Lenesul pacalit

Un om, lenes din fire, s-a dus la unul vrednic sa taie lemne la padure. Nu incepusera bine lucrul si lenesul ii spune celui vrednic: - Uite ce e, taie tu lemne si eu sa zic: hea! hea! Vrednicul s-a uitat lung la el, dind din cap; dar s-a invoit. Cind a venit prinzul, s-au asezat sa manince. Atunci al barbat i-a zis lenesului: - Uite ce e, eu o sa maninc si tu sa inghiti... Chinul betivului

Un betiv se infundase ca de obicei intr-o circiuma si nu se mai gindea sa plece acasa. Nevasta-sa l-a asteptat ce l-a asteptat si daca a vazut ca nu mai vine, l-a trimis pe baietelul mai mare: - Da fuga tu, Mitica, maica, si cheama-l pe tac-tu sa vie acasa, ca e tirziu. Dar vezi sa nu te lipesti si tu acolo. Baiatul se duce la circiuma. Tata-su, cind auzi ca-l cheama, zise: - Hai, ca vin acuma. Da ia si tu un paharel de vin d-asta. Si-i dete un pahar de pelin din care bea el. Baiatul a baut si se vede ca i-a placut, ca a ramas acolo; a uitat sa-l mai ia pe tata-sau, dupa cum ii spusese ma-sa. Daca vede ca nu mai vin odata, femeia trimise si pe fata mai mare sa-i cheme. Cum e la tara: nu vrea sa stea la masa fara barbat. Cind a intrat fata-n circiuma, tata-sau, la fel. Fata gusta din pelin si incepu sa se vaite: - Au, ce amar e! Ptiu! Dar betivul de colo: - Pai ma-ta crede ca eu ling miere aici?
Fricosul si vitele

Un om lenes si fricos avea pe sufletul lui numai o oaie. O lega noaptea de stilpul casei, sa nu ramiei si fara ea. Intr-o noapte vine lupul la oaie. Omul ala nu indraznea sa iasa afara din casa. Cind a auzit-o behaind, el a inceput sa strige de la fereastra, catre oaie: - Asa-asa, nu te lasa! Cind a vazut ca pune lupul laba pe oaie, el, de colo: -Asa-asa, dar nu cu piedica Dimineata, cind a vazut ca a ramas numai cu funia oii, a zis: - N-ai ce-i face; unde sunt vite, e si paguba...
Fricosul si cutitul

Un fricos, care era si laudaros din fire, mergea cu nevasta-sa printr-o padure. El a gasit un cutit lung. - Ia sa-l iau, ca e bun. Nevasta-sa, de colo; - Dar daca o veni stapinul cutitului si o patesti cu el? - A, uite-asa l-as baga in el! Si da cu cutitul in dreapta si-n stinga prin toate balariile. Mai deoparte s-a intimplat sa fie un om curajos, care l-a auzit pe ala cum se lauda. A luat-o mai inainte si s-a pitit dupa un stufis. Cind sa treaca aia doi, ala a strigat fioros: - Beu!! - Na-l daca e-al tau!

Ca miercurea la stina

Un mincau, care mai era si lenes, dupalte toate, avea citeva oi la munte si s-a dus pe acolo sa vada ce mai e cu ele. Nu mai mincase cum trebuia de citeva zile: isi pusese in gind sa manince la brinza si la lapte, sa-si bage burta-n draci. Cind s-a apropiat de stina si a tulito de pe plai la vale spre ea, si-a descheiat simbocul de la curea, ca sa poata sa manince cit mai mult. -"Desfa-te catarama/Ca ma duc la pomana". Dupa ce au stat de vorba, mai de una, mai de ala, baciul l-a trimis sa pasca si el o parte din oi, in locul unui cioban care se dusese in sat dupa malai. Mincaul n-a vrut, zicind ca la ros opinca pe drum. Dupa aia a cerut de la obraz niste brinza, ca i s-a facut foame. Baciul de colo: - Nu-ti dau brinza, nici lapte ca e miercuri si ne mor oile. maninca o tira de ceapa d-asta, cu mamaliga. Mincaul a sfeclit-o si a zis catre cuiul curelii: - La loc, zimboc/ Ca n-avusesi noroc!"... Si de atunci a ramas vorba: o nimeresti ca miercurea la stina.
Pestele lenesului

Un baiat lenes si laudaros de nu avea pereche, se ducea pe la o fata, cu gind s-o ia in casatorie. Cum intra in casa, alta vorba n-avea, ii tot spunea fetii: - Mai da-mi si mie o cana cu apa, ca nu mai pot de sete. De la un timp, tata fetii l-a intrebat: - Dar ce maninci tu, mai Ioane, de ti-i asa de sete mereu? - Peste. Tata fetii, care-l stia ca de muncit nu munceste, l-a pindit la geam, sa vada ce maninca el acasa. Baiatul minca terci cu zeama de varza. Cind l-a vazut tatal fetii, i-a strigat: - Mai Ioane, terci maninci, terci te faci, dar vorba cu fata mea sa nu-ti mai faci! Si nici nu l-a mai lasat sa-i calce pragul.
Maslina obosita

Niste oameni neiesiti din sat s-au dus la oras cu niste treburi si au intrat intr-o circiuma sa manince ceva. Vazind pe unii de alaturi ca mincau masline, au cerut si ei "de-alea", desi nu mai mincasera asa ceva pina atuncea. Ospatarul le-a adus masline si scobitori. Au mincat oamenii si le-a placut. A ramas numai o maslina in farfurie. Ei nu puteau deloc sa o prinda in scobitoare, ca aluneca. Au chemat pe ospatar. Acesta, fiind de meserie, cum a pus mina pe scobitoare, a si intepat maslina. Oamenii nostri, vazind asta, au zis: - Dupa ce am obosit-o noi, acu te credem ca ai prins-o numaidecit!...
Nu e cum o facea mama

O femeie maritata de curind ii facea barbatului mincarea cum putea mai bine. El minca si era multumit de toate, dar mamaliga nu-i placea si pace. - Nu e cum o facea mama, o tinea el intruna. Ea se muncea sa o faca mai buna: o potrivea din sare, din fiert, o mesteca bine, degeaba. El o tinea intruna: - Nu e cum o facea mama si gata. Intr-o zi, lasa ea mamaliga pe foc si se duse iute la o vecina mai batrina, care o stia pe mama barbatului ei.

- Spuneti-mi, fratilor, cum facea batrina mamaliga, ca eu una nu-i intru in voie barbatului si pace... Aia incepu sa ii spuna cum se face asta, ca asa o face si ea. Din vorba in vorba, de amarita ce era, femeia a uitat si de mamaliga de acasa si de tot. Cind si-a amintit ca a lasat mamaliga pe foc, a dat fuga, dar a gasit-o afumata. Tocmai atunci venea si barbatusau de la munca. Ea nu avu incotro: ii puse mamaliga pe masa, asa cum era, afumata. la lua o data si zise multumit: - Ei, acuma zis si eu ca ai facut o mamaliga buna, cum o facea mama... Asa? zise in gindul ei femeia, bine ca stiu cum era de buna mamaliga facuta de mata. Si asa i-a facut-o cit a trait cu el, ca nu-i era greu sa o lase sa se afume...
Bolnavul cautat de doctor

Un baiat neiesit din sat se tot vaita la ai lui ca nu-i e bine, ca-l doare ba colo, ba colo... Un frate mai mare i-a spus: - Du-te si tu la oras, sa te cate doctorul. Baiatul, zis si facut. Se duce la oras, vede pe o casa ca scrie doctor - cum era pe atunci - si bate la use. Cind a iesit doctorul sa-i deschida, baiatul ia-l de unde nu e; se ascunsese dupa oblon, acolo. Doctorul, daca a vazut ca nu e nimeni, a inchis usa. Baiatul a sunat si s-a ascuns iarasi. A facut asa de mai multe ori, incit a iesit si nevasta doctorului si copiii lui, sa vada cine e; si nu l-au vazut. - Ma, e cineva care-si bate joc de noi... Cind a mai sunat, n-a mai iesit nimeni sa-i deschida. Baiatul s-a intors acasa. - Ei, te-a cautat doctorul? Ce ti-a zis? M-a catat si doctorul, si nevasta, si copiii lui si tot nu m-a gasit!... TIGANUL SI POPA Un pop venea cu un igan, de la ora spre cas. Se ntlniser pe drum. Tot vorbind ei de una, de alta, la marginea unui sat prin care trecuser, iac un purcel rtcit. Haoliu, hain-te, printe, s-l prindem, c nu ne vede nimeni ! Fugi d-acolo, m igane, c e pcat... Las pacatu, parinte, i ajuta sa prindem purcelul c huite, fuge, l scpm. Popa se uit repede n toate prile i, vznd c ntr-adevr nu e nimeni, se mldie. Se ainu cu poala anteriului la un col i puse mna pe purcel. Cum ajunser acas, l tiar i puser s-l gteasc. Cnd fuse numai bun, colo, rumen, i mirosea frumos, popa ho, ce-i veni n gnd ? S-l mnnce el pe tot i s nu-i dea i iganului, dar nu-i venea s-l ia aa cu oalda, c-i era c-l d iganul de gol n sat. Mi igane, tii tu una ? tiu dac mi-i spune, printe. Eu zic c purcelul sta prea e mic s-l mai mprim, abia ne mai am pofta, i de sturat, nici gnd. Hai mai bine s facem vreo prinsoare ori ceva, i care-o ctiga, la s mnnce purcelul tot. Ce prinsoare s facem, printe ? De, eu tiu ?... se gndi popa niel. Eu zic s ne culcm, i care o visa vis mai minunat i mai frumos, al luia s fie purcelul. Vrei ? Vreau, printe.

Ddu popa o saltea iganului c erau acas la popa , o ntinse iganul jos i se culcar. Popa se gndi niel ce s spuie c a visat, i gsind ce-i trebuia se ls somnului. iganul nu lipi pleoap de pleoap, i cnd auzi pe pop sforind c sforia de tuna , se scul binior, se duse la vatr, alturi cu odaia unde se culcaser, puse mna pe purcel i mi i-l mbuc tot. Apoi se duse de se culc i el. Cnd se detept popa, hop, jos din pat. Scoal, igane ! Ce-ai visat ? Spune, s vedem care mnnc purcelul. Spune dumneata dinti, printe, c al meu e vis prost, ignesc. Se fcea, m, c se deschisese cerul, ncepu popa, i se vedeau numai ngeri i sfini, i se auzeau, m, cntnd heruvimii de-i mergea la inim. Pe cnd m uitam n sus cu gura cscat la aa frumusei, numai iac se coboar din cer, singur, pn la mine o scar lung, i un nger m poftete s m urc pe ea. M-am urcat, m, pn la cer, i de acolo am pornit spre rai i mi-a deschis sfntu Petru porile, m. i dup ce le-a nchis dup mine, ca s nu intre care cumva vreun pctos, m-a luat m, i mi-a artat toate minunile raiului, pn m-am deteptat. Hauleo, frumos, printe, frumos hai visat, da io, printe, vezi cum s-a fcut c-am vzut ce i s-a ntmplat dumitale, i cnd te-a-ncuiat sfntul Petre, am gndit c nu-i mai d drumul din rai i-am mncat i io purcelul, barem, zic, s m haleg i eu cu hatta. Boierul i Pcal de Ioan Slavici Odat, Pcal sttea la marginea unei pduri. Deodat vede o trsur venind spre el. Repede se scoal, ia un trunchi mare de copac, i-l ridic drept n sus. n trsur era boierul, cucoana i vizitiul, care mna caii. Boierul, vznd pe Pcal, spuse vizitiului s opreasc trsura: Bun ziua! Pcal rspunde: Mulmim! Dar ce faci aici? D-apoi, cucoane, ia, am pus i eu lemnul ista s se hodineasc olecu, c apoi l duc acas. Da' dumneavoastr unde v ducei? Eu am auzit de unul Pcal, care pclete oamenii, i m duc s-l gsesc, s m pcleasc i pe mine. Pcal i zice boierului: Nu te mai duce, cucoane, c eu sunt Pcal. Dar acum nu pot s v pclesc, c am uitat pclitorul acas. Dai-v jos din trsur, s-mi aduc pclitorul. Dumneavoastr, cucoane, inei lemnul ista bine, s nu se clatine, c eu vin ndat. Cnd boierul inea ct putea trunchiul s nu se clatine, Pcal se sui n trsur i plec. Se face noapte, i Pcal nu mai vine. Stau aa toat noaptea i a doua zi dup-amiaza. Numai ce trece un om. Bun ziua! zice omul. Bun ziua! i rspunde boierul. Dar de ce stai dumneavoastr acolea? Ateptm s vin Pcal de-acas cu pclitorul, s ne pcleasc. Mi-a spus c vine degrab cu trsura, i nu mai vine. Atunci omul spune boierului: D-apoi, cucoane, nu-i destul pcleal asta, c s-a dus cu trsur i cu cai cu tot? i aa rmase boierul pclit i fr trsur.