Sunteți pe pagina 1din 10

CURS 4

Principiul impartirii mostenirii pe capete in parti egale intre mostenitorii


din aceeasi clasa -inseamna ca,practic,daca sunt si vin la mostenire rude de grad egal ei vor
mosteni in mod egal.
Ex:daca de cuius are 3 copii se va imparti mostenirea la trei.
De la regula impartirii pe capete in parti egale exista doua situatii de exceptie:
1.Situatia impartirii mostenirii pe tulpini-inseamna ca avem de-a face cu mecanismul
reprezentarii succesorale,este si un efect al reprezentarii succesorale.
Ex:daca il am pe de cuius care are 2 copii: F1 si F2,care sunt predecedati lui D sau sunt
nedemni fata de D N1,N2,N3 desi sunt rude de acelasi grad vor mosteni in mod inegal pentru
ca vorbim de impartirea mostenirii pe tulpini.Avem 2 tulpini: a lui F1 si a lui F2 dupa care se
imparte pe fiecare tulpina intre descendentii care urca pe tulpina respectiva.
D
1/2

F1

F2

N1 1/4N2

N3 1/4

2.Situatia impartirii mostenirii pe linii-intervine in situatia in care am de-a face cu


mostenitori care nu au ambii parinti comuni.Impartirea mostenirii pe linii este specifica
colateralilor privilegiati(fratilor,surorilor defunctului) cand acestia nu au ambii parinti comuni
cu a lui de cuius
Ex:de cuius are un frate uterin,un frate bun, si 2 frati cosangvini.Fratele uterin inseamna ca
are aceeasi mama cu defunctul,fratele cosangvin inseamna ca au tatal comun,fratele bun are
atat mama cat si tatal comun cu a lui de cuius.Avem rude de acelasi grad-toti sunt rude de
gradul II cu defunctul-cu toate acestea ei mostenesc in mod inegal.Mai intai se va face
impartirea mostenirii pe linii,pe linia materna si pe linia paterna,dupa care in cadrul fiecarei
linii in parte vom vedea cati mostenitori avem.Bunaoara,pe linia materna dau jumatate din
mostenire,pe linia paterna dau cealalta jumatate,urmeaza sa vedem cati frati vin pe o linie: pe
linia materna il am pe fratele uterin si pe fratele bun(1/4 pt. fiecare), pe linia paterna am fratele
bun si cei doi frati cosangvini(1/6 pt. fiecare).
Fratele bun va cumula ceea ce a primit pe linie paterna cu ceea ce a acumulat pe linie
materna. 1/4+1/6,aducem la numitor comun,3/12+2/12=5/12
Fratele uterin primeste 1/4,adica pt. a avea acelasi numitor 3/12
Fatele cosangvin la fel ca si celalalt frate consangvin va primi 1/6 adica 2/12 fiecare
Adunand cotele obtinem 12/12,adica intregul.
Cum calculez o treime dintru-un numar?inmultim numerele respective:inmultim in acest caz cu
1/3 pentru ca trebuie sa impartim la 3: 1/2*1/3=1/6
Lm

Fu
1/4

Lp

Fb

Fc1

Fc2

1/4 +1/6

1/6

1/6

Ex: daca mai am si parinti,voi aplica regulile de impartire pe linii si pe tulpini nu la intreaga
masa succesorala,ci la cota care ar reveni colateralilor privilegiati.Daca am un sot
supravietuitor,am 2 parinti si colaterali privilegiati,sotul are o cota de 1/3 ,parintii vor lua
jumatate din ceea ce ramane,adica alta treime si regulile de impartire pe linii le vom aplica la o
treime pentru ca atat le-a ramas colateralilor privilegiati.facem calculele ca si cum acea treime
ar fi masa succesorala dupa care aplicam cotele si fractiile obtinute pt. fiecare colateral
privilegiat la masa succesorala pentru ca nu lucram cu intregul, ci cu fractiunea care ar reveni
colateralului privilegiat,adica am aplica la o treime.Toate aceste cote le-am aplica la 1/3.

Clasele de mostenire
Am clasa descendentilor in care intra copii,nepoti,stranepoti,strastranepoti,vocatia
succesorala se intinde la infinit.Aplic regulile cu privire la devolutiunea succesorala legala pe
care le-am parcurs.Reglementarea regimului descendentilor ne-o da art 975- (1) Descendenii
sunt copiii defunctului i urmaii lor n linie dreapt la nesfrit.
(2) Descendenii defunctului nltur motenitorii din celelalte clase i vin la motenire n
ordinea proximitii gradului de rudenie. Dispoziiile art. 964 alin. (2) se aplic n mod
corespunztor.
(3) n concurs cu soul supravieuitor, descendenii defunctului, indiferent de numrul lor,
culeg mpreun trei sferturi din motenire.
(4) Motenirea sau partea din motenire care li se cuvine descendenilor se mparte ntre
acetia n mod egal, cnd vin la motenire n nume propriu, ori pe tulpin, cnd vin la
motenire prin reprezentare succesoral.
Art975(2)este o aplicare a principiului prioritatii claselor de mostenire si daca am copii in viata
nu o sa nepotii pe aceasi tulpina la mostenire pentru ca ei sunt inlaturati in temeiul principiului
proximitatii gradelor de rudenie
Conform al 3 cota legala a sotului este de 1/4,iar descendentii culeg trei sferturi din
mostenire,fiind irelevant nr. descendentilor
Al 4 prevede ca se aplica si regula impartirii mostenirii pe capete intre descendenti,dar se poate
aplica si situatia de exceptie cand ar opera mecanismul reprezentarii succesorale,care implicit
presupune impartirea mostenirii pe tulpini.
Caracterele juridice ale dreptului de a mosteni din perspectiva descendentilor.
Practic,descendentii sunt mostenitori rezervatari, sezinari(mostenitorul sezinar este cel
care poate intra in stapanirea de fapt si de drept a mostenirii inca din momentul deschiderii
mostenirii,fara sa aiba nevoie sa obtina un certificat de mostenitor sau o hotarare judecatoreasa
care sa ii recunosca calitatea.Simplul fapt ca ar face parte din clasa1 ii confera calitatea de
mostenitor sezinar,aceasta calitate o mai are sotul supravietuitor si ascendentul privilegiat) si
au obligatia de a raport donatia atunci cand vin la mostenire cu alti descendenti sau cu
sotul supravietuitor.
Art. 964(2)Dac n urma dezmotenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiat nu
2

pot culege ntreaga motenire, atunci partea rmas se atribuie rudelor din clasa
subsecvent care ndeplinesc condiiile pentru a moteni.
Este posibil sa vina mostenitori din doua clase la mostenire?Oare sa fie vorba de o situatie in
care nu ar mai functiona principiul prioritatii claselor de mostenitori?In fond,textul nu ne spune
ca cel care ar mosteni ar veni neaparat ca si mostenitor legal pentru ca atat mostenitorul
legal,cat si mostenitorul testamentar,trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii. DILEMA:
mostenitorii din aceasta clasa subsecventa vin la mostenire ca si mostenitori legali ,ca sa putem
spune ca vin la mostenirea legala mostenitori din doua clase simultam: adica,din clasa 1 pt.
partea de rezerva,pentru ca nu pot fi exheredati in intregime mostenitorii din clasa 1, dupa care
sa vina cei din clasa 2 tot ca mostenitori legali, sau vin ca si mostenitori testamentari ?Al 2 nu
precizeaza ca ar fi vorba despre mostenitori legali,asta inseamna ca exheredarea unora
inseamna instituirea implicita a altora ca si legatari.Instituirea ca si legatar se poate realiza nu
numai in mod direct-prin desemnarea ca atare-ci si in mod implicit,iar aceasta situatie in care ar
veni mostenitori consecutiv dezmostenirii ar fi tocami o asemenea situatie cand are loc o
instituire implicita de legatar,adica dezmostenirea unor mostenitori inseamna implicit
instituirea mostenitorilor subsecventi ca si legatari.
Art 1075(5)-dispozitiile prevazute la al 1-4(efectele dezmostenirii)nu pot profita
persoanelor incapabile de a primi legat.Din moment ce dispozitiile privind ef. dezmostenirii
nu pot profita persoanelor imposibil de a fi gratificate in mod direct prin legat,se recunoaste ca
mostenitorul subsecvent care urmeaza sa culeaga o mostenire ca urmare a unei dezmosteniri de
fapt ar culege cu titlu de legatar,iar nu cu titlu de mostenitor legal. Textul ne spune ca urmare a
dezmostenirii nu poate sa ajunga sa beneficieze de efectele dezmostenirii o persoana care ar fi
fost incapabila sa fie gratificata printr-un legat. Asta insemna ca cel care ar veni si ar culege o
mostenire ca efect al dezmostenirii,ar culege ca si o liberalitate nu ca si mostenitor legal.O sa
vedem ca exista anumite incapacitati de a culege legate si atunci daca urmare a dezmostenirii
acel mostenitor subsecvent,care ar urma sa culeaga mostenirea,ar fi incapabil sa primeasca un
legat el nu ar putea beneficia de efectele dezmosteniri.legiuitorul sugereaza ca acel mostenitor
subsecvent care ar beneficia de dezmostenire culege ca si un legatar de asta ne vorbeste despre
incapacitatea privitoare la legatar. In cauza ar mai fi incidente si dispozitiile art 1090- cotitatea
disponibila speciala este limita maxima in care poate fi gratificat sotul supravietuitor in concurs
cu un descendent dintr-o casatorie anterioara a defunctului,mai bine zis in concurs cu un
descendent existent anterior casatoriei pe care a incheiat-o cu sotul supravietuitor defunctul.
Cotitatea disponibila poate fi lasata in favoarea oricui dar nu poate fi lasat in favoarea sotului
supravietuitor decat in limite speciale,care este o limita mai mica decat cotitatea disponibila
ordinara.
Art 1090(1) Liberalitile neraportabile fcute soului supravieuitor, care vine la
motenire n concurs cu ali descendeni dect cei comuni lor, nu pot depi un sfert din
motenire i nici partea descendentului care a primit cel mai puin.
(2) Dac defunctul nu a dispus prin liberaliti de diferena dintre cotitatea disponibil
stabilit potrivit art. 1.089 i cotitatea disponibil special, atunci aceast diferen revine
descendenilor.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor atunci cnd descendentul
menionat la alin. (1) a fost dezmotenit direct, iar de aceast dezmotenire ar beneficia
soul supravieuitor.
Ne intereseaza ultimul al.-de cuius a recurs la urmatorul mecanism: nu i-a facut gratificare
sotului supravietuitor peste cotitatea disponibila speciala,el a dezmostenit descendentul si
implicit ar trebui sa culeaga restul sotul supravietuitor. Textul sugereaza ca sotul supravietuitor
vine si culege efectul dezmostenirii ca mostenitor testamentar(ne spune ca numai in cazul in
3

care s-ar face o liberalitate se pune problema cotitatii disponibile speciale, daca nu ar fi fost 1/4
la 3/4)Ori,daca dezmostenesc copilul si de asta ar beneficia sotul supravietuitor tot trebuie sa
respect conditiile privitoare la cotitatea disponibila speciala. Ar fi vorba despre culegerea
acestei succesiuni in calitate de legatar indirect si nu in calitate de mostenitor legal.
Desi legiuitorul poate,a vrut sa transeze problema ca ar exista o ipoteza in care sa vina la
mostenire in concurs mostenitori din clase subsecvente si chiar cu sotul supravietuitor,nu i-a
iesit,pt ca din text nu rezulta neindoielnic natura dreptului cu care s-ar culege respectiva
mostenirieArt. 964(2)Dac n urma dezmotenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiat
nu pot culege ntreaga motenire, atunci partea rmas se atribuie rudelor din clasa subsecvent
care ndeplinesc condiiile pentru a moteni. Dar eu am aceleasi conditii pentru a mosteni si pt
mostenirea legala si pentru cea testamentara. Nu suntem intr-o situatie in care sa vina simultan
la mostenire, mostenitori din clase diferite pentru ca mostenitorii din clasa subsecventa vin ca
si legatari. In esenta,nu exista ipoteze in care sa vina la mostenire mostenitori din clase diferite,
pentru ca aici am mostenitorii din clasa1 care vin ca mostenitor legali si am mostenitori
testamentari, care vor imparti mostenirea intre ei conform regulilor devolutiunii legale.
Daca dezmostenesc mostenitorii din clasa 1 in concurs cu care sotul supravietuitor are o
cota legala de mostenire de 1/4,dezmostenind mostenitorii din clasa 1 ce fac cu restul?
PROF: dupa parerea mea,restul ar merge catre sotul supravietuitor.Sigur,daca dezmostenesc pe
cei din clasa 1 oare merge restul spre mostenitorii din clasa subseventa?Sotul supravietuitor in
concurs cu clasa 1 are dreptul la un sfert din mostenire;el nu poate lua mai mult de 1/4. Dar ce
se intampla cu ceea ce ramane ca urmare a dezmostenirii descendentilor?Pentru ca eu iau
dreptul la o rezerva de 3/8,1/4+3/8 inca nu e intregul.Acea diferenta merge spre mostenitorii
din clasa 2 si atunci cum stabilesc drepturile sotului supravietuitor,in raport cu clasa 1/cu clasa
2?
Sotului supravietuitor i se va da cota de 1/4 cat i -ar reveni in concurs cu clasa cea mai
apropiata. Aceasta problema se va putea pune doar in situatia in care admit ca mostenitorii din
clasa 2 ar veni ca mostenitori legali, si nu in calitate de mostenitori testamentari.
Oricum,sotului ca mostenitor legal nu ii pot diminua cota de 1/4.
In clasa a 2a am ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati .
In cadrul acestei clase functioneaza si acea situatie de exceptie cand descendentii colateralilor
privilegiati si colateralii privilegiati nu sunt inlaturati de ascendentul privilegiat,care este de
gradul I,
Ex: situatia in care il am pe de cuius, are fratele,fratele 2,am un parinte si am un nepot de frate.
Daca toti sunt in viata,vin la mostenire parintele si fratii, nepotul de frate este inlaturat.Daca F1
si F2 ar fi renuntatori nu ia tot parintele pentru ca nepotul de frate poate sa vina la mostenire
atat in nume propriu, cat si prin reprezentare pentru a nu fi inlaturat de la mostenire. Deci,
parintele vine in concurs si cu nepotul de frate/stranepotul de frate chiar in situatia in care
acestia ar veni la mostenire in nume propriu.Daca F2 nu este renuntator la mostenire, el este
ruda de gradul II care va inlatura ruda de gradul III,parintele va primi cota sa de mostenire si
fratele va lua tot ceea ce se cuvine colateralilor privilegiati.
D

Fr

F2r

N1
In ipoteza in care am pe o alta tulpina un frate,aplic regula proximitatii gradelor de rudenie,
in timp ce in raport cu parintele nu ma intereseaza daca acesta vine cu fratele sau cu nepotul de
frate, chiar cand nepotul de frate ar veni in nume propriu cu conditia sa nu existe frate; daca
4

este stranepot de frate sa nu existe un nepot de frate pe o alta tulpina care sa il inlature,in
temeiul proximitatii gradelor de rudenei.
In momentul il care am de-a face cu parinti si colaterali privilegiati,cotele in care se
realizeaza impartirea depind de numarul parintilor: daca este vorba despre un sigur parinte
cota este de 1/4
daca este vorba despre doi parinti cota este
de 1/2, adica fiecare ia 1/4 si restul merge catre colateralii privilegiati. Deci, colateralii
privilegiati vor putea primi fie 3/4 in concurs cu ascendentul privilegiat,fie 1/2 in functie de
numarul ascendentilor privilegiati.
Ex: sa zicem ca am si un sot supravietuitor, 2 parinti si un frate, voi aplica mai intai cota
cuvenita sotului supravietuitor in concurs cu clasa 2, pot avea 2 ipoteze : fie sa primeasca 1/3
din mostenire atunci cand vine cu ascendenti privilegiati+colaterali privilegiati/descendenti
fie sa primeasca 1/2
din mostenire cand vine la mostenire cu ascendentii privilegiati SAU cu colateralii
privilegiati si descendentii lor
Atunci dau sotului spravietuitor 1/3, dupa care ceea ce ramane dau parintilor si fratilor<daca
impart intre parinti si frati si dau celor 2 parinti1/2 si cealalta jumatate o dau fratelui,cu faptul
ca am mai dat 1/3 sotului supravietuitor, am ajuns ca sa impart intregul imperfect,in sensul ca
dau un intreg si o treime).Deci, cotele parintilor si a colateralilor privilegiati se vor stabili la
ceea ce ramane dupa ce s-a dedus aceasta cota a sotului supravietuitor.Atunci am 1/2 care
reprezinta cota cuvenita pentru 2 parinti, si 1/2 partea care este cuvenita fratelui. Daca as fi
avut un parinte atunci avem 1/4 din 1/3, adica 1/12 mergea catre parinte si restul era a
colateralului privilegiat.Partea colateralului privilegiat este mai mare in masura in care vine cu
un singur parinte la mostenire,decat in momentul in care ar veni la mostenire in concurs cu
ambii.
1/3 SOT
1/2

1/2

L,KMSMSM
PARINTI

FRATE

Caracterele juridice ale mostenitorilor din aceasta clasa


Ascendentii privilegiati sunt mostenitori sezinari, rezervatari,nu pot veni la mostenire prin
reprezentare, numai descendentii colateralilor privilegiati.Nici colateralii privilegiati nu
pot.Reprezentarea este permisa in cazul colateralilor privilegiati de gradul III sau IV,cel de
gradul II nu beneficiaza.
Clasa a treia este alcatuita din ascendentii ordinari.
Art. 982. (1) Ascendenii ordinari sunt rudele n linie dreapt ascendent ale
defunctului, cu excepia prinilor acestuia.
(2) Ascendenii ordinari vin la motenire dac descendenii, ascendenii privilegiai i
colateralii privilegiai nu ndeplinesc condiiile necesare pentru a moteni. Dispoziiile art.
964 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.

(3) Ascendenii ordinari vin la motenire n ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.


-deci aplic principiul proximitatii gradelor.
(4) n concurs cu soul supravieuitor, ascendenii ordinari ai defunctului, indiferent de
numrul lor, culeg mpreun un sfert din motenire. Deci sotul supravietuitor va culege 3/4.
(5) Motenirea sau partea din motenire cuvenit ascendenilor ordinari de acelai grad se
mparte ntre acetia n mod egal-se aplica principiul impartirii mostenirii pe capete.
Ascendentii ordinari nu sunt rezervatari, nu sunt sezinari(pe vechea reglementare erau), nu pot
veni prin reprezentare.
Clasa a patra-colateralii ordinari
Art. 983. (1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pn la gradul al
patrulea inclusiv, cu excepia colateralilor privilegiai.
(2) Colateralii ordinari vin la motenire dac descendenii, ascendenii privilegiai,
colateralii privilegiai i ascendenii ordinari nu ndeplinesc condiiile necesare pentru a
moteni. Dispoziiile art. 964 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Colateralii ordinari vin la motenire n ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4) n concurs cu soul supravieuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de
numrul lor, culeg mpreun un sfert din motenire. Sotul supravietuitor culege 3/4 din
mostenire.
(5) Motenirea sau partea din motenire cuvenit colateralilor ordinari de acelai grad se
mparte ntre acetia n mod egal.
Nu opereaza reprezentarea succesorala, nu pot veni decat in nume propriu, nu sunt rezervatari,
nu sunt mostenitori sezinari.
Sotul supravietuitor
Art. 970. Soul supravieuitor l motenete pe soul decedat dac, la data deschiderii
motenirii, nu exist o hotrre de divor definitiv.
Practic, daca divortau la notar sau prin procedura administrativa data incetarii casatoriei
era data eliberarii certificatului, iar in cazul divortului la instanta prin hot. jud. defintiva.Ati
invatat la dr. familiei ca daca decedeaza sotul in timpul casatoriei casatoria inceteaza prin
deces.Mostenitorii reclamantului ar putea continua procesul pt a reclama desfacerea casatoriei
din culpa paratului.
Art. 382. (2) Prin excepie, dac aciunea de divor este continuat de motenitorii soului
reclamant, potrivit art. 380, cstoria se socotete desfcut la data decesului.
Acum s-a modificat si se considera desfacuta casatoria de la data promovarii cererii de chemare
in judecata.Dar daca inca ne-am fi aflat intr-o asemenea situatie si data desfacerii casatoriei ar
fi fost data decesului avea calitatea de sot supravietuitor?Inseamna ca la momentul la care se
deschidea succesiunea el deja era decedat, nu mai avea capacitate succesorala, nu avea calitatea
de sot supravietuitor.
6

Care ar fi ipotezele care ar justifica continuarea actiunii de divort dupa decesul sotului
reclamant ca sa desfaci casatoria din vina exclusiva a paratului?Singura ipoteaza care justifica
recunoasterea dreptului mostenitorilor reclamanti de a continua procedura de divort era legata
de considerente de mostenire, adica ii desfiintezi calitatea de sot la momentul deschiderii
succesiunii.
Am mai putea reprosa definitiei sotului supravietuitor faptul ca nu ia in calcul situatia
casatoriei putative.In cazul casatoriei putative chiar daca este vorba de calitatea de sot dintr-o
asemenea casatorie lovita de nulitate, sotul de buna-credinta beneficiaza de statutul unui sot cu
dr. depline, adica el poate sa reclame calitatea de mostenitor legal in conditiile in care este sotul
de buna-credinta.Acest sot este un sot supravietuitor.
Drepturile sotului supravietuitor
-are drepturile de mostenire legala in concurs cu oricare din clasele de mostenitori si anume:

cu clasa intai sotul are dr. la o cota de 1/4, dar atentie in momentul in care stabilesc cota
legala de mostenire a sotului supravietuitor eu trebuie sa am stabilita cota din bunurile
comune care ar reveni sotului decedat si respectiv sotului supravietuitor.Cand aplic 1/4
nu aplic la intreg (ei au cumparat impreuna un apartament si sa aplic la intreg 1/4 si 1/4
sa fie al sotului si 3/4 al copiilor-NU!).In realitate am prezumtia de cota egala, deci in
masa succesorala nu va intra decat o cota de 1/2 din mostenire pt ca cealalta cota de 1/2
apartine sotului supravietuitor in virtutea calitatii de coproprietar.El are jumatatea
respectiva la care se adauga ceea ce culege cu titlul de mostenire, din mostenirea
privitoare la cota de 1/2 asupra apartamentului el culege 1/4 adica 1/8, acest 1/8 il
adaug la jumatatea anterioara si am practic o cota de 5/8 asupra intregului si
descendentii vor avea 3/8 impreuna asupra intregului apartament.Atentie: cand aveti o
speta in care se spune ca sotii au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri nu va
apucati sa adunati valorile respective pt ca masa succesorala nu-i tot de acolo, ci numai
jumatate daca nu va precizez vreun alt element.Mai intai trebuie sa sistati comunitatea
de bunuri daca exista comunitate si cotele legale le aplicati la ceea ce ati stabilit ca ar
constitui cota de contributie a sotului decedat.
cu clasa a doua am vazut ca variaza in functie de faptul daca vin in concurs si
ascendenti si colaterali privilegiati sau numai ascendenti privilegiati sau colaterali
privilegiati.Ca sa nu gresiti cand iau 1/3 si cand iau jumatate ganditi logic: sotul e firesc
sa ia mai mult cand vine in concurs doar cu unii.Sotul ia 1/2 cand vine in concurs fie cu
unii fie cu altii, cand vine in concurs si cu unii si cu altii ia 1/3.
cu clasele trei si patru 3/4
-drept special:
Art. 974. Cnd nu vine n concurs cu descendenii defunctului, soul supravieuitor
motenete, pe lng cota stabilit potrivit art.972, mobilierul i obiectele de uz casnic
care au fost afectate folosinei comune a soilor.
Chiar daca are acest drept special, sotul nu are o rezerva cu privire la el ceea ce inseamna
ca defunctul poate dispune cu privire la bunurile respective fie ca dispune prin donatii, fie ca
dispune prin legate, prin testament.In masura in care a dispus prin legate de bunuri valoarea
acestora se va lua in calcul pt a stabili rezervele si cotitatile disponibile.Daca el a dispus cu
privire la frigider si aspirator, dar in rest nu a dispus nimic mai exista dr. special asupra acestui
mobilier si obiecte de uz casnic?Da, pt ca a dispus doar cu privire la 2 bunuri si acelea sunt
privite ca legate, dar pt restul bunurilor exista acest dr. special.
7

Natura juridica a acestui drept: drept legal de mostenire.Pt a reclama acest dr. special sotul
supravietuitor trebuie sa accepte mostenirea.Acest drept nu are natura juridica a unui legat
prezumat daca ar fi fost asa ar fi trebuit sa intre in portiunea de rezerva ceea ce nu este cazul.
Pe vechea reglementare exista si un drept special cu privire la darurile de nunta.
-celalalt drept special: dreptul de abitatie
Art. 973. (1) Soul supravieuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o
alt locuin corespunztoare nevoilor sale, beneficiaz de un drept de abitaie asupra
casei n care a locuit pn la data deschiderii motenirii, dac aceast cas face parte din
bunurile motenirii.
Este recunoscut sotului supravietuitor pt a nu i se schimba conditiile de locuit de care a
beneficiat in timpul vietii lui de cuius.Este doar un drept temporar, recunoscut doar pana la
iesirea din indiviziune a comostenitorilor, dar care dureaza cel putin 1 an de zile.Dr. de abitatie
nu inceteaza la expirarea unui an, ci dureaza cel putin 1 an.Inceteaza la momentul sistarii
indiviziunii si poate inceta ianinte de 1 an doar intr-o singura situatie de exceptie: cand sotul se
recasatoreste.Evident ca sotul poate si sa renunte la optiunea sa.
(4) Dreptul de abitaie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data
deschiderii motenirii. Acest drept nceteaz, chiar nainte de mplinirea termenului de un
an, n caz de recstorire a soului supravieuitor.
Daca sotul supravietuitor are un dr. de propr. asupra locuintei respective ii mai recunosc
sau nu un drept de abitatie?Sa presupunem ca sotii au dobandit in comun un apartament cu cote
de 1/2.La momentul la care se deschide succesiunea el beneficiaza de dr. de a se folosi de bunul
respectiv in virtutea calitatii sale de copropr.De ce sa-i recunosc un dezmembramant al dr. de
propr.?Daca s-ar realiza partajul inainte de expirarea unui an de zile atunci dr. de abitatie
inceteaza.El isi pierde dr. de folosire a locuintei daca locuinta ar fi atribuita celuilalt
comostenitor.Daca ii recunosc dr. de abitatie inseamna ca el ar putea ramane acolo cel putin 1
an.Iata un avantaj de a recunoaste dr. de abitatie chiar in conditiile in care el este titularul unui
dr. de propr.
Un alt avantaj: ce se intampla in situatia in care un singur copropr. utilizeaza un bun si celalalt
nu?Are dr. copropr. care nu se foloseste de bun la un echivalent al lipsei de folosinta?Da.Daca
ii recunosc un dr. de abitatie care este un dr. cu titlu gratuit sotul supravietuitor nu trebuie sa-l
despagubeasca pe celalalt comostenitor.
(2) Dreptul de abitaie este gratuit, inalienabil i insesizabil.
Intotdeauna cand se pune problema recunosterii unui dr. de abitatie fie ca sotul avea sau
nu avea anterior un dr. de propr. asupra imobilului, odata cu deschiderea succesiunii din
moment ce bunul respectiv face parte din masa indiviza el beneficiaza de un dr. de folosinta
deja in virtutea calitatii de coindivizar.E prin ipoteaza admis faptul ca dr. de abitatie poate
coexista cu dr. de abitatie
Nu este titular al niciunui dr. real de a folosi o alta locuinta.Inseamna ca legiuitorul admite
varianta existentei unui dr. real cu privire la locuinta respectiva si cu toate acestea se recunoaste
sotului supravietuitor un dr. de abitatie.
Deci, ca sa reclame sotul acest dr. de abitatie :
-trebuie sa aiba calitatea de mostenitor legal al lui de cuius
- trebuie sa nu fie unicul mostenitor legal al lui de cuius pt ca daca e unicul mostenitor nu are in
raport cu cine sa reclame dr. de abitatie, trebuie sa mai existe alti comostenitori legali.
-sotul care reclama dr. de abitatie sa fi locuit in aceasta locuinta pana la data deschiderii
mostenirii
-locuinta respectiva sa faca parte din bunurile mostenirii, nu sa fie un imobil inchiriat
-poate sa apartina in totalitate sau fractionat lui de cuius
-sa nu aiba un dr. real de folosinta asupra altei locuinte

Dr. de abitatie este inalienabil si insesizabil=nu poate sa fie instrainat sau urmarit, in schimb
se poate restrange exercitarea dr. asupra locuintei fie prin aceea ca sotului i se pune la
dispozitie o alta locuinta corespunzator nevoilor sale locative, fie pur si simplu sa asistam la o
restrangere a acestui dr(daca este o vila cu 10 camere sa zicem ca-i recunosc dr. de abitatie pe
4).
Ipoteza pe care am analizat-o a fost aceea in care sotul supravietuitor avea calitatea de
copropr. cu defunctul asupra unei locuinte, dar daca sotul defunct ar fi avut calitatea de copropr.
asupra locuintei nu cu sotul supravietuitor, ci in raport cu vecinul?Mai recunosc dr. de abitatie
sotului supravietuitor?Da, in raport cu ceilalti mostenitori.Dr. de abitatie nu poate fi opus
persoanelor care sunt straine de mostenire, ci numai in raport cu proprii mostenitori.Daca s-ar
face partajul la solicitarea vecinului si iesirea din indiviziune s-ar realiza dupa 9 luni, poate
sotul sa reclame sa mai stea 3 luni?Nu.Dr. de abitatie exista si in raport cu descendentii, spre
deosebire de dr. de la 974.Daca bunul s-a atribuit prin partaj descendentului atunci sotul
supravietuitor poate sa reclame dr. de abitatie de a ramane pana la expirarea anului sau daca a
exercitat singur actele de folosinta sa nu-l despagubeasca pe descendent.Pe vecinul defunctului
trebuie sa-l despagubeasca pt ca daca si autorul ar fi exercitat singur actele de folosinta trebuia
sa plateasca echivalentul lipsei de folosinta celuilalt copropr.Nu poti prin mostenire sa
dobandesti mai multe dr. decat avea autorul pe care tu-l mostenesti.Dr. de abitatie trebuie
recunoscut in raport cu comostenitorii, dar nu in raport cu tertele persoane.
Art. 963(3) n lipsa motenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se
transmite comunei, oraului sau, dup caz, municipiului n a crui raz teritorial se aflau
bunurile la data deschiderii motenirii.
Doar in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari?In caz de dezmostenire a rezervatarilor
sau a nerezervatarilor.Daca sunt dezmosteniti mostenitorii nerezervatari patrimoniul se
transmite comunei, orasului sau municipiului.Defunctul nu are rude, dar are mostenitori
testamentari si spune las o jumatate din averea mea lui X, despre cealalta jumatate nu zice
nimic, iar succesiunea devine vacanta.
Patrimoniul nu se transmite in favoarea statului ca in vechea reglementare.
Pt bunurile din strainatate Art. 553 (3) Motenirile vacante i imobilele menionate la alin.
(2), aflate n 99 strintate, se cuvin statului romn.Deci, poate sa fie titular al unei
mosteniri vacante statul roman sau comuna, municipiul, orasul.
Art. 1.135. (1) Dac nu sunt motenitori legali sau testamentari, motenirea este vacant.
(2) Dac prin legat s-a atribuit numai o parte a motenirii i nu exist motenitori legali
ori vocaia acestora a fost restrns ca efect al testamentului lsat de defunct, partea din
motenire rmas neatribuit este vacant.Admite ca exista vacanta succesorala nu numai pt
intreg, ci si pt o parte din patrimoniul succesoral.
Probleme:
Statul preia bunurile privite in mod individual sau le preia printr-o transmitere
universala sau cu titlu universal?Cand zic stat am in vedere comuna, oras, municipiu.
Comuna, orasul, municipiul sunt mostenitori legali sau preluarea acestor bunuri mai
degraba este in temeiul unei suveranitati pe care statul o exercita si totodata a delegat
competentele catre comuna, oras, municipiu sa culeaga bunurile respective?
Din moment ce orice mostenitor trebuie sa participe la suportarea pasivului succesoral,
atunci cand defunctul are bunuri pe teritoriul mai multor unitati administrativ-teritoriale
cum impart pasivul succesoral intre aceste unitati?Poate veni un creditor impotriva unei
comune care a preluat bunuri care ar reprezenta 2/3 din valoare, poate sa vina si sa
valorifice bunurile in integrum sau ar putea sa satisfaca impotriva acelei unitati
administrativ-teritoriale creanta doar cu privire la bunurile in raport cu care s-a nascut
datoria?Urmaresc unitatea administrativ-teritoriala pe teritoriul careia se afla bunurile
9

in legatura cu care s-a nascut creanta sau pot sa ma duc chiar daca mi s-a nascut o
creanta cu privire la un bun din Bucuresti impotriva Clujului si cer Municipiului Cluj
sa-mi plateasca creanta pt ca si in Cluj a avut bunuri, dar creanta mea nu s-a legat de
bunurile din Cluj?Asa cum mostenitorii participa conform vocatiei lor la suportarea
pasivului succesoral in cazul unitatilor administrativ-teritoriale pot sa gandesc la fel in
sistem de participare proportionala?
Ce consecinte practice ar genera calificare dr. statului asupra mostenirii vacante?

10