I, 3, 7 (C. 52)... Se depun straturi mari de namol la gurile riurilor. De pilda,
la gurile Istrului asa numitele piepturi >, apoi pustiul scitic si Salmydessos...
I, 3, 15 (C. 57). . . . Dar Istrul nici nu izvoraste din partile Pontului, ci 20
sau vreo semintie a for , au facut in mai multe rinduri incursiuni prin
provinciile de la dreapta Pontului si prin cele din vecinatatea lor, dind navala
uneori in Paflagonia, alteori in Frigia, cam pe vremea cind zice-se Midas 12
si-a pus capat zilelor, bind el singe de taur. Lygdamis 13, in fruntea cetelor
sale, a inaintat pina in Lidia si Ionia si a cucerit Sardes, pierzindu-si viata 40
Cf. infra, I, 3, 15.
4 Lui Eratostene.
5 Cf. Polibiu, IV, 41, 3.
6 Cel mai mare astronom al antichitatii, care a trait in secolul al II-lea i.e.n.
7 Cf. Pliniu cel Batrin, III, 18, 127.
a
a Ultimul faraon din dinastia a XXV-a etiopiana, care a domnit in secolul al VIII-lea i.e.n.
ci
9 Faraon din secolul al XIX-lea i.e.n., care a purtat lupte in Siria. Atribuindu-i-se
faptele savirsite de omonimul sau, din veacul anterior, Sesostris a devenit in tradilia
n In realitate erau o populatie traca, aliata doar cu cimerienii, care trecuse in Asia
Mica, in secolul al Yin-lea (cf. Herodot, IV, 11).
' Ultimul rege frigian, din jurul anului 700 i.e.n. (cf. Herodot, I, 14).
is Rege al cimerienilor.
www.dacoromanica.ro
220
STRABON
...
6 xoci, 'EpcCrOcrObnlc xat oi. EV, ToLTow np6Tepot TeA6o4 ilyvoouv Tdc
Te '43-1pcxec xoci Ta Ke7Tcx6c, p.uptcp 8e t.t.EcUov Tat rept,cavcxOc xoct
Ta BpeTTavtxdc, 44 8' ociiTo4 Tec Tc.7)v reTc.liv xat BocaTapv6.w. int 7-coAU
8 ecyvoiocc iT6yzavov acpcy4vot XOCG TE6v xaTITocAEocv xoct TOv 'A8pEocv
xat TO%) II6vTov xca TWV icpe-714 7-cpoo-ocpxTEm I.Lepi;Sv. . .
10
II, 5, 7 (C. 114).
Oixoikt a' incep Toi5 BopucrO6voug UaTOCTOL
Tclv yvcopi.p.cov Exu06v ToAoXavoE, vOTLWTEpOL OV'rS TELiv in-cep 1-5c
BpeTTocycx-rjc 6axcfcTo.w yvcopcol.L6vo)v- '487) 8e Tarcbtetva acec Vizoq
dcoExvco'c &ay.' VOTL6Tepot ai Toirmv xat of, 1'17-cep 'r7; Moccdycc8oq
...
vi,v
eip.ELVOV
gZoLev
&V
TL
A6yetv 7-cept Ti.5v XaTeC... xat Tok 7-cep? TO%) "IcTpov Tok Te ivTOc
-4/1
[11,Xpii)
TCAEEOUq
CTTOC8GOUc, TO 8e
Till./
KeATt.xi]v
TOC 7rpOc go.) Award( io-Tr. TY); E6pC,STC71c, (eX af,xoc TO,veTat. Tc7) Io-Tpq)
35 TcoToq.cii. cp6peTocc 3' oiyroc Oc7cO Tijc la7c6paq el-ct Tilv go.) xoct TOv EU-
1VIccc--
6Tc8og Aitiv)14, iv KL, n 'rip Te Opo;cxv.) &Tcacsav xat TYIV 'IXXU40 pi8a, Aot.7-c-)1v ai xat TeXeuTocEav Tip 'EXAdcacc.
www.dacoromanica.ro
221
. . .
. .
scitii cunoscuti, care traiesc mai spre miazanoapte decit popoarele celor mai
departate tinuturi despre care avem vreo tire dincolo de Britania.
Regiunile ce se Intind mai departe sint nelocuite din pricina frigului. Mai
Ia sud de ei, locuiesc sarmatii i scitii de deasupra Lacului Meotic pind la scitii
orientali.
II, 5, 12 (C. 118)). . . . Mai ales oamenii din zilele noastre ar putea sd vor- 16
beasca mai bine despre locuitorii de pe malurile Istrului, atit despre cei de din-
coace, cit i despre cei de dincolo de fluviu, adica geti, tirageti i bastarni. . .
II, 5, 22 (C. 125). . . . Partea dinspre apus a Pontului Euxin are o lungime
de trei mii opt sute de stadii, de la Bizarrt pins la gurile fluviului Boristene, si
o latime de doud mii de stadii. In ea se all-a insula Leuce ". Partea rasariteand 20
a Pontului Euxin este lunguiatd si se terming Intr -un golf ingust, acel al Dioscuriadei. Are o lungime de peste cinci mii de stadii, i o latime de trei mii de
stadii. Inconjurul intregii maxi ajunge la vreo doudzeci i cinci de mii de stadii.
30
si acea parte a Pontului formeaza doua golfuri, dintre care cel apusean este
cu mutt mai rotunjit decit celalalt.
II, 5, 30 (C. 129). Dupa Italia si Galia, au mai ramas partile dinspre rasarit
ale Europei, pe care be Imparte in doted fluviul Istru. Acesta curge de in apus 35
www.dacoromanica.ro
40
gg
NOEIVILLS
LT .3)
pox
(59T
7Om)1
31ox
31ox 3012101
7;ox1onx3 ox Tim 32
du 59 )pi
10X11\(331
37ox
mxiod
[7pi] da.c. 59 n7o33d2nf
31 AC91. AC9d2A/0 110X At..,(.1 M91 'Apywootm.A. A19201,.dC93.A., 11014:00 -20X31
1109 31 192020X7012 5201 n19.pd2op 52on33x3 ,onf
noitoo .Doplonlyx)oliox
AR 31 5101 510L(33 51X1p(y01L 1101210 1101t 192020)( 110X 61920/00LC7OIL9
D.A03
701.
t91
110970A11(X011.10 d1L 59 11
'Al
pi 1146,0&0
5oFx
9
OT
ADdard
u 9 513Y 6(912),2 AYn17N
.3) LOZ (
OT
'9
m026.900
591.coo
spri
14.x11,D3).33 51you
GL
i3dchodraL, SorholoiL 590212x3 513 not
500
d 1A2.11n
463231.c.
?OIL d
14
nodiDi
9T
te..
0g ,R (PIT
"91
.M932LW0
'T 9 D) (z-rz
4A.
long
n a
Amt
co
5c-lo2ro tn? mosnoy
5co3y31 41011Qricod, 5901
Z (CT 5310;)19'41/01371 ,2 513 5r,tol 3c332.L noi d.a..DI no 52o2L91 701..371
(Do noxori nnoxl? 531A110thy01L IL d 50 4520X10V 5C93 016.0yTIL7? -(001L.
.33no3 Attu. 3g AZ(:)(-2X A:0920 5k1 (Iva 5o23d no1od9)4k7i 5101 101d33L-
gg nod
j)
wriox noaLlyi)ox
OE
'T
mmoi 0 5
98
ry
'HA
cheA.
Amt
3) (68Z
199xkd1H
cg
k A7r
nri
(101110X 501107-J01D
2o3d2v, pox
d t? 5
nolo&
vizx
170X 1099
q7013T] 201
Atp,
Ak1c.cpc)(2.a
e1C97i701011.
/41
AC991
A1092.30X31(
d11 5o
'4i.
0191atql1 5
AC963(31911/3 52023 91170 SCci Sco3992 1111 ntfa. nt+yo.mon-to pox A01
A014011 17o13Xd39
ACID 0310 (0)1 M9X100TIC)3LI M9C3X39 AC91 IM91d31L93
1.73
v
Al
www.dacoromanica.ro
223
. .
Dup6 acestea, urmeaz6 in cimpie rap" Segestica, pe ling-a care curge riul
Savos, afluent al Istrului. Oraul are o aezare prielnica pentru razboiul Impotriva dacilor 20. Muntele Ocra este partea cea mai joasa a Alpilor, in imediata 10
vecinAtate a carnilor si pe unde se transports in c6rute nfarfuri din Aquileia,
pentru a se ajunge la asa-numitul Nauportos, tale nu mult mai lung6 de patru
cute de stadii. De acolo [marfurile] sint coborite pe riuri pin6 la Istru i la
tinuturile de acolo 21. Caci de-a lungul lui Nauportos curge [Corcoras], un riu 15
navigabil ce vine din Iliria si se varsa in Savos, incit [marfurile] sint coborite
usor in Segestica, la pannoni ,j la taurisci. Yn preajma cetatii, Savos mai primete
i pe Co lapis. Ambele [riuri] sint navigabile i 10 coboara apele din Alpi.
20
din aceste locuri. (C. 213) Str5mutindu-se 23 in regiunea de ling6 Istru, ei locuiau 25
acum amestecati cu tauriscii, razboindu-se cu dacii, pin-a cind acetia din urmA
le-au sters neamul de pe fata pamintului 24. Teritoriul lor, care facea parte din
is Printre obiceiurile iberilor era si acela de a-si ucide rudele sau pe compatriolii
captivi, pentru a nu-i Ian in mina dusmanilor.
20 Strabon se refers la situatia din timpul lui August, cind se pregatea o campanie
impotriva dacilor (in anul 35 I.e.n. cf. VII, 5, 2).
21 Vezi Titus Livius, nota 7.
22 In jurul anului 390 i.e.n.
23 Cf. Trogus Pompeius, XXIV, 4, 1-6.
24 Vezi nota 65.
www.dacoromanica.ro
tZg
NOEIVII1S
Ao391/Ly1i
TR
,5(10n7p19
x3c,ti 'pox nos.
5clop(1X
7oIrt3y31
&cu.
1d31L
Acoi,
SnoAms:endog 'Acoxodx? AcoArotx? "cool. Sochi. 62vaxch,opochi. nTTI Arlo 1193 61 cbc1J-DL, T1 A7Oe393.1. not noAtpd,
9 pox ,5k1 .5(Axwom 101rix1
D2 11 7e1 31 TX7170100j 6.103 pox v. -dad
Txwori 16C3r1 Acomboi..Dra 77ox Aco1213clni pox. not norboloal. no1 -oa
Snoqopac) pox 7099 9701371 401901 17Ox ,5og7fA0J 170X 401 5011orio19
5k1 5oR11cymi1 5p 31 Aka. A707704937'1 1T73A:3170 7dX37-1 nO1 noAxaxm
110X U.1 Ikm1A0H 170139,0t
)pAiddriti.corl TR 701 31 70X7d(11C(I,
of pox T1 vixtdo pox 7099 5701901 77:71X7T1r1zA10 A0)1 A0)X71y3N LL AC9A71
`Aelyy?? 1dX3r1 5k1 5oRopyya, A3rico.I.3y TR Aoicodai 1d311. A031 591X3
.
nO.L C1..9j,, (10 To= dm. 10d31990y109 A(91 11L3 700)31700 M9d37i 17193
C .3) *(06Z
`HA
AtP(11
31IL m21 `"90.3 5(1) `&ti-ch3 t4A03
lei
TR
401
591X3
ATri 521A3 23x10
'CIOTICIdR xdorlo 52.01. 51r1qj
gt
NO? 119 ATri Taxx 5x11ld eywnol la? t\t'P''
4IIA `Z
.3)
(93
TIIOX A91 (A.A?opnddE pox 70i 5ocbt Arddod C01. nolA911 7o3coX
not
(6Z
liooaop
71 S
(LR
51ond.raoloa
03
ce.,.
]570.14)0
(ca
57907r-433j
110X
17ox 31 AC91.
'v34 5m
lo Sco33v
590tuo(ocod
Szeol 5(10002
1171
Acox3olorho
ralo
-ips)
A01R (9.31L13
keqrboi.a.modrii m1.
cbcli...oi 7o17ox
Sodri vizx
3s 1071&701401
11
&col.
Sod7r1
A03do pox (tt19)o
01 107104
(L. 7o33thoc7oli
5o9noX3i7ox 70123 17013h2110yaL 5c?d1L. 5701. Sno.txdp 1c)X9T1 .Acolaksdrij,
Sow.. TR 513d1dxf Snod9 x90 A37-10X3 173)0dC1.) TiR TR (41 A7070AA.39 AC91
AC91L91 AC91901 10 lel rpoarid, kc39 pox 5901 5no33dodc:33321.) loacoonriog 53.tAno nodloy 7701eLconftt 170X 19 5X30(111 0 5(.t.1C07)(7099101A1 0170993173170X
7014701 5tot1 `5411.3A703xcoc7oa 117orlt,tX90d1i SoA31'ic;x3X 1.1. 1(332L. 703. fd907011 1107t ra1)071k0)071 7:03C)0191 1017,371 Ari Alto .(0090097p3 ?KO d&.
2,3 10101 Skxxothox 13V-W-70d1 1d31L sct1 5vine13du, AC9,1.3X 5Ci) 70=0)70(1AO1A9IL 11701E 1L3 70170X93
709231 91/Cal CIO3C30a (4238977'10X d31.9
59Ao0i
gg Soixrin 31 STILLz.t. norac)cto c1, `5),oXmanoAlo
no AolxAvolt, ,i(Aonitkx
ATRcio A79 CR.2,3 Sochi T1. 'Ann ,yvo `Ao?.a.r? dmiD(2 pox A? MI cbc3R3r4)
too
Sttildxcox
cb
)o TR
fa )olnr1 n3-rim1.?y
of .A0A70dr1p(311.9
.3) .(96Z
Ar1631
5k1
An&
Io(13dlolt -
www.dacoromanica.ro
226
la o departare cam de
o mie de stadii. El ajunge in Pont nu prea departe de varsarea lui Tyras 9i
a lui Boristene, dupa ce s-a indreptat putin spre nord. Apdar, la miazgnoapte
de Istru sint tinuturile de dincolo de Rin i de regiunea celtica. Este vorha de
,6
10
ei 40
28
15
0.
1414
www.dacoromanica.ro
9g3
\TILLS KOH
0 53xiod
5319 int iompo pox 5cto MIA 590.010N VOX 4A1.0(10 m2cb/o
lwx
lo Ann nraari &enny 3.rx m-0),.ndo 3rx mo(pdi, "monoroo.oko(f.ridm
30Daix
3)ox
lolcoo ,R 30 53100 53,L3da 3933 Aolxipde 11 `5043
531
d31op0rx pox 53n92.k.nix pox 53xrtdd7a 3xx oik 30Ano1d031 pox 10Ano1a
pox '30nno (-9xoR TR ?)ox 5201 .5ritoAri2mo1drix 10190 &Tr) c.lo (03y31 5
19r1v10y3yx3 5319= (41 'Atkampdcia 10 TR DCIIAI 10 e'Lztv73tACID pox
nodkrio ,R Scoodo (vi3)pwi3 7071 23x03 501A(p313Doll 5201 A3 ca. ciaU.11.(2d 5909(1N e\01)0X &13:80110 (-04() TR 5201 t%3 1L1, (U.xiode euo19 `(,i.c1)
521rpo# TR rvivpaz. A311.9d1 3990 Til13106 evicbD9rL d)3 &coyo1L01caL3 Ude of Amx 50A3t-A0010x (aro Ampnix
m0x1;07i3x,k.lp 131L.a, 13 3i. 5201
vl/OX Atu.. mopy 52oprix 0110X33 '511. 50,7rikvittanp Af k2,3 9 -5o4y
01 dTh. oino Apy.,
nL1.1 t7D/od9 3=3 1 Ald noxiode Akdk.
&rx-pdi r.1..00rt3d1 niAl
COD
0
io
M34001X)1)0Xdk.(19
,r(p 9119 M0c3 U.1
91 4A30(-9(3
U.1.11)01.
Mf.1
&Ma.
tl(21
ct
A1d)90A
tAC01A9
501&03X A19 U.13 5)e1 5aod334 1ZX lorb? 5k1 5c039)odth xcio -5014\o;lox70
01 0)01 011.My), di i'l311.3 \OpT) )01.01 A9T) MID? 513 C9D11L901 9 ,R fiolop
Amt
&(-902d 361013T) MOd Atf.1 M(1)9 1113 5cto1 !?..71 0911LO A3 AC919)0 (4. x3
M011)0y1L. 5101n dal 0 31.(99 d
A3T) 3d))013T1 d 413 513 (-o.o32.c.cloi ,R n0 = -cl(
03 -D) (96z pox 01 &orar1od3thi1L3 ,2 noavo (101..901.
119 5201
j,
`Aoldcadrrl
nide
93
5r193drooi nod
'IIA
OE
gE
'1
.3) (96Z
134y
TR
119 51thoX
31900)0X d
&w37-kilo/Vt. ky31rr1G,. 10/12. A01d A91 kX d
1)0X &cll. 20x1.0 ky31171(f. 201 ro931..(0dll ri0 11913 .5odkX 5noXp7I3Xdop
TR 52o1. 5909nix 119 "loikodoicp Twox 30 10010.1 IL 0 '1)0191713y A232
www.dacoromanica.ro
227
loc. Pe buns dreptate crede Posidoniu 34 ea acwi .misi din Europa (vreau
sa spun cei din Tracia) i-a pomenit Homer in versurile sale: i El si-a intors
privirea indarat, uitindu-se la Tara tracilor imblinzitori de cai si a misilor razboinici, priceputi in lupta de aproape 35. Daca cineva ar intelege aceasta ca pri- 10
vindu-i pe misii din Asia, pasajul nu s-ar lega de context. A sustine ca [Zeus]
nu si-a intors ochii de la Troia spre pamintul Traciei i ca nu a imbratisat
dintr-o privire o data cu Tracia i Misia, care este aproape, ci s-a uitat
Homer confirms parerea noastra, cad acestor misi el adauga pe hipemolgi, `20
galactofagi, abii, care sint sciti, i pe sarmatii ce-i duc traiul in care. Aceste
neamuri, ca i bastarnii, sint chiar astazi amestecate cu tracii mai ales cu
cei de dincolo de Istru, dar i cu acei de dincoace, care sint amestecati si
cu neamurile celtice, boii, scordiscii, tauriscii. Totu0 pe scordisci unii ii numesc 25
4 scord4ti *, pe taurisci o teuriti si tauristi 0.
VII, 3, 3 (C. 296). Posidoniu afirma ca misii se feresc, din cucernicie, de a
minca vietati ; si iata deci motivul pentru care nu se ating de carnea turmelor
lor. Se hranesc insa cu miere, lapte i brinza, ducind un trai linistit
pentru 30
care pricina au fost numiti o theosebi 36 1. < capnobati * 37. Unii traci spune
acesta ii petrec viata fara s aiba legaturi cu femeile, numindu-se o ct4ti) 36;
ei sint onorati si socotiti sacri traind, apdar, feriti de orice primejdie. Pe toti
acWia poetul i-a numit o stralucitii mulgatori de iepe *, a cei care se hranesc
cu lapte *, o cei care duc viata saracacioasa i oamenii cei mai drepti *. Ii
numwe abii 38 mai ales pentru ca traiesc departe de lemei, fiind incredinoti 35
ca o viata singuratick de om necasatorit, e o viata numai pe jumatate, ca i
casa lui Protesilaus, numai pe jumatate cask pentru ea [acesta murind] este
vaduvita de el 40. Iar epitetul de o luptatori din apropiere *41 dat misilor se datoreste faptului ca nu pot fi biruiti ca n4te buni razboinici ce sint. De aceea, in
33 Populatii originare din Tracia, care au trecut in Asia Mica in doua valuri ; primul vine in
sec. XII i.e.n., sub presiunea ilirilor, care patrunsesera in Balcani, iar al doilea, compus mai ales
din bitinieni, se deplaseaza in sec. VII I.e.n. (cf. Arian, Fragmente, 60). Vezi RE, VII A, col. 417.
www.dacoromanica.ro
NOfIVILLS
Stitt
Tg
A?
61..
&morijAp)
fl(*QX 4
a013
>>
G3
-771-13X4
<c
A? A(1112D1
cyou thpl
&od3a.cptvogiu. 1:009r1oelp
SkXdf ScioDnix 110o90r1om913r1 TR Sc WI& Snot. 5riO7df TR
5cpz. (0( Snod co noyvori fts 59oi. Scloia.D3eop pox 59oa. 5noxpktrbp 3s 1.770` A7o
9 1971
d$
.511 701.91'opr1
M9A3T110191M1.0
570im-T)
0i
U.J.,
ldTaL
A(21
71e2.
(1.&9Dodthros) tktp.
91 AOily
99O0xs AkA
133,13 dleA.
pox lo lothopoyith
Si
110X
<0.,3TID3
pox sledolu;
(4.
X171
AO t1.1.
1,6332. 57pa.
4s11.
>>
Sollo&rintop Soiyor
5othr11Ao,9
5014:10 ,12.3\00X11L3 A3 510.1 :13x3 *(( 10141101
dlo 110123.loyor10 tqii pox Tchou
AC01 39
(L(9
?g 59131. 59o1..910 rr139 nTri
ev1337-lot% AGA
or TR A0110R(101/9 1/0X A0170X32 not.
t191 1+71 01311 mycou. `AMX110MIl
ACOZ. M-9)(170M1/ A0cULX 91 TR kR pox 513d39030 il13)T110& 'pox -Ohl.LZX
ga Swilpd Scloi Snorlk.ciT Amx.noma .kdRothp 1701..9o11.rooq 220 51/0A1OX -ooltat
no son3
norm
Si TrieLor
STI
chp. Ski 5r3AoriDoRiD1TR SciolkXdf
.noispo 3g 110x Snot. S108Re99 imovoxodu
daL. 59 5Ta. laLT
6oTyaL 5.932.00d30 Amt. m230 pox SleidoT 17ox 59oT19101m..o1z.
70d9 TR
m93(1)ky
531.ro01t39
.510x11ormA
OE
10
13)1/4.r(
TR
51noir31z,
110
riy9v?
Ski
n0
ge 5134 i70o9337-1on
nop.kismop
(c
13)?
0/
10Al2.
A1342 AtfidoT
nonarkplipo
f3r1o983
.13n170thrI3 Os. R
A139X91 fl? 621. 13&03
91, A02.30 mf.RnoaLD x3 3.L n(9 32113 5o1apv39oll x90
pox x3 5Lu. 5kyyp 5)o)do1.9i
Aolovodma.t.
1C31L
'IIA
Of
)p.11/4,
/01(001
www.dacoromanica.ro
229
cartea a XIII-a (a Iliadei) trebuie scris o moesii care lupta din apropiere * in
loc de o misii care lupta din apropiere >.
VII, 3, 4 (C. 296). Ar fi de prisos, poate, sa schimbam un text acceptat
de atitia ani. Mult mai probabil e ca, in vechime, acestia au purtat numele de
misi si ea [cu timpul] s-a schimbat in acel de astazi 42, iar cuvintul o abii *
nu ar trebui inteles in legatura cu abtinerea de la placerile trupului, ci, mai
degraba, ar trebui luat in sensul ca aceia n-au vetre si traiesc in care. Deoarece de
cele mai multe on neintelegerile izvorasc din invoieli si stapinirea bunurilor, e
drept ca pe acestia, care due o viata atit de modesta si folosesc atit de putine
lucruri, lumea sa-i numeasca 4 cei mai drepti *. Caci inteleptii, nefacind aproape
nici o deosebire intre dreptate si cumpatare, au urmarit in primul rind multi'.
mirea cu putin si simplitatea. Iata pentru ce au mers uneori cu exagerarea pins 10
la cinism. Dar imprejurarea de a trai o lipsiti de femei* nu arata o conceptie
de felul acesta, indeosebi la traci si intre acestia mai ales la geti. Iata ce
spune despre ei Menandru, desigur fara a plasmui ceva, ci respectind realita tea
istorica: < Asa sintem noi, tracii toti, si mai ales getii (ma mindresc ca. ma 15
trag din neamul acestora din urma) : nu sintem din tale afara de cumpatati >,
si putin mai departe da exemple de necumpatare in privinta femeilor: o Nici
unul din noi nu is o singura femeie, ci zece, unsprezece sau douasprezece, data
nu mai multe. Cind se intimpla sa moara cineva care a avut doar patru sau cinci
neveste, cei din partea locului spun despre el: bietul om, n-a fost insurat, n-a
cunoscut iubirea >>. Sustinerile acestea sint 1ntarite si de altii. Nu este lucru 20
prin urmare ca oamenii ce socot nefericita viata fara multe femei
firesc
istorie a getilor
de capetenie.
VII, 3, 5 (C. 297). Se spune ca un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul
42 Forma I.LucroE a devenit voLcsoE. Deosebirea este mai mult de ordin grafic decit fonetic,
deoarece in vremea lui Strabon cele doua forme se rosteau aproape la fel.
www.dacoromanica.ro
0E3
NOEIVILLS
r1A901(3molt.3 R
pox
not.
513
Atp.
me\comox
rroplod
0 A1013X1
\(Oda xlev3.A.3
Ma. '13A03
Ac230 3 A13y1(3.A.A.10
5)0i,
5ki
.
Arx3 A9
.5)01.0)01TA.0131.3
5kXcho A01c1)0
10 5101
rill
(101 )ozdynorri
/1/4371
1D97.13.A.G..
TR
110.0131L
A13dlo1( 5m
cioox 5)pXdf
110X
)031.
(910,31(31.
T13T1 10141101.
1..AT cod 53R 11,
31
170X
AoidmX
30 AO
Ao1.TIE3?
52o1. ,510re,9 loornolA? `DoavolnoIR 01A701/1) A h1p)(..A.(11A? 701A0 5101 '591x3 Aktya
(101
110X AC91 30 .AC91A0100d 1/71(19 A13111Fd TR A91 5031(19X)d zimodo
59oa. 5rio1gocl0mp at. 5)oiAoX3Dod enrooT 91(01L 31(1L A0 re:
Aodalod 5m
Or 11Aod3thx3 701, loioorl.A.Ta.Doda.t. Tioox Atputodricu) 'AC930 la.noi 91, TR 5o03
503\094
A3A131.71R
Id"k),9
61
Oct. 450 59
f?Ti 231C1DX4
50mi
t;13
noz.sLoloi 1 0
ArioX-Old
d7100 XClO 50
AC? )TIO
33x)
501
'IIA ' 9
oa AMA
1X)o93Xmo
Aondolmooll no/
01110Z
*D)
1LY, coR9yy d 50
(86Z
d 0 0 ')V1Ti1 A37i9 50
'
A9dk-do lead)
A3
pox tholxvooil.
ncoonxx
A3T1
1t(.11
371
A131...lopy1c.
31.9S) d AO ,R
2a
A13 AO
)009(1.YX3X 41 AC91
^(9"21,
A3 U.J.,
iroodraL
5131(9u.
AcolAmplix
OE
'IIA
A1010
A.A.39
Acoi,Aorio
3)
*(00
ll
A109130. Atf.a.
`lolklolddlp
,3D.11
www.dacoromanica.ro
`.5noi9olol 101.90
231
tori si la popor
p. 156.
45 Apollodor
istorie si filozofie.
din Atena, care a trait intre anii 180-109 i.e.n., a lasat lucrari de
46 Asia Mica.
47 Pontul Euxin.
45 Numele grecesc initial provine din asimilarea sub forma (gevc4 a termenului iranian
akfaena # de culoare inchisa * (vezi si Euripide, nota 1) , folosit de sciti, care mai tirziu
a fost inlocuit cu contrariul sau eigevog. Aceasta etimologie populara a parut verosimila in
antichitate, deoarece Marea Neagra era foarte furtunoasa, iar populatiile de pe tarm se
ocupau cu pirateria, pastrind pina tirziu si obiceiul jertfelor umane. In realitate s-a produs
fenomenul lingvistic cunoscut sub numele de ((interdictie de vocabular> >. Cf. Pindar, Pitice, IV,
204; Euripide, I figenia in Taurida, 437; Ps.-Scymnos, 735; Ovidiu, Tristele, IV, 4,56 si V,
10,13; Pliniu cel Batrin, VI, 1(1),1.
49 Eratostene si Apollodor.
www.dacoromanica.ro
323
NOEIV1LLS
,R
C3)
6.
ci
03
gg
5oycaply
cR
`A.(20
,R
(Zoe
9)
U.a.klou 5109(/0
1d31.c.
Amt.
7orloA2,3 (<11ocritxx
axa k.vpoo
v.
.5793i.t.tonox
(A.0. pox
'IIA
OE
5101
5201
`macyya,,
gE
olnol
tlC9111Lfa, VOX
cid10 ek0)310)y 17)X ANAL oA37-19n3Ao7i3A7'i01/) 7013
TR pox 0 51DdloX)pAy pox 51thodv pox 53mi loyNcp 701,00701. 7od7osl 5103.
AlDkyyao (23 711)(0 'MO 119 X1)1A03 tl9 'VAIL
C3)331.3 MX AO X23 -0
lodtklx)oda
5od2&"'9XV, d)pit. 9
Op
noty
noanzive,
701.70X
5ciol
mop.
pi 5xxiocio 5no1.
c5;loyyrdldi
www.dacoromanica.ro
A13.4.9y
d311n
not,
233
pe cei care mai ales se aratau cruzi? Acegtia nu puteau fi decit scitii. Sau, poate,
pe atunci cei ce locuiau dincolo de misi, de traci gi de geti, nu erau nici hipemolgi,
nici galactofagi, nici abii? Dar gi in ziva de azi se gasesc pe meleagurile acelea
locuitori numiti 4 hamaxoici 50 gi o nomazi *, care traiesc din ce produc turmele
lor, din lapte gi brinza, mai ales de iapa. Ei nu gtiu sa stringa bogatii sau sa
faca negot decit dind o marfa in schimbul alteia. Cum se poate, agadar, sa nu-i fi
www.dacoromanica.ro
VILLS AI08
tE3
lroXyllo
51o1A0X3
d AU. 1)0
31( 1701.3
1100970ACR
(+71
A3
tirdo
nos)(p& `5kx9311
1dX371 odn33 pox 523
13(00)2D .A(0101(1L
3913X3)
Ard?aL TR
701.
5x1?d
A0.OkA 01/10
X it.(1d))01.)0 701/19 A01.
A371
OT
d A23
Soporbyolll
.i.okth TR
5f:101910 ,R
91
`iroprAldxoaclo
dC
59emdclo
5o.worlyrivt.
`Ac9A3717Och
110X
170X
At!..1.
510(3d)
(Ivan? 113.0
`IIA
il91.14:170
6 .3)
(zoe 5odotha
is
`E
A?
`loyyr
ATTI A(10
01 A133 AO
`3nkcb
1)0X
A371
AC01.
chtp.
Acow,9
17oA13
`SpalayloX
Awb)
50.3..kio71c? AC9/.210
170093X31L10
10
`rviDnolT( 5319323
M919011.
36)01R A13d
1r09kA71371
is
A(21970
5901
`53oi(,t.1011
Ivri
Nod &TT!
.9E
170X1 AC91101.0
017
lorklo gact
6101V
A(21
MO d ACQ1LCp
AoRo.pH, is
V) A(91(11/d
A?
1700D31UR
((
La.
LtArinoyzx
www.dacoromanica.ro
235
Ptolemeu, fiul lui Lagos, spune ca in cursul acestei expeditii au sosit la Alexandru celtii 58 de linga Marea Adriatica, pentru a stabili cu el legaturi de prietenie
i ospitalitate. Regele, primindu-i cu multa bunavointa, ii intreba in timpul
ospatului de ce se tem ei mai tare ; credea ca vor rosti numele lui. Iar ei au 10
raspuns ca de nici un om ; ziceau doar ca le este fried sa nu se prabuqeasca peste
ei cumva cerul. Dar au adaugat a cetia
pun mai presus de mice prietenia
unui om atit de insemnat. Iata, prin urmare, caracteristicile simplitatii barbare.
Unul din ei n-a ingaduit debarcarea in insula, insa a trimis daruri i a legat prietenie cu cel care-1 atacase. Ceilalti pomeniti, sustinind ca nu se tern de nimeni, au 15
spus totui ca pretuiesc mai mult decit orice prietenia oamenilor mari. [inca
aratat mai intii saracia lui i a neamului sau, precum i traiul lor cumpatat.
I-a indemnat apoi sa nu mai poarte razboi impotriva unor oameni de soiul lor, 20
ci [mai degraba] sa caute a se imprieteni cu din0i. Iar dupa. ce 1-a cinstit ca pe
un oaspe, a legat prietenie cu el i 1-a lasat sa plece 57.
VII, 3, 9 (C. 302). In cartea a IV-a Europa a istorisirii sale, Ephoros,
dupa ce strabate acest continent pins la sciti, spune la sfiqit Ca felul de
viata al celorlalti sciti se deosebwe de at sarmatilor. Caci pe cind unii sint atit 25
de cruzi incit maninca oameni, ceilalti se abtin i de la animale. Ceilalti scriitori
ne mai lamurete acesta vorbesc despre cruzimea lor, fiindea tiu ca sufletele sint uluite de povestirea unor lucruri groaznice i vrednice de mirare. Ar fi
trebuit mai degraba adauga el sa se infatieze virtu-tile care se opun acestor
vicii i sa se faca din ele nite pilde. De aceea, el va vorbi despre cei cu deprin- 30
derile cele mai drepte. Spune ca sint unii sciti nomazi ce se hranesc cu lapte de
iapa, deosebindu-se de toti ceilalti prin spiritul lor de dreptate. i poetii amintesc de ei ; bunaoara Homer 58, acolo unde zice ca Zeus privqte spre tam 0 galactofagilor i a abiilor, oamenii cei mai drepti >. Iar Hesiod, in poemul sau inti- 35
www.dacoromanica.ro
93
NOI3VILLS
pox 51e1 570X110411 110X 10091 VOX A01. Ati.y9 `A7o13A3Li1nD D) (eoe 50411
31 5(103. 521)9 7OX1o711Q 1913 110X `101(09470 ANctO 53140X3 d31L9 2o -nos
19no9p1(
5r32
d)
OT
23100x TR
VOX
AGC
393)3
5013610V
(i.T1
A.0 9 Ti 10
31
3.
4N30710
ry
.11081x3
6110X70 U.3A3A.
Ari
"lomoaL3o,
11109(1.
Amyrx 9
Ammo=
C31019)0
01L (3 -0
A01109 )0R19V,
M011.md0mp AmT13TIoA
VAL? .0 0 My)
1OA,3
ql 5n0
50131(31 Um-poi:360)D
pox .1393499 10170r19c393 31 (101c110 134X 101 31 021.(n )0d VOX .k1
1d)
Acqod modnx.1.39 VOX A01 3X X11110d A9 A.9X0131 )01(001 TR (9A.?y 5(0610D
tFi 5TR13 119 lxrx 50120 5912,00 312o 101101433okylo 134( 1d31c, `Ac0zAfai.
vox (f.2 pox 91 not '50R19(3)0X10Av- 5(031 cbel 9 59Xod1 10r13do3 ,nompo
AO A3210 5odk710 5ot3312d93IL 'AT cyyp loA:13x? 110Atkrik91o72 50A37-19xnod
011.9 el(01
(17-1(pcb VOX
ACID id 10 Al3
9I opnal.110
91L70 Ao-m.
VOX 011.9
Arrea
5no1701o1rx1R cylop
IA `I
OT D)
X(,10
91Lta1
10)311 31
(E0
-0311
og
Map MO
ACQX)7?-13)(1)2 'pOX
01 Sr; AFI As.lo A?
to
0 M9dk.1(
t4.
d$
co190 An-m?rInovox
0 31913X1d A9 1193
A? TR
ta
La
41
do
(LX10C)
elC9901A1
(1...1,
V, 5039
(4.
=9 d
A3
GEs. 010,0 13.00 (101 31 40011(LO AC91
AC01c101
.51)0
`Aod319d1z. ?dm; A3TI k
AmArinovox
3)
urn?
5001
3)
(we
,a..om
m9131(9
5101
5r3AoR
11ox 5!./.1
dIDL, AO
110X
p.At Akxipde
5ovInvi, 5pi
3y Anvrytt 1(34r)
31 ly3).1 5(p n01 5 5mA3T1t1ri3T110mp
www.dacoromanica.ro
237
pot birui, fiindca nimic nu i-ar indemna sa primeasca robia. [Ephoros] II mai aduce
martor si pe Choirilos 61, care spune urmatoarele in Trecerea podului [de cdtre
Darius], pod pe care Darius 1-a construit din corabii: Si yin la rind sacii, pastori
de oi, din neamul scit. Ei locuiau teritoriul asiatic, imbelsugat in griu, colonisti 5
din patria nomazilor si oameni drepIi >>. Tot Ephoros, numindu-1 pe Anacharsis
intelept, zice ca se tragea din acelasi neam, ca a fost socotit printre cei sapte
Intelepti, mulIumita desa' virsitei sale cumpatari si intelepciuni; ca a nascocit
foalele de ailIat focul, ancora dubla si roata olarului. Eu citez acestea, stiind 10
bine ca nici Ephoros nu spune intotdeauna lucrurile cele mai adevarate, precum
de pilda chiar in pasajul acesta despre Anacharsis. Desigur, cum ar putea
fi roata olarului o nascocire a aceluia, cind a cunoscut-o Homer, care este mai
vechi decit el ? Dar am voit sa arat ca din pricina unei traditii comune s-a crezut,
atit de care cei vechi, cit si de cei care au venit dupa acestia, ca, dintre nomazi,
cei ce locuiesc la cea mai mare departare de restul oamenilor se hranesc cu lapte,
sint nevoiasi si foarte drepli ; si ca aceasta nu e o nascocire a lui Homer.
sa vorbeasca despre cei din Asia, atunci nu desluseste bine pe Homer, dupa
cum am aratat mai sus. SusIinind ca ei nu sint decit nascocirea poetului, intrucit
n-ar fi existat misi in Tracia, [el contrazice] realitatea. intr-adevar, chiar in zilele
noastre Aelius Catus a stramutat 62 din teritoriul de dincolo de Istru in Tracia
cincizeci de mii de oameni luati de la ge/i, neam vorbind aceeasi limbs cu tracii. 25
Si acum ei locuiesc acolo, iar numele for este moesi. Se poate ca si mai inainte
li se spunea astfel, iar in Asia numele for s-a prefacut in misi. Sau, mai inainte,
cei din Tracia se numeau misi, ceea ce se potriveste mai bine cu istoria si cu
cele ce pretinde poetul. Dar despre aceasta sint de ajuns cele de mai sus. Acum 30
e.n., o data cu operatiunile lui Lentulus, guvernatorul Panoniei (vezi Florus, nota 15). Ea
urmarea apararea frontierei romane prin crearea unei zone nelocuite de-a lungul malului
sting al Dunarii de Jos. Cercetarile arheologice inregistreaza, catre Inceputul erei noastre,
o incetare brusca a vie-0i in statiunile getice din Cimpia Munteniei, cum sint cele de la
Zimnicea, Popesti si Piscul Crasanilor. Vezi R. Vulpe, Les gates de in ripe du Bas Danube
et les romains, in ((Dacia , N.S., IV (1960), p. 318.
63 In realitate Burebista a fost un rege dac, care a domnit probabil intre anii 70-44
i.e.n. (1st. Rom., p. 286).
64 Cf. Sueto niu, Cezar, XLIV.
www.dacoromanica.ro
8E3
NOIIVILLS
rx
Ati.Rdf
rya.=-
not, 5n0m03
Att.]. 23arga
70110X
eloNTriik&
g 12
X.311.ct d 013/9
919
MOM
el Xikfild
31, AC2.1., M939)01.0 pOX elf91. .Acoporkod, 10toot3 ,2 5(9719 A1023 113 1)0X /(lA
gz 0.901A1
(e.
m3y(319
'IIA
A01
57oc3o1aq1. 57oso1dnr3
i3d, 32
`C ET D)
(wc
m2a.ci7O
5o91d)oN
ar. 59r17o10
513
loxxv
52,01
j j
.517011
7od7o=L.
A3T Arlo
52o1
tviDtkyya
www.dacoromanica.ro
1v1qj 3d-o0.
239
socotit si zeu, asa cum am aratat cind am vorbit despre Zamolxis 68. Ca o dovada
pentru ascultarea ce i-o dadeau [gesii], este si faptul ca ei_s-au lasat induplecaSi
sa taie visa de vie si sa trdiasca fara yin. Cit despre Burebista, acesta a pierit
din pricina unei rdscoale, mai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata
impotriva lui 69. Urmasii acestuia la domnie s-au dezbinat, faramiSind puterea
in mai multe parsi. De curind, cind imparatul August a trimis 70 o armata 10
impotriva lor, puterea era imparsitd in cinci state. Atunci 71, insa, stapinirea
se imparlise in patru. Astfel de imparsiri sint vremelnice si se schimba cind
intr-un fel, cind intr-altul.
VII, 3, 12 (C. 304). A existat si o alts imparsire a teritoriului chiar din cele
mai vechi timpuri: caci pe unii ii denumesc [autorii] daci, iar pe aliii geti. GeSii 15
sint cei care se intind spre Pont si spre rasarit, iar dacii cei care locuiesc in partea
opusa, spre Germania si spre izvoarele Istrului. Socot ca ei se numeau in vechime
davi. De aici si numele de sclavi, Geta si Davos, obisnuite la atici 72. Aceasta
presupunere merits mai multa crezare decit aceea potrivit careia numele ar 20
veni de la .# scitii dai >>, care locuiesc prea departe, lingd Hyrcania ; si nu pare
de crezut sa se fi adus de acolo sclavi in Atica. Intr-adevar, atenienii ii numeau
pe sclavii for dupa numele neamurilor de unde ii aduceau cum ar fi Lydos
si Syros
sau ii numeau cu acele nume care erau mai obisnuite in sara for
de basting, bunaoara : Manes on Midas, pe cei din Frigia, si Tibios, pe cei din
Paflagonia. Neamul geSilor, care se inalsase atit de mult sub Burebista, a decazut 25
[apoi] cu totul din pricina dezbinarilor lduntrice si din pricina romanilor. Totusi,
VII, 3, 13 (C. 304). Prin sara for curge riul Marisos, care se varsa in Dunare. 30
Neam celtic care de curind (80. i.e.n.) venise din Boemia in sudul Slovaciei de astazi.
67 Alt neam celtic, care locuia in muntii Slovaciei. Cf. V, 1, 6; VII, 5,2 si Cezar,
14
.Razboiul civil,
I, 18, 5.
www.dacoromanica.ro
ViI.LS NOE{
Ofg
31c1.A0
ctodiDi
lzx 91
7700D231021. Vox
01901
A73Apod 5701 7923020)(33 120X A73A3720120X 570/%11 A(21.270 Lt. A3 52201 5309(f.A
A? U1,
Ama. ,R x3 nodv.,x9 5nod3i
I coo( d A(07 221970711
re.
9X97110X 'ACOA3710 coo 531470(4. ,R A20 11L3 1.923y1L. AO 20 31 71013d 20 31
au;
.fixtdo
OT
9T
30mov
319(2
X23 790
Rfl 510
&OA A099
7013170d19
pox
513
5300)3dn-ri 3093-1y)71.93ACID 3DnotopX.A.ra.
Scit.A.3 A?T1 7990X(4.
520d201.11.1.
(101 A33nomozu; .Acop07-1(0d, (021.90 ,R Allyo lold33Xouct 5(9301. 7075 57e1,
X? A(.91, AmAX7d3d 57oR32/..y3 mor73yo3c mo.LA9 5201 -53opo7cod,
'IIA 'e T .0) .(q0 qx)131A1 36
5t5-.X11111 kil/PXXO 5!/-1
lop 9 d1.0j0 C10 11L9 j, 1170d 170X rtt A(01 A(9.1.3d ? 201Tad
20173X9 47 5701311.
20.07221. pox `50d2w0,? ft?
9
(9311.97,01.90
,020X
5013dxv 53306k1(oloo
4
VOX
OT3 d
A131L731LX3
Og
D) (qoe fi 59d
TR 52.101 Spoyodx?
toopil.37i 59.0(.t& mix?
,R
cpa,D2og
20A
7
qX(1311
30 c-3doAkDod11 (f. .(1.)(93ll 531,A9X990i70x
At?..1.2x)
.A3o.ok1 7923 TR 120X 120C(72 A Lf. .0 0 7 9)(011. 459011.70y? 120 A371 ?IMMO (.9d
93 5G.Iritx1. -1x) TR 5od3L
-ti.l.alyzo rloi.op,a3 o 5 )2A. d .31.o3 Aoa.93J.77
TR 91 31 d A9 22791.0 20X y A31190 AO
n0 A(935xlD 5n0y3L7ot7p 11L3 Ak1
Ao.mot?
Tilox
01.
0.1,30x
Atkxcall
`A790x23 5(1.
50d37 k101L? 39 91 v7i1rt3
.5013d3ov oimom,IR R Ax 33,00.0X03) pox Ip..xx 91 (1)(72 01(101 TR -i)OX
'IIA
`C
(a
AolcodaL 71.93 x791D A? 70d3193d32 31.A03y1L913 533 A9a. .A01911 v., ,R ? SIB.
os A? d-ponodzai. MI FL? A91. .A3odsa 33X375 cR canp (101970 01. Rd3 0 7i AO 207-3019
7d31L xridi 390 no 5 '5(103vo1.9 A1A. 201A0 7 A90 0x1.37 AC91 AC0110701.9 A
tcR 2o3d1, xloorloiD "pi 3d)3 5k 61, cbd33 31.3o7o1.D 11D3
x1/.30N(
noa. A3T1 IL 0 cly
A(21. TR .x)A0337-1 50dotha
.3pdx331
TR 197p1A31L 110 AO 23 d k X 3 A91. 1.9T d AO A30031A? ,R 33.L3
d A70 1L T32010 AO
'53529
201
ATTI
rAoaily?
701. TR
98 A9.voy1.L. 30399x70AA3
'770(110..37
3r1..otkdX
.1035o1,D
k A37 kA37ik.(4)3A10
,R orloa.939
-3) (90c
IL d o 5
(41
9I
ciR 0 XAT31y 7
20137
0 N(7,0 4/001170 31+9(2 120X 3A377y
A?
TR (1.)1
www.dacoromanica.ro
241
data cu cei alungati de ei, statornicindti-se chiar, unii dintre acestia, fie in insule,
fie in Tracia. Cei care locuiau de cealalta parte a fluviului erau biruiti mai ales
de iliri. CIt despre geti si daci dupa ce numarul for crescuse neinchipuit de mult,
intr-atit incit puteau sa trimita la lupta ping la doted sute de mii de oameni 73 his, ei
s-au imputinat si au ajuns in zilele noastre cam la vreo patruzeci de mii si sint 10
acum pe tale de a se supune romanilor 74. Nu se afla Inca de tot sub stapinirea
lor, pentru ca Isi mai pun nadejdea in germani, dusmanii romanilor.
VII, 3, 14 (C. 305). tntre [geti si] Marea Pontica, de la Istru pins la Tyras,
se Intinde pustiul getilor, care e in intregime ses si fara ape. Cind Darius, fiul
lui Histaspe, a trecut Istrul impotriva scitilor, a fost in primej die sa piara de 15
sete impreuna cu toata ostirea sa. Intr-un tirziu, a inteles cum stau lucrurile
si s-a retras. Mai tirziu, pornind la razboi impotriva getilor si a regelui for Dromi-
chaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii si, mai mult Inca, a fost luat in
-captivitate. Dar a scapat, deoarece a intilnit un barbar bun la suflet, dupa cum 20
VII, 3, 15 (C. 305). La gurile [Istrului] se afla o insula mare, Peuce 76.
Pe aceasta au ocupat-o bastarnii, motiv pentru care au lost numiti peucini 77.
Mai sint si alte insule, mult mai mici, unele mai sus de ea, altele linga mare.
[Istrul] are sapte guri. Cea mai mare este aceea numita gura sacra t> 78, de la 25
care sint o suta douazeci de stadii de plutire in susul 76 fluviului pins la insula
Peuce. In partea inferioara a acestei insule, a durat Darius podul80 sau, cu
toate ca s-ar putea face lucrul acesta si in partea de sus. Aceasta e prima gura
[a Istrului] cind intri in Pont, tinind malul sting. Gurile care urmeaza se Intilnesc
calatorind cu corabia de-a lungul coastei spre Tyras. Gura a saptea se afla la o 30
departare de trei sute de stadii de acel fluviu. Intre gurile de mai sus ale Istrului
intilnesti nista insule marunte. Trei guri, dupa gura sacra )), au putina insemnatate. Celelalte [trei] sint cu mult mai mici decit gura sacra 0, dar mai mari decit
cele [dintli]. Ephoros a pretins ca Istrul are numai cinci guri ill. De la Istru
la Tyras, care e navigabil, sint noua sute de stadii. (C. 306) Pe acest interval se
afla doua lacuri mari dintre care unul se deschide in mare, in asa fel Ca ofera si 35
un port. Celalalt este fara iesire.
75 his Desi cifra pare exagerata, fora lui Burebista li s-a pArut romanilor periculoasA.
Vezi Daicdviciu, Transylvanie, p. 47-48.
74 VazInd fa'rimitarea formatiunilor politice din Dacia contemporand cu el si victoriile
generalilor lui August, Strabon ajunge la aceasta concluzie inselatoare (cf. insa supra:
VII, 3, 12. si Suidas, s.v. Hypedexanto, care vorbeste de supunerea a 3 000 de geti).
75 Cf. VII, 3, 8.
76
Probabil partea de sud a deltei Dunarii. Pentru insula Peuce si a gurii cu acelasi
nume, vezi articolul Peuce in RE, XIX, col. 1382-1390, nr. 1.
77 Vezi alta interpretare in articolul Peucini din RE, XIX, col. 1392.
75 Bratul Sf. Gheorghe.
79 Pentru aceasta contradictie, care se opune identificarii e gurii sacre cu Sf. Gheorghe,
vezi in RE, VIII, col. 1530-1535.
55 Cf. Herodot, IV, 89.
51 Cf. Pliniu cel Batrin, IV, 12, 79.
16
a. 1414
www.dacoromanica.ro
gt3
NOEUVUIS
`HA
LI '3) (90E
H3
"dTX ft1
TR kA3T1'3xd31Lc1 709701E
5o1..A30X3y
301371CA
5n0A30Dnd0a pox dIDT CIO tLImd1L A311 MID?
AC913j 6201T1rtd 50113313 lo "l101913dni coari 5oo 10 53n7ol
tf. M21
noirichox pox 10 10130950a A3TiOit.3y 10 pox "iodlc-jo* 01 A371 AO3y1L
653R70r1oA loA.3yo TR pox
talic10 .10 5001(4101 'plod) pox
rr
5)o)Lch-93.(. N(3711213
I ID d
0 tV13X1 do? ood31.opx? -51xopyyou.. A? TR U.1 1011010.03T1
opdooaz. (l01.
5201.
looAciop/Doog A3T1
5looaldk.3dnj, lodorlo pox
`Siomorld3 A9R3XD 11
.00x 701010 not nommorld3j 5no&3it. '531A9 513 (9330. ooynd) -lopikcJUAR
13ox choir,.
1oAO poiAoA.?y 53A11 pox '53A9R1x 10 TR (41 Akx93H
Ot 531A9XD30loox
(41
A?
61
tat
A00-tx01q
nod9oy1x3 pox AnonR?
91
Aodooddopd
Aoyndo 5&30910
MOIL
oo.k.koovodo
1193
150X
150A1.3
7)71
01
ib.ATIClik. X1 'A0
tV13X3 10
og
AkAriloolaiAnD
4T1
31A311
1(331/
noi nolopRldow
IL 50d
570ffldrvii
no
3)
polmyla
170AU.X9
AiDwiltpau. 13.t1 5:1.202. `511qp-ho A3 51)0
gg .loolmovioolR 1(3321. TR 5191 570&U.X.0 5721 `ooloori(txDod ,top
i)olAoclo?di,
pox la.xooyo,o,l., pox Mcina. pox .A1D103cix 19:,00novyno TR 52101., 597or10A -1o1371
531Aom,od-r1X1y 5001101.. 13)2 O1.5t; 5zieL0X3 `&10931. 50m2r113X &3r] eq 5101
110
M0R7,0710&
193(3 52o1.
`HA
Os
`C
1d3az.
81 "3)
'
pox L; 3
nolm norioDi lard
91 509(kyv. M91 3RA30/%3 331 &C9A3T100110d
&ca. ?R 11
7p1R
TR
AC01
Alrlc '001
91
kirpo
31 J., &WI:1cl
no
3XD
110X
A01
3)
Skoy?
www.dacoromanica.ro
...
243
intre Istru si .Boristene este pustiul getilor. Apoi yin tiragetii, iar dupa ei
sarmatii iazigi si cei care se numesc regali, apoi urgii. Cei mai multi dintre ei sint
...
Amyntas, se pare ca a domnit peste cei mai multi barbari de prin locurile acelea. 30
VII, 4, 5 (C. 311). ... Toata aceasta Tara 84, as zice chiar si tinutul de dincolo de istm pins la Boristene se numea Scitia Mica. 13atorita multimii
care au trecut peste Tyras si Istru si s-au asezat in -tinutul
locuitorilor de acolo
o buns parte din Tracia 84 his s-a numit si ea Scitia Mica. Tracii
de dincoace
le-au dat pAmint, fie cedind fortei, fie pentru faptul ca pamintul era nefolositor, o mare parte din el ffind mrastinos.
VII, 4, 6 (C. 311). ... Aceiasi [sciti] 85 erau numiti cu un nume numai
35
www.dacoromanica.ro
ttg
NOEIVILLS
.(5co1L.
d31.c.91R
5(10A.
30 ATri
Ac10
5cioa. (1.12)0/.
3othoix)ovo.k.
A7913
k 3ox1d.Lotly
53Ri.110& 3)01.01113)(01t. Ar(1urri
TR
?)ox
5no3d1.31-1
(101 .C103d
AC91.&91R TR
52o1v0 roDnorbyou .
8 *D) (zle Aolsie, 3s n1 ...nmOnx3 lxx not. rix11Ivridl3
`IIA
59.)..mo1L, 5o3A03 91 52o1. 5201=2
&13(T13..x 5)033013au-,13 .AlchioX lodx.rri
cJ
3s
A3933
&1113 5139
4.1-1
10(3V101)D 1)0X -523013upaR Dodko
oi 411 5101. 21931(3 a9th;oy3 vox m-9d1)oc9 n? TR 5201. 5103R3a tv9dloo9
vox .movpxdoR noiR2 7R 11 3)0)t 01. A01310 (fTi .nooD391 A3 52oa. 51o1Lo1.
rdri(pcb?
701, )01)0).11Oeop
(f.7-1
3)
og
idX?ri
oaf
nod31 5o.morioiD
C101
ACT)1
`CiOdIDIo fq V 211.D3
rx.idc-n(yi, 59du
31
5)pv3
3xx
59da
Ak1. ,th?
xd31,3ox3 roolnolopo
ll 52da'Atpx.ii.Ao A3T1
TR ,z,n(6,,
Att1.1.
AkmiloldRv
lzx noa.92.Lokyya
"adv..? 5oR3.3..AolLodll1dXri
5101.901 yririr&x, 730ix Txionxx k 3ox11,y3m
411A `g T .3) "(ETC
^3T1(.91W !f-R 701, Tx1daVI, 4x)m2d= CiD /0.14\011/.)2A c:23.. 31 cbdIDI 3)0X 52)01 `&11)310(V po 170in13x )01.31-1 Cl Ski
51orooli, pox 5ki
4539moric33 lloArindf oiLb Ski 5keoty Sfjl,1, )ol.lox
11ox
5201. ScloxiyoRAireo
5cloamod) 3X)X 5(1011.3(10ya3
IA `g z .3) -(c-rc 5od?N ATTI ()(.3
5kI 51odcpX 5U.1.ci3o1. pyrIkdttc el)09 30 30)00V 531MO9(Frby031.)01XYX Sno3oti ?)ox 5noxo3dmoj kflOR y3m)0)01 Ta. quct 46)C33D)011dM 531&0X.0}0d) 1)0&13 Ak1. AX)103C,OX `00C)31369
OE
(.1,3.
)0A11
F.? not,
9E
www.dacoromanica.ro
53ncb93 AOld(p.1..klid0
245
zile, incit poate sa traiasca lesne in locuri lipsite de apa. Asa se infatiseaza 15
in intregul sau acest tinut de dincolo de Istru, intre Rin si Tanais, pina la
Marea Pontica si Lacul Meotic.
www.dacoromanica.ro
STRABON
246
Xiv.cp. irrcon&rc-ccoxe yap Tai.q "AX-rceacv, at &aTetvouct. t.tizpr. T6iv 'Iarc68cov, Keknxoi3 TE &Fla xai eIXXupr.xoi5 gOvoug.
nop.roV E
'AxuA-itac UTCerrtestar.
"Oxpav eta?. 6rc'c8tot, Tptax6o-cor.
elg if)v at CcpvictiocEat, xa-dcyovrat, Toiv Tauptcrxcov
TCEvT4Ixowroc,
4)
3' "Oxpa
Tames-
verraTov (Apo; Troy "AATred)v icra TCOv 3LaTetvouagiv cic7c6 -r-71q Tartnxijc
1..cixpc la7c63cov, ivrei5Oev 3' iEatpvrat. -rci Op) nOcXt.v iv Toi.c 'Ic'crcoat
10 xai. xocAe7.1-at, "Axpux. op okw 8e xai Ex Tepy6crre xcop YES Kapvaxiic
LrcipOcatc icrn 86ac Tiqc "Oxpac etc gAog AoLyeov xaAo611.evov. nAvrtov
T0:3
7COXVC -ror,q Tco-rociloi.c int TCcg ecpwroug icrrtv- 6365 3 'ecTc6 Tepykcrre ETC6 TOv
20
...
EV
Ka-rc'caTtx-rot
...
MCcpyou
www.dacoromanica.ro
247
potrivita pentru razboiul 89 impotriva dacilor, caci se afla la poalele Alpilor, care
se intind pins la iapodi acestia fiind un amestec de celti si iliri. (C. 314) De
acolo curg riuri care duc multi marfa Ia [orasul] acesta, printre altele si marfa
din Italia. De la Aquileia la Nauportos, trecind peste Ocra, sent trei sute cinci- 6
zeci de stadii unii spun cinci sute
iar pe drumul acesta carele pot merge
pins la Nauportos, veche colonie a tauriscilor. Ocra este cea mai joasa parte a
Alpilor, care se intinde din Retia pink la iapodi. De acolo, muntii se inatta din
nou Ia iapodi, purtind numele de Albi. De asemenea, si de la Tergeste sat al
carnilor este o trecatoare prin Ocra, catre mlastina ce se chiama Lugeon. in 10
apropiere de Nauportos, intilnim riul Corcoras, care primeste marfurile aduse
pins la Nauportos, si se varsa in Savos, iar acesta in Dravos acel afluent al
lui Noaros ce se varsa linga Segestica. De acolo, Noaros
cu apele sporite,
deoarece tl primeste apoi si pe Colapis, care curge din muntele Albion, pe la 15
iapodi se varsa in Dunare, la scordisci 99. Riurile despre care vorbim curg
mai mutt spre miaz6noapte. De la Tergeste la Dunare se face un drum de vreo
mie doua sute de stadii. in apropiere de Segestica intilnim si Siscia, un fort, si
Sirmium, asezate pe drumul care duce spre Italia.
VII, 5, 4 (C. 315).
...
Dar au suferit mai intii jugul scordiscilor, apoi al romanilor care au biruit
si pe scordisci, multi vreme puternici.
VII, 5, 12 (C. 318). Scordiscii locuiau lingO Istru, impOrtili in doua: unii 35
purtind numele de scordiscii mari, ceilatti de scordiscii mici. Cei dintli locuiau
intre dou6 riuri, care se varsa in Istru: Noaros, curgind pe linga Segestica, si
Margos (numit de unii Bargos). Scordiscii mici locuiau dincolo de acesta si erau
vecini cu trihalii si cu misii. Scordiscii au stOpinit si citeva insule. Puterea 40
1i 23, 67.
Pentru solu%ionarea contradictiilor de ordin geografic ale pasajului, vezi comentariile
ti conj ectura lui Wolfgang Al y, Strabonis Geographika, vol. IV, Bonn, 1957, p. 295 299 :
90
www.dacoromanica.ro
8t3
NOUVILLS
noinopoi
ooDkonctk
319(
110X
1dX3T1
non
moxidcom
Si
oat
ncolnijf
,th3
5rdpitl.
noyrindR
`IIA
I 3)
.(8Tc (f.i.nov
1,
-yoav,
A0990X0X 3d4.
Qy
0211 elCOTI.013.0
110X
10M10d11
110X
509.0kW, Mi19k(1W
www.dacoromanica.ro
450)(1011.39
VOX
249
for crescu atit de mult, incit s-au intins ping la muntii Iliriei, Peoniei si Traciei.
Luara chiar in stapinire si cele mai multe insule din Istru. Au avut si cetatile
Heorta si Capedunum. Dupa scordisci, de-a lungul Istrului, yin tribalii si misii, 5
pe care i-am amintit mai sus. Urmeaza mlastinile asa-numitei Scitii Mici, de
dincoace de Istru. 8i despre acestea am pomenit. Tribalii, misii, crobizii si asazisii trogloditi locuiesc pe teritoriul ce se intinde mai sus de Callatis, Tomis
si Histria. Apoi cei care locuiesc de la poalele muntilor Haemus pins la Pont:
coralii, besii, o parte din maidi si danteleti. Toate aceste neamuri se 1ndelet- 10
nicest intr-o foarte mare masura cu jaful, Iar besii, care ocupa cea mai mare
parte a muntilor Haemus si sint numiti <c tilhari * chiar de tilhari, traiesc in colibe
si duc o viata oropsita. Ei sint vecini cu muntii Rodope si cu peonii, iar dintre
iliri cu autariatii si cu dardanii. intre acestia si aridai se gasesc dasaretii, agrianii 15
si alte neamuri necunoscute, a caror Tara pustiita de scordisci a devenit,
VII, 6, 1 (C. 318). Din regiunea cuprinsa intre Istru si muntii ce se intind
de o parte si de alta a Peoniei ramine de infalisat partea de pe tarmul Pontului, 20
de la s gura sacra* a Istrului pins la sirul de munti Haemus si strimtoarea BizanDupa cum, descriind tarmul iliric, am inaintat pins la Muntii Ceraunici,
asezati in afara sirului de munti ai Iliriei si care alcatuiesc un hotar natural
si
datorita foram delimitat populatiile din launtrul acestora, incredintati fiind ca o
asemenea delimitare da mai multa ]impezime expunerii noastre, atit cit priveste 25
descrierea de fats, cit si cea de mai tirziu la fel si aci: regiunea de pe coasta
marii, cu toate ca depaseste linia pe care o formeaza muntii, o vom face sa se
sfirseasca la gura Pontului, delimitare care se potriveste si cu deslusirile de aci
si cu cele urmatoare. (C. 319) La o departare de cinci sute de stadii de t gura
sacra * a Istrului, mergind neinceta t de-a lungul tarmului marii in asa fel
ca sa-1 ai la dreapta , se afla oraselul Istros, colonie a milesienilor. Vine apoi 30
Tomis, alta cetate tot mica , la o departare de doua sute cincizeci de stadii
de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute optzeci de stadii de la Tomis, ni
se infatiseaza orasul Callatis, care este o colonie a Heracleiei. Apoi, la o mie trei
sute de stadii, gasim Apollonia, colonie a milesienilor, cea mai mare parte a
ei fiind cladita intr-o insula, [uncle] gasim un templu inchinat lui Apollo ; de 35
aci Marcus Lucullus 93 a luat statuia uriasa a zeului opera lui Calamis 94
www.dacoromanica.ro
NOEIVIIIS
09U
OT
411A 'L
pox 52,01
OT
norboloa
'x
AC91
1TX
Atf,..1 701,
tT D) (TLN
ACcM7p.k.c)
1Mt
cJ
Tri-Dni AoyLtv
1)ox
7o3c33111 ce.A.
7&3;19
no3loona
1dX3-r1
`E
4"OR
(..?1
31 (1)da.DL,
51optiodo Irma, A1193 AC9 fl0130, tuvri 0,.x.1.3.,x1dRv, Axpoochou. (=mon cpno (101 nokiti
led3191df not nolA9ll th.A?TioAay oaf nodIDL,
17DALto9 701.AoX71.xx
410r3r1ndf
Og
91LY,
TR
tf.X190011
not 5r1Vri
709102L
lx
103x)Odo
79 31
9.TIOnl Pox
5111019V, A3A -9
.CP1
VOX
rmox
lrx
gg -toopcod 2o
5)oadooav ATTI Lts a. cio 5 d11. dpo 9 ci no 5 lox50-m i0 lolloyzaL A.c21, mo&(i,.aa) 513th70cianD 5x)09xa pox 5l0os1x9o1,Nom
Os .Anovpg 10 3 113 eLod31.od1c. 533.mpo1R 5clo1.
d331(31 001 cla A33 CIO
170X dIDL, 00 110x C101 RV, 001d X101TX 51014%00 5(100010=k) io3y3
pox 5,o.nrriodroo3 x
`59o219rr11d-v, 5clo1. TR modpi. 5GL3, DrpLorm
5k1a.r000 5001 A3r1 45)0x103 5(o1. TR 5)0.3.11)o9970w 4tvi0opx3 xcio 53inoX3
5C9d1dxf A131r( ?d31. AC01210 `Anc10 (331.9XX 59d21. 5101.7.1lo99nohl not,
gs nod9N AorbyolL 531Ariodo1D1
51a f.f.R not.
nOh'In twinaL, A19003V.L.013 X3 5ka.
,inc 4e
5oRpAolLocill A? d70 3191 iod A311 701 r321, ILX3.00 MI a drp-tuoci `Do.t2.3x
0 Acoxiod ,R 43193 1)0i23vox TR VI V, 3.1.91d )pd 001 II '0019
'IX '9
3)
*(LOY
pi
na
snooi sruldna.mo
www.dacoromanica.ro
261
Oda la Cianee sint cam o mie cincisute de stadii si, pe intervalul acesta, se
afla Tynias, tinut al apoloniatilor, Phinopolis si Andriace, care se invecineaza 10
cu Salmydessos ...
VII, 7, 1 (C. 320). Iata neamurile cuprinse Intre Istru si muntii Iliriei si ai
Traciei, neamuri vrednice sa fie amintite si care ocupa tot tarmul Adriaticii,
Incepind din fundul Golfului (Adriaticii) si locuind pe tarmul din stinga 96 15
au consacrat nimfelor pestera din Leibethros. Se spune ca cei care s-au ocupat 25
in vechime cu muzica
Orfeu, Musaios si Tamiris
sint traci. i numele lui
Eumolp 97 tot de la traci vine ...
XI, 6, 2 (C. 507). ... Vechii istorici greci numeau cu un termen comun
toate populatiile de la miazanoapte: sciti sau celto-sciti. Tntr -o vreme si mai
de demult se facea o deosebire Intre numele de hiperboreeni, sarmati si arimaspi,
date popoarelor care locuiau la miazanoapte de Pontul Euxin, de Istru si de 30
Adriatica ; iar cei de dincolo de Marea Caspica erau numiti, unii, saci, altii
masageti, Fara sa se poata spune insa ceva precis despre ei, macar ca se istorisea
despre razboiul dus de Cirus Impotriva masagetilor.
97 Eumolp, adica (4 cel care cintii bine o, personaj legendar trac, despre care se spunea,
www.dacoromanica.ro
35
STRA BON
262
...
`1-1p6-
...
...
...
txavcliq
...
www.dacoromanica.ro
253
XII, 3, 6 (C. 542). Cetatea Heracleiei 99 are un port bun, fiind vrednica de
amintit si pentru alte motive. De aici au pornit colonizari. Chersonesul si Callatis
fiind coloniile acesteia...
XII, 3, 21. ... alIii spun ca silt scilii alazoni, de deasupra lui Boristene,
si
calipizii 100 si alte nume de acest fel, pe care ni le-a povestit nou6 Herodot.
XVI, 2, 39 (C. 762) ... i profeIii erau cinstiti, incit erau socotiti vrednici
de domnie, ... astfel ... Orfeu, Musaios si zeul la geti, in vechime Zamolxis,
un pitagoreu, iar in vremea noastra Decaineos care proroceste lui Burebista...
10
99 Heracleia Pontica.
100 Cf. Herodot IV, 17.
www.dacoromanica.ro
AB URBE CONDITA
XXXIX, 35, 4... Interim per speciem auxilii Byzantiis ferendi,
re ipsa ad terrorem regulis Thracum iniciendum profectus, perculsis
5 its uno proelio et Amadoco duce capto in Macedoniam rediit, missis
ad adcolas Histri fluminis barbaros, ut in Italiam inrumperent,
sollicitandos.
XL, 5, 10. Redierant forte, quos miserat in Bastarnas ad arcessenda
auxilia, adduxerantque inde nobiles iuvenes et regii quosdam generis,
10 quorum unus sororem suam in matrimonium Philippi filio polli-
cebatur ...
XL, 34, 2. Aquileia colonia latina codem anno in agrum Gallorum
est deducta.
www.dacoromanica.ro
DE LA INTEMEIEREA ROMEI
XXXIX, 35, 4. ... Intre time 1 [Filip al V-lea], plecat sub pretextul de a
ajuta pe bizantini, insa in realitate pornit sa bage groaza in regisorii tracilor, ii
nimici pe acestia intr-o singura batalie, prinse pe seful for Amadocus si se reintoarse in Macedonia, dupa ce trimisese soli la locuitorii barbari 2 de pe linga
fluviul Istru, ca sa-i indemne sa navaleasca in Italia.
XL, 5, 10. Tocmai atunci 3 se intorsesera solii pe care Filip ii trimisese la
bastarni dupa ajutoare si adusera de acolo tineri de neam nobil si chiar citiva
de vita regeasca. Dintre acestia unul fagaduia de sotie pe sora sa fiului lui Filip 4... 10
XL, 34, 2. in acelasi an 5, pe teritoriul galilor 6 a fost intemeiata Aquileia 7,
Prologul, 32).
www.dacoromanica.ro
256
Cotto ;
TITUS LIVIUS
non posse. facile Bastarnis Scordiscos iter daturos nec enim aut
15 lingua aut moribus aequales abhorrere et ipsos adiuncturos se,
cum ad praedam opulentissimae gentis ire vidissent. 8. inde in omnem
eventum consilia accommodabantur : sive caesi ab Romanis forent
Bastarnae, Dardanos tamen sublatos praedamque ex reliquiis Bastarnarum et possessionem liberam Dardaniae solacio fore ; 9. sive pros20 pere rem gessissent, Romanis aversis in Bastarnarum bellum recuperaturum se in Graecia, quae amisisset, haec Philippi consilia fuerant.
XL, 58, 1. Primum ingressi sunt pacato agmine, digressu deinde
www.dacoromanica.ro
267
bastarnii vor trece cu oastea for in deplina ordine. 5. El avea de gind sa distruga
neamul dardanilor i apoi sa stabileasca pe bastarni in tinutul acestora.
6. De aici urma un folos indoit: pe de o parte scapa de dardani, un neam intotdeauna plin de dumanie fats de Macedonia, i care pindea momentele grele 10
pentru regii ei ; iar pe de alta, bastarnii, dupa ce ii vor fi lasat sotiile i copii
in Dardania, puteau fi trimii sa devasteze 10 Italia. 7. Drumul spre Adriatica
si Italia trecea prin tam scordiscilor 11 i nu exista posibilitatea ca o armata sa
fie dusa pe alta tale. Scordiscii vor permite cu uurint,a trecerea bastranilor,
cu care se aseamana ca limbs i moravuri12, i ei ini0 se vor alatura acestora 15
dupa ce vor vedea ca merg sa prade teritoriul unui popor atit de bogat. 8. Apoi,
oricum ar fi fost rezultatul, aceste planuri tot urmau sa aduca foloase : data
bastarnii ar fi fost macelariti de romani, regelui tot ii raminea ca o consolare
faptul ca dardanii au fost inlaturati, prada luata de la ramaitele bastarnilor
si .stapinirea nestinjenita a Dardaniei. 9. Daca ei ar fi izbindit, in timp ce 20
romanii erau ocupati in razboiul impotriva bastarnilor, el putea redobindi
posesiunile pe care le pierduse in Grecia. Acestea fusesera planurile
lui Filip.
XL, 58, 1. La Inceput bastarnii au mers in deplina ordine. Dar dupa plecarea lui Cotto si Antigonus, si nu mult dupa ce sosi vestea mortii lui Filip, nici
tracii nu se aratau prea dispui sa faca comers si nici bastarnii nu erau multu- 25
miti de cumparaturi si nu puteau sa-i pristreze rinduiala si sa nu se abata
din drum. 2. De aici s-au produs i dintr-o parte si din alta acte de violenta,
care au devenit din zi in zi mai numeroase i au dezlantuit razboiul. in cele din
urma, tracii, deoarece nu puteau tine piept fortei i multimii dupla nilor, i-au
parasit satele din cimpie i s-au retras pe un munte foarte inalt, pe care-1 numesc 30
Donuca 13. 3. Cind bastarnii au vrut sa-i urmeze intr-acolo, o furtuna, asemenea
aceleia despre care se spune ca i-a nimicit pe galii porniti sa jefuiasca Delfi 14,
ii surprinse si pe ei in timp ce cautau zadarnic sa se apropie de Vidal muntelui.
4. Asupra for se abatu nu numai ploaia care cadea in ropote, insotita de o grin-
astfel incit se parea ca ele anume cauta trupuri omeneti ; i cadeau loviti nu
numai soldati de rind, ci i capetenii. 6. in timp ce fugeau in debandada la
1 Cf. infra XLII, 11,4 si Trogus Pompeius, Prologul, 32.
11 Bastarnii populau regiunea dintre Sava si Morava.
12 In realitate scordiscii erau celti, iar bastarnii germani. Pentru problema mult
dezbiitutil a originii si apartenentei etnice a bastarnilor, vezi R. Vulpe, Le problems des
Bastarnes a la lumiere des decouvertes archeologiques en Moldavie, in Nouvelles etudes
d'histoire, Bucuresti, 1955, p. 103, 119 si articolul lui T. Zawadzki, Bastarnowie, in Slownik
etarotytnolci slowianskich, I, Varsovia, 1961.
17 -- c. 1414
www.dacoromanica.ro
TITUS LIVIUS
268
abirent.
XLI, 23, 12. Bastarnas primum ad terrorem omnium in Dardaniam
misit ; qui si sedem eam tenuissent, graviores eos accolas Graeciae
habuisset, quam Asia Gallos habebat.
Mesembriamque W. Her a e u s.
www.dacoromanica.ro
259
vale, printre stinci uriase, cazind si repezindu-se orbeste, si dupa ce erau atit
de ingroziti, ii mai atacara si tracii. Lash' ei insisi spuneau ca zeii i-au pus pe
fuga s1 ca cerul s-a napustit asupra lor. 7. Risipiti de vijelie ca niste naufragiati,
cei mai multi dintre ei, fiind doar pe jumatate inarmati, s-au reintors in lagarul
de unde plecasera. Aici au inceput sa se sfatuiasca, sa vada ce-i de facut. De
aici a iesit o mare neintelegere, unii socotind ea e bine s se intoarca acasa, iar
tarii, pe drumul pe care venise. 9. Perseu, care pusese mina pe putere, porunci
ca intigenus sa fie omorit. Apoi, pins sa-si intareasca puterea, trimise soli la
Roma sa ceara innoirea tratatului de prietenie incheiat de tatal sau 16 i recunoas- 10
5. in acelasi timp venisera soli si din partea regelui Perseu 19 ca sa se dezvinovateasca, aratind ca bastarnii n-au fost chemati de rege si ca nu fac nimic din
ordinul acestuia . 7. Vazind ca bastarnii nu numai ca nu mai pleaca din Cara
lor, lucru pe care it sperasera, dar ca pe zi ce trece devin tot mai grew de suportat
datorita sprijinului si ajutoarelor pe care acestia le primeau de la tracii invecinati 20
si de la scordisci, dardanii au ajuns la convingerea ca trebuie sa incerce o fapta
indrazneata, chiar data ar fi primejdioasa. Venind din toate partile s-au inarmat
cu totii si s-au adunat linga cetatea cea mai apropiata de tabara bastarnilor.
XLI, 23, 12. Pentru 23 a ingrozi pe toata lumea (Perseu) a trimis mai 25
intii pe bastarni impotriva Dardaniei. Acestia data s-ar fi statornicit 24, ar fi
fost pentru Grecia niste vecini si mai periculosi decit erau galii pentru Asia.
19
din interior s. Noi am urmat insa emendatia lui W. Heraeus Apolloniam Mesernbriamque
care a fost in general acceptata de cercetatori.
16 In anul 197 i.e.n., dupd al doilea razboi macedonean.
15 La plingerea dardanilor, senatul trimisese o comisie sub conducerea lui Aulus Pos tumius,
multi au pierit.
www.dacoromanica.ro
260
TITUS LIVIUS
www.dacoromanica.ro
261
XL II, 11, 4. ... Neamul bastarnilor 25 a fost stirnit din locurile in care
traia, pentru ca, increzindu-se in forlele lor, sa treaca in Italia.
XL IV, 26, 2. Dar din pricina zgirceniei, regele a pierdut si alianta oferita
mai inainte de Gentius 28, CU se ajutorul imens oferit de galii 27 raspinditi atunci
prin Iliria. 3. Veneau zece mii de calareti si un numar egal de pedestrasi ; acestia
din urma se Iineau in goana pe linga cai, si in toiul luptei incalecau pe caii liberi
ai calaretilor cazuti 28. Galii se intelesesera cu Perseu sa primeasca de indata
cite zece galbeni 28 de fiecare calarq, cite cinci de fiecare pedestras si o mie
pentru seful lor.
XL IV, 27, 1. Era clar pentru toti 20 ca regele se temea sa plateasca un
numar atit de mare de oameni si Ca nu avea fried de altceva ; cum insa nimeni
nu indraznea sa-si dea parerea celui care be cerea sfatul, Antigonus fu trimis din 10'
nou sa comunice galilor ca ajutorul a numai cinci mii de calareti este suficient
pentru rege si ca nu mai reline restul trupelor. 2. Cind auzira barbarii acest
lucru se isca un freamat printre oamenii infuriate ca au fost adusi degeaba din
locurile lor ; Clondicus intreba din nou data cel pulin acestor cinci mii de oameni
le poate plati suma cuvenita. 3. Vazind ca si in aceasta chestiune [Antigonus] 16
des raspunsuri indoielnice, fara sa se ating6 de solul care cautase sa-1 insele, lucru
pe care nici chiar acesta nu indraznise sa-1 spere, dupa ce au devastat regiunile
din Tracia care se gaseau in calea lor, ei s-au intors Inapoi spre Istru.
XLV, 4, 3. ... acela 31 care, Inca cu putin timp inainte nefiind muliumit
doar cu regatul Macedoniei
atacase pe dardani se iliri se chemase in ajutor 20
pe bastarni.
XLV, 29, 3. ... Paulus [ Aemilius], vorbind in limba Latina, a facut cunos-
cut 32 4. ... ca [macedonenii] vor plati poporului roman jumatate din darile
pe care be platisera regilor ; 5. apoi, ca de acum inainte Macedonia va fi imparIita
In patru regiuni 33.
SCURTE REZUMATE
Regele ilirilor.
27 Bastarnii au revenit in primiivara anului 168 tot sub conducerea lui Clondicus (cf. Poli28
33 In consiliul care dezbatea numarul mercenarilor bastarni care trebuiau sa fie angajati.
sl Perseu.
32 La congresul de la Amphipolis, din anul 167 i.e.n., dupa infringerea lui Perseu.
33 Formal insa Macedonia a devenit provincie romans abia in anul 146 i.e.n., dupa
rascoala lui Andriscos. Dupes crearea provinciei Macedonia va incepe expansiunea politica
romans spre regiunile dunarene (cf. infra Scurte rezumate si Florus, I, 39, 1; II, 26, 13).
34 Consul in anul 114 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 4).
www.dacoromanica.ro
TITUS LIVIUS
262
10
eo enim Caesar
15
. . .
www.dacoromanica.ro
263
...
impotriva dardanilor...
XCV. C. Curio in calitate de proconsul a invins pe dardani in Tracia.
XCVII... Proconsulul M. Lucullus 35 i-a supus pe traci.
CIII... Proconsulul C. Antonius 40 a intreprins in Tracia o actiune lipsita
de succes.
CXVII. C. Octavius 41 a venit din Epir la Roma, caci Cezar, care avea 10
de gind sa poarte razboi in Macedonia, it trimisese inainte intr-acolo.
CXXII. M. Brutus 42 se lupta cu foarte putin succes impotriva tracilor.
CXXXIV. ... Se povestete despre razboiul dus de M. Crassus 43 impotriva bastarnilor, a moesilor i a altor populaIii.
tracilor.
CXL. Se povestete despre tracii infrinTi de L. Piso 44...
85
36
37
38
39
40
41
42
www.dacoromanica.ro
ELEGIARUM LIBRI IV
www.dacoromanica.ro
LIV. PROPERTIU
A trait la Roma intre anii 54-16 i.e.n., facind parte din cercul lui Mecena,
Vergiliu si Horatiu. Propertiu a scris 4 car %i de elegii intre anii 28 si 16.
Stirile cuprinse in opera sa reprezinta bagajul obisnuit de cunostinte al unui
roman cult.
Editia: Properce, Elegies, Texte etabli et traduit par D. Paganelli, Les
Belles Lettres, Paris, 1929.
ELEGII
IV, 3, 7-9.
1 E vorba de un sot care pleaca in nenumarate campanii, in loc sa stea linga tinara
sa sotie.
Popula%ii din Asia rasariteana, de unde se aducea mAtasea.
8 Sclavii geti si daci din comediile lui Menandru vi Terentiu.
www.dacoromanica.ro
XIV, 1.7 1. CH 8E
iceATcx11 . . .
CrUVITCTEL. . .
'VT)
zXDOLX(7)
xoci.
ITE'co-ocv
...
10
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
10
V, 26,
6
V, 30,
10
20
www.dacoromanica.ro
Imparatul August s-a nascut la Roma in anul 63 i.e.n. si a fost fiul adoptiv
10
1 Luptele au avut loc intre anii 12-9 i.e.n. si intre anii 6-9 e.n., cind panonii au
fost definitiv supusi (cf. Suetoniu, Tiberiu, 17 i Velleius Paterculus, II, 39, 3).
2 Viitorul imparat Tiberiu.
3 Sub imperiu, generalii romani comandau trupele in numele imparatului, care era
comandantul suprem.
4 Aluzie la campania din anii 11-12 e.n., condusa de Cornelius Lentulus (cf. Florus,
II, 28, 19), guvernatorul Panoniei, si de generalul Sextus Aelius Catus (cf. Strabon,
VII, 3, 10). Pentru alte expeditii impotriva dacilor vezi Strabon, nota 70.
5 Cf. Horatiu, Cintul secular, 55.
www.dacoromanica.ro
INIPARATUL AUGUST
270
7. Havvovtaw
6;16 Tti3Eptcu
12. Tc'cae Ac'cxo.w 8tocc3FccrocnoAM] aovati.E.c 61101% alatotc ato)ip.Ov a-r pa-
. .
20. Tc7.)v
of.
xoci iocpg-
www.dacoromanica.ro
V, 26, 2.
3
V, 30, 7
8
9
10
11.
12
13
14
15
V, 31, 18.
19
20
21
271
10
www.dacoromanica.ro
15
ARS AMATORIA
III, 332.
...
www.dacoromanica.ro
>
LVII.
OVIDIU
ARTA DE A IUB I
III, 332.
...
I, 2, 94.
o. 1414
www.dacoromanica.ro
10
274
OVIDIU
I, 10, 13-14. Nunc quoque tuta, precor, vasti secet ostia Ponti,
quasque petit, Getici litoris intret aquas !
10
www.dacoromanica.ro
I,
275
10.
I, 11, 31-42. Tarmul sting [al Pontuluil este barbar si deprins cu pradaciunile 15
lacome:
18
www.dacoromanica.ro
20
276
OVIDIU
10
15
20
www.dacoromanica.ro
277
10
tianus) din sec. XI, iar varianta adoptata de not se gaseste in manuscrise din sec. XIII.
to E posibil sa fie o grafie gresita a denumirii unei ramuri a iazigilor,
si
anume sarmatii
11 Litoralul dobrogean facea parte din praefectura orae maritimae, care la Inceput tinea
de provincia Macedonia (vezi nota 94). Nu se poate sti insa data precise cind au procedat
romanii la aceasta anexiune. In orice caz ea a avut loc cu putin Inaintea sosirii lui Ovidiu
la Tomis, cum reiese din aceste versuri, scrise probabil in anul 9 e.n. (Ist. Rom., p. 481).
12 Cf. Triste, V, 10, 14.
18 Pentru IItirile poetului cu privire la regiunile noastre, vezi. N. Lascu, Pamintul si
vechii locuitori ai Ora noastre in opera din exit a lui Ovidius in Publius Ovidius Naso,
Bucuresti, 1957, p. 119-191 si Vulpe, Dobroudja, passim.
www.dacoromanica.ro
20
25
16
278
III, 2, 8.
OVIDIU
15
www.dacoromanica.ro
''
III, 2,8.
279
Tinut aspru,
care o compara cu aceea a Italiei, si pentru a induiosa pe eel de la Roma, totusi datele
prezentate sint in general in concordanta cu observatiile moderne (vezi C. Briltescu. Clima
www.dacoromanica.ro
25
280
III, 8, 17
III, 8, 27.
OVIDIU
25 III, 9, 33-34. Inde Tomis dictus locus hic, quia fertur in illo
membra soror fratris consecuisse sui.
www.dacoromanica.ro
urbes
281
Poate cindva Imi va fi dat sa.-1 rog cind isi va potoli minia,
20 dar si atunci Inca voi fi cu grija in suflet.
Eu ii cer cel putin, si lucrul acesta pentru moment este o mare
binefacere, 5
III, 8, 27.
III, 8, 37-42. Cind vad locurile de aici, obiceiurile oamenilor, limba si felul
for de viaIa,
si cind ma gindesc ce sint si ce am fost,
10
15
5 insa se stie ca numele acestui loc, mai vechi decit asezarea cetatii,
20
III, 9, 33-34. De aceea acest loc a fost numit Tomis 81, fiindca, spune povestea, 25
Tomis, Bucuresti, 1962, p. 13-17. Despre situatia orasului in vremea poetului, vezi
www.dacoromanica.ro
282
10
15
20
25
OVIDIU
www.dacoromanica.ro
283
111, 10, 1-78. Daca cineva 4i mai amintete Inca de Naso, care a fost smuls
de acolo,
10
15
20
www.dacoromanica.ro
25
284
OVIDIU
10
20
25
30
www.dacoromanica.ro
285
si care isi amesteca apele cu marea cea intinsa prin mai multe guri,
10
pe data
25
la fel cu pamintul
dusmanii barbari navalesc pe caii for
;
55 dusmanii sint calareIi destoinici, trag bine cu sageata
si pustiesc pins departe tot Iinutul vecin.
Localnicii fug in toate parTile ; nimeni nu mai pazeste ogoarele 30
si avutul for nepazit cade prada jafului ;
bogatii mici, ca la Tara: vite si care ce scirtile,
60 si avutul ce-1 are un locuitor sarman.
22 Aluzie la legenda lui Hero si Leandru. Acesta din urma s-a inecat in apele strimtorii
Bosporului.
www.dacoromanica.ro
286
OVIDIU
10
15
25
poenas
* Tomitis Lachmann
www.dacoromanica.ro
287
razboinice,
III, 12, 1-2. Frigul incepe deja sa scads sub actiunea zefirului 9i la
sfir9itul acestui an
iarna pare sa fi fost mai lungs in Meotida 27.
14 Vezi nota 29.
It Eroul unei celebre poezii mitologice a lui Calimah, care a trimis un mar pe care
era scrisa o declaratie de dragoste catre o preoteasa a zeitei Hera.
" Constelatiile Carului Mare 1i Carului Mic. Dupa legends, pe muntele Menal din
Arcadia domnea Areas fiul nimfei Calisto. Pe amindoi Iupiter i-a transformat in constelatii.
" K. Lachmann a propus corectura Tomis pentru forma Maeotis. Indiferent Ins& de
varianta adoptata, poetul are hi vedere conditiile climatice din Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU
288
III, 12, 13-16. Quoque loco est vitis, de palmite gemma movetur:
nam procul a Getico litore vitis abest ;
15 quoque loco est arbor, turgescit in arbore ramus:
nam procul a Geticis finibus arbor abest.
20
25
III, 13, 25-28. Si tamen est aliquid nobis hac lute petendum,
in loca ne redeas amplius ista, precor,
dum me terrarum pars paene novissima, Pontus,
Euxinus falso nomine dictus, habet.
III, 14, 37-50. Non hic librorum, per quos inviter alarque,
30
copia :
www.dacoromanica.ro
289
III, 12, 13-16. Mugurul odrasleste in locurile pe unde creste vita de vie,
caci ea se afla departe de tarmul getic.
15 Ramurile cresc pe arbori acolo unde sint arbori,
caci ei se afla departe de hotarele getilor.
III, 12, 27-44. Eu nu simt alts placere decit zapada care se topeste la soarele
primfiverii
10
25
Pontul,
- 0. 1414
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIU
290
10
IV, 1, 19.
IV, 1, 45.
15 IV,
20
25
www.dacoromanica.ro
291
10
IV, 1, 45.
IV, I, 57-62.
florile
Pontului.
IV, 1, 67-96.
20
zidul cetalii,
70 iar siguranta sa-i fie cu greu pazita de fortele locale N.
In tinereTe am fugit de asprele lupte ostaeti;
i doar pentru joc am pus mina pe arme.
www.dacoromanica.ro
25
292
10
OVIDIU
20
www.dacoromanica.ro
293
20
IV, 4, 55-66.
linistite.
Sint imprejur populatii care caut6 prada prin varsare de singe.
60 Deci uscatul nu este mai putin de temut decit apa inselatoare.
Acei de care auzi Ca le place singele de om
traiesc aproape sub acelasi cer cu mine.
32 Altarul zeitei Artemis, areia i se aduceau jertfe omenesti. Vezi Pindar, nota 17.
www.dacoromanica.ro
25
30
35
294
OVIDIU
20
www.dacoromanica.ro
295
IV, 6, 45-48. imi lipseste chipul Romei, imi lipsesc prietenii, grija mea,
si ceea ce mi-e mai stump ca orice, imi lipseste sotia.
Este de fats norodul scitic si multimea getilor imbracati
cu pantaloni.
Astfel ma tulbura i ceea ce vad si ceea ce nu vad.
IV, 8, 15-16.
Nu w au gasit cu tale
zeii,
10
IV, 8, 41-42. Trebuie sa-mi petrec viata departe de patrie, sub polul dela
miazanoapte,
IV, 10, 93-98. Cei mai buni ani ai mei trecusera, imi sosise vremea parului 15
carunt,
de mash!). la Pisa,
luase de zece on premii 35,
0 Rege legendar al taurilor, care jertfea pe toti strainii venili in Taurida (Crimeea
de astazi).
35 In orasul Pisa din Elida aveau loc intreceri sportive, din patru in patru ani, la care
invingatorul apata o cununa de maslini. Trecusera deci 40 de ani de la nasterea poetului.
3. Cf. Triste, V, 10, 14.
ez Locul de intilnire si de interpa'trundere a celor doua neamuri.
www.dacoromanica.ro
OVIDIU
296
V, 1, 13-14. Sic
V, 1, 72-74.
16
V, 2,
V, 2,
20
65
25
70
www.dacoromanica.ro
297
de Istru.
V, 1, 1-2.
V, 1, 13-14.
V, 1, 21-22.
V, 1, 45-46.
10
V, 1, 72-74.
15
V, 2, 61-72.
20
nului.
www.dacoromanica.ro
25
298
OVIDIU
10
V, 4,
www.dacoromanica.ro
299
V, 3, 7-12.
V, 3, 21-22.
V, 4,
1-2.
10
V, 5, 27-28.
V, 6, 19-21.
1 2.
V, 7, 9-20.
www.dacoromanica.ro
300
OVIDIU
10
15
20
25
www.dacoromanica.ro
301
V, 7, 41-60.
Ce-as putea face mai bun eu, care sint parasit aici pe tarmuri
singuratice?
20
V, 10, 1-52.
cluzia ca la geti se practica duelul judiciar (Tomes, cite greco-gete, chez Ovide in Ovidiana.
Recherches sue Ovide, Les Belles Lettres, Paris, 1958, p. 379-390).
www.dacoromanica.ro
26
302
OVIDIU
10
15
20
26
www.dacoromanica.ro
303
15
42 Aceasta denumire a Marii Negre nu apare decit la Teocrit, 16, 99 cu scolia respective.
48 Regiunile dobrogene se mai numeau si a Tarmul sting * (al Marii Negre). Cf. Strabon,
VII, 7, 1. In latineste sinister inseamna <4 sting *, dar si sinistru", de aici jocul de cuvinte
al poetului.
44 Vezi nota 29.
www.dacoromanica.ro
25
304
OVIDIU
10
15
20
V, 12, 10.
25
30
www.dacoromanica.ro
305
10
- c. 1414
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIU
306
1, 1-2.
15 I,
1, 79...
25
www.dacoromanica.ro
307
V, 13, 1-2. Din Tara ge%ilor IIi trimite Naso al tau urari de sanatate,
daca cineva poate sa trimita ceva de care el insu0 duce lipsa.
10
I, 1, 79. ... Poate voi fi mutat intr-o lume in care nu se gasesc arcuri scitice 50. 15
1,2,15-28. Traiesc in mijlocul dumanilor i al primejdiilor,
ca i cum mi-ar fi fost rapita si linistea o data cu patria.
Ca rana sa fie mai groaznica, spre a princinui moartea pe doua cai,
cei de aici ung virfurile cu venin de vipera.
Calare pe cal i cu astfel de arme ei dau tircoale zidurilor, intre care
20
domnete groaza,
www.dacoromanica.ro
308
OVIDIU
I,
10
15
20
I,
I,
25
30
www.dacoromanica.ro
309
I, 2, 43-48. Dar, cel putin, cind vine linistea si somnul, acest leac obstesc al grijilor,
I, 2, 59-60. Adesea imi doresc moartea si tot eu pe data ma rog sa nu mai vina,
ca nu cumva oasele mele sa se odihneasca pe pamint sarmatic.
sa Italic, roman.
64 Poetul se adreseaza prietenului sau Maximus, un favorit al impriratului August.
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIU
310
105
110
10
I,
16
20
25
30
www.dacoromanica.ro
105
ci,
311
10
15
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIU
812
I, 5, 12.
10
15
75
I,
20
25
10
30
www.dacoromanica.ro
I, 5, 12.
313
I, 5, 61-66. Pentru ce atita grija ca sa iasa cit mai slefuite poeziile mele?
15
20
25
www.dacoromanica.ro
OVIDIU
314
I, 8,
20.
10
10
15
15
20
25
www.dacoromanica.ro
316
Caspianul Aegisos
15
10
acestia nu se asteptau,
a cucerit-o si a ridicat armele impotriva regelui 69.
Amintindu-si de mareata sa obirsie, pe care o sporise prin vitejie,
acesta soli pe data inconjurat de nenumaraIi soldali 60,
20
15
gasea sub supravegherea unui praefectus orae maritimae (vezi nota 11), ci facea parte din statul
clientelar al odrisilor, ceea ce explica prezenta unor trupe trace, si nu romane, in anul 12 e.n.
se Probabil tinarul Cotys, care mostenise de curind (in anul 12 e.n.) partea dobrogeana
a regatului de la tatal sau Rhoemetalces (cf. Ponticele, II, 9, 38 si Tacit, Anale, H, 64).
6 Luptele au avut loc in anul 12 e.n., iar cetatea a fost cucerita cu ajutorul romanilor.
Vezi notele 88 si 91.
si Constelatia Closca cu puii.
ea Bunurile pe care le avusese poetul in Italia.
www.dacoromanica.ro
20
26
316
OVIDIU
60
I,
I,
I, 10, 35.
II, 1, 3.
II, 2, 1-4.
www.dacoromanica.ro
60
317
I, 10, 31-32. Nu sint ingreuiat de ospete ; chiar data as avea pasiunea lor,
n -as gasi nicaieri in tinuturile getice belug de mincare.
II, 1, 3.
II, 1, 19-20. Datorita tie, Faima, eu, care traiesc in mijlocul getilor care 10
ma inconjoara,
15
II, 2, 1-4. Cel care din primii sai ani a venerat familia voastra,
Naso cel izgonit pe tarmul sting al Pontului Euxin,
iti trimite, o Messalinus, de la gelii cei nesupu0, acest salut,
pe care obipuia sa 11-1 prezinte in persoana.
20
www.dacoromanica.ro
25
OVIDIU
318
II, 4, 1.
II, 5, 9
...
II, 6, 1-2.
5 II, 7, 1-2.
15
70
20
25
www.dacoromanica.ro
319
II, 4, 1.
II, 5, 9.
II, 6, 1-2. Cu o poezie 11 saluta pe Graecinus 65 cel care obinuia sa-1 intimpine
in persoank
10
aproape.
15
20
www.dacoromanica.ro
25
320
OVIDIU
10
illis Getis.
20
25
www.dacoromanica.ro
321
II, 9, 51-54. Poeziile tale sint o dovada ; daca ai indeparta de pe ele numele tau,
a spune ca nu le-a compus un tinar trac.
Yn acest tinut Orfeu nu mai este singurul poet,
iar tara bistoniana este mindra de talentul tau.
II, 9, 65-68. Intind bratele rugatoare catre tine, ca poet catre poet:
Tara ta sa fie prielnica exilului meu.
N-am venit pe Varmurile Pontului vinovat de omor,
iar miinile mele nu au amestecat otravuri nimicitoare.
10
II, 10, 49-50. Eti 71 aici fara ca s-o tii i de multe on te afli aici, tu care
esti absent,
Am impresia ca tu vii din mijlocul oraplui la getii de aici.
15
III, 1. 1-30. Mare, lovita intiia oath de visla lui Iason,
i tu, pamint, care nu duci lipsa nici de dumani cruzi nici de zapada,
20
lath suparare, as vrea sa -ti spun: a Tu eti partea cea mai rea
In viata-mi aspra de exilat ; tu-mi ingreuiezi nenorocirea.
Vezi nota 59. Pentru raporturile tinarului rege cu cetatea Callatis vezi inscriptiile
" Sicilia, pe care poetul o vizitase odinioard in tovarrisia prietenului caruia ii este
adresata scrisoarea.
71 In mintea Si in inima poetului.
21 - 0. 1414
www.dacoromanica.ro
25
322
OVIDIU
15
10
15
20
25
30
30
www.dacoromanica.ro
323
nu-i sigur nici pentru cel care vine cu piciorul, nici pentru cel ce
merge cu corabia.
Asadar nu-i de mirare ea rog mereu un sfirsit pentru
30 aceste nenorociri si alt pamint de surghiun.
15
20
25
74 Zeita Artemis.
21
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIU
324
6 III, 3, 25-26. Hue quoque venisti, pax est ubi tempore nullo,
et coit astrictis barbarus Hister aquis?
III, 4,
2.
. . .
Tomitana
. . .
ab urbe .
. .
III, 4, 91-92. Nec mea verba legis, qui sum summotus ad Histrurn,
non bene pacatis flumina pota Getis.
16
III, 5, 45.
III, 7, 19.
III, 7, 40.
www.dacoromanica.ro
326
De buns seams chiar pe acest Iarm, decit care altul mai salbatic nu-i,
100
10
cel ce a
scris-o :
15
III, 5, 27-28. Deoarece soarta a vrut sa traiesc departe de voi si de pa tria mea,
...
www.dacoromanica.ro
20
OVIDIli
326
10
15
10
20
www.dacoromanica.ro
327
15
20
Aceasta e muza, o Maximus 80, care are trecere aici, in aceste locuri !
III, 9, 3-4. Eu nu fac altceva decit sa ma rog pentru un loc mai prielnic
si sa ma pling de multimea dusmanilor care ma inconjoara.
III, 9, 31-32. Abia mi se pare ca sint Intreg la minte, deoarece scriu poezii 25
si am grija sa le corectez in mijlocul getilor salbatici.
80 Maximus era unul dintre favori%ii imparatului August i Ovidiu spera sa fie
ajutat de el.
81 Poetul Cornelius Severus.
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIU
328
IV, 2, 37-38. Hic mea cui recitem nisi flavis scripta Corallis,
quasque alias gentes barbarus Hister habet ?
5
IV, 4, 22.
10 IV, 6, 5.
15
20
10
25
15
www.dacoromanica.ro
329
IV, 2, 21-22. Daca cineva 1-ar fi aruncat in aceasta Tara pe Homer insui,
crede-ma, i el ar fi devenit get.
IV, 2, 37-38. Cui as putea citi aici scrierile mele decit coralilor 82
blonzi i celorlalte triburi pe care le are Istrul cel barbar?
IV, 3, 51-52. Daca mi-ar fi spus cineva: # Vei merge pe tarmul [Pontului]
Euxin
i te vei teme sa nu fii lovit de arcul uni get )) 83 . .
10
IV, 6, 45-46. Mai de grabs Istrul, care din pacate este prea aproape de mine,
ii va schimba cursul de la Marea Euxina spre izvoare 84.
IV, 7, 1-30. Fiindca ai fost trimis, o Vestalis 85, catre apele Euxinului,
ca sa imparti dreptate 86 in locuri aezate la pol,
iata tu insuIi vezi pe ce fel de pamint traiesc
15
i imi vei fi martor ca eu nu am obiceiul sa ma pling degeaba.
5 Tinere nascut din regi alpini, chezaia to
s se alature cu folos vorbelor mele.
Tu insuii vezi in mod neindoios ca marea s-a prefacut in gheaVa ;
tu insuli vezi ea vinurile stau nem4cate din pricina gerului care le-a 20
ingheIat.
Tu insuIi vezi cum salbaticul caruta iazig mina
10
" Despre acest personaj vezi RE, VIII A2, col. 1776-8.
www.dacoromanica.ro
25
OVIDIU
330
10
15
1V, 7, 47
20
25
www.dacoromanica.ro
331
10
15
20
www.dacoromanica.ro
25
332
10
16
20
26
OVIDIU
www.dacoromanica.ro
333
10
15
20
Graecinus.
daca interiorul Dobrogei rdmine in statul clientelar al odrisilor. Vezi Pippidi, Contri-
bulii, p. 194.
95 De fapt Moesia. Adesea intilnim grafia Mysia pentru Moesia, chiar atunci cind
nu se face confuzia, ca in cazul de fats. Cele doua forme asemanatoare se confunda uneori
numai grafic, iar alteori, mai ales la autorii tirzii, si ca notiune (cf. Pliniu cel Batrin, V, 125).
" Poate ca intre acestea s-a numarat si Callatis, cum crede Th. Sauciuc-Saveanu,
Ariston, Aristons Sohn aus Kallatis, in Dacia , N.S. II (1958), p. 222.
www.dacoromanica.ro
25
30
OVIDIU
334
105
IV, 9, 113 120. Tota licet quaeras hoc me non fingere dicet
officii testis Pontica terra mei.
115
10
120
IV, 10, 1-2. Haec mihi Cimmerio his tertia ducitur aestas
litore pellitos inter agenda Getas.
15
20
25
www.dacoromanica.ro
105
335
IV, 9, 113-120. Poti sa intrebi tot tinutul Pontului ; Ili va spune ca nu sint
vorbe goale ;
120
IV, 10, 1-2. Iata a sasea iarna care trece si pe care trebuie s-o petrec pe tarmul
cimmerian, intre getii imbracati in piei de animale.
IV, 10, 29-46. Desi barbarii ratacesc mai liberi in tinutul din dreapta,
nu lasa totusi nici tarmul acesta in sigurania.
Aici ogoarele sint fail arbori, aici sagetile sint unse cu otrava ;
aici iarna face din mare drum pentru cel care merge pe jos,
incit drumetul merge fara sa se ude si fara corabie,
pe acolo pe unde mai-nainte isi croia visla drum, dind apa
la o parte.
35 Cei ce vin de aici ne spun ca voi cu greu puteti crede acestea ;
ce nenorocit este deci cel ce suporta necazuri atit de aspre, Inc it
sint de necrezut !
Crede totusi ! Nu to voi lasa sa nu stii cauzele
pentru care ingrozitoarea iarna invirtoseaza marea sarmatica 99.
Este foarte aproape de not o constelatie in forma de car
40 si care aduce un frig cumplit.
97 August murise in 14 e.n. in anul urmator, au avut loc cerernonii in amintirea impa'ratului, cu care ocazie Ovidiu a fost numit agonotet al cetatii Tomis. Cf. infra versul 115.
98 Vezi nota 93.
98 Vezi nota 42.
www.dacoromanica.ro
15
20
25
OVIDIU
336
45
10
60
65
70
25
30
www.dacoromanica.ro
337
IV, 10, 57-70. Si multe alte ape se varsa in Pont, intre care cea mai mare
este Dunarea, care nu se lass mai prejos decit tine, Nilule.
Tot acest belug de ape dulci sporete apa marii i o schimba ;
60
10
IV, 12, 33-34. Ci mai curind ar putea sa lipseasea acestui pamint rdzboiul i
frigul,
25
noastre.
IV, 13, 33-40. Cind am terminat de citit aceste versuri inspirate de o muza strains, 30
35
c. 1414
www.dacoromanica.ro
OVIDIU
338
IV, 14, 7-16. Nulla mihi cura est, terra quo muter ab ista,
hac quia, quam video, gratior omnis erit.
In medias Syrtes, mediam mea vela Charybdin
10 mittite, praesenti dum careamus humo.
10
15
15
20
25
30
IV, 14, 23-30. Sed nihil admisi: nulla est mea culpa, Tomitae,
quos ego, cum loca sim vestra perosus, amo.
25 Quilibet excutiat nostri monimenta laboris :
littera de vobis est mea questa nihil.
Frigus et incursus omni de parte timendos
et quod pulsetur murus ab hoste, queror.
In loca non homines verissima crimina dixi.
30 Culpatis vestrum vos quoque saepe solum.
IV, 14, 45-48. Adde, quod Illyrica si iam pice nigrior essem,
non mordenda mihi turba fidelis erat.
Molliter a vobis mea sors excepta, Tomitae,
tam mites Graios indicat esse viros.
IV, 14, 53-56. Solus adhuc ego sum vestris immunis in oris,
exceptis, si qui munera legis habent.
55 Tempora sacrata mea sunt velata corona,
publicus invito quam favor imposuit.
www.dacoromanica.ro
339
I V, 14, 7-16. N-am alta grija decit sa ma mut din aceasta -tara,
fiindca oricare alta imi va fi mai placuta decit cea pe care o vad.
Trimiteti corabia cu mine in mijlocul Sirtelor, in mijlocul Caribdei,
10 numai sa nu mai am parte de pamintul din fata ochilor.
Si cu Stixul data exists voi schimba bucuros Istrul;
10
IV, 14, 23-30. Dar n-am facut nici un rau, n-am nici o viva, tomitani,
pe voi va iubesc, deli urasc pamintul vostru.
25 Sa cerceteze oricine vrea cu de-amanuntul operele muncii mele,
prin nici o liter% nu m-am plins de voi.
Ma pling de frigul de aici, de navalirile de care trebuie sa ma tern ca 20
25
www.dacoromanica.ro
30
OVIDIIJ
340
IV, 14, 59-62. Tam milli cara Tomis, patria quae sede fugatis
CO tempus ad hoc nobis hospita fida manet :
di modo fecissent, placidae spem posset habere
pacis, et a gelido longius axe foret.
5
IV, 15, 35-36. Seu tamen effectus habitura est gratia, seu me
dura iubet gelido Parca sub axe rnori.
IV, 15, 39-40. Audict et caelo posita est quaecumque sub ullo,
transit nostra feros si modo Musa Getas. . .
IBIS
10 137-139.
329-330.
637-638.
15
SCHOLIA IN IBIN
25
www.dacoromanica.ro
341
IV, 14, 59-62. Atit imi e de drag Tomis, care pentru un alungat din patrie
60
IV, 15, 35-36. Dar fie Ca trecerea de care to bucuri va avea un efect 105, fie &
IV, 15, 39-40. Toate cite sint sub cer vor auzi de el,
numai data muza mea va trece dincolo de cruzii geti...
IBIS
10
15
COMENTARII LA IBIS
329. Sau de pe [tarmurile] amastriace. Lenneus, regele amalfrieilor, fiind
prins de Mitridate i lasat singur intr-o insula. din Pont, a murit (acolo) de
foame. G.
107 Poetul se adreseaza dusmanului siiu de la Roma, impotriva ciiruia este indreptata
intreaga lucrare.
15 Vezi comentariul antic care urineazil.
www.dacoromanica.ro
342
OVIDIU
Imprecatur miseram mortem Lenei, qui cum rex esset Amastricorum populorum in Scythia expulsus a Mithridate in Achillis
dromon
www.dacoromanica.ro
343
mai sus sa ti se intimple si aceasta, cea mai gyozava: s traiqti intre geti... C.
109 Comentatorul face confuzia, intllnita i la alti autori, datorita asemanarii numelor, intre insula Leuce (erpilor) i Alergarea lui Ahile (peninsula sau mai exact limba
de pamint nisipos de la gurile Niprului). Cf. de ex. Pindar, Scolii la Nemeene, IV, 79
si Arian, Descrierea cdldtoriei in jurul Pontului Euxin, 21,1. Pentru aceasta problema
incilcita de fapt se pare ea numele de Insula lui Achile initial it purta Leuce, iar apoi
Borysthene (Berezan), vezi RE, XXII, col. 4-8.
110 Personajul acesta, din a doua jumatate a sec. IV i.e.n., este confundat probabil
cu nepotul lui Mitridate, care s-a sinucis in insula Lemnos, dupa ce a fost facut prizoflier de romani. Pentru felul cum s-a ajuns la crearea figurii lui Lenneus, prin contami-
narea dintre diferitele nume si calificative ale personajului amintit, vezi Latiev, Scythica
.et Caucasica, In Becnimic Apemen licTopine>, 1949, 1, p. 245, n. 4.
www.dacoromanica.ro
10
CONSOLATIO AD LIVIAM
379-391.
6
10
15
www.dacoromanica.ro
In manuscrisele lui Ovidiu ni s-a pastrat o poezie de 474 versuri, intitulata Mingliere pentru Livia, alcatuita de un poet anonim din prirnul patrar
al secolului I e.n.
Editia: Aem. Baehrens, Poetae Latini minores, vol. I, Leipzig, Teubner,
1879, p. 117-118.
390
1 Livia Drusilla, nascutd in anul 58 i.e.n., s-a maritat cu Ti. Claudius Nero, apoi cu
imparatul August. Din prima ciisatorie a avut pe Tiberiu, viitorul imparat, si pe Drusus.
Ea a murit in anul 29 e.n.
2 Imparatul August.
3 Tiberiu
qi
Drusus.
4 Probabil aluzie la oraul Apulum i la campania din anii 10-9 i.e.n., cind romani;,
sub comanda generalului M. Vinicius, au patruns adinc in Dacia (vezi Ist. Rom., p. 293).
Pentru problema tribului dac al apulilor, vezi I. I. Russu, Dacius Appulus: Contributie
la onomastica traco-clacei
www.dacoromanica.ro
15
LIX.
C. VELLEI PATERCULI
www.dacoromanica.ro
S-a nascut din parinti bogati, originari din Campania, in anul 19 i.e.n.
Si a fost un timp tribun militar in Tracia si Macedonia. In anul 3 e.n., C. Vel-
mai vechi din timpul republicii pins la caderea Cartaginei (146 i.e.n.), iar in
a doua a dezvoltat pe larg evenimentele mai recente, in deosebi cele contemporane i mai ales cele din timpul domniei lui Tiberiu, pe care le-a cunoscut
din proprie experienta.
Editia: C. Vellei Paterculi Ex Historiae Romanae libris duobus quae
supersunt apparatu critico adiecto edidit Carolus Halm, Teubner, Leipzig, 1909.
2 In anul 16 i.e.n.
3 In anul 15 i.e.n.
4 Dupd a doua serie de lupte grele din anii 6 9 e.n.
5 In anul 15 i.e.n. a avut loc o expeditie de pedepsire impotriva scordiscilor (cf. Eusebiu,
Cronica, 248, 24).
6 Provincia Moesia a fost infiintatd probabil in anul 15 e.n. (cf. Apian, Iliria, 30).
Intre Cezar si optimati.
8 In anul 44 i.e.n. (cf. Suetoniu, Cezar, XLIV, 6).
www.dacoromanica.ro
10
II, 6, 12. Thraciae vero illa natio merito sibi sapientiae laudem
vindicaverit, quae natales hominum flebiliter, exequias cum hila5 ritate celebrans sine ullis doctorum praeceptis verum conditionis.
nostrae habitum pervidit.
www.dacoromanica.ro
A trait in prima jumata te a secolului I e.n., fiind contemporan cu C. Velleius Paterculus. Valerius Maximus a scris Fapte gi cuvinte vrednice de luare
aminte in care a adunat vorbe de duh, anecdote, scurte povestiri, intimplari
etc. Lucrarea, inchinata imparatului Tiberiu, pe care autorul I-a adulat, are o
valoare redusa, fiMd scrisa in graba.
Editia: Valerii Maximi Factorum et dictorum mentorabilium libri IX...
iterum recensuit Carolus Kempf, Teubner, Leipzig, 1888.
II, 6, 12. Pe buns dreptate neamul tracic a pretins pentru sine faima de
inielepciune, praznuind cu plinsete zilele de natere ale oamenilor i cu veselie
www.dacoromanica.ro
HISTORIAE PHILIPPICAE
II, 5, 8. Post haec pax apud Scythas fuit usque tempora Ianthyri
10 regis. 9. Huic Darius, rex Persarum, sicut supra dictum est, cum
filiae eius nuptias non obtinuisset, bellum intulit. 10. et, armatis
septingentis milibus hominum, Scythiam ingressus, non facientibus
hostibus pugnae potestatem, metuens, ne interrupto ponte Histri
reditus sibi intercluderetur, amissis LXXX milibus hominum, trepidus
15 refugit ; 11. quae iactura abundante multitudine inter damna nume-
www.dacoromanica.ro
II, 5, 8. Dupa aceea 2, a fost pace la sciti pins in vremea regelui Ianthyrus 3.
9. Impotriva acestuia a pornit razboi Darius, regele perOlor, pentru ca refuzase
sa-i dea de so-0e pe fiica sa, aa cum am spus mai inainte. 10. Darius a navalit 4
10
2 Dupa legends, sclavii scitilor s-ar fi rasculat in lipsa stapinilor, plecati intr-o expeditie,
si au fost readusi la ascultare dupa intoarcerea acestora (cf. Herodot, IV, 1).
8 Cf. Herodot, IV, 126.
4 Cf. Herodot, IV, 89 si urm.
Dupa ce a supus mai intii toata Tracia, Filip ataca in anul 339 i.e.n. pe scitii care
trecusera Dunarea i incepusera sa se aseze in Dobrogea (cf. Strabon, VII, 3, 18, Frontinus,
II, 4, 20 si Clemens din Alexandria, Covoare, V, 5, p. 240).
6 In realitate pentru a stabili granitele regatului sau la Dunare, politica cu totul fires sea
dupa cucerirea Traciei, urmarind controlul tarmului sting al Pontului. Toate marile puteri
din antichitate vor urmari acelasi tel, atit regatul macedonean al lui Alexandru gi regatul
elenistic al lui Lisimah, cit gi imperiul roman, respectiv cel bizantin, care ii urmeaza.
www.dacoromanica.ro
352
TROGUS POMPEIUS
www.dacoromanica.ro
353
ceste macedonenilor, pe care-i trimite inapoi, sa-i spuna lui Filip ca <c nici nu
i-a cerut ajutor, nici nu i-a fagaduit ca-1 va lasa urmas, 4. si ca scitii n-au nevoie
de ocrotirea macedonenilor ; caci ei sint mai buni decit macedonenii, iar el,
a.
5. Dupa ce a auzit aceste vesti, Filip trimise soli la Atheas, ca sa-i ceara o parte 10
din cheltuielile asediului 9, spre a nu fi nevoit sa inceteze razboiul din pricina
lipsei de bani ; sa-i mai spuna lui Atheas ca este dator sa faca acest lucru cu atit
mai grabnic cu cit soldatilor care i-au fost trimisi in ajutor nu numai Ca nu le-a
platit pretul serviciului, dar nici macar cheltuielile drumului. 7. Aruncind vina
pe clima aspra si pe sterilitatea solului, care nu ar da bogatii scitilor, ci abia
le-ar oferi cele necesare pentru hrana, Atheas raspunse ca el 4 n-are cu ce sa 16
multumeasca pe un rege atit de mare si socoteste ca e mai rusinos sa-si indeplineasca obligatia in parte decit de loc ; 9. ca scitii sint apreciati pentru vitejia
si virtosenia trupului, iar nu pentru averile for )). 10. Filip, vazindu-se luat
in bataie de joc, a renuntat la asediul Bizantului si a pornit cu razboi impotriva
scitilor, trimitind inainte soli care sa-i linisteasca pe acestia si sa vesteasca
pe Atheas ca 4n vreme ce el, Filip, asedia Bizantul, fagaduise o statuie lui 20
Hercule It si ca vine sa o aseze la gura Istrului ; el vine ca prieten al scitilor n
si ti cere acces netulburat, ca sa indeplineasca ritualul fats de zeu. 12. Acela
insa ii ceru sa-i trimita lui statuia, data vrea sa-si indeplineasca fagaduinta,
promitind ca o va aseza la locul ei si ca va avea grija sa ramina acolo nevatama ta. Nu va ingadui insa ca armata macedoneana sa-i incalce hotarele. 13. Iar
data Filip ar aseza statuia fara invoirea scitilor, dupa plecarea lui o va ridica 26
si din bronzul statuii va face virfuri de sageti. 14. Astfel au fost all-tate spiritele
douazeci de mii de copii si femei si un mare numar de vite ; our si argint insa
de loc. Pentru prima oars Filip s-a incredintat ca scitii au spus adevarul cind 30
au afirmat ca sint saraci. 16. Au fost trimise in Macedonia douazeci de mii de
IX, 3, 1. Pe clad Filip [al II-lea] se intorcea din Scitia, tribalii i-au tinut
calea si au refuzat sa-i dea libera trecere, data nu le & si for o parte din prada.
2. Din aceasta pricing s-a iscat cearta si apoi lupta in regula. Filip a fost ranit
7 In incercarea for de a se stabili probabil sub presiunea sarmatilor pe malul
drept al Dunarii, triburile scitice s-au lovit de rezistenla getilor autohtoni.
8 Regele s acesta era probabil seful unei uniuni de triburi getice (vezi Parvan,
Getica, p. 56-65).
o. 1414
www.dacoromanica.ro
354
TROGUS POMPEIUS
20
30
intulit, 17. caesusque cum omnibus copiis poenas temere inlati belli
genti innoxiae luit.
XIII, 4, 16. Leonato minor Phrygia evenit; Thracia et regiones
Pontici maris Lysimacho...
XVI, 1, 19. Lysimachus quoque cum Bello Dromichaetis, regis
Thracum, premeretur, ne eodem tempore adversus eum dimicare
necesse haberet, tradita ei altera parte Macedoniae, quae Antipatro,
genero eius, obvenerat, pacem cum eo fecit.
www.dacoromanica.ro
355
in coapsa de o sageata, care trecu prin trupul sau si-i omori calul. 3. Fiindca
toti credeau pe rege mort, prada a fost pierduta. Prazile luate de la sciIi pared
fusesera blestemate, atit de mare jale au pricinuit macedonenilor.
XI, 1, 1. In armata lui Filip [al II-lea] erau felurite neamuri, de aceea, dupa
moartea lui, lsi reactiile for sufletwi au fost diferite. 2. Unele apasate de o 5
nedreapta sclavie, ridicau capul sperind sa se elibereze. . . 5. 0 atit de neateptan schimbare a situaliei provocaseSi in sufletul prietenilor [lui Alexandru
cel Mare] mare Ingrijorare, fiindca se gindeau cind la Asia, care fusese provocata 11, cind la Europa, Inca nu Indeajuns de supusa, 6. cind la iliri, la traci, la
dardani gi la celelalte populatii barbare de o indoielnica credinta i cu ginduri
de nesupunere ; daca toate aceste populatii i-ar parasi deodata, ar fi cu neputinta 10
sa fie oprite.
XI, 2, 7. . . . I se anunIase [lui Alexandru cel Mare] ca Demostene a afirmat
ca 8. toate trupele macedonenilor Impreuna cu regele for au fost distruse de
tribali 12 si ca el a advs in mijlocul adunarii pe aducatorul stirii, un soldat care
declara ca el insui a fost ranit in lupta in care cazuse regele.
15
Mare] scrisori din Macedonia, de la Antipater, prin care acesta Il anunia despre
razboiul din Grecia, al lui Agis 14, regele spartanilor, despre cel din Italia, al lui
Alexandru 15, regele Epirului, si despre cel din Scitia, al lui Zopyrion, loctiitorul
sau, 5. [Alexandru cel Mare] a fost Impresionat in chip diferit de aceste vqti ;
astf el, bucuria pe care a simlit-o aflind de moartea celor doi regi, rivali ai sai, 20
a fost mai mare decit durerea pentru armata pierduta o data cu Zopyrion.
XII, 2, 16. In timp ce acestea aveau loc in Italia, Zopyrion, pe care Alexandru
cel Mare il lasase guvernator al Pontului, a socotit ca e ruOnos s stea degeaba
si sa nu Intreprinda el ceva ; de aceea aduna treizeci de mii de soldaIi i porni
cu razboi Impotriva sci/ilor. 17. A fost insa omorit cu intreaga lui armata,
isp4ind astfel- vina de a fi pornit necugetat razboi Impotriva unui neam care 25
nu-i facuse nici un Tau 16.
XIII, 4, 16. Frigia Minors a revenit lui Leonatus ; Tracia si regiunile Marii
XVI, 1, 19. 8i Lisimah, deoarece era strimtorat de razboiul 15 cu Dromichaetes, regele tracilor, ca sa nu fie nevoit sa lupte in acela0 timp i contra 30
acestuia 19, i-a cedat partea din Macedonia care revenise lui Antipatros
ginerele sau si a facut pace 20 cu el.
23*
www.dacoromanica.ro
356
TROGUS POMPEIUS
15
desides viderentur, peditum XV milia, equitum tria milia arma20 verunt, 3. fugatisque Getarum Triballorumque copiis Macedoniae
imminentes legatos ad regem miserunt, qui pacem ei venalem offerrent,
www.dacoromanica.ro
357
trecuse pe acolo si acest lucru a facut ca lumea sa-i admire curajul si sa-1 creada
nemuritor. 5. Galii au supus 23 pe panoni si timp de mai multi ani au dus razboaie, 10
cu sorti schimbatoare cu vecinii for 24. 6. incurajati de succes, s-au despartit
15
de partea lui si, data n-ar fi murit, romanii ar fi avut de suportat un razboi
grew. 6. Caci galii, dupa ce au dus un razboi nenorocit impotriva orasului Delfi
28j
razboi in care au simtit mai tare puterea zeului decit a dusmanilor, pierzind 30
i pe comandantul for Brennus, au fost alungati si au fugit unii in Asia, allii in
Tracia. 7. De aici, pe aceleasi drumuri pe care venisera, s-au Indreptat din nou
spre vechea for patrie. 8. Un grup dintre ei s-au asezat la confluenta Savei cu
Dunaea si i-a placut sa fie numit scordisci.
21 ler sacrum era un vechi obicei care consta in jertfirea tuturor fiintelor nascute
primilvara.
ceasta se fAcea pentru impAcarea zeilor, data se abtltea o nenorocire mare asupra
comunit4ii. In epoca istorica erau jertfite numai animalele, iar oamenii erau alungati din
tarn. Pentru expansiunea celtilor cf. Plutarb, Marius, 11.
24 Spre sfirlitul secolului al IV-lea i.e.n., sau inceputul secolului al III-lea i.e.n. celtii
au ajuns pind in Transilvania (Ist. Rom., p. 234-235).
23 In anti 279-278 i.e.n.
26 0 parte a acestui grup a intemeiat regatul de la Tylis (cf. Prologul, XXV si Polibiu
1V, 46, 1-2).
27 Cf. Titus Livius, XL, 57, 7.
28 In anul 278 i.e.n. au Incercat sa jefuiasca sanctuarul lui Apollo.
www.dacoromanica.ro
858
TROGUS POMPEIUS
20
25
80
Orole rege, adversus Bastarnas male pugnassent, ad ultionem segnitiae, capturi somnum capita loco pedum ponere iussu regis cogebantur ministeriaque uxoribus, quae ipsis ante fieri solebant, facere.
Neque haec ante mutata sunt quam ignominiam bello acceptam
virtute delerent.
XXXVII, 3, 1. Ad regni deinde administrationem cum accessisset, statim non de regendo, sed de augendo regno cogitavit. 2. Itaque
Scythas invictos antea, qui Zopyriona, Alexandri Magni ducem, cum
www.dacoromanica.ro
359
pe argonautii care-i rapisera fiica. 14. Colhii au intrat din Marea Pontica pe
cursul Istrului si, mergind pe urmele argonautilor, s-au dus pins departe pe albia
riului Sava ; de acolo au transportat corabiile pe umeri peste culmile mull-01r
pins la tarmul marii Adriatice, dupa ce aflasera ca la fel facusera mai inainte
sl argonautii din pricina mArimii corabiei lor. 15. Insa deoarece colhii plecasera,
nu i-a mai rasit si fie de frica regelui, fie CA erau scirbiti de o navigatie atit
de lungs, s-au asezat linga Aquileia si au fost numiti istrieni, dup4 numele 10
15
XXXVII, 3, 1. Dupa. ce [Mitridate] a luat in miinile sale conducerea regatului, s-a gindit indata sa-1 mareasca, nu sa -1 conduca. 2. De aceea a atacat
pe seiti, neinvinsi pin-a atunci, si care distrusesera pe Zopyrion, un general 20
al lui Alexandru cel Mare impreuna cu douazeci de mfi de soldati, care 11
0 XII, 2).
www.dacoromanica.ro
TROGUS POMPEIL S
360
16
Inde in excessu dictae res Illyricae: ut Galli, qui occuparant Illy26 ricum, rursus redierunt in Galliam ; originesque Pannoniorum et
incrementa Dacorum per Rubobosten* regem.
Ruboboten A 8 h b.
www.dacoromanica.ro
361
mare parte din fortele sale impotriva romanilor. 4. Incepuse razboaiele pontice,
cind era mult mai putin indraznet i cu mai putina incredere in sine, fiindca
atunci era un incepator fall' experienta, iar scitii, in afara de arme i vitejia
lor, mai erau aparati de locurile pustii i de ger ; de aceea era upr de prevazut
ca razboiul cu ei este primejdios si anevoios. 5. in mijlocul unor astfel de greutati,
din timpurile in care ei au terminat luptele acelea vestite din trecut i pina la
razboiul pe care Filip 1-a purtat cu Atheas 38, regele scitilor. Intorcindu-se de 10
aici el a dus razboi in Grecia. . .
Prologul cartii a XVI-a. . . Se povestwe cum a fost prins Lisimah in
Pont i eliberat 39 de Dromichaetes si cum a ocupat din nou cetatile din
Asia, care fusesera sub stapinirea lui Demetrius, gi a pus mina pe Heracleia
din Pont.
Prologul cartii a XXV-a.... Cum au trecut galii in Asia i cum au purtat 16
razboi cu regele Antiochus [I] si in Bitinia, regiuni pe care le-au ocupat cei
.
Prologul cartii a XXVIII-a. ... Cum, dupa moar tea regelui Alexandru
[al II-lea] al Epirului 41, epirotii omoara pe Laodamia 42. Intr -o digresiune se
Prologul cartii a XXX II-a. . . . Regele Filip [al V-lea] a prins ciuda pe romani
din cauza cetatilor pe care le luasera 44; din aceasta pricing a omorit pe Demetrius,
unul din
20
Rubobostes 48.
Rubobosten din manuscrise, presupunind un rege anterior lui Burebista, pe care I-a identificat
cu Oroles, vezi RE, IV, col. 1955-1956. Lectiunea traditionala Rubobosten, pe care am
adoptat-o in lucrarea de fats, este aparata cu argumente not de C. Daicoviciu, in
articolul Noi contribulii la problema statului dac, SCIV , VI (1955), p. 50.
www.dacoromanica.ro
IX, 6, 20. Orsus a Macedonia, imperium Graeciae teneo, Thracian et Illyrios subegi, Triballis Maedisque imperito ...
www.dacoromanica.ro
nu-i vei putea ajunge niciodata. Saracia noastra face sa fim mai iuti decit
armata ta, care duce cu ea prazile atitor neamuri. Dimpotriva, cind vei crede
ca sintem departe, ne vei vedea in tabara ta. Noi urmarim dumanul cu aceeai
repeziciune cu care fugim de el. 23. Am auzit ca pustiurile scitilor au ajuns 15
proverbiale pentru greci ; dar noi cautam mai mult deprturile 9i tinuturile
lipsite de oameni decit cetatile i ogoarele bogate.... 29. ... Tu n-ai nevoie de
avea drept scut atit in Asia cit i in Europa. Am atinge Bactriana, daca nu ne-ar
desparti [fluviul] Tanais. Locuim dincolo de Tanais i pina in Tracia ; iar despre
Tracia se spune ca se afla linga Macedonia. Deci judeca daca vrei sa ai ca prie- 20
teni sau ca dupnni pe vecinii celor doua imparatii 4 ale tale >.
IX, 6, 20. 4 Mi-am inceput s stapinirea in Macedonia, detin Grecia, am
supus Tracia i pe iliri, stapinesc peste tribali i mezi 6...
>
www.dacoromanica.ro
364
CURTIUS RUFUS
www.dacoromanica.ro
365
7 Unul din prietenii si generalii lui Alexandru; cf. insa IX, 3, 20, unde se vorbeste
de moartea sa.
8 Cf. Trogus Pompeius, XII, 2, 16; XXXVII, 3, 2 si Macrobiu, Saturnale, I, 11, 33.
9 Acelasi rege odrid se va lupta si cu Lisimah, cind acesta va incerca BA reintroduca,
mai tirziu, stapinirea macedoneana in Tracia. Cf. Diodor, XVIII, 14,2.
www.dacoromanica.ro
LXII.
L. ANNAEI SENECAE
DE PROVIDENTIA
www.dacoromanica.ro
LXIII. SENECA
VII, 1. De la cele ceresti intoarce-te acum spre cele omenesti. Vei vedea
ca semintii si neamuri intregi si-au schimbat asezarea. Ce urmaresc orasele
grecesti in mijlocul unor tinuturi barbare? De ce se vorbeste limba macedoneana
intre inzi si persi? Scitia si tot tinutul acela cu neamuri salbatice si
www.dacoromanica.ro
15
368
SEN ECA
III, 22... Iudicant quidam flumina quoque, quorum inenarrabilis natura est, cum ipso mundo traxisse principia, ut Histrum, ut
Nilum, vastos amnes magisque insignes quam ut dici possit eandem
illis originem quam ceteris esse.
III, 27, 8. Flumina vero suapte natura vasta et tempestatibus
15 rapta alveos reliquerunt. Quid to esse Rhodanum, quid putas
Rhenum atque Danuvium, quibus torrens etiam in canali cursus
est, cum superfusi novas sibi fecere ripas ac scissa humo sim. ul
excessere alveo? 9. Quanta cum praecipitatione volvuntur, ubi per
campestria fluens Rhenus ne spatio quidem languit, sed latissimas
20 velut per angustum aquas impluit ; cum Danuvius non iam radices
nec media montium stringit, sed iuga ipsa sollicitat ferens secum
inadefacta montium latera rupesque disiectas et magnarum promontoria regionum, quae fundamentis laborantibus a continenti recesserunt, deinde non inveniens exitum omnia enim sibi ipse praeclu10
www.dacoromanica.ro
369
iar Eufratul sa fie o bariera pentru parti ; Dunarea sa desparta teritoriile sarma tilor 6 de cele ale romanilor... !
III, 22... Unii cred ca si fluviile, a caror natura nu poate fi explicata, s-au 10
nascut o data cu lumea, ca de pilda Istrul si Nilul, fluvii iinense si prea importante spre a se putea spune ca au aceeasi origine ca celelalte.
III, 27, 8. Iar fluviile, vaste prin natura lor, umflate de ploi au iesit din albie.
inchipuieste-ti cum arata Ronul, Rinul si Dunarea, care sint torente chiar si in 15
albia lor obisnuita, atunci cind se revarsa si isi fac not maluri, spintecind pamintul si iesind, in aceeasi timp, din albia lor. 9. Cu cita repeziciune nu-si arunca
ele valurile: Rinul, cind curge peste cimpii, nu-si slabeste for%a nici macar pe
marele Intinderi, ci I i impinge apele acum largi, ca si cum ar curge printr-un
canal Ingust ! Sau cind se abate Dunarea, nu pe la poalele sau pe la mijlocul 20
muntilor, ci chiar peste culmile lor si duce cu sine povirnisurile spalate ale
acestor munti, stincile desprinse si inaltimile unor tinuturi Intinse, care au fost
zdruncinate din temelii si s-au desfacut din locul lor. Apoi, negasindu-si Dunarea
o iesire, caci si-a Inchis ea insasi i.oate caile, face un cerc si acopera intr-un singur 26
24
o. 1414
www.dacoromanica.ro
370
SENECA
ribus, cum sol vehementior inter extrema veris nives mollit, quas ante
consumit quam tumescere Nilus incipiat ; reliquo vero aestatis minuitur
5
<ut > quod cuique deest redderetur, quod cuique superest emitteretur,
10 iam aut siccata essent omnia aut inundata.
VI, 7, 1. .. . Aliubi perpetui amnes, quorum navigabilis etiam
sine adiutorio imbrium magnitudo est ; hint Nilus per aestatem
ingentes aquas invehit ; hint, qui medius inter pacata et hostilia
15
20
25
30
www.dacoromanica.ro
371
calduri, atunci cind un soare mai puternic catre sfirsitul primaverii inmoaie
zapezile, pe care le tope0e cu totul, inainte ca Nilul sa inceapa sa se umfle,
dar in restul verii [Dunarea] scade i revine la debitul de lama, coborind
2i
...
n-ar da pe aceasta cale acolo unde lipse0e i n-ar lua de unde prisoqte,
de mult timp toate regiunile ar fi secate sau inundate de prea multa apa.
10
VI, 7, 1.... Exists in unele locuri riuri care curg tot anul 9i sint navigabile
datorita marimii for chiar lath ajutorul ploilor. intr-o parte e Nilul, care vara
duce cu sine cantitati uriae de apa, iar in cealalta parte Dunarea 21 Rinul,
care curg la mijloc intre Tinuturile in care domnwe pacea i intre cele ale dumanilor: unul oprete navalirile sarmaIilor 10 i desparte Europa de Asia, celalalt
15
TIESTE
20
"
Dioscurii.
19 Aici Caucazul.
24
www.dacoromanica.ro
25
30
372
SENECA
PHAEDRA
165
170
www.dacoromanica.ro
373
FEDRA
14 Locuitorii din Taurida (Crimeea), care aveau faima unor oameni foarte cruzi. Vezi
Pindar, nota 17.
16 Legaturile incestuoase ale Fedrei cu Hipolit, fiul ei vitreg.
www.dacoromanica.ro
PHARSALIA
5 II, 47...50
II, 52-54
...
omnibus hostes
www.dacoromanica.ro
LXIV. LUCAN
anul 65. A fost un talent precoce si a scris mult. Nu ni s-a pastrat decit
epopeea Farsalia, in 10 carti, in care a descris razboiul civil dintre Cezar si
Pompei. Poetul a folosit ca izvor, in primul rind, opera lui Titus Livius si a
cautat sa infatiseze in culori frumoase personalitatea lui Pompei; prin aceasta
a aratat in chip indirect ca nu iubea dictatura imparatilor.
par A. Bourgery et Max Ponchont, vol. III, Les Belles Lettres, Paris,
1926 -1929; Adnotationes super Lucanum primum ad vetustissimorum codicum
FAR SA L IA
I, 430-431. Si cei care to imita pe tine, sarmatule, prin pantalonii for largi,
vangionii si batavii razboinici...
II, 295-297.
zi
1 Poate si o aluzie la par ticiparea dinastilor geti si daci la razboiul civil (vezi Apian,
notele 52 si
53).
Lectiunea adoptata de editor Dahae # (un neam scitic din regiunea Turchestanului
de astazi) este putin probabil, cum reiese din versurile citate mai sus si mai jos.
8 Vorbeste Cato, vrind sa arate ca soarta Romei nu-i este indiferentri.
www.dacoromanica.ro
10
LUCAN
376
II, 418-420. Non minor hic Histro, nisi quod, dum permeat orbein,
Hister casuros in quaelibet aequora fontes
accipit et Scythicas exit non solus in undas.
95
10
15
VIII, 220-221.
...Implete pharetras
...Incurrere cuncti
20 VIII, 422-425.
debuerant in Bactra duces et, ne qua vacarent
arma, vel arctoum Dacis Rhenique catervis
425 imperii nudare latus, dum perfida Susa ,
www.dacoromanica.ro
377
II, 418-420. Acesta [Nilul] nu este mai mic decit Istrul, decit doar ca Istrul,
strabAtind pamintul,
primete izvoare gata sa se verse in orice mari
i nu se varsa singur 4 in undele scitice.
cu daci.
in mare,
13
Dunarii.
www.dacoromanica.ro
20
378
SENECA
COMMENTARII
II, 50.
II, 54.
II, 296.
tivum posuit.
10 III, 200.
III, 201.
16 III, 202.
V, 437.
20
V, 438.
V, 441.
26
VIII, 425.
www.dacoromanica.ro
379
SCOLII
II, 50.
II, 54.
II, 296.
III, 200.
III, 201.
III, 202.
. .
V, 438.
16
10
20
[La] <c urma , ordinea [este] : iar pe deasupra valului ascuns, pe Lacul
www.dacoromanica.ro
26
. .
6 cod. C, p. 77).
II,
www.dacoromanica.ro
LXV. DIOSCORIDE
II, 117. talpa-gtstii... romanii [o numesc] blitum, dacii2 bEs (dacii bles,
5
cod. C, p. 77).
II, 124. andrachne salbatica... r omanii elecebra... dacii lax ; Ps. Apuleius
104 (p. 187), iarba grasg, dacii lax.
sau limba ciinelui, Ps. Apuleius 1. (p. 25)
II, 126. limba oii [patlagina]
plantago lata, dacii spioax (scinpoax (iy).
10
dacii curionnecum.
II, 167. dracontia marunta
II, 178. cebarea din Fenicia... romanii macia... dacii cercer, africanii
at irsis oei.
II, 180. ai de padure, sau paionia sau crataia... romanii fabrum... dacii
1 Vezi K. I. Basmadian, L'identification des noms de plantes du Codex Constantinopolitanus de Dioscurides, in c( Journal Asiatique , 130 (1938), p. 577-621 i D. Decev,
op. cit.
www.dacoromanica.ro
15
DIOSCORIDE
382
III,
Xci
Ppout.t...
Adcxot,
xaTciTouXouli.
crw.cfcpyl;
xOcp8ovc...
Aecxoc o-txOUTCVo6.
5
tanidila.
10
ouolticrT7g);
IV, 22.
30 A4otoL arucpoug.
IV, 29. clypcocvng
sent....
Adotor.
www.dacoromanica.ro
383
mozula Di).
sau herba regia, galii ponem, dacii zuuster ; Ps. Apuleius 10, p. 43 herba artemisia 15
III, 137. muptel, sau romanita ; Ps. Apuleius 24, dacii amolusta. (Dacii
apiana Ha V, abiana p, abiano C, amolusta LC, amalusta Ca, alii amolusta
Ha V, amulusta (3).
25
III, 158. jugarel... dacii chodela ; Ps. Apuleius 26, p. 67 herba camepitis,
dacii doctila (dordila Orib., docdila y, doctila om. Coc(3)...
www.dacoromanica.ro
DIOSCORIDE
384
IV, 72. Cat,x&xxoci3oc. of 8e AtpxaZov... Tov.ai.ot. 'ArcoXALvc'cpLc td.vop, ot 8e gpf3a oUatixt.va, ot 8E ova-rep., Adcxor. xorztoXi8a
5 (x0LxoaDoc C); Ps. Apuleius 22, p. 61 herba Apollinaris.
Daci
coecolida (colida Ca Hap V, codila B e p).
Iv, 78. xWveLov ot 8E oczywoc...'Pcoi/aZoLxototi-cocp.... Ao'cxo.
IV, 93. xv.ivp-t) i xvE37).. Tov.aZot. oupTixa... Alxot 815v.
15
.A6cxot xoa8dct2a.
xAa.
20
cpt,Xi.-
Tcop.aZot
xtyxt,v-
goy. .
25
Adcxo. cpo8Eocpvce.
30
35
40
www.dacoromanica.ro
385
IV. 68. maselarita, sau bobul-lui-Zeus, romanii insana ... dacii dielleina
(dieleia H): Ps. Apuleius 4, p. 33 dacii dielina.
IV, 72. zirna, sau dircaion. . . romanii Apollinaris minor, sau herba vaticina,
sau vates, dacii coicolida (coicodila C) ; Ps. Apuleius 22, p. 61 herba A p o l l i n a r i s .
. .
IV. 105, brusture, Ps. Apuleius 37, p. 82 galii betilote, dacii riborasta.
IV, 119. steaua atica ... romanii inguinalis, dacii rathibida.
IV, 127. limba-boului... romanii lingua bouum... dacii budathala ; Ps.
Apuleius 41, p. 89 bovis lingua, dacii budama.
15
IV, 127. limba-ciinelui... romanii lingua canis, sau lingua canina ; Ps.
25
IV, 176. dovleac, sau dovleac amar, sau dovleac salbatic, romanii dovleac 30
uva tamnuta, sau vitis alba, dacii priadila, sau patrina (priadela H Di, priadilla 35
A, pegrina N H Di).
8 Dupa parerea lui D. Decev, op. cit., p. 564, dintre numele de plante citate de
Dioscoride, doar 26 sint daco-tracice, pe cind 7 sint grecesti si 10 latinesti, iar dintre cele
citate de Ps.-Apuleius, 14 sint daco-tracice, 8 grecesti si 9 latinesti.
25
0. 1414
www.dacoromanica.ro
40
DE CHO ROGRAPHIA
www.dacoromanica.ro
S-a nAscut la Tingentera, in Spania, si a trait in prima jumratate a secolului I e.n., fiind contemporan cu Seneca (4-65 e.n.). Pomponius Mela a alci1tuit o Descriere a Piimintului, pe %inuturi, in 3 carti, cea mai veche scriere de
acest fel din lumea antics. Autorul n-a facut cercetari personale si nici calatorii, ci ,i-a adunat materialul din carti si a folosit un stil retoric. Pomponius
I, 3, 18. Primul dintre aceste neamuril este eel scitic, altul decit eel de linga
Tanais despre care am vorbit mai sus. Scitia tine 2 cam pins la mijlocul tarmului
www.dacoromanica.ro
388
PONIPONIUS MELA
Nilo minor, totidem quot ille ostiis, sed tribus tenuibus, reliquis
navigabilibus effluit. 9. Ingenia cultusque gentium differunt . .
10. Agathyrsi ora artusque pingunt, ut quique maioribus praestant,
ita magis aut minus: ceterum isdem omnes notis et sic ut ablui
.
nequeant.
II, 2, 16. His Thracia proxima est, eaque a Pontici lateris fronte
Orpheo primum initiante, celebratos. E quis Haemos in tantum altitudinis abit, ut Euxinum et Hadrian ex summo vertice ostendat.
utique. Id varia opinio perficit ; alii redituras putant animas obeuntium, alii etsi non redeant non extingui tamen, sed ad beatiora transire, alii emori quidem, sed id melius esse quam vivere. Itaque lugentur
36
www.dacoromanica.ro
389
de catre riverani si devine Istru 7; deli e acum mare, mai primeste citiva afluenti
si, dintre toate fluviile care se varsa in Mediterana, e mai mic doar decit Nilul.
Se varsa in mare prin tot atitea guri ca si Nilul, Ins trei din ele sint mai mici,
iar celelalte sint navigabile. 9. Firea si obiceiurile neamurilor difera intre ele . ..
10. Agatirsii isi tatueaza fata si madularele, mai mult sau mai putin, dupa
consideratia de care se bucura fiecare de pe urma stramosilor sai: de altfel
toti au aceleasi semne si ele sint de asa natura, incit nu pot fi sterse prin
spalare 9.
prima oara Orfeu. Dintre acesti [munti], Haemus urea atit de sus, incit din
virful lui se poate zari Pontul Euxin si Marea Adriatica. 18. Tracia este locuita
de un singur neam de oameni, tracii, avind insa fiecare alt nume si alte obiceiuri.
Unii sint salbatici si cu totul gata sa infrunte moartea, mai ales getii. Acest
lucru se datoreste credintelor for deosebite ; unii cred ca sufletele celor care mor 25
se vor intoarce pe pamint, iar altii socotesc ca, deli nu se vor mai intoarce,
ele totusi nu se sting, ci merg in locuri mai fericite 12 ; altii cred ca sufletele
mor negresit, insa ea e mai bine asa decit sa traiasca. De aceea, la unii sint
deplinse nasterile si jeliti noi-nascutii ; dar dimpotriva, inmormintarile sint
prilej de sarbatoare si be cinstesc ca pe niste lucruri sfinte, prin cint si joc 13.
19. Nici femeile nu au o fire slaba. Ele dorese din cale afar% de mult sa fie omorite
mort, [spre a sti] daca acela permite casatoria. Daca nu se d6 o lupta si nici 35
7 Cf. Strabon, VII, 3, 13.
9 Cf. Clearh din Soloi.
9 Seitil.
19 Mai exact C parintele Bacchus #, acesta fiind epitetul zeului.
n Femei care sarbatoreau pe zeul Bacchus, alergind in delir prin priduri.
12 Vezi Russu, Rel. dac., p. 112-116.
12 Cf. Herodot, V, 4.
14 Cf. Herodot, V, 5.
www.dacoromanica.ro
POMPONIUS MELA
390
pacisci vel decernere, ubi nec pugnae nec pecuniae locus sit... *
manentque dominas proci. 21.. Nupturae virgines non a parentibus
viris traduntur, sed publice aut locantur ducendae aut veneunt.
Utrum fiat ex specie et moribus causa est. Probae formosaeque in
5 pretio sunt, ceteras qui habeant mercede quaeruntur. Vini usus
quibusdam ignotus est: epulantibus tamen ubi super ignes quos
circumsident quaedam semina ingesta sunt, similis ebrietati hilaritas
ex nidore contingit. 22. In litoribus Histro est proxima Histropolis,
deinde Milesiis deducta Callatis, turn Tomoe et portus Caria et Tiristis
10 promunturium, quod praetervectos alter Ponti angulus accipit,
II, 3, 57... et Danuvius qui iam dictus est Hister... per Histros
Hister emittitur ...
II, 4, 63. Inde tarn citus prosilit, ut discussis fluctibus diu qualem
II, 7, 97. Paucae sunt in Maeotide, inde enim videtur commodissimum incipere ; neque omnes tamen incoluntur, nam ne pabula
www.dacoromanica.ro
391
. . .
II, 4, 63. Apoi [Padul] se varsa cu asa de mare iuteala, incit prin imprastierea
20
belsug nici macar hrana pentru vite. De aceea drept faina le serveste locuitorilor
carnea pestilor marl, dupa ce a fost uscata la soare si pisata marunt. 98. 8i
in Pont sint putine. Leuce, asezata la varsarea fluviului Boristene, destul de 25
mica, purtind si numele lui Ahile, fiindca aid a fost ingropat Ahile 19 . . . Sint
case insule intre gurile Istrului: cea mai cunoscuta si mai mare dintre ele este
P euce.
III, 4, 33. Sarmatia, mai lata in interior decit spre mare, este despartita
de cele ce urmeaza 20 de apa Vistulei si se intinde in jos pina la fluviul Istru.
Populatia sarmatica este foarte apropiata de neamul par tilor in ceea ce priveste
imbracamintea si armele ; insa dupa cum si clima for este mai aspra, tot asa 30
is Inainte de <( le asteapta a editorul a stabilit o lacuna ; de altfel textul e neclar. Se
pare ca autorul vrea sa spuna ea in general vaduvele se recasatoresc.
" Cf. Herodot, V, 6.
17 Geograful roman face o confuzie intre Callatis si Tomis, dupa cum se vede din
ordinea enumerarii for si din originea milesiana gresit atribuita orasului Callatis. Aceasta
este singura cetate din Dobrogea care n-a fost Intemeiata de milesieni, ci de colonisti din
Heracleia Pontica, o colonie a Megarei (cf. Ps.-Scymnos, 761).
le insirind riurile din Iliria, Meta enumera si Dunarea ; apoi vorbind de varsarea lor,
reproduce versiunea gresita (vezi Pliniu cel Batrin, nota 2), desi la II, 1,7 aratase
situatia reala.
19 Confuzie cu insula Borysthenes (Berezan) sau cu sAlegerea lui Ahileu. Vezi Ovidiu,
nota 109.
22 Autorul inainteaza cu descrierea spre apus.
www.dacoromanica.ro
392
POMPONIUS VELA
www.dacoromanica.ro
393
se arde sinul drept. De aceea pieptul for devine ca la barbaIi, iar mina nu e
stinjenita, cind o intind ca s loveasca. 35. Datoria tinerelor fete este sa traga
cu arcul, sa calareasca i sa vineze. Cind ajung mari se indeletnicesc sa strapunga
www.dacoromanica.ro
DE RE RUSTICA
www.dacoromanica.ro
LXVII. COLUMELLA
S-a nascut la Gades in Spania si a trait in Italia intre 20 70 e.n. Columella a fost cel mai de seams agronom latin si a scris lucrarea Despre agriculturd in 12 carti.
Editia : L. Zuni Moderati Columellae opera quae exstant recognoverunt
V. LundstrOm et A. Josephson, vol. I VII, Eranos Forlag, Uppsala, 1897-1955
DESPRE AGRICULTURA.
www.dacoromanica.ro
LXVIII.
C. PLINII SECUNDI
NATURAL'S HISTORIA
www.dacoromanica.ro
ISTOR IA NATURALA.
precis pe care anume. Autori mai exacti afirma ca peste Alpi corabia a
fost trecuta pe umeri i a plutit pe Istru, apoi pe Sava i pe urma pe
Nauportus, care 10 trage din aceasta imprejurare numele i care izvoi*te intre
Emona i Alpi.
1 Aceasta este prima mentiune a Daciei in izvoarele antice (vezi Tacit, no ta 39).
a Este vorba despre acea versiune a legendei care afirmA ca argonautii au trecut de pe
DunAre in Adriatica, pe spa. Versiunea aceasta a fost intarita de apropierea intimplatoare
dintre numele Dunarii i cel al peninsulei Istria (cf. Apollonios din Rodos, IV, 300 ei urm.;
Ps.-Sc ymnos, v. 776; Strabon, I, 2,39; I, 3,15 i VII, 5,9). Vezi i I. 0. Thompsons,
History of Ancient Geography, Cambridge, 1948, p. 48.
www.dacoromanica.ro
398
25
30
www.dacoromanica.ro
in spate tauriscii...
399
IV, 11 (18), 41. ... Culmea muntelui Haemus urea pins la vase mii pasi 5. 15
Partea opus5 6, inclinata spre Dunare, este locuita de moesi, geti, aezi, scaugdi
vi clari, iar mai jos, de sarmatii arei, numiti areati, de sciti vi, linga Iarmurile
Pontului, de moriseni vi sitoni, din care se trage poetul Orfeu. 42. Astfel [Tracia]
are ca hotare: la miazanoapte Istrul, la rasarit Pontul si Propontida, la miaz5zi
Marea Egee. .. 44. Caci, din cealalta parte, Tracia incepe de la malul Pontului, 20
unde se varsa fluviul Istru, si are in acea parte cetatile cele mai frumoase, ca
Histropolis, colonie a milesienilor, Tomis, Callatis, numita inainte Cerbatis, si
Heraclea 7. A avut si cetatea Bizone, inghitita de un cutremur de pamint ; acum
are cetatea Dion ysopolis, numita mai-nainte Crunon ; pe linga ea curge riul
Zyras. Tot tinutul acela 1-au stapinit scitii porecliti plugari* 8. Orasele for 25
sint: Aphrodisias, Libistos, Zygere, Rhocobae, Eumenia, Parthenopolis 9 si
Gerania 10, unde se spune ca a fost neamul pigmeilor ; barbarii ii numesc
catizi si cred ca au fost alungati de cocori. 45. Pe coasts, incepind de la Dionysopolis se aflA Odessus, colonie a milesienilor... De la gura Dunarii pind la
intrarea in Pont unii an socotit cinci sute de mii de pasi, 11 iar Agrippa 12 a
3 Pentru incercarea de localizare a acestuia, nerezolvata Inca pins acum, vezi RE Suppl.,
pregatit o harts a Imperiului roman, care, dupe moartea sa, a fost terminate si afisata
la Roma.
13
Aproximativ 88 km.
www.dacoromanica.ro
30
400
IV, 12 (24
15
www.dacoromanica.ro
401
IV, 12, (24), 76... Apoi o mare intinsa, Pontul Euxin, numita odinioara
Axenus14, imbratipaza.. parninturi care se pierd in departare. Ea intra adinc
in maluri i de ambele Orli, la capete, se Incovoaie inapoi pe o intindere atit
de mare, incit are intocmai forma unui arc scitic. La mijlocul indoiturii se leaga
cu intrarea in Lacul Meotic. Deschizatura aceasta se numwe Bosporul cimerian 0 are o latime de doua mii cinci sute de pa0. 77. Iar Intre cele doua strimtori, Bosporul tracic i cel cimerian, silt in linie dreapta cinci sute de mii
de pa0, cum afirma Polibiu. Circumferinta intregului Pont este de doua milioane
o suta cincizeci de mii pa0, dupa cum sustin Varro 15 0 aproape toti cei vechi.
Cornelius Nepos adauga trei sute cincizeci de mii; Artemidor 16 o ridica la dot&
milioane noua sute nougsprezece mii ; Agrippa la cloud milioane cinci sute
patruzeci de mii, iar Mucianus 17 la doua milioane patru sute douazeci i cinci
de mii. Tot aa i in privinta coastei europene, unii au calculat un milion patru
sute aptezeci i noug de mii, iar altii un milion o suta de mii de pa0. 78. M. Varro 10
masoara in felul urmator: de la intrarea in port pin'a la Apollonia, o surd optzeci i apte de mii cinci sute de pa0; tot atita pin'a la Callatis ; Ora la gura
Istrului o suta douazeci i cinci de mii ; ping la Boristene dotd' sute cincizeci de
aptezeci i cinci de mii
de pa0 ; pina la Panticapaeum, pe care unii il numesc B9spor, oraul cel mai
indepartat pe coasta Europei, doug sute douasprezece mii cinci sute ; la un loc 15
face un milion trei sute treizeci i apte de mu cinci sute. Agrippa socotete de
mii ; pin'a la Chersones, orapl heracleotilor, treisute
la Bizant la fluviul Istru cinci sute asezeci de mii, iar de aici la Panticapaeum vase sute treizeci vi opt de mii....
IV, 12 (24), 78... Locuitorii acelui Varm sinuos au fost pomeniti in
descrierea Traciei pin'a la oratil Histria. De acolo Inainte sint gurile Istrului.
79. Fluviul acestea izvoravte din lantul muntilor Abnoua, in Germania, in 20
fata oraplui Rauricum din Galia i curge multe mii de pa0 dincolo de Alpi,
printre nenumarate populatii, sub numele de Dungre. Apele sale sporesc imens.
Din locul unde intra in Iliria se numete Istru, primete asezeci de riuri, din
care aproape jumatate navigabile, i se varsa in Pont prin case brate 18 enorme.
14 4 Neospitaliera e.
15 Celebrul polihistor roman din secolul I i.e.n. a fost unul dintre principalele izvoare
ale lui Pliniu.
16 Artemidor din Efes a trait la sfirgitul secolului al II-lea i.e.n. gi a scris o lucrare
geografica in 11 ea/1i, din care s-au pastrat doar citeva fragmente.
17 C. Licinius Mucianus, principalul consilier al lui Vespasian, a fost vi autorul unor
lucrari de geografie.
15 In tradilia greaca (Herodot, IV, 47) Dunarea avea cinci brale. In epoca romans
sint inregistrate sapte brale (Strabon, VII, 3, 15), probabil prin adaugarea gi a celor doua
ieliri ale Dunavalului (Portica gi Sinoe). Pliniu gi Ptolemeu (III, 10, 2)
ultimul fiind
urmat de Solinus gi Ammianus Marcellinus mentioneaza numai vase guri, dar a gaptea
apare la ei sub forma unei balci, care comunica de fapt gi ea cu marea. Despre gurile
Dunarii in antichitate vezi articolele lui Kiessling, Halmyris Lacus (RE, VII, col. 2 276-78)
O. Hieron Stoma (RE, VIII, col. 1530-35), dar vi parerile deosebite ale lui H. Treidler, exprimate in recentele articole Pseudonstomon (RE, XXIII, col. 1386-90) gi Psilon stoma (RE,
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
403
Primul 10 brat este al Peucei, numit asa din cauza insulei 20 Peuce, de care e
cel mai apropiat ; el este absorbit de o mlastina mare de nougsprezece mii de
pasi. Din albia 21 sa, mai sus de Histropolis, se formeaza un lac cu o circumferinVa de sasezeci si trei de mii de pasi, numit Halmyris 22. Bratul al doilea se
numeste Naracustoma 23; al treilea Calonstoma 23, linga insula Sarmatica ;
al patrulea Pseudostomon 25, cu insula Conopon Diabasis 26, apoi Borion Stoma 27
si Psilon Stoma 10. Toate gurile sint insa atit de mari incit se spune Ca marea
este invinsa [de fluviu] pe o lungime de patruzeci de mii de pasi si se simte ca
apa este dulce. (25), 80. De acolo inainte, in general, sint in adevar triburi de
sciIi, totusi regiunile apropiate de Iarm au fost ocupate de diferite populatii,
cind de geIi, numiti de romani daci, cind de sarmaIi, numiti de greci sauroma-ci,
si dintre ei de hamaxobi sau de aorsi, cind de sciti degenerati si nasculi din 10
sclavi sau de trogloditi, apoi de alani 29 si de roxolani 30; iar in partile mai de
sus, intre Dunare si Padurea Hercinica, pins la lagarele de iarna de la Carnunturn din Panonia si la hotarele de acolo cu germanii; cimpiile si sesurile sint
stapinite de sarmaIii iazigi, iar mun0 si padurile de daci31, impinsi de primii
pins la riul Pathissus 32. 81. Pornind de la [riul] Marus sau de la Duria care ii
despart de suebi si de regatul lui Vannius 33, regiunile din spatele for 34 sint 15
stapinite de bastarni si apoi de al4i germani. Agrippa spune ea tot tinutul acela,
de la Istru ping la Ocean, are cam doted milioane de pasi in lungime si patru
19 Numit si Hieron Stoma, gura sfinta , cum arata Ptolemeu (III, 10, 2), era actualul
brat Sf. Gheorghe. In general gurile Dundrii si-au pastrat infdtisarea din antichitate, ceea
p. 3-39, precum si Gh. Vilsan, Buletinul Societatii Regale de Geografie 0, LIV (1935)
p. 32-37.
Vezi M. Vasmer, Die Iraner in Sudrussland, p. 61. Probabil unul din canalele actualului Sulina.
24 Bratul frumos s. Probabil tot unul din canalele actualului brat Sulina.
26 e Bratul fals . Probabil unul din canalele actualului brat Chilia, vezi articolul
www.dacoromanica.ro
404
degunt.
(26), 82. Verum ab Histro oppida Cremniscoe, Aepolium, montes
20
26
30
35
advexit. Inter ostia Histri quae essent diximus. 93. Ante Borysthenen
Achillea est supra dicta, eadem Leuce et Macaron appellata. Hanc
www.dacoromanica.ro
405
sute de mii fara patru mii in laIime, de la pustiurile Sarmaliei pins la fluviul
Vistula. Numele scitilor a trecut pretutindeni la sarmati si germani, dar vechea
numire nu s-a pastrat decit la aceia care sint la marginea acestor neamuri si
traiesc aproape nestiuti de ceilal/i muritori.
(26), 82. Iar de la Istru inainte se afla orasele Cremniscoe, Aepolium, muntii
Macrocremni, vestitul fluviu Tyras, care da numele si orasului, numit odinioara
Ophiusa. Tot acolo este o insula intinsa, locuita de tirageIi, la o departare de
10
15
Istrului. 93. Insula lui Ahile, din fata lui Boristene, a fost amintita mai sus ; ea
se mai cheama si Leuce 39 i Macaron 39. Calculele actuale o asaza la o suta patruzeci de mii de pasi de Boristene, la o suta douazeci de mii de Tyras si la cincizeci
20
pe tribali, restul Iliriei, Marea Adriatick Aquileia ... 219. Pina aici am prezentat lucrurile cercetate de cei vechi. Cercetatorii cei mai exacti dintre cei not au
as Probabil ca la data aceasta nu se mai poate vorbi de o populatie distincta cu
acest nume.
38 Cf. XXXIV, 7 (18), 39.
37 Este vorba despre insule.
88 o Cea alba >>. Desi plasarea insulei este gresita, distantele sint corecte.
39 e A celor fericiti n. Vezi Arian, notele 30-32.
40 Diferenta dintre aceasta cifra (aprox. 74 kin; cf. si Ps.-Scymnos 796) si
actuala
distanta (46 km) poate da o idee despre viteza de inaintare a uscatului in mare (cf. Strabon,
I, 3, 4 si 7).
47'
42
43
44
www.dacoromanica.ro
35
406
scombri, quibus est in aqua sulpureus color, extra qui ceteris. Hispaniae
. .
52 .
. .
Graecis enim plerisque nominibus uti par erit, quando aliis atque
30 aliis eosdem diversi appellavere traclus , 53. sed hi soli in Histrum
amnem subeunt et ex eo subterraneis eius venis in Hadriaticum
mare defluunt, itaque et illic descendentes nec umquam subeuntes
e mari visuntur.
www.dacoromanica.ro
407
10
in urns pietre de culori diferite, dupa cum o zi este buns sau rea, iar in ziva 15
mortii le numara si astfel it judeca 48 pe fiecare. 132. Dar ce-i de facut data
ziva insemnata cu o piatra alba a fost cumva inceputul unei nenorociri?...
IX 15 (19), 49. Petii cresc cu mare repeziciune, mai ales in Pont 49. Cauza
este multimea riurilor i fluviilor, care aduc apa dulce. Petele numit amias 50
crete in fiecare zi vazind cu ochii. impreuna cu tonul i cu palamida, el patrunde 20
in bancuri in Pont, dupa o hrana mai dulce, fiecare grup cu conducatorul sau, i
cei dintii dintre toti intra scrumbiile, care in apa au culoarea sulfului, iar afara
sint ca i ceilai i 91 pqti. Ei umplu golfurile for speciale din Spania, dar tonul
nu-i insotete 92.
afara de foci 93 i de delfini mici. Tonii intra de-a lungul tarmului drept i ies
de-alungul tarmului sting... 52... Dintre petii care intra in Pont, singurii
care nu se intorc sint trihiile 94- caci de cele mai multe on se cuvine s ne folosim
de nume grecwi, deoarece in diferite regiuni, acelorai pe>Sti ii s-au dat nume
deosebite . 53. Acetia sint singurii care urea fluviul Istru i de aici, plutind 30
in jos prin apele lui subterane 99, intra in Adriatica, astfel ca, deli coboara in
mare, nu sint niciodata vazuti ie>Sind dintr-insa.
45 Este lecliunea adoptata de editor ; in manuscrisul B apare forma aliquorunv, s unora
51 Este adevarat ca in arra culoarea for pare mai deschisa, batind spre galben, iar pe
uscat ei isi recapata nuanta albastruie.
52 DimpotrivA, tonul este pescuit si in Spania.
www.dacoromanica.ro
408
in Italiam non pervenit... <3>, 69. Est differentia et calami, erassior quippe melioris est generis. Plurimis tunicis Thracium triticum
vestitur ob nimia frigora illi plagae exquisitum. Eadem causa et
trimenstre invenit detinentibus terras nivibus, quod tertio fere a satu
10 mense, cum et in reliquo orbe, metitur...
XVIII, 10 (24), 100. Millio Campania praecipue gaudet pultemque
15
20
25
30
www.dacoromanica.ro
409
sint produse... Ca greutate griul din Tracia ocupa locul al treilea... Grecia a 5
apreciat i griul din Pont, care n-a ajuns insa pins in Italia... <3>, 69. Griul se
deosebqte i in privinta paiului, caci e de calitate mai bung cu cit acesta e mai
greu. Griul din Tracia este imbracat in mai multe cam4i din pricina frigurilor
mari din acel tinut. Din aceasta cauza, i fiindca ogoarele sint acoperite de
zapada, a fost descoperit griul de trei luni, numit astfel pentru faptul ca, 10
de
XVIII, 10 (24), 100. Meiul crqte mai ales in Campania i din el se face o
fiertura groasa, alba. Se mai face i piine foarte buns la gust. ySi triburile sarmatice se hranesc in foarte mare masura cu acest terci i chiar cu faina cruda, pe 15
tailor... (25), 101. Meiul este folosit in Galia i mai ales in Aquitania... Triburile
sint in Africa, cei mai mari in Moesia. Cind tree de o anumita marime,
se numesc dovleci...
XXII, 1 (2), 2. intr-adevar, obsery ca unele neamuri straine folosesc anumite plante pentru infrumusetare, cit i din pricina unor obiceiuri practicate
din totdeauna. La populatiile barbare femeile isi ung una alteia fata, la daci i 25
sarmati pins i barbatii isi fac semne 56 pe trup
XXXII, 11 (54), 152. La acestea vom adduga animalele citate de Ovidiu,
care nu se gasesc la nici un alt autor, poate pentru faptul ca traiesc in Pont,
unde poetul i-a inceput aceasta opera 57 in ultimii ani ai vietii, si anume:
boul-de-mare 58, cerciru159, care traiwe printre stinci, orful 60, eritinul rou 61, 30
1111111 62, mormirul 63 cu diferite culori i hrisofrinul auriu 64, apoi perca 65, tapulde-mare 66, melanurul 67, care place pentru coada sa, si epodele 68, o specie foarte
56 Cf. Clearh din Soloi, fr. 8.
57 Halieutica.
ss Ar putea sa fie vorba de una din cele doua specii de raide care traiesc in Marea
Neagril, pisica-de-mare (Trygon pastinaca) sau vulpea-de-mare (Baia clavata).
59 Ar putea sa fie o specie de stelute (familia Labridelor).
60 Este greu de precizat despre ce peste este vorba. Dupd descrierea altor autori antici
ar putea fi luat in considerare lavracul (Morone labrax).
ei Probabil o specie de barbun (Wilts barbatus ponlicus).
62 Probabil specia Coris iulis.
63 Probabil specia Pagellus erythrinus.
64 Probabil dorada (Sparus suratus).
ss Probabil bibanul (Perca fluviatilis), care se intilneste doar in apele indulcite ale
Dlarii Negre, cum ar fi gurile Dunarii. J. Cotte crede ea autorul se refers la specia Serranus
scriba.
es Pentru identificarea acestui peste vin in considerare boul de mare (Uranos copus
scaber), rindunica-de-mare (Trigla hirundo) sau smaridul (Spicaria smaris).
67 Ar putea sa fie o specie inrudita cu Boops boops.
66 Calcanul (Rhombus maeoticus) sau cambula (Pleuronectes flessus).
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
411
sint denumite colosale, la fel ca n4te turnuri. Astfel este pe Capitoliu statuia lui
Apolo, adusa 75 de M. Lucullus din Apollonia pontica.
70
(Acipenser stellatus).
74
www.dacoromanica.ro
IOTAAIKH APXAIOAOFIA
6 &rci,
xa-racnteu-rj veiLv
XVIII, 1, 5 <20>
Aaost.
...
Ta zpiwtzTO,c TE xoLvec o'yroi:c Icrrtv, ducoot'iav o nAoLo-Loq -r (7.)v oixeitov ii.et(Svcoq i) o 1.1.7,a' 6Tt.oi3v
xai TOC
7Cp&TTOUCYLV
av8pec onerreTpaxt.crxiaLot TOv
Ov-rec. <21> xat OuTE yali.es-ac etcr&yovTar. our 8o6Acav 67cr.T118e6ouar, xrciat.v, TO ply eic Cc&xi.av cp6pet.v int etAilcperreq, s-6 a
crrlaewc i.v8t.86vat. np6cpaat.v owro 8' iso' Eau -76v cilivrec 81.axovicc.
10 XEXTYHJIVOc.
cipt,01./.Ov
inc' CaXliAouc bv.zpc7.mrat. <22> Co-co86xtac 8E TWV 7Tpoo-6.3wv zapuro15 voi.ivTec xai OnOcra II y-71 cpepot, Civapac Ocya0o6q, i.epei.c a' &rd. noLliaer.
ai.-rou -re xai f3pcol.tc'crcov Tcpozet.pi.owrat. c7.)o-L a
SLI TC0Cp7]XXocytilvcoc,
&AX' OTt p..c'cAr.o-ra 61.kcpepel.c OvTec AaxeLv Totc 11oXto-ra6c Aeyop.6vo6q*.
'C'n"
II, 16, 4 <363> ... OU yap il)pzecrev at'zroZq (i. e. 'rag `Pcallator.c)
www.dacoromanica.ro
greacii,
ANTICHITATI IUDAICE
IX, 1,4 <17>. [Iosaphat] era prieten si cu feciorul lui Achab 1, care domnea
peste israeliti, si s-a intovarasit cu el ca sa-si pregateasca corabii ca sa pluteasca
bucura intru nimic mai mult de cele ce are decit acela care nu are nici un fel
de avere. ySi asa se poarta oameni in numar de peste patru mii. <21> Ei nu-si 10
iau neveste si nici nu obisnuiesc sa aiba sclavi, pe de o parte socotind Ca robia
duce la nedreptate, pe de alta dindu-si seama CA se iveste astfel prilej de razvra-
www.dacoromanica.ro
414
IOSEPIJUS FLAVIUS
pcov ynov, BoanopavoL; TS XCa Tet TCSpiotxcx. To5 116vTou xat T.71;
Mat.d.m.8o; gOv7), <367> nap' otq npiv ply 06.3' otxei(4 iytyvtho-xeTo
8earcOrriq, v5v se TptcrzLAEor4 OnAtTatc Lir oTOcTTeTat, xat TETTOCpcbtovra wilec ax a6 Tip npi InXonov xat Ccrptav eiplveLoucrt.
5 Oc'aaTTay. <368> HOci-a &Olivia xat Kanna8oxia xat TO Hati.cpoAcov
e0v(); AUxtoi. Te xat KtAtxec Lnep aeu0eptac gzovTec etnav, xcuptc
87rAcov cpopoAoyo5vTat; Ti 86; Opaxeg of nivTe p.ev ei5pc)c, &CT& 8e
wrixoc 11[1epc7)v zd)pav st,eravplrec, TpazuTipav Te xat 7roA Ac7) Tllq
LtleTipag Oxyporrepav xat f3a0eZ xputi.c1) TOUg iTCGC7Tpoc-reLowrac ava10 xOnTouaav, ()Uzi 8Lcrx.LXior,c Toilaio)v LnaxoUcrt cppoupoi,c, <369> of.
8' dcra) To6Tcov 'IXXupLot Tip (-1.6ZeIL AocAilaTiocq ecnoTep..volliwiv
"Icrrpq) xaTomotivTec ou 8ua6 ti..6voLc TOty[Laat.v Lneixoucrt., [lee' if)v
aLTot Tex; Aaxc7)v dcvaX67CTOUCILV Op/Occ; <3'70> of se TOCTOCUT&XL;
npOc iXeu0eptav c'cvaxavricravTec AaAp..cfcTat., xat npOc TO p..Ovov ast
15 xeGpc OLPreS TOTE cruAXEdcilV0f, Tip IcrxLv TrcaLv Ccnoo-Tivat, vi-jv oLx
...
20 (../Axpc)
OUtTeXAtcp napaTaEO[Levo
25
-hrce iy eT o .
VII, 4, 3 <89>. 11 8i
TC poet mil v i)
rept,tavetiv
anoaTc'uyer.
www.dacoromanica.ro
415
din jurul Pontului si de neamurile din regiunea lacului Meotic, <367> care odini-
oara nu-i recunweau nici chiar propriul for stapin, iar acum sint supu0 unui
numar de trei mii de soldali 4 greu inarmaIi, ale caror patruzeci de corabii
lungi fac sa domneasca pacea pe mare, cu toate ca. inainte vreme nu se
putea pluti pe ea Si furtunile o bintuie. <368> Cite nu au de spus Bitinia, Capadocia, poporul din Pamfilia, licienii i cilicienii cu privire la independerga for
i totui platesc bir, fara constringerea armelor? Dar ce? Tracii, care stapinesc un Iinut ce se intinde in laTime cale de cinci zile de drum i in lungime
cale de apte avind o fire mai aspra i fiind, astfel, mult mai upr de aparat
decit pamintul nostru 5, iar strapicia gerurilor stavilind Wile care -1 ataca nu
asculta, oare, tracii de doua mfi de oameni din garnizoanele 6 romane? <369> ...
Apoi, ilirii 7, care yin dupa ei i locuiesc regiunea strabatuta de Istru pins
in Dalmatia , nu se supun autoritaIii doar a doua legiuni 8, alaturi de care
ei resping atacurile 9 dacilor ? <370> Iar dalmatii, care adeseori ii scutura
jugul ca sa ajunga slobozi i macar ca biruiti aproape de fiecare data
i-au
adunat, pe vremuri, din nou puterile si s-au razvratit, oare i acetia nu stau
acum linistiti ascultind de o singura 10 legiune a romanilor?
III, 5,7 <107>. Ce-i de mirare... ca oamenii ale caror osti sint atit de intreprinzatoare i puternice au la miazanoapte hotare ale imparaliei for Istrul
10
15
i Rinul?...
IV, 10,6 <619>. Legiunile din Moesia i din Panonia, care cu pulin
inainte se agitasera vazind cutezanIa lui Vitellius, au jurat 11 cu o bucurie
sporita sa dea ascultare lui Vespasianus.
IV, 11,2 <633>. In aceasta vreme Antonius Primus, luind legiunea 12 a
III-a, dintre cele care se aflau in Moesia, [al carei guvernator 13 se intimpla
sa fie], se grabea sa dea batalia cu Vitellius 14.
VII, 4,3 <89>. In aceeai vreme cu pomenita rascoala a germanilor, avu
loc i o indrazneata incercare a sciIilor de a-i ataca pe romani. <90> Dintre
4 Aluzie la garnizoana romans din Crimeea. La ac4asta data (in anul 66 sau in timpul
lui Vespasian, cind scria autorul?) se gaseau la Chersones detasamente ale armatei din
Moesia si vase din flota romans (Classis Pontica). Ele aparau de sciti cetatile din Crimeea
si totodata asigurau comunicatiile din Marea Neagra (vezi Pippidi, Contribu(ii, p. 168).
5 Agrippa incerca sa-i convinga pe concetatenii sai sa nu se ridice impotriva stapinirii romane.
6 Numarul restrins de trupe, care de altfel erau formate din unitati auxiliare,
se
explica atit prin recenta supunere a Traciei, cit i prin prezenta, in momentul acela, a doua
legiuni si anume a VII-a Claudia si a VIII-a Augusta de la Novae.
7 Provincia Panonia, si nu Moesia, cum s-ar putea crede datorita mentiunii atacurilor intreprinse de daci (vezi in RE XII, col. 1 261-1 262).
8 Legio XIII Gemina la Poetovio si X Gemina la Carnuntum.
9 Aluzie la evenimentele din anii 69-70 (cf. infra, ca si Tacit, Istorii, I, 79; III,
46). Desi datele despre provinciile balcanice corespund situa%iei din anul 66 e.n., cele despre
Germania se potrivesc mai bine tot cu vremea lui Vespasian, ceea ce it face pe Ritterling
art. cit. sa creada ca Josephus Flavius a folosit o lista cu situatia din timpul lui Vespasian,
cind si-a scris opera.
" Legio XI Claudia la Burnum.
" Vezi nota 14.
" Legiunea a III-a Galica, care venise de curind din Siria (cf. Tacit, Istorii, II, 74).
18 In realitate el era doar comandantul unei legiuni de curind venite din Panonia
(legio VII Galbiana Gemina).
la Pentru toate aceste evenimente, cf. Tacit, Istorii, III, passim.
www.dacoromanica.ro
20
25
416
IOSEPHUS FLAVIUS
776aocey. <92>
10
16 ecNvocTov. <95> 6 ply oi)v Tcept Tip Muoiccv 7c6Ast.toc ToczeZav arro.4
gXocf3e Tip xpiat.v.
www.dacoromanica.ro
417
15 Invazia are loc in iarna anului 70 e.n. (cf. Tacit, Istorii, IV, 54, 1).
16 Guvernatorul acesta al Moesiei fusese de curind numit in locul lui Aponius Saturninus (cf. Tacit, Istorii, III, 46,3).
17 Noul guvernator care urmeazA.
15 De fapt s-a procedat la o reorganizare a fortelor navale prin crearea unei Glands
Flavia Moesica, iar numarul legiunilor din Moesia ajunge la patru (I Italica, V Alaudae,
V Macedonica si VII Claudia).
27
a. 1414
www.dacoromanica.ro
PUNICA
10
II, 73-76.
www.dacoromanica.ro
Titus Catius Silius Italicus a trait intre anii 25 si 101 e.n. A fost consul in anul
68, apoi s-a retras din viata politica si a scris Punicele, o epopee despre al doilea
razboi punic, pe care a terminat-o in primii ani ai domniei imparatului Traian.
Editia : Silii Italici Punica, edidit L. Bauer, vol. I, Teubner, Leipzig, 1890.
PUNICELE
II, 73-76. Dupa cum in Tracia ostirea fecioarelor 2 strabate Rodope si Pangeul
cu culmile for inalte acoperite de paduri si trece mereu
75 Hebrul, disprquind pe ciconi, pe gefi,
1 Dunare si Istru.
2 Amazoanele.
www.dacoromanica.ro
10
SILVAE
I,
1, 5-7.
5
I,
1, 25-27.
80
I, 2, 178-181.
www.dacoromanica.ro
LXXI. STATIUS
Nascut la Neapolis intre anii 40-45 e.n., ca fiu al unui poet si profesor
SILVELE
I,
1, 5-7.
Igi
I, 2,178 -181. 8i in curind [DomiIian] pArintele din Latium, ale carui gInduri
mi-e ingaduit sa le ghicesc, va acorda acestui tinAr7 hainele
de purpura
1 Titlu luat de Domitian dup5 r5zboiul impotriva chatilor din anul 83 e.n.
2 E vorba de o statuie ecvestra a imparatului.
$ De fapt Domitian n-a fost in Dacia, ci numai in Moesia si Panonia.
4 In toamna anului 89 e.n.
3 In toamna anului 89 e.n.
Din iarna anilor 85-86 e.n. pinA in toamna lui 89 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVII,6-10).
7 Pe nume L. Arruntius Stella.
www.dacoromanica.ro
10
422
STATI US
180
I, 2, 254 -255.
5 I, 4, 89-93.
...
15
170
www.dacoromanica.ro
423
I, 2, 254...
I, 4, 89-93.
www.dacoromanica.ro
424
STATIUS
10
15
...
I, 1, 16-22.
20
www.dacoromanica.ro
426
IV, 2, 63-67. In clipa cind mi-ai ingaduit sa iau parte la fericitul tau banchet
si sa stau linga masa ta sfinta, a venit pentru mine, dupa atitia ani,
90 trupele de la Rin?...
V, 1, 127-129. .. . Ca insotitoare a ta, ar fi suportat 20, impreuna cu tine
nordul inghetat,
10
16
TEBAIDA
is Istru si Dunare.
20 Priscilla, sotia defuncta a libertului Flavius Abascantus, seful biroului corestindentei lui Domitian (ab epistulis).
21 Intrebarea retorica e adresata lui Crispinus Bolanus, fiul lui Vettus Bolanus, care a
luptat in Armenia impreuna cu Corbulo.
as Aluzie la legenda despre dragostea dintre Istros si Peuce (cf. Valerius Flaccus, VIII,
217 219).
23 Probabil aluzie la campaniile impotriva sarmatilor (cf. Suetoniu, Domitian, VI, 1).
www.dacoromanica.ro
20
LXXII.
C. VALERII FLACCI
ARGONAUTICA
10
15
20
www.dacoromanica.ro
ARGONAUTICELE
triburile indepartate.
10
725
1 Argonautilor.
www.dacoromanica.ro
16
20
428
10
VALERIUS FLACCUS
VIII, 185-191. Haud procul hint ingens Scythici ruit exitus Histri,
fundere non uno tantum quem flumina cornu
accipimus; septem exit aquis, septem ostia pandit.
Illius adversi nunc ora petamus et undam,
quae latus in laevum ponti cadit ; inde sequemur
190 ipsius amnis iter, donec nos flumine certo
perferat inque aliud reddat mare.
VIII, 217-219. Insula Sarmaticae Peuce stat nomine nymphae,
torvus ubi et ripa semper metuendus utraque
in freta per saevos Hister descendit alumnos...
VIII, 255-256. Gramineis ast inde toris discumbitur, olim
Hister anhelantem Peucen quo presserat antro.
15
20
www.dacoromanica.ro
429
VIII, 217-219. Exists o insula Peuce, dupa numele unei nimfe sarmatice.
Acolo Istrul cel incruntat i cu ambele tarmuri primejdioase,
10
15
www.dacoromanica.ro
20
STRATEGEMATA
www.dacoromanica.ro
LXXIII. FRONTINUS
Editia: Sexti Iulii Frontini Strategematicon libri IV edidit C. Gundermann, Teubner, Leipzig, 1888.
STRATAGEMELE
www.dacoromanica.ro
432
FRONTINUS
fectosque et omnes, quibus videbatur inesse cura detractae libertatis, secum velut honoris causa traxit, ignobiles autem relictis
plebeiosque praefecit, consecutus, uti principes beneficiis eius obstricti
nihil novare vellent, plebs vero ne posset quidem, spoliata principibus.
www.dacoromanica.ro
433
de la scilii din interiorul Orli. Prin acest zvon staruitor, i-a indepartat
pe dusmani 4.
II, 8, 14. Temindu-se ca solda %ii sai nu vor putea rezista atacului scitilor 6,
Filip al II-lea a pus in spatele armatei pe cei mai credinciosi dintre calareti
si le-a poruncit sa nu ingaduie niciunui tovaras de arme sa fuga din lupta, 5
iar pe cei care ar starui sa plece, sa-i ucida. AnunIind aceast4 masura si
facind astfel ca si cei mai fricosi sa prefere sa fie ucisi de dusmani decit de
camarazii lor, a cistigat victoria.
II, 11, 3. Alexandru, dupa ce a invins si a supus Tracia, urmind sa piece
in Asia si temindu-se ca ei sa nu puns iarasi mina pe arme dupa plecarea 10
sa, a luat cu el ca si cum le-ar face o cinste , pe regii si comandan %ii
acelora, precum si pe toIi care pareau ca se preocupa de libertatea pierduta 6.
In fruntea celor ramasi acasa au pus oameni de rind si fail rang. Astfel a
izbutit ca fruntasii, legaIi de binefacerile sale, sa nu doreasca nici o schimbare,
iar mulIimea sa n-o poata face, deoarece ii fusesera rapiIi conducatorii.
c. 1414
www.dacoromanica.ro
EPIGRAMMATA
I, 22, 1-6. Quid nunc saeva fugis placidi, lepus, ora leonis?
frangere tam parvas non didicere feras.
Servantur magnis isti cervicibus ungues
V, 3, 1 -6.
10
www.dacoromanica.ro
LXXIV. MARTIAL
gi
a venit la Roma
iar cde 12 carti de epigrame, intre anii 86-102. In anul 88 poetul a fost in
Galia, iar in anul 98 a revenit la Bilbilis, unde a i murit in anul 104. Alaturi
de Iuvenal, a fost cel mai de seams poet satiric al Romei qi a biciuit Para
crulare moravurile vremii.
EPIGRAME
I, 22, 1-6. Iepure, de ce fugi acum de gura nemiloasa a leului care sta linistit.
stapinul lumii,
se zice Ca ar fi spus celor ce-1 insoTeau:
Soarta mea este mai buna decit a fratelui meu, fiindca mie imi
este ingaduit
sa privesc atit de aproape zeul pe care it cinstqte atit de departe 3.
V,19,1 -4. Daca adevarul e de crezut, prea marite impsarate, mai presus 15
de vremurile tale nu pot fi puse nici un fel de alte timpuri.
1 Primele cloud carti an fost publicate mai intii impreund, la sfir.itul anului 84 sau
la inceputul lui 85, iar mai tirziu separat.
2 Solia la Roma a fratelui lui Decebal a avut loc in anul 89 e.n. In urma acestor
Iratative s-a incheiat pacea prin care Dacia devine un stat clientelar al romanilor (cf. Dio
Cassius, LXVII, 7, 2-4).
8 Cartea a V-a a fost publicatd la sfiritul anului 89 e.n.
28
www.dacoromanica.ro
436
MARTIAL
10
www.dacoromanica.ro
437
i principe al principilor
caruia ti se datoresc atitea triumfuri 5 . . .
VI, 10, 7-8. Aa-i el, cind (la diademe 6 dacilor care il maga,
i urea
1i
VI, 76, 1-6. Fuscus 8, care a fost pazitorul unui personaj sfint, al zeului
10
generals.
6 Aluzie la ceremonia la care Domitian a pus coroana pe capul lui Diegis (cf. Dio
Cassius, LXVII, 7, 2).
7 Cu ocazia triumfurilor. Cartea a VI-a a fost publicata in vara sau toamna lui 90.
Este probabil o aluzie la cele doua triumfuri asupra chatilor si dacilor, din anul 89 e.n.
Cf. V, 19, 1 -4; VI, 4, 2; Suetoniu, Domifian, VI, 2; Statius, Silvele, III, 3, 118 si Dio
Cassius, LXVII, 7, 4.
8 Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, a condus armata romans in cursul campaniei din anul 87 e.n., cind si-a gasit moartea dincolo de Dunare, undeva in Dacia. Cf.
luvenal, IV, 111 ; Suetoniu, Domifian, VI, 1 ; Dio Cassius, LXVIII, 9, 3; Eutropiu, VII,
23, 4; Iordanes, Getica, XIII, 77.
9 In calitatea sa de comandant suprem al armatei si sef al statului.
io Versurile lui Martial lass sa se inteleaga ca Fuscus a fost inmormintat pe teritoriu
roman, fie intr-o regiune recent cucerita, la nord de Dunare, fie in vechea Moesie. Cercetatorii care inclina pentru ultima ipoteza \Tad in altarul de la Adamklissi un monument in
cinstea lui Fuscus (vezi Patsch, Kampf, p. 19-20).
Cuirasa pe care Domitian a purtat-o in cursul campaniei impotriva sarmatilor
(vezi nota 25) din anul 92 e.n. Cartea a VII-a a fost publicata in decembrie 92.
www.dacoromanica.ro
438
MARTIAL
20
www.dacoromanica.ro
439
VII, 8, 1-4. Fici vesele acum, data ati fost vreodata pentru mine,
10
o Muzelor:
16
VII, 80, 1-12. Avind in vedere ca pacea romans a domolit pe odrisii nordici,
iar trimbiTele de razboi au amutit,
ai putea, Faustinus 18, sa trimiti lui Marcellinus 19 aceasta carticica.
5
18
www.dacoromanica.ro
20
440
MARTIAL
15
20
www.dacoromanica.ro
441
VII, 84, 1-4. in timp ce chipul meu, destinat lui Caecilius Secundus 22,
capata forma
10
15
VIII, 8, 1-6. De0 tu, Ianus, dai posibilitatea anilor repezi sa inceapa,
i reinnoieti cu chipul tau lungile veacuri,
deli pe tine te roaga mai intii tamiia cucernica, te saluta rugaciunile
noastre,
5
24 Aluzie la templul cu patru fete al lui Ianus Quadrifrons. Cartea a VIII-a a fost
scrisa in anul 93.
25 Domitian s-a Intors in ianuarie 93 din campania panonica impotriva sarmatilor iazigi
(cf. VII, 2, 1 ; 6, 10 ; 7, 4; 8, 2; 80, 1; VIII, 11, 4; 15, 1), care durase opt luni (cf. IX,
31, 3). Vezi Patsch, Kampf, p. 40.
www.dacoromanica.ro
20
Al ARTIAL
442
16
20
www.dacoromanica.ro
443
IX, 31, 1-6. Pe cind se gasea ca tovaras de arme alaturi de cezar, in lupte
ce aveau loc spre miazanoapte,
Velius 29 a fagaduit lui Marte aceasta pasare, pentru comandantul sau.
Luna Inca nu strabatuse opt 30 cicluri intregi,
cind zeul 3i-a cerut cuvenitele fagaduinte:
5
15
IX, 35, 1-6. Cu aceste mijloace, Philomusus 32, to Iti cistigi totdeauna un
prinz.
26
27
28 Domitian a refuzat triumful si s-a multumit sa ofere doar o ramurd de lauri lui
Juppiter Capitolinus (cf. Suetoniu, Domitian, VI, 2 i Statius, III, 3, 170).
29 Velius Paulus, fost proconsul al Bitiniei, a luat parte la luptele impotriva sarmatilor.
23
www.dacoromanica.ro
20
MARTIAL
444
15
20
www.dacoromanica.ro
445
. .
IX, 101, 17-18. De trei on 38 a zdrobit [DomiIian] coarnele perfide ale Istrului
sarmatic,
de trei on i-a scaldat calul asudat in zgpada getica.
XI, 3, 1-4.
(4
34
26
41
Muza.
www.dacoromanica.ro
20
MARTIAL
446
flammas Iuppiter...
Calices Gemmati
www.dacoromanica.ro
447
42 De pe Palatin. Dupii legenda, numele colinei provine de la nepotul lui Evandru, care
venise din Parhasia.
42 Nu se poate qti daca e vorba de Nerva sau de Traian. Cartea a XII-a a aparut in
d ecembrie 101 sau In primavara lui 102.
44 Cupele erau uneori incrustate cu pietre luate de pe inele. Cartea a XIV-a a aparut
in decembrie 84 sau 85.
www.dacoromanica.ro
10
'AXXI
30NUIV ONOI3031cIX
OLIOV I
Iix
lx)N dlo.l (f.2 meopX.A.ra A3odxxxi1 1OIV11 20 AO In. An w.. 01c.3(lad '5097'10 ctoci3 nom nod1.9I lwx 5(4,1 Af9i3LI 51odmX Ie. 4ncopnw 5(2
min x321.? nutty (101 5nono Z L
oy no 32
m.oft.cb
d 50 Tazox
no X d nm.npritz. oaLt d 5o 2(-,io AC01 dlt. 50 ti.1Lc1 A)0393d (101 dID IX) 0(10231L
fax!) o el 9 mod k o iv-91'v( cio 32 1/ d 3d-03 A103 O3d93d1L3 AO X1X)011TinD AG,
10A11 693 Tlk 'AO ACOI 0100 IltpX1 5k &Or) AO X(13IVID o &pifuo
evri 59 d311 X 0 ond 59 31. pox 2331.1-.T 5o ,290 n(9X3 450X1\.3 no ntf.71
yal.9 no Oct
I 8 311:9 'YYT1c11003 AD 5(01c0 311 01n0X33nte.
32Qo
5 tooxl 59 m%,-?. o 9
d 3inco'5 o 315 933=1 A13 n;rhpinlaq o 5 o 315 01
iv,(7p
cio
nma.
.)ox
top
us)
TO
'5(/..1.3yato
nmd)n0x
d 3d fan 9 A191X1L -70d19
Aq.1]
AC91(011 [,g90 xx) Lp.../.1.3-no 5
0.1x lijo
o 5 ,2cio coo n13T131. /Ay .eI ond d no
2 n131.,1.9d 5917onn2 32tto Lett llop Arca
IL 0 3713y no ACOT113X 50 TAM.=
9T
4..
krio
OT
ova
kiq
Ie.,.
d 'rx)v
d32/..9c2 13X3T1p
53A11 (kw; .11o1,7d T 6 5odz
xuduoup 33 101(001 TIT? (T)A7FXD. 5 (9X3 X1(3)10 710 AI 513
)0c) 5 cio oem d 590
3sno n(tc.xoXD 5)o1.no.A.39 dx)p 1)009)00 y fl(-919 10V00 (73137-1 d 0(.1 5 llox co..12ti
5101ACOM d31.0p0XX 5(10=1 510.L91A(91/0 111.3 A(91. A.001(f.y1L9c1
oX3nT 5nonri not, 'AOAOdX 01/n au) k2no 5 Te 170X du. noo riri 5 x Szlnoii.co 01
d)10R3 0 A 'poi 5 oLo100A3.5210' 31 AG 0 AX)d A7021 noX101 n371 Lf.chn Xxinza.t. no
32 mo 4510x10d Xvi-nral. no 32 92 X)171d /1)2ux1 33 4nm141c7 zi..eopu. 3s 4nc9y12,9
t4.
)5)X
no
Og
www.dacoromanica.ro
cind m-au vazut, caci nu eram un om care stie sa calareasca, nici areas priceput, 10
[nici ostas cu arme grele], nici aruncator de lanci sau pietre, dintre soldatii usor
inarmati si Meg scut. Nu puteam nici sa tai lemne din padure sau sa sap un
san nici sa cosesc fin dintr-o poiana dusmana, deoarece mereu m-as fi intors
speriat. [Nu puteam nici] sa construiesc un tort sau lucrari de intaritura, ass
cum desigur [fad] unii oameni de serviciu ai armatei, care urmeaza lagarele. 15
19. Fiind nefolositor la toate acestea, am ajuns la niste oameni intreprinzatori,
care nu aveau ragazul sa asculte cuvintari, ci erau agitati si tulburati ca niste
o. 1414
www.dacoromanica.ro
09t
NOICE
SONOISOSAIIH3
513
pox 51ocbo9 51701k101L 053 ,,3 AT? 5911 1000X1 7003712A3A. A(&1 31, \1996
pox \t,.1 &vrizeoR mokvrio M.A.oy 23Xxxld pox 11f\oRoano Ski 5rn.f
'Aix 6T Tia A371 mdRocbs) 2,3x0R noic.0139 13 5>oRTai. m0X3 511
509-rwiD? rT 1m2ymi m2y)? 50(330o3yT 1)01D3 mpcoori 001 ctoyr.A.3-11
.5m9y19rd 314 TR t A? 0 (1,74C3 510A013.A., t 310)1a Cpa 5/0XX)d AC10 13X3
gi 51e1 51ox11onnA. 570i 5rd3on3y3 m-01.f71.11.9 '57,)1D311 270x M_10901., 2301lotto 570990X3 101,7071.219 2rx 10d31mymo1L M92 roo 50021y3d pvx X3
ActO f?..R 01001
110,, `mo991y2D10d 5m `&3x1o3
A0)&911,y3d el19(9X02 t
A35R0 \(0)X 139 eLk&rikaDT '770m3 107x1910d TR 1310 &13oymx
*P 11.993& ATr./ 101, kx'A 111d31
`IIIXXX 9Z 53^923xr11)
03 cl io&TrItt 2rx 5r97-1102z. ;lox)? '5311%0 5101
niOd 1d31 A031 ACOA1y311
'10&37ioXrri 5ct01 51o6.kyya 4t1o9ti.1),odx3 513 &t.1, Ar29y, tooDtkcijm
51,6ko, runRni, A1qc)(.
0 13901)nd o1. d?0 `50
T 9l.rc AOAloX.4 el311 A027-41211
3191
10903y13923
Sc')
I01371 &(p., 'AtpLricb 5orarloviod '&230Q rooT 0A9R
9g `1)0T1 101E1 moonxa 513 `57)1j 59=9 1X)TI901030 1 13X1? 70130TILTAIL 1o202o
OT
9 a
'IAxxx
1193 pox
.mmouja,
21ox
OE
y0=01)1)10)X1T13 51
<TR>
13)?
A3TI
1/0X A9170X3
gc o1. 51
a013 noyp
TR
A190-I1(39
n0
pox Akiora,
9(311 AP/A913y2L
=IT,'
no1 nolAoll
AL,..1.3x(1poo3
101A0Xl,t1A33L
pox 5101, 510yy10 5101.. AT
&309
5x2m-01(yo1Lv-,
(4.
513yo1L 1c3X3r1
51od3i..D1d)o
110X
101
IL
10A1-32L101
10.1.1071.4.70C3
tk193170X Amt. )0119 tk _(f.yya
(..\(.R
X3Rocb
A031
113X90
AC9913091X10M19
'm-03yo1L A0)1 TR 503y970C}) 110X
'ACOA
A3T1
Il031 A(91933y2L m-0d)pciiiChOd 5l3 570ic3o dfl9 'AC919(1d 01/ poyy d)o.k (pR 53m1
www.dacoromanica.ro
451
10
vrednicie
XIV, 19. Mi se pare cu totul absurda afirmatia: Daca cineva are lanturi
la picioare sau este insemna t cu fierul rosu sau macina intr-o moara, va putea
fi mai liber decit Marele Rege 6. Si de ce nu? Ai fost vreodata in Tracia?
Da, am fost. N-ai vazut oare acolo femeile 7 libere pline de semne facute
cu fierul rosu si care cu atit au mai multe semne si mai variate, cu cit
se arata a fi mai nobile si din parinti mai de isprava? Ce vrei sa spui
cu aceasta? Ca pe regina, pe cit se pare, nimic nu o impiedica sa fie
insemnata cu fierul rosu; dar socoti ca pe rege it impiedica ceva?
16
20
www.dacoromanica.ro
DION CHRYSOSTOMOS
452
10
15
TociiTcc iper.Te airrot xa0' iocuTiiiv; O &v nuts yivylTar. 8coccpopCc, x&xei.voc
npocpipcoacv U v [TO novlpok gxecv noM.Tac] TO o-Toccrco'cet.v, oux
alcrx6veo-Oe; ceog gycoye Tok Oeoiic iltav OtiV150) TCOCVTOCc -71 [Lily acpapa
o , At&XXocEov Tin) 7c6Acv, xoct 7zpOc ocUTOv
-hz06crelp elatOvToc p.mi.
20 ti)yavCcxs-lcroc. IA yap tsoy.t, -HI%) 4Ipipav ixeiv-iv, iv -7) ataAAocyiLv
4.1.ag 8virecr0e, &AV etc ixOpc7)v, cpcogf., xecpocACcg Tec Tor.cciiTa TOTrocTo, TOUT' gaTLV eiq TOO xocTocp&Toug PETaS, c
EL7)B6voc 8 Tc7.)v
&Um TC73V 61.)..c)E0vc7.w.
25
LXXII, 3.
1.1.6V
35
40
...
TLVCC.c 7TEXOLK
Tcvec Tclv reTetiv Xeyot.tivcav, Tcperrepov ai Aaxeaactmivt.oc xat Maxea6vec, Woug 8E Ttdcpocv xoct CcvocEupEaccc, xccOcbtep otp.at. II6perat Te
pPicpwv of
xoci. Bc'osTpt.ol. xoci llotpOucaor. xoct &Um noXAot Tc7Liv
OcTorc&repol. eicAccacv incay.etv 7-rip& gzovTec inn
SO gTG T oU-rwv
-mac xecpaXatg OpOdc, 6a7cep Nccadcliwvec. 06x0i5v 06u To6-co.c Tacvu
crr. npdcw,ix-roc TCO:p6XSN o68' ivoxAcZy npoo-cOvreq. KaiToc
TL
r6Taq (1,EV 17 Hipaccc tij Naadci.movac, TOV
v oU rcaAok PAircoucrt,
Tok 86 o-rcavicoc i7ttalp.oi5vTac.
www.dacoromanica.ro
453
acestor [cetati]. Multe din cuceriri s-au facut in locuri diferite ale teritoriului
locuit de greci, care se intinde pe multe regiuni. Dupa ce au fost cuceriti 12
In vremea de demult, boristenitii si-au reinfiintat orasul. [De data aceasta]
au avut, pe cit socot, incuviintarea scitilor 13, care aveau nevoie de negotul si
navigatia grecilor. Caci grecii incetasera de a mai veni cu corabiile, o data 6
ce orasul fusese devastat, deoarece nu aveau oameni de aceeasi limbs care sa-i
primeasca, iar scitii insisi nu se invredniceau si nu se pricepeau sa-si rinduiasca
negotul in felul grecilor. 6. Un semn al ruinii este starea cea proasta a construcrestringerea orasului la un teritoriu mic.
tiilor
XLVII, 4. Cu toate acestea aflam ea acelasi Heracles a cucerit Egiptul 10
si Libia, de asemenea pe locuitorii din jurul Pontului Euxin, pe traci si pe
sciti 14, a cucerit Ilionul, dupa ce-1 pusese in primej die numai cu o mina de
oameni, si a stapinit toate aceste neamuri, devenind rege.
XLVIII, 5. Astfel, lucrurile pe care nu le suportati cind le auziti rostite
de altii, aceste lucruri le yeti spune voi insiva impotriva voastra? In cazul Ili
cind s-ar ivi vreo neintelegere si aceia 15 v-ar infatisa posibilitatea unei razvratiri,
[intrucit asa fac ticalosii dintr-o cetate], nu v-ati rusina? Tot astfel, eu ma jur
pe toti zeii, in fata voastra, ca intr-adevar am suferit grozav atunci cind mi-a
spus cineva: Impact orasul )), si am fost plin de indignare fats de acela. 0, de
n-as apuca sa vad ziva in care voi ati duce lipsa de impacari. Dar toate acestea 20
sa cads dupa cum se spune pe capul dusmanilor 16, vreau sa zic pe al
blestematilor de geti si nu al cuiva din neamul nostru.
LXVIII, 2. $i iarasi, este nevoie sa se bucure de placerile dragostei, ale
mincarii si ale bauturii, atit ionianul, cit si tesalianul si italiotul si getul si
indul si spartanul...
LXIX, 6. Asadar scitii nomazi nu sint impiedicati cu nimic nici de a
26
persi sau nasamoni, pe unii ii vezi putini la numar, iar altii merg rar
printre straini 12.
iz Cindva intre anii 50-48 i.e.n. (vezi RE, VII, col. 1 861).
19 Adica neamurile a barbare )> din imprejurimi (geti, scitii, bastarni
sarmatice).
elemente
is Aluzie la legenda dupa care scitii se trag din Heracles (cf. Herodot, IV, 9-10).
is Tinind cuvintarea la Prusa, Dion face aluzii la cetatenii care indemnau la razvratire
impoiriva stapinirii romane.
is Imperiului roman.
17 Pileus; era o caciula ascutita purtata de pileafi, s nobili ), (cf. Criton, fr. 3 gi Lucian,
Scitui, 1).
18 Trib din Libia.
www.dacoromanica.ro
IOIEI IOVHVVVdVII
30IVINIV 30NTIVLI
6 "
0i 5m
13,00x3c101g.
m2.3..
moD)orlopcbTeLnD
MOdfddlod 6991T1
cool
no-droac
M9A91-19131L31L.
,11,c1
11031
info no xi2
M0T(101I,
50A.9y 4t3XDVi0x
Ski 01.3)x vood-
10x31011.
la
rto
A(21 'ACOA3T1011)01.11(00 SZ33 TR 1d= AG.1 Atott.X1RIZIAI 10110Xog 531A70993R3a01/0d19 01M1a.31"13113 52,01 10(37)31 (101. 5(93)(1.0)0d 53(32190 10Xkfki
ATT1 i01 101107.1(p 101910T1(1700 TR 51ez. 451oa,3t3r1 loXfoovok3-r-1 TR 170x rbolt
110X X (9.3110(3
iodu.
511ol,
www.dacoromanica.ro
LXXVI. PLUTARH
VIETILE PARALELE
AEMILIUS PAULUS
9. ... Ca sa mai adauge ceva Ia razboiul in curs, Perseu mai puse la
cale i o expediIie impotriva dardanilor, fiindca el dispretuia pe romani i
avea ragaz. [Cu acela0 prilej] macelari zece mii de dardani si lua o prada
12. ...Afara doar dace cineva n-ar spune ca zgircenia 4 lui Perseu a
celor ce-i infrunta [in linie de bataie]. Cind bastarnii i-au aezat tabara in
Maedica i au intrat in legaturi cu oamenii regelui deoarece erau oameni 20
inalIi la trup, vrednici de admirat in exercitiile lor, semeTi i scaparatori in
ei dadura curaj macedonenilor i-i
amenintarile impotriva dtimanilor
1 Galatii nu erau celti, ci un neam germanic (vezi Titus Livius, nota 12).
2 Plutarh face o confuzie cu Filip al V-lea (cf. Titus Livius, XXIX, 35, 4).
3 Aici bazinul Dravei ,Si Savei, ocupat de celti.
4 Cf. Polibiu, XXIX, 9, 12.
5 Lucius Aemilius Paulus Macedonicus invingatorul lui Perseu.
6 Cf. Titus Livius, XLIV, 26, 2.
www.dacoromanica.ro
Huviald
99
5C?
AC91
02(3 0027071
Xcl0
,14ylo
5r9(pe
9a1.9
)9 1)009)0(1)
5(1.1
FM
10)01
A3.1.110(31L3
(;10
Ac22(1V
Ti70"X
91
03
ty
rArik
gti
701371 Sco37-1)2m1R
of
"8T
SA -70I1LX3
1,00,1 &Lp.. 41%11)9 53c3A3p loxfkri)9 7e1 410110TIC,99 ()X(13\ 2)0X f332L 01.f.dr(1 11A
00 A(93(3 FX Amorikt\x1d31c. dYrippo.co 5rAloy371 q'rifT3Rtl31L9 0 1 5)omo1.iX
5)podo 36 5)03xthrloc) 5nodhl9nchod 92170 MO/ 32 A(n1 moric? 531dw13911q
lecl.)oll 36 5001. 51oxide 3o 091T1 0 d) d l 4A0V(100A3d101L M2 pOCI3X9 31
98 17o1cro1A01c. XX 2 A371111137-1 10 53A021011 tit MOD
30)1cIVI1I NIZTIVN
Ty
11(10931.101c9 IL 1.03c)
13 Am 171030A.(3131XXJ.,(19
vi
" id31L
www.dacoromanica.ro
(319I AO
457
ci
se vor
11 Ti. Sempronius Longus, consul in anul 194 i.e.n., a fost probabil i el legat al lui
M. Acilius Glabrio.
la Autorul face o confuzie, caci la data aceea nu exista Inca provincia in care Sempronius sa-i fi putut exercita proconsulatul. E vorba probabil de o colaborare cu Cato in timpul
qederii for in Grecia.
www.dacoromanica.ro
PLUTARH
458
rmoz MAPIOE
11..
. . .
&ITO Tcic gct.) OaXcicacri)c xaL Tcliv Lnapwricov xXt.p.cetuv npOc -1)Xtov
CcvtazovTa xxroc Tip Matilncv intaTpipouaav 7tTeaOa6 'r
flownxiic
6 ExuOtac Xiyouat, xaxe7.0ev Tac yivY1 p.etz.tx0at.. Tollyrouc gavaaTc6Tac
oi'ix ix 1..1.GOic Opp.iic ou auvezik, &AA& trovc 6pa xa0' gXOCGTOV
&AUTON) eLS Tol'iturpoo-Oev aet xcopoiivTag 7C OA-Up Zp 011014 noXAoi.c
i7teX0eZv T4p 1)-neyov. ALO xat TCOXXac XOCTOG pEpoS int.xXi)o-eLc iz6vTcov
10
41. (MLOpLac'erv)
. . .
ai.1014
Ocvaconupoi3v-roc XCa
7C0Cpocaxeug6-
11. . . . Ta pev oiSv pappocpcx& xt.v4i V.00TOC XCCG TouS Exet 7oX61.kouc xaTinauaev OEecoc inL3palleov CrTpccriii 1.1.6zpt npOc TON) "IaTpov,
"IaTpou pET& Taiv 61XAwv EleTaneirrcoliivouc etc Tip ycfcav d7cosiolov ixpepououtilvoug TO gyeeoc T.75c cicpx.7)c
www.dacoromanica.ro
459
CAIUS MARIUS
11. ... Altii sustin Ca regiunea celtilor, din cauza latimii i adincimii
tinutului, se intinde de la mazea exterioara si climaturile septentrionale pina
la soare-rasare, in regiunea Lacului Meotic, atingind si Scitia Pontica. in
aceasta regiune avu loc amestecul celor doug neamuri 13. Acetia au ieit din
Cara for de basting, nu in cursul unei singure migratii i deodata, ci indelungata
vreme 14 in fiecare an la inceputul primaverii
porneau mereu cu razboi,
inaintind spre continent. Din aceasta cauza au avut multe denumiri,
dupa locul unde ajungeau, dar lumea numea de obicei aceasta Wire
POMPEI
10
celto-sciti.
ALEXANDRU
11... Puse iute capat agitatiei barbarilor si razboaielor de acolo, inaintind 16 cu armata sa pina la Istru, intr-o expeditie in care birui printr-o
15
mare batalie pe Syrmos, regele tribalilor. Aflind insa ca tebanii s-au rasculat
i ca atenienii sint aliati cu ei in dorinta de a-si arata vitejia
ii conduse
din nou armata prin Termopile, spunind ca in fata lui Demostene care it
36. ... Deinon 17 spune ca regii chemati, dupa alte daruri, au depus in
tezaurul regal si apa din Nil i Istru 18, ca o dovada a intinderii imperiului i 25
a stapinirii aceluia asupra tuturora.
12 In realitate celtii in cursul migratiilor de la inceputul secolului al III-lea i.e.n.
n -au ajuns cleat pink' in regiunile Nistrului, unde intilnim nume de cetati celtice, cum ar fi
Carrodunum si altele (cf. Ptolemeu, III, 5, 15).
is Procesul acesta incepe in secolul al IV-lea i.e.n., cind au loc si atacurile impotriva
Romei si continua cu invazia regiunilor adriatice (cf. Strabon, VII, 3, 8 si Arian, Anabasis,
I, 4, 6) si a Europei centrale (cf. Trogus Pompeius, XXIV, 4, 3-6.). De pe actualul teritoriu al Ungariei celtii vor patrunde apoi, spre sfirsitul sec. IV, sau inceputul sec. III i.e.n.,
in Cara noastra (vezi Isl. Rom., p. 234-235.), ajungind pint in sudul Poloniei qi in
Bugeac, iar grupurile din sud vor cutreiera Balcanii (cf. Polibiu, IV, 46,2), unii dintre ei
stabilindu-se chiar in Asia Mica, in Galatia (cf. (Trogus Pompeius, XXIV, 4, 1 ; XXV,
si
1, 1
si XXXII, 3, 6-8).
15 In anul 74 i.e.n. cind incepe al treilea ra'zboi cu romanii (cf. Apian, Mitridate,
69, 293).
16 Cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4 si urm.
www.dacoromanica.ro
460
PLUTARH
r. KAIZAP
AHAIHTPIOE
39. .. . 06 TcoAAc7) ae iia-repov OcAEaxes-co, AucrEpazoc UrcO ApoilczotE-cou xat TcpOc Toti-ro AwirpEou xaTec Tdczoc eopt.tirrocv-voq
10 int 0 p4x1v, 6arcep gpVICC xocTockOop.evou, Tc&Xtv duceavvrocv of
BOCCOTHE, xoci. Auaiii.oczoc &pc aLey.evoc OcTrinaAvro...
52. . . . xoci. Eaeuxoc iixouge Te xaxek xat [Le'revefio-ev a) lieTpEo.4
ev LrcoclAa ,rOv Alwirrpcov Oetievoc TOTE, ma [LT)ae Apo[uxocErylv,
6Evapoc (3ap(3apov epaxoc, [LI+1.7)6c'qi.Evoc our
15 At.xk CcA6vv. Ar.aci/c'czcp xpTractlevov.
ANTONIOE
63.
. . .
CacoTcep.TceLv,
Maxeaoviocv Tceop..oczEo,c
Ccvazo.)--
IT I E INA HAPAITEAMATA
20
9. . . . &XA' 6aTcep O Auoitloczoc ev reTacc cruazeOeic 844 xai Tcapa301'4 eawrOv [Levic aTpas-eop.aroq alxv.dcXonov, ei/roc Tan ijacop cliux,p6v,
ei2 Ocoi , etTcev, #(14 ppazeioc 1,sovijc gvexa p.eycalv diaacilovEav
OcTrepaAcip.7)v
www.dacoromanica.ro
461
CEZAR
la Celci 25.
DEMETRIOS 21
39.
52. ... Iar Seleucos 23 fu vorbit de rau si el insusi se chi foarte mult ca-1
banuise pe Demetrios si ca nu-1 luase ca model pe Dromichaites, un barbar
din Tracia, in privinIa chipului omenos si regesc in care se purtase cu Lisimah,
cind acesta fusese luat prizonier.
15
ANTONIU
63.
...
urma sa se indrepte spre Tracia sau Macedonia, pentru a se ma'sura intr-o lupta
hotaritoare de infanterie. intr-adevar, Dicomes 25, regele getilor, ii fagaduise
>.
Pentru campaniile proiectate impotriva dacilor si partilor, cf. Suetoniu, Cezar, 42.
20 Prin Galia.
21 Demetrios Poliorcetes (336-282 i.e.n.), fiul lui Antigonos.
22 In anul 291 i.e.n. (cf. Diodor, XXI, 12, 1).
23 Seleucos I Nicator.
24 P. Canidius Crassus, unul dintre generalii lui Antonin, comandantul infanteriei in
12
lupta de la Actium.
25 Probabil seful unei uniuni de triburi getice din cimpia munteana (vezi ht. Rom.,
p. 289 si 296).
26 Vezi nota 22.
www.dacoromanica.ro
20
462
PLUTARH
iA6
Tpol.)
TCicntv
Ocv8pc'c-
t.t.iv
1.pzer.c Maxe86vow
eiSp..ccrev
ATEIMAXOE
KAIEAPOE 0 EEBAETOE
2. 'Enet 8E ToLprc'ax-tIc 6 .76.iv Opo,cxeLv pacrt.Ack rirc6 'Avro.)viol) tLerapaA6[Levoc 7cp6c oeyrOv 0652 itLe-rpf.ccev nap& Tok rc6Toug,
cruty.aziav, npont.d.w Ttvr. Tiliv 60Acov pacnOcAX' v inazeilq OveL8f4o)v
26 Acv 6 KaZo-ap e?,7CEV ciyeo npo8ocrEav pf.A65, npo86s-ac 8' oUx inat.ve6'.
I, 3.
.. .
www.dacoromanica.ro
arczpL
463
1. Ateas i-a scris 28 lui Filip : <Tu conduci pe macedoneni, n4te oameni care
se pricep sa faca razboi, iar eu pe sciti, care pot sa lupte cu foamea i cu setea a.
2. Pe solii lui Filip i-a intrebat, cind iii tesala calul, data Filip face i el 10
asa ceva. Luind prizonier pe Ismenias, eel mai bun flautist, i-a poruncit sa cinte
din flaut. Ceilalti 11 admirau, dar el se jura ca ascult4 cu mai mare placere cum
necheaz5. calul.
LISIMAH
<( 0 zeilor, pentru cit de mica desfatare m-am facut rob, din rege ce eram !
)).
AUGUST
I, 3... Ilirii se pusera in miscare 31, iar scitii erau gata sa dea ajutor veci- 25
...
Nu-i laudam nici pe traci, care pins astazi isi tatueaza femeile
32, 30
ca sa -1 razbune pe Orfeu...
27 Insotitorii lui Darius in expeditie (cf. Herodot, IV, 136-139).
28 Cf. Trogus Pompeius, IX, 2, 1.
29 Vezi nota 22.
3 Regele odrisilor din al ertrui regat f:icea parte si Dobrogea cf. Tacit, Anale, II, 64).
31 Aluzie la evenimentele din anal 335 i.e.n. (cf. Arian, Anabasis, I, 1, 4).
82 Cf. Clearli din Soloi, fr. 8.
www.dacoromanica.ro
6 Tac Toil 7caL3O; tAX-r) Tijg aLWEecoc ixrrhpeae sLeyrcep Uno6rp4ag, xai
TeC 66)06,Proc Tor)" TcaLaOg [lay] Ocqac, TOv TOnov 7Cpoavripeucre Tot/mug.
www.dacoromanica.ro
Sub numele celebrului erudit Apolodor din Atena (sec. II i.e.n.) s-a
pastrat un fel de compendiu de mitologie, intitulat Biblioteca lui Apolodor.
In realitate lucrarea aceasta este un extras dintr-un manual de mitologie din
sec. I i.e.n., asemanator cu cele folosite de Diodor din Sicilia i Ovidiu, i a
fost alcatuita in sec. I sau chiar II e.n.
Editia: Apollodori Bibliotheca edidit Richardus Wagner, Teubner,
Leipzig, 1894.
I, 133. Aflind cele ce cutezase Medeea, Aietes a pornit cu corabia in urmarirea ei 1. Vazindu-1 ca se apropie, Medeea ba ucis fratele, 1-a taiat in bucaIi.
i 1-a aruncat In adincuri. Adunind madularele copilului, Aietes a intirziat cu
urmarirea. De aceea s-a intors la harm, a inmormintat rama0/ele copilului i a
1 In general autorul a redat legenda argonautilor dupa Apollonios din Rodos, la care
a mai adaugat diferite amanunte sau variante gasite la alti autori.
a Bucati e, cf. Ovidiu, Tristele, III, 9, 33 (vezi discutia problemei la Vulpe,
Dobroudja, p. 62).
30
o. 1414
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
p. 26-33.
30
www.dacoromanica.ro
468
Col. I
10
22. [
]..EUS OPTATUS .[.].. anno .[.]t
]XV. K OCTOBRES
23. [
24. [
pr]id[i]anum coh i hisp veter d stobis
] .ssa arro afr[i]canus praef(ectus)
25. [
26. [Summa militum
] p k. ianuarias DXXXXVI
29.
CEDUN]T [P]OST K IANUARIAS
30. Barbaro e] [F]austino c[o]s
ii
Col. II
3.
15
EX EIS DECEDUNT [
www.dacoromanica.ro
469
COL. I
soldaTi.
10
COL. II
indica cazul ablativ (sestertiis). Daca nu acceptam versiunea aceasta, prescurtarea ramine
deocamdata neclara si in mod sigur se poate traduce doar de la care si-a (au) inceput serviciul
etc. In cazul acesta avem de-a face cu o lasare la vatra normal', dupa 25 de ani de serviciu.
2 Este posibil sa fie si s al noulea *, deoarece bara care urmeaza ar putea sa formeze
o parte a numeralului. In felul acesta data inceperii serviciului militar a fost 77 sau 79 e.n.
Daca adaugam durata normala a serviciului militar, ajungem Ia anul 106-107 e.n., data
propusa de Syme si admisa, in principiu, si de Fink.
3 Este posibil sa fie si ci 16 zile inainte de calendele lui Octombrie s, data se is in
considerare si punctul care urmeaza. In mice caz, data este 16 sau 17 septembrie.
4 Cohors I Hispanorum veterana se afla la 14 august 99 in Moesia Inferior, iar la 22 august
129 in Dacia Inferior, la Bretcu. Ea a fost adusa in Moesia probabil in vederea razboiului cu dacii.
5 Aceasta unitate de trupe auxiliare isi avea sediul in provincia Macedonia, unde e
posibil sa fi fost Ia inceput principala baza de atac romans.
6 Fink crede ca este vorba despre Tr. Claudius Africanus. Acesta a fost prefectul
unei alte unitati, Cohors I Hispanorum equitata, aflata in Egipt in anii 98-99, si pe care
ultimul editor al papirusului o identified cu cea din pridianum. Syme respinge aceasta
interpretare, deoarece numele prefectului nu poate fi citit aa cum propune Fink.
7 In ziva de 31 decembrie.
8 Prin aceasta lectiune Fink crede ca poate fixa data papirusului in anul 99, deoarece
perechea de consuli propusi este intr-adevar mentionata la 14 august 99. Syme accepts
lectiunea, dar se opune datarii papirusului dupa criteriul cronologiei celor doi consuli. In
primul rind in perioada aceasta nu exists consules suffecti care sa fi ocupat atit de mult
timp aceasta functie, adica din august si pins la sfirsitul anului, iar in al doilea rind lectiunea cuvintului consul pare imposibila. De altfel A. Caecilius Faustinus este atestat ca
guvernator al Moesiei Inferior intr-o diploma din 13 mai 105, asa incit nu trebuie sa ne
mire prezenta sa in acest document.
9 In rindurile care urmeaza (3 12) este vorba despre soldati permanent detasati sau
care au murit.
19 L. Herennius Saturninus a fost guvernator al Moesiei Superior, cindva intre anii
103-107 e.n.
www.dacoromanica.ro
15
470
EX EIS APSENTES [
17.
5
iii .(
10
15
INTRA PROVINCIAM
www.dacoromanica.ro
[
[
r
471
10
11 Lipsesc temporar.
www.dacoromanica.ro
15
LXXIX. BALBI
www.dacoromanica.ro
LXXIX. BALBUS
1848, p. 91 108.
1 Dupa unii autori (Mommsen, Schulten), ar trebui tradus ca in manuscrisul cel mai
recent: schitelor topografice e. In cazul acesta, ar fi vorba de intocmirea unor planuri
ale terenurilor care erau apoi trecute in cartea funciara.
2 Personaj greu de identificat ; chiar data nu e primul gromatic al timpului,
4 Doua drepte care se intersecteaza. Aceasta era prima i cea mai importanta operatie
de masuratoare pentru construirea unui castru perfect regulat. Prin punctul de intre-
taiere a celor doua drepte trecea una din cele cloud linii principale (cardo decumanus).
Operatia se continua apoi pentru celelalte linii i sectoare secundare ale castrului roman.
5 Liniile de comunicatii necesare aprovizionarii trupelor.
6 Th. Mommsen crede ca textul hos invent() tuo operis decisa ad aciem parte ferramenti usus explicuit ar putea fi citit in felul urmator: hos invento tuo per amplain Daciae
partem ferramenti usus explicuit e datorita inventiei tale folosirea instrumentului de
masurat a permis trasarea acestor linii intr-o mare parte a Daciei (vezi Die Schriften der
romischen Feldntesser herausgegeben und erklart von F. Blume, K. Lachmann und A.
Rudorff, vol. II, Reimer, Berlin, 1851, p. 147).
www.dacoromanica.ro
15
474
BALBUS
www.dacoromanica.ro
475
ce preamaritul imparat ne-a deschis de curind, prin victoria sa, Dacia, indata
ce mi-a Ingaduit sa plec din aceasta regiune nordica 9, dupa trecerea unui rastimp
de un an, m-am intors la indeletnicirea mea ca la un fel de odihna si am adunat
multe cu gindul sa le asez intr-o ordine stiintifica, ca pe niste lucruri care erau 10
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de poezie si mai de domeniul legendelor, deli este vorba de lucruri foarte adeva-
rate ? 2. Vei cinta riuri noi, fluvii conduse peste cimpii, noi poduri aruncate 10
peste fluvii, tabere aezate pe coastele abrupte ale muntilor, un rege 3 alungat
din resedinta sa, izgonit chiar din via-tg, fara ca sa fi pierdut niciodata ngdejdea ;
pe linga acestea, doug triumfuri, din care unul a fost cel dintii 4 impotriva
unui neam neinvins, iar celalalt 5 cel din uring. 3. 0 singurg greutate, Ins
foarte insemnatg, anume cg In poezie este nespus de anevoios sa te ridici la
ingltimea acestor intimplgri, neinchipuit de greu chiar pentru talentul tau, care
totusi se inaltg ping la sublim i se intrece pe sine in lucrgrile cele mai mgrete. 16
Oarecare greutgti provin si din faptul ea numele barbare i sglbatice, in primul
rind cel al regelui insusi, refuza sa intre in versurile grecesti. 4. Dar nu exists
greutgti pe care priceperea si stgruinta sa nu le poata invinge sau macar atenua.
Afarg de aceasta, dacg i se ingaduie lui Homer, ca in raport cu nevoile versului,
sa scurteze, sa lungeasca si sa schimbe cuvinte upare si pe deasupra i greceti,
de ce ti s-ar refuza si tie o asemenea libertate, mai ales cg nu-i cautata, ci nece- 20
sarg ? 5. Apdar, dupg obiceiul poetilor, cheama in ajutor zeii, iar dintre
1 Niste mostenitori care intentasera actiune impotriva unui testament falsificat.
2 Caninius Rufus, concetatean si prieten al lui Pliniu.
3 Decebal.
4 In decembrie 102 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVIII, 10,2). De fapt Domitian serbase un
triumf impotriva dacilor la sfirsitul anului 89 e.n. (cf. Martial, VI, 10,8).
6 In anul 107 e.n. (cf. Dio Cassius, LXVIII, 15,1).
www.dacoromanica.ro
478
vatum, invocatis dis et inter deos ipso cuius res opera consilia
dicturus es, immitte rudentes, pande vela ac si quando alias, toto
ingenio vehere ! Cur enim non ego quoque poetice cum poeta ?
AD TRAIANUM EPISTOLAE
5
20
1..
...
www.dacoromanica.ro
479
zei, pe acela pe care vrei sa-1 slavesti pentru lucrurile, faptele si planurile
sale, dezleaga odgoanele corabiei, intinde pinzele si, data ai mai incercat
cindva, porneste in larg cu tot avintul talentului tau 6. Caci de ce n-as
folosi si eu un stil poetic, cind stau de vorba cu un poet?
SCRISOR I CATRE TRAIAN
42.
ani in slujba acestuia, de unde mai tirziu a fugit si ca astfel a ajuns in Nicomedia 12. 2. El a fost adus in faIa mea si dupa ce mi-a istorisit acelasi lucru, am
socotit ca trebuie sa-1 trimit la tine. Am facut aceasta cu oarecare intirziere, 15
deoarece am cautat o gems (avind pe ea chipul lui Pacorus cu semnele puterii
regale ), despre care pretindea ca i-ar fi fost sustras6 13. 3. As fi vrut sa ti-o
trimit si pe aceasta, data s-ar fi putut gasi, precum ti-am trimis si bulgarasul
despre care spunea ca 1-a adus dintr-o mina 14 din Iara partilor. Acesta a
fost sigilat cu inelul meu, care are ca pecete o cvadriga 15.
PANEGIRICUL
20
.
2.
.. . din Panonia 17 a
11, 4... decit un imparat 18, despre a carei infringere si fuga nu exista
alts dovada mai sigura decit triumfurile pe care le serba. 5. Prin urmare au
6 Nu tim ce s-a intimplat cu acest proiect.
7 Este vorba despre P. Calpurnius Macer Caulus Rufus, guvernatorul Moesiei Inferior
in 112 e.n. Vezi Stein, Leg. Moes., p. 63.
8 Scrisoarea dateaza din primavara sau vara anului 112 e.n.
9 Guvernatorul provinciei Moesia Inferior intre anii 100-102 e.n. (cf. Dio Cassius,
LXVIII, 9, 4).
14 Este vorba despre o mina aurifer5, cilci al tfel n-ar fi avut rost sa dual cu el acest bulgare,
furat probabil din palatul lui Pacorus, 1i din care nu avusese Inca posibilita tea sa extraga aurul.
is Un atelaj cu patru cai. Vezi discutia detaliata a scrisorii la 1). Tudor, Peregrina rile
filoloarticole de istorie, Societatea de qtiinte istorice
sclarmlui Callidromos, in Studii
www.dacoromanica.ro
480
praestat, ut neque hostes tui velint. Accipiet ergo aliquando Capitolium non mimicos currus nec falsae simulacra victoriae, sed imperatorem veram ac solidam gloriam reportantem tranquilitatem et tam
confessa hostium obsequia, ut vincendus nemo fuerit. 4. Pulchrius
www.dacoromanica.ro
481
tatea lor, ci pentru supunerea noastr4 19, si nu mai incheiau nici macar un
armistiliu decit pe picior de egalitate si ca s primeasca ei condiIiile noastre,
trebuia mai intii ca noi sa le primim pe ale lor.
12, 1. Acum insa din nou ii cuprinde pe tnti groaza, teama si dorinta de a
Implini poruncile noastre. Caci vad in fruntea romanilor pe unul dintre acei
[barbati] de clinical% si din vremurile vechi, care capatau titlul de imperator
de pe urma cimpurilor acoperite de morti si a marilor inrosite de singele celor
invinsi. 2. Acum primim ostatici si nu ii cumpAram si nici nu mai Incheiem un
deli esti sigur de triumf, data ai trece pe celaialt mal ; mare lucru este sa nu 20
dai o lupta cu cei care n-o doresc. Unul [dintre aceste lucruri marete] se datoreste atitudinii tale moderate, iar celalalt vitejiei tale. 3. Caci atitudinea moderata
to face pe tine sa ocolesti lupta, iar vitejia ta ii opreste pe dusmanii tai. Capitoliul va primi deci Intr -o zi 24 nu carele de comedie si simulacrele unei false 25
as Decebal.
31
a. 1414
www.dacoromanica.ro
482
10 onusta fercula
Romana signa, Romana denique ripa, quam quod hostium prospectaret, 5. hostium, quibus moris est eadem ilia nunc rigentia gelu
flumina aut campis superfusa, nunc liquida ac deferentia lustrare
26 navigiis nandoque superare.
www.dacoromanica.ro
483
el ar fi aparat de tot intinsul marii, de fluvii mari sau de munti prapastiosi 27,
41 va da seama ca toate acestea ti se supun si sint invinse atit de repede de
insusirile tale, incit va crede ca muntii s-au micsorat, fluviile au secat, iar
marea a Post inlaturata ; si ca au navalit nu flotele noastre 28, Cl tot
pamintul nostru.
27 Aluzie la apele gi muntii din regiunile noastre (Dunare, Olt, Carpati) gi poate gi la
sistemul de cetAti dacice din Muntii Oragtiei (vezi Dio Cassius, nota 118).
29 Classic Panonnica gi Claesis Moesica de pe Dunare.
29 Acesta va avea be la sfirgitul anului 102 e.n. (vezi nota 4).
29 Aluzie la tablitele cu numele celor invingi gi cuceririle facute de generalul
care triumfa.
81 Ele reprezentau scene importante din respectivul rAzboi.
82 Erau prazile luate de un general roman, printr-o actiune personalA, de la o capetenie
dugmana.
www.dacoromanica.ro
DACICA
www.dacoromanica.ro
RAZBOAIELE CU DACII
Priscian, VI, 13, p. 205. Traian [spune] in cartea intii a razboaielor Cu.
dacii: de acolo am inaintat spre Berzovis, iar apoi spre Aizizis1.
www.dacoromanica.ro
Tibiscum (Caransebe5),
LXXXII.
P. CORNELII TACITI
AGRICOLA
www.dacoromanica.ro
LXXXII. TACIT
Cel mai mare istoric roman s-a nascut pe la anul 55 e.n. i a murit in
jurul anului 120. Din timpul domniei lui Vespasian i pina pe vremea lui
Traian, Tacit a ocupat demnitati foarte inalte. A scris in tinerete citeva
lucrari mai mici, dar totui de mare valoare literara i documentary: Dialogus
de oratoribus, o monografie despre viata i faptele socrului sau Agricola i o
pretioasa carticica despre Germania. Mai tirziu a dat la iveala (Iona opere istorice
monumentale: Historiae, in 12 carti, i Annales, in 18 carti, in care infatigeaza istoria Imperiului roman de la moartea lui August (14 e.n.) i pina la
asasinarea lui Domitian (96 e.n.). Aceste lucrari nu ni s-au pastrat in intregime.
Editia : P. Cornelii Taciti Libri qui supersunt post C. Halm
G. Andresen
septimum edidit Ericus Koestermann, vol. III, Teubner, Leipzig, 1949-1952.
AGRICOLA
41, 1. in zilele acelea 1 Agricola a fost pirit in lipsa inaintea lui Domitian
i tot in lipsa a fost achitat. Cauza primejdiei nu era vreo invinuire precisa sau
plingerea vreunei persoane ofensate, ci ura imparatului impotriva meritelor sale,
gloria eroului si cea mai rea specie de dusmani, laudatorii. 2. intr-adevar au
urmat in stat imprejurari care nu permiteau ca numele lui Agricola sa fie
trecut sub tacere ; atitea armate pierdute in Moesia 2, Dacia 3, Germania i
altii sau prin munti 7; tot restul este inconjurat de ocean, care imbrat4eaza 15
tarmuri sinuoase intinse si insule imense, cu triburi i regi cunoscuti numai de
1 In anul 85 e.n., socrul autorului, care guverna Britania, a fost rechemat deli inre-
2 Aluzie la invadarea Moesiei de catre daci (iarna anului 85-86 e.n.), cind a fost
ucis insu0 guvernatorul provinciei, C. Oppius Sabinus (cf. Suetoniu, Domilian, VI, 1).
a Aluzie la infringerea lui Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, care a fost ucis
in anul 87 e.n. (cf. Suetoniu, Domifian, VI, 1). Este Ili una din primele menhiuni ale Daciei.
4 Aluzie la luptele impotriva suebilor (cvazi i marcomani) qi a sarmatilor (iazigi) din
anii 88-92 e.n., cind romanii au suferit infringeri (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 2) 9i a fost
distrusa o legiune (cf. Suetoniu, Domician, VI, 1 qi Eutropiu, VII, 23, 4).
5 Malul Dunarii, care forma granite imperiului (limes).
8 Vezi nota 2.
7 Carpatii nord-vestici formau hotarul dacilor cu suebii (cf. Pliniu cel Batrin, IV,
12 (25), 80). Pentru situatia anterioark cf. Strabon, VII, 1, 3 0 3,1.
www.dacoromanica.ro
488
TACIT
20
2, 1. Opus adgredior opimum casibus, atrox proeliis, discors seditionibus, ipsa etiam pace saevom: ... turbatum Illyricum,
... coortae in nos Sarmatarum ac Sueborum gentes, nobilitatus
cladibus mutuis Dacus, mota prope etiam Parthorum arma falsi
I,
25 Neronis ludibrio.
I, 76, 1. Primus Othoni fiduciam addidit et Illyrico nuntius,
iurasse in eum Dalmatiae ac Pannoniae et Moesiae legiones .. .
I, 79, 1. 1. Conversis ad civile bellum animis externa sine cura
habebantur. eo audentius Rhoxolani, Sarmatica gens, priore hieme
30 caesis duabus cohortibus, magna spe Moesiam inruperant, ad novem
www.dacoromanica.ro
489
citva timp si pe care i-a descoperit razboiul. 2. Rinul, izvorind dintr-un pisc
inaccesibil si prapastios al Alpilor retici, dupa ce face o usoara cotitura spre
apus se varsa in oceanul de la miazanoapte. 3. Dunarea, curgind din culmea
ling si usor inclinata a munteiui Abnoba, trece pe la mai multe popoare pins
ce se varsa in mare prin Base guri ; a saptea gura 8 este inghitita de mlastini.
17, 1. Vesmintul tuturor [germanilor] este o manta prinsa cu fibula sau,
in lipsa fibulei, cu un spin. Incolo sint goi si stau zile intregi linga focul din vatra.
Cei mai bogati se deosebesc printr-o haina care nu este lunga, ca la sarmati si
parti, ci strinsa si scotind in relief toate partile trupului ...
printre germani sau printre sarmati triburile peucinilor 8, venedilor 15 si fenilor 11,
deli peucinii pe care unii ii numesc bastarni, dupa vorba, port, asezare si
felul locuintelor traiesc ca germanii. Necuratenie la toti si trindavie la frun-
tasi. Ei capata ceva din fizionomia bidoasa a sarmatilor din cauza casatoriilor
cu acestia. 2. Venedii au luat multe din obiceiurile [sarmatilor] ; caci, citi codri 15
si munti se ridica intre peucini si feni, pe toti ii cutreiera cu hotiile lor. Totusi 12
acestia [bastarnii] trebuie socotiti mai degraba printre germani, deoarece construiesc si case, poarta si scuturi, le place sa mearga pe jos si se misca repede ;
toate acestea sint altfel la sarmati, care isi petrec viata in care si pe cal.
ISTORII
I, 2, 1.
20
25
14 Aluzie la luptele cu iazigii, marcomanii si cvazi, din anii 88 97 e.n. (cf. Agricola, 41, 2; Statius si Martial passim; Suetoniu, Domilian, VI, 1-2; Pliniu eel Tinar,
Panegiric, 8, 2; 16, 1 si Dio Cassius, LXVII, 7,1 si urm.).
15 Autorul se refers la luptele din timpul lui Vespasian si al lui Domilian.
16 Este o exagerare, deoarece, chiar data intre anii 80 88 e.n. partii au a jutat pe
www.dacoromanica.ro
490
TACIT
www.dacoromanica.ro
491
era sprinten sub platosa sa si ataca cu sulita sau se avinta cu lancile, cind era 16
nevoie, si 11 coplesea cu lovituri pe sarmatul dezarmat (caci nu obisnuieste sa
se apere cu scutul), ping ce putinii supravietuitori ai luptei se ascunsera in mlastini. 5. Acolo s-au prapadit din cauza asprimii iernii sau a ranilor. Dupa ce
s-a aflat aceasta la Roma, Marcus Aponius, guvernatorul 22 Moesiei, a obtinut o
statuie triumfala, iar lui Fulvus Aurelius, Iulianus Tettius si Numisius Lupus, 20
comandarrti ai legiunilor, li s-au daruit ornamentele consulare, spre marea bucurie
a lui Otho. Acesta isi atribuia gloria, ca si cum el insusi ar fi reusit iii razboi si
ar fi inaltat statul prin comandantii sai si prin armatele sale.
II, 74. ... legiunea a treia, [Vespasian] o socotea de partea sa, deoarece
trecuse 23 din Siria in Moesia.
25
II, 85, 2. in timpul acestor tulburari 24, Aponius Saturninus, guvernatorul
Moesiei...
III, 5, 1. De altfel, pentru a putea duce fara pericol si cu folos ostilitatile 25
in Italia, s-a dat ordin scris lui Aponius Saturninus sa se grabeasca cu armata
din Moesia 26. Iar pentru ca provinciile fara armata sa nu fie expuse [la loviturile]
neamurilor barbare, fruntasii sarmatilor iazigi 27, in miinile carora se afla con- 30
ducerea [carii], Lea primiti sa lupte alaturi [de romani]. Ei ofereau si pe supusii
for si o cavalerie puternica, in care sta toata puterea tor; s-a renuntat la acest
serviciu de teams ca nu cumva, in mijlocul dezbinarilor, ei sa urzeasca planuri
dusznanoase sau, pentru o solda mai mare oferita de partea adversa, sa calce
legile umane si divine.
din Moesia, care, deli aduse in grabs, erau urinate in acelasi pas de multi dintre 35
ostasii legiunilor...
www.dacoromanica.ro
492
TACIT
* Moesiam Purser:
tantum provinciae Andr.
www.dacoromanica.ro
493
III, 24, 2... Vorbea astfel 28 si trecea prin fata fiecarei trupe ; adresa
mai multe cuvinte legiunii a III-a, amintindu-i ispravile ei vechi i noi, cum
batuse sub Marcus Antonius pe parti 29, sub Corbulo pe armeni 30 0 mai de
curind pe sarmati 31.
III, 46, 2. S-au micat 32 i dacii, un neam care nu era niciodata de bunk
eredinta, iar atunci i fark frica, deoarece fusese luata armata din Moesia. Ei 5
observara linistiti primele evenimente ; dar cind aflara ca Italia arde in focul
razboiului i ca toti se dusmanesc intre ei, luara cu asalt taberele de iarna ale
cohortelor i cavaleriei auxiliare i se facura stapini pe ambele maluri ale Dunkrii.
barbarilor din afark sa nu apese din dot& parti, data dacii i germanii 36 ar fi 10
navalit din laturi deosebite. 3. A venit in ajutor, ca in atitea rinduri, norocul
poporului roman, care a adus intr-acolo pe Mucianus cu fortele sale din Orient,
i faptul ca intre timp noi terminasem lupta la Cremona. Fonteius Agrippa din
Asia (condusese aceasta provincie un an ca proconsul) fu pus in fruntea 37 Moesiei, dindu-i-se trupe 38 din armata lui Vitellius: caci impratierea acestor trupe 15
prin provincii i atragerea for intr-un razboi extern era o masura de intelepciune
i pace.
III, 53, 3. Nu prin curieri i nici prin rapoarte 39, ci cu bratul i armele
lupta el pentru imparatul sau ; i nu micsoreaza gloria acelora care in acest
timp au restabilit ordinea in Moesia 40; acelora 41 le-a fost draga pacea provinciei
www.dacoromanica.ro
494
TACIT
IV, 54, 1... Galli sustulerant animos, eandem ubique exercituum nostrorum fortunam rati, volgato rumore a Sarmatis Dacisque Moesica ac Pannonica hiberna circumsederi ; paria de Britannia
fingebantur.
ANNALES
2...
www.dacoromanica.ro
495
IV, 54, 1... Galii prinsesera curaj 46, socotind ca soarta armatelor noastre
este pretutindeni aceeasi, caci se raspIndise zvonul ca taberele de iarna din
Moesia si Panonia erau inconjurate de sarmaIi si daci 47; la fel se nascocise si
despre Britania.
ANALE
I, 80, 1. Se prelungeste lui Poppaeus Sabinus guvernarea provinciei Moesia 48, la care i se adauga Achaia si Macedonia 49.
II, 64. Si fata de Rhescuporis, regele Traciei. [Tiberiu] s-a folosit de sire-
II, 65, 4. Facindu-se staRin pe toata Tracia 55, [Rhescuporis] ii scrisese lui
Tiberiu ea i s-au intins curse si a luat-o inainte celui care i le intindea ; totdata, pretextind un razboi cu bastarnii si cu scitii, se intarea cu not trupe de 15
pedestrasi si calareii.
II, 66, 1.... Latinius Pandusa, propretor 56 al Moesiei... 2... murind
Pandusa, pe care Rhescuporis it acuza ca ii este vrasmas, [Tiberiu] puse in
locul lui pe Pomponius Flaccus, care Imbatrinise in serviciu 57 i era legat de 20
rege printr-o strinsa prietenie, fiind de aceea mai potrivit ca sa-1 insele; pentru
acest motiv, mai ales, it puse in fruntea Moesiei.
II, 67, 2... Tracia este impartita 68 intre fiul sau, Rhoemetalces, care se
dovedise ca se impotrivise planurilor tatalui sau, si intre fiii 50 lui Cotys ; si
cum acestia erau Inca nevirstnici, i se da intre timp lui Trebellenus Rufus, 25
fost pretor, ca sa administreze regatul dupa pilda stramosilor care trimiseser6.'
in Egipt pe M. Lepidus ca tutore al copiilor lui Ptolemeu .
" In ianuarie 70 e.n., lingonul Sabinus s-a proclamat imparat al Galiei.
47 Aluzie la invazia din iarna anului 70 e.n. cind a fost ucis C. Fonteius Agrippa, noul
guvernator al provinciei (cf. Iosephus Flavius , Rdzb. iud., VII, 4, 3).
48 In anul 15 e.n. (cf. Apian, Riria, 30, 86).
49 Aceste provincii trecusera de sub administratia senatului in cea a imparatului.
50 In anul 19 e.n.
61 Incepind din anul 11 Le.n.
62 Survenita probabil in anul 12 e.n.
53 Din care facea parte si teritoriul Dobrogei, alaturi de restul ta-rmului pontic.
54 Regiunile muntoase si cele din valea Dunarii, expuse incursiunilor dacilor si sarmatilor.
" Dupa prinderea lui Cotys si ocuparea regatului acestuia.
" In anii 17-18 e.n. Este vorba de un legat sub ordinele guvernatorului Poppaeus
Sabinus, pe linga care vor mai apiirea, in cursul indelungatei sale guvernari, alti trei asemenea
care de altfel comandau
legati L. Pomponius Flaccus, P. Vellaeus si Pomponius Labeo
www.dacoromanica.ro
496
TACIT
C.
www.dacoromanica.ro
497
IV, 5, 3. Rhoemetalces si copiii lui Cotys stapineau Tracia, iar malul Dunarii
IV, 47, 1. Cu toate acestea Sabinus, pins sa-si stringa armatele la un loc,
raspunse cu blindete ; dupa ce sosi din Moesia Pomponius Labeo 67 cu o legiune 25
64
In anul 26 e.n.
66
32
c. 1414
www.dacoromanica.ro
498
TACIT
www.dacoromanica.ro
499
B2
www.dacoromanica.ro
TACIT
600
16
20
30
VI, 39, ... Fine anni Poppaeus Sabinus concessit vita, 3. maximis-
www.dacoromanica.ro
601
Haemus i-a ajutat pe ceilalti sa nu fie supusi prin forla sau impresurare 69.
VI, 29, 1. La Roma insa, unde omorurile se Tineau lanI 70, Pomponius
71
72
73
74
"4
in anul 34 e.n.
'4 Fostul rege al Bosporului, care fusese inscaunat de Claudiu, in anul 42 e.n., in locul
lui Polemon (cf. Dio Cassius, LIX, 12, 2).
77 A. Didius Gallus a fost probabil primul guvernator al provinciei independente
Moesia, dupa separarea ei de celelalte provincii, cu care a fost reunita in anul 44 e.n. de
catre Claudiu (vezi Stein, Leg. Moes., p. 25).
78 In anii 44-45 e.n. noul guvernator intreprinde o campanie, pe apa si pe uscat, la
capatul careia it inlocuieste pe Mitridate cu fratele acestuia Cotys.
www.dacoromanica.ro
TACIT
602
www.dacoromanica.ro
..
Paeto oboedirent.
603
la anul 20 e.n. Se pare ca romanii i-au adus pentru a slabi pozitia dacilor (1st. Rom., p. 264).
86 In anul 58 e.n. pentru intarirea armatei lui Corbulo, in cadrul luptelor cu partii.
es Probabil legiunea a IV-a Scitica, care a fost adusa din Moesia (vezi Stein, Leg.
Moes., p. 30).
87 Intre Corbulo $i Caesennius Paetus.
88 In anul 62 e.n. cu prilejul luptelor din Armenia.
www.dacoromanica.ro
V, 49-50.
10
www.dacoromanica.ro
LXXXIII. I U VEN A L
112...
Dacia si
VI,
Daca...
nu iubesti, de ce sa to mai Insori cu ea 2,
de ce sa pierzi...
cadoul nuptial...
pe care straluceste in our chipul celui care i-a tnvins pe daci
201 ...205.
10
si
germani 4.
SCOLII
www.dacoromanica.ro
LXXXIV. KP IT LI N 0 E
PETIKA
1
arcocyoqijc TomecwIcrocv To*cociovc UrcO Tpoccocvoi3 Cxrcepov o5To)c iEcoAoOpe15071 AexefICay xp4tevov Pcco-cAet, 1.&rre TO Tray gOvoq eig Teo.aocpcbcovToc rcepcaTiivccc &vapccc. WS to-rope: KpETow iv Tag reTcxor.q.
16
(Le (3000L
Ti potol
s. ecpTc gl.
s. pociyticac
(=s. ivetrvivo)v)
<< KocE
www.dacoromanica.ro
LXXXIV. CRIT ON
1 [p. 931]. Ioann. Lyd. De mag. II 28: Dupa ce a cucerit-o (Scitia) pentru
prima oars, gi [I-a invins] pe Decebal, conducatorul getilor, puternicul Traian
a adus romanilor cinci milioane de livre de aur, o cantitate dubla de argint,
in afar4 de cupe 5i lucruri [scumpe[, depaind orice pretuire, apoi turme i
arme i peste cinci sute de mii de barbati 1 cit se poate de potriviti pentru
lupta, impreun5 cu armele tor, aa cum a afirmat Criton, care a luat
parte la razboi.
fi puternic
zdrobit de eatre Traian, incit tot neamul ajunsese la vreo patruzeci de barbati 3,
dupa cum povestwe Criton in Getice.
3 (2) [p. 931J. Scol. cod. A Strabon VII, 3, 3 (Poseidon 87 F 105, p. 284, 15
4-7): getii pilofori 4, dupa cum ii numesc i altii, precum si Criton. In Getice.
4 (2) [p. 931] Suidas sub arcp-rt cc tocmai 3 glosa 2: 0 Inca pe cind
treceau fluviul i tocmai cind debarcau, i-au atacat *, spune Criton in Getice.
5 (2) [p. 932]. Suidas sub powc(o:L;) e cei care muncesc [pamintul] 20
cu boii *: (= sub ively11.1.6vcov e care past vitele *) e i pe cind unii erau pui 5
peste cei care munceau [pAmintul] cu boii, altii 6 - dintre cei din jurul regelui
erau rindui/i [sa se ingrijeasca] de fortificatii *, spune Criton in Getice.
1 Toate aceste cifre sint foarte mult exagerate. De aceea J. Carcopino in s Dacia )>,
I (1924), p. 28-34 si apoi in Points de vue sur l'imperialisme romain, Paris, 1934, le reduce
la a zecea parte printr-un procedeu foarte ingenios. Dar si in cazul acesta ele ramin Inca
destul de ridicate (165 500 kg aur, 331 000 kg argint si 50 000 prizonieri), fiind ins& mult mai
aproape de realitate.
2 Aluzie la tratatul de pace incheiat cu Domitian (cf. Dio Cassius, LXVII, 7, 4 si
LXVIII, 6. 1).
3 Vezi Lucian, nota 18.
4 Cf. Dio Chrysostomos, LXXII, 3.
5 Un fel de administratori.
6 Sint de fapt comandantii diferitelor cetati care existau in numar destul de mare in
Dacia. Existenta acestor functionari, civili si militari, atesta un aparat de s tat relativ dezvoltat.
(vezi 1st. Rom., p. 284).
www.dacoromanica.ro
508
CRITON
yecroi.
A6cpow. go-TL a
OTE. 6 yio-oc icrecv [Locxpox6vnIc [rI] xovT6c. OTt KpiTwv gypoc-
iv T0.1%
Tot')
PeTtxac.
xoct
OtAvotocv
Teti))
reTi5v
CoTITT)
ivepyocaCctlevol. ccUToi,c
xoct
vriTetoc
[Leydacov
X7571
lier-
icptevraw.
10
64.toc
Kcaaccp etc Tip 'Acsiocv ij?.0e, Tec Ti5v LTrixOwv xcd. TON
xccOcaTc'clievoc#. xoct ociSOcc.
#7roXet.to3'vrt Te
ocoTcI)
xoct
www.dacoromanica.ro
609
6 (1) [p. 932]. Suidas sub yeo-oi o gesuri >>: < implintind in pamint
gesuri si asezind peste acestea coifuri, romanii dadura impresia [celor care
priveau] de la distanta c6 ei se afla Inca pe colina )). [Gesul] este o arms, o o
lance lung-a ca o sulif6 *. Asa a scris Criton in Getice.
7 (2) [p. 932]. Suidas sub 8et6L8oct.t.Lovice < teama de zei >: ...Si
Criton in Getice spune: 0 Prin inselaciune si magie, regii gelilor impun supusilor
for teama de zei si buna inIelegere si dobindesc 7 lucruri mari >>.
8 (2) [p. 932]. Suidas sub xocOurroylvoc e care pune Intr -o mai buna
rinduiala )): 4 Imparatul [Traian] plea in Asia, punind in buna rinduiala atit
treburile supusilor sai, cit si treburile cu partii >>. Si iarasi: 4 Fiind impreuna
cu el, in timp ce acesta purta razboi si punea rinduiala in treburile stapinirii >,
spune Criton in Getice.
www.dacoromanica.ro
10
LXXXV.MEMNONO/
HEPI HPAKAEIAZ
TE
Vo-repov
13 (21). FGrHist
8e iio--repov
.-rEtiv
ocirrok 8uv.06vTec.
www.dacoromanica.ro
LXXXV. M E M N 0 N
DE SP RE HERACLEIA
militar nici unora nici altora, ci trimisera in ambele parti soli care sa -i
impace, fara ca strAdania for sa fi ajuns la rezul tat 3. Locuitorii din 15
Callatis suferira multe pierderi din pricina dusmanilor p. 348 si mai tirziu
incepura tratative de pace, dar n-au mai putut s se refaca 4 din aceasta
nenorocire.
27, 7 (39). FGrHist, III B, p. 356. Iscindu-se un r5zboi naval ling5 orasul
Calcedon intre romani si pontici si infruntindu-se in lupta pedestrimea regelui 20
cu cea romans
bastarnii 5
www.dacoromanica.ro
512
T pETC 0060)
MEMNON
oi
Boccnipvcct
XaTa
'CO
7TEOv
Toi S
'ITocXo6c,
xoct
EYE-
VETO, xoci UnO 1..d.cxv 111.Lepocv y-71 Te xai OciAcco-acz Toic ToNlaf.ow 86eXeXtipt6ro ad41.a64, 8coccp0ocpevTow iv lie)) T.7) VOCUILOCZGa OxTcxxt.crztaitov,
5 TeTpaxt.o-z0j.cov 8e xoc nevTocxocrim ea,XcoxOTo)v TO 8e 7CEoi5 crTpocTekLaToq 'ITaAo eV Tptax66Lo. xat nevrocxyrziat.or., TeLv 8e Mr.OpL8ocTef.ow Bcc6T6pvou ply .rcep Tpic'cX0VTOC., To5 8e ?:67coi5 nXiMoug
ircTocx6olou 8. 05To.); Ocp0evTcz Teic Mt.Op.8ciTou TCaVTCOV TO cppOvrilloc
xocTe8o6Aou. Acti)xoAAog ai LTG To6 Eacy-yapiou noToctio1.5 6TpocTone10 8e6oiv xat I.Loc08.),) TO Tco'cOoc, ),,Oyot.c OcveAo'cp.pavey CcOup..4rsocvTac, ToUg
o-TpocTLoSTac.
www.dacoromanica.ro
613
dintre bastarnii lui Mitridate cam treizeci, din restul multimii sapte sute.
8. Acest succes al lui Mitridate a robit mintile tuturor. Avindu-si tabara pe riul
Sangarios si aflind de aceasta infringere, Lucullus 10 imbarbata prin cuvintari 10
soldatii descuraj mi.
6 La inceputul celui' de-al treilea razboi al lui Mitridate cu romanii, in anul 73 i.e.n.
33
o. 1414
www.dacoromanica.ro
LXXXVI.
C. SUETONII TRANQUILLI
III, 3. Provinciae praefuit non minore iustitia quam forti10 tudine ; namque Bessis ac Thracibus magno proelio fusis ita socios
tractavit, ut epistolas M. Ciceronis extent, quibus Quintum
fratrem eodem tempore parum secunda fama proconsulatum Asiae
16
www.dacoromanica.ro
LXXXVI. SUETONIU
VIETILE CEZARILOR
DIVINUL 1 IULIUS
la ele 2.
DIVINUL AUGUST
www.dacoromanica.ro
516
SUETONIU
10
XVI, 1, Data rursus potestas tribunicia in quinquennium, delegatus pacandae Germaniae status ... 2. Sed nuntiata Illyrici defectione transiit ad curam novi belli, quod gravissimum omnium exter-
norum bellorum post Punica, per quindecim legiones paremque auxiliorum copiam triennio gessit in magnis rerum difficultatibus sumis maque frugum inopia ... 4. Ac perseverentiae grande pretium
tulit, toto Illyrico, quod inter Italiam regnumque Noricum et Thra-
habuerit, Armeniam a Parthis occupari, Moesiam a Dacis Sarmatisque, Gallias a Germanis vastari neglexerit, magno dedecore imperii
30 nec minore discrimine.
www.dacoromanica.ro
517
XVI, 1. Dupe ce i s-a acordat iara0 pentru cinci ani puterea tribuniciara, 10
el a fost insarcinat cu pacificarea Germaniei... 2. Dar cind i s-a facut
cunoscuta revolta Iliriei, s-a dus sa se ocupe de un nou razboi, care a fost
cel mai greu de purtat dintre toate razboaiele externe, dupe cel impotriva
punilor, i pe care 1-a purtat timp de trei ani 12, avind cincisprezece legiuni i
tot atitea trupe auxiliare, in mijlocul unor mari dificultaii de tot felul, la care
se adauga o mare lipsa de alimente . .. 4. Pentru perseverenta sa a primit o 15
care se intinde intre Italia, regatul noric,
mare rasplata, caci intreaga Dixie
Tracia 0 Macedonia i intre fluviul Dunarea i Tarmul Adriaticii a fost
invinsa si adusa sub ascultare.
XXXVII, 9. Pe regii dupnano0 si suspecti i-a Iinut in friu mai mult prin
amenin-cari i mustrari decit prin forla : iar pe unii i-a dus la Roma prin momeli 20
i promisiuni, apoi nu i-a mai lasat sa plece, ca de pilda pe germanul Marobodus 13,
pe tracul Rhascyporis 14 si pe Archelaus din Capadocia, al carui regat 1-a transformat 15 chiar in provincie romans.
17,
8
9
Vezi nota 3.
n Probabil marele sanctuar din Rodope, pe teritoriul besilor, inchinat lui Dionysos
(cf. Herodot, VII, 111 gi Macrobiu, I, 18, 11).
Velleius
12 Abia in anii 6-9 e.n. au fost definitiv supuse Dalmatia gi Panonia (cf.
Paterculus, II, 39, 3).
18 In anul 19 e.n., regele marcomanilor a fost obligat sa se refugieze la romani.
14 In anul 19 e.n. (cf. Tacit, Anale, II, 64-67 gi Velleius Paterculus II, 129).
www.dacoromanica.ro
518
SUETONIU
DOMITIANUS
www.dacoromanica.ro
619
DOMIT IAN
VI, 1. A intreprins expediIii, fie de voie, fie de nevoie ; de voie, Impotriva chatilor 18; de nevoie, una impotriva sarmatilor 19, deoarece au macelarit 20
o legiune Impreuna cu comandantul ei, si doug impotriva dacilor: prima, dupa
ce a fost Infrint consularul Oppius Sabinus 21, iar a doua dupa Infringerea lui
Cornelius Fuscus, comandantul cohortelor pretoriene 22, caruia ii IncredinIase
comanda suprenfa a razboiului. Asupra chatilor si dacilor a olninut un
triumf 23, dupg un sir de lupte cu rezultat schimbator, iar impotriva sarma%ilor
n-a adus decit o cununl de lauri " lui Iupiter de pe Capitoliu.
12 In anul 83 e.n., are loc expeditia impotriva acestui neam germanic de la Rin.
19 Respectiv a iazigilor,care se aliasera cu neamurile germanice ale cvazilor gimarcomanilor.
in anul 91 e.n., legiunea XXI Rapax (vezi RE, XII, col. 1789).
21 Guvernatorul Moesiei din anul 85 e. n. (cf. Iordanes, Getica, XIII, 76 gi Eutropiu, VII, 23, 4).
22 Omorit in cursul luptelor din anul 87 e. n. (cf. Martial, VI, 76, 1).
23 La sfirgitul anului 89 e. n. (cf. Martial, VI, 10, 8).
" Dup& Intoarcerea sa, in primele zile ale lui ianuarie 93 (cf. Martial, VIII,
8, 5; 15, 5).
www.dacoromanica.ro
I, 39 [III, 4], 1. Post Macedonas, si dis placet, Thraces rebellabant, illi quondam tributarii Macedonum ; nec in proximas modo
provincias contenti incurrere, Thessaliam atque Dalmatiam, in Hadriaticum mare usque venerunt ; eoque fine contenti, quasi interveniente
natura, contorta in ipsas aquas tela miserunt. 2. Nihil interim per id
10 omne tempus residuum crudelitatis fuit in captivos saevientibus :
litare dis sanguine humano, bibere in ossibus capitum, cuiuscemodi
ludibriis foedare mortem tam igne quam fumo, partus quoque gravi5
www.dacoromanica.ro
LXXXVII. FL 0 RUS
Ei nu s-au multumit sa navaleasch numai in provinciile noastre cele mai apropiate, Tesalia i Dalmatia, ci au ajuns la Adriatica. Opriti de acest hotar, parch
prin interventia naturii, ei au intors armele i au izbit cu ele inse0 apele marii.
2. in tot acest timp n-a ramas nici un fel de cruzime care sa nu fie aplicata 10
prizonierilor: ofereau ca ofranda zeilor singe de om ; beau din este de om ei
pingareau moartea prin batjocuri de tot felul, folosind atit focul, eft i fumul
impotriva celor pe care ii prindeau ; scoteau prin chinuri chiar i copiii din pintecele femeilor gravide 1. 3. Cei mai salbatici dintre to-0 tracii au fost scordiscii 2,
care uneau puterea cu viclenia. 4. Se potriveau cu firea for i aezarea padurilor ei a muntilor. De aceea armata pe care o condusese Cato 3 a fost nu numai 16
impratiata i push pe fugh, ci lucru uluitor !
chiar nimicita in intregime.
5. Didius 4 i-a respins in Tracia lor, surprinzindu-i pe cind rataceau, raspinditi
1
civilizat or.
2 In realitate erau celti care se asezasera in sec. III i.e.n. intre iliri si traci, in nordul
Serbiei, in jurul Belgradului de azi (cf. Trogus Pompeius, XXXII, 3, 8).
8 Porcius Cato, consul in 114 i.e.n., a purtat, curind dupa aceea lupte in Tracia (cf.
Titus Livius, Periochae, LXIII). Pentru atacurile impotriva provinciei romane Macedonia,
vezi articolul din RE, II A, col. 833-835.
4 Titus Didius, guvernatorul Macedoniei in 101 i.e.n., a terminat razboiul probabil in
anul 100 i.e.n., fapta pentru care a primit si un triumf.
www.dacoromanica.ro
622
FLORUS
www.dacoromanica.ro
623
in voie dupa jafuri. Drusus 5 i-a impins mai departe i i-a oprit sa mai treaca
Dunarea. Minucius 6 a pustiit intregul Iinut al Hebrului ; a pierdut intr-adevar
i el multi soldaIi pe cind trecea cu caii fluviul inelator din cauza gheIii.
6. Volso 7 a patruns in munlii Rodope i Caucaz 8. Curio 8 a inaintat pins in
Dacia, insa s-a inspaimintat de bezna padurilor de acolo. Appius " a ajuns
pins la sarmali ; Lucullus 11, ping la hotarul cel mai indepartat al lor, la
fluviul Tanais i Lacul Meotic. 7. Acqti dupnani, cei mai singero0 dintre
to0, n-au putut fi astimpara0 altfel decit aplicind impotriva lor, cind erau
prini, propriile lor metode ; s-au folosit deci impotriva prizonierilor focul i
fierul, cad nimic nu li s-a parut acestor barbari mai groaznic decit faptul ca,
II, 21 [IV, 12], 1. Acesta a fost sfiritul razboaielor civile. Celelalte razboaie au fost duse impotriva populaIiilor straine care ridicau capul, in diferite
parti ale lumii, vazind ca Imperiul roman este ocupat cu propriile lui necazuri.
2. Caci pacea era proaspata, iar grumazurile umflate i semeIe ale neamurilor,
Inca nedeprinse cu friiele sclaviei, cautau sa scuture jugul impus de curind.
3. PopulaIiile dinspre nord se aratau cele mai indirjite: noricii, ilirii, panonii,
dalmaIii, moesii, tracii i dacii, sarmalii i germanii.
5 Marcus Livius Drusus, consul in 112 i.e.n., continua in anii 111-110 luptele cu tracii
si scordiscii, pe care le va termina apoi succesorul sau M. Minucius Rufus (cf. Titus Livius,
Periochae, LXIII).
6 Marcus Minucius Rufus, consul in anul 110 i.e.n., iar apoi guvernator al Macedoniei,
a respins invazia dacilor si scordiscilor intre anii 109-106 i.e.n. (cf. Frontinus, II, 4, 3;
Velleius Paterculus, II, 8, 3; Titus Livius, Periochae, LXV).
s-a luptat doar cu triburile din sud, pe cind se intorcea cu armata sa din Asia Mica
(cf. Titus Livius, XXXVIII, 411.
9 C. Scribonius Curio, guvernatorul Macedoniei in anii 75-73 i.e.n., n-a atins Dacia
propriu-zisa, ci s-a oprit pe malul drept al Dunarii, probabil in regiunea Banatului. In anul
72 i.e.n. el si-a serbat triumful impotriva tracilor si dardanilor (cf. Titus Livius, Periochae,
XCV ; Festus, Breviarium, 7 ; Eutropius, VI, 2 ; Orosius, V, 23, 20). Pentru evolutia raporturilor dintre geti si romani vezi R. Vulpe, Les gam de la rive gauche du Bas - Danube et lea
romaine, in 0 Dacia * N.S., IV (1961), p. 309-32.
10 Appius
Delta Dunarii, de care se apropiasera iazigii intre anii 78-76 i.e.n. (cf. Titus Livius, Periochae,
www.dacoromanica.ro
10
16
624
FLORUS
BELLUM MOESICUM
II, 26 [IV, 12], 13. Moesi quam feri, quam truces fuerint quam
ipsorum etiam barbari barbarorum horribile dictu est. 14. Unus
ducum ante aciem postulato silentio < Qui vos >, inquit, (( estis ? >.
5 Responsum invicem: < Romani gentium domini >. 15. Et ille: (( ha D,
inquit, < fiet, si nos viceritis >>. Accepit omen Marcus Crassus. Eli statim
III, 27 [IV, 12], 17. Thraces antea saepe, turn maxime Rhoeme15 talce rege desciverant. Ille barbaros et signis militaribus et disciplina,
armis etiam Romanis assueverat ; sed a Pisone perdomiti in ipsa captivitate rabiem ostendere ; quippe cum catenas morsibus temptarent,
feritatem suam ipsi puniebant.
BELLUM DACICUM
20
II, 28 [IV, 12], 18. Daci montibus inhaerent. Inde Cotisonis regis
imperio, quoties concretus gelu Danuvius inunxerat ripas, decurrere
solebant et vicina populari. 19. Visum est Caesari Augusto
www.dacoromanica.ro
626
RAZBOIUL CU MOESII
II, 26 [IV, 12], 13. Este ingrozitor de spus cit de salbatici si de cruzi
au fost moesii: sint cei mai barbari dintre barbari. 14. Unul dintre conducatorii
for a cerut, inainte de lupta, sa se faca liniste si a spus : < Cine sinteli voi? *,
o Romanii, stapinii lumii * i s-a raspuns. 15. Acela zise din nou: 0 Asa va
fi, daca ne ve0 invinge >>. Marcus Crassus 12 a acceptat prevestirea. Pe data
barbarii, inainte de lupta, au jertfit un cal si au fagaduit sa inchine [in cinstea
zeilor] si sa manince maruntaiele comandanIilor pe care ii vor ucide. 16. Imi
vine sa cred ca zeii i-au auzit, caci n-au putut suporta nici macar sunetul trimbiTelor. Mare groaza a bagat in barbari centurionul Comidius, un om cu apucaturi destul de barbare, dar cu efect faIa de astfel de oameni ; purtind pe
cased o torts aprinsa, care se clatina la miscarea trupului, el raspindea o
flacara de pared ii ardea capul.
10
RAZBOIUL CU TRACII
II, 27 [IV, 12], 17. Tracii se rasculasera deseori in trecut si mai ales
II, 28 [IV, 12], 18. Dacii traiesc nedeslipiti de munti. De acolo, sub 20
12 Marcus Licinius Crassus, guvernatorul Macedoniei, a dus in anii 29-28 i.e.n. campanii
victorioase impotriva bastarnilor si getilor, ajungind cu aceasta ocazie pins la gurile Dunarii
(cf. Titus Livius, Periochae, CXXXIV i Dio Cassius, LI, 23, 2-27, 2). Patsch (Beitrdge,
p. 80) crede ca anecdota aceasta se refers mai curind la campania contra artacilor, un neam
din Haemusul central (cf. Dio Cassius, LI, 27, 1).
13 Lucius Calpurnius Piso Frugi, guvernatorul Pamfiliei in anul 13 i.e.n., a dus lupte
grele cu tracii condusi de Vologes (cf. Cassius Dio, LIV, 34, 5 si Titus Livius, Periochae, CXL).
14 A condus si pe dacii cu care s-a luptat, in anul 29 i.e.n., Crassus (cf. Horatiu, Ode,
www.dacoromanica.ro
626
FLORUS
BELLUM SARMATICUM
II, 34 [IV, 20], 61... illi quoque reliqui, qui inmunes imperil
erant, sentiebant tamen magnitudinem et victorem gentium populum
Romanum reverebantur. 62. Nam et Scythae misere legatos et Sar-
15
www.dacoromanica.ro
627
RAZBOIUL CU SARMATII
II, 29 [IV, 12], 20. Sarmalii strabat &Mare intinsele for cimpii. A fost
deajuns ca acela0. Lentulus i-a oprit si pe ei la Dunare 16. Nu au nimic altceva
decit zapezi, ingheI si paduri. Sint atit de barbari, incit nici nu inIeleg ce este
aceea pace.
II, 34 [IV, 21], 61. ...Chiar si celelalte [neamuri] care nu erau supuse
simteau totui m'areTia poporului roman i respectau pe invingatorul neamurilor.
62. Cad si sciiii si sarmaIii au trimis soli care sa ceara prietenia noastra 17. 10
FOST-A VERGILIU 18 ORATOR SAU POET?
1,6. N-ai sa mai treci 19 oare prin Baetica noastra i nici n-ai s mai vizitezi cetatea 20 In care versurile tale sint declamate de recitatori si unde acel
preastralucit triumf 21 asupra dacilor easuna in tot forul?
19 La aceasta data iazigii atinsesera delta Dunarii, dar nu se mutasera Inca in Panonia
(vezi Pliniu eel Batrin, nota 31).
17 Cf. Faptele imparatului August, V, 31.
18 Este vorba despre un dialog care trata aceeasi tema cu Macrobius in cartea a IV-a
si din care nu s-a pastrat decit o parte a introducerii.
19 Il intreaba pe Florus un cunoscut din Hispania Baetica.
20 Roma.
" Probabil o aluzie la luptele cu iazigii si cu roxolanii, care au avut loc la inceputul
domniei lui Hadrian, in anii 117-118 (cf. SHA, I, 5, 8) Vezi si nota 25.
24 Poetul se adreseaza lui Hadrian.
29 Versurile acestea, citate de autorul biografiei lui Hadrian, din Scriptores Historiae
Augustae, fac probabil aluzie $i ele la vizita imparatului in regiunile noastre, in anii 117-118,
www.dacoromanica.ro
ITEPIEPHEIE
IETPOZ
318
20
www.dacoromanica.ro
. .
10
16
20
o. 1414
www.dacoromanica.ro
26
LXXXIX. L UC II AMPE CI I
LIBER MEMORIALIS
www.dacoromanica.ro
MEMORATOR
VI, 4. in Europa, cele mai vestite neamuri sent: scitii, sarmatii, germanii,
dacii, moesii, tracii, macedonenii, dalmatii, panonii, ilirii, grecii, italicii, galii,
spaniolii... 8. Cele mai vestite fluvii din lume sent... 10... Sava i Dunarea,
care mai este numita i Istru, in Moesia
VII, 2. Ea 1 intra in strimtoarea Gades... apoi, impratiindu-se in lung
i in lat, inunda partea de mijloc a pamintului i capata nume [diferite]
5. [Marea] Euxina sau Pontica, care patrunde printr-un golf uria in Scitia ...
XXIII. + Cei care au invins neamuri [intregi] pentru romani... imparatul [Traian] Dacicul.
10
34
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIA HISTORIAE
www.dacoromanica.ro
XC. FRONTO
S-a nascut la Cirta (Africa) in anul 100 e.n. si a trait la Roma, unde a
Post profesorul lui Marcus Aurelius si Lucius Verus. A fost consul in anul 143
si a murit in jurul anului 169. M. Cornelius Fronto, afara de o vasta corespondenta, a scris opuscule, astazi pierdute, intre altele: Principia historiae,
prefata la o descriere a faptelor lui Verus in razboiul cu partii, si De bello
Parthico, de fapt o simpla scrisoare de consolare catre Verus. Autorul a fost
reprezentantul arhaismului si a avut un stil cautat.
Editia: Fronto. The correspondence with Marcus Aurelius Antoninus,
Lucius Verus, Antoninus Pius and various friends. Edition and translation by
C. R. Haines, vol. III, Loeb, Londra, 1919-1920.
sageti ale acestora dupa grozavele 2 rani ce le-au fost pricinuite de sabiile 3
incovoiate ale dacilor.
II, p. 206. [Hadrian] a vrut mai curind sa paraseasca provinciile cucerite
de bratul lui Traian in razboaie schimbatoare si care trebuia sa mai coste
unul pentru a le organiza, decit sa le pastreze cu ajutorul armelor 4 . toate
aceste provincii, Dacia si regiunile pierdute de parti, el le-a restituit de
.
buns voie 5.
RAZBOIUL CU PARIII
II, p. 214... oare n-a fost prins in Dacia un barbat de rang consular 6, 10
sub comanda personals a stramosului vostru Traian?
1 Plecarea, in anul 114 e.n., a numeroase trupe din Dacia, Moesia 1i Panonia, a contribuit mult la declansarea miscarilor sarmatilor de la inceputul domniei lui Hadrian, vezi
A. Stein, Die Reichsbeamten von Dazien, Budapest, 1944, p. 14.
2 Aluzie la violenta luptelor din timpul razboaielor cu dacii.
8 Denumindu-le falces b seceri s, autorul vrea sa arate ca e vorba de niste sabii
incovoiate.
4 Afirmatia aceasta con %ine un simbure de adevar (cf. Eutropiu, VIII, 6, 2, si Dio
Cassius, LXVIII, 13, 6) care isi gaseste explicatia in parasirea Munteniei si a unei parti din
sudul Moldovei (vezi 1st. Rom., p. 350 si 448-9).
6 Este o lacuna restituita de Hauler si preluata de Haines in editia sa. Ca sa placai
imparatului Verus, Fronto prezinta drept fapt indeplinit intentia lui Hadrian.
6 0 aluzie la Longinus (cf. Dio Cassius, LXVIII, 12, 1).
www.dacoromanica.ro
rESEPAOIKH TOTIPHZIE
II,
11,
civaToXiiiv v..ev
Pocxkrocc.
www.dacoromanica.ro
XCI. PTOLEMEU
Originar din Ptolemais (Egipt), Ptolemeu a trait pe la mijlocul secolului al II-lea e.n. la Alexandria, unde a facut cercetari astronomice qi a scris
diferite lucrari, unele fund astazi pierdute. Conceptia sa geocentrica, expusa
intr-un manual din care s-au pastrat doar versiunea araba qi doua comentarii,
s-a impus in antichitate vi a dominat in evul mediu pins la Kepler, iar in
unele privinte pins la sfirOtul secolului al XVIII-lea. Ptolemeu a pus de asemenea bazele geografiei matematice intr-un lndreptar geografic, in care sint
calculate longitudinea i latitudinea a 8 000 de localitati. Aceasta lucrare a
reprezentat un mare progres pentru geografia vremii ei a contribuit la Inarirea autoritalii tiintifice a autorului.
regiunile nordice, a fost Marinos din Tir, un geograf din secolul al II-lea e.n.,
care a determinat primul longitudinea ci latitudinea localitatilor.
Editia: Claudii Ptolemaei Geographia e codicibus recognovit, prolegomenis, annotatione, indicibus, tabulis instruxit Carolus Milllerus, vol. I, Firmin
Didot, Paris, 1883.
INDREPTAR GEOGRAFIC
www.dacoromanica.ro
PTOLEMEU
536
...
Evriaococe
vy' L"
p-(3'
15. 'Ev 81 -rq.). Awn(?) xcd. =pet TOv AOCVOUPLOV TCurocli.Ov 7L6Xetc
(xi:8e-
10
Tcy,68ouvov
xyi..
7,,
[4,
Bo.)/JAA (1)Aoclkor.
A'
yo"
11)1'
`PLouaLocoia
'AAxtp.oevvig
Ac'
Bipomov
15
Ay'
25
L"
L"
(1.11'
T"
11:1'
pi'
Bpovacvs-icc
Ay' L "8"
ZeToudcxonov
05aPLov
'APiAoovov
A8'
Ae'
1111' y'
KopL8opyic
g' a'
MeaLoAdcvLOv
a77'
PI'
1177, L"
ix gi,
0-0,txicx.
AO'
1,77' L"
'Epoup68ouvov
AO'
11.77'
14'
14,
xe, y"
Ac'
(131 ou pyto-ovr iq
20
14'
g'
Af3' L"
XP' Y0"
KocvTLot,(3f4
L,, y"
'Av8oucf.-clov
p.' L"
KeAoc.p.ocwrioc
ZwyoA
/Ice
[LOCI L"
"Avavov
P.' y"
14,
14' yo"
PI'
/4' L"
8 Exec Oiolv
35
tie
[kV
L"
www.dacoromanica.ro
637
3830'
44
5350'
5330'
2820'
3040'
4750'
31
Alcimoennis
Cantioebis
Bibacum
3230'
3240'
33.
3345'
4730'
4730'
4820'
Brondentia
Setuacotum
Usbium
Abilunum
Furgisatis
Coridorgis
Mediolanum
Felicia
Eburodunum
Anduaetium
4820'
35.
4720'
36
48
3715'
4830'
4710'
4830'
38
39
39
4130'
4120'
20
48
4030'
Singone 14
16
47
3520'
41
10
48
48
34
Celamantis
Anavum
48
4740'
4740'
4815'
4730'
25
II, 15, 2. Partite apusene ale acestei provincii 15 sint locuite, mai spre
miazanoapte, de amantini; mai jos de acwia, de hercuniali; apoi, de andizeti;
pe urrna, de breuci; partite rasaritene insa, cit mai spre miazanoapte, le locuiesc
araviscii, iar mai spre miazazi scordiscii 16.
30
metanasti 18 din locul unde se terming Mull-Pi Sarmatici 19 i ping unde incepe
muntele Carpatos 20, a carui poziIie este:
46
4830'
10 In stinga Vistulei.
11 In general este vorba despre agezari intarite. Observatia se aplica gi majoritatii
oragelor enumerate
cu exceptia centrelor grecegti gi romane in Dacia gi Moesia Inferior,
care formau regedinIa unui trib sau a unei uniuni de triburi.
12 De fapt Susudava.
13 Aceste cloud localitati dacice au fost gregit trecute aici; mai curind ar trebui plasate
mai spre sud-est, in regiunile de la nord-estul Daciei, cam prin Ucraina de vest (vezi _1st. Rom.,
p. 264-5). Pentru raspindirea dacilor in regiunile apusene ale Ucrainei, vezi cercetarile
recente ale arheologilor sovietici, printre altii G. B. Fedorov, in SCIV, X (1959), p. 371-403.
14 Localitate dacica care se afla pe teritoriul Slovaciei de astazi, vezi nota 8.
15 Panonia Inferioara.
15 Aceste neamuri celtice s-au agezat aici in timpul migratiilor din secolele IVIII
i.e.n. (vezi Plutarh, nota 14).
www.dacoromanica.ro
35
PTOLEMEU
538
TOv airrOv TCM pcakiXov p, pc T(.7)%) Bopua06%)oug Toi5 itoTatkoii ixf3oX6.1v, xai TY) ivre1Oev Tou 1-16%)Tot, =pa-
5 7TOVX[LOc al!)TOc
buo-Tpocp-71c,
Tot)"
ti.i%) Topac
[.1.6xpt
..
1..14 L"
rckpaToc, ou 06ar.g
110' L"
//721 L"
10 6 ae
noTallOc xat au TO aLappEl. Tip Eapl.LaTi.av 1.m.xpOv
incep Tip Aaxtav peXpc Tou Kap-cc:lc-mu Opoug.
7. liaT6xer. 8e Tip EaptLaTi.av gOv-1 gro-Ta or. Ts Oimveaar. 7cap'6Aov TOv 06eve.3r.xO%) x6A7cov xat Lrcep Tip Auxiav IIeuxcvoi Te xat
BacrT6pvat. xat Trap' OX-1%) Tip 7-Ocupecv Tijq Mat.eaTL3oc 'Idcuyec xat
15 `13(4oXavoi., xat ivaoT6pco ToUTco%) of Te e.Ap.aUf3LoL xat of 'AXavot
ExLeat..
8. 'EAccrrova Be gOvl %)61..z.eTar. Tip EaptiaTtav nap& tav TO%)
01YeaTooAav noTati.Ov in-a) Tok OVevBac To0cavaq, eT.Ta (14.%)vot, etTa
Zol'Acaveq Ucp' o6c Copouyouatoavec, sT.Ta Aaapt.vot nap& Thy xecpakip
20 Toi5 06i.crToUXa noTat.toti Up' oUS "0143pwveq, itTa 'AvocpTocppOtxTot.,
eT.Ta Boupyi.covec, eT,Ta 'Apar.-7)TaL, e/Toc EaPc7mot., etTa IIcevyZTac xat
30 Ucp'
www.dacoromanica.ro
Ploutvot,
539
4830'
53
4830'
pe de aka parte, riul Axiaces curge si el prin Sarmatia, putin mai sus de Dacia 10
pina la muntele Carpatos.
7. Locuiesc Sarmatia ca triburi foarte mari venedii 21, pe ling6 intreg
Golful Venedic ; si, mai sus de Dacia, peucinii si bastarnii; iar pe ling6 toata
coasta Meotidei, iazigii si roxolanii; si mai spre interior decit acestia, hamaxobii 15
si alanii sciti 22.
8. Triburi mai mici locuiesc Sarmatia linga fluviul Vistula, mai jos 23 de
venedi gitonii 24, apoi [yin] finii, iar dupa aceea sulonii. Dedesubtul for [traiesc]
frugudionii, apoi avarinii pe ling6 izvoarele fluviului Vistula ; mai jos de
acestia ombronii, apoi anartofractii 25, apoi burgionii, mai departe arsietii 26, 20
sabocii, piengitii si biesii, 27 pe ling6 muntele Carpatos.
9. Mai spre rasarit de cei pomeniti ca fiind asezati mai jos de venedi, sint
galindii, sudinii si stavanii, pina la alani. Mai jos de acestia, igilionii, apoi
25
31,
23
24
Gotii inainte de marea for migratie spre sud, cind vor ajunge pina la Marea
Neagrii.
zs Populatie celtica (cf. anartii din nord-vestul Daciei la III, 8, 3). Vezi nota 34.
as Dupa Tomaschek si Schiitte ar fi vorba despre un trib dacic (vezi Parvan, Getica,
p. 222).
27 Si aceste trei triburi par a fi dacice (vezi Parvan, Getica, p. 223.
Cf. III, 8, 3.
29 Probabil o ramura a costobocilor o de dincolo de munti*, deci din vestul
29
Ucrainei, spre deosebire de costobocii propriu-zii din nordul Moldovei (vezi Parvan, Getica,
p. 221-222).
" Probabil un masiv care se intindea la sudul si de-a lungul bratului Peuce al Dunfirii
(vezi RE, XIX, col. 1 389).
.. Un trib sau mai degraba o uniune de triburi dacice care in secolul al V-lea i.e.n.
se gaseau in regiunile pontice (cf. Ephoros, fr. 158). Sub presiunea bastarnilor 1i a sarmatilor,
aceste triburi se arzara mai tirzia. (cf. i a harpii s de la III, 10, 7) in Moldova, de unde vor
incepe in secolul al III-lea e.n. incursiunile in imperiu (cf. Oracolele sibiline, XIII, 141 qi
www.dacoromanica.ro
PTOLEMEU
540
11. Hap& [Lev Tip BOxlv Aii.Lvylv TopexxcfcaaL, nap& 8E I-Ov 'AxaAkcoc 3p61..t.ov of Taopoo-xLeocv on?) & Tok Bacyripvac npOc rh Auxio,c
...
Urcip 8
Kappaouvov
va'
vf3' L"
p.ty L"
KXvciaocua
0543avraucfcpLov
"H pcotTov
vy' L"
vy' y" L"
I") Yon
Mat-rWvLov
10
III,
'7,
P' yo"
t.tO' L"
1.
...
In.): Y::
11,1
15
III,
Vy'
(111 L"
CoTO 8E aLcsecoq TO
'Ic'cuE) TOZ4 MeTavdco-roac xaTec TOv TLflicsxov
no-rat.L6v CurO ai (..tecrnii.ppEac 1./.6pet TO Aavou(3iou no-railoii Tif.) Cud)
Tiic ix.rponilc -rob' TLI3taxou 7COTOC[105 116z pr,c 'AELoun6Xso)c, Occp' t g
,or) xaAct-raL 8 tilzpL Tot; II6v-cou xod T'c;.iv ixf3oXi5v Aavo613.t.o;
www.dacoromanica.ro
541.
[sint] gevinii, apoi bodinii. Intre bastarni i roxolani, [sint] hunii 32 0 mai jos
de muntii lor, amadocii i navarii.
11. Pe linga lacul Byce [locuiesc] torecazii, iar pe linga 0 Alergarea lui
Ahile *, tauroscitii. Mai jos de bastarni, linga Dacia [sint] tagrii 33, i mai
...
4840'
4830'
4840'
4840'
4840'
51
5230'
5330'
5350'
10
de linga Carpis 37 .
. .
ASEZAREA DACIEI
15
se afla la gradele
4830'
53
20
Ia apus cu iazigii metanati, pe linga riul Tibiscos ", iar la miazazi cu acea parte
a fluviului Dunarea care merge de la varsarea riului Tibiscos pins la Axiopolis,
de unde, pins in Pont 0 la gurile sale, Dunarea se numete Istru. Tata pozitia
acestei part/.
25
82 Se pare ca la data aceasta (in jurul anului 170 e.n.) se gaseau intr-adevar grupuri
de huni in Caucaz (vezi Fr. Altheim, XotivoL bei Ptolemaeus in Omagiu lui Constantin
Daicoviciu, Bucuresti, 1960, p, 1 10).
88 Probabil tot un trib dacic (vezi Parvan, Getica, p. 240).
84 Numele acestea (cu exceptia Clepidavei getice, care este o ra'masita a grupurilor
dacice din vestul Ucrainei, la fel ca Setidava si Susudava de mai sus) reprezinta urme ale
invaziei celtice care a trecut si prin regiunile noastre, ajungind Ia inceputul secolului al III -lea
35 Autorul descrie asezarea iazigilor dintre Dunare si Tisa (vezi Pliniu cel Batrin, nota 31).
www.dacoromanica.ro
fi42
PTOLEMEU
7cpc;yri)
7rpOc
Ai.f3a im.a.rpock
`Og
Llaxiav
fie,
[xarac Tiiv]
Toi5
lY L"
KE4c(3pou ixTpurrilv
[10' L"
1..ty
Li, 3,,
xaTac TiT; lx.rpo7r4)v 'AAoirra Tot") 7rotailoi3, oS 7cpOc dcpwrouq Op10 1110ei.q 8Lat.pei. V Aaxiav
v' 8"
118'
v' a'
118'
15
y"
P3
116x.pt. o26v
(IC
10"
25
www.dacoromanica.ro
643
2. Dupa varsarea riului Tibiscos, prima cotitura spre sud-vest [are gradele]
4720'
4445'
cotitura spre varsarea riului Rabon, care curge spre Dacia [are gradele]
49
4330'
4345'
10
5015'
44
51
4545'
16
De aici fluviul Istru, dupa cum am spus, se numwe Danubis, Oda la gurile
sale. La rasarit [Dacia] se margineste cu fluviul Istru, de aci si pina la cotitura
de ling6 cetatea Dinogetia, avind pozitia
53
4640'
VI (1955), 1-2, p.
52).
46 Aceste doua nume sint probabil si ele corupte. Din ultimele 12 nume citate, 9 par
sa derive de la nume de localitati sau riuri (vezi Parvan, Getica, p. 247-249 i 1st. Rom.,
p. 266).
www.dacoromanica.ro
PTOLEMEU
544
imcpaviaTepat ans.
Aoxiaaua
II op 6Xt,o-aov
5
'ApxoPckaapa
TpEcpouXov
HaTpEaaua
KapaEaaua
IleTpaaua
10
OUXrcLav6v
Nck.rcouxa
H OCT p oUtacra
L,
1I.' y"
ph'
V/ yo"
o3' 8,,
vy ,
EavyiSocua
'AvyouaTia
20
'0'
ZLpEaaua
E.A.e' L"
tiTy
1.,,v1
!,,l'
a"
I,4' 4"
L"
ii,e, a"
i.0' L"
1-1,' y"
tg' "
14'
s?' L"
14, a"
g'
g'
p.c'
(),,
y"
1-24' y"
v.4'
yo"
[Lc' a"
va' L"
[le yo"
va' L" y" li,c' L"
Ili p ay.
Zouaiaaua
vac' a"
p.c'
vP' yo'
1-14' a"
II oX6vaa
vy'
14'
oH
Zoup6(3apa
AMaEc
'ApyEaaua
[Lc' L"
Tt.pEcrxov
(11' L"
pE, a"
gr L" y"
tie' a"
Zapp.t,eyieouaa
pcxatAELov
"TaaTa
35
gH
/10'
K011i3OCUOC
30
vp, a"
MapxOaaua
repli.Eepa
25
va' L"
vy'
"ArcouXov
1-01'
g' Y"
1./0'
OUTiaaua
ZtyyEaaua
8,,
vy y"
Ill'
vy' L' a" 14' yo"
.t,' L"
ii' L"
ti.0, a"
EaXivat
II patTo.) pia Myo UaTa v' L"
15
N.1'
111'
[le
3,,
N.4'
Ile'
(Le'
10"
I"
a"
L"
NeTivaaua
ti.01
tie' Y"
v13' L" a" p.a.-' L"
Tiaaov
vp'
ZeUyi.,ta
TLflEcrxov
FL4' yo"
ps' yo"
www.dacoromanica.ro
Ile' L"
tia,
yo"
EBB, L" y"
645
49
Patridava
53
Carsidava
5320'
5345'
4730'
49
49
4915'
5030'
5130'
5215'
5310'
4930'
4530'
48
4915'
4930'
5130'
5150'
5115'
5240'
53
4540'
4615'
4630'
4830'
4750'
4930'
5245'
5040'
5215'
Petrodava
Ulpianum
Napoca
Potaissa
Salinae
Praetoria Augusta
Sangidava
Angustia 50
Utidava
Marcodava
Ziridava
Singidava
Apulum
Germizera
Cumidava 58 his
Ramidava
Pirum
Zusidava
Polonda
Zurobara
58
ter
Aizisis
Argidava
Tibiscum 51
Sarmizegethusa regia 52
Aquae
Netindava
Tiasum
Zeugma
Tibiscum
52
4640'
4640'
48
48
4815'
4810'
4815'
4740'
4730'
4740'
4720'
4710'
4730'
4715'
4740'
4620'
4620'
4640'
4615'
4640'
4630'
46
26
47
4540'
4520'
4515'
4515'
4515'
4520'
4530'
4530'
4440'
4450'
so ter Vezi Gr. Florescu, Un nou document epigrafic referitor la nordul Duruirii moesice,
www.dacoromanica.ro
20
4615'
42 Pentru asezarile extracarpatice ale dacilor, atestate de obicei numai arheologic, vezi,
o. 1414
16
47
35
10
47
47 Pentru alte aseza'ri care nu apar in texte si sint atestate numai arheologic, vezi 1st.
Rom., p. 275, 278 9.
30
35
646
PTOLEMEU
Alepvce
3AX(.1.0 \AOC
1181 L"
till'
(le
Apouf3vric
6
g, 8//
413pocTepioc
I.L0' L"
E.L8' L"
'Apxlvvcc
110'
IIlvov
v' L"
118' yo"
'Ap.o15-cpeov
v'
/Opvov
vac' L"
IA, L,, an
1..te'
10
III, 9, 1.
(1-1
&vc
t-LP' "Y"
apigvou 7tEpOCTO4
(ky'
20 Xod gTc. ccirrei) Tw Keefe(pq) rco.rocp.c7) xocTec TY)V xc'erea Mualccv plxpt Tijc
110 L"
.17
Okacc
L,, 8"
ciercO 8e &px-exav T() kv-cenev t.c.6xpt. Tou Ecco6ou noToct.coti txkpec Toi5
26
AouvouPlou notcy.oti.
2. Kcctizouac 8e T71c brocpzio4 Tac pev npOc r
AcckcccTi4 TpcxopAvacoe, TOc 8e rcpOc v3 KeOcripcp noToctiiii Muaot, Tec 8e 1,..etoeV.) flu-
Tec 8e npOg
Moexcaovla!, Adepacevoc.
3. fIOAetc 8e eiat npOg ply TW AccvouPicp noTocp.c7)
x4Ivo-cot.
L"
Zevytaouvov
30
1.13' L"
ps'
www.dacoromanica.ro
[3, e,
Dierna
Acmonia
Drubetis
4430'
4715'
48
4745'
4930'
49
5030'
Frateria
Arcinna
Pinum
Amutrium
Sornum
647
45
50
4430'
4430'
4445'
4440'
4445'
5130'
45
10
49
15
43
si Ina cu insusi riul Ciabrus, pe linga Moesia Inferioara, plat la unirea riului 20
Ciabrus cu. Dunarea, loc de intilnire aflat la
4930'
4345'
4530'
4430'
46
4410'
35
www.dacoromanica.ro
30
PTOLEMEU
548
TCOC p'
(Lai y'
TaXweric
[La'
14'
4'
"Erica.
PI'
AopTE,x6v
811
PatTcapca Mtio-iLv,
xoAovta
p.0'
[Iy1 yo"
1.1.y' L"
[AY l''
[ETPSHIHE IIINAE 01
III, 10, 1. `H xo'cTo) Mum:a TCEpt.o germ eurO (Ay 86o-ms T(.7)
10
8E
OtpxTcov
Tiii
TcoTogi.o5
[1,6pet
Aavoupiou ii.expl.c 'At.ourc6Xecoc, xat Tcii ivrenev AavouPtcp, xaXouilivcp 8e "IaTpy, (Leap. Tiliv etc TOv II6vTov ixPoAiLv, oi5 11 [Lev xaTdc
AcvoyeTecav nOAtv intcrTpopil el: prat, i7rixoyaa tiotpac
vy'
lib' Y."
N
ileptoli.Oc
[Lc' L"
igIc
Oicnc
Ef
25
1.,141 L"
brezown Okolv
vc'
1./C'
`Iepcji
Helix?)
ve'
L,, all
ve L"
(i,,
www.dacoromanica.ro
649
4630
30''
47
4420'
44
4715'
Egeta
48
Dorticum
Ratiaria moesilor colonie 49
4340'
4330'
4320'
4440'
53
20
4630'
iar de acolo partea cea mai de miazazi, care cuprinde insula numita Peuce i
are pozitia:
5520'
25
4630'
56
4645'
30
si
ea in doua
47
www.dacoromanica.ro
NITIOIci a 11
099
'rip
01
ATTI
1701.39701/ (3)117.1 A9
pi
II
3t%
0 /101 9 AlaX
Lac
151%
.9 not
91 32 "Lod31pe1ddraD37i 01
Oi
olcoo
pox 91
I II
T3
A3
,5r1
Ia
11 AOIAO 117011919
,
5A
91
7011ox tviD?o
131%
not
112
21 32 AodamptviddraDvri
.)
57
71013)3X.0
13n wk.
pox
olvo T1:0x
07930
r1
11
,,1
/5& 5
og
91
TR
n930
,
5e%
pox 91
5.1-1
nri
11107.1919
,5n
9Z
I5r)
.E
,R
?T noxollorT 5ki
,511
51039(A
0i. I/
,Tn
apdnaxa
lcari
,27-1
01
www.dacoromanica.ro
not
lrna)33
nr-k no
It.
51930
5tq3cb?
59du. (L.
651
4715'
se vars6. in Pont prin gura numita tot Thiagola sau Psilon ", a carei wzare este
5615'
47'
10
4645'
4650'
15
4630'
Partea cea mai de miazazi din aceasta desparTitura se vars6. in Pont prin
gura numita Naracion 60, a carei wzare este
5610'
46020'
20
4640'
56
Partea mai de miazanoapte a acestei despartituri se varsa prin gura Pseudostomos 61, a carei wzare este
5615'
4640'
Partea mai din spre miazazi se varsa prin gura numita Caton 62, a card 26
wzare este
5615'
4630'
55
a.
58 < Sublire
59 Nordics
col. 1390).
82 Cea frumoasti 0. Astazi bratul Sulina.
www.dacoromanica.ro
30
PTOLEME U
662
vq y
ve y
IITepOv &xpov
"Io-Tpoc 7c6ALq
6
TOI.Lo.
ye'
KciXAocTLc
va' yo"
1.Le' L"
va,
ALovucremoALc
ve'
va'
'037)o-c6c
IlavLaou noTocii,oti ixf3oXoci v3'
ve'
MeCTIW.PpEoc
TLpLo-Tic &xpa.
to
I..'
lie
IH
Ile' a"
L" y"
L" 8"
IL.' C'
[Le'
tia'
118' Yo"
4. KaTexouct. 8e T-7)q xc'erca Muc-i.occ T& [Lel) sualimec Tpipocuot,
TeLv 8 c'cvaToALx6v Tee [Lev incO TO cprop.oc T4p) IIEVxry TparfAo8ISTaL,
Tet 8e aT61..caTa IleuxLvoi., TOL ae TcpOc TW 11.6vTcp Kp6f3uo., xaci.Urcep
15 ociro6c Olv-hvo-Lot. xai 'Opou?AvaLoL, Tex. 3e tieTccEii Ay.iivaLot. xa1
IlLapi)vcrLoc.
20
25
v'
OT.cntoc TpL(3aAA(Liv
vcc'
ALax6v
Nootia.t.
va.
vf3'
TpLI/c'ctitz,Lov
11 pLaT. 7c6XLc
vr
vI3
Aoup6aTopov, Aeyitov
ay' a"
Tpati.aptaxa
Eouxi8aua
36
tLy
KapcoOp.
TpoLatlic
Aeytcov e' Maxe3ovDch
01 I
L"
vy
v8' yo"
ELTL6evTa
Ve
Aaollic-3aua.
1 Lflicnta
[LS" L"y"
e' 4
Ile' 3"
112'
L"
ve' L "y"
.4' Y,
Noui.63ouvov
7C oTocti,o5
t-Lai yo"
1,.c' Y."
ve' L"s"
va' I/
va' S,
va'
ALvoy6Teca
6. MeT46 ae TOF.;
"
1-'-8' y"
vY
yo
ila'
yH
vs'
'AELan-coALq
30
`1371yLav6v
1,4 Y."
[Lc' L"
p..c'
L"
7c6AeL4 at3e.
"I'
ve'
www.dacoromanica.ro
IA' 10"
[le Y"
663
Asezarea acestei coaste se prezinta astfel. Dupa gura Sacra 63 a fluviului Istru
Promontoriul Pteron
Cetatea Istros
5620'
5540'
46
46
Tomi
55
Calla tis
Dionysopolis
5440'
5420'
Promontoriul Tiristis
55
4550'
4530'
4515'
4510'
Odessos
5450'
45
55
4450'
4440'
10
50
4340'
Oescus al tribalilor
51
44
Diacum 63 bis
5120'
Novae 64
Trimammium
52
4420'
4440'
4450'
4510'
4515'
Orasul Prista
Durostorum, legiune
Legiunea I Italica 65
Transmarisca
Sucidava
Axiopolis
Carsum
Troesmis
5220'
5240'
5315'
5330'
54
5420'
5410'
54
4530'
4540'
4545'
4550'
4620'
20
25
30
5310'
5440'
55o
4640'
4630'
4630'
53
55
"
4440'
4620'
es bis
64 Aici lipseve o legiunea I Italica , care a fost greit trecuta la Durostorurn (vezi RE,
XII, col. 1410).
66 Aici trebuia mentionata a legiunea XI Claudia S (vezi RE, XII, col. 1 698 .
es Vezi Gh. Stefan, Dinogetia - a problem of ancient topography, in (Dacia s, N. S.,
II (1958), p. 317-29.
67 Aici trebuia sa fie AtyuOcvra, care este o alto forma pentru Aegyssus.
es Locul toponimului este la III, 8, 4, unde apare de cloud on
www.dacoromanica.ro
35
PTOLEMEU
664
7. Ti v 8E &t
XLov peXp6 TWV TOU Bopucreivoug notatio5 ixpoXcliv xai Tilv iv-rOc
z6pav plzpE. To5 `Iepcfccroo noTocp.o5 xaTexoucv.v "Ap-rctor. (ley OrcO
Tok Tupay6Tac EocpgTocc, Bpvco?ydcyaf. 8e intip Tok Ileuxtvok. xat
ti) ply TcocpcfcALoc gzet. Treptypacp-'Iv Tor.alfrnx tLeT& Tckg Toi5 Bopu-
v'
10
L"
117)1 L"
v'
Oticrx1 7c6ALc
vg'
I
Ni
ve al/
"Apntq Tc6ALc
7TAElipa:C.
yo
4' yo"
14' L"
vai yo"
a, y"
Iltpopopiaaux
trri
y
t,C a"
vg'
yo"
y ll
va'
La
14' L"
g'
NtxWvLov
cpcoijacra
vc y H
TUpaq 7c6Atq
vS
vs
9. 1\1"1aoL OE 7cocp&xetvrocc T
Tou 116vTou if] TE xaAoutLiv.1
Bopuaeiv-ic v-"icroc
25
xat
"i]
'Azr.AAko4
Aeuxii vijo-oq
L7' c"
Ell
yo"
\,,
p..' YO"
.3)
N,'
www.dacoromanica.ro
"
14' y"
555
4830'
57
48
Orasul Fisca
Gurile riului Tyras
Satul lui Hermonact
Orasul Harpis 73
5740'
5620'
5615'
4740'
4740'
4730'
4715'
56
10
15
5620'
Ophiussa 74
56
56
4810'
48
4740'
20
Orasul Tyras
9. Insulele situate in vecinatatea Moesiei Inferioare in acea parte a Pontului
4740'
5730'
4740'
Leuce 78
25
al II-lea e.n. (cf. Registrul lui Hunt). in schimb, influenta romans, care se facea simtita
ping fn Crimeea, Incepuse sa se manifeste Inca de pe la mijlocul secolului I e.n. (cf. Tacit,
Anale, XII, 15). Pentru istoria Moldovei sub romani vezi R. Vulpe, La V alachie et la
Basse-Moldavie sous les romains, in Dacia , N.S., V (1961), p. 365-93.
www.dacoromanica.ro
656
PTOLEM EU
OPAIKHE OEZIE
[ETPOITHE IIINAE IV]
I/V
www.dacoromanica.ro
557
A$EZAREA TRACIEI
4145'
www.dacoromanica.ro
PLIMAIKON IZTOPION
IIPOOIMION
8i ot8e...
2, 6. 'km6 8E Kanna8ox(.7.)v xat KLXixcav ig Tilv 'Imlay xaTapai.vovrt, gasu 11 li.ei&X1 Xeppovrjaog. 6 Ts <yap> 11 &nog 6 E6Eavoc xat 17 liponovric xat 6 'EXXI]o-nov-roc int &Et& [xat ..76 Avrai.ov],
10 ix 8i Aateic TO Ilati.cpl'Atov .11 Airfnrctov 7c0ayoc (AiyeTat yOcp ef_Lcpo.))
noLei, XeppOvirrov, 7. xai duty ceyr* of Ili%) etc TO Alyon-rt,ov niAayog acpopc7nec, Hap,cpuAof. Te xat A6xto& xat 1.1. ET' aiyrok Kapia
[Lexpt, 'lioviac, of 8' int TOv E6Eetvov xat Tiv Hponovriaa xat TOv
`EA?Aanowrov... 8. ... Tocrai.i.ra gOV1 '7.111 XeppOvlaov oixoiknv,
16 xat 7Ccivrcov d'cpxouar, Tco[Lator.. 3, 8. Ilepcfccravrec si xat iTipcov ieviiiv
Ocpxoucrtv Oct.tcpt TOy II 0WON) XOCt Muailiv Tc7)v iv DJp(1)7c7) xat OpaxeLv
. . xat iv T(.7.)8e au TC7)7C0Cpc'otAcp `1364.taEcov
www.dacoromanica.ro
X CI I. A P IAN
S-a nascut la Alexandria in jurul anului 100 e.n. i a venit mai tirziu la
Roma. A facut parte din ordinul cavalerilor si a ocupat functia de procurator
Augusti; a murit dupa anul 161. Apian a scris o Istorie romans in 24 de carti.
in care a rinduit materialul dupa criteriul etnic, in ordinea urmatoare: I. Regii;
II. Italicii; III. Samnitii; IV. Celtii; V. Sicilia ; VI. Iberia; VII. Hanibal;
VIII. Libia ; IX. Macedonia i Eiria; X. Grecia qi Ionia; XI. Siria; XII.
ISTORIA ROMANA.
Prefata
Euxin, Propontida si Helespontul [si Marea Egeicg, iar din stinga Marea
Pamfilica sau Egipteana [caci se spune in ambele feluri]. 7. In aceasta 10
peninsula se afla cei ce privesc catre Marea Egipteana, atit pamfilii cit si
Caria pins in Ionia, [de asemenea] cei dinspre
dupa acestia
licienii, si
8 ... Atitea populatii locuiesc
Pontul Euxin, Propontida si Helespont
peninsula si toate acestea sint sub stapinirea romans.
3, 8. Trecind mai departe, ei au poruncit si altor neamuri din jurul
Pontului, atit misilor din Europa, cit si tracilor citi se afla in preajma Pontului Euxin ... 10 ... Pe acest litoral 3 intilnim urmatoarele neamuri ce se
1 Urmeaza enumerarea provinciilor ,Si populatiilor cucerite de romani, de la rasarit
spre apus.
2 Asia Mica.
3 Litoralul mediteranean.
www.dacoromanica.ro
APIAN
560
11
Te6v
'mot. c`og
Maxe3ovEav gcpao-xov
-7)xev kg
E61.Lkvolig. TO tlev
515
www.dacoromanica.ro
661
MACEDONIA
Tracia 6
20
mai ales pentru ca adaugase stapinirii sale Tracia, pentru ca avea o armata
si facea pregatiri de razboi, ca omul ce nu doreste pacea.
11, 6 <c Dar Perseu 1-a alungat din domnie pe Abrupolis 10, aparind de
buns seama teritoriile noastre de un navalitor 11. Si lucrul acesta insusi Perseu
vi 1-a lamurit. Atunci voi ati innoit tratatele cu el, pentru ea pins atunci nu 30
intervenise cu intrigile sale Eumene. Tntimplarea cu Abrupolis e mai veche
decit tratatele, iar voila lucrurile vi s-au parut drepte, la incheierea tratatelor >.
18, 1. Genthios, regele acelei parti a ilirilor care se invecineaza cu macedonenii, a ajuns sprijinitorul lui Perseu 12 in schimbul a trei sute de talanti, 35
4 In anul 175 i.e.n. senatul a trimis o comisie care sa ancheteze plingerea dardanilor
impotriva lui Perseu, acuzat ca ar fi chemat pe bastarni in Dardania (cf. Polibiu, XXVI,
9, 6 si Titus Livius, XL, 58, 8 ; XLI, 19, 4).
5 Tata' lui Perseu, cu care Eumene purtase lupte grele. Calatoria lui Eumene a
avut loc in anul 172 i.e.n.
6 Indata dupa urcarea lui Perseu pe tron, in anul 179 i.e.n.
7 C5 petenie traca care se rsazvriltise impotriva stApinirii macedonene. In anul 173 i.e.n.
romanii ceruseril lui Perseu sa-1 repuna in vechile sale drepturi.
5 Conduciitor ilir, care s-a impotrivit expansiunii macedonene spre nord.
36
0. 1414
www.dacoromanica.ro
Kvmv
899
not, 50M2A-f
Ari 59313
cop
61311),C)21. 11 M91.910
A13Dp3 cytlo
91
ff.
`519ny:FiR
59A3 TR
cloa.aL931.9 -(10A3T)0A3.4.
5rd(,rf.1,701.D
gg
1dX311 0110A3/C.
5oyopp13l193 kRtk
5o&311
og
A3 U.XlifidOOT)101 4A139(/.0)01/0X
TR
5(10(l3T1Od3th
LI A0)13 TR A01
5(101d(171
1)0X
5109301.0k1(IL
0131L7i311.3137i
tan
up
5101\(10110)A10 43T13)%.3
oi
/009 AmA3ri31031-1
45kOd 13 01 fl071)(1dX 1970X7710X3X 1/07t S10A3'110100d 11. (113A.31( 3(13y3X3
910)d3.1. el131L13 1d3aL C101 4(101.0(1dX 5p ,2
`5;oinoX3
gg 5oA37-19X.9oui moa,rpo ,Rcio 41109(10702 (41 opla.)odID A3Ikan0 0931G9 pox
5c-pDd311 olkdli.thf 110X 3e9k1 Stk.], 45101X)OTITI29 5k1(1(01L 31, 1.)ox Tirx
A9d.nox -5k99ov3
eaort no
www.dacoromanica.ro
no
563
din care-si luase o parte. El navali in Iliria stapinita de romani si puse in lanturi
pe solii Perpenna si Petilius, care venisera la el s protesteze impotriva celor
savirsite. Perseu, aflind de cele intimplate, nu mai trimise restul sumei, sub
cuvint ca pricina razboiului pe care it facea impotriva romanilor ar fi fost
Genthios. Apoi Perseu trimise la gelii 13 din nordul Istrului o solie. El cauta
sA-1 ispiteasca pe Eumene cu bani, facindu-i propunerea ca on sa treaca de 5
partea sa, on sa-1 impace cu romanii, on sa nu se alature nici unei parti.
Perseu, care stia prea bine ca romanii nu vor pune capat ostilitatilor, nadajduia sa realizeze ceva din cele dorite de el, sau prin insasi incercarea facuta, sa-1
compromita pe Eumene. Eumene nu voi sa treaca de partea sa, cerind o mie
cinci sute de talanti ca sA mijloceasca incetarea ostilitatilor, iar pentru neutralitate o mie. Dar, aflind ca ii si sosesc mercenarii getilor zece mii de calAreti 10
si zece mii de pedestrasi
indata incepu sa-1 dispretuiasca pe Eumene si-i
spuse ca nu va mai plat' nimic pentru neutralitate (sub cuvint ca ar fi o rusine
pentru amindoi), iar suma [cuvenita] pentru incetarea ostilitaIilor nu o va da
inainte, ci, pins la incheierea pacii, o va depune in Samotrace. Yn toate Perseu
ajunsese schimbator si meschin, deoarece zeii ii luasera mintile. 2. Un lucru:15
insa din cele sperate 1-a indeplinit cu prisosinta. Eumene deveni suspect
romanilor. Intre timp, deoarece getii trecusera Istrul, el trebuia sa dea comandantului for Cloilios 14 o mie de stateri 15 de aur, iar fiecarui calare; zece stateri
si fiecarui pedestras cinci. Suma totals intrecea cu putin o suta cincizeci de
mii [de stateri] de aur. Regele puse sa fie aduse citeva hlamide 16, bratari 20
de aur si cai, daruri pentru comandanti, impreuna cu zece mii de stateri de
aur. Apropiindu-se de tabara lor, porunci sa fie chemat Cloilios. Acesta intreba
pe cei veniti data aduc aurul. Aflind ca nu-1 au, le-a poruncit sa se intoarca
pentru a-1 aduce. Perseu, informat de cele petrecute si impins iar de divinitate,
schimbacios cum era intre prieteni ca pe firea getilor nu to poti 25
s-a plins
bizui. Se prefacu ca nu indrazneste sa primeasca In lagar douazeci de mii de
geti. Cu greu spuse ca primeste zece mii, pe care zicea el i-ar putea domoli
in caz de rascoala. 3. impartasind acestea prietenilor, nascoci alte minciuni
pentru geti si ceru jumatate din oaste 17, cu fagaduiala ca va da aurul ce-1 va
avea la Indemina. Cu atita nestatornicie se purta Perseu, ingrijorat de banii 30
pe care cu putin timp inainte pusese sa-i asvirle in mare 18. tar Cloilios, cind
vazu pe trimisii-regelui, intreba in gura mare data au adus cu ei aurul si ceru
intii celor care ar fi vrut sa-i spuna ceva sa-i vorbeasca despre aur. Aflind ca
nu-1 au si nemaiingaduindu-le sa vorbeasca, isi duse armata inapoi. Tar Perseu 35
fu lipsit si de aceasta alianta, care i-ar fi adus multi soldati si ar fi sosit la
timpul potrivit.
14 In realitate este vorba despre bastarni, care se asezasera insa in regiuni locuite de
geti, cam pe teritoriul Moldovei de astgzi (cf. Plutarh, Paulus Aemilius, 9; 12, 13; Polibiu,
XXVI, 9 si Titus Livius, XLIV, 27, 2). Este posibil si chiar probabil ca la expeditia din
Macedonia sa fi participat si geti alaturi de bastarni (vezi 1st. Rom., p. 245).
14 La Titus Livius apare forma Clondicus (XL, 58, 8; XLIV, 26, 11 si 27, 2).
15 Un talent valora aproximativ 250 stateri.
www.dacoromanica.ro
564
APIAN
IAATPIKH
Opei.o.)v E7ri Ilaiovac xat TOv 'Rimy xat Tec 7cp67-co8a Trov
"AArcecov. 2. xat gaTt TO (ley eiSpoq -ht/epiiiv 7T6VTE, TO Se 1.137X0c TpticXiiiv T6Sv
2, 3. elacrt 35 T.tv
Ot..tof.cog
pov Op..oLa 'meet xat es Tacc virroug Tor) a.OToi5 noTogioiS cpuyei,v, aUv
30
...
rev 'IAXupt.c7)v xat cp00pog Akapthcov p..ciXt.crra, p.expt. coe6yovTec Tdc oZxei.cr. xat TOv AottiOv crcpicrt rceptcpepovrec, ol'iSevk airrok
Sezollevou, Scat TOUTO TO Seoq 67cEp1X0ov OSOv 111..tepg)v etxocn xat
Xot.i.tOg
Ocof.x7)Tov,
rcapa TO Bacrrepvg)v
gOvoug, 4Sx7icray.
...
5, 13.
Roi cpacn rok IAN) nept.x6poug ou crupp.azilcat. Tots
ispool'Aotc, OcXX' ex6vTac iyxaTaAorii.v Tc7.) Zxt.rcitovt. Occ3ord04yroog,
1..c\rh(17] T(.7.)v Sc'
AUTapt.eaq ic 7cdcwrocc 'IXAupLok crupmecrOvTcov.
www.dacoromanica.ro
666
ILIRIA
munte ale tracilor, pins la peoni 20, Marea Adriatica si regiunea prealpina.
2. Latimea se intinde cale de cinci zile, lungimea de treizeci, dupa cum an spus
si grecii.
2, 3. Spun grecii ca acest tinut si-aluat numele de Ia Illyrios fiul lui Polifem.
Din Polifem, ciclopul, si Galateia s-a nascut Celtos, Illyrios si Galas, care au
pornit din Sicilia si au stapinit peste popoarele nurnite datorita lor celti, 10
iliri si galati. Explicatia aceasta, intre multe fabule relatate de numerosi autori,
ma satisface eel mai mult. 4. Se mai afirma ca Illyrios a avut copii pe Encheleus,
Autarieus, Dardanos, Maidos, Taulus si Perrhaibos ; iar fete, pe Partho, Daortho,
Dassaro si altele. De aci, ar proveni taulantii, perebii, encheleenii, autarienii, 16
dardanii, <mezii>, partenii, dasaretii si darsii. Cred [grecii] si aceea ca fiul
lui Autarieus a fost Pannonios sau Paion, si ca din Paion s-ar fi nascut Scordiscos si Triballos de la care de asemenea
si-au luat numele popoare. SA
lasam insa aceste lucruri pe seama celor ce se intereseaza de vremurile stravechi.
3, 5. Semintiile ilirilor, cum se intimpla intr-o regiune atit de vasta, sint nume- 20
roase. Vestite Inca si astazi, locuiesc un tinut intins cele ale scordiscilor 21 1
tribalilor, care intr-atit s-au irosit luptindu-se unele cu altele, incit data
a mai ramas ceva din tribali acestia s-au refugiat la getii de dincolo de Istru.
Neamul for a inflorit pins pe timpul lui Filip si Alexandru, dar acum aproape
c6 s-a stins si este necunoscut oamenilor din regiunile [unde au locuit inainte]. 26
6. Scordiscii, pe de alts parte, slabiti grozav din aceeasi pricina an patimit
mai apoi din partea romanilor o nimicire asemanatoare. Ei au fugit in insulele
aceluiasi fluviu. Cu timpul, unii s-au intors si au populat marginile teritoriului
peonilor. De aceea, pins azi se mai afla neamul scordiscilor printre peoni.
legilor 23, ci inadins i-au lasat neajutorati in fate lui Scipio 24, amintindu-si de
nenorocirile abatute asupra tuturor ilirilor din pricina autariatilor.
12
20
21
Se spune ca luind parte la expeditia celtilor din anul 279 i.e.n. impotriva sanctuarului de la Delfi autariatii au fost impiedicati de furtung sa*-1 atace i at, la intoarcere,
s-ar fi abatut asupra for o ploaie de broa0e care au putrezit, infectind astfel apele.
28 Sanctuarul de la Delfi mai fusese atacat data de scordisci, aliati cu medii, in anul
22
83 i.e.n. Aceleai neamuri atacasera in anul 88 i.e.n. i templul lui Zeus din Dodona.
24 L. Cornelius Scipio Asiagenus a condus o expeditie impotriva scordiscilor in anul
www.dacoromanica.ro
999
V NVIcI
70493111X3 Tg
wimpy A
3p
5col
OT
17ox
5cioxide)N
17ox
59o9nhi
170X
5-4AoTrll
51101. n?
cat.?
ty
0,
gg
2exldroai,
02
cc
OT
z9
A2,322.g3
515 Aod3a.odu
11(1.1 X1193131 tk \!LA.
'ioixyrieu)
.
3190
0
el
3190
\W/O
0
11
A309
4531419
119 d
L0(13 AX).03th
MOJA pi.?
10
9
TR
7012
5o1)071(pnodcb
lon)oa.93it.3z
d)os:mom 5201270 130.12.3
5ta, _9170ll
(W( ,skA. 1.L.90 () 510370-r1md, 3590 3RD1.f.1. 900x(.aL9 i0n3).,.5kA3T E9 5a.Rcoy9
9R &Ili)? (f. fur-wino-Li pox 5kx(yr171c.3 ?
M0503.00I 712.3 ()XV 500f 1ZX
c0 a 9 513y );:? 1\00 10 II 53&03M 6340 xop 5r,tod).70
57011(2X 10170X AXIL)
yrdt
53
(.1.
A)013A?A.,
"9
www.dacoromanica.ro
667
16
13, 36. Cezar, de nevoie, era preocupat [in acea vreme] de Pompei si, odata
14, 40. Peonii 30, pe care grecii u numesc astfel, dar in limba latind poarta
numele de panoni, sint o populatie linga Dunare intinzindu-se din tinutul 26
iapozilor pind la dardani. Cum am spus mai inainte, romanii ii numara printre
iliri. De aceea, cred ca acum este potrivit sa vorbesc si despre acestea in legatura
cu Iliria.
22, 62. Romanii, care mai inainte navalisera de cloud on pe teritoriul
cetatii Segeste, nu au luat nici un ostatic sau altceva. De aceea segestanii au 30
fost foarte mindri. Cezarul [August] merse impotriva lor 31 prin tinutul peonilor,
care insa nu era Inca sub ascultarea romanilor. 63. Tinutul peonilor are multe
paduri si se Intinde in lungime din locurile ocupate de iapozi pins pe meleagurile
dardanilor. Acesti peoni nu locuiau in orase. ci in sate, on traiau pe ogoare,
grupati dupa inrudire. Ei nu mergeau la sfaturi obstesti si nici nu aveau cirmuire 35
pentru toate treburile. 64. ...Pornind impotriva lor cezarul, ei s-au refugiat
in .paduri si-i omorau pe soldatii rataciti pe acolo. Cita vreme tragea nadejde
ca vor veni sa dea piept cu el, cezarul nu le pustii nici satele, nici ogoarele.
65. Cum insa nu-I intimpina nimeni, le dadu foc si sterse totul de pe fata pamin- 40
29 Din Delfi.
29 Probabil Cremutius Cordus.
www.dacoromanica.ro
668
APIAN
G.); Tay.t.ety
zp-)1a6Revog ES TOv Aaxi5v xaL Ba6repvc7)v TCOAEROV, ot .rckpav eta?.
X7)[L[Livm
Myov "Icyrpou. 66. ili(3ciner. 8' 6 EcCog kg TOv "Ia.rpov- xai ai v-7)eg
iv Tc7) Ec'ccp Kaicsocp, iyiyvovro, at ES ,rOv AavoiSpLov aurw Try dcyopacv 8Loiastv g[LeAXov.
3'
dyrc.7)
ail Ta'5,ra rYjS Eeykcyr/ig gxpgev o licacrap 7rpoo-of Eeyecrravot npocrine[L(.1)av, nuvOavOlievot, Ttvog
t.Liv
SE
xoti. oiTov,
Mapxog [Lev AeUxoAAog, 6 (i8eAcp6g At.xtvtou Aeux6AAou, Tot; MLOpt.8&1-73 noe[L,-/jaavrog, xaTi8patie, xai, kg ,r6v noTal/Ov k[LpaAd)v, gv0a
duty 'EXAllvtaeg E
Tex xotvec etp-tyra gvea xat nepi Mucriiiv ipc7) nAkova. 88. vi.iv
3', inet Toi.4 Muo-ok TO ot Tco[Lai.ot, Tilg 'Inupi8og irroUvrat. xat
[Lerck
* <xod. KocAX. > et <xca 'Ams.>, add. Roos duce Wesselingio ad Antonini Itinerar.
www.dacoromanica.ro
569
in partea locului si ajunge [sa se numeasca] putin dupa aceea Istru. 66. Sava 5
se varsa in Istru. Corabiile [necesare] cezarului trebuiau sa se pregateasca pe
Sava ca sa transporte alimente pina la Danubius.
23, 67. Din aceste pricini cezarul socotea ca are mare nevoie de Segeste.
Segestanii trimisera,soli inaintea sa, care se indreptara spre el, intrebindu-1 10
ce doreste. Acesta raspunse Ca aduce o garnizoana in oras si cere sa i se dea
o suta de ostatici, ca sa se foloseasca de oral, fiindu-i baza de aprovizionare
[si de atac] impotriva dacilor. Cerea si grine, cite i-ar fi putut da. Fruntasii
orasului gasira de cuviinta sa-i acorde toate acestea.
29, 84. Au mai ramas astazi dintre locuitorii tinutului caruia romanii ii
spun Iliria inainte 33 de peoni retii si noricii, iar dupa peoni, moesii, 15
care se intind pina la Pontul Euxin. Sint de parere ca pe reti si pe norici i-a
supus Caius Caesar in luptele sale impotriva galilor, sau August 34, cind i-a
biruit pe peoni. intr-adevar, acestia se afla intre ambele tinuturi 35. Nu am
gasit insa [in vreo lucrare] nimic ce ar pomeni despre un razboi cu retii si
noricii. Socotesc, prin urmare, firesc lucru sa fi fost supusi o data cu ceilalti 20
vecini. 30, 85. Facind o expeditie impotriva moesilor, Marcus Lucullus 3,
fratele lui Licinius Lucullus care s-a razboit cu Mitridate
ajunse Oda
la fluviul unde sint cele vase orase vecine cu moesii: Istros, <Callatis>, Dionysopolis, Odessos, Mesembria <si Apollonia>
de unde [din Callatis] a dus la
Roma statuia uriasa a lui Apollo, depusa pe muntele Palatin 37. 86. Nu am 25
gasit nici o alts actiune a republicii romane impotriva moesilor. Nici macar
nu au fost siliti sa plateasca bir sub August, ci abia sub Tiberiu 38, care dupa
August
ajunse conducatorul statului la romani. 87. Privitor la evenimentele
de dinainte de cucerirea Egiptului, cite s-au petrecut sub conducerea poporului 39A 30
despre acestea s-au mai scris. Despre regiunile anexate, dupa Egipt, de catre
acesti imparati, ca proprietate personals, se va relata dupa istoria generals 40.
Acolo voi vorbi mai multe si despre moesi. 88. ySi acum, intrucit romanii socot
pe moesi ca facind parte din Iliria si deoarece aceasta carte a mea trateaza
32 Reluind planurile lui Cezar, August urrdarea sa poarte un n razboi preventiv
impotriva urmasilor lui Burebista. Evenimentele care au dus la lupta de la Actium 1-au
impiedicat ins4 s5-si implineasca gindul pentru care Mouse pregatiri. Mai tirziu n-au mai
avut loc decit simple campanii de pedepsire (cf. Faptele imparatului August, V, 44-49).
83 La vest de peoni, iar o dupa > inseamna la est de peoni.
34 De fapt Tiberiu si Drusus, in cursul campaniilor din anul 15 i.e.n. (cf. Velleius
Paterculus, II, 39, 3).
85 Intre Galia si Panonia.
86 In anii 72-71 i.e.n. (cf. Florus, I, 39, 6).
37 De fapt din Mesembria, si a fost dusa in Capitoliu (cf. Pliniu eel Batrin, IV, 13,
(27), 92; XXXIV, 7 (18), 39 si Strabon, VII, 6, 1).
88 Pasajul acesta, ca si eel urmator (88), arat'a ca abia la inceputul domniei lui Tiberiu,
probabil in anul 15 e.n., devine Moesia o pro. incie romans (cf. Tacit, Anale, I, 80 si
Dio Cassius, LVIII, 25, 4). Vezi discutia problemei la Stein, Leg. Aloes., p. 16-17.
89 In timpul republicii.
4 In cartea XXII, care nu s-a passtrat.
www.dacoromanica.ro
OL9
91 pirboditilnD
'53y31A3 13x953
4a2lkardi..9
1OT1
01.901.
fvpridnyyi, miD?
37-144132i.3
See)
5oxyoxn3y
rIzx
rrirbodAaLcID
61.
431
n1f.a. el0Xd10&97)
err%
0019(103
zoia,Lvvidemi
11,* (,!.(13X1))0d101L 3s 'Ct99 pox rinou 507-1101.3 5e? FL? tvol,.?ri
'ET
pox
noi
(102R1 no1rd1D pox -127-171rup
Is
no9-119co-0.3 &07-1321 'kRth.
pox
A(909X3
1099
31
xyy39
<(
AcoX ncoxiodo
AOlDtkylL 03
'cry 'eg 5(10A3T1(10T1(10A3# 119 01AI 5k111,0Zid ATT.! 1393y1900d
541)clara1
11D3
mo32701D
oa,
?R
(6.
'5kXdp
mo3dar1D1R
'5oxkli rolttlx?x_ooda.r.
rthokr33aL )rx '5noXy9m 5otqo '53Ar7113c70 A(9A(pyyR 31 5(101 aa.t?
901911 A31191X(b1)0X 5(10 VOX ACOdfdd/Od 5901, 51019 dv.t.g '5901910
53 A1011. 01 A0A31-19(13X3X 51011101q 11014(3X 511009X3 31 170X
16 510y
Siodrpoi
514ndr194a Vox niodo pox 51zarrldxx 1)0X 191031 520,1
A:1)0(II
31 pox &odaDi pox
TIT 1th
&knity 113 (41 'XVIC,91)01\1 4'
9T
`yid
"Lgy
'VOX
)01.371
I(101.
131.3
not
A0)0y9XdV
13(4. 7018
5k1, -colog
9 5(93`
4A0A37-19A3A.
www.dacoromanica.ro
despre Iliria
671
mai intii ca, la porunca poporului, in timpul cirmuirii lui Lucullus [acolo],
acesta a facut o expedicie Impotriva moesilor si ca abia [mai tirziu] Tiberiu
i-a supus, dupa ce dobindise puterea de stapinitor absolut.
MITRIDATE
13, 44. < [Mitridate] face 41 intr-adevar pregatiri mari si toate sint gata ca 6
pentru un razboi Insemnat si care chiar a fost vestit. El isi pregateste armata
proprie si i-a chemat in ajutor pe traci si sciti ca si pe celelalte neamuri
care se afla in apropierea
15, 53. <( gindindu-va 42 ca Mitridate domneste peste regatul parintesc
care are douazeci de mfi de stadii in lungime si ca el a adus sub stapinirea
sa, pe linga multe neamuri ce-1 inconjoara, si pe colhidieni, seminIie razboi- 10
nick iar dintre greci pe cei ce locuiesc in Pont, ca si pe acei barbari ce locuiesc mai sus de acestia. Mitridate recurge la ei ca la niste prieteni 43, ei fiind
gata sa faca orice le-ar cere. Este vorba de sciti, tauri, bastarni, traci, sarmali
i toti citi se afla in jurul fluviilor Tanais si Istru 44 i Inca si in jurul Lacului
Meotic...
41, 157. ...Dupa aceasta 45, chiar porni strabatind Beotia impotriva 16
lui Arhelau. Cind Sylla se apropie, 158. [adversarii] isi schimbara locul de la
Termopile la Focida. Printre ei se aflau traci, oameni din Pont, sciti,
bitini, galati, frigieni si cite alte neamuri
capadoci si de asemenea
ascultau, de curind, de Mitridate ; acWia cu totii la un loc ajungeau
in vreo suta douazeci de mii 46 de oameni. 159. Ei isi aveau, fiecare [neam] .20
in parte, conducatorii lor, iar comandant suprem era Arhelau, care poruncea
tuturor.
57, 234. ... Dovada acestui fapt 47 este ca i-ai atras si i-ai facut sa fie
aliati cu tine pe traci, pe sciti si pe sarmati, macar ca nu to razboiai cu nimeni,
ai trimis soli la regii din vecinatate, ti -ai facut corabii si ai adunat comandanIi si cirmaci s.
25
69, 291. Asadar Mitridate, care facuse adeseori experienla fortelor romane,
socotind mai ales ca in razboiul acesta 48
pornit fara pretexte si cu repeziciune nu-si va putea pune nadejdile Intr -o inTelegere, se Ingrijea de toate
amanuntele pregatirii, deoarece era incredinIat ca in curind Intreaga situaIie
41
42
" Cf. Trogus Pompeius, XXXVIII, 3. 7. Pentru legaturile regatului Pontului cu cetAtile grecesti din regiunea noastra vezi Chr. Danov, 3anacHom 6pR2 Ha gepHo Mope e dpeeHocmama, Sofia, 1947, p. 101.
42 Dupd incendierea portului Pireu, in anul 86 i.e.n.
46 In realitate erau probabil doar 60 000
(vezi Th. Reinach, Mithridate Eupator,
Paris, 1890, p. 168, nota 2).
47 Sylla se adreseaza lui Mitridate.
48 Al treilea razboi cu romanii din 74-63 i.e.n. (cf. Plutarh, Pompei, 41 si Pliniu cel
Batrin, VII, 26 (27), 98).
www.dacoromanica.ro
VIcIV N
3L9
z6z
ato
5c2
31L
1d
c6z
0 3 d TT]
0.1
)01A0 eL97)0101.
"iDnoX; Mtta, morLolori-kr,
)01(1)0901 A'fri lai.? 5201 51od31od1L (jinx 1d=
'41
dtql-loksx
e003
daL 0 3D
40130.31 31L d )0 11A)0 A) 5,4 &(f.1 dcta (;) &k Am1ro70dn>o3 10 31 39za
iony
lovoodom
moxiodo zDo tuqA., ledzu A91
oi &oda,DL,
eA2L9Rod, Lc (.91 eLoty 1Dnon0 pox 1J.3 339201 d?i,Dza33)p901 47 IR pox 5t4.1 cia Cpd "1)o& oi &oi..z.vpriixyf noucoo 5o91.
5t411. 32.91 AzeLztiroDodle, 9 5(i.1ioR7d01is 1)0X CITI d 53gr X? AMIA3:731 53
91 A07147-1 624:1)0 A...p(3A(1.0 0 01A (3)09.031 X93 )01px3s1 10131.(),O7 A(231L nox
52311.31 uc. 51o3drol no1y3X91xq3 5cou3L TR lvx Solca 5c1u79 ilMolLOR9
gi VOX 0(13XL, 96 AOC) 01=13 ?lox &(-9do3r73
OCTL eL"N9ILV,
^(91z7md 9-r1 53 45(1(10X91d1 lzx -9V
x 5o, Drool/ ,5
ouzo xyriod ,5 clviN no/FRI TR AMA(3313)0a A(91
1
c3
53 tvp,
100x23
31/ d 11.noToL7
viviowa
9g
'II
OS
>>
A7pdokf
1)0X
www.dacoromanica.ro
MD(10
r
IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMINIEI
673
trebuia sa se hotarasca. 292. Toata vremea care mai ramasese din vara si iarna
intreaga, puse s se taie copacii si sa se construiasca corabii si arme, distribuind pe mare doua milioane de medimne 49 de grin in diferite locuri. Pe linga
numita cinutul amazoanelor. 293. Atitea force in Asia se alaturara celor mai vechi.
Trecind in Europa, ii venira intr-ajutor, dintre sarmali, cei <c regali )>, iazigii,
coralii si neamurile trace care locuiesc linga Istru sau in preajma munCilor
Rodope si Haemus ; in afara de ei si bastarnii, cei mai puternici dintre toci 10
acestia. 294. lath' forlele pe care Mitridate le-a primit atunci din Europa.
Dintre toci au fost alesi pentru razboi o suta patruzeci de mii de pedestrasi
si saisprezece mii de calareCi. Urma o mulcime insemnata de constructori de
15
drumuri, de purtatari de bagaje si de negustori.
71, 304. ...Dintre romani, pierira 99 vreo trei mil de oameni, printre care
Lucius-Manlius, unul dintre membrii Senatului, iar dintre bastarnii lui Mitridate, care atacasera cei dintii portul, doudzeci de mil.
119, 584. [Mitridate] avusese 51 adesea un numar mai mare de patru sute
de corabii ale sale, cel al calareOlor fiind cite odata de cincizeci de mii, iar al 20
pedestrasilor de doua sute cincizeci de mii. De asemenea, masini de razboi
si arme de atac atitea cite le trebuia ostasilor. Au facut alianca cu el regi si
cirmuitori marunci, bunaoara stapinitorul Armeniei 52, conducatorii scicilor
ce se invecineaza cu Pontul si lacul Meotic, intinzindu-se de acolo pins la
Bosforul tracic.
RAZBOAIELE CIVILE
26
ostasilor pe care-i avem la indemina, atit pentru lupta pe uscat si pentru bataliile pe mare. ForCele noastre cresc pe zi ce trece si vor ajunge din ce in ce
mai mari, Indeosebi atunci cind vom trece la fapte. Toate neamurile Rasaritului si de pe meleagurile Pontului Euxin, cite le-am putea insira, fie greci,
fie barbari toate sint alaturi de noi. Iar regii, atit prietenii poporului roman
cit si ai mei 94, ne pun la indemina trupe, arme, hrana si alte lucruri trebuincioase pregatirii noastre*.
49 0 medimra avea o capacitate de 52, 53 I.
5 In luptele din portul Calcedon, in anul 73 i.e.n. (cf. Memnon, 27, 7).
51 Autorul face aceste consideratii cu ocazia descrierii triumfului lui Pompei, din
anul 61 i.e.n.
92 Regele Tigranes.
www.dacoromanica.ro
30
'L9
NVIUV
4ii .o-ri O. `32 3173 590A.A.o1q 31.73 turmybpx Int Acorqyxx? tqc,!.
32&!f1.. 1, AG mod231c
'Arpodr12 31.73 ro911 51odoX3 Ski 563y91t, )olincbloGL
OT
4i
Mf.
91
X(10C3 M93
0.1,
d AX9307D
5032
4.
LC71
3173
53okvo 3173
nziorbpdvaL?
`III LE
,1/9.
irx
Ap-mr1kt3k3Lp> ?R 32M-91
mo1dopd13.4) 1323
Og
3iIpi
1-,olYjcbtkriviaL?
009023
10T1
A91
'Hi zg *
ga
is
OE
'III
0/9
www.dacoromanica.ro
676
sai de la Roma, fie dorind s6-si ingrijeasca sanatatea trupului, care cadea
citeodata prada epilepsiei si convulsiunilor, ce-1 apucau pe neasteptate, mai
ales atunci cind era neocupat se gindi sa faca o mare expeditie impotriva
getilor 56 i a partilor. Dorea mai intii sa-i atace pe geti, un neam vecin cu
statul roman, neam otelit in lupte si iubitor de razboi. Impotriva partilor mergea
ca sa-i pedepseasca pentru calcarea juramintului fats de Crassus 57.
III, 25. Deodata se raspindi vestea ea getii, care aflaser6 de moartea lui
Cezar, pustiesc 58 prin incursiuni Macedonia. Antoniu ceru atunci armata de la
Senat pentru a pedepsi pe geti, sustinind Ca ea a fost pregatita de Cezar contra 10
getilor si in al doilea rind impotriva partilor si c6 tinuturile partilor sint deocam-
15
III, 37. <c Dup6 aceste intimplari si dupa ce potrivnicii nostri si-au adunat
o noua armata, aveam nevoie de oastea din Macedonia, dar imi lipsea un
temei 59. Se raspindise, ce-i drept, zvonul c6 getii pustiesc 60 Macedonia. Dar, 20
www.dacoromanica.ro
APIA \
676
TpOrcy xoa ETEpanoAAcbac g8o)xe xoci s-11v8e Tilv fryclioviocv cdrcilv KocEacyL
1Tcaca. tlipoc 8' &rt.?, To5 vOtiou TO 'AvT6vt.ov, 'rill) 8e8ogwilv oi (ieTE.6vTa,
Aixp..q.) Ili] nocpocxcoporivTE. noActisi.v xoci. TOV o-TpocTOv CcvTi. Opccx(7)v oi'8v
IV, 75 . ..
...
...
www.dacoromanica.ro
677
acordat adeseori si clrmuirea altor provincii i, mai de mult, lui Cezar. tntr -o
anumita parte, hotarirea plebiscitului prevedea ca data la sosirea lui Antonius,
67 Regele trac Sadalas II, care a fost ucis in anul 42 i.e.n. Cf. Dio Cassius,
XLVII, 25.
ae 13,1rvan (Getica, p. 84 i 604) explica in felul acesta prezenta numarului extrem de
mare de monede a x6mov S gasite in Dacia, Vezi insa si recentele tipare (13) p ntru monede
romane de argint, descoperite de N. Lupu intr-un oppidum dacic la Tililca (Sibiu), care sugereaza posibilitatea unei origini locale a cosonilor .
37
0. 1414
www.dacoromanica.ro
ANABAZIZ AAEEANAPOT
6Tt. aexctratoc apixeTo iltt TO Opoc TOv Attlov. 6. xat ivTana ducl)v
s-cov cenc7) xaTac Tat (neva Tiic Ccv6aou Tilg inn TO Opoc Twv TE 0.7c6po.)v 7ToAAo?, 67cAcaplvoc xa.i of OpFptec of airrOvotiot., TC0Cpecrxeuocaplvor, er.pyetv Tor) 7p6cro) xaTetA71cp6Tec Tov (3Expav To5 Ar.p.ov TON/
6T6Aov, nap' i)v v Tel) o-TparditiaTt -21 rcc'cpoaoq. 7. Euvayczy6vreq n
www.dacoromanica.ro
XCIII. ARIAN
Originar din Nicomedia (Bitinia), Arian a trait cam intre anii 95-175 e.n.
A ocupat diferite functii inalte, militare si civile, printre care si pe aceea de
guvernator al Capadociei in anul 136 e.n. Opera sa foarte variata cuprinde
numeroase lucrari istorice, militare si filozofice, din care o parte s-a pierdut.
Cea mai cunoscuta dintre toate este Expedifia lui Alexandru cel Mare, in 7
carti, in care, dupa modelul lui Xenofon (Anabasis), descrie campaniile regelui
[se spune cal Alexandru a dat naval& in Tracia tracilor numiti liberi 4,
www.dacoromanica.ro
089
V 11 VI I1
574;priF pox lotariooododa.t. od1L Amd)9 707130 137") 1x)oc3)2X X? o1&c9d poi 5
51)q)27-1); 513 01 17oon3X70-l01no ,31.)? 'Acoa.To 13 .o.),Alo)fid lolF, TR A? (bA
AoXi3 lrAvora.c? AlDnoirop
Aolz.vpriolouF 901 5nodo
A(f.1 r.A..kryfth
Ac21 A(oA9R3x)oN 5701 7OTi7o 570 0.1(;0A.A. 32 01L31L 01A,k 119 6D9 o6xn1z.ti.a. 1),..1.100p6 ix)&37i9d3cbriiox ,viDnoyythins) 370
Aoyyrri 11 noD)p3X.01012AID (f.1(,17) A d 793 1Z.0009.31L713
1.0,691
1,qxyd39
n6D01
8 e9d^f3Y.V,
TR
tkri d&.
oXLs?.12
Ar(.1.
.
aryf
93
0 Acoxiod volDroo
,39 )(3
drij 4500
1%0
110X
.A.10Y)FCb
319C2
11..3x90
323 -
oiNq rya)
OS
clY)
`I `z
oc:12nr?'cv 5 TR At./.1 AX)33y (9911L0 7131L32L10 ri) fa 53 5701 513y91L.
la? li..orip000 7o3A7o9nv- pox iolotoo Sclovothort. .MO930311012 501.9V
cc
TR
not norliv
Tki...23AxwbF
ea) 5 12L3 Aga,
Aco.vooAmt.
A91 ell,A.c1V 10
73X33Lf 32
53
'59ov)odldi
501.0 9ILF
37ox
nos,
nodis)L,
t1120101L
myrily 1191 TioxID no 5 -52331 z 5ord1a 30 0 M9.1.
5(13(1D)od x3 noyyou fuoomut. &37-19 o 5 901 nodRA7q3.xv, A01
5)ox77oAn.k A3T1 37ox 5)027702i. moi Acoxy)odldi 7'131L90d1Lry A31) 11/3
73L3
919 y 0 A
not d1DI AO
613,91GEJ1012 5709(,13.\(3X
n01
1%9717)10U 53 DA
www.dacoromanica.ro
9.0
101%11
t%C21
63
581
din locul cel mai abrupt al muntelui. Ei Isi Inchipuiau ca, cu cit vor intilni
si vor izbi carutele o falanga mai compact5, cu atit o vor imprastia mai bine 5
prin violenta ciocnirii. 8. Alexandru statu la sfat cum sa treaca muntele cit
mai Para primejdii. Dupa ce a hotgrit ca primejdia trebuie totusi infruntata
deoarece nu exista trecere prin alts parte, porunci hoplitilor ca, atunci cind
vor fi slobozite la vale carutele [de Care traci], cei cArora ratimea drumului
le ingaduia sa rupg rindurile s se risipeasea, ca sa poata trece carutele printre 10
ei. 9. Cei stinjeniti de strimtoare, sa se strings, si s se culce la pamint si sa-si
aseze scuturile unul linga altul, cu toata grija in aa incit carutele care vor
veni cu putere sa treaca peste ele dupa cum e firesc fara sa-i vatame.
Lucrurile se petrecura intocmai dup6 cum poruncise si planuise Alexandru.
10. 0 parte din ostasi desfacura falanga, iar peste cealalta parte carutele,
rostogolindu-se pe deasupra scuturilor, au pricinuit putine pagube. Nimeni
nu a murit din pricina carelor. Atunci macedonenii au prins curaj, vgzind ca
nu fusesera vatOmati de cart*, de care se temusera foarte mult. Ei se n5pustira
cu strigate asupra tracilor. 11. Alexandru porunci arcasilor sa treaca din aripa 20
dreapta in fata restului falangei deoarece acolo erau mai la largul for si
s traga in traci, oriunde se vor lovi de ei. El insusi, luind cu sine ostasi din
garda sa, lancieri si agriani 6, fi duse in aripa stings. 12. Atunci arcasii,
tragind in tracii care inaintau, i-au respins. Iar falanga care a intrat si ea
in lupta a izgonit destul de usor din locul acela pe niste oameni fara arme 25
i pe barbarii prost inarmati. Astfel, fiindca Alexandru ii ataca din stinga, ei
nu mai primira lupta, ci zvirlira armele unde ii era fiecOruia la indemina si
o luar6 la fuga in munti. 13. Dintre barbari au murit vreo mie cinci sute,
lasind putini prizonieri fiindca fugeau repede si cunosteau locurile. Femeile 30
insa, toate cite i-au urmat, au fost prinse, de asemenea si copii. A fost capturata toata prada.
I, 2, 1. Alexandru trimise prada in spate, la orasele de pe malul marii,
incredintind lui Lysanias si lui Philotas administrarea ei. El insusi trecu virful
muntelui si inainta prin Haemus spre tribali, unde ajunse la riul Lyginos.p5
Acesta se afla, fats de Istru, la o departare de trei popasuri, in directia celui
care ar merge spre muntele Haemus. 2. Dar Syrmos, regele tribalilor, care
aflase cu mult inainte de expeditia lui Alexandru, trimisese din vreme femeile
si copiii tribalilor spre Istru, poruncindu-le sa treaca fluviul, pine intr-unul din 40
www.dacoromanica.ro
111
6)1 Ad.a..DL tottpu rrioq Li.i MDLp., np..D? E 53 dc19r1 TR "41 D.& (10
lo
53xiod 3o dn.:. lod(rdpo 52,o1 51oyyrdld1 dn.E. 5o1,&o.bono -vcv,
Rop d no 33.c.rinD 531.9.A.n3th nrs-.4 pox 591.939 0
9 d 7-1 5o 53 k.19:01.
31LTICI
nf1 Sioa, ccbrbp .Aoi.coo oa. TR cooaz. OU.VL. 50 ncol Acoyyrdldi
13A.93th
9 &T.A.nd)R coslito laL? &91 o:1 `ma-13o1 d32.L.&30A3 (ki
d 5o33oc331,o kotp-rldm
-50d2A7q7\csir,
5z_L TR &TorriR eLop.tr,no
Atyrldo 3rx 59irpo 53or3d1901.n 01,
pi.?
5cio1.
myravrIR
59ovoodld 43kte. 1)0X 13opcj-r1Ay30170X 31/0170d191017OX 9TR 5riAo
rx 3 3o &3T! 531&3ocbtx.yriaox da.c. c? 5 en 132/..3o& m1 )edrac.
OT n01 el971101.01L XJ1L 0.9.0701.3d 014\
?yv-, 5od2ik30` TR 130X
i. ii A311 ioch
5o1,n30
01
TR
;01.x3
170X
5)0 `3Alca.9 5901
5)019
5901. o2A3t9 ril..A.ry 53 5oord
i..(t.& 539 5w1Ao90)(.3od1r. (3sx3y3X3 mscaoix? sa. vox n-/A02n3th9 53 5cto1.
chioddrd '5(10 '13 5c911. oi.DonTooxodaz. 59oic130 53 Ti For) X3 I 0 (I 5(101L7i)11 -9 30 TR 5m 591.&3 5no1(3d `olttott?),.? 1)0= 9 (aTi 0 1 e\03033 13.9 Scio1
9i `5701, 5("91L9 53 13X d 5)0 MO1337171q Mira, 0 51 Q0 19 5101 51703,003,
SodRmo TR 5m A3Ax1\.tpod1L 5(1o1.coo x3 5ki 5kivon (,)/3 moimyle, A3-r1
37ox
ra.midryrtup 5901 x3 5Gt1, facovi? 0231001A1 A 5)03 311.1L3 570 Chl 0 701.39 fl3
mvr(Xdr)? )oi..rx 01, 5rd3x 01 &913R dgati
r7on3x(f.dcoX3xpdlc.
n3 lit, .fkriod.2x? 03,000,3H, ,A TR pox myolcma 5(101. 79 53033011.1.oa 31..
og
L eL(...
TR
d)
70k.1.3o
5o.ary
7)
5)0(93.1.70dloat. T.L)OX
mnd?.2..rxT ntic o 3
gg
OE
riA9 3rx
cc
Tyyon
.5r
aza
36
5raqj
)0A
321.?
www.dacoromanica.ro
583
ar putea
8 Lyginos.
www.dacoromanica.ro
NIVIUV
t19
rtotypcia
(101elOIL (101
31 pox Acoviyato
3317-1q /L(136 5310
53X
lo
110X
cf. 400.0
301d 110e93
4MIliZIOIL 101.19 p0
131/3 0170C)
01
2,217ox
molt.
4Ati.v-po
/41
A7970d01Dp -
53k
cto (to(you.
d 111190
IL
< 1.1?
;k(.91(-,110
no
)or
not
pox
Aodoaq -nooD3d9thDod1z.
.g roAH (f.R 5odReoq?yy, AT/U0.1,101/7? 51 5r-1oA 00.3 10d)01 A13,\1
A91 Aodi.DI pi 5coa, 5)oi3j Sctoi, modp. n01 noda,Di 45rtoA3791x(!)
119 31 5no&371l.303mo zdc,o? 5coxyo1L
91 51Od gcbct
X?
5910
Ski
&10&0.x93
Ski
)0X d
Vyq
1020yI1
ti.y11. 5100(pd 110X 1099 91\011
TR 11ox Ac9a901 101doi1.ct3 4(f.yyo1l, 119
5k
dIDI
5m
TR
5rd3x
x?
Ami Ac9739r1.d3
59a.c10
Amt
SodRAlorcv,
&131.19
'&39(131(3X3
3 4A1o9)0(k Atf.1
ATTI
Aoanq pc? 01
TR
A?
3R Ac1
679110y11.
at. Akmpd
Ag3i.L1c3 .o.3..A7q923
2o1 nodRAn3w,
119
C,13
ov d'.0y)Otlf 5319 A(91 MO1C10211011 110X MO1 A(9X110M-11 1113 5fi101 5(101111.2 7099
www.dacoromanica.ro
585
calare-tii inaintara prin holde, falanga ii urma. 2. Dar cind abia iesira de pe
ogoare, Alexandru insusi duse cavaleria la aripa stings, iar lui Nicanor ii porunci
sa duca falanga in forma-tie patrata 16. 3. Dar ge-tii nu tinura piept nici macar 30
16 Formatia care se putea apAra impotriva unor atacuri venite din toate partile.
17 0 parasanga avea 30 de stadii, ceea ce ar corespunde la aproximativ 5500 m.
www.dacoromanica.ro
989
001
lzx
3(31\1 chl-f
g
roN(91t.. 13;19
At/.1
Ci1DI (b
not cilDL no pp
119 xr,to
oa.t.39 c3 5o
Slodrit.f.
5(1..3.970
31
5019)0 TR 5)otto,ox9)o1lox
Ikm-9x id pox H 23yxrd
().Lcoo
01 ID d 110 R311.9 0
.9
molt\
nr-Yxyp
r9(2 icrk
(034
31 Ari.01X(1) 10 dRro,o3y-v, no lzx coX d 7o3 oaLD9R rci ono 53Inn pox
n (39 ntf.-ti 531m-9(39 AmEnothR 7)or91032 3102.api
ciRoA3yv-, no 53 )ova
orog 90 59tood 51cacoo lop?ari? pox 5nol9oi nooch 5 31 5z.coiorioA9 i)ox
5noXyr1l1n h3Tbp/AL1031 50 (993310 43(1)1131L31L10 00100901 &(1%)11.132L(31 119
53n9 oi...x3N 3 01923
1>ox
AM91)011
`g T 59191ir 30 ,'1.3
Am),old
d -90
13c3TX
ca
1)0X ol TR 01 0Mp93 A07/ 53 xul.? ob- 1n ,
2o 31 )Ode`III 4Z
XV011 (I.5 110X 131.3 5101901 30 c-A
o
53x Ixa.r.1311 0 M2 01134
o 3 d roo 45o FL? TR 0 3 17099(3R, '523=3 &T. 1231th o
45233119 (v. ft. 3Xd
pl? 3o 5701. 5iodclon3x9 lo 91.c.)O 7Ocio9
nj,
ll(90/2.A..-v,
--,orhiri 9
5(Lx 31L 10 53 Mf.moyncl) 0X)ol? .roosAt
tot.] Doinno
0
5.n0yy TR Ott,. 51)od d31.99
'Al T
,c)
OE
no
AO
21.
2o
31
AC900XX
&COI
vox
nc93dv,
ev9n971 500)
dRruo
513d93d cbou
91L C313CO
lrx op ri k d So
5001)p/0170MR
0/172 (1021.7Y3 5
3 AT1L1 A3
!II
13.0(1.101L -3Ati.31.3
.03D X10 190_0 TR fq U./. 599V, 1010_0 197J A9 410110 X90 7)1914 le1R
31 i)ox ()Oi,k191x)x12 pox -fc)ol.L. Am1 x? 5Lti
5(.1.1.vp onxx `two
0
A
A?
1900X101.3
50A03
01.9E 1.01.A.F1
U.a,
U.SLTd
'Al
(-,ia
'fay
Ac
5D.=
1L.
Act
d d93 1013
3)ox 7ock90
z
rxx An
"II' x3 5k1
09XX
570 13193
5701 e793d93d2L 52o 591.c7o 53
II ,dm ^dR'\'qTCV
`9T
A103&31t.
Aod3tK
TR faxt.f. 510Cm
d30roo3yv,
gtxx .5110
www.dacoromanica.ro
&mor'x3
)ecboaz,
noi 5c9rom0d
587
cit puteau duce caii. Ei se retrdseserd cit putura mai departe de fluviu prin locuri
singuraticd. Alexandru cuceri orasul si lua toata prada pe care o lasasera getii.
6. Aci sosira soli atit din partea triburilor libere care locuiesc pe malurile
Istrului, cit si de la Syrmos, regele tribalilor ; venird soli chiar si de la celtii care
locuiesc in Golful Ionic 13. Celtii 20 au trupuri mari i sint foarte increzatori in 10
puterile lor. Spuneau cu totii ca sint dornici sa ajunga prietenii lui Alexandru.
7. Acesta lega cu toti prietenie, luind si dind chezasii. Pe celti ii intrebd de ce
lucru omenesc se tern ei mai mult, in nadejdea cd. deoarece marea sa faima
va fi ajuns pins la ei si Inca si mai departe au sa rdspunda ca se tem de el 15
mai mult decit de toti. 8. Dar raspunsul celtilor ii spulbera nadejdile. intr-adevar,
cum locuiau departe de Alexandru iar in tinuturile ocupate de ei se putea cu
greu patrunde vazindu-1 pe Alexandru ca porneste spre alte locuri, ii spusera
III, 12, 4. . . In indoitura din flancul sting 22 erau asezati tracii, pe care-i 25
conducea Sitalces ; dupd acestia, calaretii aliati pe care ii conducea Coiranos ;
dupd ei, caldretii odrisi, al caror comandant era Agathon, fiul lui Tyrimmas.
5. . . .Dupd purtatorii de bagaje au fost asezati, spre paza lor, pedestrasii din
Tracia. . .
IV, 1,1. Nu peste multe zile 23, au sosit la Alexandru soli din partea scitilor 30
numiti abii pe care si Homer ii lauda in epopeea 24 sa, ca fiind cei mai drepti
dintre oameni ; acestia locuiesc in Asia si sint liberi mai ales datorita sardciei
si dreptatii lor. Au venit si de la scitii europeni, care sint neamul cel mai mare
din Europa.
IV, 15, 1. Mai sosi la Alexandru o solie de la scitii europeni impreund cu solii
pe care Alexandru ii trimisese la sciti ... 2 ... si adusera daruri lui Alexandru
din partea regelui scitilor, cite sint socotite la sciti ca fiind cele mai mari. . .
21
6.
www.dacoromanica.ro
35
ARIAN
588
E6pdyn-r)c...
TA META AAEEANAPON
xat Oaa Opo,ct a6vopa gOv7), go-Te irci OCaao-crav Tiv e7d EaN.Loayso-Ov Tor) EUEeivou II6vTou xa0-xowca, Auo-y.dacp 11 Cyril arceTcgicrc-si
10 Ta se ircaxetva T.ric Opc'poic ceoc &7ri 'IAAupLOVS xai TpLf3aAAoiic xat
'AypLavac xat aoTil Maxe8ovta xat 1 "I-IrceLpoc cos int Tec opr Tec
KepaUvLa avilxoucsa xat oi "EAA-rIvec oUpcavrec KpaTepcli xat 'AvTLTCOCTpcp avep_6071.
10. Kai Aucif+tazoq se IeLO-n T(7) Opo,cxi 770AERLV 137-rip T 71c Ccpy:4c
...
20 gZovreg
20, 3. 'Eveivae ezeTat 'IaLaxiLv At[rhy. aTc'catot. ES ainOv 7cevTaX0VTGC. Kai gvOev etc TO IFLXOv xaXoSLevov aT6ta Toy "IoTpoo amx6atot xai xtArot. TO se ev Lem+ gmaa xat avoSvut.ta.
21, 1. KaTee Toko lic'EXLaTa TO csT011a arc' ei)OU rcAkovTr. Ocvap..cp
25
circapxTto,c tatcoc TO rckAaToc vijo-oc 7cp6crxeLTar. itIVTLVOC ot 11.6 3.A.X
AkCf)
v-7)crov,
ot
www.dacoromanica.ro
'Aeuxilv
e7rL
T-7.1c xp6a;
589
V, 4, 1,. Indul are cloud' brate la varsare si amindoua guri ale sale sint
mlastinoase, ca si cele cinci ale Istrului.. .
VI, 23, 5. . . [in regiunea ihtiofagilor], Alexandru trimite pe Cretheus din
Callatis, ca sa aduca aceste [provizii].
VII, 15, 4... Se zice ca au sosit soli si de la etiopieni si de la scitii din Europa...
dar avind putine trupe, Lisimah fu infrint, macar ca se aratase vrednic 26.
10
15
20
preintimpina o invazie a alanilor (vezi Pliniu eel Batrin, nota 29). Lucrarea pastrata
reprezinta probabil un fragment dintr-o descriere literara a acestor evenimente (vezi RE,
II, col. 1234).
26 Cf. Pliniu cel Batrin, IV, 12 (24), 79.
29 Un stadiu avea 177,6 m.
29 his Cf. Strabon, VII, 3, 17.
30 Arian face o confuzie intre o peninsula si o insula. Vazi Ovidiu, nota 109.
81 Alba*. Aceasta mica insula stincoasa de la gurile Dunarii (vezi Pliniu cel Batrin,
nota 40) a fost de timpuriu un loc de escala pentru corabierii din Milet (vezi Vulpe, Dobroudja,
p. 63). Cf. Arctinos, Etiopia; Pindar, Nemeenele, IV, 50 si scolia respective; Euripide,
Andromaca, 1262; Scylax din Carianda, 68; Licofron, Alexandra, 189 ; Antigonos, 122 ;
Nicandru, fr. 58 ; Ps. Scymnos, 791 ; Strabon, II, 5, 22; Mela, II, 7, 97; Pliniu eel Batrin,
IV, 13 (27), 93; Ptolemeu, III, 10, 9; Filostrat, Heroicos, 20, 32.
www.dacoromanica.ro
069
VII1V
-A1nnoorioA9
-)orcoXv, pox
&2,3no A9a.
4/9193
770112390
&?
H,
e21.
Utaxpo
31ox
Ak.z.sool.
ski
eLo/oocA
5(p3& rois)?
=13
T13A
13yy1Xv 1090
1m13x A? Ma. '63&
9 ctn..
1L d 0
X-939 00 9 Al
1.)0op1c!)
'FM
lzi.AoLT(
loyy39
c liDa
/ia, 5307 TR lovou.
A?
OT
5(03 A?0..
0102
10113113
en
-311913
Og
1073d33 5no1. eL3T1 3 (A.1.31L3 532 5ritLo90u 53 M.ta.coo FL? 52y:1. 1DmoA. -piox
,A13) vox Ama201 701. A371 ,A1390;02.;ox Ta. ?g 7rAFIthf 61, 23v0XV, z 59oi., ?g, 570&11. oat; SOnmr113K 5101.&3o9;0x.looroo3 dv73X39ochc xx 5nolcto1.
noin- not, no30 q31.139 Ao13d33 5nonrimdX 12.3 ev-na, m-o33(333 13
cchoaL
Aoe4 mplcbD 3rx AoA13.7139 cllopno 9 11 d311. 701117) U-L U.71mA.A. 310113 01A7)0
fl 3 Ti
'no Akrin vrixi 532,Aomdraxx Attu.. foo3)2 A193cb9 &rDnoxoR .
TR lorpdoixano 9 59.-r19kciX 71o9,3) dT.A. 50rI9(,tc)X A3
A 63 4(
c fat
la
9g
Og
9E
)1
'ez
nTri d?ar..9
Of. ACOlfD0 dl.L.
X91009 4A(91A
Gt
(0y)()9
(911901L30.LAC9
rrtoodA.?Ax) AC91
3ox Ti 10 2.37(02 710 )01911L39
Akox12
www.dacoromanica.ro
t(!...
591
zeita Tetis a inaltat din apa aceasta insula pentru fiul ei. Aici ar fi locuit Ahile.
Pe ea se afla un templu al lui Ahile 32 i un idol de lemn cu lucratura straveche.
2. Insula nu este locuita de oameni, ci pe ea past doar citeva capre. Se spune
ca si acestea au fost inchinate lui Ahile de catre cei care au tras la mal aci. In
templu se afla nenumarate ofrande: cupe, inele si pietre nestemate. Se mai afla
si inscriptii 33 unele in limba latina, altele in limba elina, in metri, cu laude
pentru Ahile. 3. Exists si unele inchinate lui Patroclu. Caci cei ce vor sa-i
fie pe plat lui Ahile it cinstesc si pe Patroclu, impreuna cu el. In insula isi au
cuiburile o multime de pasari ca pescarusi, lisite, ciori marine, in stoluri 10
nenumarate. 4. Aceste pasari ingrijesc de templul lui Ahile. Dis-de-dimineata,
in fiecare zi, ele zboara spre mare. hi uda aici aripile, apoi in grabs se intorc
indarat la templu si i1 stropesc cu apa. Dupa ce au facut bine treaba aceasta, 15
ele matura apoi cu aripile pardoseala.
22, 1. Altii mai povestesc urmatoarele. Dintre cei ce ajung in corabie pe
aceasta insula, unii plutesc spre ea inadins, aducind pe corabii animale pentru
jertfa, dintre care pe unele le jertfesc, iar altora le dau drumul in insula spre
cinstea lui Ahile. 2. Altii trag la mal, deoarece sint siliti de furtuna. Ei ter ani- 20
malul de sacrificiu chiar de la zeu, intrebind oracolul cu privire la victims: dar
este preferabil pentru dinsii sa jertfeasca animalul pe care-1 vor alege, dupa aprecierea lor, din cele ce past in insula. Ei depun totodata in bani suma pe care o
socotesc corespunzatoare. 3. Daca oracolul nu primeste propunerea (caci in
templu exists un oracol), ei ridica pretul si data se mai impotriveste, it fac s 25
fie si mai mare. Cind oracolul primeste, stiu ca pretul propus ajunge. 4. Victima
se opreste de la sine si nu mai fuge. Astf el au fost inchinati eroului multi bani,
ca pre; al
victimelor.
23, 1. Ahile apare in vis celor ce trag la mal in insula sau plutesc in apropiere.
El le arata unde e mai bine sa acosteze sau sa arunce ancora. Unii povestesc ca. 30
Ahile le-a aparut, pe catarg on pe capatul vergei, la fel ca si Dioscurii. 2. Numai
intr-atit este Ahile mai prejos cleat Dioscurii: acestia apar limpede cora- 35
bierilor de pe once mare si, cind se ivesc, le aduc salvarea ; dar Ahile se arata
numai celor ce yin in apropierea insulei. Altii spun ca au vazut in vis si pe Patroclu.
3. Am asternut in scris aceste lucruri cu privire la insula lui Ahile, intemeiat pe cele ce auzisem fie de la cei ce trasesera la mal ei insisi pe aceasta insula,
fie de la cei ce tsi dobindisera stirile de la altii. Marturisesc ca acestea imi par 40
33 Corabierii din Milet i-au ridicat un templu lui Ahile Pontarhul, protectorul navigatiei si comertului din Marea Neagra (cf. Ps. Scymnos, v. 791 ; Filostrat, Heroicos, 20, 32-47).
Pentru problematica insulei si a divinitatii sale, care pare de altfel ca si Ahile propriuzis, care era si el prehelenic sa fi fost de origine locals, probabil chiar tracica, vezi
www.dacoromanica.ro
592
ARIAN
rceiOop.ar. etrcep
1-tvec
20 aV1XONITCe xat aeUpo tOptzoc vauo-Ev. 5. 'Ex 8k Tor) Alp.ou etc Mecrv.PpEay 7c6XLy, alleVI)X0VTOC Optioc vaucf.y. Kai & Meay.PpEac etc
'AyzEaAov rc6Xty, crrc'cat.ot. &psop.Iptovroc. xoct i 'Ayxt,dcXou etc 'ArcoXAcovEay, Oyaol)xoyTa xal &xaTOY. 6. A.i5Tac rc6Ecrat. ai .rc6XeLc `E?X7)yiBec etcriv, 41xtoikyac ky T.:7.1 EXUOLO,C, al) ecpLaTepa icyrrAkovTt etc TOy
25 II OyTov.
TEXNH TAKTIKH
Core.
www.dacoromanica.ro
ExuOiLy
Tri)
-L-Cter.
693
tingr Inca. Apoi, iau ca temei al acestei afirmaIii epopeea lui Homer
inchinatg lui Ahile si faptul cg eroul a fost statornic in iubirea lui si in
cinstirea prieteniei 34, alegind sh moara la scurt timp dupes iubitul sau.
24, 1. De la gura 35 Istrului, numita Psilon, si ping la cea de a doua gurg 36
sint saizeci de stadii. De aci si ping la gura ce se numeste Calon sint patruzeci
de stadii. Iar de la Calon la a patra gurg a Istrului cu numele de Naracon 37 sint
alte saizeci de stadii. 2. De aci la a cincea gura 38 sint o sun dougzeci39 de stadii. 10
Din acest punct si ping la cetatea Istria sint cinci sute de stadii 40, iar de la
Istria ping la cetatea Tomis trei sute 41 de stadii. 3. De la Tomis ping la cetatea
Callatis sint alte trei sute de stadii. Aci se afla un loc de ancorat. De aci ping la
Portul carienilor sint o suta optzeci de stadii. Teritoriul din jurul portului se
numeste Caria. De la Portul Carienilor ping la Tetrisias 42 sint o suta dougzeci
de stadii. De aci si ping la Bizone se intinde un Iinut, fara porturi, de saizeci 15
de stadii. 4. De la Bizone ping la Dionysopolis sint optzeci de stadii. De aci
ping la Odessos avem doug sute de stadii. Aici este loc de ancorat. De la Odessos
ping la poalele muntelui Haemus, care se intinde ping la Pontul Euxin, sint trei
sute saizeci de stadii. ySi aci iarasi se afla un loc de ancorat. 5. De la muntele
Haemus ping la cetatea Mesembria sint nougzeci de stadii. Ggsim si aci un loc 20
de ancorat. De la Mesembria ping la cetatea Anchialos sint saptezeci de stadii
si de la Anchialos ping la Apollonia sint o suta optzeci de stadii. 6. Acestea sint
25
37 Distanta aceasta indicates si de Anonimul din secolul al IV-lea e.n. este exacta.
88 Hieron.
38
0. 1414
www.dacoromanica.ro
ARIAN
594
5 sp&xovrec Ccirattopoollevor.. 110mi:iv-rat. ai Eupparnoi ix (Sax6)v pef304Lp.evcov, TOL; Te xecpaAacc xat TO crikLa TCOEV gaTe errL Tag oi)pacc eixacT11.6vOL Ocpect.v, c`og cpopepdyraTa ot6v -re eixacr0-71vaL xa. Ta aocpi.up.aTa
Taka. 4. 'ATpel.)..o6v-ro)v ply Tir)v LTCTCWV, oUaiv 7cAlov 1) (Sccx-)1 av
taot.c TreTroLx04).6va ig TO xc'(.-ro.) CaroxpetLOcv.eva iAauvoylvow CSI ill10
[.)..-))
...
Oaot. Ex TatTiIiv.
KYNH TETI KOZ
20
23, 2, p. 72. 'AAA& Tag iXc'poug, Eves Tac neaia eirhAaTa, iv ply
Muo-ok xal iv ciTacc xai. iv /xuOta xai Ccvec Tip/ 'IAXupiaa, Occp' nrrccov T(.7.)v Ixuet.x7.)v xat 'IAAupLrov atAxouaLv allot yap iXa6veo-Oat.
[Lev Tac -rcpc7)-ra oi')x ecya0oE.
au& x'scy
r0
7rOcvu
EmeAcT)
-11
xaTacppovirretc
1,38)v
liaorcovvirri.y aLarco-
vool/evoc 8E i7rbrav avrkxot)a&v. 3. Kai. TOTE Ocv taotc TOv (ley (Lxi.)v
ixei.vov t7C7COV XOCi, tilyav xat crof3apOv anayope6ovTa, TOv 8E Ae7c-rOv
xai
eif3 ow
iTreAalfivovra TO 07)pf.ov.
30
INAIKH
www.dacoromanica.ro
595
35, 2, p. 131. (Ca laretii romani) inainteaza avind diferite insigne, nu numai
romane, dar i scitice, pentru ca incursiunea for sg aiba infaIiOri mai variate
i totodata s fie mai infricosgtoare. 3. Insigne le scitice le alcatuiesc n4te balauri 43
15
TRATAT DE ViNITOARE
20
23, 2. p. 72. Acolo unde terenurile sint prielnice pentru &Marie, precum i
in tgrile misilor i ale getilor, sau in Scitia i Iliria, cerbii se vineaza de pe cai
sciti sau iliri. La inceput, acwi cai nu sint buni de calgrit. Cind ii vezi, eti
inclinat sg-i dispretuieti, asemuindu-i unui cal tesalian sau sicilian on din 25
Pelopones. Dar ei sint in stare sg Endure once ostenealg. 3. Atunci abia iTi dai
seama ca un cal iute, mare i navalnic nu rezista, pe cind calul slab i riios, 11
ajunge pe celalalt, i apoi lasindu-1 in urma
se napustew asupra vinatului.
INDIA
48
i la daci intilnim aceleasi stindarde, care apar pe columna lui Traian, dar nu este
sigur ca ele Sint de origine iranoscitica (vezi Parvan, Gelica, p. 519-522 si 782).
44 Cf. descrierea acestor # balauri , preluati de romani, la Ammianus Marcellinus,
XVI, 10, 7.
38
www.dacoromanica.ro
30
596
MILAN
7, 2, p. 32. Hcaocc (.1.1v 66 volitkaac eTvac 'Iv8oLc, xaOciorep ExuOecav Tok oUx dcpcyrijpag, of E7rL Tijacv (icp.c'cEilac 7CAOCV6ti.evor, atAXoTe
6tX?olv
Oe6m, cr6povreq.
FRA.GMENTA
25
60 (37). Eustath. Dion. Per. 322. O'Tc epaxec oU 11.6vov EUpw-rroctoc Caki xat 'Acrcavot xaTec 'div 'Appcavoil taTOplav, X6y0VTOg
iiicr7rep OpUyac xat Muo-ok o&ro
xat OpFitxac EE El'ipearrY)c aLcc'Acrtav [LET& IIaTdcpou TcvOc -hyet.L.Ovoc, ere ot Kr.p.t.tipcoc
'Aatav xaTkTpezov, OAS ixf3aX6vrec 6x BcOuviac of OpFptec
f3iivou
30 *r^jfiV
ek
4Sx-iaev ccUerot.
1.1
www.dacoromanica.ro
697
3, 9, p. 26... Cele mai mari fluvii [ale Indiei] sint Gangele si Indul, de
la care isi ia numele tam. Aceste cloud sint mai mari decit Nilul egiptean si
Istrul scitic, presupunind ca apele amindorura s-ar uni intr-un singur fluviu.
10. Cred ca si riul Acesines este mai mare decit Istrul si decit Nilul, in acel
punct unde dupa ce a primit apele riurilor Hydaspes, Hydraotas si
Hyphasis
se vars5. in Ind, astfel incit latimea acestuia aci este de 30
de stadii...
4, 13, p. 28. Trebuie deci sa credem cele spuse in privinta Indului si Gangelui,
putini din afluentii Istrului sint navigabili. Printre acestia pe unii i-am vazut
eu insumi, bunaoara riul Enos si Savos. 16. Enos Isi amesteca apele cu cele ale 16
Istrului la granita tarii noricilor si a retilor, iar Savos, in regiunea peonilor.
Tinutul unde apele mai sus pomenite se contopesc poarta numele de Taurunos.
Chiar daca cineva mai cunoaste si alti afluenti navigabili ai Istrului, totusi
20i
nu cunoaste prea multi 46.
7, 2, p. 32. In vechime inzii erau nomazi, ca si acei sciti ncplugari 47, care,
ratacind in carute, tree dintr-un loc intr-altul al Scitiei, Para sa locuiasca in
orase sau s-i einsteased pe zei in temple.
FRAGMENTE
85,
46 In realitate exista totusi mai multi afluenti navigabili ai Dundrii: Tisa, Siretur,
Prutul, pe stinga, si Sava, Drava, Morava, pe dreapta (cf. si Pliniu eel Biitrin, IV, 12
(24),79).
47 Scitii propriu-zisi in opozilie cu (4 plugarii sedentari. Vezi Pliniu ce] Batrin, nota 7.
in Beotia
se afla un oracol.
www.dacoromanica.ro
598
A RIAN
Ocv ix rco?Xiliv 7coAXo6; gxotev reanac. xat TO gOoc ocko-k yevicrOat (platy dud-) poc6LX6coc akeov AoX6yxou, ir) real,acc rcoAAoi. ix
4.)g
41
T 0 GOCIFYr)1
TC&CIOC
171, rcepi. Ziv 'ApptavOq OTt ((crtTocpC(yo. TcoTe xat dcpoTi'wec Owe; xai
oixf.ac oixotivrec xocc re6Aetc gzovTec, &rectal] UrcO Opocxcr)v ircXAylo-av, 1.LeTif3aXov roc rcp6Tepov ii07), xod et* irri]pdtcravTo l_tcyc'Ootc
10 prztoTe otxtav ETC seit.taa0ou g-re Ocp6Tpcp yip.) avapp.7]at t.tfrre
re6Act6 ao[dlaaa0oct trirre xT-7,1a xetp.l]Ttov ETCLxrcracsOca, cav orovhcacrOca fict.tc'cac, Tpocpip a xpia 0-hpeta rc6p.a si [TaUTO
x01.) 1.1110
xat Tpocpilv] TO yc',cAa Opit..y.aTa 8c xexT-7]crOat 11,6va, circep &yea0at
a&roi,4 glleXXcv .1?07]v yijv E Caknc Ccp..0.13ouat- xai. arcO TO513E OCVTi.
11APOIKH
AcxePo'cAou
gupgovra.
www.dacoromanica.ro
699
Perce. 62 (37). Eustatiu la Dion. Per. 322. Tot el spune ca la traci era obiceiul
sa aiba multe femei 51, in aa fel ca de la multe femei sa aiba multi copii
iar
obiceiul acesta se spune ea isi trage obir9ia de la regele for Doloncos 52, care a
agricultori, locuiau in case 9i aveau cetati. Fiind alungati de traci, 9l-au pierdut
vechile deprinderi 9i s-au legat cu maxi blesteme s nu mai faca niciodata case
(Suidas, II, p. 322, nr. 1864). Actiunile 54 razbunatoare ale lui Decebal
au ajuns pins acolo, incit a fost nevoie ca purtarii sale trufa9e sa i :se puns
capat prin razboi.
51 Cf. Menandru.
52 Trecea drept fiul lui Cronos qi era socotit parintele neamului tracilor dolonci din
Chersones.
63 In lucrarea aceasta autorul descrie rdzboiul din vremea lui, purtat de Traian impotriva partilor, la care insa nu a participat.
64 Autorul se refera probabil la preg5tirile de lupta facute de Decebal intre primul gi
al doilea razboi cu romanii, din toamna anului 102 pins in primavara anului 105 e.n. Cf. Dio
Cassius, LXVIII, 10, 3.
www.dacoromanica.ro
AO rm
TL
mcrreo-
ovToct, &AA' b.) aDacoc [LUOcov Tc'cet, Tag rcoAAcic axoLovToct, et sk not).
5 xat autucXocxeiev e7r icacraocic, do( eixk iv cipx7) ileyd<A4 xccl OgleTp4iTy nocpccvolLio,c rETE)v
81)6Tuxioc Atpocov t xocxoaattlovic,c Tc7)v
nepi.
ipuepecv Oc'cAccrrav, ecyccOor.c nocpoi56t xpaoca0oct. JI auvocplvcov, OcTexvir4 e)arcep 11.50o. ocirrof. Te rcapijAeov xat of Tcept oc&crov,
V)yot,.
www.dacoromanica.ro
Retor din Adrianoi (Misia), Aelius Aristides s-a nAscut in anul 117 e.n.
si a murit cam pe la anul 187 e.n. A studiat la Pergam si Atena, a calatorit
prin Cos, Cnidos, Smirna, Roma, Helespont, Tracia, Macedonia si Egipt.
A lasat 53 de discursuri. Textul de fata a fost scris in anul 144 e.n.
Editia : Aelii Aristidis Smyrnaei Quae supersunt omnia edidit B. Keil,
vol. II, Orationes XVIILIII continens. Weidmann, Berlin, 1898.
DISCURSURI
www.dacoromanica.ro
XCV. HOATAINOT
ETPATHIIIIMATA
dcper'* avaypcaPac crrpanlylitIOCTGC. Oacp rip auv&i.Let xat Ti)x-11 tLef.ovec siSv nOcAoct crt parvygiv, x.at vf, viacp rcXeovexta-re Trciv-rac
4.1,7ceLpi.o,c xat -rizvn, t.Le0' -711q
BYE
rcoXAok TcoAitLoug xoc-rei.pyacOe
7coXAcTiv flap(3Ccpcov, pouAEuady.evot xaX6) ET& -ro5 rcarp6c, Maupouaka%) CcX6v-rwv, Bpet TaviZ)v Caccrxop.ivm, PETWV 7CenTwx6v.ay.
www.dacoromanica.ro
XCV. POLYATNOS
STRATAGEME
IV, 12, 16. Antioh 1 asedia Cypsela, un ora trac, avind cu el multi
traci de neam mare, condui de Teres si Dromichaites 2. Pe acwia i-a
gAtit cu salbe de aur si arme impodobite cu lucraturi de argint i a
10
15
biruiti 6.
VII, 11, 1. Darius i-a rinduit armata in linie de bataie impotriva scitilor 7.
Un iepure alerga prin fata armatei acestora. Iar scitii se apucara sa urmareasca
iepurele. Darius zise: u E bine sa fugim de sciti, care ne dispretuiesc atit de
1 Antioh al II-lea (261-246 i.e.n.) a facut unele cuceriri in Tracia, in timpul razboiului cu Bizanlul, din anul 254 i.e.n.
2 Primul dintre sefii acestor contingente de mercenari trebuie sa fie odris, iar ultimul
get (vezi consideratiile lui Parvan, Getica, p. 150).
3 Antoninus Pius (138-161 e.n.).
4 Luptele cu acestia au avut loc in anii 144-150 e.n.
5 Razboiul provocat de o invazie a brigantilor s-a terminat in anul 142 e.n.
6 Autorul se refers la luptele cu dacii liberi, care au avut loc in anul 143 e.n.
(cf. Aelius Aristides, XXVI, 70). De obicei ele erau insotite si de miscari ale dacilor din interiorul
www.dacoromanica.ro
20
t09
SO1'JIV.k.10(1
311)(7
qxu.kyx
31
9
o1io993ynod3
.9 52.3dx)V PI? 5rOritx3 5x)DFC? 31;:t 09x3
M9111.0 -13,69a.c.ctk 3d3az. norLord2 51413X0 'AL!. 5c9319
-reop
`IIA
At?. 3.1.c10
4\2,3
eLcio
5col, `57o05tx7 01. &o2311.911odID Sm A3X2.3 lb? vi,ox X(;) A/Od /113A37-1
A? 61210 11011.7Or1010d1 NCO= 41 4109 410/Writ?. 53Upt
Fey? pox
Tyyo.u.
0T
((.2 &91..
5910
iomoy
A109tf.
Tdna.c.
zz
no
41IA `SZ
d 5kipokyrio
Soorri Amt, &coxiodo 1otm-bp9tk4 5ctoi 5701..7j oat)? moa. ACQATrio-AR -x?
531.ropd 531dmoddro A(91 tV93A &o.kU.Dochl. 5.2o/ A1D3X331. 9 A37-1 093X tx. 5
www.dacoromanica.ro
605
mult, incit lass pe persi si fug dupa iepure s. Dind semnalul de retragere, el
se hotari sa plece inapoi.
VII, 11, 4. Cind Darius inainta cu armata in urmarirea scitilor, nici
nu putea sa-i prinda, nici nu avea merinde indeajuns. El se gindea acum sa
fuga. Pentru ca scitii sa nu bage de sealing, lass tabara pe loc, asa 5
cum se afla se gaseau acolo multi raniti, magari, catiri, ciini
dar daciu
ordin sa se aprinda focuri multe in timpul noptii. Cind scitii vazura acestea,
and auzira ragetul animalelor si cind zarira corturile neatinse, au crezut
ca persii sint de fata. Dar acestia fugisera de mult. Dupa ce se dumirira
intr-un tirziu, ca fugisera, scitii incepura sa -i urmareasca 'gra a mai putea 10
va porunci.
VII, 25. Dromichaites era regele tracilor 12, far Lisimah al macedonenilor. 20
Macedoneanul facu o expeditie 13 in Tracia. Regele trac folosi un viclesug
impotriva acestuia. Generalul sau Seuthes se prefacu 14 cg fuge la Lisimah si
dupa ce izbuti sa fie socotit vrednic de incredere, ii aduse pe macedoneni in
locuri neprielnice, unde avura de suferit de foame si de sete. Dromichaites cazu asupra for si nimici pe Lisimah si pe toti cei care se aflau 25
cu el. Cei care au cazut impreuna cu Lisimah au fost in numar de o suta
de mii 19.
VII, 38. Pe cind atenienii pustiau tarmul marii, prin partile Chersonesului,
Seuthes 16 angaja doua mii de geti usor inarmati si le porunci in taina sa navaleased
ca si cum ar fi dusmani sa pirjoleasca taxa si sa atace pe cei de la 30
ziduri. Vazind atenienii aceste lucruri si judecind dup t cele intimplate
ii crezura pe geti dusmanii tracilor ; deci prinsera inima si coborira din corabii
18 Nu se poate ti daca este vorba despre celebrul rege al odrisilor din secolul al V-lea
i.e.n., sau despre un comandant al regelui Cersobleptes (360-342 l.e.n.). In cazul acesta e
posibil s fie una i aceeai persoana cu viitorul rege al odrisilor, de la sfiritul secolului
al IV-lea i.e.n. (cf. Curtius Rufus, X, I, 44 i Diodor, XIX, 73, 8).
www.dacoromanica.ro
606
7cpoeUiX0e.
POLYAINOS
Tc.7.)v
Ter.xclSv
ivaseCI.00,
rot
xal.
oE Pkat. K
VII, 44, 1. ExU0a.r. TpLf3aAAo74 770CpccrOcao-caeou 1.1.6AAov-rec naplmeaav rot yecopyotc xai TO ErcnocpopPoic, ineLaecv ato-OcovTac
www.dacoromanica.ro
607
atenieni, deoarece geIii urmau sa se alature trupelor sale. Cind acetia ajunsera
in spatele atenienilor, ii atacara pe dusmani din spate; i luindu-i dintr-o
parte tracii, dintr-alta geIii, ii nimicira pe toTi.
VII, 44, 1. Vrind sa se lupte cu tribalii, sciIii 17 vestira pe agricultori i
pe crescatorii de cai Ca, indata ce vor sim/i Ca ei navalesc peste dusmani, sa
departare o mare mullime de oameni i de cai, praf mult care se ridica i cind
auzira strigate, tribalii socotira ca sosesc ca aliaIi sciIii din parIile de sus i 10
fugira inspaimintati.
www.dacoromanica.ro
APOLOGIA
generis, sed eiusdem artis viro, ita scriptum reliquit ..* n inysecc,
6 eIvou ..rok A6youg' Toki xoaok.
Quod si ita est, cur mihi nosse non liceat vel Zalmoxi bona verba
www.dacoromanica.ro
XCVI. APULEIUS
APOLOGIA
26. Acelai Platon ne-a Igsat scris urmatoarele, intr-un alt dialog despre
un oarecare Zalmoxis, de neam trac, dar un lArbat [care se ocupa] cu aceeqi
tiin-p 1: (( Iar vorbele frumoase sint [Ca nite] descintece >. Dar daa lucrurile
stau ass, de ce s'a nu-mi fie ingaduit sa cunosc fie bunele cuvinte ale lui
Zalmoxis, fib ceremoniile preoTqti ale lui Zoroastru?
www.dacoromanica.ro
XCVII. AO TKIANO T
ZKYOHE H HPOEENOE
1.. 0?) np6S-roc 'Avdczapacc OccioixeTo ix XxuOtocc 'AO'hVOCE TCCaaE[OCc ETCLOUI.LEC Tciq cEX-r]vtx-rig, &AA& xoct Te)ccpcc rcpO ociyrori, cocpOc
5 tav xca cpa6xouoc Ocviip xod ircur-Oeuv.c'ercov cpaolloc(Ac T6V ecpicrrov,
no8eq xca061..tevol., ToiiTo 86 icm, 860 130i.iv searceyrylv etvac xat Oc[dc-
e7r5X0ev
ETC
&ciao ig ExU0ac,
10 Da."Allilv-icnv duckeave, xoci. Ilse 06 7co?6 xca lipcoc g8oEs xca ivr6p.vouatv ocirriii EE'
'Icc-cpc7) of 'AO-rrioci.ot. Torn() yap ToUvoi.toc iipc.oc
yev011evoc inewrilaccTo. TYIV n oct-ri.av Tijc incovulliocc xoci. ecvO' 6Tou
ic Tok iipwac xxreAkyll xca TeLv 'AcntAyFcLa8etiv etc noEev, 06 xei.pov
tcroc 0rtrylpoca0occ, 4.4 1..ccarre 06 Ex6Oatc 1..1.6vov inaWpcov Ov Oman eavaTrZecv xoa TCEI.Lnecv nap& TOv Zdc.coXEcv, &AA& xai 'AOrvocEocq
ietvac Oeonotetv To6c Ex6Oac int T-75q `EXAcfc8oc.
fl
5.
tv', et TCOTS TCOXEtkOc eicXXoc auaTocim -3) KEA-rag 7pOc P6Tac li 'Iv84374
06 yap npOq 411.LEcc ye TO11.1)6ELEV &v Tt.c, Cmckv
20 7cpOg BaxTpf.oug
'cm 10.1 xezer.pcotilvm gxwacv ecliecvov Gov-.06v= 1-Ov xav6voc
TO5T
www.dacoromanica.ro
XCVII. LUCIAN
Lucian s-a nascut in anul 125 e.n. in Samosata din Comagena pe malul
Eufratului, dintr-o familie saraca. El a incercat mai into sa-si cistige traiul ca
ucenic pe linga un sculptor, apoi a studiat retorica i filozofia si a ratacit tinind
conferinte publice platite, cu subiecte variate. A cunoscut o mare parte a lumii
Figura legendary despre care traditia pretinde ca a vizitat Atena in vremea lui Solon.
Caciula pe care o purtau nobilii daci ci sciti (cf. Dio Chrysostomos, LXXII, 3).
8 Zeul medicinii, ai carui adepti se numeau asclepiazi.
4 Autorilor care isi aleg subiectele la intimplare.
5 Imperiului roman.
6 Ideea acestui pasaj e ca istoricul nu trebuie sa se ocupe de evenimente locale.
2
39*
www.dacoromanica.ro
612
LUCIA N
AA1101-1/ IZTOPIA
II, 17. BoUXot.tat cSE elnav xat Tgiv into-Iktov oemTtvac nap' 6PapPdcpm ae KUpoug Te OctLepoTepoug xat TO%)
Zo'ciloAEtv xat Noupav s-Ov
5 'ITCOOATV, xoc Op/ xai Auxoilpyov T6v Aaxeaatp.Ovtov xat 4:1)6)xitoToiq i0eaao'cp.7iv
. .
.4.
I KAPOMENII1110/
...
ye xat
15
20
yap 'Tray eiXanEvat xat yc'tt,tot, iTipoOt a/ aLxccanflpt.oc xat ixxX-1crEat, xa0' grepov Se p.epoS gOui tt4, iv yetT6vwv 8E nev0c73v OEXAoc
icpocEveTo xat Ore tiev ES Tip rETLXip OCTCOPALPCCLI.LL, noAet..toiivTac
&v &Wpwv co k 11raq. OTe 8e lieTapocEvlv int To6; Ex6Oac, 7TACCVW
tthv ouq ini. -L-65v Ocii.ccE(7.)v
taetv p.txpOv 8E intx?Eva4 TOv Ocp0a4t6v
int 06c-repot ToUg AlyunTiouc yeolyotivTac i7cii3Xenov, x.ai 6 (roavtE
tSE ivercopeoeTo xat 6 MALE Dolcrreue xat 6 ACtxtov it.taaTtyoliTo
xat 6 'AO-ivoctoc kat.xcrceTo.
HEPI OPXHZE S2/
79.
25
...
`1-1
ofiaa,
taAtcrra xat iv
xezetpcovTat
Tok Ccv0pdyno14 Tok Exec, 66Te XCCTC1G TOY TeTar.tivov gxacyrot xatp6v
craTupty.41
oilTo)
www.dacoromanica.ro
613
ISTORIA ADEVA.RATA.
II, 17. Vreau s'it amintesc 9i de oamenii insemnaIi pe care i-am vazut la
ei... Dintre barbari, pe cei doi Cirus, pe scitul Anacharsis, pe tracul Zamolxis,
pe italiotul Numa 7, apoi pe Licurg din Lacedemona, pe atenienii Focion5
9i Tel los 9 i pe [cei 9apte] intelepIi, cu exceptia lui Periandru to..
S TRAGEDIAN
42... S-au facut multe incurcaturi 9i fiecare are alts credin0. Scitii
jertfesc unui palo911, tracii lui Zamolxis, care este un sclav din Samos venit la
din9ii, frigienii [jertfesc] Lunii, etiopienii Zilei...
10
ICAROMENIP 12
16. ... Sali povestesc in 9ir toate acestea, dragul meu, mie-e cu neputinta,
caci era greu sa 9i le prive9ti. Iar cele mai de seams lucruri se infati9au aidoma
imaginilor descrise de Homer, pe scut. Intr-un loc erau ospeIe 9i nunti, intr-un
alt loc tribunate 9i adun4ri, in aka parte un om aducea o jertfa, in vecinatate 15
se arata cineva prada durerii, din pricina mortii. i on de cite on priveam 13
la tinutul getilor, nu-i vedeam pe geti decit luptind. Ori de cite on treceam
la sciti, mi-era dat s-i vad ratacind in cifirute. Aruncindu-mi puTin privirile
in cealalta parte, zaream pe egipteni muncind pamintul. Fenicianul facea 20
negustorie, cilicianul prada, laconianul biciuia sclavii, iar atenianul pleda
procese.
DE SP RE DAN S
79. ...Dansul bacchic este foarte gustat indeosebi In Ionia Si in Pont 14,
de9i este un dans satiric. Iar lumea de acolo este atit de subjugate de el, Inca 25
la vremea care a fost rinduita pentru a9a ceva, to0 uita de Mice alts grija 9i
stau jos Zile intregi, privind la titani 15, coriban0 141 satiri 17 9i pastori. i execute
' Numa Pompilius, unul dintre regii legendari ai Romei.
8 Comandant de oti atenian, care a trait in secolul al IV-lea i.e.n.
9 Un atenian pe care Solon 1-a socotit a fi unul din oamenii fericiti.
" Celebrul tiran din Corint (627-586 i.e.n.).
11 Vezi Herodot, nota 39.
si o vizita facutA zeilor de filo12 Autorul descrie o cAlAtorie aeriana imaginara
zoful cinic Menip, ironizind astfel unele conceptii cosmogonice antice.
13 Menip privea din illaltiMi.
www.dacoromanica.ro
614
LUCIAN
MAKPOBIOI
5
10.
. . .
7-cp6c
(1)EALTC7COV
7CEpt TOv
se O 'IXAypt.6v f3aar.Aek
(DEXucrcov 7-coAkt.0
10
Occp'
OESIN EKKAHEIA
...
9.
Totrxporiv oi. Exam. xcci. or`. PETa6 Tairra 6p6vTec aLT6v
tiaxpec infiv zalpetv EITCOvreq at'yroi O7ra0OCVOCTiOU6L XOCi. Oeooq xer.po15 TOVoUaLv o8c i0eX-116d66, TOV ockOv Tp67-cov Ovrcep xai ZG',c[LoAr.c
aoriAoc 'c;.)v 7capeveyp&cp1 oUx ()Ea' 87ccoc ataXoced.w.
. . .
Tfr,)
gOvoc 13,1p(3apov.
IleTt.xlp]
Muller FHG.]
89 (saec.
(saec. XIII) ; S2 = Marc. 434 (saec. XXII); O = Vat. 1322 (saec. XIII).
www.dacoromanica.ro
616
aceste dansuri oamenii cei mai de neam i fruntqii din fiecare cetate 18; ei
nu numai a nu se ruOneaza, dar se i mindresc cu isprava asta mai mult decit
s-ar mindri cu neamul for ales, cu dregUtoriile ori cu vrednicia strhmoOlor.
care s-a luptat 20 la Istru impotriva lui Filip, a cazut [in luptal la virsta de
peste nougzeci de ani. Bardylis, regele ilirilor, se zice ca a luptat 21 calare in
razboiul impotriva lui Filip, la nouazeci de ani impliniIi. Teres 22, regele odrisilor,
ADUNAREA ZEILOR
9. Prin urmare sciIii i geTii, dup.& ce vad acestea i ne spun un lung 4 bun
ramas #, devin nemuritori ; i zeifica pe cine vor, in acela0 fel in care i Zamolxis, 15
16. ...Tinutul getilor] %am ge %ilor. Gelii, un neam barbar, [manuscrisele] I'VUS2A 23. [Manuscrisele] VUSIA adauga: i puternic, care se ridicase
18 Se pare a nici Histria nu facea exceptie In privinta aceasta (vezi Pippidi, Contribulii, p. 197-212).
18 Celebru geograf care a trait In a doua jumatate a secolului al III-lea i.e.n.
(cf. Ps.-Scymnos, v. 719).
20 L anul 339 i.e.n. (cf. Trogus Pompeius, IX, 2-3).
n In anul 358 Leak.
n Intemeietorul regatului odrisilor, care a trait cam intre anii 470-440 1.e.n.
(cf. Tucidide, II, 29, 2).
" Vezi situatia manuscriselor la aparatul critic.
24
tir ea este cu totul fantezista, iar absurditatea ei apare de la prima vedere. Scolia
este foarte tirzie, ea datorindu-se poate patriarhului din Cezarea, pe nume Arethas, care
a trait cam intro anii 860-932 e.n. Pe deasupra, manuscrisele pastrate sint i mai
tirzii, cam din secolul al XIII-lea, Ili nu fact parte din primele categorii (cod. r vi
E, B, C, R). ap incit e posibil ea se fi transmis greit cifra (ca cea de 40 000 data de
Strabon VII, 3, 12). Se mai poate ca autorul s fi folosit pe Iulian Apostatul, care vorbeqte
qi el de o distrugere a neamului (cf. bnparalii, 327).
28 Cf. Criton fr. 2.
www.dacoromanica.ro
XCVIII. P.A.A H NO T
p.ev
II, 6 (II, p. 627 Kuhn). Kekrotc p,ev yap xai reptlavoi,q xal,
10 Trocwri Tei)
xod 8Ldc '7 05T 0 11 ocAccx6v Te xca Acoxbv xoci cPLAOv TpLxclv.
15 asiouc E7r01)0[10C6CCVTEc,
xaTac roc
www.dacoromanica.ro
XCVIII. GALEN
Galen s-a nascut la Pergam si a trait intre anii 122-199 e.n. in orasele
Smirna, Corint, Alexandria si Roma. A fost medic si a lasat o opera vasty,
fiind influentat de scoala lui Hipocrate. Izvoarele folosite de el sint foarte
variate, iar stirile transmise reflects o stare de lucruri mai veche decit epoca sa.
10
II, 17, 67. (I, p. 618 Kuhn). Iar dintre cei mai tineri, ci-P s-au lauda
cu numele acesta, numindu-se ucenici ai lui Erasistratos 2 si ai lui Asclepiade 3
asemenea sclavilor pe care i-a pus in comediile sale excelentul Menandru 4, 15
niste daci si geti care nu-si inchipuie ea an savirsit vreun lucru plin de nobleIe,
data nu si-au inselat de trei on stapinul 5. Le fel si acestia au ticluit, in lungul
for ragaz, sofisme nerusinate, unii pentru a nu se dovedi vreodata ca Asclepiade s-a inselat in vreo privinca, iar alPi pentru a exprima prost ceea ce
Erasistratos a pastrat bine sub tacere. Dar despre ucenicii lui Asclepiade 20
[am vorbit] destul,
2 Erasistratos din Ceos, medic vestit din secolul al III-lea i.e.n., care a studiat la
www.dacoromanica.ro
XCIX. HATEANIOT
Opy`ijg AkovTt.
Op.oi.")
iciA6). Auattkaxoc ai xat UaTepov npoarTaioac l/dczatc xat 'rill/ (14.)cnv TO naLak oux b TC0Cpipycp notokLevoc, auvRiETo np6c ApolicxatT7)v elp'plv, Tij4 -re cipz* T1c a6To3 TX n6pav lo-Tpo.0 napetc
Tiii r6, xat OuyaTkpoc auvotxicrac civOcyxn TO nAkov. Ot al oLx 'Aya-
www.dacoromanica.ro
XCIX. PAUSANIA
intros anii 162-178. Cartea aceasta este mai mult decit o simpla periegeza,
caci cuprinde informatii pretioase despre istoria socials, arta, mitologia sau
istoria politica a Eladei. Autorul n-a vazut totdeauna cu ochii lui ceea ce infatiseaza, ci a prezentat uneori lucrurile dupa aurae scrise.
Editia: Pausaniae Graeciae descriptio recognovit Fridericus Spiro,
DE SCRIEREA GRECIEI
pinise Alexandru si, mai Inainte de el, Filip. 6. Pamintul lor ar fi o mica
parte a Traciei. Dintre toti oamenii nici un neam nu-i mai numeros decit tracii, 10
afara doar de celti, pentru cine compara un neam cu altul. De aceea, nimeni
mai inainte de romani nu a putut sa-i Infringa pe toti tracii Impreuna. Toata
Tracia este supusa romanilor, iar din tam celtilor cit socotesc nefolositor,
din pricina frigului cumplit i a nerodniciei pamintului, a fost trecut de ei cu
vederea, cu buns qtiinta, dar detin cele vrednice de stapinire [din Tara] acestora. 15
7. Atunci Lisimah, dintre vecini, s-a razboit mai into cu odrisii 8 si apoi a
pornit cu armata impotriva lui Dromichaites si a getilor 4. Dar avu de infruntat
ni0e barbati foarte priceputi in razboaie i care it intreceau cu mult prin
numarul lor. El insu0 ajunse intr-o primejdie cit se poate de mare ysi scapa cu
fuga. Fiul sau, Agatocle, care-1 sprijinea atunci in lupta pentru prima oars, 20
fu luat prizonier de catre geti. Lisimah a fost biruit si In alte lupte. Si deoarece
socotea ca nu este putin lucru sa-si nibs fiul prins in razboi, incheie o pace 5
cu Dromichaites si din stapinirea 6 sa ceda getului tinuturile de dincolo de Istru.
Mai mult de nevoie ii dadu in casatorie pe fiica sa 7. Unii spun ca. nu Agatocle
1 Cf. Diodor, XVIII, 3 ,2.
2 Abia in anul 306 i.e.n., cind toti diadohii iii iau titlul de rege, si-1 asuma si el.
3 In anii 322 si 313 i.e.n. (cf. Diodor, XVIII, 14, 2-3 si XIX, 73, 8).
4 Pe la anul 300 i.e.n., dupa lupta de la Issos. Cf. Diodor, XXI, 11-12.
5 Probabil in anul 297 i.e.n. (vezi Diodor, nota 27 si 29).
6 Vezi Diodor, notele 28 si 33. Dupa unii cercetatori (vezi RE, VII, A, col. 1861)
stapinirea efectiva a lui Lisimah s-ar fi intins pins la Tyras.
7 Aceasta s-a intimplat mai tirziu, cind a fost prins Lisimah.
www.dacoromanica.ro
d VINVSfIV
07,9
'-,oT(xog &oX)oripriv TR mp.,coo nomv(7p 'Als)ao,Lr( Dodcom.wor\p TR )okkr,norotoo 5 Ta, 5cTd1z. not, dclqj c331Let noicpo .5o1.roq10ci1c. 0,-) 5 35 --,(D.002L3
'A30 0;01V, 13yX0 &10d5N09W 10X110MIA. .)24013) pOT13)(0111 C10 31, n01.
noil.)pv pox 5(/1.x33ad9a rooDcto
'III
'61
IT
I)
Og
'IIIA `Sg
pox rAeqopndog
nodl9l,c
11ox
6311
a999 moyy:2
3k lxx
'min! Snoisiol
nTri
riojd 5
Mp 20 Dprioci) A311 Tle 5k.A.. 91 MIL
5(-9Tolorop TR norindx pox 9 1d32.E. 5cloic7o
511
'MA '88
gg
&on
9E
&X)1LI
fl
31
ox x1
701,
(1011
TIT') 6ri7o1.olt
&3 7m-27-113X
CiOAOR
mix? dtpo
13A 5t.tArioth
1'21 thd1DI1c
5c9lori9 llox
&3
7ock2
43xadq1L
5n0430
'x
OE
H.
'xi
111 TR
flOA.kcL
oi
stzi2 0( a
www.dacoromanica.ro
621
III, 19, 11. Voi aminti aci o poveste despre Elena, pe care stiu ca o
spun crotoniaTii, iar locuitorii din Himera sint de acord cu ei. Se afla o insula
10
caci aceste [fluvii] hranesc animale semanind ca infaIisare cu somnul din Hermos
8 Si tatal a fost prins in anul 291 i.e.n., cind 1-a atacat din nou pe Dromichaites
(cf. Diodor, XXI, 12, 1).
Eleusis.
www.dacoromanica.ro
C. ITOATAETKOTE
ONOMAITIKON
VII, 14.
...
cAA6v../ITo&
a'
ixocAoilivs-o
of mazvOc
gct,ot. TiLV
caZiv CoaxocrOAcis-rovro
www.dacoromanica.ro
C. [IULIUS] POLLUX
DICTIONAR
VII, /4... Sclavii care nu erau buni de nimic se numeau vinduti pentru
sare u, deoarece tracii din interior 1 dadeau sclavi In schimbul sarii.
1 Adica
marilor.
din
interiorul
www.dacoromanica.ro
CI. HPLIAIANOT
LIBER III, vol. I, 59, 19. &b Exu0lx6v e,9-voq. A6-yovrat. xat
tXa-oc Era Tot; a: I, 62, 9. 'AM*, Ex60-tlq gOvoc Op 4xcov C7r6
ExO0ou 7caca6c `Hpax?loug. slviq se ema Tor) o-xtgea0at.. OpytA6TaTot ydcp.
LIBER IV, vol. I, 87, 11. ACcvoul3K if) Adcvouatc "Iarpor; 6 7COTOt-
yap TO 7rpOq T6v II6vrov xexAt.p.ivoug xat tip gco, ACcouc 86 .rok
7rp6q viva.vri,a 7rpi4 repl.taviav xat Tecc Tor) "Iarpou Tcrydcp (Strabo
VII, p. 304). Koct nap' 'A.1-rmac 8E TOG TrOV oixeriLv Ov011oc.ra ARM
15 xat Nrocv A6yera6 tSe xat Aaxoc.
LIBER VI, vol. I, 144, 3. Kp6f3uoc gOvoyrcp6c v6rou Ocv61.1.ou
rob' "Iarpou.
I, 147, 26. Ac7cxoq gOvoc, 8 xat Aarcoc xaXer.tar..
LIBER VIII, vol. I, 207, 29. 1116xapaoc OpCcx.ric xo)piov 0E620 not/1mq 7rpeorcp rc7)v CoaLTCTCLXWV. Tooroc6 ecxo?ou00. xat To 'Aick.Oupaoc etre xiipLov etre ievcx6v ELY). "EaTc se gOvoc ivaoT6po.) roo
Atti.ou xkxAvrac se -I) ecn"AyaeLpaou Tou `11pccO6ouc iI eac Hetaav3poc cbrO r(7)v e6pao)v roi5 ALovUaou X6yovrocc xat 'Aya01Spacot.
www.dacoromanica.ro
CI. HERODIAN
(GRAMATICUL)
S-a nascut la Alexandria ca fiu al gramatioului Apollonios Dyscolos. Herodian a trait gi a scriS la Roma pe vremea imparatului Marcus Aurelius (161-180
e.n.). 0 mare parte din numeroaaele sale lucrari s-au pierdut, pastrindu-ni-se
numai fragmente din doua opere. Prozodia generalci, care numara 21 de carti,
cuprinde ca exempla o mullime de tiri de natura istorica gi geografica interesante. Ele s-au pastrat indirect, ci aniline in culegerea lui Stephanos din Bizanl
din secolul al VII-lea e.n. In textul dat de not mai jos, cifra romans corespunde
volumului ediliei Lentz, iar numerele arabe indica pagina qi rindul.
Editia: Herodiani Technici Reliquiae collegit disposuit emendavit explicavit
praefatus est Augustus Lentz, vol. III, Teubner, Leipzig, 1867-1868.
Cartea a II-a. I, 52, 28. Matoas. Astfel era numit odinioara fluviul Istru
de catre sciti. Matoas la greci inseamna milos )).
Cartea a III-a. I, 59, 19. Daes, neam scitic. Sint numitiSi dasi, cu s (sigma).
62, 9. Anthes 1, neam scitic din Tracia, [se trage] din Scythes, fiul
lui Heracles. Unii [cred cal de la cngeoNct [0 a se mina >>], caci sint
I,
foarte minioi.
Cartea a IV-a. I, 87, 11. Danubis sau Danusis este fluviul Istru. Intelesul
10
e cam acesta: unul care are un temei sa rataceasc6.
Cartea a V-a. I, 108, 34. Daos, ca nume propriu, poarta accent circumflex. a Cei dinspre Pont si rasarit se numesc geti, iar cei din partea opusa
dinspre Germania si izvoarele Istrului poarta numele de dai (Strabon,
VII, p. 304). 8i la atici exists numele de sclavi Daos i Geta 2. Ei slut
numiti i daci.
15
Cartea a VI-a. I, 144, 3. Neamul crobizilor, la sud de Istru.
I, 147, 26. Neamul dacilor, care se numete i [neamul] dailor.
Cartea a VIII-a. I, 207, 29. Mocarsos, Iinut in Tracia. Teopomp, in
cartea I a Filipicelor. impreuna cu aceste [cuvinte] merge qi [cuvintul] 20
agatirs, nume propriu sau nume de trib dincolo de Haemus. Este numit astfel
sau de la Agathyrsos, fiul lui Heracles 3, sau
de la
epopei
despre
e. 1414
www.dacoromanica.ro
Heracles,
trait in
HERODIAN (GRAMATICUL)
626
'rag Opogtv
i)
(SS
KaAAto-TpaToc b TpiTcp.
www.dacoromanica.ro
627
5 # Plop e.
6 4 airturi * si # sant S.
www.dacoromanica.ro
TA ONEIPOKPITIKA
www.dacoromanica.ro
Artemidor, care s-a nascut la Efes i a trait in jurul anului 170 i.e.n.,
4i spunea Daldianul, fiindcA mama lui era original% din Daldis. A alcatuit o
culegere de vise in 5 carti, care cuprinde iii talmacirea lor.
Editia : Oneirocriticon libri V ex recensione Rud. Hercheri, Teubner,
Leipzig, 1864.
TALMACITOR DE VISE
I, 8 (p. 14 Hercher). Astfel la traci sint tatuaIi 1 copiii nobili, iar la geti
sclavii. Dintre acwia, ultimii Iocuiesc la nord, iar ceilal0 la sud.
www.dacoromanica.ro
X, 7, 1. Omnium fluminum, quae in maria, qua imperium Romanum est, fluunt ... maximum esse Nilum consentitur. Proxima magni5 tudine esse Histrum scripsit Sallustius (Hist. fr. III 80 M). Varro
(Ant. hum. XIII fr. 6 Mi.) autem cum de parte orbis, quae Europa
dicitur, dissereret, in tribus primis eius terrae fluminibus Rodanum
esse ponit, per quod videtur eum facere Histro aemulum. Histros
enim quoque in Europa fluit.
10
undique inaurata equorum atque signorum militarium, subscriptumque est: ex manubiis. . . 28. Itaque haec inscriptio, quam videtis:
www.dacoromanica.ro
CIII. AULUS,GELLIUS
S-a nascut i a trait in Italia intre anii 130-200 e.n. A locuit o vreme gi la
Atena, unde a studiat filozofia si a adunat material pentru opera sa No Ni
atice, in 20 de carti. Aceasta lucrare este o mica enciclopedie nesistematica,
cu informatii variate privind mai ales trecutul roman: Emilia, literature, drept,
antichitati etc. Meritul autorului este acela de a ne fi pastrat o multime de tiri
din scriitori astazi pierduti.
Editia: Au li Gellii Noctium Atticarum libri XX post Martinum Hertz
edidit Carolus Hosinus, vol. III, Teubner, Leipzig, 1903.
NOPTILE AT ICE
X, 7, 1. Toti sint de acord Ca dintre toate fluviile care curg spre marile
unde se intinde Imperiul roman... cel mai mare este Nilul. Salustiu a scris
(Istorii, fr. III, 80, ed. Maurenbrecher) ca al doilea ca marime este Istrul. 5
Varro 1 insa (Antichitati umane, XIII, fr. 6, ed. Mirsch), cind discuta despre
acea parte a Pamintului care se numqte Europa, apaza Ronul intre primele
trei fluvii ale acestui continent. Prin aceasta se pare ca el it socotWe rival al
Istrului, caci si Istrul curge In Europa.
XIII, 25 (24), 1. In partea superioara a Forului lui Traian 2 sint aezate 10
statui de cai i drapele militare aurite, iar dedesubt sta scris : o Din manubii *...
28. Prin urmare, aceasta inscripTie, pe care o vedeti o Din manubii# nu arata
insui lucrurile care fac parte din prada caci nimic de acest fel n-a fost luat
de la dupnani de catre Traian
ci ca acestea au fost facute i procurate 15
din <c manubii n, adica din banii rezultaIi din vinzarea prazii 3;
www.dacoromanica.ro
AIAAEHEI2
...
XV, 7.
. , .
Todiv OcaaTrav, 'Axr.XXkoc va6c, xat f3cotkot 'AxLXXic..4- xat ixeov Illy
oUx (31v TLC, npoainot., 6.rt A 0 Vo-cov. 06aac al intpaiver. Tijc yak. Enov
,Sri vaDrat. 7c()XX(fcxt; Ccvapa ilteeov, Eav0Ov ..r-lv x61.2.7p, 7rela(liVTOC bl
10 67CAOLc. VI 67aa xpuaa. o al etaov viv oUaap.(74, ilxoucav al 7CCCLOC-
VIZOV'TOc. of ,K Kod sta0v, xai Ixouo-ay. -Ha, ai Tcc xat xaTiaapOev axcov iv 1-.7) vim), xat a?yrOv 'AzaXei4 civicrnIcrt, xat in?. ax-ilvilv
flyeL, xa?. ei)cozei- 6 LICerpoxXoc 4)vox6et, 'AzLXXeoc ixteaprZeLv,
napetvat, a& $cp-t) xat .rhv 06T6v, xat (3Dac4v aaL.L6vcov zop6v.
15
XXXI, 7.
. . .
www.dacoromanica.ro
Sofistul Maximus din Tir, care a trait pe la sfirsitul secolului al II-lea e.n.,
a scris 41 de discursuri cu subiecte mai ales de natura etica. In ele se cuprind
uneori stiri interesante, dar nu cunoastem izvoarele folosite de autor.
Editia: Theophrasti Characteres, Marci Antonini Commentarii... Maximi
DISCUTII
1-au vazut de multe on pe acest barbat tinar, cu parul blond, dansind [imbracat]
in arme de aur. Unii nu 1-au vazut, dar 1-au auzit cintind un cintec de razboi 10
[< paianul >>]. Allii 1-au vazut i 1-au auzit. Cineva a fost furat de somn in aceasta
insula, fara voia lui. Ahile 1-a sculat, 1-a dus in cortul sau i 1-a apzat la un
spat. Patrocle turna vin in pahare, iar Ahile cinta din chitara. Omul [despre
care vorbim] spunea ca se afla de fa-p. i Tetis i un grup de alte zeitaIi.
XXXI, 7... Litre fluvii, cea mai placuta privelite o der% Nilul, dar 15
nu din pricina belugului de ape, caci i Istrul poate purta corabii maH. rnsa
www.dacoromanica.ro
27. Hap& KpoPUouc gOoc &or T6 liev yevv6i-tevov f3p6cpoc Oprjvei.v, TOv K Occv6vra e68occp.ov6s6v.
42. r6s-occc cpocci 'roc-Cc Tot; Ar.Oc fipovroctc
6 ToEsUovrocc sic ..rOv ecepoc Cureasi.v TcT) OEC1S.
www.dacoromanica.ro
Ccvs-cTuvirocvZst.v xoci
27. La crobizi este obiceiul s'a fie plins copilul la nWere i fericit omul
la moarte I.
42. Se spune ca ge %ii intimpina cu lovituri de toba tunetele lui Zeus i
it ameninra pe zeu tragind cu arcul in vazduh 2.
www.dacoromanica.ro
ETPOMATEIE
...
A-71Am 86 dm.%) of 131ppapot. 86occpep6vTwq Tttdio-avTec -m1'4 at'.kre'ov volloO6Tac TC xat 8c8ao-xcrc-
OpEi.xEq 7cpeL-cot.
10 7c6ATaLc
61..toto.4 Sa
...
xat 'DaupLot
Tap
pcoa xa.r' gToc. 0 ai Zo'cl.LoAt.q v TiLv IIu0ay6pou yvcoptp.cov- &TM15 acp&TTETaL oiSv O soxy.6TCCTOc XpLOdc GOACJIIIVCOV Tiliv cptaoaocinviCoTcov
1/6v, cox oc6peO6vTo)v 86, wy Ocno868oxy.aapivm 668octp.ovoc LTrueatocq.
7Ticoo-o).
V, 8, p. 242 (Stahlin II, p. 355). 'AAA& yOcp ou [LOvov .A.tyorcTto)v of AoyLx6TaToL, npOc 81 xat Tc7)v dfciam PapPdcpow Ocroc pao25 o-optac c'op6z0-laav, TO auti.f3oAt,x6v ei.8oc 61)?o)(3.ay.
www.dacoromanica.ro
Titus Flavius Clemens s-a nascut in anul 150, probabil la Atena. Dupa
calatorii indepartate, autorul s-a stabilit la Alexandria si a sprijinit crestinismul,
murind in anul 216. A combatut ideea ca stiinta ar fi incompatibila cu credinla
crestina si a incercat sa stabileasca legaturi intre filozofia paging si invalatura
crestina. De aceea Clemens Alexandrinul a intreprins lecturi vaste si fructuoase
spre a scoate din sursele pagine cit mai mult, material. A scris, intre altele, o
COVOARELE
I, 15, p. 130. (Stahlin, II, p. 42) ... Este limpede ca barbarii cinstesc cu
deosebire pe legiuitorii si dascalii lor, numindu-i zei... Imi pare ca ei au simtit
binefacerile mari ale barbatilor intelepti i i-au cinstit. La rindul lor, aceti
barbati au aratat ca intelepciunea for este in folosul
;
[aa sint] toti
qi el din filozofie, aleg in fiecare an un sol [spre a-1 trimite] semizeului Zamolxis.
Zamolxis a fost unul dintre apropiatii lui Pitagora. Apdar este injunghiat
cel socotit cel mai irrednic dintre cei ce se indeletnicesc cu filozofia. Cei care 15
nu sint alei se mihnesc amarnic, spunind ca au fost lipsiti de un prilej fericit 4.
V, 5, p. 240 (Stahlin, II, p. 346). Aristocritos 5, in cartea I a Respingerii pdrerilor lui Heracleidoros 6, amintqte de o scrisoare cu urmatorul continut:
0 Regele scitilor Ateas 7 catre poporul bizantin. Nu va atingeti de veniturile 20
mele, ca sa nu-mi adap iepele in apa voastra s. Barbarul le-a aratat in chip
simbolic ca va porni cu razboi impotriva lor
V, 8, p. 242 (Stahlin, II, p. 335). Nu numai inteleptii egipteni, ci i dintre
ceilalti barbari, cei care s-au dedicat studiului filozofiei au cautat sa foloseasca
forma simbolica.
1 Aluzie la Orfeu si Zamolxis.
2 Mic scut in forma de semiluna.
3 Scut mic si rotund.
4 Cf. Herodot, IV, 94.
5 Autor din epoca elenistica, de la care s-au pastrat doar titlurile a cloud lucrari.
6 Personaj necunoscut in alte izvoare.
www.dacoromanica.ro
25
638
Pc'erpaxov, OpvcOoc,
ToUTot,c 'Opovroo xLMocpxoc gXeyev 'TUX poc8Waetv ocirrok Tip) ckpzip), Tex-
p.capOp.evoc cbrO ai To
Tet {2a-roc TO dc6pa .re anO Tijc Opvt0oc xat C7r6 To5 06aTo5 TOC 07CAOC,
10
cfercO ai Tot; aperrpou Tip) xd)pocv. Eccp6apIlc ai gtvrcocAcv ilpp.lpieucrevgpocaxev y&p 'Ea)) p.i) (Lc OpvtOcc Ocva7crc7.4Lev 1) c`og pile; xovrac T-7),c
yijc 4.); oi (3cerpcxxot x(x0' 53aToc aLo.y.ev, oUx Cc%) cpUyol.p.ev Ta &cf.-
vo)v [36A7),
VII, 4, p. 302 (Stahlin III, p. 16). "Davec 8E eL67rep Ocv0pconop.Opcpoug of!yrcoc xcei dcveponronoced.q Tok Oeok inroTiOevTat., xai
xaBo'vrcep lag iloppecc cdrrc7A) 011otocc iccuToi.c gxoccrrot. 8L4cdypoccpoilcrtv,
15 6g (maw o iTlevocplv)w, Aleiorckg "CC E.LEXOCVOC; atilLOLK "CC Opii:xec
'011...
www.dacoromanica.ro
639
a9a 9i sufletele zeilor se plasmuiesc dupa cum sint ale lor. Astfel unii barbari
9i-i Inchipuie cruzi ai cu apucaturi salbatice 12...
www.dacoromanica.ro
ADVERSUS IUDAEOS
www.dacoromanica.ro
S-a niiscut la Cartagina in anul 160 e.n. Tertu lian a fost avocat, apoi,
trecind la crestinism, a ajuns preot. Ulterior a devenit adepiul sectei mon-
taniste si a avut o bogata activitate literara, fiind primul autor latin cretin.
Informatia despre raspindirea crestinismului la daci yi sciti este vaga si liranita
de patos retoric, incit are o valoare cu totul redusa.
Editia: Tertulliani Opera, partis II, volumen posterius ex recensione
Aemilii Kroymann, Vindobonae, 1942.
IMPOTRIVA IUDEILOR
Cap. 7. (PL II, col. 611). Caci in tine altul au crezut toate neamurile cleat
in Cristos care a venit? Caci in tine altul s-au increzut neamurile? Paqii si
mezii... diferitele neamuri din provinciile Galiei si regiunile britanilor, inaccesibile pentru romani, dar supuse lui Cristos; si cele ale sarmaOlor, dacilor 1,
germanilor, sciOlor si ale multor altor neamuri si provincii indepiirta Le ;;;i ale
multor insule necunoscute noua yi pe care abia putein sa le num6rilm?.In Lou Le 10
aceste locuri 2 i stApinqte numele lui Cristos care a venit 3.
u. 1114
www.dacoromanica.ro
CVIII. AIAIANOT
FIEPI ZpLIN
II, 53. Mucritik Scyouo-Lv 1z07) Pciec, xai xep1T6)v Ip.oLpoi etat.v.
AiyovTat 8e Tip dcy6A-tv eicxepcov Op En) 01)X.6TG 8LOc xpooc, cW4 Ti;Sv
5 poc7)v T()'
18i4 cp66ec, xoct TO tLapTOptov napac 7c68ac. yEyvovTat.
yap xat iv ZxUeacq xepOtTcov oUx ayipaaTcv. POsc. 'Eye.) 8e axolAo
rr6c Tt,voc
EV
Te To5 xpLoug oU8iv xat pAVTOL xat mrcpCco-xer.v etc Mucrok xotLEovTocc ZxL0occ aix OOvenv acpLaLv, Axe( aUOLyevec [LiAL xad xipia
10 inLzc'opLa. Et 8e ivavTia `Hpo86Tcp A&yo, t.1.11 poL TLS azOicrew...
IV, 9. T6v tzOiwv 8t,r3c Tou 35poc or 7rAei.aToL [ad Tip Occppo8inlv
7cp6Out.Loi. CLaL, xat OcnoxpEvoucsi ye aUTo6c etc TOV II6vTov taAAov
Exec rip ncoc OaAcicii.ac .re xat xoiTac yUcrewc Ta5Ta o II6vToc TOc
8c7)pa dooa xoc 07)picov iAe6Oep6c iaTIN Ocroc f36o-xet. Oc'aaTTa. AeX15 yi:vec 8e OcX6vTat. [LOVOL XETCTOi TS xat dc60evLxot.- xai [Lip) xat rcoAtinou
Tr1p66 iaTt. xat nayoUpou C(cyovoq, xat ScaTaxov oi) Tpipet. pAxp6v
8e IzOUcov one 6Xe0p66 claw.
V, 4.
aoloh
cpoSxaLva f)xLaTa.
V, 27.
[TOc]
EV
ifpcourra.
25
VI, 24.
Tag 8e eDTE8occ Ev T(7.1 II6vTcp 011pelSoucrtv oUTcoc. dt7C0xiStPoccsoct Tip xipxov avaTeivouaLv 6a7cep
aTpoccpeto-ca aural y.oct ES
. . .
www.dacoromanica.ro
DE SPRE AN IMALE
20
1 Autor de la inceputul erei noastre, care a scris povqti despre animale in trei earti.
4L
www.dacoromanica.ro
Rinv-m 1 s
VT79
&clo
noyLcXx31 5og1&do
'&oync1)97-19 30113
wieLoneq
`XI sT
lo&
4113X
19c103c1X12.3
TR
11 7) C) 29:01
"41
pox tk013amdomo
(-9)(1
`531..n09mpr1d30th
1zekst&A.,11110AT
und;
MI cbdpq
morl(zod)? msxodo MI
TR
lo
ncto-
cbtcoip 90
50y9X93v 23.4.0yorio
j,
Og AL!..3.
31
2.303)16
5ma.t. 11.70ri110
5b. ncoa.
110
130^A
loiAo)pyoana.c.?
'Xi
6-peoplondx &lox
moclor)oact LthIDL;
ms.
23.04)00
kpcidlaq
9T
L3
4)o-r1n3d D.T1 TR
X dr(Vp19ad
Scioiolo
3RA
m&oricermik.g
4)_101
2-,c)
nopkyat.
CI
5Lc.923thrd191a3
20 TR 0, 53'404
&v:123ll
\IVI'1"..1
nom90
Ski
3A. 113n0
nL9(..
230X
Ta.)ox
'pox
nonoaqyd
AtA.X1R
ALt1. 3R r701
&coinxq ri)dn3yai.
3?.1.703t
5k.X. 10&37-19X?
1X)12,3&3093
o 5o&735a .5019ll
36
23
(1011.
r2c3Lto chpA.
tAxcpc1)
1367d1. pox 1d)y36
ncov29 moi.tvrano 10 30.1 5(10,(2
X0(1.1L3 3 '1%292
571\
XX 5901.01 AC91
9a
13409x3 m9yn 53161')? 30"1139 A70 9990rx 19 5101
'XI 6g
520yyou 90X2
m3dqc:11 x90 .&30-kri3
Iix E
m4)19-4
51031139 1Dn0r1.13
'AIX TZ 91L.L
modeiiod
.53(32&3?
OS
oao (a
1601L
Ma.xcl),o
c3or13IA3 loz.
3s
Amt. A(971LYV,
[pox]
&11730d1L
"6?
du 59 &0"113'1
orLA. 5 TR &oinoloa, 1ox11n12
o &mi. 9a CI M-93)01L4-9 M9TI30IO1L
(-ono .1)o1.,(\kyxx
x3
AC9J1(.1L
nri
.
rtqf 0el
9E
dc
nolcoo lriAnoy-kx 531fpai.
eLoru3pa 1;0139j 36 zomoadq eco90X2
4501)07199
not
?X)X
210x
A79novopdx3mD 523
ol3o, 430C)
X 0 /9.300C) 0 2
31 1)0x 971 yy 10 1)0)C 02100010p 130X fl2C)1MX "10 53A.30\(3T) 4101410 2)0x
31 130x X 9 (19.0 106 1l2361 X(13y 0 43 110XC)31L 31. laq 51o1,cto1. 2.)ox
www.dacoromanica.ro
C320X 0 3
.1701d)1`
645
la suprafata...
20
IX, 59... Pontul Euxin are din belsug peste, caci de obicei nu branete
animale mari. Chiar clack pe alocuri, are foci si delfini foarte mici, pestii din el
acestui fluviu si se varsa impreuna in Pontul Euxin. In acest fluviu [Isi rill
se afla diferite neamuri de pesti: coracini 2, barbuni 3, moruni, crapi negri
porci-de-mare 5, pesti-mierle albi 6 si, pe linga acestia, bibani si pestii-spada.
www.dacoromanica.ro
flVID 0 SIN
9V9
V VITA fIN S
ova
no
OT
5vg)U.1
L.
j,
[d$]
Atif./.136)oxo
9=9
5k1 5krInd Ski, 5!,tyyo1z. mAk091X9 A311 oaq not
01
&WV.
5o1A0q1,
')orkop A(f.1 3s 170A237l0iL7OA3 AkA31-11k2/.32.c. Sco A3D32.c3A3
A911
`cton?Timc3132.c.
og T
A?
Ma
Mda.DI
AorboA.d?il -loa.)ox
loci 139 5901
Ano
pox
1R3onx3
90
X10
00
19
(-92.)px d312.70
(a (Lk U.1.
5201 Ac9A33x3
d
gg 5T-tiocivaL3 531Ao1d33Af 31ox li.1. (1.-rimd) A21 do)X
/. 1%0 (ill C3130 k ll3T1 AO
170X &OW,
th d no 531Anod .rieopat.
[58ol] H 5r33yxkd fl019FJ.\(2L
no3v, 'Amixn-In3s) not] non?Tinoviox 5c93rioi, [.&02.oky1c. onzi4 70 101
110X Atttl. nolkly nx)13,2(pw 10 lolcicpX1aL? 1pnotvrio 21 AO.Adrc oA23x3 01
513 rk2i.. Aoldnetykr A21 AT:by3e? 31)(33Z 521oxxx Donkriyoi. 37o& 7211 >ow
`pi)
OE
kX(11,9(1
[A?]
ekrikcb la3
1pkyygo
U.1.
51101.
3.A.
51)o)coo 511oi
(00d 90X1
www.dacoromanica.ro
647
Acesti pesti-spada corespund numelui for si iata dovada. In restul corpului sint
fragezi si nu pricinuiesc durere la pipait. Dintii for nu sint prea incovoiati si
nu au o infatisare care inspaiminta. Le lipsesc spinii drepti pe spate, cum ar fi
la delfini, sau la coada. Insa iata ce produce uimirea celui ce aude sau vede
[aceste lucruri] : chiar sub narile prin care respira si pe unde apa ii vine in bronhii
si iese afara, botul se prelungeste in forma ascutita, este drept si creste pe incetul
9 Pentru situatia actualil din regiunile noastre vezi Cr. Antipa, Pescaria fi pescuiful
In Rominia, Bueuresti, 1916.
www.dacoromanica.ro
SI11(111V'D SANIVI.11V
S179
AlDtz.
(4.
0,
Al
707LtdX1oc3ou 2.)ox 7?
kt
A.)2 Azd
301.23 AT 13633111 51011101 11(?Za1ll3 `SmodOlo 1ZX m(f30X1c332L AU.230 pox
(-91.9sTrIzi-,2 5 Alp. top.orlopmcri? 30 Altutzx 301..2302 523 A01..co03 .101.L9 10113
ct et)
Ao2 k 5 3 2.3..a.ly A.rri 5o 320 o 57d1Df.A. Ao1.m03 39(1.)(3)(z12 61 130d1. 2o2Dp rood rk 01. n0D31L73 XZX AO
ci-m?-riLtd aL 3 d 533(3)010 Yodady;xkx) nox
ri otod ,.o 5m 13X3 '5(93T/0142 )01011ci d 131..13o 31 1:0X X 13A1 ./.31113Alp 1:10 o dko f+.3..r 5 pox no2t,:. U. 5 331.9. `1loilooL31r73d 301.23
5 510(323
1101312 1 A
0?A)o o `3d
nox
ct 2n'\3 d
1.oi
A.
1"
gg 1.O
d.)
31L.
(*al
og 1Z0X^R `ivismox(f.odat 370X LolatakdDocia.c. 511o1.ciz 1-kx 3a.c. d 1XJa3)37,..o1 r,txxAco2 d;..R `50 70x1(1.1.. A-e n01c103 r( 01.9n( a.cct kvLo op 513 zi..p 533 AT+1
AZDOV(7,)0 33/%030 1%319 COX0 d l3Tic10 0 5 .1)ol.tom 23x1d) 2 106R 100C32 01(101
ti.R(k 510th,.? oth (ono d U.n.) 5 `k.octorbod21cchoiL Xcboaci o A?ri k 5 32 5G.1 3713X
.
19139
(vol. mill nod 3o1AOclok(1L 32 10d30
d `no; pox 5;091prIxf 591Apo da.c
5:0(:)5)
www.dacoromanica.ro
649
vita pentru tras, punind nutret din belsug boilor sau cailor. lar acestia maninca pe
saturate. in partea cealalta, leaga de funie o undita puternica si grozav de ascutita.
lnfige in ea un plamin de taur si o arunca somnului din Istru, [momindu-1 cu]
o mincare foarte placuta. De sfoara care leaga undita atirna alit plumb, cit sa
ajunga, ca sat fie o greutate pentru tras [in jos]. Cind simte carnea de taur pes-
tele porneste indata s-o prinda. Apoi intilneste din abundenta si fara nici o
piedica ceea ce doreste: deschide gura mare, ca sa apuce hrana la care nu se
astepta si care 1-a momit, si trage la el nenorocita hrana. Lacomul se Intoarce 10
multumit si, fang sa simta, e strapuns de undita pe care am amintit-o. Dorind
sa scape de nenorocirea ce 1-a coplesit, smuceste in jos si scutura funia cit poate
de tare. Pescarul baga de seams acest lucru si se bucura nespus. Apoi sare din
www.dacoromanica.ro
salaam sa&mav
0g9
01
Ao
n./.9 o
coRn d
OT
gi
Og
x-R (3 io
1101
%,(
poa,Ao
1.1:91TH no
An.onourx
wa.c. no
53
pox
01 con d
of k 501193dth
xcq) &no 5390X1
510103
n(vna.t.
119r\13 `7071919
1L 0 101(y
6.01
X V00199d 0 A 27)12 d 110AZ ?0 1noy 53 13/1010 A.319 AD. cA0A3T113X11L3 170X 0u gg 531/11100 01 ch co 5
metric-A? 5 513 01 &?-H1cb3rop no /o Tri tvp ?n.o13 no evLo
lox
poino etkyai. 5o
nox emu? lnamo tpcop o
TniAnodpo ?R
`1oX7orio .
310 n3 id 10 d 6") fbA3113 co3R;os] 5 pox la.D3d)paL A231tox aLnx 5(109d 31. lox
pox ?aL nxd 5 Inx
fool xx/f) coup 71 no, pox 119
x o npt-,od no 5
cb
not 1.9x d no not 32. d no321aar137o .nodlorho pox &oiloxvirop pox &olnol.
'au
Og
10
3i.
V?).31.1 0 1
Ah1,10 AO
a, ni+
c-nd
94
5a,
,xvo
(4.
roodiqu.
5003.A.0 32 k2tii.
(101
cAMXti.0
x nd volD no Int
-)0x331.9.no,
te..
www.dacoromanica.ro
fl?
coTIT1-.2
xno ho
WitOlarja.L.Ti?
io330nd Imo? no
651
www.dacoromanica.ro
apei.
gc9
ICRIVID S V ITif
ivx
MN SR
on.U.3.nol-p 5
-m(7r:rri
OT
elc031N(10
01
s)
513 A01.
el
c:1
gT
(70 77013X97
HVIM1011 VId0,1,31
'III
Og
gg
1ZX
031yAR `matcy9d
rm 01(101
cm-9x"
5o,) 1113
4-1-1 170X
11)11.9/v13R
ci
k2
d3d7015 rdo16.9
31
&xlipo
cup
TR
clyy
,yyp
10(9.3)9
two.lc.a363aDo1R
Ak.1.9101. /41
d
3A.
d (,:;03Do 197oth x A23x)o o 01. `)orltvociaLT 119 17011363 52.01. el? 61 -MID
&01.1370x3
eq2
fcbtl1/23 )01L d 19(10 &3` 510 11, d A13A111.0 52701 110ev2..A.
.noicoDow 17ox
chop no
Aotuz73R &0X2.3
X.0O2X) A01.01
3 110(1 531oo2L. 10
oI
ox 1
TR
AT
Xat.qx Ao
At?.1.
U.a.
17074 C97-11(01 19
cla d elt.klap
`5039y,
alqy
5(1))
3t.(..11
"170r3n0.4.3.A.
X)110X .1X)09X).01,13(11
5!4.1 57011)0TITI4C3A.10
pd
0, xqcbd
nolcm
If&ca. Mixpo
y, 53R)pxd
531Anoxlo
7od7oJd'io
d no.L.oLt odil. A791o1'i7
y So
ol.mnd Slo.v-pD r\oyvori eao&H 101
A01
A2.313.L.
x dcoo nol)prio
'IIIA 9 nmi
.7o11oT
OE
'9T
www.dacoromanica.ro
653
ascunda sub stinca sau in fundul nisipului, unde se incalzeste si e foarte multumit. Nu are nevoie nici de iarna, nici de alt peste, ca sa manince. Cit timp dureaza
frigul, vrea sa fie scutit de orice efort si se bucura de ragaz hranindu-se din
propria-i grasime. Precum polipii cind nu au prada isi rod tentaculele,
Lot astfel si pestii acestia se hranesc din ei insisi. Cind se sfirseste iarna si incepe
primavara, iar Istrul curge liber, el uraste trindavia. Inoata la suprafala apei
si se uinple de spuma de acolo. Caci se formeaza multa spuma cind apa clocoLeste si curge foarte repede. La suprafata apei, tonul este prins usor cind pescarii
ii intind curse si-i arunca in spuma undita cu momeala. Aceasta este ascunsa
in spuma cea alba, si luciul arainei nu mai poate fi vazut. De aceea tonul casca 10
o gura mare, trage lacom mincarea, inghite momeala si piere tocmai prin ceea ce
la inceput 11 branea.
XV, 24. . . La [indieni] sint si alti boi, care arata ca niste Iapi foarte mari. 15
Acesti [boi] sint Injugali laolalta si alearga foarte repede. Nu sint mai greoi
decit caii getici.
FELURITE ISTOR1OARE
III, 15. . . Despre traci s-a dus vestea ea sint grozav de bqivi. N-au scapa t
nici ilirii de aceasta invinuire. Ba si-au mai atras si invinuirea ca la ospet,e, in 20
fa Vi-oaspeIilor, este ingaduit sa se bea in sanatatea femeilor, fiecare pentru tine
doreste, chiar data nu e femeia lui.
III, 39. Arcadienii mincau ghinda. . . , iar meotii si sarmaIii, mei. . .
25
VIII, 6. Se spune ca dintre vechii traci nimeni nu cunostea scrierea. Ba rota
Loli barbarii ce locuiau in Europa socoteau ca ar fi o mare rusine sa foloseasca
scrisul. Cci din Asia
dupa cum se spune
11 folosesc intr-o mai mare masura.
De aceea [unii] indraznesc sa afirme ca nici Orfeu n-a ajuns invatat, fiind trac, 30
ci initurile au spus minciuni despre el. Acestea le susOne Androtion, data pentru
cineva el e vrednic de crezare cind aduce dovezile acestea despre necunoasterea
scrisului si lipsa de invatatura la traci 11.
11 Cf. Androtion.
www.dacoromanica.ro
CIX. OHIIIANO T
TA K TNH FETI KA
y'ixc'e.-repOe
cfcwrL7c6pco noToci.).(1)
5
TC o Au a II ap&yo.o
xoc-rafiv.ive-rov
OocAcfco-crir,
UaccrL Ac'q3pcp,
www.dacoromanica.ro
CIX. OP IAN
CINEGETICELE
II, 138-142. Cele cloud fluvii 1, care sint opuse unul altuia, de o parte i do
alta a marii zgomotoase, nu curg cu ape la fel de navalnic.
140 Istrul rupe splendidelele-i friie 2 puse de Boreu 3 0
strabate zgomotos Sciia, cit este ea de mare,
inaintind anevoios printre stinci i promontorii batute de valuri.
1 Nilul si Istrul.
2 Impotrivirea vintului.
3 Vintul de nord.
www.dacoromanica.ro
CX. (DIAOETPATOT
VII, 3, 1. 1-'6 ply Toivuv To5 'EXecicTou gpyov xai of TOv KOTUV
a7TEXTOWSTEc OUITG) dci6Aoya, Opa'cxa.c, yap xai Afucrok xai
Tag
5 8ou).o5crOat. 1J-eV (Sdrat.ov, iAeueepoin 8i E5710ic, 06ae yap T-7) iAeuOipioc
zaipowriv, OCTC, ottLat, aix a.icry.pOv 4)yoUtlevot TO souAeUecv...
Kai Exu07)v O7c6cot ci.p.ae6oucriv, 01'. [Law)
VII, 26, 5.
...
41...(1v
BEVTCCL, "Io-Tpor. TE yap airroOc O4oucri xai Oepp.Waovric
xai Tavciaaic ou Vp3Loi 7COVX(101 Unipf3"-ipat, i)v ti.4) UTrO Toi5 xpuoi3
10
0T6)6Lv, oixtac TE int Th)V exp.a6.iv 7C67TOCVTUL xai cpipovTai p.EV, dox iv
aiiTatc inTNOTEc...
BIOI ZO(DIETUN
I, 7, 1. Ai.ma 8E TOv lIpoucraZov int on' 8 V. yA npoiriTeZv
Tov ic ramra ape-riiv... 2. (.1)g 8E xoti taToptav ExavOc 'rev Guy15 ypIcpetN, alAor. Tex reTr.xcL xai, yap s-;) xai ic riTac 43A0ev, Orc6Te
Mt
ipOETo
www.dacoromanica.ro
CX. F IL OSTRAT
anii 230-238, in care a infalisat filozoli care s-au distins prin talentul lor
oratoric. Cu multi probabilitate ii pot fi atribuite lui Filostrat si tratatele
Heroicos gi Gymnasticos, care contin un indenin la gimnastica. in general
opera sa este strabatutil de un misticisin caractcristic prilnei jumaiali a secolului
al 11I-lea si trebuie privily cu spirit critic. in Vista lui Apollonios da nunieruase
informatii despre legenda lui A Idle pc insula Lcuce si despre cultul creat aculo
in jurul eroului grec.
2 Celebru rege trac, cetacean de onoarc al Atenei si socrul generalului Ificrates, a murit
4 Istoria aceasta a getilor, care s-a pierdut, a lost fulosita do Iordanes in lucrarea cu
acelasi nume.
42 - 0. 1414
www.dacoromanica.ro
15
899
LVILLSOrlId
310X
qi.J..D?
(Iva
LL.L
X &M1,l/3y A010103
moii)pdai. 1336
&COI
0 01+0006 M 31
Tizx (t1
01X931,
013A(110
51033AX)1()0
d o komnrinA.
511,kdrityo1L 59313Dn20,
Og
ncnx)ol
AT1L33
5)(p. 009=7101f,A19
A311 4513A.3y
xrp
(3 `313
5o.2.?,o
Flzo
m_\(1d)
n 39
5(1)
`z&o,iv
3.1))
M010X)7i3
30MIIZSdH
y
(LOL 5-k9PCH,
OE
d$
izx
oid,wvainvy
11/13V
ryi c:21. Madtoll 5od1L
gc
nodipi
322.3
5d(1)1 d31cn norboloat
g
1010/01
-93no
5mA9RD.99I )oz.)
kA03
c(1)000x3
31'000 M cl a 0 X110A0A. 450 Cc 1 M9190 3XdL. AC71, AcT)CbpdChOd
,pyyy, 7oTi 31.23 31 31L 1d Stu.
`OZ ZC d) NVL EINI00
9
(ba, cbi,noll no.oIlte r,o1D3orlcoo.c.
,5030931mcill n30.0
5)013/Z9D:01V 31
www.dacoromanica.ro
509'LA ATTI
1o1d3031, -Did)?
5(1?
nIts.
-k1R)211)
A3
50x(kri
&Tri
lia,ciz lox9d)331.
659
15
ci, ci Dion filozoful, care dovedise luulla rivna pentru acuzarea tiramilui, a
indemnat pe soldati la cuminlenie si la asculi are fala de hotaririle poporului 20
roman. Crici puterea de convingere a omului aceasta avea darul sa-i vrajeasca
si pe cei care nu cunosteau cultura greaca. Imparatul Traian 1-a luat13 la Roma
in carul S a 11 de aur, in care imparatii merg la triumf si, intorcindu-se adesea
spre Dion, ii zicea: #Nu stiu ce spui tu, dar eu to iubesc ca si pe mine insuini. 25
HEROICOS
Vierul:
30
asezata mai mull spre coasta ospitaliera pe care o ai la stinga cind intri in
Pont. E lunga de treizeci de stadii si lath nu mai mull decit de patru. Arbori 35
5 Adept al docirinei pitagoreice, a trnit in a ilnua jumiliate a secolului I. in juru
LXVII, 7, 3).
ii
yrisplA ise dupii hip( ele impotriva dacilor (cf. Din Cassius,
12 Odiseerc, XXII, 1.
is
as
42*
www.dacoromanica.ro
0'11.1 ,LVII.LS
099
yyp
23 17)10d
en,
cc
that
d)
kr) 5r17-132
AkDoico A01.q3
09r1,92,
i)ox
gT
jI
IT
A3
op x3 50lk
cr:)
5U.A37113x
?Alp th A3Atz.
231(1(7X1
"7o1731(1i. Attu.
A371 pOX
ti.A?y
a)
A+xn3v-
A DD. Ao
A13)c10 517)19-kA
13)opi3ii. 1X0933rldo0Xx)L.3 TJE k.coplcriq 5 ff,..
`A(.9Xchp U.991L9 Tc).4.9 "kpcio 1:ox 5201 520r1o1o1i. AA? c5zDtp0 Aol 30 mrld
r.1..Ao2 lzx A91 ALA309ndojj X po Ao1
Ao 5m mpZkrif o 51 31 X
)2Arp 510 A19)07193S) 53 A91
AolAo d?thx? DoiAo IL d COX90 39 At.ti Acoo
AC91 'Am71ol02z. At4 glop oaxa Am cif 10A37110 cts) d A.Lono 53 01 59.l.rx31z.
AosALA co LO AD-00 AOIL23 01.31rf '3.003M) A27.1rDk.wq So Atturpo A3 d-nnolmi cO2XIA3 A02'13 31 AO1C9(31L pOX Aoylod31332L
1A3710n2L. not
Am21390
Snot( 5931(1oZy, 31 110X ga qy k pox TIFA. Ao 01movpo23 AmcbD
A3
MI
ll
Oa
ll
ll
gg
Os
5;o1,Ao
5r1
5k1 51.a.r000
32321. o DIA "no SvinnorlDox incrk
01,
5(101901
rreclXvc
A01.
ZNL ( a 39t/Ay 31
1(332L A91 11 Ao.a.,Ao ) d
7X1Ld 5101 1Dn03y1t. pox
a d.rddx) "510 232 ch?J. dat Do A?-rhoDrrid 5no 31 pox 5)o1foo9c,10 nor((.
QOA371On2 A13A1Xd93 GL71 93XnAA3
Ikt `(kA. tiox A311 01 wrIn3A1L, "Dolt1t.3
13
32
no
01
Ao A? x o cby3 01)3(mit.rmo
5
A23y2L,
Wri Arbortmeop
Sri
1)0X
rya
gE
A1392L'Iiq d70).
12
5ri3v(1Xv- 31
1:0X tp
ktqya> Art
527)2M
"17)1V13
11Lf1 tk1
a. Ay
Lpoop Amy
se
www.dacoromanica.ro
cum se intimpla
661
templului sins saditi in rinduiala. Templul e aezat spre Lacul Meotic, care, ca si
Pontul, isi irimite valurile spre el. Statuile din templu reprezinla pc Ahile
si Elena, uniti de Parce 17. 33. Caci, deli iubirea porneste din ochi si in local
aeesta salasluieste ea si de aci cinta poetii dragostea, prima data Ahile si Elena,
cu toate ea nu se vazusera unul pe altul ci ea se afla in Egipt (p. 746), iar
el la Troia au Prins a se iubi, pornind dragostea for trupeasea clod au auzit
unul de altul. Cum soarta le harazise o viata fara moarte si nu era nisi un be
Se mai spune ca locuiesc [in aceasta insula] niste pasari albe, ea ele sint
pasari de apa si imprastie un miros de mare, fiind rinduite de catre Ahile ea
slujitoare ale sale. Acesi ea pun rinduiala in patduricea sfin15, vinturindu-si aripile 25
jurul Pontului. Cei care Drag aci corabia la mal, dupa ce aduc si jertfa, la
insula ...38. Vierul. S5 ne inthareem, straine. Asi fel sine Out ecele din insula,
iar glasul care le cinta rasund divin si fereedtor. Se nude alit de palrunzator 40
17 Ursiloarele.
18 Mama lui Aliile.
www.dacoromanica.ro
699
1:1
z
IX (101L9
rop 09za,D3
5191 51zi.clz&
110X
Xip A1390
H JA.
l_ozc)
Licyx?
AC911112,
17)X
(10;
V.LOtOY 1LX
a d Do
d 0 k cS A010
d no-rbp.oirl
IL 0 CbTIT(
A 9 ma Ski,
fe.
&prat.
x
oyvii 51:1 50713&70 5931&z&? Ma. Mild
tit 131.1,9d 9 -0X-kr,
)pi..zx
32.
9199
0
lzx 1393)(3x 0371 &?rboDirld 599
z&
5(-,13),(
mo&-ricid
110X AC91 AC01931,(11.X.T. C101 11 1A9 no
Kus)
pc-to
6713(00 011. C( 10
d
13
.U.30thZfif AO
,ce
53
ACQA3T/J0-017id
d 9 z13c3
X)-1.
>Fa,
D no
?.1.,
1911 .)Dx
OT
gi
(AL
XV, \el 13),(
'Z1(1 1-AX
-JDnoy?kkzaf
,1
f.e.el
(33CbT13 A3TIO 10
13.4(31L
.12-.0d A19110
91
11L3
9i
(331 AO
di/ (13.00
'prat
31
61
_Dp0
,023c)3? 601)7r19.1coo e)1 eyrk7d
1-,ox 5clo1. To.crl? 5;oltko -6c 9j, &?-ri
3xki )e.3...kx
1431E
x
&3
M0.0130
3101L
nt-ca.
Aki &(/..ond A1/.1
M1X
0th
111 (,(A m9 (313 41701k
\( 5c9 3 3 d &c9&3-r11i. 510rjz 19?39 OD 510th .19,od2op lzx 11 r,-(,9 511. -(2
01101 t ILT1? 9 and ?) 1))1313y 119V-1)00 1011. 53 \k1 (LoDDA 1700D39706
9
4T1
/JX
53.3,0D99
(41 (OA. 31
2-2
C2
miLL
'd (69L
''3d,L
oat
d 419
3.cr-13
Ld3A? &9
In
ox (.k1
14701))
G.cb
(Lo&?
fp,c10 MO9131011.
Anz&
'&(-9X3 (U.1
-(931 131L3 32
(4(39x
32N
1)0A0212 ,0
't/.(:b
11L3
Fit!. zd
991
30
41
oval? d Az;
(911.1)0
A012;019 toZ233..no
Ski
A371(91L9Z12 CIO
510A0
X '5z&?-1-1(19
gE
,22.9
5(-92z1
xm92
&t/,..L
0
1/.A
A3to31.xpi.p
jI d no-r-hpl
ALL
&(912z
5(pvcay,
591&709t,,er13you.
599X-f-ririn
eL393vpao,0
X1.1.
x(-,19
91
&?
i of 51
j, d
.59 moonaz.
?al.ct d
nmLndq
dx,),k.
no
)p17)X
5z 31D9 d ro &230Q
"6-)3y ,yyf Dot Ti)ox
rx3&3
no
(D12)p11)
(-93-v 5z23& 9 `501204
imd
3./.
593yoXv-,
91
(koizicyrhZz-ci
'm9
www.dacoromanica.ro
&?
Lactz
'39796
663
teste ca acei care trag in insula and tropotul cailor, zanganitul armelor si
bierilor. 39. Despre urna 21 de aur, care se arata citeodata in insula Chios,
au vorbit, straine, oameni priceputi. De ce ar mai aminti deci, cineva din
nou despre lucruri foarte limpezi? Dar se povesteste ca un negustor, care
obisnuia odinioara sa vina deseori prin insula, a zarit inaintea ochilor chiar pe 15
Ahile. Acesta i-a vorbit despre cele petrecute la Troia, (p. 749) 1-a ospetit si
1-a rugat sa mearga la Troia si sa-i aduca o fata troiana, graindu-i de sclava
crede ca, dupa ce Priam s-a luptat cu amazoanele, pentru frigieni, in timpul
lui Mygdon, ele au venit mai apoi in ajutorul Troiei. Parerea mea este ca 35
Ahile a nimicit ostirile for puternice chiar in insula, se zice, in timpul olipiadei in care Leonidas din Rodos 22 a fost invingator in stadion.
www.dacoromanica.ro
199
1.V11.LS011d
d) (091
c 1-kx Ac91 53
A37,), 0 &
&t?..1
Tdrll noi,noi
not.
fl A01&9
rinri
&)ox(keop 53
OE
ouf
Doprdf
14311 c7o3
91
ki
ya
eoKtx
91
A9c333
33zt? A, o
513X3y3= 5? 590.1.2:o
5r
xrep 531,q22.0
52,01
ci
A01(31 31. 170/t 1%0111e:13= 500X10 1)0A37-4;104 5701. `5x)x1xAn.A. 53 ?R J.0 &(0r) (Lt.:, D.
09313T1 AZ-0 1:40X 7113X51X)&3 1:09009311x13 51101 V, )10T1 1.00 5-91 ,0 510y310 1!.63
&OR136 1101( )01 5:011.0Z 6A0/11(363 7:0x 501 )01(2 1/3 51012)0 4M09701.02 d31/1,00:0X
Of M-01. AC91&03( 30 TIC? 430 AMA3T113X 31
(ak) 5f 5;o/qv.? Aolopt,,,,. vox )p.i. 70Ad319
www.dacoromanica.ro
665
(p. 750) Fenirinnitl: Ai adus vorba despre n povesi ire insenmaiii, viertile.
si mi-ai Irezil [si mai mult] luarea aminte, cu tome ca si asa eram numai
urechi la vorbele ce le ros I eai. Cunosi intele tale ti le-ai (lobind it de bona
seamy de la Protesilaus.
42. Vierill: Da, strainule, de In acest minunat invatat or. Multi corabieri,
care inerg in Pont, cunosc acestea. Lingo tarinul neospiialier al Pontului, p(,
unde se intind muntii Taurici, se spune ca locuiesc asa-numitele amazoane... 5
43. (p. 751)... sa-ti povestesc mai de grabs isprava pe care au savirsit-o cle
pc insula si cum au nitwit, caci si acestea ni le-a istorisit Protesilaus. 44. Corabieri si constructori de nave, de pc mai multe corabii, care duceau in Hetes- 10
pont marfuri din Pont, au fost aruncati pe tarmul sting al marii, in preajma
careia se ice ea locuiau aceste femei. Fiind prinsi de ele, au fost tinuti legati si
hraniti In iesle, pentru a fi trecuti peste fluviu si vinduti scitilor androfagi. Dar
dupa ce uncia din amazoane i se Melt mils de frumusetea unui tinar prins 15
ceea ce facu sa se indragosteasca de el , ea rugs pe regina,
()data cu aceia
care ti era sora, sa nu vinda pe straini. Fiind dezlegati si ajunsi sub stapinirea
tor, acestia prinsera sa vorbeasca limba amazoanelor. Le povestira despre furtuna
si despre intimplarile de pe mare, apoi ajunsera sa pomeneasca despre templu,
crici debarcasera nu de molt in insula, si le descrisera bogatia din ea. 45. Bucu- 20
23 In episodul acesta V. Blavatki (vezi Arian, nom 32) vede urme ale enhului
Cavalerului trae, ajungind astfel la concluzia ea in figura lui Ahile Pontarhul se intilnese
douii elemente si anume, alaturi de eel solar (Medeea, Ifigenia i Elena de mai sus) gi
unul terestru.
www.dacoromanica.ro
ILOSTH1T
666
(3-.nc
dcvkliou
Tc7.)v
'Ali.a.civcov,
8i vauayiwv Ti,;) i.epc7) 7cp06evezeiv7cov xai civ0pdyncov iv akei) xettlevcov itucve6v-ccov g-cr. xai. Ilp.r.f3pco-ccov,tLeAc7)v T' civ0pco7cei.cov icrrcaptilvcov
www.dacoromanica.ro
IZVOA RE Putvi
667
teau cu lacomie. Saturale de came oincticascii, alergau prin inscila, caci erau
inebunite, pline de singe. Oprindu-se pe prontontiorii si vazind suprafala marii,
crezura ca au intilnit o cimpie si se aruncara in mare. 47. Au pierit si cora-
24 ])uI)S cum se poste vedea, Coate povestile despre Leuee ale lei Filoslyal au un
caracter cu total fantastic si de aceea e greu sa desprindem simburele for de ade\
www.dacoromanica.ro
10
15
POMAIKII TETOPIA
XII,
5
10
50 [Zwiaris VIII,
19,
Attiou xai Tilv rcpOq 1-5;) P0867-cm xa. gaTGV iv oriii plug) TOUTWV TCJV
6pc7)v xat Tio'v "AXnecov Tog -re Atvou 7.m-cal-tot; xaci Toti "IaTpou ti.ixpt.
To5 EJ etvou 7rOvTou xoci. Trn xoci. ilrixecvo: Tot') "Icrrpou villeTact.
XXXVII, 11, 1. `0 ME.OpcalTy)c al'yrO4 piv ol'ix irrcei:xs Tar.4
aup.popalc, OcXXOc 'r pouAlicTEL 7cx 60v
T'h 3uvcfctiet villow ivevoec,
IXAcoc TZ xoa inet.3-i o Hol..t7ritoc iv TY) Zupf.a,c atiTpcf3e, 7rpOc Te
TOv "Icrrpov &el T(.7)v Xxu065v iX0eiv, xalvTei1Oev lc Till/ 'ITacAlacv
.3),
ixtiaAei.v.
15
fr.
rccaaL lily iv eaXoLc inexixXvro, UaTzpov 8e ig Tip/ Iwo p.vra(3ip11xev Ilrcetpov xal unzip or-iv Maxe3o,Aav vhv TC Opcfoolv rilv ivtOc Toy
...
XXXVIII, 10, 1.
oirroc -pip rcoadc p.iv xai. 3eLvet xa.i TO U7c-hxoov TO iv TT; 111(xxe3ovto,c, 4pEotc al'ivric, xa.i. TO gvanovgov eipyciaa.To,
noAXec al xa.i. avTina.0e. 2. Tdc Te yap Ti)v Accpacivo)v xca Ttic T(.7)v 701rsioz(:)pcov aptat. nopOi]o-ac dix i.r6Atyylacv imOvTacc ceyroilc 67r0 tlei.vccc,
IX)), loc x7.i iTe &no v. Ile Tec TiLv tITIT:1JV L1Toycokcrot4 gyuyev, xoti.
www.dacoromanica.ro
Nascut in Niceea din Bitinia pe la anul 155 e.n., dintr-o familie bogsta,
Dm Cassius a venit la Boma si a ocupat dentnitati foarte inalte, fiind senator,
edit, consul in dotti1 rinduri, apoi proconsul in Africa si gttverna tor in Pannonia
Superioaril. in aunt 229 c.n. s-a reiras din viata publicil la Niceca, undo a serfs
opera sa de etipetenie Morin rontana, itt 80 de carti. Din aceaslii seriere
monumenta15, care cuprindea isloria Romei de Ia origini si pin;( in tinipul
ni s-au p5strat in intregime numai cilrtile XXXVILIV si fragrnente din eArtile
LVLIX, acoperind perioada 69 i.c.n.
46 eat. Uncle stiri din ciirtile piertIttie
au ajuns piny Ia not prin rnijlocirea istoricilor bizantini Xiphilinos (sfirsitul
secolului al XI-lea) si Zonaras (11141o:tenl secolului at XII-lea). Dio si- a adunat
materialul limp de mai multi ani, folosind veelica analisticil, pe Polibiu
Titus Livius, dar trecind cu vederea istorici ea Cezar, Salustiu, Tacit sail
Sucioniu. Opera sa este phyla' de informatii si prezintil o mare insemnillale
IS'I'ORIA ROMANA
XII, fr. 50. [Zonaras VIII, 19, 8]. Nuniele Illyricum a lost odinioara dat
altur mcleaguri; dar mai tirziu s-a extins in continent mai adinc, depasind
Macedonia si Tracia de dincoace de Haemus si de ling, Rodope; acum [Illyricum] este situat intre acesti munii si Alpi, intre [riul] Aenus si fluvial
lstru, pink Ia Pontul Euxin, far pe alocuri se intinde si dincolo de Istru 1.
XXXVII, 11, 1. Mitridate2 insusi nu dadea indarat in fata nenorocirilor,
ei punea mai mult pre; pe voinIa decit pe fortele sale, si deoarece Pompei 10
zabovea in Siria, el a plAnuit sa se indrepte spre Istru prin tinutul scitilor 3
si sa patrunda de acolo in Italia 4.
XXXVIII, 10, 1. ...Cit a guvernat Macedonia, acesta 5 a pricinuit multe
necazuri atit celor care se aflau sub ascultarea lui, sit si aliatilor. 2. Dar a 15
trebuit si el, la rindu-i, sa indure multe. Duple ce pustii paminturile dardanilor
si ale vecinilor acestora, nu mai cuteza sa li se impotriveasca cind fu a taca
ci fugi de acolo impreuna cu cavaleria si se retrase ca si cum ar fi avut altceva
1 Autorul se refera la intinderea circumscriptiei vamale (portorittm Illyrii), din care
faceau parte si regiunile noastre.
2 Dio Cassius vorbise inainte despre planurile regelui Mitridate in limpid consulaItilui lui Cicero, din anul 63 i.e.n.
3 Aliatii lui Mitridate (cf. Apian, Mitridate, 15, 52).
4 Cf. Apian, Mitridate, 109, 517 518.
6 Caius Antonius Hybrida, colegul de consulat al lui Cicero.
www.dacoromanica.ro
DIO CASSIUS
670
C.
ai
EC, Tip Maxe8ovEav iA0(.1)v xal rcccvTa Tec Led. xpaTuvap.evoc ic rip
Tck
poEXEcpra
po7M4rsocv-roc, iv-reijOev
Tl.Vic'EtTE xai OpC/:.xec To5 Aaxt.xor, yivouc ToEi Tip (Po867cip noTi.
ivotx*ravToc OVTEc. 8. OUTOL o15v OL Aaxot brpeapetio-avTo p.i 7pO
Toi.5 zpOvou To6Tou 7rpOc TOY KaEaapa, eoc 8' oL8evOc (Tov iaiovTo
www.dacoromanica.ro
671
obtine titlul si demnita tea de imperator. Era incredintat ca, dupa aceasth
isprava, are sa se lupte mai usor cu Octavian si cu Antoniu 13. lzbuti sa-si
in Asia.
LI, 22, 6. Deci aceste [animale] an fost aduse [la jocuri] 16, iar dacii si
suebii
in grupuri au lup tat intre dinsii. Acestia din urma sint celti, iar
ceilalti sciti 16, intr-o oarecare masura 17. Acesti suebi, ca sa vorbim mai precis,
locuiesc dincolo de Rin, (caci si multi altii isi atribuie numele de suebi). 7. ceilalti 20
[adica dacii] locuiesc pe ambele maluri ale Istrului. Dar cei care sint dincoace
de fluviu linga Tara tribalilor tin cu plata birurilor de Moesia si se numesc
moesi, afara de cei asezati foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poarta
numele de daci, fie ca sint geti, fie ca sint traci din neamul dacilor 18, care 25
locuiau odinioara in Rodope. 8. Dacii acestia trimisesera mai inainte vreme 19
soli la Cezar 20, dar nu capatara nimic din cite cerusera si trecura de partea 21
6 La nord de Dunare.
Proconsulul Macedoniei a exasperat, prin abuzurile sale, cetatile grecei;ti din Dobrogea,
22 Octavian August.
www.dacoromanica.ro
gL9
1ISSV3 S
OICI
du 59
531.moDY,YlowiD
c.;
.1101
pa,Dra .r.o&d 3g
dirdi 5rlov
(101 O1 pox
iodmX
li.1,
quo
31,
A00
1)0X
)p-sri
5no (.3
c1.nYJ1.
3-
1319 ?R 291
vrikodaz. dal. 52 Snot d Fri Sao ./.4.
31 norliv 311.2 tkd?d (viol) pox n1..1
nkxiod ,\k1 r,m1.k,(3043v RnoaL9n3
5201010 A:0900 R3-1.10X Th0/2) 4A0 zonxan? 0 5099y331 01 Ari 11 61
f01.1
cjj 61 &MI nm1lty3on3v 23y7Dr4 drcobna, 119 r,m9r1f 01 92 Lc2 ID13y11.
y,o23xolti cb do 5130k kal..3.1op ?oy Jo, "Lo)th lox 5noic)o x3 Ski
13311.
Do
Ro
no
x)p
da.c.
5t/..eLo71 570yp(11.10110X ? m3 n39 13X:o.r1)? x? Ski X c.,) .5)od g
lcio no 3R)ox70 o)X)rop d 5m1nno xmleut.? AC9 ((L1 31 33 X113e
yZX 00 -
nno301L
A31/ k
og
(31L 011094101L390
1:0X 53
k1 A
01AI )0R19
yl0d3/q'3
110X
Ak1
tO0C)C2X
(17,
cl)D
ll
(2 /3 71 43.0
of:
d$
Ski
521.xne, 53
rkyn Fell
`5)09CcdmXOdst
1/0X
oinoi
291 9108
5)09(/..19)01/0X
c/0110311pC319
101.37i
cc 203201:01 MITI 500 31 A13X3 5/10 1)09.3 m-01.,90D1710, 10,ox FL? &minor-hod 4A19169
eL?5R 31 va. 10190y r);(rAf d iviDno xraL? o y ono `m-91,n),0Dk OIL yy cto 5
390701L3A10
romol.
osL yy Scio
31 01
pox
nri
/06 5)011\0
www.dacoromanica.ro
673
lui Antoniu, fara a-i fi WO de mult folos, cacti erau dezbinati. in aceasta
imprejurare, unii au ajuns prizonieri si au fost pusi apoi sa se lupte cu suebii.
LI, 23, 2. Chiar in vremea in care aveau loc aceste evenimente, Marcus
Crassus 22 fu trimis in Macedonia si Grecia si porni un razboi impotriva dacilor 23
si bastarnilor. Am aratat mai sus tine sint primii si din ce pricing s-au fazboit
cu ei romanii. 3. Cit despre bastarni, pe bung dreptate sint socotiti sciti 24.
Trecind atunci Istrul, ei an supus Moesia, care se afla in fate lor ; apoi i-au
supus pe tribali, vecinii Moesiei, si pe dardani, care locuiesc in regiunea triba- 10
lilor. In vreme ce savirseau ei acestea, nu s-au lovit de romani. 4. Dar, duph
ce trecura muntii Ilaemus si navalira in Tracia denteletilor, aliati ai Romer,
Crassus porni impotriva lor, intrucitva pentru a-i veni in ajutor lui Sitas, regele
denteletilor, care era orb, dar, mai ales, fiindca se temea pentru Macedonia. 15
Ingrozindu-i doar cu sosirea sa, el ii alungg din ;ark Idea luptii. 5. pupa
aceasta, pe cind se retrageau in Tara lor, i-a urmarit. Si astfel aduse sub stapinirea romanilor tinutul numit Segetica 25. El se napusti si asupra Moesiei, pe
care o devasta. La atacul unei pozitii intOrite 26, avangarda lui a suferit o 20
infringere. Moesii crezura ca oamenii aceia sint singurii si pornira la atac. Dar
Crassus veni in ajutorul avangarzii cu restul armatei si-1 zdrobi pe vrasmas ;
iar [cetatea] o impresura si o cuceri.
LI, 24, 1. In vreme ce savirsea acestea, bastarnii s-au oprit din fuga si au
ramas pe malurile riului Cedros 27, asteptind sa vada ce se va petrece. Si fiindea 25
biruindu-i pe moesi, Crassus mergea si impotriva lor, bastarnii ii trimisera soli
si-i cerura s& nu-i urmareasca, deoarece ei nu facusera niciun rau romanilor. 2
Crassus ii tinu pe loc sub cuvint ea be va da faspunsul a doua zi. De altfel i-a
primit si i-a imbatat, incit le-a aflat toate planurile. Intr-adevar, tot neamul 30
scitilor se lass dus fara masurO de yin, dar repede se si satura. 3. Intre timp,
Crassus merse in timpul noptii Hugh' o padure si apza in fate ei iscoade. Lasase
armata, lui sa se odihneasca. Apoi bastarnii crezura c iscoadele sint singure
si se napustira asupra lor. I-au urmarit pe aceia in retragerea lor ping in desisul 35
padurii. Pe multi Crassus i-a ucis acolo, iar pe multi i-a omorit pe cind fugeau.
4. Cad ei se Impiedicasera de propriile lor carute din spate. In afard de asta,
vrind s-si scape copiii si femeile, au fost zdrobiti. Crassus insusi ucise pe
regele lor Deldon. El ar fi asezat prada luata de la acesta in templul lui luppiter 40
c. 1414
www.dacoromanica.ro
ma saissvp
PL9
pI
g
F.=
42.
,R
(20
moi.,901c1)13y1d3u,
vox roldcoX &9c3c0C.ol 'moin9dloymaxx
Dlocl37-4 41-1 510tv1].
&kaiori roDybp 9 5o99opcim `&3Dn3dRif,Dochi. 1011311 mood 30 tw-n3j
emmi. 5o31c1974 501,m0Diviclox11L3 AvciA? -5clo1.coo
pox 9 31 StLyCpda
50411. A01. rd)oprom Amoy? 5o1(3cb 31 11/3 cbmiloa. ?,ox 5oXxn17199 no_trpo
of 'kelorrio&3 pox 3o loi..covoriX.po 51o1 5.noa.Turda.D WODU.09R3le
'FT 'qz
5)o),od1 TR loa.moi. o 5oD9npdx 111.3 59o1, 59oDnix -013
pox
1p1.
'01321.
471 AC9013IL 5TA11. 701
&c2docbx3 F. TR 110X 50&311901d
nilliaL
5)011.002L 47") (4ya.c.
'iv-913y? 5comiaviaq TR tf.R pox 5c9A9RAmai.?
vox 3191 &Tr! Am-1-113X)
o.1.1401.031.2ox
(Act 53 AL!..i. Aloroth -3/00
gt 3.0.dcpX 10xy011. AOT1 91L9 5.101 5noiCcirl) CY0(01L TR 11,1 (933yu 9219 Amt.
d$
'Amxiodo
ono
M XOPO Mr)&9TIO
510
5110414 31 4A0)110dX10110X pox 5101.
AVntiO
SyX
08 xno 5(9&921.1? '47.1 o1xopri13X3 ,R -Acto -9 lei
zyyp Affyat. Ski Amt.
119 Cbl 31 Cb99&010 99431. m29ctc320, 5(.11 -3-r1)oc)3a.lox AC91901.
1101.413X ?)Ox 31.01, 03/99 ttC91 2L9
pox
5992, 5r1.AoX31..)ox
92
'11 'gz
'd$
Aumoyvp4
-59A37-19y3c4
11 iod b1.Ao99 ?R Acp.coo lolcool. o
OX
52919)o
4olzD3d:oX? 59op.otka
Ar+1.9x)
5ky9d)
11(12Dcr AC9131.1
ANAll 1)OX (b.3.9r 2310Drd 51300)7131(01L .oaior'pr131c31.3ri vox 59 -4C)(10X13.L3
5:09 10 r91 31. t\011.11.1 m-21 Ac931AxA3 53 5991 59c;1322. 3)ocHf.D3 pox -ring
Jodi 5)091& x? nolcitoa, 1)ox 5cloA33x? Ak47-1 471 &101113atO
01)01410aq
www.dacoromanica.ro
676
Feretrius ca spolia opima 28, daca ar fi fost comandant cu depline puteri 23. 5.
Aceste intimplari s-au petrecut in chipul aratat. Dintre ceilalti barbari, unii
fugira intr-o padurice sacra si furs invaluiti de focul pus de jur-imprejur, iar
altii se adapostira intr-un anume loc intarit si furs luati prizonieri. Unii se
aruncara in Istru, iar altii se imprastiara prin Tara si pierira 30. 6. 0 parte 6
din ei au ramas in viata, luind in stapinire un loc intarit. Crassus Ii impresura
Para succes, citeva zile. Apoi, ajutat de Rho les, regele unor geti 31, ii nimici. 7.
Rho les a mers la imparat 32 si pentru aceasta fapta a fost numit prieten
aliat al acestuia, iar prizonierii au fost impartiti intre soldati.
si
10
letii si cu Sitas, pe seama caruia puneau cea mai mare parte din vina pentru
nenorocirile indurate. Crassus pleca in graba si cazu pe neasteptate asupra lor.
tnvingindu -i, le-a impus conditiile " sale de pace, cum a vrut. 4. 0 data ce
luase din nou armele, voi sa-i pedepseasca pe traci pentru necazurile pe care 26
i be pricinuisera la intoarcerea sa din Moesia. I se vestise ca ei isi Intarese
pozitii si se pregatesc de razboi. Biruindu-i in lupte pe medi si pe serdi 37
iar celor prinsi taindu-le miinile 38 cu multa truda i-a supus. 5. El navali 30
si in celelalte tinuturi, afara de cel al odrisilor. Pe acestia i-a crutat, pentruca
erau adoratori ai lui Dionysos si ii intimpinasera pasnic atunci cind a venit
la ei. Le-a daruit tinutul in care cinsteau pe acest zeu ", dupa ce it luase de la
besi, stapinitorii lui de pins atunci.
LI, 26, 1. Pe cind infaptuia acestea, 11 chema in ajutor Rholes, care se
afla in lupta cu Dapyx 40, regele unor geti. Crassus porni sa-1 ajute. El arunca 36
cavaleria vrajmasilor peste pedestrimea lor. Tnspaimintindu -i si pe calareti in
28
capetenie dusmana.
Beitrdge, p. 73).
si Probabil un conducutor local din sud-vestul Dobrogei (cf. LI, 26, 1).
82 August se afla atunci la Corint.
as Probabil triburile serdilor si ale medilor.
34
33
Aceasta a avut loc la 4 iulie 27 i.e.n., dupa intoarcerea lui Crassus din Macedonia..
39
49
43
www.dacoromanica.ro
ova grilS5v9
9L9
20296
TR
(f.2
014201 A91
5709 9
SoDDON Xclo
tploaL
5r9
TR 701(1)01 1313
nk9r1
31
xivo
loldmXla?
13etpy1t,
101
Myyoa.t.
9 ActO
01A709171ox
n01.902, 10X1:ox zi.anci3c331RDnR ri(L9 5rDtpikorop
3D(ZzioRoxe-nop
gi 5a0A33X cbrhy o_woriqd_Loat)ox 5m TR 701701 Cblf,00 gA3.0kdC,9X301:31L 32Q0
xfx
M9V(1,0
nmyrdpoda.t. xclo n?
0)&91f. 1011)0X (101
46-)A9CDC
Myyou. TR (f.R
5o(13x3 cbipk 5m
A313
gg
ATi
5(,(.1
3101L 1.4)0
Q70
11L3
of
(.009)01L
31
notv
1)0X nO1
lova
5(2
lonnyAT 31.
(1011.
170X
-IodraL
1701.3
32 (101 110(9(3X 1)0X 53 10\002 53211 A(911,00 101107199 pari`rkovod .c izx T13-11 elmoa, 53 91 5U.1 503DnIN 70r1029 ,on.raL lopo 9 5020703
53 &91 Aodisq moyvoitri? 1L1 d3 31 5ki, 57011071y3v 1)0X dTaLci 5C(.1 -3X701A1
5101202 5U.1. 31 c5U.X)0(30 911.10 SCti1 5r3eont7oll 133dod)l0 A3X(,t.d(?)C3XA.213
170X A11D3 A3 51o1c10 voop 31. U.A03 70yy031 FX
30vo0d1di, 3103L odaL
gs 501A970411
of 531A30n3d01709 70 31 1010,0260V
170X
www.dacoromanica.ro
677
felul acesta, nu mai dadu nici o lupt6, ci facu un mare macel in rindurile unora
si ale altora, care fugeau. 2. Apoi it impresura si pe Dapyx refugiat intr-o
fortareata. Unul din cei aflati in fortareata it saluta de pe zid in limba greaca,
intra in vorba cu el si hotari sa-i predea fortareata. Prinsi in felul acesta, barbarii
pornira unii impotriva altora. Dapyx si multi altii isi gasira moartea. Crassus
prinse de viu pe fratele acestuia, insa nu numai ea nu i-a facut nici un eau,
ba chiar i-a dat drumul. 3. Dup6 ce a savirOt acestea, Crassus s-a indreptat
apoi spre pestera numita Ceiris 41. Aceasta era atit de inc6patoare si totodata
atit de trainica malt se povesteste Ca titanii, cind au fost biruiti de zei, s-au 10
refugiat acolo. In locul acesta, bastinasii veniti in mare numar adusesera
cu ei printre altele lucrurile cele mai de pret si toate turmele lor. 4. Crassus
cauta si astup6 toate intr6rile intortochiate si greu de aflat [ale pesterii] ; de
aceea ii infrinse pe acestia prin foame. Biruitor, el nu cruta nici pe ceilalti 16
geti, desi intre Dapyx si ei nu era nici o legatura. 5. [Crassus] a pornit apoi
impotriva Genuclei, cea mai puternica intaritura a statului lui Zyraxes 42, caci
auzise ca se afla acolo steagurile luate de bastarni de la Caius Antonius, ling6
cetatea istrienilor. Asediind Genucla in acelasi timp de pe uscat si de pe
Istru, deoarece era durata ling6 ap6 in scurta vreme o cuceri, dar cu multa 20
osteneala, desi Zyraxes nu era de fats. 6. Caci el, indata ce aflase de atacul
lui Crassus, s-a imbarcat si a pornit la sciti 43 ell multi bani, pentru a le cere
ajutor, dar nu a mai apucat sa se Intoarca. Tata cele savirsite de Crassus la
geti. Prin locotenentii sai, supuse din nou o parte a moesilor, care, hiruiti 25
inainte vreme, se rasculaser6.
LI, 27, 1. impotriva artacilor i impotriva altor neamuri, care nu mai
fuseserg cucerite si nu voiau s i se supuna i pe deasupra mai erau i
alts parte prin frica, [temindu-se] sa nu fie luati prizonieri 43. 2. Dar acestea
s-au petrecut mai tirziu. Eu insemn aci atit Intimplarile, cit si numele, ass
cum ni s-au transmis. Mai inainte vreme, moesii si getii locuiau intreg tinutul
dintre Haemus i Istru, dar
cu trecerea vremii
unii isi schimbara
numele. 3. Apoi denumirea de Moesia a fost data intregii regiuni, 35
despartita de Panonia prin riul Sava, care se varsa in Istru, regiune
wzata deasupra DalmaIiei, Macedoniei si Traciei. Printre multe alte
popoare, exists acolo cei numiti odinioar6 tribali i dardanii, care i-au
pastrat si astazi numele.
40
www.dacoromanica.ro
678
DIO CASSIUS
lieTec Ncoptxwv
xaTiapati.ov, xai mind Te 7cp6c Te Tot-) D.Atou xai Ti .,..iy incoo-TpocTfrrwy
aUToti xaxwOeyTec aiSOcc (.7.4.1.oXOrlcsay, xai Tag Nwpixocc atTcoc Tijc
ocirc-7)c souAeiccq iyiyoyTo. 3. Tc't TE iv T?) Aekto:T4 xat TO: iv T:ii 'Ip7,5 ()Ea yeortrAcrayToc at.' CAtyou xaTio-T7], xai 11 Maxe8ovtoc L.776 TE Tc7y
Aey0eXIITiLY xai UnO TiLv Zxop8tcrxwy iTropel107). gv TE T71 OpO,:x7)
7cp6Tepoy 1..tiv Maipxoc AOAXcoc Tot.t.7)Tc'ax.n Oetcp Te TEA) Toil KOTuoc
'madam xai incTp67ccp Own. (3o'n0(.7.)y B7l6crok xaTeo-TpigncTo, g7tevra
T7)
i;
25 dcvexTirraTo...
LV, 23, 3.
tin)
...
xaTcoTellyeet;
www.dacoromanica.ro
679
LIV, 36, 2. S-a hotarit de asemenea ca templul lui Ianus Geminus sa fie
ca si cum razboaiele erau stirsite. 20
caci se redeschisese intre timp
Nu s-a inchis totusi, pentru ca dacii, trecind Istrul inghetat, pradara 57 Panonia,
iar dalmatii se razvratira din pricina birurilor. 3. Tiberiu ii aduse din nou sub
autoritatea romanilor, trimis fiind impotriva for din Galia, unde era plecat cu
26
August ...
Legiunea
58
a
IV-a
Scitica
59
se
&este
in
Siria
60;
a
V-a
LV, 23, 3. ...
Macedonica in Dacia 'H... si a VII-a in Moesia Superioara 62; aceasta e numita,
inchis 66
48 P. Silius Nerva, consul in anul 20 i.e.n., a primit in anul 16 i.e.n. comanda supremA
a trupelor care luptau impotriva populatillor din Alpi.
47 In anul 16 i.e.n.
48 Marcus Lollius a fost consul in 21 i.e.n., iar in 17 se afla la Roma. Probabil ea intre
timp a fost proconsul in Macedonia, iar aceasta actiune s-a petrecut intre anii 20-18 i.e.n.
(vezi in RE, XIII, col. 1381).
49 Rege al odrisilor, aliat al lui August la Actium, a primit regatul dupa moartea tatalui
sau Cotys si a domnit piny in anul 12 e.n. (cf. Tacit, Anale, II, 64).
6 Besii an vrut probabil sa-si reia sanctuarul (cf. I, 25, 5).
51 Numele a fost gresit transmis de catre autor. Din aceasta cauza nu se poate sti
exact despre tine este vorba. Este posibil BA fie L. Tarius Rufus, consul in 16 i.e.n., lectiune
propusa de Ritterling, in RE, XII, col. 1229. Pentru aparitia sarmatilor vezi Strabon,
nota 16.
52 Impotriva triburilor panonice (cf. Suetoniu, Tiberiu, XVI, 2).
" In anii 13-11 I.e.n. armatele romane, sub conducerea lui Piso, au dus lupte grele
impotriva tracilor (cf. Florus, II, 27, 17).
" Vezi nota 39.
55 In anul 16 i.e.n., Rhascyporis primise din partea lui August si domnia peste besi.
66 Cf. Faptele imparatului August, V, 50.
57 In anul 10 i.e.n. (cf. ibidem, V, 47).
be Dio prezinta situatia legiunilor din vremea sa (sub domnia lui Alexander Severus),
rind erau in numar de 33.
59 Numele 1-a primit probabil pentru participarea la campania lui Crassus (cf. LI, 23,
La Viminacium, unde a venit probabil in anii 56-57 e.n. (vezi RE, NIL col.
www.dacoromanica.ro
DIO CASSIUS
680
of TE iv Havvovia Tij Crcvco of ataUp.OL xat of iv louaata TO TE ivakxaTov TO iv Muo-ia, T-71 xdc1-6.), TO KXatia[eLov... 5.
...
TO TE TpETov
LV, 24, 2. "0 TE yap Nipwv TO npii)'Tov TO xat 'ITaXt.x6v OvollaV4evov xai iv TY) xcicT6) Mugia xef.p.c'cov, xat 6 Il OcAPaq TO TE npc7)Tov
Ovrav Tijc -re yap zWpac iwyreEpwc gxovTe; xat xoLcpcoc iaxevacr[thvoc, iSaaicoc Onn TCOT
dcvacpu-
LVIII, 24, 3.
...
wog Aaf3e6v xat oilyroc [ay Tilq Te Mucriac nos-i OXTW &CCM LICTO/
T'ilV aTpanlyiav a"pEac.
LVIII, 25, 4.
lIonnatoq ai Ea(37.voq Tc5c TE Muataq ixaTipac
...
30 xat npoakt xat 7)c Maxe8oviac k ixeivo Tot) xp6vou nap& nacrav
www.dacoromanica.ro
681
...A
68
64
La Vindobona, unde venise probabil sub Traian (vezi RE, XII, eol. 1683).
La Durostorum, unde venise probabil in anii 105-106 e.n. (vezi RE, XII,
col. 1698).
65
eol. 1716).
(vezi
RE, XII,
66 La Carnuntum, unde venise in ultimii ani ai domniei lui Traian (vezi RE, XII,
col. 1738).
81
In anul 34 e.n.
Probabil intre anii 25-33 e.n. (cf. Tacit, Anale, IV, 47).
84 Intre anii 15-35 e.n. (cf. Tacit, Anale, 1, 80, 1 si VI, 39).
85 In realitate, pe vremea aceea nu exista decit o singura pro vincie. Abia in anul
86 e.n. a fost creata qi Moesia Inferior.
82
88
www.dacoromanica.ro
289
5c9
OICE
/1131113 eLtfa.
(id=
SIIISSVD
Troa. toowpo
nydvy
VOX
A01910
5101
510mp0 0.3..7q3e7T 1ZX chol tt. AoR3x7ow `xy3 5c;) 57ALI38 1970 770X Gt rpoXy,
la,cod(t..,(xf '01/10.091013.00d1L
'XI'I 7-[
'121 31 thcppatyrinci) Ta, noa, 5onioN pox
kAapy
5oya0,Upd
(101
Itworl 61
5tu.. 5(kynod
OT
H soncrydro
11L3
lyoll
CI
231
141 orxj)d1MIL
'oa.lo.o3drX na 31 ILL
tdo4
11ox
c&L,(.Xd7r
la? not.
91
5oici 51odR34 '5U.13/a3.2.. 5(t.byr1 "Stkaip.A.d? 17ox 5coylox tLari tLx tit.c3X
llocto)op 5covox 33 ?lox &10.34 11oo9w012 .5(-22i3 ,cblo 2o (R 170X 001101M2xry co5
*.91A 10 50X:01191 11.G3 01/ 0)4 5201 pOrk9c1 0 51 oi..3q.1.?
cio
1)ox
loa.coo
lo
pox
5co1coo 4e-)93dodl7oDoda d3119m
5clo1coo3
3o1o71od
5)oc7D to.ocioxyrio&ci x90 iloAmon 119 mo/q;(..xya, svol. 5)oiq1 5cio1coo
no.4x M l73 5m0d0 3123 1)0X lf.Ti .531,&0.4y ep.? d2o1 wgio 5x1.3
5co1. duct noa. norlyv Tdra &91 Aoda,DL, -5/oadv-iono E 0 59too.a17i0v
471 AcIO 3 193 93110 01)09 471 11.3 c590/970 n0 014T1 1 1)0x n01. OIL ClOty
Og
C3
Avo
D0d1L `01.)0('11
www.dacoromanica.ro
683
donia, muri cum nu se poate mai potrivit, inainte de a i se fi adus vreo invinuire. 5. in locul lui, pentru aceste provincii, fu rinduit Regulus 86. Caci,
Cara
s se traga
la sorti 87.
L IX, 12, 2. ... Lui Rhoemetalces 88, [Caligula] i-a daruit posesiunile lui
Cotys, iar lui Polemon, fiul lui Polemon 89, domnia parinteasca, dupa un vot al
care domnise mai inainte, lasase lui Decebal de buns voie 92 domnia pentru
ca era ... Exc. Val.] foarte priceput la planurile de razboi i iscusit in infaptuirea tor, tiind s aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe duman i a se retrage
la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun luptator i se pricepea sa foloseasca izbinda, dar i sa iasa cu bine dintr-o infringere. Din aceasta pricing, 16
macar ca tiu prea bine ca unii dintre greci ii numesc ge ;i, fie pe drept, fie pe
nedrept 33. Caci eu Imi dau bine seama ca grill locuiesc dincolo de Haemus, de-a 20
lungul Istrului. 3. Domitian a pornit cu oaste 34 impotriva tor, dar pu%in ii
pasa de razboi ; el zabovi intr-un ora 95 din Moesia i se dadu prada desfriului,
cum ii era obiceiul. intr-adevar, nu numai ca nu era in stare sa indure osteneli
i era fail curaj, dar se arata cu totul lipsit de friu i de ruine fa-VA de femei 26
i baietii tineri. Trimetea la razboi in locul sau pe alti conducatori de oti i
de cele mai multe on nu izbindea 96. Xiph. 219, 10-24 R. St. i ( 1) Exc.
Val. 284 = Suidas sub cuvintele sELv6c i xodptoc i (v. 7-10) Exc. Val. 285,
de asemenea (v. 8-10) Exc. Val. 280,
5. Decebal, regele dacilor, a trimis soli lui Domitian i-i fagaduia pacea. 30
Drept care, Domitian it porni pe Fuscus 97 cu armata multa. Cind a aflat de
aceasta Decebal, i-a trimis din nou solie, in bataie de joc, spunind ca va incheia
pace daca Domitian are sa vrea ca fiecare roman sa-i dea lui Decebal, anual,
ss Publius Regulus a guvernat pinA in anul 44 e.n., cind ii urmeaza A. Didius Gallus
(cf. Tacit, Anale, II, 67).
87 Adica nu urmau procedura celorlalte provincii senatoriale, ci au fost atribuite de
impArat, ca provincii imperiale (cf. Tacit, Anale, I, 80, 1).
89 Printre teritoriile primite in anul 38 e.n. de cAtre fiul mai mare al lui Cotys, figura
probabil si o parte a regiunilor dobrogene (cf. Tacit, Anale, II, 67).
99 in realitate era al doilea fiu al aceluiasi Cotys ; atunci a primit Pontul, iar in anul
41 e.n. si Cilicia.
9 Cf. Statius, Silve, passim; Martial, passim; Suetoniu, Domitian, VI; Eutropiu
VII, 23, 4; Iordaries, Geticele, XIII, 76-78.
91 Probabil
aceeasi persoana cu Diurpaneus, mentionat de Iordanes (vezi Patsch,
Kampf, p. 5, si 1st. Rom. p. 294-295). Cf. Suidas, s.v. Duras.
92 In urma insucceselor din Moesia, de unde, in cursul anului 86 e.n., dacii invadatori
fusesera respinsi peste Dunare.
97
Cornelius Fuscus era comandantul cohortelor pretoriene (cf. Iuvenal, IV, 111).
www.dacoromanica.ro
189
mrYporimci, oci2
51o1coo 1:00D3113c31,9ocht.
MOW
A3TirDn31. 10
IC-6Z
'HAVI
XVX )0
'981
61y
Alt. 1)009:09
',11.9d
))
AmcbD
110,
ap .2a1 8
'.11Ud OXH
iagosooll)
V
(i.R131L3
rc91.c)o
(f.
10
101.371
(.01 MOD
001 noxocloo
<(
59"411Y0V 5(1Un0}1
-)oc31,D
5(19"1xdx)111
lroDrAcirlf
tvri moDkofpod? 10 vL)Ox m-9x)ov 39(1..1(30t?. pox e30ytit
A/TX/N.00H
53
19111)9 4MM:47'13)(011. pox 5cio1 5p1n3dD3d1.c. 5001 d31032 '500
&31\131.X31.00 oxa
119
550 A101111331? C411.0 (313
(66e
5ti.elt;1,
o 59mouxrlov 5130killf. 01cn ACOA/prIoxdzw pox meInth 31571311.3 TT
119
OT
{a
d)
Og
o 59mo11.1r1ov
X3X 5mxturd pox
11,l(Fpg xr.:IkR)pig
xroord
\11
5101
0711.? 3)Ltk
520xwv
(3321.10010X
5(7
5(.00t.0(10
Do&noR 5oe3rb,oevIR
irx
52.01
gg emu.)
"
5101
1310
3101L
'o1kdX3
31/9
1)o*C
&t.fl
AIk.Xd10
'd) (009
'HAVI
AC910)D3
ge
Dort)
?X? 41%3DMX
www.dacoromanica.ro
-Idkat?
100X AO
685
cite doi oboli. Iar daca nu va primi aceasta propunere, Decebal spunea c6 va
duce mai departe razboiul si ca romanii vor avea de indurat mari nenorociri.
Petr. Patr. Exc. de leg. 3 (Hoeschel, p. 15 = FHG, IV, p. 185, fr. 4).
6. Dio... cartea LXVII... a cei care erau in expediTie cu Fuscus cerur5
sa-i conduca la lupta
* Bekk. Anecd. 147, 21-31.
LXVII, 7, 1. Domitian vru sa se razbune 99 pe cvazi si marcomani, fiindca
nu-1 ajutasera 99 impotriva dacilor. Veni in Panonia, ca sa se lupte cu ei si
ucise solii de pace, pe care ei ii trimisesera pentru a doua oath 1011. Exc. UG 42 10
(p. 399). 2. Invins si pus pe fuga de marcomani 101, Domitian a pornit grabnic
o solie la Decebal, regele dacilor, indemnindu-1 sa incheie un tratat, pe care el
[Domitian] it refuzase mai inainte, desi [regele] i-1 ceruse adesea. Decebal
primi propunerea de pace (caci era la mare strimtoare 102) dar nu a vrut
sa villa el insusi sa stea de vorba cu Domitian, ci 1-a trimis pe Diegis, 16
impreuna cu citiva barbati, ca sa-i predea armele si citiva prizonieri, sub cuvint
c i-ar avea numai pe acestia. 3. Dupa sosirea acestuia, Domitian puse lui
ca si cum ar fi fost un adevarat inving5tor si
Diegis 103 o diadems pe cap
omul in stare sa dea un rege dacilor
iar soldatilor lui le imparti onoruri 20
si bani. Ca un biruitor, trimise la Roma, intre altele, niste asa-zisi soli ai lui
Decebal si o pretins6 scrisoare do -a acestuia, despre care se spune Ca ar fi
plasmuit-o el. 4. Domitian isi impodobi triumful 104 cu multe lucruri ce nu
fusesera luate ca prada. (Dimpotriva, el cheltuise foarte multi bani pentru
incheierea p6cii 1", caci fard intirziere dadu lui Decebal nu numai insemnate 26
sume de bani, dar si mesteri priceputi la felurite lucrari folositoare in timp
de pace si de razboi si fagadui sa-i dea mereu multe). Aceste lucruri el le-a
scos din mobilierul imparatesc. Caci el folosea totdeauna asemenea lucruri ca
prada de razboi, ca unul care aduse imparatia insusi in stare de robie. Exc.
UR 14 (p. 400).
30
199 Probabil fiindca venisera cu aceleasi raspunsuri dilatorii (vezi Patsch, Kampf, p. 34).
101 In anul 89 e.n., dupd inceperea ostilitatilor, o unitate romans a fost infrinta probabil
103 Probabil fratele lui Decebal (cf. Martial, V, 3, 1 si VI, 10, 7).
104 Triumful pe care 1-a sarbRorit Domitian probabil la sfirsitul anului 89 e.n. (cf.
Martial, VI, 10, 8).
105 Desi conditiile au fost foarte avantajoase pentru Decebal (Pliniu cel Tinar, Panegiric, 12, 2 si Dio Cassius, LXVIII, 6, 1), acesta devine un rege clientelar al Romei (vezi
1st. Rom., p. 299).
16 Tettius Iulianus, un veteran al rilzboaielor de la Dunare (Tacit, Istorii, I, 79
si II, 85).
www.dacoromanica.ro
989
OIG SGISSIT3
.DoiAm31531Anolou, 7 woodriN) 39
&3 5:1201
3g
OT
eL7
U.1
pn
50&3T190(1L
311.3
d$
5mdtp.A.,
DooD3mgdr1f
`IIIAXrI
XIOd 50 &01210
'MAXI
4G
9100:00d 131R3S3
`8
11/V49931X)d19
)
5odll
Aod_tDig 5Tx:00631.i.
93 TR
MI
m&10110d,L
lova
&COI
gE .1M9(.131(3X
.2S
www.dacoromanica.ro
5011 A1331)04
687
cu dusmanii la Tapae 107, macelki pe cei mai multi dintre ei. intre dusmani
se afla si Vezinas, care venea, ca demnitate, indata dupd Decebal ; pentru
ca nu putea seap cu fuga, el se trinti la pamint, ca si cum ar fi murit ; si
astfel ramase nebagat in seams, iar in timpul noptii a fugit. 3. Decebal se
temu ca romanii victoriosi sa nu porneasca spre capitala lui. De aceea taie
copacii din preajma for [la o oarecare inaltime] si puse arme pe trunchiuri,
pentru ca dusmanii sa creada ca sint soldati si s se retraga inspaimintati.
Ceea 155 ce s-a si Intimplat. Xiph. 219, 24-22 1, 20. R. St.
toate greutatile cot la cot cu ceilalti ; iar cu sufletul era la Inaltime, deoarece
25
2. Dar Traian dadu lupta cu ei, isi vazu raniti pe multi dintre ai sai si ucise 30
multi dusmani 114. Deoarece ii lipseau bandajele, se zice ca nu si-a cm-tat
nici propriile sale vestminte, ci le-a taiat fisii. Apoi a poruncit sa se
ridice un altar soldatilor ckuti in lupta si s li se aduca In fiecare
an 115 jerfa pentru morti. Xiph. 231, 2-13 R. St.
85
107 In anul 88 e.n., in regiunea Portilor-de-Fier ale Transilvaniei.
108 Povestea aceasta e putin verosimilA, chiar daca nu reflects o atitudine dupnanoasa
fats de Domitian, cum crede Patsch, Kampf, p. 32.
103 Vezi nota 105.
www.dacoromanica.ro
OICI 911ISSVD
889
'MAXI
'6
'la,
'I
9 -3V
5noA. noirpo
701
cA139N(3
1)0X widevrar.
5m
01.1n3Y3X 10&31199(d.
Oa tya D 11A0
riD
'1)0(Lk1L)od1.11L3 33 32 'Cyr]
po&(
3A. 70A11
119
5oyrd3x3v
513d93d7.t.
1012.0
d$
50d1i, eLoArpodi
y111. 0
3(1)T1311.3
1913 d)oni.
.5noc396
52oi.;00
lo
norm
A10:110OI 00 513
9 iagosaoll) .d
g8f "bs
.Tj
f1/402.371(d.9
og
01
;12
111.3
&r,to
(101
001(9900
A0N00
rinva. 9 -rd3x3N7
X(io 119
FA
-7-13
3d23
'MAXI
'S
NiclIX1
'1)o.on3y3x -a 'g (z 5m 32
pox 53 vavo )21. [d.c.?] lodxp -32L3
1)kti40rop oy th 5no x?
"Lc9th9y 721311 momnrox Thoylo.l.xx
f,e-puoid i)ox 5101 moi (Lcomov -)od
(19 51033 'A3D)oy?a3 9 31 501990V
0d31? 1e (kmvodi)oda.c. l'kx -03A9Clq
39 5noyyou 1-,ox 39(Jl.dil.m3 -1301.
`51mo xacooxi&ki 9 50y1Od3x3v
O',13X aDtk
5odijoi..7pdxolcyk
gg
)01)
OS
www.dacoromanica.ro
70y1L9
ll is
689
aceluia si
suferite atunci:
25
44
0. 1414
www.dacoromanica.ro
35
069
OIG VD SGISS
701.
vo.t.9 pox Ta. L!.(00Xk )01)071 5901 31 (00X(i.T1 5901011.0 )0d)01L5cio1. 5noyorlo19oo '1-kvioR01Llp 101 31 )01)0119d3 (93y30)ox
dpi
1)0M-102
17ox
lox Ski
5)ockpX
nki (Ai
lxrx 53
721,
rya.c.9
iddoano
513dsqda
12.t.?
d GO 52)0d 'M',01j)0;01R 53
'ON
oxa on
L9
d) `(yo
.11
4TCZ
`MAXI
(lL%(.1
T FM 1 vdrai. 21 nwePd3x3V
40T
513d93d1L 53 01.
gi nold23nno ooDkoZtFo3
41
1)0X
X1X)0V 50
oi
Mi-)11.3 097110
90 '1o1n7r1 0
cn3rx.1?
AS
31 MI 'cbd1,-939
Tocop
v.o1
eqr1
A3
.-.R
pox 1000o,9 e3n1dxR
U.1 50019 (Li l'o]nolv `LiA?Ticooriom? 51x)pyyo1L
g '11
as
121'3 N "50I.z71
4.1S
-d) 961 A (ET-IT
udiX 4TeZ 4ZZ-fg
9g
.3xa .1A
5c1o1
5)0(1013,l(11.9)0
7o31,n)onlo1,
lo 6 ci
L,(../%0
19)09
nod3iodu., 3 '013n1Ariny
OE
gE
no
119
On
(l019:0
(31L
pox 119
31,9roo69
nod pox noiod ,0371 'noi.mo n3d1c. 11 (l0XIOX ,1230)01L (l371:p91M-91/0 10 ALL/
.
n10 5mcb9 31 5nonrinyyoulo 19C931(331L 1)0X
nr3d30n3y3 no)pynd-)
www.dacoromanica.ro
691
pe foarte multi oameni viteji). De nevoie el primi aceste conditii. Merse la Traian,
cazu in pamint spre a i se inchina 131 si azvirli armele. 7. Despre toate acestea
[Traian] trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa intareasca pacea. Dupa 10
ce rindui acestea si lass oaste la Sarmizegetusa 132, punind straji 133 i in restul
tarii, el se intoarse in Italia 134. Exc. UG 47 (p. 401), Xiph. 231, 13-24 R. St.
LXVIII, 10, 1. Trimisii lui Decebal furs adusi in Sena t. Ei pusera armele
jos, isi legara miinile in felul prinsilor de razboi si rostira citeva cuvinte de 15
implorare. In chipul aces ta ii induplecara la pace si-si luara inapoi armele.
2. Traian isi sarba Lori triumful si fu numit o Dacicul a 133. Dadu lupte de gladiatori in tea tru (caci ii faceau placere) si readuse pe scene actori de pantomima (era indragostit de unul dintre acestia, Pylades); desi iubea faptele de
arme nu se ingrijea mai putin de celelalte si de impartirea dreptatii. El prezida 20
judecatile, cind in Forul lui August, cind sub porticul numit al Liviei, adesea si
in alte parti. Xiph. 231, 24-232, 2 R. St. si (p. 196, r. 11 13) Exc. Val. 287
(p. 708). 3. Dar cind i s-a anuntat ca. Decebal in multe privinte nu respecta
tratatul 136, C1 isi pregateste arme, primeste fugari, reface intariturile, trimite soli 25
la vecini si aduce pagube celor ce mai inainte nu se intelegeau 137 cu el, iar
iazigilor le-a smuls un tinut 138 (pe care, dupa aceea, desi ei it cereau, Traian
nu-I mai dadu inapoi) 139, 4. senatul decreta ca Decebal este din nou vrajmas,
iar Traian insusi, fare sa lase conducerea altor generali, porni din nou cu razboi 30
impotriva aceluia 140. Xiph. 232, 2-10 R. St.
LXVIII, 11, 1 Intrucit multi daci trecusera de partea lui Traiansi Inca
din alte pricini
Decebal ceru iarasi pace. Insa el nu intelegea sa depuna 35
armele si sa se predea, isi aduna
in vazul tuturor trupe si chema in ajutor
pe vecini 141. 2. Spunea ca data -1 vor parasi pe dinsul, si ei vor fi in primejdie ;
ca mai usor si mai sigur isi vor pastra libertatea, ajutindu-1 in lupta, inainte ca
el sa fi suferit vreo nenorocire. insa privind nepasatori cum sint nimiciti dacii, 40
130 Teritoriul cucerit de romani.
131 Pacea s-a incheiat probabil la inceputul toanuiei anului 102 e.n.
132 Autorul se refers la Sarmizegetusa romans, si nu la capitala lui Dacebal.
133 Probabil numai pentru controlul executdii tratatului, retrdgindu-se dupri liulePhnirea respectivei conditii (vezi Patsch, Kampf, p. 87).
134 In toamna anului 102 e.n. dupd incheierea
133 In decembrie 102 e.n. (vezi A. Degrassi, Inscriptiones Italiae, XIII, fast. I, p. 157).
136 Cf. Arian, Partia,i vezi lucrarile de refacere ale cetdtilor dace (vezi 1st. Rom., p. 309).
137 Patsch (Kampf, p. 94) crede ca este vorba despre simpatizanti rornani din Dacia,
care au inceput sa fie urmariti abia dupa retragerea armatelor romane.
138 Probabil regiunile din apusul Banatului, pe care iazigii le ocupaserd in timpul
razboiului.
133 Dupd infringerea definitive a dacilor din anul 106 e.n. Aceasta va constitui
inotivul luptelor din anul urmator, cind iazigii sint infrinti de Hadrian (cf. SHA, I, 3, 9 si
Eutropiu, VIII 3, 1).
140 La 4 iunie 105 e.n. (vezi Degrassi, op. cit., p. 197).
.
141 Aceste actiuni ale lui Decebal au avut loc, cel putin in parte, intre cele doud rdzboaie.
Pentru Incercarea de alianta cu partii cf. Pliniu cel Tindr, Scrisori, X, 74.
44
www.dacoromanica.ro
OPI ISSVD
g69
x
1,01(p) d3i,D5 'no 3 531n30c-or1kd now.. `m-QX.FrIrin_o ch3X
Dco
On
gv 'd) (zov 'e pox 9 5ooodx3v 1,-,ox nTri 91 nX.ol d no Sc2x)ox zd1Lp 311
o
32 k2 'pox (1.1)01no il..)yo no 411 370X A01 AX)110C31, A9 3A131X31.02 T132.1.5noyo1omD0 `5X1911 13 Sent A919)0
d no.RoDo
5)o(t) 53 ALC1
nrp
r1n9
5myy39 3191 33
17ox
not not,L3tynod
17ox
x)ovich
nonk
'3A.,(Ald31.c.
x39) 3md
42
31.
m01.r123y90d tn13113
vox
31
ntD3d
not
1on11 57orfyr13a
daL 59
clod.a,DI x mosAo.nrlo
nxTod no
f+d `1017071
not
AT
A02
niao no
3120
A?
r(3t
3
mdx1T19 6).A.9y A91 1\01\2:U0V 1700923101E 03 IV13
.c
anp OD7p DO ITO AO ca.t./..71 11L3 c'oyyolc.
foD3th Omcoonx, k 'Don
3190
602.1%.3T1
(101 .3.47-1
AT
50.vo0x3v
91
A311
&or,
10t9 5(2
d A101:4 AO `tyrn)pyX).17kX
1R70 n0
r19114
xf 3.1.,D3dld ood
"nolk.otpoar.
1>ox
3119
loi.7o1rbpd1
not
2rx
n? io23y-docbD)?
cn2
01 A31 IL
J )olrd-
5oino0y321.7?
.)ox 3n70o1op n3A. nTrio no
901901
31.00093'( d 4A0 91 31
xat.
7e
not.
vpo
non
A91
soyrdx3v
d
NO
x71c99 not. 90n2A.Lov x 'CO 30X32 )0T1X3)0 ITy90 5 31XpR11A10 Al '10 n XDo 9
A91 rieLovo ,1311 nolr-pc &3(t7131t.3
'50A3T1 11ox 5909 3/
Ati:X601A0170X3
V A0A2)J.0
5o2 2-,ox 01901 )od1.r1R .)olA0 .s dra 2o )oll\JOIL x)).. 201.70X
AO o 59molzdi la(trbar.3avf 31(10 (,91
Cp
OD
(,10
3190
A2.3X3
Aik.3
(1.
101A37i
nod3ost3y33 '3xon33 nxid71or111od1L nki tkl(-9D AXYjd /coo no az. d 59 01
qdi
5k1 5f/16f rricoqf 5k1 901 non2Uov drioi 5k oic k n37-11,o_o o
of 8g 'II 'Is
1)1'
'A
.)xa
ifl
) (g-g
4ZEZ
rIbstl)
`(ti
'd)
(bs
AV1 `III 'CI 'I 59"2:46 33 c'dql
6k901Y FL? 21 d1L, a
"DoDrioxolc,o
312LR
91
OE
re(
mopod no
6711:3212
not
'pox 7oi.
g.F.
101972L
3dzy3nnD
'AM9t/.101C
Og
A7033cYX
X90
THAvi
ET
it Tiro 90
01901
OT
Ak1 901
7012
VOX
91
ES
"d
5021.
d$
5ort)9
Of,
321.
41A 0 rIA
.radLoxtn3
1X)X
99170X3 Am301L
11Attty AC91
VOX
'n02y37130 01 33 5o1Tya.t..
clop Amytpe(7p 51o29at.
691)on
www.dacoromanica.ro
693
mai pe urma vor ajunge ei insisi robi, caci vor famine Para aliati. Exc. UG 48
(p. 402). 3. Prin forts Decebal n-a izbutit. Dar era cit pe aci sa-1 ucid5 pe Traian 142
unei legiuni 144, a carui dirzenie o simtise in luptele purtate cu el si, dupa ce-1 10
convinse sa vina, cu gind sa -1 fac5 sa i se supuna, it prinse si-I intreba de fats cu
altii despre planurile lui Traian. Pentru ea [Longinus] nu voia sa marturiseasca
nimic, it tinu sub paza, dar nelegat. 2. Decebal trimise apoi un sol la Traian
si ceru acestuia in schimbul eliberarii lui Longinus
cedeze Ora 145 15
pins la Istru si sa -i plateasca banii care i-a cheltuit cu razboiul. [Traian] raspunse
cu vorbe indoielnice prin care voia sa arate c5 nici nu-1 pretuieste prea mult pe
Longinus, dar nici prea putin ; ca nici nu dorea s5-1 piarda, dar nici sal scape cu
sacrificii prea mart. 3. Decebal mai statea in cumpana, nestiind ce s5 facg. Dar 20
intre limp Longinus isi f Acu rost de otrava, cu ajutorul unui libert de-al sau si
frigadui lui Decebal ca are sa-1 impace cu Traian, pentru ca regele sa nu banuiasca
de loc ce are in gind si sa nu i se puns o paza aspra ; Longinus scrise o scrisoare
plina de rugAminti si o d5du libertului s-o duc5 lui Traian, spre a putea sa rgmina
care nu tiu cum sa-1 admir indeajuns. Minunate sint si celelalte constructii
ale lui Traian, dar acesta este mai presus de toate acelea. Stilpii, din piatrA
in patru muchii, sint in numar de dou'azeci ; inaltimea este de o suta cincizeci (le
picioare 148, in afara de temelie, tar latimea de saizeci. 2. Ei se afla, unul fats de
147 Lucrarea a fost inceputa Inca in primilvara anului 103 e.n., sub conducerea arbitectului Apolodor din Damasc.
148 Un picior avea 29 cm.
www.dacoromanica.ro
uiu
t69
SiIISSV3
nho
A39
511
91
horIc9yhonh? 01
[512] A01
di noao
no
)019:0X9 Ac012:0 nK 31 671)01011 OIL ("byy ?OX A,3 11.q 13Vph'T (.43100R 31
13c9ny1 oi3nA.? t
lhox
101/ 91 xrrin3s) k tf.Vil 0
porth?dihodhoa
g -E: ol 32
k 5oi..),oyal. nos. 2L A010 flO 01/.73 Xcto 119 FR nolnopoi 13d
1;ox) d)o1 pr.? n01D-9ya12 21193 no 1)0X 11/.3 el01910y2L1d1 (101.2:0 \(31L'"i.A.)O (13
NO0 119 91 31 h01721(2A319 X pf) 01 A01.Z1913!.1.11113 53 01 31 nth Omd 1)OYlf./.
;
A(91 el'l3X3
ACO 01 .0 noino nh193 -1j cb99 3S (a 53 A31.0 no 0.19-k1,
COX
nmnpodholkx i)ox 53 50,110(al. 510chho n0231-1 odaof no)dc9X "1)o1333yxho1rx moos noat pox d 0 501X)1932C9 1:0X 501)0.1.20)0d
31.9 pOX 01(101 53 Alts. hoikiouzyoZ Ski knsx_orizx 5 Ski
41)013e1.4.3.4..
c10 A N(72).311
)010 not
5rdskth3k '1102131. 'S
nonzlhod 11ox X3 nos,
X3 5no.l.h,oy31L noyhoil.37-1
nem.
cuf
ci
Mictoi nonori pon3rionak ,(9) 1.0(0y)3211/3 AttC1 0?0 /910X) elk 2th 9 ell noRp 9 hi clo nknTrlhonnR -1;o0phophp.A.O3? -9 o nori chrp.
AZ:120C) 50
5)0933 LtT1 31021. 5oin3.A.-k1L 201 noda.DL, 5o7-13.v01L 52.01 nhodp.
d31.1.),00ZX
ca.r.?
cbicoo
nhopniv
nodi
(41
3)(1367A
CY
`MAXI
`Vf
"T
I 6z2zd 59 3s
5ky02L12/3 nf,..n3x1D-dolhox
1o1s
5k1V1 5`ki
3'L 9th d 5z
DI',-
91
`,..130(91hod3a. lhox
ox
t/A
50ax7imnkxD
(p.c.3..,3 A394
n0) cp).
hophoiLTISLO
432 502
3x Lc.N(od) f1012)0 5?
9E
lrx 91
pox 59avo
nol3y3Drd noiciho
el31131l2RMX3
1)0X
koZln3
5oyx)dx3v
3s
Z )o01
41)0A0-Pcip
110X
ttf.
13Rh1l.3
)0C)
;31:0X Iltay 0
X3anp DI& tk
-c
50n3rb0
pox
101X100
Atkrkpd
o
M03;071(0d Xtp.t.ral 0 50 .loW7.A..? 0 pox 513y9a n?
^)027)c) 9 5 cjw..)0x
'faiDrA 11 23 00 rapt/. 3s X11O lo n01 nood3x3v (lodnhoDko 1011)0X 0112
&L!.i
A01 A10313.A.Ch0a A01 -k1L d 2e 5101. 51033)(19:0d (1012)0 X3X Ti 101 d1o.l A(1)1(;907rap0 A11 &Cr) A91 31 nOTIZIOIL 3rt13da.33 pox 01
)r) C) 50 C101210
?ndm `3 l'qx 53 01.210 11 0 Acil( A3T1 &ad AO 21. 0 Acly 30 1R A9 )01 3s. hou)0 va. =x1717111 lhox hoa.ka.od.A.rt JOn11, n2,3x.A.3n3 4hon37-1honq
A01
A0
Th0101L
Api '10
nmyhod-ri?
5nowy 31
cll.?
www.dacoromanica.ro
1-Ax
10131
695
si
a purtat razboi
mai vindecd, se repezi din tort (caci rana nu-1 istovise de tot) si se intoarse
la postul sau, prabusindu-se fara suflare, dupa ce a savirsit fapte marete. 30
3. Cind a vazut Decebal ca scaunul lui de domnie 152 si toatd Ora sint
in miinile dusmanului, ca el insusi este in primejdie 133 sa fie luat prizonier,
isi curm6 zilele 154. Capul sau fu dus la Roma. in felul acesta Dacia ajunse sub
ascultarea romanilor si Traian stabili in ea orase de colonisti. 4. Furs descoperite
si comorile lui Decebal, deli se aflau ascunse sub riul Sargetia 199, din apropierea 35
capitalei sale. Cdci [Decebal] abatuse riul cu ajutorul unor prizonieri si sapase
acolo o groapa. Pusese in ea o multime de argint si de our 156, precum si alte lucruri
asezase peste
foarte pretioase mai ales dintre cele care suportau umezeala
ele pietre si ingramadise pamint, iar dupa aceea aduse riul din nou in albia lui. 40
149 Pasajul respectiv nu s-a pastrat.
150 Vezi Fronto, nota 4.
151 Ofensiva a fost dusa si de data aceasta din cloud directii: Banat si Oltenia. In
acelasi timp, este posibil ca o armata romans sa fi inaintatSi dinspre Moldova (vezi 1st.
Rom., p. 310-11).
152 Dup61 un asediu cu lupte grele Si, poate, si datorita trildArii Sarmizegetusa a lost
cucerita ((vezi Patsch, Kampf, p. 109).
152 Pe chid fugea spre rasarit, probabil cu intentia de a se refugia la roxolani sau
bastarni.
154 Pe columna lui Traian este reprezentatil sinuciderea regelui, la rryliicina unui stejar
(scena CXLIV).
155 Povestea aceasta nu este confirmat5 de nici un alt izvor.
156 Pentru prada facuta de romani, cf. Criton, Geticele, 1 si vezi lucrarile intreprinse,
www.dacoromanica.ro
Ola
969
01(101
(01
31
)011)?T11
tEZ 4.EZ-9g
`MAXI
`Cy
130X
Th01011. AO .3.4.7141(.3
Ac9A33X3 701
VO S IS
.(7,7
53 'pl.
Amr. A(912X)
30e9
11 .is
LI 59d <2>
'91
)p
60
Ati.t9c1) 71(0)(3
A9"70:Md 53 &LP-
31 1:0X AMRAI
17023do3d1l Tdma.c. nmd70dd7Od
pox
A?
pox
1D0x73
pox
91:0x3
53030
oz,&oxybf
191(31
5.nod3r1ti1. A3D(qoa.t.3
3 el 517? 0 d 3 )0 31 pox 20lod .ply?)( (1011. VOX )oldcrri [(load LA.,/pcb.o? pox -orml
.0g-9, .0 1S OXR un. 09
OT loX)pri loldtyri
oloosyjncol(:.
c9Ez
d) .(E(W
-EC
1)0X X TIZ 5c101 5201(:0 X d 5(109 701 31 ky3 703. 70A23,11.T1011 -ORT
39
,1301!
4603y 13ox S7o1. 5cio29 1970T1tf.71020X10d7011 17OX 3.A. cld) 51)0d -30.4.311
51301301,03113d1L0y .3.0t/.3011..,33 91 31
107191119 A701L 01. Aoyki.n? -3A(19
73-03
0i
IS
31)(131% .101X 49eZ
'11
lzx d
0110 .544
'MAXI `9T C 31)70213X9314031
1701913y21
AMU)?
17099
t1.1.03 A3.0 A3
"34
1"
53 )01
3s 53
no3c3coZ t93x3 n0
707139
03
13193(00
7)0X
'MAXI
17Ox,
761(19
L131m71112./..9
not, noi)odID
59thr. mimpar.,
'MAXI
0112
00
gE
Of.
\(1L,X36.)2 .3..Xk 10
110X
`ZC
'e
Pap
.1.1C1IX
NO? 5r13702nI,
9'1
`9E7 .`9Ez-Lg
OR'(:)V
31
1,
'11
1S
FX 51Dr#V
13.9
91x1.13d1.D31,1ox
503.knm 5o1Dc1ov
Amt.
M13
.i)ox
(oDn31L1!7 5Lky2
591,c17o
50dariv A371 A(/..
Amdcuoix m-oXd32
3s
laL?
AWL k 5036 3191 A3TI 1 5k 570331..0d19
co/Dritn? 51309(90.)0130it
13ox
?R
(101 rioxmov norl?you 5oa.dop.a,DA?
ta..3oyyk19)
eLod31.D9
(1000270(3,1,
T1321. 51306
pox
06Z d) .(OTL
www.dacoromanica.ro
697
16
LXVIII, 16, 3. Intemeie biblioteci si ridica in for 157 o columna foarte mare,
atit [spre a-i sluji] ca mormint, cit si ca o dovada de maretie a lucrarilor din for.
Caci tot locul acela fusese muntos, iar el it saps atit cit se inalca columna 158,
printre cei care exercitasera pretura. Ajunse consul, si mai apoi guvernator
al Pales tinei. Din aceste pricini era foarte invidiat si. urit si de aci i se trase
157 Forul lui Traian a fost inaugurat in anul 112 e.n. (cf. Aulus Gellius, NopFile atice,
159 Toate aceste cheltuieli am-at importanta pr5zii dacice pentru tezaurul roman.
1130 Lusius Quietus a reprimat rilscoala iudeilor din 117 e.n.
1131 Fiind implicat mai tirziu intr-un complot impotriva imparatului Hadrian.
www.dacoromanica.ro
40
869
OIG V3 SIIISS
'xixq
nosrpo),..
Fx
(,9&371906,9
Lyy
Lixxl c
5)01A30Cb7132L
Td)02/..
(\oLosnoN 9 5oxdrix 501.1, 5)o39-y-, )pano 5k1) d111L? &13C,L311.0 -naon3y?x? 5o1r,00 2
3d3a &v.. 1.0I d AO )pcjthocj 51od nrt)pi, 31 1Lx 51om071oxdz1v i..o(1oR 51o1(1(39 noeviR &Waft()
"Lod, 101.r771
Spi
C1WC,:il
OT
'Ixxl
OT
5ooR
"D.0(pZni..93
'TT -[ 110,, 9 SoxdriN Sonancolny, n? La io3no1\tooll 31rx N(1(031. 10
`&3m311 revl pox 51)01 &COI mod:Ad:0d 5)031dD3d1t. X d tA. 11.)071 U.
Tr d2e.l. pox 3191 a d 5t) It:1r 1\9 oyce. 0 41\ lo A3Ti 5103XwriiinD AXD13.1.ci
0 LI
M7 0113/9 5013T1110a 52201L A013 4rX32,OR VOX X d )1)07it. 31 )0y,3 A l0 c
?)ox noddu nki...ornq noth-ohrinkyaL 9 `&9d) 53 31 At/%.1 MO1X:CV O1(3 X)19
1VX Sad)? &Old X) )0.111101.1 ip1.IV101(132/.1,0 31 m3D1p7131(ol.t. 13 1/.71 '1odyx
ixxl
tat
03
.n:qdynlo
7 lo 3s nknkd33 "1on37ictoipo
d3aLom 30 410R-.0(,10)1 1)0X AOXG13
)09 31 0202 no-IL -dkiv
3A. c5t.(.14,1;0
X MI1MOTIO "19cno9;01LDOILI0 pox 119
cg
5901
izx 5nod
5T1(1(oa1 LODX(NR
31 Snoyorloi,coo 5)o1.op1L 3-kx
5no1L1L.2,
in6.131)(
02
Ts
5c1011.10y
-Oaf
X932Lcl 0.1A0
d AO
310x
5nod313
5cio1...033y22.
www.dacoromanica.ro
699
ca acestia sa
. .
iazigilor si a marcomanilor si se rdzboi cind cu unii, cind cu altii, vreme indelungata 166 si aproape toaia viata, pornindu-si opera%iile militare din Panonia 167.
barbarilor. intr-adevar venisera atunci multi In el. Unii, sub conducerea lui
apoi si pe ceilalii.
care puteau sa lupte. Altii au primit si pamint : unii in Dacia, altii in Panonia,
iar altii in Moesia, in Germania si chiar in Italia. 5. Citiva, statornicindu-se
Regele partilor.
In anul 117 e.n., iazigii nemultumiti (cf. LXVII, 10, 3), in aliantri cu roxolanii
(SIIA, I, 5, 2) si ajutati de rriscoala dacilor (vezi 1st. Rom. p. 430 1), ataca din nou
163
Imperiul roman.
instalat
164 In anul 119 e.n, dttpri ce noul guvernator al Daciei, Q. Marcius Turbo
ciliar de imparatul Hadrian a dus lupte grele cu ei (vezi 1st. Rom., p. 349-350).
166 Pacea va dura cam o jumatate de secol (vezi mai jos).
166 Intre anii 166-180 e.n. Luptele au inceput ins& in anii 166-167 e.n. Pentru
cronologia for vezi RE, Suppl. IX, col. 555-61.
167 Ofensiva a inceput in anul 172 e.n., probabil de la Carnuntum.
168 Prima oars in anul 172, iar a doua oars in 179 e.n.
www.dacoromanica.ro
UI(I V') S IS S
00L,
prns
5011L3cL A2014 9 401 nooy!.i. n3-1 53 nG,.1 n7o3x7ov 109kx2o 1L(3 1S1 nob pox zi-,orltpd*Z 1:0X
TX nAd 'ill? 79X7)711109 "1100D3r()(!..y Lpi 53/n9k-a 3s ncoi.To i01L 3170x3401.n30 5703, 5)ox27.onnik. 1-kx 5co1, 57ozpo1L m1. 111\371(poi 50? pox (k1 ncoa.
monodnolspom roodmX 520i 51oy1L9 lon3T1o9k1.x 531fooDtpx7n 3S 33x3
10 1dx.t.3oy 5non 1-ox A[,(.1, nxix)ov rqR(Io no114. ? -nnolan
531.n70D33v
of 1011/4. lf.r1 pox 9 Skrit,itym 5330kdoth 570thD 53 nt,ca. &DI &Is. loavo nnox(j)n?
`t.t13017093 01.n303=.3 52o1.ici70 ku 51on3r1oX3RDod1L 17ox coolL. n:o9k3,10dx3
319T fq3(A.1-1 113 norriT(ou. 5c1o1, 5noa31.,sw 59d2L. 5c1oi 5nor,orkod
"norda.c. OIL 7pyX 3g tiA not. noxchow 5)oin-kDr;32.3x1 Ipazoritf.dX 31 7011 d 970
n39 ?),., 11 n9x-kx 5cto1 3191 3yo1c. 901 n13d1oy 1rx nwdmX
popttimano
gi 53o1.nnorl 10 locoD)pdR
pox lolno e3r1 t701od1.L3 11 nm to1,noX931L9
`ixvi
`zI
'ti 1100
,loaudyvo
m2 5972414 31
lomom
og
9g
1700X
OS
9S
nri rox
'51x97-1 AIODtkpaq
www.dacoromanica.ro
cs
'nclo
701
Fiindea n-au oblinut aceste lueruri, au lasat zalog lui Clemens 174 fenieile si
copiii, punindu-si in minte sa cueereasca prin arme paminturile costobocilor 179.
Dupa ce i-au biruit pe acestia, nu au lasat nici Dacia linistita. 2. Lacringii 176,
insa, temindu-se ca nu cumva Clemens sa se inspaiminte si sa-i aduca pe astingi
in tinutul locuit de ei insisi, ii atacara de aceea pe mast eptate si dobindira o mare 10
20
LXXI, 13,1. ySi iazigii au trimis la Marcus soli spre a cere pace, fara sa obtina
insa ceva 18. Imparatul stia neamul acesta de rea crediata si deoarece fusese
sa is
jumatate din tinutul invecinat cu al lor, atunci cind, deli greu si cu intirziere,
173 0 populalie germanica.
174 Sex. Cornelius Clemens, guvernatorul Daciei intre anii 170-172 e.n.
175 Populatie dacica (vezi Ptolerneu, nota 42). Se pare (vezi RE, XI, col. 1505-1507)
ca romanii au iniOat sau macar au sprijinit aceasta actiune, ca represalii impotriva invaziei
costobocilor din anul 170 e.n. (cf. Pausania, X, 34, 5).
176 Populatie germanica.
177 Populatie celtica din Moravia. Aliati cu cvazii, urmasera exemplul acestora (cf.
www.dacoromanica.ro
vi
oIa saissva
aOL
01 31 nsynicl. Ski 5;ock2X Ski 0371 5z3do t3xti..fi0 31D(;,.? 5ctolcoo cpixo ma
pox 1 d )021 70IA0 5n03870ID 01L70 1. 90 disni, no &23xo1L7? pox 701. r3c3(-9X
31 5X)d9TH.f. Ski 11-113/.3 57o1 391d(-26)o Aod3a.odat.)
5901 31 5nodtP9 '0-1-1q)PM. .0xu nn 09 *d)
51p1
9
no 4(01A1dX3X31R
(0-
oiA3conni)
OT
dTA.,
o)ox
d$
axj
d)
`IXVI 'LI 'JO, 9 5'D'P}I 17ox It 703dn3 531"DTTIX3A A-'21ttn)o.mox irx Tdza.c. Ati.71C2A.A. n01 ZIAT Xd 0 non1m-01w, 5201
1 Tins)Arrailada
Oa
OE
R3ACID d CO3
5)ea.
&(13)C(19
13101L3
Of
17:Ac231,D1]c3
3sil.ri
Ge
Tdra.t. noxch,o1AT nyd;oy lti Mtc.ri 1dX3rl 591r701L Ma. dYriroa.t. .17o0D3D(OX
o1.nnodoc4 dT..l Lvri 533.boyyz.nox 52o1 51ounom (33319(7 3rx t,oc3319da.t.
((315nox1o9od1L 1936D 21 0 5nolti3y -17oit,c193yo1cci .)x2- Da E9 .d)
'6T T 11.0 9 5oxthohi 5clo1. *)3d1L (13 A9T10 5(10 AC91 AC9A03
4ixxl
o1.3X3 no
it roopilyou. It molsy?..tT it
9E
(91
9a
59(32.c. 701
no1R370
www.dacoromanica.ro
703
si-au indeplinit toate obligatiile. Trebuia sa se stabileasca la o departare de treizeci si opt de stadii 184 de Istru, hotarindu-se de asemenea locuri si zile anumite
pentru negot [cu romanii]. (Mai inainte vreme, [locuri 185 de felul acesta] nu
fusesera stabilite), S-a facut si schimb de ostatici. Exc. UG 61 (p. 410).
LXXI, 16, 1. lazigii, care avusesera mult de suferit, au venit si ei s5 cada la o
in telegere 186. Zanticos insusi Ii implora pe Antoninus. Mai inainte iazigii arunca-
sera in lanturi pe Banadaspos, eel de-al treilea rege al lor, caci trimisese soli la
imparat 187. Atunci insa au venit impreund cu Zanticos toti fruntasii. Li s-au pus
aceleasi conditii ca si cvazilor si marcomanilor, pe linga obligatia de a se stabili
la o departare de Istru cam de doug on mai mare. 2. Imparatul urmarea de fapt 10
sa i nimiceasca. Cita putere mai aveau Inca si ce mari neajunsuri pricinuisera
romanilor s-a vazut din Imprejurarea c ei au dat Inapoi o suta de mii de prizonieri 188, dupa ce multi fusesera vinduti, multi murisera si numerosi altii izbu- 15
tisera sa scape cu fuga. Au oferit indata, drept aliati, si opt mii de calareti,
dintre care cinci mii i cinci sute au fost trimisi in Britania. Exc. UG 61 (p. 410).
LXXI, 17, 1. Revolta lui Cassius 189 i a Siriei sili pe Marcus Antoninus sa
intre in tratative cu iazigii, in ciuda celor ce-si pusese in gind. Intru alit Il zguduira vestile primite, incit nici nu a mai scris senatului despre motivele care-1 20
indemnau s faca pace cu ei, cum avea obiceiul sa scrie in alte imprejurari.
Exc. UG 62 (p. 410).
LXXI, 18, 1. Iazigii au trimis soli 186 si au cerut unele inlesniri
potrivit
celor convenite. Li s-au facut unele eoncesii, pentru a nu fi indepartati cu totul.
Nici ei, nici burii n-au acceptat ins& alianta cu romanii, mai inainte sa fi primit 26
de la Marcus o incredintare Ca va duce razboiul pins la capat. Teama lor era ca
imparatul impacindu-se cu cvazii, asa cum mai facuse inainte vreme nu
cumva sa-i lase incurcati Intr -un razboi cu vecinii lor. Exc. UG 63 (p. 410).
LXXI, 19, 1. Marcus nu primea in acelasi timp pe solii tuturor neamurilor 30
barbare, ci dupd cum fiecare din ele merita fie dreptul de cetatenie, fie o iertare
a incercat sa ajunga imparat in anul 175 e.n., in urma unui fals zvon despre moartea lui
Marcus Aurelius.
www.dacoromanica.ro
40
Oia SIIISSN3
col,
-[ 5201110 510,690a
'llxxl
c
II 32.9
d AO
'197.7)993rEj
o 5020-th1oN
lovpox
9371
51x1p1(yo1i.
0.4313
Mta.coo
'5130k1p0 xrto
re(p
3X(923 93d2L-
50&371);)917-10X
?Ion
U.1
OT
ct
31.x.71
5037CAV
xx
5k990
0t
'llxvi
'8 y
C)31Lcat
eL?
201311
53.0
`E
'T
AEG
`IIAXV1 `9I
ny, 5o e32kri
na
3g en/ bdl7ox m1.nOi 5(101 octxx 510 k1-13\02L. sziAops) 3-,02,1odd 31 pox ID)? poicrd 1.371 ddrlo no pox twood3x d no r13yn?-rio 510 tvwybp pq? nth Sti. 5319931cri3 77ox 5(pi. 5noicodai. eLcolcoo 513d1.
`AXVI
OF
lrx
oi..nor,S.H, 3s
11,3
110p 53 (41
Srpov
S/ki
th d 45)00.1%0
0 Akx5Pd
lzx
59mnrox? arrcvcr1R
`IIIAXVI
17)X
AM2L
`CT
7 oinoi,
A01
13)16)? 9 491AV,
mhnoantpc(H
xcio
N(
5901
d70A.
11ox Ski..
ut
aninp
www.dacoromanica.ro
705
LXXII, 3, 1. Commodus a acordat 194 pace burilor, care trimiseserd soli. Mai
inainte cu toate ca ei au cerut-o nu o incheiase, intrueit aceia erau puternici,
LXXVIII, 13, 2. Daca in privinta lui insusi si a lui Adventus a respectat 202 25
195 Unii editori cred ca nu este vorba de cuvintul o allii )), ci de o alani n.
196 Aproximativ 7400 m.
197 C. Vettius Sabinianus Iulius Hospes, legatul celor trei Dacii in anul 180 e.n., a
dus lupte cu dacii liberi din afara teritoriului ocupat de romani. Se pare ca acelasi
Sabinianus s-a luptat si cu burii mentionati mai sus.
198 Este vorba de o dacii liberi * din afara granitelor provinciei. Cf. Oracolele sibiline,
XII, 180, care vorbesc de o dacii mar-* in regiunile de miazanoapte. Dupa L. Schmidt, Die
Ostgermanen, Munchen, 1934, p. 200, plecarea dacilor (din Ucraina apuseana) s-ar datora
migratiei gotilor de la Vistula spre regiunile pontice care provocase, cu ani in urma,
si invazia costobocilor (cf. Pausania, X, 34, 5).
199 Clodius Albinus si Pescennius Niger, viitorii imparati romani, s-au luptat cu dacii
liberi sau poate cu sarmatii, in anul 184 e.n.
2" Autorul ii confunda probabil cu carpii, deoarece la aceasta data (196 e.n.) nu mai
existau grupuri compacte de sciti care sa atace Imperiul roman. N-ar fi exclus (deli Schmidt,
op. cit., neaga aceasta posibilitate) sa fie vorba de goti, care apar in istoriografia antics sub
numele de sciti (cf. Dexip, loc. cit.).
201 Imparatul Caracalla a vizitat Dacia in anul 214 e.n. (cf. Herodian, IV, 8, 1 si
SIIA, 5, 4). Vezi si Ist. Rom., p. 454.
202 Imparatul Marcus Opellius Macrinus fusese in anul 217 e.n. prefect at pretoriului,
impreuna cu Oclatinius Adventus.
203 C. Octavius Appius Sabinus era guvernatorul Panoniei Inferioare, iar C. I. Septimius Castinius, care la sfirsitul domniei lui Severus fusese si el guvernator at Panoniei, ajunsese probabil sub Caracalla guvernator al Daciei. Vezi A. Stein, Die Reichsbeamten von
Dazien, Budapest, 1944, p. 66.
45
o. 1414
www.dacoromanica.ro
DIO CASSIUS
700
...
8Doug xaL Toi4 Mapxogtvouc cpf.Xouc OvTac daX41A0l,c cruyxexpouTc7.)v KoucCao)v pao-Ola Ilai,of30t1.apov xaTrlyopPevTa
LXXVIII, 27, 5.
...
xnpAcscicl..tevot.
www.dacoromanica.ro
707
10
204 March's Claudius Agrippa, guvernator al Daciei in 217-218 e.n. era concomitent
si legat in Moesia Inferior. Vezi Stein, op. cit., p. 67.
206
Advocatus fisci.
Porecla unui gladiator singeros, data si imparatului Caracalla dupa moartea sa.
207 Macrinus este invinuit ca a mink persoane de rang pretorian in functii de rang
206
consular.
208 Aelius Dacius Triccianus a lost guvernator in Pannonia Inferior in anii 217-218 e.n.
29 Legiunea II Parthica, care era asezata cu garnizoana linga Roma, pe colina Albanus,
www.dacoromanica.ro
20
CXII. HPSIAIANOT
II, 9, 8.
...
10 xxi. xpllaTerryircc !ler& 66cppovoq xoci, i7cLeLxo00, ioucri.c(c Tag dcpxo[Livot.c 7Cap6OIETO, Oesv cx6T05 Tip Ilv411.1.7r) Ty.,c7nerec ini Totc o6Tco
(.14):6c xct.T' x6Toi3 TEToAtlywlvouc ilyavcixTouv.
VI, 7, 6.
`Pi5vOc TE xo
...
www.dacoromanica.ro
llociovaq 7cocpatteif3cov
CXII. HERODIAN
(ISTORICUL)
II, 9, 8.
. . .
moartea lui Pertinax. tia ca toP soldalii din Illyricum tin minte vremea cind 5
Pertinax le fusese comandant 2. 9. Caci sub domnia lui Marcus, [Pertinax]
inal%ase multe trofee impreuna cu ei, [biruindu-i] pe germani 3, i in calitate de
comandant i guvernator al [ inuturilor] ilirice aratase intreaga masura a vitejiei sale in luptele impotriva vrajmasilor. El dovedise intelegere si bunt ate
fats de cei de sub acultarea sa, stapinirea lui fiind cump'fitath si blInd6. De aceea 10
soldalii ii cinsteau amintirea si erau miniosi pe cei ce indrazniserA o fapta atit
de cumplita.
IV, 7, 2. Plecind 4 din Italia si ajungind pe malurile Istrului, administra
pentru gimnastica trupului
partile de la miazanoapte ale imperiului, iar
conducea care i dobora din apropiere tot felul de animale salbatice. Nu 15
impagea decit rare on dreptate, dar avea multa pricepere in judecarea plingerilor, pronuntind hotariri bine chibzuite.
IV, 8, 1. Cercetind taberele de la Istru, sosi i in Tracia, care se invecineaza
cu Macedonia. Acolo se purta ea i cum ar fi fost Alexandru si, improspatind
amintirea aceluia in diferite chipuri, dadu porunca sa i se aeze tablouri si statui 20
in toate oraele.
VI, 7, 6, Aceste doua fluvii, Rinul i Istrul, sint cele mai mari din nord.
Unul strabate Tara germanilor, iar celalalt trece pe ling% peoni. Vara sint navi1 Viitorul imparat Septimius Severus era guvernator al Panoniei Superioare, in primii-
www.dacoromanica.ro
HERODIAN ISTORICUL)
710
oil Oipoug ply vaucE7Topov gzouct TO (Sel'Opov Mc POceoq -re xat 1TX&Toc,
Tor) 3i zet.E,tgivoc 7Tay6v-rec le.Y7TO Toil xptioug iv ITeatou az4g..taTt. xa0L7cnel'iovTat. '7. 'AvTLTunic 8E oUT() xat crTeppOv yEveTat. TO ?COTE ET.Opov
eoc 1..al 1.)..6vov t7C7COV OTCXcer.c xat noo-tv Ccv0p6.7To)v
5 Tok apScroco-Oat 06AovTac Ili) xc'cX7reLc Ere oc?Yrc7) iBE xotAa crxei.n1
cp6petv, "TeXixetc 8 xat 3LxiXAa.c, tv' ixx6q)avTec yup.v6v Te o-xelSoug
apcfc[Levot, TO oacap pipouaLv 6a7cep AE0ov. Co-Lc [Lev 8i1 Tetiv 7ToTa1.1,6.iv
aiST71.
www.dacoromanica.ro
711
gabile mu4umita adincimii si ldtimii lor. Iarna ingheatd din pricing frigului
si pot fi trecute Ware, ca pe o cimpie. 7. Valurile acestor ape se invirtoseazd
si se fac atit de tari, incit nu numai ca rezista la copitele tailor si la picioarele
oamenilor, ba chiar acei ce vor sa is apa nu folosesc urcioare sau vase mai maxi, 5
ci securi si sapdligi, ca sd taie blocuri de gheata si duc astfel apa Rua vas
ca pe un bolovan. Prin urmare iatd natura acestor fluvii.
VII, 8, 4. 0 .. . Ridica 5 armele impotriva voastra si a vitejiei voastre nu
germanii, pe care i-am biruit de multe ori, nu sarmatii care ne cer intot- 10
deauna pace 6. . .
6 Aluzie la luptele impotriva iazigilor si a dacilor liberi din anii 235-236 e.n.
(cf. SHA, Maximinus, 13, 3).
www.dacoromanica.ro
CXIII.
ITITI OA TTO T
x7Ipl'Accc, &6T.1U-
p6137) iv fIcicrpouq 7.7,c 'AxccEac Ira iAociac OpOcoc xca Oduc-res-ca ixei.
www.dacoromanica.ro
1 Deli in provincia Scythia (Dobrogea) au existat creltini, probabil Inca din primele
secole ale erei noastre, rolul apostolului Andrei (cf. Origene, Comentarii la Geneza, 24) in
raspindirea noii religii este indoielnic (vezi ht. Rom., p. 588).
www.dacoromanica.ro
CXIV. CIPIPENOTE
KATA KEAEOT
o-ocpco-
TcLaTetiovrac.
<01)ipe
34]
xat racrTeowil.ev
61/.7.v
ZcfctkoXt.v iv ExU0a.f.g (pact TOv IluOay6pou souov, xat aUTOv Hu0a15 y6 pa.v iv ' ITaXia . . . xai '0 p (pia iv 'Oapima.tc. . .
III, 34 [469].
xkvat, TOv , 1:.)g cpyrt.v 6 KiAoo4, OcA6vra xat Ocno0av6vTa OplcrxeLovTac, Tag PiTat.q cripoucn TOv
III, 54 [483].
20 OIXOTptPac
Le
...
www.dacoromanica.ro
CXIV. ORIGENE
S-a nascut la Alexandria in anul 185 si a murit la Tir in anul 255 e.n., fiind
until dinire primii si cei mai importanti scriitori bisericesti. Origene a scris
numeroase lucrari, care contin idei originale, ceca ce a facut sa fie declarat
erelic. Opera s-a nu s-a pastrat decit in parte.
Edith: Origenes Werke, erster Band, Buell IIV gegen Celsus, herausgegeben von Paul koetschau, Leipzig, 1899; Eusebius Kirschengeschichte herausgegeben von Eduard Schwartz, fanfte Auflage, Berlin, 1955; Origenes Werke,
elfter Band, Origenes Matthauserklarung II. Die lateinische nbersetzung
der Commentariorum series herausgegeben... von Erich Klostermann,
Leipzig, 1933.
Citi altii insa spun astfel de minun6tii, ca sa convinga pe eel care acultri
prosteste si sa traga foloase din ratacirea lor? Asa se zice ca a facut si
Zamolxis, sclavul lui Pitagora, la sciti si chiar Pitagora in Italia. . si Orfeu
la odrisi.
III, 34, [469]. . . Apoi, fiindca cinstim pe eel prins si mort, cum
spune Celsus, el crede K c6 noi am facut la fel ca getii care cinstesc pc Zamolxis. .
15
1 Filozof platonic din secolul al II-lea e. n., care eel dintii a combatut in scris
crestinismul.
www.dacoromanica.ro
ORIGENE
716
EK TOT r, TOMOT
TON S2PI DENOTE EIE THN
PENEEIN E EH PETIKO.N
[24] .
5
la cc 0 valiv
Ev
c`ac
Tc7A,
cp'
8E
arcnccaccv
ii nccpcfcaoo-cc
BE Ti )v Exue (ay.
neptlxst, Tip
Toci3-roc
e'Dovev, 'Av8pLcq
S2pcybec iv -rpiTcp -cotly TCOV ek )'V
ccpOiocv
10
www.dacoromanica.ro
717
dit in toata lumea, Toma, duo cum spune traditia, a primit [prin tragerc
la sorti] Partia, iar Andrei 2 Scitia 3. . . Acestc lucruri lc spune Origene in cartea
10
sciti, dintre care cei mai multi Inca n-au auzit 5 cuvintul Evanghcliei,
2 Pasajul acesta, atribuit lui Origene, pe baza indicatiilor Iui Eusebiu din Cezarea
(cf. Istoria bisericeascci, 111,1), vine in contradictie cu un altul din Comentarii la Matei, 39
(cf. infra). Explicatia pare as fie contaminarea a cloud surse diferite (o traditie anonima gi
Origene) in capitolul Iui Eusebiu, cum crede A. Harnack, Die Mission and Ausbreitung des
Christentums in den drei ersten Jahrhunderten, Leipzig, 1924, p. 109-110.
3 Nu se poate Lti Baca autorul anonim al acestui pasaj se refera la regiunile locuite
de sciti sau la Dobrogea (Scythia Minor), cum au incercat sa demonstreze unii cercetatori
(vezi J. Zeiller, Les origines chretiennes dans les provinces danubiennes de l'Empire romain,
Paris, 1918, p. 29), care cred ca se poate vorbi despre o activitate de convertire desfauratii
de apostolul Andrei in regiunile noastre. Cf. si Hipolit Romanul.
4 Din lucrarea aceasta, in 25 de carti, nu s-au pastrat decit unele Curti, dintre care
o parte doar intr-o traducere latind a unor autori necunoscuti.
Constatarea aceasta, care vine in contradictie cu pasajul de mai sus (cf. Comentarii
le Geneth, 24), infirm& afirmatia lui Tertulian (cf. impotriva evreilor, 7). Pentru problema
mult dezbatutil a izvoarelor literare ale crestinismului daco-roman vezi Pippidi, Contributii,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A6yov,
sau din Alexandria, care a scris Succesiunea [in timp a filozofilor] 5, in 6 carti i
Rationamentul lembeutic 6, din care cauza era numit i Lembos 7.
dintre cele mai bune lucrari asupra regiunilor pontice. Opera, care cuprindea de fapt material
5 Era o prelucrare rezumativa a operei cu acelasi nume a lui Sotion, care a lost
www.dacoromanica.ro
CXVI. AOHNA1OT
AEIIINOZOOIETAI
V, 50, p. 213 a. Baat.Adic MLOpt8c't-rric xpaTir, EV BLOuvEac xoct
T5ic avo) KOC7Cnoc3oxf.ac, xpaTiE 8e Tijc o-uvexoik 'Aufac and(alc C'Apt.
5 Ilocp.cpuAtac xat KLXLxiac. Kat Paaf.Aei.c Ev aUTOv 'Apt.tevi.opi xat
Hapai3v sopupopoi36L, 81.)vOcaTat. 8 TiLv nept Tip Maul:my xat TOv
5Aov IIOVTov xaTo)xLap.ivow i0v6v EV Tcep4iTpcp TpLo-ilupicov aTa&coy..
p. 213 c. AGO xai 7TpOc Tip Op4x-riv xat Tip Maxe8ovEav
p.eyc'aoc rcil.t7CETCa 6TpaTe7Te8a, xat Tee Tiig 'EUpW7ric &TCOLVTX 116p7)
10 OCOpOOC gig al'yrOv tLeTa.(3613X7(7.L. II&pet,at. yeicp npOq at'yrOv "Tpicri3st.q
oU p.Ovov ix TCov 'ITa.ALxiLv iOvE)v, &Axe( y.a.t rca.p& Kapm8ovEcov,
aup+tazei.v egt.o5v-rec in?. wfr T-7ic `P6p..11c civaipeo-Lv.
VI, 25,
p. 234 a. Tc7)v Si PaXaTe6v of Exop8Eas-ca xaAoUti.evoL
zpoo-Ov E.Liv aix eta&youaLv Etc -ri)v ooSTiiiv x6pav, A-n61.Levo. 8i Tip
15 dc?.AoTpta.v xat dc31.xoCivTec <TOv 6ipyupov> oU 7TOLpocAeinouat. p. 234 b.
TO 8' gOvoc a?) ci;Sv iaTt. tLiv Ae4avov Tc7)v ETOG Bpivvou o-TpaTeuo-atilvow int TO AeXcpLxOv p.avTeZov PaAaTi5v, Ba0av&TToc 86 Tt.c
20
TooTou zdcptv
VI, 272
25
. . .
cplat
aeLva 7:oLoi3aLv.
rcoAAol xoct
...
'A04-jvlaLv
ETo a
yev6a0a.t.
www.dacoromanica.ro
1!)7T0
IV, p. 375)
A7ili.tirpiou Toy
CXVI. ATHENAIOS
uncle lacune: lipsesc ctrtile III gi o parte din III si XI. In cele 15 carti
pastrate ale lucrarii, fag de eels 30 initiale, autorul consemneazt numeroase
gtiri si citate, scoase din diferiti autori, Indeosebi comediografi. Uncle citate
sint luate din istorici, biografi, poeti etc., iar altele provin din alti compilatori.
Materialul este totugi pretios, deoarece o bunt parte din izvoare s-au pierdut,
iar Athenaios a lucrat cu pasiune gi cu grija.
Editia: Athenaei Naueratita,e Deipmsophistarum libri XV recensuit Georgius
BANCHETUL iNTELEPTILOR
V, 50, p. 213. Regele Mitridate a stapinit atit Bitinia, cit si Capadocia de
sus, apoi si intreaga Asie, fara intrerupere, pins in Pamfilia si Cilicia. Alcatuiau
garda lui personals regii armenilor si persilor si dinastii marunti din jurul Lacului 6
Meotic si ai popoarelor care locuiesc intregul Pont, pe o intindere de treizeci de
mii de stadii. . . p. 231 c. Din aceste motive el trimise impotriva Traciei si Macedoniei numeroase osti mari si toate regiunile 1 din Europa au trecut laolalth de
partea lui. La el au venit soli nu numai de la neamurile italice, dar si din partea 10
VI, 25, p. 234a. Dintre galati, cei numiti scordisci nu introduc aurul in tam
lor ; argintul insa, cind jefuiesc alte tinuturi si le pagubesc, nu-1 tree cu vederea.
p. 234b. Neamul galatilor este o ramasita a galilor, care sub conducerea lui 15
Brennus au atacat sanctuarul de la Delfi S. Un conducator Bathanattos i-a
stramutat in locurile de linga Istru 4. Dupa numele acestuia, si drumul pe care
s-au intors it numesc Bathanattia, iar urmasilor lui le spun si ast5zi batanaIi )). Ei au refuzat aurul si nu-1 aduc in -cam lor, pentru ca din pricina lui 20
indurasera multe si grele neplAceri. In schimb se folosesc de argint si, pentru a-1
obTine, savirsesc multe grozavii.
VI, 272c. Ctesicles 5, in cartea a III-a din Cronicile (FHG, IV, p, 375) sale
scrie. . . cg s-a facut la Atena
de catre Demetrios din Phaleron o numara- 25
1 Coastele europene ale Mririi Negre gi ale Bosforului (cf. Apian, Mitridate, 15, 52
gi 62, 291).
2 Autorul it confunda probabil pe Mitridate cu unul dintre regii din timpul celui de-al
doilea razboi punic, adica cu Filip al III-lea, cu Antioh al III-lea sau chiar cu Prusias I
al Bitiniei.
3 Cf. Trogus Pompeius, XXV, 1, 2 gi XXXII, 3, 6.
4 Cf. Strabon, VII, 5, 2 gi VII, 5, 12.
5 Istoric despre care nu se tie cind a trait (sfirgitul secolului al III-lea i.e.n. ?).
46
o. 1414
www.dacoromanica.ro
ATHENAIOS
722
v.upt&soc
6
Tc7) Tcept .7-c6pwv (4, 14), xt.Xiouc gxcov otxbrocc illicsOcoo-ev ceyrok Etc
Tac dcpyupeta E(.004.0,C 'rep' Opaxi icp' (T) Of3oAOv ixdcaToo TeXav T.7);
kckpotg, p. 272 d. 'AptaToTa.% 8' kv Alycv7iTe6v noAtTeto,c xat nap&
Oi 8' kv Tcil
NciAcp
7toTati.6:3 yLv6vevot.
T(.7)
xaTat
yAOcvL3t....
XII, 536 d.
xocXougvcov
xaX6g.
26
T4r)
www.dacoromanica.ro
723
altul chiar mai multi 9. Fiecare dintre sclavi, in vreme de pace, lucreaza la
10
muncile cimpului, iar in timp de razboi, ei alcatuiesc unitati militare, avind drept
comandant pe propriul for stapin >>.
VII, 88, p. 311f. . . Latosii", pesti ce se afla in fluviul Nil, sent marl si au
peste doua sute de livre. Acest peste cu solzii stralucitori e foarte gustos
16
in Istru. .
www.dacoromanica.ro
20
25
30
2. ME [CEMBPIA]
9. TPICCO
10. KAAAATIC
6. AIONTCOITOAI
7. TYMOT
6 8. BTBONA
11. AIVIAAIATNA
12. CTPATONO
1.3. TOMEA X("if MA FT
www.dacoromanica.ro
si
Editii: Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Guethner, Paris, 1926, p. 330; I. Mititelu, Itineraria Romana. Le Bouclier de DouraEuropos, in # Buletinul Societatii numismatice romine , XVXXII (1943),
p. 78-91.
2. Me[sembria]
....
6. Dionysopolis
7. Timum
8. Bizone
9. [Capul] Tirizis
10. Callatis
11. Amlaidyna
12. Stratonis
13. Tomis 1
e chrismon indicind existenta unui episcopat la Constanta. Interpretarea este cu totul fante-
zista, deoarece la data aceea religia crestina, fiMd un cult oriental oarecare, pe nici un
itinerar nu putea figura sediul vreunui episcopat, real sau fictiv. Celelalte semne sint
interpretate ca un fel de dig, care ar arata existenta portului.
www.dacoromanica.ro
726
SCUTUL DE LA DURA-EUROPOS
14. OATMTPTA MO A
15. ICTPOHOT I' MA U,
16. XocAyox
www.dacoromanica.ro
727
2 Mititelu crede cA a vorba de riul Istru, iar r care urmeaza este o abreviere pentru
yij C pamint * si inseamna deci 6 loc de trecere 0. Cumont nu vede pe r si crede cli e vorba
www.dacoromanica.ro
alii non extingui, sed beatas magis fieri. Apud plurimos luctuosa
sunt puerperia, denique recens natum fletu parens excipit: 3. contra
10 versum laeta sunt funera adeo, ut exemptos gaudiis prosequantur.
Uxorum numero se viri iactant et honoris loco iudicant multiplex
matrimonium. Quae feminae tenaces sunt pudicitiae, insiliunt defunctorum rogos coniugum et, quod maximum insigne ducunt castitatis,
www.dacoromanica.ro
CXVIII. SOLINUS
A trait in secolul al III-lea e.n., cam in jurul anului 250, si este autorul
opusculului Culegere de fapte memorabile, pentru care a folosit indeosebi Istoria
naturals a lui Pliniu cel Batrin. Materialul este rinduit geografic, in asa fel
incit scriitorul porneste de la Roma si prezinta informatii din regiuni tot mai
indepartate din Europa, Africa si Asia. Criteriul de alegere este caracterul
frapant, am putea spune senzational, al stirilor. Se vede ca autorul a vrut sa
scrie o carte placuta i sa lase un monument de eruditie, in care el reproduce
doar stiri din izvoare deja cunoscute.
Editia: C. Iulii Solini Collectanea rerum memorabilium iterum recensuit
Theodor Mommsen, Weidmann, Berlin, 1895.
15
tuite din pricina uriteniei lor isi cumparg cu zestrea lor sotii cu care se
marita. 5. in timpul prinzului sotii inconjura vetrele, arunca in foc sgminta
din buruienile pe care le au si, dupd ce sint loviti de mirosul acestora, cu simturile amortite, simt o veselie asemangtoare cu betia. 6. Acestea sint cele in 20
leggturg cu obiceiurile, iar despre locuri
www.dacoromanica.ro
730
s OLINUS
www.dacoromanica.ro
731
Ina lt de vase mii de pasi 2 ; regiunile din spatele acestuia sint locuite de geti,
sarmati, sciti si multe alte neamuri. 8. Pe Ormul pontic locuieste neamul
sitonilor, care este socotit in rindul celor mai de seama neamuri, deoarece acolo
s-a nascut cintaretul Orfeu... 11. In partea stapinita de scitii plugari 3 a fost
celebru pe timpuri orasul Gerania 4 (barbarii it numesc Cathizon), de unde se
spune Ca au fost izgoniti pigmeii de care cocori. 12. Se stie in mod lamurit
c in tinutul de la miazanoapte zboara foarte multi cocori iarna. .. 23. Hotarele
Traciei sint dinspre miazanoapte Istrul, dinspre rasarit Pontul si Propontida,
iar dinspre miazazi Marea Egee.
12, 3. Aceste adincimi [ale Pontului Euxin] au foarte multi delfini, care
pricinuiesc in fel si chip uimirea noastra. Inainte de toate, nu exists animale
10
de mare mai iute, asa ca de multe ori, in salturile lor, ei sar peste pinzele
corabiilor...
12, 13. in Pont sint foarte multi toni, cad ei aproape ca nu se inmultesc in alte Orli si nicaiel:i nu cresc mai repede ca aici, si anume din pricing 15
ca apele sint mai dulci. Patrund aici primavara, intra pe linga tarmul drept
si ies pe ling5 cel sting: se crede ea ei fac astfel, deoarece vad mai bine cu
ochiul drept decit cu cel sting.
13, 1. Istrul izvoraste din muntii Germaniei, pornind dintr-un munte care
se afla in fata rauracilor din Galia. Primeste saizeci de afluenti aproape loci 20
navigabili ; se vars5. in Pont prin sapte brate 8, dintre care primul este Peuce,
al doilea Naracustoma, al treilea Calonstoma, al patrulea Pseudostoma, cad
Borionstoma si apoi Spilonstoma 6 sint mai domoale decit celelalte, iar al
saptelea este lenes si ca o mlastina, asa ca n-are cum s fie comparat cu un
fluviu. Primele patru sint atit ,de mari, incit pe o lungime de patruzeci de 25
mii de pasi 7 nu se amestecii cu apa marii si-si pastreaza neschimbat gustul
de apa dulce. 2. in tot Pontul grit foarte multi brebi, pe care cu un alt
www.dacoromanica.ro
35
CXIX. DE :: I II II 0 E
20 (14) SCRIPT. HIST. AUG. XXI, 16,3: sub his (sc. Balbino
et Maximo) pugnatum est a Carpis contra Moesos. Fuit et Scythici
belli principium. Fuit et Histriae excidium eo tempore, ut autem
6 Dexippos dicit, Histricae civitatis.
www.dacoromanica.ro
CXIX. D E X I P
atacul herulilor asupra Atenei. A scris trei opere mai de seams, din care ni
s-au pastrat numai fragmente: Sciticele (o istorie a gotilor), o Grouted universals
si o Istorie a diaclohilor. Prima incepea cu anul 238 e.n. si mergea aproximativ
pina la anul 268 e.n. Autorul si-a luat ca model pe Tucidide, dar a avut un
stil obscur si greoi.
Editia: FGrHist, IIA, p. 456-466.
Fr. 20 (14) Scriptores Historiae Augustae, XIX, 16, 3. Sub acwia (adica
Balbinus si Maximus) 1 carpii 2 s-au luptat 3 impotriva moesilor 4. Tot atunci
a inceput si razboiul cu SC411 5 si tot in aceea0 vreme a avut loc i distrugerea 6
Fr. 22 (16). Georgios Syncellos, p. 705, 10, Bonn. Scitii, numiti goti, au
trecut in numar mare fluviul Istru, pe timpul lui Decius 7, i au pustiit teritoriul
stapinit de romani 8. Ei au impresurat 9 pe moesii 10 care se refugiasera la Nicopol. Dupa cum povestqte Dexip, Decius 11 i-a atacat si a ucis treizeci de mii
de oameni 12, dar a fost invins 12 in lupta, incit a pierdut i Filipopol 14, 10
1 In timpul imparatilor Maximus si Balbinus (vezi Vulpe, Dobroudja, p. 263)'.
2 Vezi Ptolemeu, nota 31.
5 Adica cu gotii, care au invadat Moesia impreuna cu carpii. Numele de sciti dat
gotilor se explica prin asezarea for geografica criteriu folosit de istoriografia antics tirzie
si de cea bizantina, care va da nastere la multe confuzii.
6 Cercetilile mai recente au arhtat insa ca Histria a continuat sa existe
lucru atestat
de texte epigrafice si dupd aceasta invazie (vezi Pippidi, Contributii, p. 221-222 si
E. Dorutiu, Zur Frage des Zeitpunktes der Zerstorung Histrias im 3. Jahrh. u.Z., in <( Studii
1963, p. 127-146.
9 Dupd ce gotii fusesera respinsi de la asediul orasului Novae.
1 Locuitorii din Moesia Inferior.
11 A domnit intre anii 249 si 251 e.n.
www.dacoromanica.ro
dIX3G
fEL
pox
(V+1
m-oz.
gZ
(80 DXH
is
)9
DHIVILLS
5(-09v9rd
(r
ct
U.a.
?gt.I.Ti
LZ (OZ)
)03X
0.6
not,?xcom?
nLt1. Aff.cby3v?
kayo
Ma,
(101L1L3y10 -5co3y91L
037-1 9 Sold
codda
novvirriv,
13you
h3
A.3 13 0
Av.] 5U.I.
is
DooD?A?A.
20
I.tcg
31c3
Innol?y Aolovn(1t,
rx
01
A.9
W7i0
(p)
arm' enuina.too
www.dacoromanica.ro
735
care a cazut in mlinile gotilor. Cu acest prilej au pierit multi 15 traci 16. infruntindu-i 17 pe scitii care se intorceau la casele lor, insusi Decius, acest vrajmas
al lui Dumnezeu 18, a fost ucis 19 intr-o noapte la Abrytos 20, in locul numit
Forum Sempronii, impreuna cu fiul sau 21. Iar scitii s-au Inapoiat acasa cu
foarte multi prizonieri si prazi 22.
SCITICELE
Fr. 25 (18). Excerpte din Stratageme 4. Din istoriile Iui Dexip. Asediul
[orasului] Marcianopol. Localnicii spun ea orasul Marcianopol a fost numit
dupa sora Iui Traian 23, Marcia. Scitii 24 socotind ca acest oras 25 poate fi usor
luat cu forta 25 . . (2) cei din cetate insa pregatisera mai demult 27 cele necesare 10
pentru un asediu, iar Maximus, un barbat care se tragea dintr-o familie sAraca,
dar care isi petrecuse viata cu filozofia, era pregAtit sa indeplineasca nu numai
indatoririle unui comandant, dar si pe cele ale unui bun soldat ; el incuraja pe
toti... (6) Astfel loviti si nefiind in stare sa raspunda moesilor in acelasi fel, 15
din cauza crenelurilor si a garzii de la porti, obositi de lovituri, scitii nu mai
erau in stare sa reziste si s-au retras fara sa obtina nimic.
Fr. 27 (20). Excerpte din Stratageme 5. Din istoriile lui Dexip. Asediul
[orasului] Filipopol. (1). Filipopol, un oras la granita dintre Tracia si Macedonia, este situat pe riul Hebru. Se spune ca Intemeietorul 28 acestui oras a 20
fost Filip, fiul regelui macedonean Amyntas, de la care si-a prima si orasul
numele. Scitii au atacat acest oras foarte vechi si mare si 1-au asediat 29 . . . (11)
Tracii au taiat 1nsa o parte a zidului, de marimea unei portite strimte, si prin 25
aceasta an carat toata noaptea pamint in oras. Atunci scitii, nemaistiind ce sa
faca, an hotarit sa piece de acolo. 8i astfel a luat sfirsit 30 asediul
15 Ammianus Marcelinus (XXXI, 5, 17) vorbeste de 100 000 de oameni.
16 Locuitori ai Traciei.
17 La inceput cu oarecare succes, intr-o prima lupta de linga Nicopol.
is Imparatul daduse in anul 250 e.n. un edict impotriva crestinilor.
19 In iunie 251 e.n.
29 0 inscriptie recent descoperita permite identificarea acestei localitati cu Razgrad
(Bulgaria), vezi T. Ivanov, in # Serta Kazaroviana n, II, Sofia, 1955, p. 169 186.
21 De fapt acesta murise mai inainte in lupta de linga Nicopol.
22 Pentru tot episodul, vezi Vulpe, Dobroudja, p. 268-269.
23 In cadrul actiunii de romanizare a provinciilor sud-dunarene.
24 Pentru aceasta invazie gotica, care a avut loc in anul 248 e.n., cf. Iordanes,
Geticele, XVI.
25 La data aceasta Marcianopol era un oras infloritor, cu ziduri puternice, care peste
putin timp a devenit capitala Moesiei Inferioare.
26 Se pare ea abia cu prilejul acesta a fost distrusa si Histria (Ist. Rom., p. 562).
Vezi si nota 6.
27 Zidurile fusesera intarite din ordinul guvernatorului Tullius Menophilus (238-241
e.n.). Cf. Petrus Patricius, fr. 8.
28 In anul 342 341 i.e.n.
29 Vezi nota 24.
8 Si victoria lui Decius de la Nicopol (vezi nota 12), impotriva grupului condus de
Cniva, a contribuit la retragerea gotilor; dar dupa ce acestia s-au unit si 1-au invins pe
Decius linga Beroea (vezi nota 13), gotii s-au intors cu totii, reusind (vezi nota 14) sa
ocupe orasul Nicopol (vezi Rappaport, Die Einfalle der Goten in das riimische Reich bis
auf Constantin, Berlin, 1899, p. 40).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Tabula Peutingeriana este o harta a drumurilor mai importante din antichitate. Umanistul Conrad Celtes a depus manuscrisul in anul 1507 la consilierul
Conrad Peutinger din Augsburg. Dupd multe peripetii exemplarul a ajuns in
biblioteca imperials din Viena. Locul de provenientd al manuscrisului a rdmas
pind astazi necunoscut, iar din cele 12 foi ale sale, prima a dispArut, aa incit lipsete inceputul cu titlul i numele autorului, Exemplarul pAstrat este o copie din
secolul al XI-lea sau al XII-lea. Tabula Peutingeriana, care a fost intocmitil pe
baza itinerariilor i a unei harti a Imperiului roman, nu este o lucrare oficiald i
nici macar completd, prezentind lipsuri fata de Itinerariu lui Antoninus. Relieful
este redat schematic i liniar, deoarece nu era socotit un lucru important ; doar
punctele de trecere pests fluvii sint indicate. In schimb se gasesc drumurile
principale ale intregii lumi civilizate cunoscute pe atunci i in special cele din
Imperiul roman din epoca sa de extensiune maxima. Impartirea provinciilor
variaza cind e data dupd sistemul lui August i Traian, cind dupd cel al lui
Diocletian. Cele trei a capitale * i opt orw foarte man sint reprezentate cu
mai multe turnuri i ziduri. Oraele mari au cloud turnuri, iar cele importante
din punct de vedere comercial au cerculete pe turnuri. Localitatile balneare
sint reprezentate prin dreptunghiuri i au marcate in centru un bazin. Uneori
o. 1414
www.dacoromanica.ro
738
Col. 506-512.
VIII. 2, Trasmarisca XII
Nigrinianis XIII
Tegulicio XI
Durostero XVIII
3. Sagadava XII
Sucidava XVII
Axiopolis XVIII . M n
Calidava XVIII
Carsio XXV
Bereo XXI
Troesmis VIIII M M
4. Arubio XXVI
Noviodum XLI
Salsovia XXIIII .
Ad stoma LX
Histriopoli XL
Tomis XII
MI
Stratonis XXII
Callatis XXIIII
Trissa XII
3. Bizone XII
Dyosinopoli XXXII.
Col. 542-545
VII, 2. Lederata XII
3. Apo fl. XII
Arcidava XII
Centum Putea XII .
Bersovia XII
Azizis III
4. Caput Bubali X
Tivisco
Col. 546-551
VII, 3. Faliatis XX
4. Tierva XI
Ad Mediam XIIII..
Pretorio IX
Ad Pannonios IX .
Gaganis XI
Masclianis XIIII ...
Tivisco XIIII
5. Aguavi(a)e VIII
www.dacoromanica.ro
739
de-a lungul
Iarmului
3. Bizone
Dionysopolis
Dun'arii].
[Drumul de
VIII, 2. Transmarisca
Tibiscum]
Candidiana 1
Tegulicium
Durostorum
3. Sacidava 2
Sucidava
Axiopolis
Capidava
Carsium
Berge
Troesmis
4. Arrubium
Noviodunum
Salsovia
Ad Stoma 3
Histria
Tomis
Stratonis
Callatis
Tirizis
12 [mile]
13 [mile]
11 [mile]
18 [mile]
12 [mile]
17 [mile]
18 [mile]
18 [mile]
25 [mile]
21 [mile]
9 [mile]
26 [mile]
41 [mile]
24 [mile]
60 [mile]
40 [mile]
12 [mile]
22 [mile]
24 [mile]
12 [mile]
la
12 [mile]
32 [mile]
Viminacium
VII, 2. Lederata
3. Apus flumen 4
Arcidava 5
Centum Putci 6
Berzobis 7
Aizizis 8
4. Caput Bubali 9
la
12 [mile]
12 [mile]
12 [mile]
12 [mile]
12 [mile]
3 [mile]
10 [mile]
Tibiscum 10
11. [mile]
14 [mile]
9 [mile]
Ad Pannonios 13 9 [mile]
11 [mile]
Gaganae
14 [mile]
Masclianis
14 [mile]
Tibiscum 13 bis
8 [mile]
Acmonia
Praetorium
1 Acesta pare sa fi fost adevaratul nume al localitatii, asa cum apare in Itinerarium
Antonini vi in Notitia Dignitatum. Citarea localitalii Nigriniana i la Geografui din Ravena
se datoreste modelului comun folosit de cele cloud harti, tar confuzia s-a facut probabil fiindca
ambele nume indica culori care sint si antonime. Pentru o alts interpretare (nume succesive
ale aceleiasi localitati) vezi I. Velkov, Tpadbm e TpatcuR u gattun npe3 Kamm anmuquocm,
Sofia, 1959, p. 88, n. 9. Pentru localita/ile din Dobrogea vezi Itinerarul lui Antoninus.
2 Localitate situata Intre Capidava i Carsium, care e amintita si de Notitia Dignitatum, XXXIX, 12. Probabil ca asemanarea cu Sucidava a contribuit la gresita ei plasare.
Vezi Gr. Florescu, in In memoria lui Vasile Pdrvan, p. 498 si urm.
3 La Gura". Localitate situata pe bratul Sf. Georghe, ca si Salsovia care o precede.
Pentru incercarile de localizare vezi Vulpe, Dobroudja, p. 301, n. 4.
4 Riul Apus". Pentru localitatile din Banat vezi repertoriul lui B. Milleker, Damn-
to Vezi C. Daicoviciu, in An. Com. Mon. Ist. Trans.", II (1929), p. 315; Borza, op. cit.,
www.dacoromanica.ro
HARTA WI PEUTINGER
740
Ponte August! XV
Sarmategte XIIII 11
Ad Aquas XIII
VIII, 1. Petris VIII!
Germizera VIIII
Blandiana VIII
Apula XII
2. Brucla XII
Sa linis XII
Potavissa XXIIII
Napoca XVI .... Vit
3. Optatiana X
Largiana XVII
Cersie IIII
Col. 551-556.
VII, 4. Egeta XXI
Drubetis XXXVI
Amutria XXXV
Pelendova XX
Castris Novis LXX
VII, 5. Romula XIII
Acidava XXIIII
Rusidava XIIII
Ponte Aluti XIII
Burridava XII
Porolisso
www.dacoromanica.ro
16
2. Brucla 20
Salinae 21
Potaissa 22
Napoca 23
3. Optatiana 24
Largiana
Certiae 25
Porolissum
13 [mile]
9 [mile]
9 [mile]
8 [mile]
12 [mile]
12 [mile]
12 [mile]
24 [mile]
16 [mile]
10 [mile]
17 [mile]
4 [mile]
26
741
VII, 4. Egeta
Drobeta 27
21 [mile]
36 [mile]
Ad Mutrium 28 35 [mile]
Pelendava
20 [mile]
Castra Nova 29
70 [mile]
Romula
13 [mile]
Acidava
24 [mile]
Rusidava
14 [mile]
Pons Aluti 30
13 [mile]
Burridava
12 [mile]
VIII, 1, Castra Traiana31 9 [mile]
Aretula
15 [mile]
Praetorium
9 [mile]
Pons Vetus 32
44 [mile]
Caput Stenarum33 12 [mile]
Cedonia
24 [mile]
15 [mile]
Acidava
Apulum
14
Podul lui August ". Pentru localitatile din Dacia ei mai ales din Transilvania vezi
C. Daicoviciu, Transylvanie, p. 126-138 ei M. Macrea in 1st. Rom., p. 359-369.
is Vezi C. Daicoviciu, in Dacia", I, p. 224-263, IIIIV, p. 516-556; VIIVIII, p. 310.
is , Ape ". Vezi G. Teglas, in
ATRTE ", III (1883-1884), p. 65-66, ill.
17 ? Vezi N. Gostar, Inscripfii,si monumente din Germisara, in Contribulii la cunoaterea
reg. Hunedoara, III (1956), p. 5-99.
La (riul) Motru ". E posibil ca numele sa fi fost Amutrium cum apare la Ptolemeu
cap. IV, precum 9i rapoartele de sapaturi ei notele personale ale aceluiaii, pastrate in manuscris la biblioteca Academiei R.P.R.
29 e Taberele Noi , localitatea aceasta n-a putut fi precis identificatk kir distanta
de 70 mile plat la Romula se potriveete cu Ad Novas pe Dunare, ceea ce se datoreete desigur
unei confuzii a autorului sau copistului harlii. In text lipsesc deci aproximativ 15-20 mile,
care s-ar potrivi cu distanta reala dintre Castra Nova ei Romula si ar corespunde identificarilor propuse de K. Miller (Draganeeti) ei D. Tudor (Puturi), dintre care ultima pare mai
probabila (vezi D. Tudor, Oltenia romans, ed. a II-a, Bucurelti, 1958, p. 45).
30 i, Podul de la Olt s.
31 e Taberele lui Traian t.
t Podul Vechi .
33 s Capul Strimtorii .
61
www.dacoromanica.ro
CXXI. IIOP(1)TPIOT
BIOS IITOAPOPOT
pilx-r)c ixTirrocTo,
ZIAL.Locc rev 6voilot, ircet yevv7)06vTL aki,;) 8opec &pc-mu inePXYPT
Tiv yap sopav of opxeq ccAti..Ov xaAoikrLv. 'Ayarci;Sv 3' ocirriLv
ip-
kvoc awfjp...
...
www.dacoromanica.ro
CXXI. PORPHYRIOS
S-a nascut la Tir in anul 232 e.n., a studiat filozofia, imbratiind doctrina
lui Plotin, gi a fost unul dintre cei mai de seams invalati ai vremii. Porphyrios
a trait un timp la Atena i Roma, apoi s-a stabilit in Sicilia, unde se pare ca
a i murit in anul 304. A dorit sa apere 9i sa raspindeasca invatatura lui Plotin
i a fost un mare adversar al crqtinismului. In filozofie a pus accentul mai ales
pe religie i suflet, iar in viata practica a recomandat ascetismul i abstinenta
de la hrana de origine animals. A scris foarte mult, dar ni s-a pastrat relativ
rascoala impotriva lui Pitagora, care a fugit, si ca si-a legat fata din
pricina tatuajului. Unii mai spun ca numele de Zalmoxis inseamna
4 barbat strain...
www.dacoromanica.ro
744
PORPHYRIOS
II, 56.
...
IV, 21. . . . Ex60co. 8E cruyxotropovrouc rt. VrvTaS xai. kracryc'erToucrt. Tats n-upatc otc I]yduccov of Teevetnec [..acXt.crTa...
www.dacoromanica.ro
745
DESPRE ABSTINENTA.
in
www.dacoromanica.ro
3. Capidava
223, 1. Transmariscam
m.p. XVI
2. Candidiana
m.p. XVIII
4. Carso
m.p. XVIII
m.p. XIII
5. Cio 4
3. Teclicio
m.p. X
m.p. XII
225, 1. Biroe 5
m.p. XIIII
m.p. XVIII
2. Axiupoli 3
m.p. XII
www.dacoromanica.ro
Lucrarea aceasta a fost intocmita pe baza unui model din timpul imparatului Caracalla (212-218 e.n.) cad acesta pare sa fie personajul pomenit
in titlu
iar redactarea definitive sub care a ajuns la noi s-a facut in timpul
lui Diocletian (284-305).
Editia: Itineraria Romana. Vol. I, Itineraria Antonini Augusti et Burdigalense edidit Otto Cuntz, Teubner, Leipzig, 1929, p. 32-33.
[Drumul de la Viminacium
la Constantinopol]
223, 1. Transmarisca
16 mile
2. Candidiana 1
13 mile
3. Tegulicium
12 mile
4. Durostorum2 legiunea3 a XI-a Claudia 12 mile
224, 1. Sucidava
18 mile
12 mile
2. Axiopolis 4
3. Capidava 5
4. Carsium 6
5. Cius 7
225, 1. Beroe
18 mile
18 mile
10 mile
14 mile
2. Troesmis8 legiunea9
I Iovia
18 mile
ist", s. II, t. XXXV, Bucuresti, 1913, p. 478-491 si V. Bratulescu, Cetatea Hcirsova in legaturii
cu Dobrogea gi cu tinuturile inconjuratoare, in Bul. Corn. Mon. Ist.", XXXIII (1940), p. 3-24.
7 Vezi Gr. Florescu, Un nou document epigrafic referitor la nordul Dundrii inoesice, in
8 Vezi D. More, Siipiiturile de la Troesmis, in o Rev. ist. arch. fil. I (1883), p. 240 si
Gr. Tocilescu, ibidem, p. 102, precum si R. Vulpe, Canabenses ,Si Troesmenses. Douce inscriplii
d'histoire, Bucarest, 1955, p. 161 167, a aratat, pe baza unor materiale arheologice recente,
ca itinerarul face, probabil, o confuzie si ca in realitate legiunea I isi avea sediul la Noviod unum, iar la Troesmis cantona legiunea II, situatie atestata mai tirziu de Not. Dign. Or.,
XXXIX, 33-34.
www.dacoromanica.ro
748
3. Scytica 7
4. Arrubio
227, 1. Ad Salices 12
m.p. XXVI
2. Historio
m.p. VIIII
5. Diniguttia 8
m. p . XXV
m.p. VIIII
3. Tomos 13
m.p. XXXVI
4. Callacis 14
m.p. XX
2 Aegiso
m.p. XXIIII
m.p. XXX
228, 1. Timogitia 15
m.p. XVIII
3. Salsovia 9
2. Dionisopoli
m.p. XXIIII
m.p. XVII
3. Odisso
4. Salmorude 10
m.p. VIIII
m.p. XXIIII.
5. Vale Domitiana 11
m.p. XVII
www.dacoromanica.ro
3. Scythica 10
[8 mile]
4. Arrubium
9 mile
9 mile
5. Dinogetia 11
226, 1. Noviodunum 12
legiunea 13 a
II-a Herculea
2. Aegyssus 14
3. Salsovia 15
4. Halmyris 16
20 mile
24 mile
17 mile
9 mile
5. Vallis Domitiana
227, 1. Ad Sahces 17
2. Histria 18
3. Tomis 19
4. Callatis 20
228, 1. .Timogitia
2. Dionysopolis
3. Odessos 21
749
17 mile
26 mile
25 mile
36 mile
30 mile
18 mile
24 mile
24 mile
10 Nu este probabil sa fie vorba de mentionarea provinciei Scythia, cum crede editorul,
caci numele acestei localitati apare si la Procopios, De aedificiis, IV, 11, 27 tot in aceasta
regiune, iar manuscrisul D (Parisinus Regius. 7230A din sec. X) indica i distanta respective. Vezi si ipoteza lui Gh. Stefan, in o Balcania , VII (1944), p. 344-348, dupe care ar
fi vorba de un atribut al legiunii I, care tine de rindul precedent.
n Vezi Gh. Stefan, Dinogetia a problem of ancient topography, in # Dacia , N.S. II
(1958), p. 317-329 si I. Barnea, Garvan Dinogetia, Bucuresti, Editura Meridiane, 1961.
12 Vezi V. Parvan, op. cit., p. 502-509 si I. Barnea, s.v. in 0 Enciclopedia dell'arte
antica vol. V, Roma, 1963, p. 566-567.
12 Aici a fost instalata aka legiune, creeata tot de Diocletian, care urma sa apere frontul
de nord al Dobrogiei, principalul loc de trecere al invadatorilor de la Dunarea de jos. Vezi
nota 9.
14 Vezi I. Barnea, 0 inscriplie de la Aegyssus, in SCIV (1950), p. 175-184.
u Vezi V. Parvan, Salsovia, in 0 Convorbiri Literare s, XL (1906), si idem, in 0 Dacia o
le Dupa numele lacului din apropiere. Forma Salmorudis din text este probabil o
transcriere latina a lui Halmyris. Vezi si J. Weiss, op. cit., p. 55-57.
17 Cf. Ammianus Marcellinus, XXXI, 7, 5.
18 Vezi Histria, I, Bucuresti, 1954 si D. Pippidi, Les fouilles d' Istros, in Bull. Corr.
Hell. , LXXXII (1958), 1, p. 335-350.
19 Vezi V. Parvan, Zidul cetajii Tomis, in Acad. Rom....", t. XXXVII (1915), p. 415450 ; I. Stoian, Tomitana, Bucuresti, 1962; V. Canarache, V edifice a mosaique decouvert devant
le port de Tomis, in 0 Studii Clasice , III (1961), p. 227-240 si de curind Chr. Danov in
1-2, Berlin, 1898-1910 si Chr. Danov, 3anctannm 6ple Ira rlepuo Mope e apeenocmama,
Sofia, 1947, precum si recentul siiu articol Pontos Euxeinos din RE, Suppl. IX, mai ales
in col. 1066-1092.
www.dacoromanica.ro
INDICE*
Acontius, erou legendar
Acro, v. Pseudo-Acro.
A
Abaris, mag hiperborean legendar
233.
75, 77.
191.
abiano, v. apiana.
Greciei ; sub
139.
* Intocmit de H. Mihaescu.
547.
287.
Adriatica (mare)
535, 537.
113,
143, 145,
171.
191 ;
141,
regiuni adriatice
189,
al cetatii
Acmilius Paulus,
237.
cuceritorul Macedoniei,
www.dacoromanica.ro
752
INDICE
pe tarmul sting al
Pontului, intre riurile Istru si Tyras -
Aepolium, localitate
405.
425.
197,
- 53.
Agrippa
(Marcius
Claudius),
guvernator
705,
Aguavie = Acmonia
Ahaia, v. Achaia.
Acarnienii, titlu de comedic la Aristofan
Dunarii - 537.
Alergarea
s5i89r
589, 591.
- 137,
Alexandru, 1. fiul lui Filip al II-lea si al
Olimpiadei
565, 723 ;
in Tracia - 191,
cu Lisimah - 619;
2.
rege in
Epir
739.
89.
Agathocles,
retici 487.
Alpis (confuzie cu muntii), afluent al Istrului
- 33.
altare
537.
Hebrului - 251 ;
numita cindva Poltymbria - 251.
465, 647.
Ainos, cetate la gurile
539, 541.
i.e.n.
amalfrici
- 255.
341.
www.dacoromanica.ro
INDICE
amalusta, v, amolusta.
407.
383
amulusta v. amolusta.
Amutrium i Amutria, v. Ad Mutrium.
Amyntas, rege al Macedoniei, intre anii
171,
97.
yi trecut
apoi in rindul semizeilor 31, 43, 175,
215, 233, 235, 237, 611, 613,
Anacharsis,
73.
409, 411.
Anonim (poet)
344 345.
Anthes, neam scitic in Tracia
625.
Antichitali iudaice titlu la Iosephus Flavius 413.
Antigonos, 1. autor 148-149; 2. unul din
generalii lui Alexandru cel Mare 193,
194, 255, 257, 259; 3. Antigonos Gonatas,
in Tracia
603.
Antipafros, 1. ef macedonean sub Alexandra
cel Mare 589; 2. rege in Macedonia
in
Macedonia 'Ana in anul 43 1.e.n.
263,
669, 677,
Antonius (Marcus), triumvirul 493, 517,
523, 575, 577, 671, 673; are legaturi ou
575,
getii
aorsi, populatie sarmatica nomada, intre
401, 403, 539,
Tanais si Caspica
541.
537, 539.
713,
717.
661.
753
33, 35.
383.
a. 1414
www.dacoromanica.ro
355.
764
INDICE
Apo, v. Apus.
33, 35.
5 6.
Arctinos, autor
721 ; la macedoneni
41, 353, 355.
397,
Argo, corabie legendary pe Istru
sarmati
521, 523.
Appuleius, soldat roman 479.
aprus, nume de plant& la daci 383.
apsintieni, populatie tracica linga Chersones,
la est de muntele Atos 69, 71.
Apsirt, erou legendar 141, 143, 281, 283,
Apolodor, autor
647.
545.
409.
199, 527.
in Capadocia,
l.e.n.
517, 519.
Arcinna, localitate in Dacia,
399, 429.
Argonauticele, titlu la Apollonios din Rodos
139, 427, 429.
si la Valerius Flaccus
argonautii, corabieri legendari, plutesc pe
Archelaos, rege
327 ; la gali
357 ; la sciti
Arian, autor
741.
arabi
Angamum, v. Orgame.
Argidava, v. Arcidava.
Argimpasa, numele zeitei Afrodita la sciti
33, 35.
187, 189,
argintul (moneda) 77; la geti
23,
15.
secolul
pe drumul
547.
578 601.
247, 249.
637, 639.
87-
106-113,
723.
739, 749.
ling& Dinogetia
arsacizi, din familia regilor armeni Arsaces
443.
www.dacoromanica.ro
INDICE
crobizilor - 33.
Artemidor, 1. geograf din Efes, pe la anul
100 i.e.n. - 399, 401; 2. din Daldis,
- 617.
din
secolul
i.e.n.
gi
Hypanis ;
pe malurile
sale
755
Grecia,
Atena - 239.
atici, locuitori ai Aticii - 239.
cu
capitala
- 317, 319.
Autarieus - 565.
avarini, populatie de la izvoarele Vistulei
539.
Axiaces, v. Asiaces.
Axinus, v. Axenus.
48'
www.dacoromanica.ro
756
INDICE
217, 647.
227.
cucerit de persi
25.
463;
Bacchos
91.
(Dionysos), zeu
45,
157, 275,
nurniti bactrieni
473.
703.
barbari
119, 277.
645.
batanati
Battarios,
721.
liai la sciti
699.
43.
bare (bautura)
723.
69,
383 ;
189.
407.
233.
8
Babilon, celebru
biefi,
545.
biesi, trib
www.dacoromanica.ro
INDICE
45,
179.
757
(azi
Aiud),
statiune pe
drumul
Caput
(azi
Byzone, v. Bizone.
251.
Domitian 439.
Caecilius Faustinus (Aulus), consul suffectus
in anul 99 e.n., legat in Moesia inferioara.
- 555.
brinza, la moesi
- 537.
469, 471.
Caecilius Metellus (Marcus), consul in anuL
www.dacoromanica.ro
INDICE
768
Calamantis
probabil
(azi
Komarno
in
439, 571.
537.
lupta cu macedonenii
calendarul la Roma
439, 441.
573.
calibi
Calidava, scriere gresit& pentru Capidava
739.
387.
cel
Mare
587,
589,
si Callatis
Callias, autor
749.
86-87, 93.
Callidromus, sclav grec la Decebal
Calistene, autor 124 127.
705,
707.
99, 103.
479.
733, 735.
Carpis (confuzie cu muntii Carpati), 1. afluent
al Dunarii
33; 2. localitate dacica
in Panonia, la cotul Dunarii 539,
497.
carnavi, trib
vecin cu chetii
535, 537.
cantabri,
Spaniei anterioare
403.
543.
541.
www.dacoromanica.ro
103,
INDICE
337
339.
409; si in Pont
castraveti in Italia
409,
411.
705.
731.
741.
Celsus,
473.
141, 143 ;
583 ; lara
565.
251,
227,
253, 459.
celto-traci,
castori, in Pont
769
237, 239.
535,
537.
nia
729, 731.
Cavaros, ef celt
cazane, la sciti
cciciu/i., la geti
163, 165.
249, 589.
orasului Callatis
399.
409, 411.
in Moesia 731.
Ceres, zeita, la moesi 1i geti
cereale,
327, 731.
35.
453.
si Iliria
741.
i.e.n.
19.
Chersonesul tracic, peninsula intro Propontida, Helespont ci golful Melas 67, 69,
187, 251, 589, 605 ; chersonesiti 63.
Chestiunile europene, titlu la Agatharchides
din Cnidos 723.
Chios, insula in Egeea 663.
Choirilos, poet epic grecesc din secolul al
V-lea i.e.n.
237.
chromisul, paste din Pontul Euxin 409, 411.
Ciabrus (azi Tibrita), afluent de dreapta al
www.dacoromanica.ro
INDICE
760
la gura
171,
33.
385.
597, 599.
al VI-lea i.e.n.
747.
rioara
399.
clase sociale la traci
399.
spate (spre Italia) tauriscii
Claudius (Appius), proconsul in Macedonia
261, 263.
523, 525.
Dacia
541.
climatul scitic 225, 231, 307.
385.
181.
231.
219,
497, 499.
coifuri
243.
587.
647, 649.
695.
245.
689.
175, 215,
413,
233, 235, 597, 599; si la esenieni
415.
375, 379.
Sarmalia
Conopon Diabasis, ostrov linger Pseudosto.
mon, in delta Duriarii 401, 403.
Constitutia eginefilor, titlu la Aristotel
723.
457, 459.
363.
415, 439.
731.
223, 247.
www.dacoromanica.ro
INDICE
in a-
729, 731.
243.
383,
385.
Cotiso, rege dac, aproximativ intre anii
38-30 i.e.n.
527.
Cotta, comandant
Mitridate
511.
645, 651.
Crassus (Marcus), 1. triumvirul 263, 591 ;
Ctesicles, autor
589.
133.
381.
721.
177.
227.
283, 285,
37, 39,
479.
33, 151,
9,
Cumidava, v. Comidava.
701.
crobizi, trib tracic la sud de Istru, in apro171, 173, 189, 247, 403, 625, 635, 723.
761
D
daci, locuitori ai Daciei, au o tarn imensa -529; locuiesc pe ambele maluri ale Istrului
671 ;
au case pe inaltimi
421 ;
sint buni
www.dacoromanica.ro
762
INDIGE
prizonieri gi ajung gladiatori la Roma 437, 439, 671; altii ramin independenti,
in afara granitelor provinciei romane
Dacia - 707; cregtinismul la daci 641, 717; nume de plante la daci -381385 ; v. gi 201, 203, 207, 213, 215, 223,
239, 241, 245, 271, 369, 377, 379, 405,
407, 487, 493, 495, 531, 533.
Dacia, agezare gi hotare - 397, 399, 537,
539, 541, 543 ; triburi gi orage - 541,
543; cucerita de Traian - 475, 477,
in
495,
497,
521, 545,
489,
547, 677,
lupta la Tapae - 685, 687; duce tratative cu Traian - 687, 689, 691, 693;
se intilnegte personal cu acesta - 691;
cuceregte un tinut de la iazigi - 691;
este infrint de romani gi se sinucide 695 ; lass in urma comori - 695, 697.
- 625.
613, 615.
danteleti,v. denteleti.
Danubius, numele latinesc al Dunarii,
indeosebi pentru cursul superior al
www.dacoromanica.ro
INDICE
459, 659.
autor
p opula tie
673,
223.
101 ;
descintece,
qi
la
--
529.
745.
395.
643.
511.
157 ;
-- 367.
145.
143,
145.
Despre providentii, titlu la Seneca Despre prozodia generald, titlu la Herodian Despre razbunarea tirzie a diviniteitii, titlu
la Plutarh - 463.
Despre scifi, titlu la Timonax - 143.
Despre soarta lui Alexandru, titlu la Plutarh
- 463.
Despre temperamente, titlu la Galen - 617.
Despre venituri, titlu la Ioannes Stobaeus
- 215.
Despre venituri, titlu Ia Xenofon - 721.
Dexip, autor - 933,
Diacum (probabil greqit pentru Dimum),
oraq pe Dunare, la est de Oescus diademii pentru regi la geti - 199.
Dicfionar, titlu la Pollux Didius (Titus), guvernator in Macedonia
titlu la Seneca
Despre neamuri, titlu la Hellanicos
Despre porturi, titlu la Timagetos
367.
625.
735.
553.
623.
pe
aproximativ in
503, 521, 523.
scordisci,
685.
763
- 553.
Diniguttia, v. Dinogetia.
rioara
543, 549, 553 ; scris qi Diniguttia sau Timogitia 749.
--
669.
659.
1.
2.
Euxin,
fost Crunoi
171, 275, 391,
399, 553, 569, 593, 725, 749.
- 71, 679.
dioscuri, zei gemeni - 591, 593.
Dioscurias, Dioscuriada (astazi Suhumi),
colonie milesianA in partea cea mai de
rasarit a Pontului Euxin - 221.
Dioscoride, autor - 381 385.
discopela, nume de plants la daci - 385.
Discursuri, titlu la Dion Chrysostomos li Aelius Aristides Discufii, titlu la Maximus din Tir distanfe Divinul Iulius, Divinul August, titluri la
449 ;
601.
633.
225.
Suetoniu 515.
docdila, v. doctila.
Docidava, localitate in Dacia de miazanoapte 545.
doctila (variante : dordila, docdila), nume de
plant& la daci
383.
- 495, 497.
487, 517, 519, 659, 683, 685, 687.
Donuca, munte - 257.
dordila, v. doctila.
94 i.e.n.
www.dacoromanica.ro
764
INDICE
Dorostoro, v. Durostorum.
in
Moesia
Superioara
549.
dreptul de proprietate
driadele, nimfe 205.
Elada (Grecia)
229.
Drusus 1 tracii
521, 523; Drusus Caesar
i suebii
501, 503.
Dunarea (Danubius, Is tros, Ister), fluviu
mare ;i adinc
213 ; numit i Istru
397, 399, 531 ; izvoarele sale
179,
487, 489 ; gurile sale 335, 337, 399,
683.
225.
Elba, riu
elefanci
225.
179.
265.
659, 661.
eleni (greci)
49, 117, 157, 217, 219 ;
eleni i barbari
233, 235 ; eleni i
geti
225, 227, 239; eleni i sciti 27.
143,
145, 213,
221,
Erxandros,
conduce
pe
mitilenienii
din
www.dacoromanica.ro
INDICE
Corint - 13.
Eubea
425, 621.
Mitridate - 243.
Euphrates din Tyros, filozof contemporan
cu Dion Chrysostomos, mort in anul
118 e.n. - 659.
Euridice, sotia regelui Ptolemaios Lagos 621.
Dunare - 537.
393 ;
la
215,
in nordul Europei -
tina - 457.
586.
463.
F
falangii macedoneand
766
www.dacoromanica.ro
INDICE
766
fruntafi, la traci
Georgicele,
49, 97.
Fulvus Aurelius, comandant de legiune -491.
Gabreta
galindi,
Gallicus
( Q.
Roma - 423.
galo-greci gi Mitridate
prefect al oragului
359, 361.
geti - 49.
Geea, zeita la sciti, numita Api - 33, 35.
Gellius (Aulus), autor - 183, 630-631.
Geraneia
(azi
- 41, 529.
cregtinismul - 641.
la Roma -
Germizera, Germisara (azi Geoagiu), localitate in Dacia, intre Apulum gi Sarmizegethus - 545, 741.
443, 445, 447, 505, 659 ; limba getica 297, 299, 327 ; Geticele, titlu la Dion Chry-
nelocuit - 205, 241, 243 ; deosebiri sociale - 507 ; sint pastori - 395, 653 ; au
sclavi - 159, 377, 617 ; poarta plete 313 ;
strigate
www.dacoromanica.ro
INDICE
mimeo for - 453; raporturile on persii 49, 51, 53, 55; on grecii - 281, 283, on
macedonenii - 197, 235, 241, 363, 511,
561, 563, 585; cu coati: - 357, cu roman::
tinos - 99.
Gary., capetenie persiana, talmaceste lui
Darius sinabobal trim is de smti - 59, 61.
Goilospeos, in sail: corespunde zeului Apolo
35.
golf, 1.
adriatic - 141,
2. ionic -215.
767
tiana- - - - 749.
tiana
scitic nomad
nomad traind
hamasobi, trib scitic
traind in in incarute
in carute
- - - 401,
401,
- 401, 403,
403,
403, 539;
539;
539; numiti
numiti
numiti si si si si
hamaxoici
hamaxoici
- - - 233.
- 233.
Hanibal, general,
Hanibal,
general, cartaginez
general,
cartaginez- - - - 419.
cartaginez
iliric in in in Epirul
in Epirul
Epirul
de de de de nord-vest haoni,
haoni, trib iliric
565.
555.
Harpis, localitate
Harpis,
localitate a a a aharpilor
localitate
harpilor
harpilor- - - - 555.
555.
unui dictionar
Harpocration, autorul unui
dictionar din
Harpocration,
din a
doua decada a a a asecolului
doua
secolului
secolului
I I I I al al al alerei
erei
erei noastre
- - - - 156-157.
(azi Mario),
(azi
Mario), riu
Hebru (azi
riu in in in Tracia,
in Tracia, - - - - 75,
Hebru
Tracia,
77, 205,
77,
205,
205, 369,
369, 371,
369,
371,
371, 387,
387,
387, 389,
389,
389, 419,
419,
419, 521,
521,
523, 729,
523,
729, 731, 735.
729,
735.
Hecateu din
Hecateu
din Milet,
Milet, autor 9.
Helespont,
Helespont, strimtoare care
care desparte
desparte Asia
Asia
Asia de
Europa,
Europa, azi
azi Dardanele
azi
Dardanele- - - - 49,
Dardanele
49,
49, 63,
63,
63, 163,
163,
227, 245,
227,
245,
245, 529,
529,
529, 665.
665.
oastea lui Darius
Darius- - - - 47.
helespontini
47.
Helicon (azi
Helicon
(azi Palaeovuni
(azi
Palaeovuni sau Zagora),
Zagora), masiv
Zagora),
masiv
muntos in in in in
muntos
Beolia
Beolia- - - - 251.
251.
cetate
cetate getica
geticala la la lanord
getica
nordde de de de
Istru, in
Helis, cetate
Istru,
cimpia munteand
munteand - - - - 197.
Hellanicos, autor
Hellanicos,
autor- - - - 20 20-21,
-21, 145,
145,
145, 723.
723.
Hellanodic, arbitru
Hellanodic,
arbitru la la la la
jocurile
jocurile
jocurile olimpice
olimpice
olimpice -
in in in in
- 409.
13.
Pontul Euxin - - - - 409,
helops, peste
411.
din Galia
din
Galia de de de de sud-est,in
Galia
in
populatie din
helveti, populatie
Elvetia
Elvetia de de de de astazi - - - 179,
179,
- 179, 245.
245.
in in in in
rasarit
tarmul
Pontului Euxin
Euxin - - - - 413,
413,
413, 415,
415, 569.
415,
Heorta (azi Uiice,
Uiice,in in in inR.S.F.
R.S.F. Iugoslavia),
localitate
in in in in tinutul scordiscilor, lingo
localitate
heniohi, populatie
Istru - 695.
de de de de
Capedunum
Capedunum- - - - 249.
zeita, la la la latraci
traci - - 605.
605.
Hera, zeita,
Hera,
Heraclea,
Heraclea, 1. 1. 1. 1.din
din
din Pont (azi
(azi Eregli),
(azi
Eregli), cetate
cetate in
cetate
Bitinia, lingo riul Lycos
Lycos - - - -107,
107, 109,
195, 197,
195,
197,
197, 361;
361; avea un un un unport
port bun
bun - - - - 251
251 ;
cetatea Callatis
Callatis- - - - 171,
Callatis
171,
171, 249;
249;
a aintemeiat
a a intemeiat cetatea
heracleotii
heracleotii erau
erau prezenti
prezenti si in in Taurida
Taurida
- - - -401
401; ;
cetate
Moesia Inferior,
Apolonia
399.
intre Callatis
Callatis gi gi Apolonia
Callatis
Apolonia- - - - 399.
zeu - - - - 13,
13, 15,
15, 17,
15,
17, 27,
17,
27,
Heracles, Hercule,
Heracles,
Hercule, zeu
Hercule,
33, 35, 47, 353, 355, 357, 371, 373,
coloanele
749; coloanele
453, 585,
453,
585, 587,
585,
587, 625,
587,
625, 749;
625,
749;
coloanele lui
Gibraltar
Heracles, azi
azi strimtoarea
azi
strimtoarea Gibraltar
Gibraltar- - - - 111
113, 217.
113,
217.
2. 2. 2. 2.
pe pe pe pe
al al al al Pontului
www.dacoromanica.ro
in in in in
76&
1NDICE
57, 189.
hrisofritzul,
411.
Hristos - 641.
Nazi, populatie migratoare .- 541.
Hydaspes (azi Djelam), riu In India de nerd vest
- 597,
- 597.
i.e.n.
219.
hipemologi, la Horner, neam scitic de la
Hista,spe, v. Hystaspes.
Hister, v. Istru.
Histia, v. Hestia.
Histropolis
- 409,
I
'Owe, zeu in monoteismul iudeilor - 189.
lanthyrus, v. Idanthuras.
Janus, zeu 439, 441 ; templul lui Janus
219, 321.
679, 681.
- 341.
615,
www.dacoromanica.ro
si
Arabia
INDICT;
iliri,
665.
indoeuropean&
popula %ie
in nord-
regi - 561, 563 ; relatiile lor cu macedonenii - 355, 361, 579; si cu romanii 347 ; v. gi 363, 387, 389, 415, 455, 459,
463, 523, 525, 531, 565, 567, 589, 617,
637, 653.
565.
45.
769
677;
2.
locuitori ai peninsulei
45, 47, 53, 55, 59, 61, 63, 65, 67, 75,
91, 101, 109, 111, 113, 133, 139, 141,
143, 145, 161, 163, 169, 171, 173, 175,
183, 189, 191, 199, 201, 203, 207, 211,
217, 219, 221, 223, 225, 227, 233, 235,
237, 239, 241, 245, 247, 249, 251, 253,
255, 261, 267, 271, 277, 281, 283, 285,
287, 295, 297, 299, 301, 303, 309, 311,
313, 315, 317, 319, 323, 325, 329, 339,
341, 359, 361, 363, 369, 371, 379, 387, 389,
391, 397, 399, 401, 403, 405, 407, 413,
415, 417, 419, 425, 435, 439, 441, 443,
445, 449, 455, 459, 461, 463, 541, 543,
553, 555, 565, 585, 587, 589, 591, 595,
597, 619, 621, 631, 633, 637, 639, 645,
647, 649, 651, 653, 655, 659, 661, 669,
671, 673, 675, 677, 679, 681, 687, 701,
703, 705, 709, 721, 723, 731, 733 ; numele
453.
descriere
49 - C. 1414
www.dacoromanica.ro
INDICE
770
e.n.
471.
luvenal, autor
505.
469, 471 ;
Imbracciminte
301 ; la greci
la geti
283,
45 ; la sarmali
393 ; la
715.
641.
177.
533.
235.
535.
inteirituri, la daci
691.
145,
723.
237.
739.
legi, in versuri
legio I Adiutrix
747 ;
Herculea
113 ;
681 ;
latis
719.
Lempneus, v. Lenneus,
L
labdacizi, familie mitica din care se. tragea
19.
i regele Edip
Labeo (Pomponius), guvernator in Moesia
intre anii 25-33 e.n. 497, 499, 501,
681, 683.
spartanilor, in
Pelo-
341 ; 2.
663, 665.
Lepidus (Marcus Aemilius), tutors al copiilor
lui Ptolemeu 495, 497.
35, insula in Ma rea
lesbiene (cratere)
151.
coasta Acarnaniei
Leuce, Insula alba sau Insula lui Ahile, 1.
(azi Insula *erpilor), insula linga tarmul
Egee
5, 51.
5.
www.dacoromanica.ro
INDICE
libienii i romanii
- 407,
601.
- 611, 613.
Lidia, regiune in partea de vest a Asiei
Licurg, legiuitor mitic al Spartei
- 119.
771
193, 195.
581.
581.
"I
Macaron, insula in fata gurilor fluviului
Boristene, zisa i Leuce
403, 405.
macedoneni, locuitori ai Macedoniei - 161,
251, 351, 353, 355, 359, 361, 453, 455,
521, 523, 531, 595; au regi - 157, 171,
173; relatiile for cu tracii, getii, i scitii
219, 221.
199, 455.
Maetonium, ora la sud-vest de Tyras, linga
Dacia - 541.
magie la geti - 509 ; i la traci - 597, 599.
Magnesia, regiune in Tesalia, vecina cu
Epirul - 399.
- 3, 621.
49*
www.dacoromanica.ro
INDICE
772
- 573.
manlia, nume de plants la daci - 383.
Marcellinus, prieten cu poetul Martial, a
luptat impotriva sarmatilor sub impa-
Pontului - 735.
Marcodava, localitate in Dacia, la vest de
Apulum
- 545.
145,
251, 253, 405, 407 ; Marea Celtics (Adriatica) -141, 143 ; Marea Euxina (Pontul
Euxin) - 301, 303, 329 ; Marea Ionic& 139, 141 ; Marea Pontica - 141, 143, 183,
191, 193, 217, 219, 225, 241, 245, 267,
633; Marea
Rosie - 601 ; Marea Scitica (Pontul Euxin)
576 ; Marea Siciliei - 290 ; Marea
Tireniana - 141, 243.
margiyi, trib la sud de suebi - 535.
Margus, Margos (azi Morava in R. S. F. Iugoslavia), riu in Moesia Superior 33,
297, 299, 337, 355, 357,
247, 399.
209,
211,
213.
Italiei - 537.
Mediterana (marea) - 387, 389, 427.
medobitini, mezi amestecati cu bitini 227.
Megabazos, comandant in oastea lui Darius,
supune Tracia - 65, 67, 69, 351.
megarieni, in Mesembria 171, 249, 251.
meiul, la traci 451, 643; la geti - 409;
si la sarmati - 653.
Meta (Pomponius), autor - 386-391.
melanhleni, trib scitic in nordul Pontului
Euxin 51, 53, 55, 529, 539, 541.
melanurul,
411.
- _2i.
617.
Istru - 625.
mauri, locuitori ai provinciei Mauretania,
din Africa - 625, 697.
www.dacoromanica.ro
INDICE
773
21, 49.
Mocarsos (azi probabil Mokasura), localitate
in Siria - 227.
v. i moesi.
Misia, v. Moesia.
mistreci, la sciti - 245.
mitelenieni, originari din Mitilene - 49, 51.
Mitilene, capitala insulei Lesbos - 443.
in Tracia - 627.
moesi, locuitori din Moesia, intre Dunare,
Haemus, Pontul Euxin i valea Moravei
sint geti
183 ;
-tam for - 449; cruzime i obiceiuri 523, 525; se lupta cu carpii - 733, 735;
i cu gotii 735; nume de plante in
151, 189.
molo.yi, trib in Macedonia de nord-est, are
rege - 155, 723.
momirul, pete in Pontul Euxin - 409, 411.
Monetion,
localitate in
Senia - 223.
Dalmatia, linga
moravuri, la greci - 45, 233; la odrisi 77 ; la sciti - 47, 81, 233; la traci 53, 55, 729.
moriseni, trib
Euxin - 399.
morminte, la sciti - 29, 41, 43, 57.
moruni, in Istru - 645, 651.
Moschios, forma greita pentru Margus -
547, 549.
mozula, v. mizele.
Mucianus, comandant de legiune - 493, 495.
Mucianus (C. Licinius), om de stat i scriitor
401.
munte,
munli - 11; Carpatos (Carpati 537, 539, 541 ; Orbelos (Pirim Planina
- 547; Peucini - 539, 541 ; Sarmatici -
www.dacoromanica.ro
774
muze
INDICE
97 ;
479.
663, 665.
i Tyras
555.
Nicopolis (azi satul Nikiup in R.P. Bulgaria),
Tirnovo
negustori inarmati
15.
579; de sclavi
439,
441.
179.
185-187, 397,
399, 401.
Nereu, zeu
73.
Nero (Tiberius)
271 ; falsul Nero
489;
imparatul 679, 681.
Nestos (azi Mesta), riu intre Tracia i Macedonia, se
75,
spre nord-est
585.
723.
705.
47, 49.
247.
337.
51,
733.
5, 251, 439.
0
obulensi,
www.dacoromanica.ro
INDICE
5, 659.
91.
Oeta (azi
Grecia centralii
371.
776
405.
119,
539,
541.
ospete funebre
21 ; la sci%i
67, 97.
171.
ospitalier (Pontul)
43 ; la traci
Oxathres
343.
oligarhii
107.
251.
olimpice (jocuri)
13, 15, 17.
Olimpiada, sotia regelui Filip al II-lea, mama
lui Alexandru eel Mare 155, 723.
Optatus
69, 471.
oracole, in Leuce 591 ; la sciti
barbari
517.
391, 397.
97,
633.
243.
435, 437, 569, 571.
207 ; la
495, 497.
www.dacoromanica.ro
479,
776
INDICE
panoni, locuitori ai Panoniei 245, 247, 269, 271, 361, 375, 487, 523,
215, 223,
525,
peoni.
677, 679; v.
si
--
la sarmati - 375.
33,
35.
113 i.e.n.
261, 263.
parce, zeile ale .soartei
399, 401, 659, 661.
247, 403.
385.
- 469, 471.
Padurea Hercinicii
(azi Schwarzwald),
sir
--407.59.
335, 337.
pegrina, v. patrina.
Peisandros din Rodos, autorul unei epopei
despre Heracles, a trait in secolul al
VI-lea i.e.n.
625, 627.
109.
Pelopones, peninsula in Grecia meridionala
- 595, 597.
pelte, un soi de scut usor de origine traca
tate in Dacia Malvensis
741.
pelicanii migreaza
637.
- 277.
parteni sau partini, populatie in Iliria, la peoni,
populatie mixta greco-traca in.
nord de Epidamnus sau Dyrrachium,
vaile riurilor Axios
Strymon - 31,
vecina cu taulantii 33, 217, 249, 459, 565, 567, 569, 587;
Parthenopolis, oral pe tarmul de vest at
2. peoni = panoni - 113, 567, 597, 599
Pontului Euxin, la sud de Tomis - 399.
709.
parthia, nume de plants la daci, - 385. Peonia, Tara peonilor - 191, 247, 249.
Peparethos (azi Skopelos), insula in grupul
Partho, personaj mitic de nord at Sporadelor, din Marea Egee,
parti, populalie iranica in Asia, - 379, 391,
393, 445, 447, 453, 479, 489, 493, 525,
exports vin in Pontul Euxin - 115.
527, 531, 575, 595 ; parti in Armenia - pepeni, in Moesia - 409, 411.
517, 519 ; parlii si romanii - 347, 439,
perca, peste in Pontul Euxin - 409, 411.
509, 567 ; crestinismul la parti - 641. Perce, numele mai vechi at Traciei 597, 599.
Parlia, regiune in Asia centrals, la sud de Perdiccas, rege macedonean - 198.
marea Caspica 599, 715, 717.
perebi pa-seirea ca simbol la sciti 637,
Pergam (azi Bergamah), oral in Asia Mica,
pasari albe in insula Leuce - 17,
in regiunea Mysia, in valea riului Caicos
149, 591 ; preziceri dupa zborul pasarilor
355, 357.
Periandru, tiran din Corint intre anii 627
Pataros, sef trac in Asia 597.
585 i.e.n.
Patisos, v. Pathissus.
Periegezii , titlu in Pseudo-Scymnos
Patrai
Patras), oral in Pelopones, pe
170.
tarmul de nord-vest al Achaiei - 713. Perint (azi Eregli), oral pe coasta de sud a
Patridava, oral in Dacia - 545.
Traciei in Propontida la sud si vest de cimpia de la Megalopolis
si
565.
565.
565.
23, 59,
639 ;
647.
613.
169
(azi
65.
www.dacoromanica.ro
INDICE
persi li sciti
709.
Petilius (Lucius), sol roman la regele Genthios al ilirilor in anul 168 i.e.n. 561,
563.
539, 541.
Peuce, 1. (azi Sf. Gheorghe) bratul cel mai
din sud din delta fluviului Istru 243, 375, 379, 391, 393, 401, 403, 405,
425, 427, 439, 441, 549, 553, 583, 585,
731; 2. insula in delta fluviului Istru 141, 143, 145, 173, 429, 529, 549, 581,
583, 625, 627; locuita de tribali de bastarni etimologia
cuvintului - 143, 145.
peucini, unul dintre cele trei triburi ale
sarmatilor de la gurile Istrului 405, 407, 489, 539, 541, 553, 555.
Peucini, munti in apropiere de gurile Istrului, in nordul regiunii Dobrogea 541.
localitate in Dacia
545.
peucanali
241,
233,
235 ; qi
241 ;
243,
539,
in Pontul Euxin
19,
69, 391,
621.
- 579.
Philippopolis (azi Plovdiv), oral in Tracia
pe valea Hebrului, numit de romani
Trimontium - 733, 735.
Philomusus, nume de persoana la Martial
- 443, 445.
philophthela, nume de plants 1R. daci (cu
Egnatia
varianta philophthaila)
385.
92 93.
777
- -
piengili, trib
539.
- 689.
545.
- --
www.dacoromanica.ro
INDICE
778
porci-de-mare,
pesti in
fluviul
Istru
-645.
Porcius Cato (Caius), consul in anul 114
i.e.n. - 261, 263.
Porolissum (azi Moigrad, r. Zalau), localitate
in Dacia - 545, 741.
505.
-595.
589, 591.
Ponte Vetere.
- 27, 115,
367, 369 ; numit si Marea Pontica - 141,
comerciale cu Grecia
'161,
73; v.
si 15, 17,
25, 31, 47, 49, 73, 75, 77, 103, 107, 109,
Superior - 545.
2.
la geti - 229,
231, 237, 239, 253; la traci - 69, 71,
407, 409.
www.dacoromanica.ro
INDICE
779
495, 497.
proprietate, la sciti
665.
219, 221.
R
Rabon (azi Jiul), riu in Dacia de sud
247, 347.
543.
din Callatis
719.
rauraci (sau raurici), trib celtic vecin cu he!vetii si cu secvanii, pe cursul superior at
Rinului 179, 731.
413, 415.
recensamintul: populatiei la Atena
regi, la amastri
343 ; la armeni
Euxin
551, sau
195.
117.
75.
699,
701.
1014; la Florus
521, 523, 525, 527; la Fronto 533.
Reizboiul civil, titlu la Cezar
181.
Razboiul iudaic, titlu la Iosephus Flavius
721.
721
585,
587.
Regianum, localitate
pe tarmul drept at
553.
la traci 229.
reti, locuitori din Rhaetia
33,
57 ;
385.
543.
www.dacoromanica.ro
MACE
780
Euxin - 399.
Rhode, localitate pe thrmul de nord-vest al
Pontului Euxin, intre Tyras si Boristene
- 403, 405.
Rhoematalces, rege in Tracia - 463, 493,
495, 497, 525, 527, 679, 681, 683.
Rholes, v. Roles.
631.
Ronul, v. Rodanus.
roxolani, populatie din Sarmatia, intre fluvilla Boristene si Tanais, inainteaza cu
vremea pinii la Istru 221, 225, 243,
401, 403, 489, 491, 539, 541; fac comert
cu iazigii prin teritoriul Daciei - 703, 705.
Rubobostes, rege dac - 361.
- 95.
Sacidava (azi Topalu sau Seimeni), localitate pe Dunare, in Moesia Inferior, intre
Capidava si Carsium
739, 747.
sacrificiul uman la greci - 743; la sarmali 79 ; la sciti - 35, 231, 743; si la Traci 65, 67, 743.
Sagadava, v. Sacidava.
Saggarius (azi Berezan), golf pe tarmul
www.dacoromanica.ro
INDICES
219,
221.
781
Scardos (azi
disci - 565.
scirmiazi, trib care locuia mai sus de orasele
si Mesembria, pe tarmul de
vest al Pontului Euxin - 47, 49.
Apolonia
lungi
2.
(azi
Sarmize-
se tatueaza - 123 ; sint buni luptatori 37, 103, 113, 209, 211, 409, 595, 645,
219,
229,
235,
371,
373,
www.dacoromanica.ro
INDICE
782
671.
sclavi, la
197 ;
scolii - 86-87, 92 -93, 213; scolii la Horatiu 213; la Apollonios din Rodos
- 141 -145 ; la Aristofan - 94 95 ; la
Iuvenal - 505; la Lucan - 377; la Lucian - 615; la Pindar - 16 -17.
atica - 75.
Scopasis, rege
scit - 57,
59.
257, cu macedonenii
romanii - 347.
Scordiscos,
565.
stramos
mitic al scordiscilor
175.
(azi Siszek),
senoni, populatie
Belgia
223.
celtica la
hotarele cu
29 i.e.n. 675.
seri, populatie in Sarmatia asiatica
si in
469,
- 133.
- 537.
Setuacotum, oral in Germania Magna, nu
departe de Dunare - 537.
67, 141.
Silius, comandant roman in peninsula Istria
- 677, 679.
www.dacoromanica.ro
INDICE
537.
673, 675.
Sitioenta, variants greita a unei alte forme
pentru Aegyssus
553.
siloni, neam tracic pe tarmul Pontului Euxin
331, 399, 685, 689.
Socrate, filozof grec 101, 225, 227.
Sofocle, autor 19, 225, 227.
soldd pentru trupe militare
199, 259,
261, 457, 563.
107.
603.
783
rioard,
725, 739.
Sucidava (azi probabil Satul Nou), localitate in Moesia Inferioara pe malul drept
al Istrului, intre Durostorum i Axiopolis
553, 739, 747.
Sudeli, muntii Boemiei de azi
535.
151,
509.
Sylla,
Cicladelor
23 ; 2. nume de sclav la
Atena
239.
oarecele ea simbol la sciti
23, 59, 637, 639.
T
Tabiti, numele zeitei Hestia la sciti
33, 35.
hotarele cu Dacia
541.
Taiadunum, ora din Germania, linga Du-
nare
537.
Taigete, fiica titanului Atlas, una din pleiade
15.
77,
191, 199,
463, 563.
www.dacoromanica.ro
INDICE
784
251.
499.
Tartessos (azi Guadalquivir), riu in sudul
Spaniei, numit gi Baetis 111.
Teofrast, 1. autor
in Atena
Teopomp, 1.
istoricul
128-129 ; 2. arhonte
193.
comediograful
94 -95; 2.
120-121, 247, 615, 625, 627,
723.
165,
3, 5,
Tetrisias, v. 7'irizis.
491.
69, 71.
227.
teuristi, v. taurisci.
teutoni, trib germanic la gurile riului Elba
537.
543.
347.
359.
in Boemia de azi
747.
tezaure dacice
695.
Pont 115.
Theognis, autor 89.
Theoros, personaj in comedia lui Aristofan
89, 91.
theosebi, ordin religios la moesi 227.
Thersites, erou homeric 5.
Thesalonice (azi Salonic), orag in Grecia de
nord-est 127.
www.dacoromanica.ro
539.
785
INDICE
lierna, v. Dierna.
tilutai, trib tracic vecin cu odrisii, locuiau
la nord de muntele Scombros - 75, 77.
i.e.n. - 221.
Timum - 727.
tini, trib tracic 227, 405, 733.
tirageli, tirege#, trib getic pe malurile riului
Tyras qi la nord de Istru, intr-o insula
221, 223, 225, 241, 243, 403, 405, 407,
539.
625,
129,
65,
357,
619,
cu celtii 165, 167, cu scitii 45, 47,
143 ; v. i 33, 77, 89, 189, 191, 209, 221,
227, 237, 239, 247, 249, 257, 261, 263,
363, 379, 387, 389, 401, 403, 405, 407,
413, 419, 451, 457, 459, 463, 515, 517,
547, 549, 551, 553, 561, 575, 577, 587,
589, 597, 599, 605, 643, 669, 673, 677,
tribali, populatie
tracica
pe
teritoriul
i cu getii - 239, 241 ; an regi i sint independenti - 75, 77, 459, 587; reiatiila
for cu celtii - 357, cu macedonenii 233, 235, 353, 355, 579, 581, 583, cu
moesii - 553, cu odrisii - 77, cu scitii 667, 679.
be - c. 1414
www.dacoromanica.ro
INDICE
786
163 ;
547.
407, 409.
Trimanuntum, localitate in Moesia Inferior,
i Sexantaprista 553.
545.
7'riphulunt, ora in Dacia
Triptolent, erou mitic, titlu de tragedie
587.
T
tapul-de-mare, pete in
409, 411.
Euxin
19.
Trissa, v. Tirizis.
Trislele, titlu la Ovidiu 273, 275.
triumfuri in Roma 437, 675.
trial, trib getic in Moesia Inferior, pe tar mul Pontului Euxin, in sud de Callatis
9; v. i terizi.
Troada, v. Troia.
Troesmis (azi Iglita, in regiunea Dobrogea),
localitate in Moesia Inferior, pe malul
drept al Dunarii 333, 553, 739, 747.
troglodifi, trib in Moesia Inferior pe tarmul
Pontul
545.
33.
241, 243.
Ursa, constelatie
227.
415.
tutrastra, v. trutrastra.
Tyle, Tylis (azi probabil satul Tulovo, ling&
Kazanlak), reedinta regatului celtic din
Tracia, undeva pe versantul sudic al
muntilor Haenius
163, 361.
V
Vallis Donatiana (azi probabil Agighiol, reg.
Dobrogea), ora in apropierea gurilor
Dunarii 749.
www.dacoromanica.ro
INDICE
787
223.
603.
z
zalmos, in
743.
329,
331, 333.
sef dac, lupta la Tapae
V iata lui Pitagora, titlu la Porphyrios
687.
743.
medic
V estalis,
V ezinas,
541.
515.
filozofilor
vestili, titlu la Diogene Laertiu 719.
Vietile paralele, titlu la Plutarh 455.
657.
Vietile sofistilor, titlu la Filostrat
Vieille,
doctrinele
1i
cugetdrile
393,
39.
111 ;
231 ;
trecea drept
101.
715, 717.
545.
vrajitori la sciti
vulpea In Scitia
si in Tracia
643,
645.
35, 57.
Zina, zeita la etiopieni
227,
33,
613.
399.
X
Xanthos, oral si riu in Lycia, In Asia Mica
15, 205.
Polis
399.
50*
www.dacoromanica.ro
677.
CUPRINSUL
Pag.
Int roduccre
Abrevieri
XXIV
I. Hesiod
II. .A rc linos
6
8
XXII. A ristoi el
XXIII. Demost ene
XXIV. Eschine
XXV. Androtion
XXVI. Teopomp (istoriograful)
XXVII. Clearh din Soloi
XXVIII. Pseudo-Calistene
XXIX. Teofrast
XXX. Heraclid din Pont
XXXI. Scylax din Carianda
XXXII. Menandru
XXXIII. Licofron
X XXIV. Apollonios din Rodos
XXXV. Herondas
XXXVI. Antigonos
XXXVII. Phylarchos
XXXVII I. Nicandru
XXXIX. Satyros
www.dacoromanica.ro
10
12
18
20
22
24
72
74
78
84
86
88
92
94
96
100
104
106
114
116
118
120
122
124
128
130
132
134
136
138
146
148
150
152
154
790
Pag.
XL. Mnaseac
136
158
160
168
176
XL'. Terentin
XLII. Polibiu
XL III. Pseudo-Scymnos
XLIV. Cicero
XLV. Cezar
XLVI. Salustiu
XLVII. Cornelius Nepos
178
182
..
LXXVI. Plutarh
LXXVII. Biblioteca lui Apolodor
LXXVIII. Registrul lui Hunt
LXX IX. Balbus
LXXX. Pliniu eel Tingir
LXXXI. Imparaiul Traian
LXXXII. Tacit
LXXXIII. Iuvenal
LXXX IV. Criton
LXXXV. Memnon
LXXXVI. Suetoniu
www.dacoromanica.ro
184
188
200
208
214
216
254
264
266
268
272
344
346
348
350
362
366
374
380
386
394
396
412
418
420
426
430
434
448
454
464
466
472
476
484
486
504
506
510
514
791
Pag.
LXXXVII. Plums
LXXXVIII. Diunisiu [Periegetul]
LXXXIX. Lucius Ampelius
XC. Fr Oil LO
XCI. Ptulemeu
XCII. Apian
XCII!. Arian
XCIV. Aelius Aristides
XCV. Polyainus
XCVI. Apuleius
XCVII. Lucian
XCVIII. Galen e
XCIX. Pausania
C. [lulius] Pollux
Cl. Ilerodian (grainatitul)
CH. Artemidor din Daldis
CIII. Aldus Gellius
CIV. Maximus din Tir
CV. Paradoxograful lui Rohde
CVI. Clemens din Alexandria
CVII. Teat, Han
CVIII. Claudius Aelianus
C1X. Opian
CX. Filostrat
CXI. Dio Cassius
CX II. Ilerodian (isturicul)
CXIII. Hipolit [Romanul]
CXIV. Origene
CXV. Diogene Laertiu
CXVI. A thenaius
www.dacoromanica.ro
520
528
530
532
534
558
578
600
602
608
610
616
618
622
624
628
630
632
634
636
640
642
654
656
668
708
712
714
7'18
720
724
728
732
736
742
746
751
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro