Pacala isi vinde bine vaca

Mostenirea lui Pacala i-a adus acestuia mare bataie de cap: sa se scoale de dimineata, sa duca vaca la pasune, sa-i poarte
de grija..
Si pentru ca Pacala al nostru era prea tanar ca sa aiba astfel de griji , s-a gandit sa vanda vaca.
N-a vrut s-o vanda fratilor pentru ca se gandea ca va face nu stiu ce afacere cu vreun strain si va iesi in mare castig!
Asa ca intr-o dimineata a luat vaca de funie si a pornit cu ea la targ.
Drumul spre targ trecea printr-o padure si tocmai cand era in apropierea acesteia, numai ce se porneste un vant care se
schimba intr-o curata furtuna.
Pacala stia ca nu e bine sa umble pe drum pe o asemenea vreme, a hotarat sa se opreasca. A legat vaca de un copac si a
lasat-o sa pasca, iar el s-a culcat la radacina copacului sa se mai odihneasca.
Cum a pus capul jos, cum a adormit.
Vantul intetindu-se mai tare, indoia crengile copacului si-i clatina si trunchiul, facandu-l sa scartaie.
Acum, cum i s-a parut ca acel copac vorbea cu el si il intreaba daca are vaca de vanzare, nu stim, dar Pacala a spus:
- De vanzare, fireste ca de vanzare.
Lui Pacala i s-a parut ca-l intreaba si cat cere pe ea.
- Pai, cat sa cer, ti-o dau ieftin, patruzeci de lei.
Asteapta apoi ce asteapta, si vantul misca din nou copacul, facandu-l sa scartaie.
- Ce face ? zise Pacala. Zici ca e scumpa ? Nu e scumpa defel, ca e vaca buna de prasila si da lapte mult si gras.
Copacul iar a scartait si lui Pacala i s-a parut ca-i spune:
- Iti dau treizeci de lei.
- Numai treizeci de lei ? Nici un ban mai mult ? Fie si treizeci atunci, tine-o sanatos. Adu banii.
Vantul iara batut miscand copacul, iar copacul a facut din nou : scart ! Scart !
- Zici ca marti ? N-ai bani acum ?a intrebat Pacala. Fie si marti, numai vezi sa nu ma amani, ca am si eu nevoile mele.
Si Pacala, vesel de targul incheiat, si-a luat ciomagul si a plecat acasa, lasand vaca legata de copac.
Cand l-au vazut fratii venind fara vaca, l-au intrebat ce-a facut cu vaca.
- Am vandut-o, a zis Pacal1a.
- Cat ai luat pe ea?
Treizeci de lei.
- Si cui ai dat-o ?
- Unui copac din padure.
- Unui copac ?!
Si fratii au inceput sa rada mai intai, iar apoi si-au facut cruce de prostia lui Pacala : Auzi, unde s-a mai pomenit ca un
copac sa cumpere o vaca !
Ei s-au gandit ca Pacala ori spune minciuni, ori vrea sa-i pacaleasca.
- Dar unde sunt banii ? au mai intrebat ei.
- Mi-a spus ca mi-i da maine. Marti.
Raspunsul acesta i-a incredintat ca Pacala nu era in toate mintile si ca a prapadit vaca in padure, ca un netot.
La drept vorbind, nu prea le parea rau de aceasta, caci nu se puteau impaca cu gandul ca, la imparteala, nerodul se
aratase mai istet decat ei.
A doua zi de dimineata, Pacala si-a luat toporul si a plecat in padure cu gandul sa ia banii si sa taie si niscaiva lemne
pentru casa.
Ajungand in padure, s-a dus drept la copacul cu pricina, pe care la recunoscut dupa franghia rupta, caci vaca, tot
intinzandu-se dupa pascut, rupsese franghia si plecase pe aici incolo.
- Ei, iaca, am venit sa-mi dai banii, zise el.
Dar copacul nu raspundea deloc, caci vantul se potolise acum si copacul nu mai scartaia.
- Ce, te faci ca nu auzi ? Adu banii, ca nu am vreme de pierdut.
Dar copacul statea ca mutul.
Cum era sa auda Pacala ceva, daca nu batea vantul ?
- Adu banii, cat iti cer, cu vorba buna, ca pe urma intorc cojocul.
Copacul sa raspunda, neam !
A mai cerut odata, a mai cerut de doua ori, si vazand ca nu-i raspunde, Pacala si-a pierdut rabdarea si a tabarat cu
toporul pe el.
- Stai ca te invat eu minte sa mai inseli lumea!
Si da-i, si da-i la radacina, pana ce copacul a cazut jos.
Cand colo, ce sa vezi ? In groapa, la radacina, o caldare cu galbeni si cu bani de argint, ingropata acolo de cine stie
cand!!
Om cinstit, Pacala s-a multumit sa ia din caldare numai treizeci de lei, cat a fost tocmeala, si dupa ce a taiat lemnele
care ii trebuiau, a plecat acasa, lasand caldarea cu bani acolo unde se afla.

Cum i-a venit de hac Pacala unui popa

Ca Pacala a gasit o comoara si a impartit-o cu fratii sai e una, dar ca popa din sat ravnea si el la comoara lor e alta!
Lectura placuta!
Mult s-au mai mirat fratii cand l-au vazut pe Pacala cu banii in mana.
Ei nu puteau intelege cum a facut Pacala de-a vandut vaca unui copac. De n-ar fi vazut cu ochii lor banii, nici n-ar fi
crezut.
Peste noapte s-au sfatuit intre ei cum sa afle tarasenia.
Asa ca dimineata, unul din frati ii spune lui Pacala:
- Frate, nu putem crede ca ai vandut vaca unui copac, pentru ca asa ceva nu s-a mai pomenit. De unde sa aiba bani un
copac?Trebuie sa fie altceva la mijloc. Nu vrei sa ne spui si noua?
- Cum sa nu! Va spun bucuros, a spus acesta si le-a povestit pe indelete toata intamplarea.
Cand au auzit fratii ca la radacina copacului se afla ditamai caldarea plina cu aur l-au tot imboldit pe Pacala sa-i duca si
pe ei la locul cu pricina. Ei nu puteau intelege de ce fratele lor se multumise doar cu treizeci de lei de argint.
Asadar, au gasit locul si caldarea tot acolo unde o lasase Pacala.
Au luat-o, au dus-o acasa si pentru ca voiau sa imparta comoara frateste i-au spus lui Pacala sa mearga sa imprumute o
banita de la popa din sat.
- Dar ce vrei sa cantaresti, l-a intrebat popa.
- Vreau sa impart niste bani cu fratii mei, i-a raspuns sincer Pacala.
Popa i-a dat banita insa prin minte ii treceau tot felul de intrebari:
- Ce bani? Si de unde? Au gasit vreo comoara? Ia sa vad cum sta treaba, poate ma pricopsesc si eu!
Si s-a luat pe furis dupa Pacala.
L-a vazut ca intra in casa si pentru ca afara se inserase, popa s-a apropiat de fereastra si a tras cu ochiul inauntru.
Cand a vazut atata banet si pietre stralucitoare era sa-i stea inima in loc de ciuda si picioarele au inceput sa-i tremure..
Fratii, inauntru, au simtit o prezenta straina si cand s-au intors spre fereastra l-au vazut si pe popa.
- Iesi tu, Pacala, si trage-i vreo doua popii, ca sa se invete minte sa nu-si mai bage nasul in treburile altora, i-au spus
fratii.
Pacala a luat un retevei dupa usa, a iesit fuga din casa si cand a izbit cu el in capul popii, acesta n-a mai apucat sa spuna
nici carc si a murit.
Cand a vazut asa, l-a luat pe popa si l-a aruncat intr-o balta din batatura casei.
Apoi a spus multumit:
- De acum stiu ca n-o sa se mai uite pe fereastra.
Fratilor nu le trecea prin cap blestematia pe care o facuse Pacala. Ei credeau ca acesta l-o fi altoit doar si l-o fi gonit pe
popa..Si dupa ce au terminat de masurat banii, unul dintre frati a iesit pe prispa casei si a zarit ceva plutind pe apa.
I-a chemat si pe ceilalti..
- Nu vedeti ce e?, i-a intrebat Pacala razand, doar un tap care se scalda..
Fratii s-au apropiat si cand si-au dat seama ca era popa au alergat la Pacala infricosati:
- E trupul popii, mort! Ce-ai facut, mai? Noi ti-am spus sa-l gonesti si tu l-ai rapus? au inceput sa se vaite si sa se planga
fratii.
- Nu e vina mea ca a murit! a spus Pacala razand. Am facut cum ati spus voi. I-am tras una in cap cu reteveiul, atat!
- Si pentru ca pe popa nu-l mai putem invia, haideti sa fugim, sa nu ne prinda astia ca sa ne duca pe toti la
spanzuratoare!
Intamplarea cu popa caruia i-a venit de hac Pacala nu se termina aici.
Ce a mai patit popa dupa moarte
Daca vrei sa afli ce-a mai patit popa dupa moarte, trebuie neaparat sa citesti istorioara lui Petre Dulfu care, in ciuda
faptului ca e tragica, mie una mi-a starnit rasul.
Groaznica trebuie sa fie firea omului daca rade si de lucruri macabre!
Lectura placuta!
In timp ce fratii sai se pregateau de plecare, Pacala a luat lesul popii si l-a dus in gradina vecinului, l-a urcat intr-un mar
si l-a aranjat asa incat acela parca ar fi stat sa culeaga mere.
Si apoi a plecat la fratii sai.
A doua zi de dimineata, vecinul a intrat in gradina si a dat cu ochii de popa, care statea parca la furat de mere:
- Ptiu! Nu ti-e rusine parinte sa furi mere din gradinile oamenilor? Da-te jos, parintele, ca te voi tamaia eu, asa incat sati treaca pofta de mere!
Dar popa nimic nu zicea.
- Da-te jos parinte, ca-mi ies din fire!
Si cum popa tacea malc si facea pe nataraul, vecinul a pus mana pe un par si zvarr! cu el in capul popii, care s-a prabusit
la pamant!
Sarmanul om! Crezand ca el l-a omorat pe popa, omul a inlemnit de spaima..! si dupa ce si-a mai venit putin in fire, a
luat trupul popii si l-a ascuns intr-o claie cu fan si l-a lasat acolo pana spre noapte.
Apoi l-a dus in curtea vecinului, care tocmai isi pregatise carul pentru dimineata, sa duca la targ un butoi cu miere.

Asadar, romanul nostru l-a asezat pe popa in car, la spatele butoiului, ca si cum ar fi vrut sa fure miere si l-a lasat acolo.
Nu se crapase de ziua cand omul cu carul si-a inhamat boii far sa vada ce e in car.
Cand s-a luminat de ziua omul tocmai se pregatea sa plece cand a dat cu ochii de popa.
Sfanta Maica lui Dumnezeu! a strigat el.Nu ti-e rusine, parinte, sa furi miere..?! Da-te jos,parinte, cate smintesc cu
bataia!
Dar popa nu se misca deloc.Si atunci omul, scos din sarite, l-a croit de cateva ori cu parul, pana acesta a cazut din car.
Dupa ce si-a revenit din spaima, omul care credea ca el ii venise de hac popii, i-a ridicat trupul si l-a pus in car.L-a
acoperit cu niste coceni si a plecat iute unde a vazut cu ochii..
Ajungand la un rau, a luat o scandura groasa ce-o avea in car, a pus-o pe apa si l-a asezat pe popa pe scandura.i-a pus
apoi si un bat in mana si a impins scandura pe rau in jos.
Nu departe de acolo se aflau niste vanatori de rate, care vazandu-l pe popa de la distanta, i-au facut semn sa carmeasca
spre partea cealalta a raului.
Popa se apropia meru de rate pana ce a reust sa le sperie si acestea si-au luat zborul.Vanatorii,infuriati ca au ramas fara
vanat si-au descarcat pustile in el si l-au rasturnat in apa.
Popa a cazut la fund, iar vanatorii au plecat iute din acele locuri.
a amintiti istoria cu popa pe care Pacala il asezase in marul vecinului?
Iata ce s-a mai intamplat dupa aceea:

Fratii lui ingroziti si suparati de ce se intamplase cu popa si-au umplut fiecare chimirul cu bani si se pregateau sa fuga
din sat.
La plecare s-au intalnit cu Pacala si i-au spus:
- Trage usa dupa tine si vino dupa noi!
Pacala, crezand ca i-au spus sa ia usa, a scos-o din tatani si a tarat-o dupa el.
Mare le-a fost mirarea fratilor cand l-au vazut pe Pacala, gafaind cu usa dupa el.
- Ce faci, netotule, cu usa dupa tine?
- Pai, nu mi-ati spus voi sa trag usa dupa mine? V-am ascultat si am facut ce mi-ati spus..!
Fratii nu i-au mai zis nimic si si-au vazut de ale lor ..
Au mers o zi intreaga pana noaptea tarziu si cand au ajuns langa o padure s-au hotarat sa innopteze acolo.
Dar le era teama sa nu-i descopere cineva care sa stie despre omorul popii.
Pe cand cautau un ascunzis bun, Pacala le zice ca mai bine ar fi sa se urce toti intr-un stejar mai gros si sa doarma acolo.
Si fara sa stea mult pe ganduri s-au urcat in stejar si si-au potrivit un culcus cum au putut fiecare.
Nu dupa mult timp au auzit niste zgomote printre tufisurile dese de langa copac si cand s-au uitat ei ..
O ceata de vreo doisprezece insi isi cauta un loc unde sa ramana peste noapte.
Aveau cu ei si o caruta incarcata cu saci de bani si cu obiecte pretioase. Erau niste talhari care in timpul zilei au fost la
furat si acum isi cautau si ei adapost in padure.
Dupa ce au deshamat caii de la caruta si i-au legat de un copac din apropiere, truditi cum erau, hotii au adormit.
Cei trei frati din stejar au tacut malc ca nu cumva sa-i auda si sa-i simta hotii, insa pe Pacala incepusera sa-l doara
mainile ca usa era grea.S-a ostenite el cat s-a ostenit si cand nu a mai putut a scapat usa prin frunzis direct in mijlocul
hotilor.
Acestia s-au speriat si nestiind ce se intampla au fugit ca potarnicile ..
Fugeau hotii..si in goana lor au lasat sacii cu bani si obiecte pretioase.
Cei din copac, dupa ce s-au dat jos au scotocit printre lucrurile hotilor si au luat cativa saci- fratii cei mari au luat sacii
cu bani iar Pacala gasind un sac plin cu tamaie pe acela l-a ales.
Si fiindca era cat pe-aci sa dea hotii peste ei, au plecat fiecare unde a vazut cu ochiisi cu ce a putut sa ia.Sia asa s-a
despartit Pacala de fratii sai.