‘MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $! AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN nr. 59/N din 24.08.1999 Avand in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiingific al MLPAT nr. $8/02.08.1999, in temeiul Hotirarii Guvernului nr. 456/194 republicata privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice i Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 6/1998 si a Decretului nr. 132/198, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmatorul: ORDIN 1, - Se aproba "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat’, indicativ NE 012-99. Art.2. - Partea Ia Codului de practica inlocuieste si anuleaz’ "C 140- 86, Normativ pentru executarea lucrarilor de beton gi beton arm: elaborat de INCERC. » = Partea a Il-a.a Codului de practicé inlocuieste gi anuleaza "C 21-88, * Normativ pentru executarea lucririlor de beton precomprimat’ sirespectiv “C 266-85, Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin infigurare cu magina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3, - Codul de practicd de la arti se publicd in Buletinul Constructiilor gi in broguri separatd de citre INCERC Bucuresti. Art.4, - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinu! Construcgiilor. Art.5. - Direcia de Programe de Cercetare gi Reglementiri Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $f AMENAJARIL TERITORIULUI -MLPAT- COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON $I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $i ECONOMIA CONSTRUCTHLOR-INCERC Bucuresti- Departamentul Protectie Antiseismicd si Siguran{a Structural Laboratorul de cercetare si ind tehnologia si durabilitatea betoanelor si mortarelor, betoane speciale DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Radu Pasew DIRECTOR DEPARTAMENT: prof.dr.ing. Augustin Popescu SEF LABORATOR: ing. Dan Georgescu COLECTIV ELABORARE: _[ing. Angela Staneseul ing. Dan Georgeseu ing, Liliana Corliteanu COLABORATORI: ing. Mihalache Paun ing. Sabina Stan ‘Coordonat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STHINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII DIRECTOR GENERAL: ing. Ion Stineseu RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan Avizat de: CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUICUPRINS, 1, PREVEDERI GENERALE 2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU 3. TERMENI — DEFINITI 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1, Cimenturi - 42. Agregate 43. Apa 44. Aditivi 45. Adaosuri 5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR $.1. Ceringe pentru rezistenta 5.2. Cerinje pentru durabilitate 5.2.1, Conditii de expunere $.2.2. Dozaj de ciment minim gi raport A/C maxim 5.2.3. Cantitafile maxime admise de substanfe ce pot afecta durabilitatea betonutui : 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1, Conditii generale 62. Proiectarea amestecului 6.2.1, Cerinfe privind consistenja betonului 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor 6.2.3. Ceringe privind alegerea tipului de ciment , a dozajului si a raportului AIC 6.2.4. Cerinje privind alegerea aditivlor si adaosurilor 7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, Betonul proaspat . fee 7.1.1. Consistenja betonuluii : 7.1.2. Confinutul de aer oclus 7.1.3. Densitatea aparent& 7.2. Betonul intant ..... oe 7.2.1. Rezistenfa la compresiune .... ~ fee : 7.2.2. Evolutia rezistentei betonului . 7.2.3, Rezistenta la penetrarea apei 7.2.4, Rezistenfa la inghet - dezghet 7.2.5. Densitatea betonului 8, BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE 8.1, Beton rezistent la penetrarea apei 8.2, Beton cu rezistenf& mare la inghet-dorahe sila gent chimic de dezghetare ...., 8.3, Beton rezistent la atac chimie Sletten 8.4. Beton cu rezistenfé mare la weurd 9. PREPARAREA BETONULUL 9.1, Personal , echipament, Instat, laboratoare 9.2. Stajii de betoane 9.3. Dozare foe 9.4. Amestecare foe 10, ARMAREA BETONULUI : 10.1. Ofeluri pentru arméturi : 10.2. Livrare si marcare 10.3. Transport si depozitare 104. Control calittit 10.5. Fasonarea , montarea gi legarea anmiturilor 10.6. Tolerante la executie 10.7. Particularitai privind armarea cu plase sudate 10.8. Reguli constructive pentru armare 10.9. innadirea armiturilor 10.10. Stratul de acoperite cu beton 10.11. fnlocuires armatucilor 11. COFRAJE 1.1. Cerinte de baza 11.2. Tipuri de cofraje , dimensionate , transport 11.3. Pregtirea Iueriritor 11-4. Montarea coftajelor 115. Controlul si receptia lueratlor de cofraje 12, TRANSPORTUL $I PUNEREA IN OPERA A BETONULUT 12.1. Transportul betonului 12.2. Pregatirea tumarii betonului 12.3. Reguli generale de betonare 12.4. Compactarea betonului 13. ROSTURI DE LUCRU 14. DECOFRAREA 15. TRATAREA BETONULUI 15.1.Generalitii 15.2. Durata tratéri 93, 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $I BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE |. 16.1. Betoane ce contin o combinatic de aditivi 16.2. Betoane tumate in api 16.3, Betoane turnate prin pompare .= 16.4. Betoane tumate in cofraje glisante 16.5. Betoane ciclopiene 17. SISTEMUL DE ASIGURARE $1 CONTROL AL CALITATIL 17.1. Clasificarea controlutui ....... -.93 93 93 95 96 100 102 102 517.2, Procedee de control al ealitati 17.2.1. Controlul productici si execufiei 17.2.1.1. Controlul materialelor componente , echipamentului, fabricdrii si caracteristicilor betonului 17.2.1.2. Controlulinainte de punerea in opera a betonului 17.2.3, Conlin impultanspri, puns nape i ai betonului : 17.2.2. Criteii de conformitate 17.2.2.1 Sisteme de verificare 17.2.22. Planul de prefevare gi criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului A) In cazul betonului preparat pe santier B) fn cazul utilizarii betonului livrat de static C) in cazul producerii betonului in stati 17.2.2.3. Criterii de conformitate pentru rezistenfa la compresiune ANEXE ANEXA L 1, Sortimente de cimentusi : Descriere, caracterizare ; ANEXA 12, Domenil si conditii de utilizare ale cimenturilor ; ANEXALS. Efecte principale gi secundare ste aditivilor asupra proprietatilor betonului, ANEXA 14, Stabilitea compozitiei betonului - Parametrii de compozitie: ANEXA L5, Stabilirea compozitici betonului - Efectuarea incercarilor preliminare, ANEXA 16, Sarcinite gi calificarea personalului eare deserveste statia de betoane; ANEXA L7. Gradul de omogenitate al betonului ; ANEXA IL.|, Fasonarea, montarea si legarea armaturilor ; ANEXA IL-2, Abateri limita la amaturi ; 103 103 loa. 106 106 107 107 108 108 109 109 10 140 146 149 150 (53 ANEXA IL3. Grosimea stratului de acoperise cu beton a amaturii (Zona Litoralului Marii Negre }; ANEXA IIL 1. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat; ANEXA IIL2. Defecte admisibile; ANEXA IV.1. Betonarea diferitelor clemente 5i parti ale constructieis ANEXA IV.2. Procedee de vibrare mecanica ; ANEXA IV.3. Recomandiri privind stabilirea pozitiei rostului de Iueru ; ANEXA V.. Reguli privind operatia de decofrare ; ANEXA V1.1 Freeventa gi masuri ce se adopta in eadrul controlului calititi rmaterialelor gi betoanelor ; ANEXA V2. Controtul calititii lucarilor de executie ; ANEXA V13. Controlul operativ al calititii betonului ANEXA V14 Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute, 154 157 160 161 165 167 170 m1 189 195 200 NOTA DE PREZENTARE Codul de practied pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in cohstructii elaborat de MLPAT - INCERC, sistem ce are la baz Legea 10/1995 privind calitatea in constructii Codul de practicd este structurat pe 2 parti si anume * Partea A - “ BETON $I BETON ARMAT “ * Partca B- “ BETON PRECOMPRIMAT “ La elaborarea Codului, Partea A (revizuire Normativ C 140-86), av fost uate in considerare - reglementirile tehnice romanesti, in special : * Specificatiile tehnice privind cerinfele si criteriile de performanta pentru beton si armaturd * Normativul pentru executarea lucraritor din beton si beton armat C140 -86 * Noile standarde de cimenturi * Noile reglementiti privind asigurarea calitatii constructiilor = reglementirile’si recomandarile CEN si CEB * Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanti, producere, punere in opera si criterii de conformitate * Codul Model CEB - FIP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul si aledtuitea structurilor din beton Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe defineste cerintele de rezistenfa si durabilitate gi stabileste criteriile de satisfacere a acestora precum si conditiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la executarea $i controlul lucrarilor din beton si beton armat Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ an fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan national si international, prezentul cod confinind o serie de notiuni si date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt : * definirea notiunilor (terminologie) ; * introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor roménesti aliniate la ele europene ; * precizarea cerinfelor privind caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerinfele de durabilitate sunt determinate fat de conditiile de expunere prin precizarea raportului A/C maxim ; * introducerea notiunilor de amestec de beton proiectat si prescris ;* precizarea nivelelor de performanti ale betonului cu definirea clasei betonului conform reglementaritor europene; * revizuirea gi detalierea capitolului privind tratarea betonului; * introducerea cerinjelor, nivelelor de performanti si controlului armaturilor conform “ Specificatici tehnice pentru ofeluri utilizate in structuri din beton *; * introducerea unui nou sistem de asigurare gi control al calititii ; * criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici si metode de determinate, va fi FEcuti prin specificatii, ghiduri, manuale specifice Autorii considera ca deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proiectare, executie,productie beton, diriginti_ santier, inspectori de specialitate ete. privind aplicarea COD-ului. 1. PREVEDERI GENERALE 1.1, Prevederite prezentului cod de practicd se aplici la executarca clementelor sau structurilor din beton simplu sav beton armat pentru constructii de locuinte, social - culturale, industriale si agrozootehnice. Asttel sunt specificate cerintele de bazd ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste betonul (materialele componente, compozitia, proprictatile betonului proaspat si intarit, producerea, turnarea, tratarea) vofiajele, srmitura; sunt stabilite criteriile pentru satistacerea accstor cerinte in contextut sistemului de control gi asigurare a calititii, in vi 1.2. Prevederile codului de practic vor fi adaptate si completate prin reglementiri specifice sau in lipsa acestora prin eaicte de sarcini, intocmite de Proiectant in urmitoarcle cazuri + consiructii specifice cdilor de comunieatii cutiere, Feroviare, maritime gi aetiene (drumuri, poduri, tunele, piste acroportur navigabile), constructii hidrotchnice, recipienti de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime ete.: - alte constructii eu structuri de rezistenti speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se claboreaza prescriptii specific. Caracterul de constructie special se stabileste de cdtre proicctant; ~ constructii proiectate dupa alte reglementari tehnice decat cele rominesti, sau constructii lt executia carora sunt prevazute a se utiliza praduse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform Iceislatiei in vigoare, ~ betoane speciale : betoane foarte grele, betoane usoare, betoane pe baza de polimeri, betoane retruetare, hetoane cu armare dispersi. prccumn yi betoane de inalta pertormant ~ procedce tehinolowice speciale : torerctare, vacuumare ete. amenajari portuare, canale 1.3. Caietele de sarcini elaborate pentru ci punetul 1.2. vor euprinde - cerinfe pentru materialele componente ale betonului, armaturile sau materiale care se vor utiliza: + cerinte impuse betonu iegoriile de Iucrivi mentionate la te i parametrii de baz ai compozitie’ acestuia;~ cerinfe tehnologice pentru betonare (ordinea si ritmul de tumare,masurile obligatorii in cazul unor conditii climatice deosebite sau intreruperi neprogramate); ~ proiect de cofraj si sustineri (daca este cazul); ~ pozifia rosturilor de iucru $i modul de tratare a acestora; - termenele de decoftare; ~ misurile de protectie a betonului proaspit; ~ tratarea betonului intirit; = tolerante de executie; > Feguli de control al calititii lucririlor inclusiv precizarea fazelor determinante etc. in aceste cazuri se recomanda colaborarea la Proiectarea si executarea lucrarilor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din invajimantul superior sia laboratoarelor autorizate, 14, Pentru asigurarea durabilitaii constructiilor Proicctantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat $i gradul de ayresivitate a mediului, stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1 si cerintele impuse beto- nului corespunzatoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4. {in caietul de sarcini si dupa caz in plangele de execute, Proiectantul va mentiona pe langi clasa de rezistenta a betonului si tipul de otel beton si cerinfele de durabilitate astfel: - clasa de expunere; ~ gradu! de impermeabilitate; + gradul de gelivitate; + tipul de ciment; - valoarea maxim a raportului A/C. 1.5, Detalierea regulilor de execufie si de control al calititii se va face de ccitre Executant cu respectarea prevederitor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitafi Executantul lucrarii va transmite Investitorului Planul calitii care include Planul de control al calitatii, verificari gi incercari (P.C.C.V.L) si va anexa la cerere si procedarile de executic si controL.Investitorul va cere dupa caz gi acordul Proiectantului. 10 1.6. inainte de inceperea lucririlor, executantul este obligat si examineze aménuntit proiectul gi si aducd la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviriintre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si exec proiectului 1.7, In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84. L8. Pe intreaga perioad de executare a lucririlor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii in vigoare (Norme specifice de securitate 4 muncii pentru prepararea, transportul, tumarea betonului si execularea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum si normele de pazi contra incendiilor. 1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru prepararea agregatelor gi fasonarea armiturilor, trebuie si fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru. a asigura calitatea Incrarilor executate precum gi protecfia vietii, a si mediului in conformitate cu prevederile HG 1046-1996, "CAPITOLUL 2 Neer] Indicativ | Titlulveglementarilor Publicata in C3. [CIT Instructiuni tehnice privind Buletinal PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU alcituirea si folosirea in Constructiitor Jconstructii a panourilor din placaj | nr. 4/75 icativ glementa ublicata in entra coftaje Met] _Indison Talal resementro pubic CA [Gn curs de aparitiey |Ghid pentru profectarea yi s ilizarea cofrajelor A. Reylementari cu caracter general AT. |STAS 1010770-90 |Calculut si aledtuirea elementclor D. Reglomentiri privind executarea Ineririlor de betoane din beton, beton atmat si beton Dit [C 16-84 Normativ pentru realizarea pe Buletinal Precomprimat timp friguros a luerarilor de con- | Constructilor AZ. [P 100-92 Normativ pentru proiectarea Buletinul structii si a instalatilor aferente. | nr. 6/86 antiseismicd a constructiitorde | Constructiilor D.2. [P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiec-| _ Buletinul locuinte, social-culturae, nr. 1-2/92 tarea si folosirea armarii cu plase | Constructiilor agrozootehnice si industriale. sudate a elementelor de beton rr. 10/86 Dis. [C28-83 Instructiuni tehnice penira Buletinul B. Reglementiri privind exccutia lucrarilor de fundatii sudarea armiturilor de ofel beton. | Construetiilor BI. ]P 10-86 Normativ privind proiectarea si Buletinal - nr 7/83 Jexecutarea lucravilor de fundatis | Constructiilor Da. [P 73-78 {nstructiuni tebnice pentru _ Buletinul irecte la constructii pr. 1/87 proiectarea si executarea recipi- | Constructiilor B2. [6160-75 Normativ privind aleatuirea gr Buletinul niilor din Beton armat si eton nr. 12/78 . precomprimat pentru lichide. exceutarea pioflor penta Constructilor DS. |C 212-87 instructiuni tehnice pentru Buletinal fundat sr. 6/75 aplicarea procedeului tehnologic | Constructiilor BS. [C2Is-Re Tnstructiani tehnice penira Buletinul Ide vacuumare a betonului. nr. 9/87 ‘elemente de fundatii din beton cu | Constructiilor Ds. [C130-78 Tnstructinni tehnice pentru Buletinal jadaos de cenusa de centrala nr. 6/88 ‘aplicarea prin torerctare a Constructiilor termoelectricé, situate in terenuri mortarelor si betoanelor. nr 8/79 ‘cu agresivitati naturale gi Di. |C 122-88 Instructiuni tehnice pentru Buletinal industriate. proiectarea si executarea Constructiilor ueratilor de constructii din beton | nr. 2/91 C_Reglementari privind executarea lucririlor de coftaje japarent cu parament natural. Ci, [eai-86 Normativ pentru aledtuirea, Buletinul Daeseas Tndramitor pena aploarea Bowinal Jexecutarea gi folosirea cofrajelor | Constrictiilor prevederilor STAS 6657/3-89, | Constructiilor glisante, nr. 7/86 Elemente prefabricate din beton, nr VOL C2. |e 162-73 Normativ penir alcituirea, Buletinul lbeton armat si beton executarea si folosirea cofrajelor | Constructiitor precomprimat. Procedee si metalice plane pentru peretiidin | nr. 7/74 Jdispozitive de verificare a beton monolit Ia cladiri caracteristicilor geomettice. 12 1314 Nr.crt| Indicativ Titlul reglementdrilor Publicaté in [Nr.crt | Indicativ Titlul regiementérilor Publicata in D9. |C 149-87 Instrucfiuni tehnice privind Buletinul E, Reglementari privind verificarea calita(ii si recepfia lucrarilor de construefii procedee de remediere a Constructiilor si instalatii |defectelor pentru elemente de nr. 5/87 ET. [56-85 Nommativ pentru verificarea Buletinal jbeton si beton armat. calitatii $i receptia lucririlor de Constructiilor D.10, |PE 713-90 Instructiuni tehnice RENEL / constructii. nr. 1-2/86 Jdepartamentale pentru executia si | ISPH - BPE E2. |€26-85 /Normativ pentru incerearea Buletinul Jcontrolul betoanclor constructiilor| 1/90 betonului prin metode Constructiilor hidrotehnice. nedistructive. ar. 8/85 $i DAT [C 155-85 [Normativ privind prepararea si | Buletinul 287 izarea betoanelor cu agregate | Constructiilor E3. [C5481 Tnstructiuni tehnice pentru Buletinul lusoare. nr. 2/91 ‘incercarea betonului cu ajutorul | Constructiilor D.12./C 163-73 Instructiuni tehnice pentru Buletinul |carotelor. nr. 2/82 folosirea profilului incastrat PVC | Constructiilor E44, |C 117-70 Instructiuni tehnice pentru Buletinul plastifiat, fa etangarea rosturilor in| nr, 2/74. folosirea radiografiei la Constructiilor cadnul constructiilor hidrotehnice. Ideterminarea defectelor din nr. 9/70 D.13.|C 237-92 Instructiuni tehnice pentru Buletinul elementele de beton armat, utilizarea aditivului complex constructiilor E.S. |C 200-81 Instructiuni tehnice pentru Buletinul |ADCOM Ia prepararea betoanelor 1/93 controlul calitatii betonului la Construetiilor [de ciment. [constructii ingineresti ingropate, nr. 6/82 D.14./C 238-92 Instructiuni tehnice provizorii Buletinul prin metoda carotajului sonic. privind realizarea betoanelor de | constructiilor E.6. |C 150-84 ‘Normativ privind calitatea Buletinul clas (Be 60-Bc 80). 93 fimbindrilor sudate din ofel ale | Constructiilor D.15. |C 248-93 Instructiuni tehnice pentru Buletinul ‘constructiilor civile, industriale gi nr. 7/84 realizarea betoanelor de nisip. constructiilor agricole. 2194 F. Reglementiri privind executarea lucririlor de protecjie a construcfillor in 1D.16. | (In curs de aparitie) | Specificatie tehnica privind conditii de agresivitate. Feetoanele utilizate la realizarca FI. [C 170-87 Instruefiuni tehnice de protecfia | Buletinul |clementetor prefabricate lementelor din beton armat si | Construcfilor D7. NP007—97 — [Cod de proiectare pentru structuri | Reglementirt /beton precomprimat supraterane nr. 7/88 ‘si cadre din beton armat. in constructii situate in medii agresive naturale INCERC nr. ‘si industriale. 7097 F.2. [210-82 /Norme tehnice privind protectia Buletinul D.18. P85 _97 [Cod de proiectare pentru structuri| — Buletinul Janticoroziva a bazinelor de beton | Construcfiilor [cu pereti structural constructiilor jarmat pentru neutralizarea $i nr. 7/82 $i 10/96 lepurarea apelor industriale. 4885, 15Nrort Indicativ Titlut reglementarilor AGREGATE G.22. |STAS 1667-76 [Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare cu liangi mineral Neert| __ Indieativ Titlul reylementivilor | G. Standarde CIMENT Gi. [SR 3889S (Ciment Portland: G.2._|SR 1500796 Cimenturi compozite wauale de tp WH, IV.V. GS [SR 301196 ‘Cimenturi hidrotehnice si cimeniurirezistente Ta i sulfati G23. | STAS 662-89 ‘Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiers. GAL TSREN 196-795 Metode de incercare a cimenturilor, Metode de prclevare si pregatirea probelor de ciment. GS. |SREN 196-6798 Metode de incereare a cimenturilor. Determinarea Finete. G24. /SR 667-97 [Agregate si piatrd prelucraté pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate. G25. [STAS 4606-80 /Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare [cu liangi minerali. Metode de incercare, | [G6 TSREN 196-307 Metode de incercare a cimenturilor, Determinarea timpului de priza si a constantei de volum. G.26. [STAS 2386-79 [Agregate minerale usoare. Condifit tehnice generale de calitate. G.27. [STAS 7343-80 [Agregate minerale uyoare. Granulit G7. [SR227-5) 96 (Cimenturi, Incereari fizice. Determinarea ealdurit de hidratare, G28. |STAS 8177-68 [Agregate din zgurd expandata pentru betoane lusoare. GR, [SREN 196-1795 ‘Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice, ‘APA G29. STAS 790-84 Tp! pentru betoane si mortare. (G5. SR 6232-96 (Cimenturi, adaosuri minerale yi aditivi, Vaocabular [G.10, [SREN 196-27 95 Metode de incereare a cimenturilor. Analiza [chimica a cimenturilor. ADITIVI GAT, [SREN 196-4795 [Metode de incereare a cimenturilor. Determinarea |cantitativa a constituientilor. GAD. [SREN 196-5795 Metode de incercare a cimentwrilor. Testul de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice. G.30. [STAS 8573-78 GAB. [SREN 196-217 94 Metode de inecreare a cimenturilor. Determinarca continutului in eloruri, in CO, si alealiiin cimenturi IBETOANE G32. |(in curs de aparitiey [Specificafie tehnica. Betoane - Terminologii ceringe, niveluri de performanfa. GAA, [SR 705596 (Ciment Portland alb. G.33. [STAS 3349/1-83 [Betoane de ciment, Prescripfii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. G20. |SPT- 1995 (Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345, G21, [SPR- 1995 [Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate. GIs [SPI - 1994 [Cimenturi cu adaos de calear san calear dolomite. 6.34. |STAS 3349/2-83 _|Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea G16 [SP3- 1995 [Ciment Portland de tip BS 12-78 agresivititii apei fata de betoanele constructiilor G.1T_|SPS- 1997 (Cimenturi Portland colorate hidroenergetice. G18. [SP5~ 1995 [iment Portland aditivat 6.35. |STAS 1759-88 |Incercari pe betoane. Incerciri pe betonal G19. [SP6— 1995 (Cimenturi hidrotebnice aditivate proaspat. Determinarea densitijii aparente a Iucrabitieag a confinutului de agregate fine $i a 16 7Nrert| _Indicativ Titlul reglementarilor G.36. [STAS 5479-88 __|Tncereiri pe betoane. Toes pe betonul pecent Determinarea confinutului de aer oclus. G37. |STAS 2320-88 _|Incercdri pe betoane si mortare. Tipare metalice idemontabile pentru confectionarea epruvetetor. G38. |STAS 1275-88 __|incerediri pe betoane. fncercairi pe betonul intirit. Determinarea rezistenfelor mecanice. G39. | STAS 2414-91 fincereéri pe betoane. Determinarea densititii, |compactitigi si porozitétii betonutui intarit G40. |STAS 3519-76 |Incerciri pe betoane. Verificarea impermeabilitijii la api Gl. [STAS 3518-89 __|Incerciiri de laborator ale betoanelor. [Determinarea rezistentei la inghet-dezghet (gelivitate). G42. |STAS 5440-70 __|Betoane de ciment. Verificarea reacfiel alealit- lagregate. G43. |STAS 2833-80 __|Inceredri pe betoane. Determinarea contracjier axiale a betonului intirit, G.44. [STAS 5585-71. Tncercari pe betoane. Determinarea modulului de clasticitate static la compresiune al betonu GAS. |STAS 6652/1-82 _lIncercdri nedistructive ale betonului. Clasificare i indicagit le. G46. |[STAS 9602-50 | Beton de refering. Prescriptii pentra lconfectionare si incercari. ‘GAT. |STAS 6102-86 [Beton pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tchnice de calitate. a8. [SR 18371 - 95 [Lucrari de drumuri inji din beton de Iciment. Conditii tehnice generale de calitate. GAS. |STAS 1799-88 | Construcfii de beton, befon armat gi befon lprecomprimat. Tipu! gi frecventa verificarilor calitaqii materialelor i betoanelor destinate Jexecutirii lucrarilor de constructii din beton, lbcton armat gi beton precomprimat. G30, |STAS 3622 - 86 _|Betoane de ciment - clasificare G51. |STAS 5511-89 __ |Tnceresri pe betoane. Determinarea aderenjei Necert| Indicativ Titlul reglementirilor G.52. [ISO 9812 [Consistenja betonului. Metoda raspandiri G53. [ISO 7031 [Determinarea impermeabilitatii betonul G.54. [ENV 206 Specificafie tehnicd. Betoane - teminologii, cerinte, niveluri de performanti G55. |CEB-FIP [Model code 1990 nr.205 Partea D- Tchnologia betonului G.56. |Eurocode 2 /Calculul si alcatuirea structurilor de beton. G.57.|STAS 6605-78 | Inceredrile metalelor. Incercarea la tractiune a Jotelului beton, a sérmei si a produselor din sérmi tru beton precomprimat. [Materiale metalice. Incercarea la indoire. G.58. [SR-ISO 7438-92 ‘G.59. |SR-ISO 7803-93 jalternanti. 6.60 [STAS 438/1-89 [Otel beton laminat la cald. G.61.|STAS 438/2-91__ |Sirma rotunda profilata. G.62 [SR 4383.98 Piase sudate. 6.63. [SR 438/498 [Sarma cu profil periodic objinata prin deformare plastica la rece. G64, |ST 009-96 [Specificatie privind cerinfe si eriterii de performanta pentru armaturi (Buletinul [constructiilor nr.11/97) ‘G65. |(in curs de aparitie) |Ghid pentru utilizarea cimenturilor romanesti fabricate conform normelor europene i stabilirea |compozitiei betoanelor. C66, (in curs de aparitie) Specificafie tehnicd. Glosar de termeni privind [degradirile si lucrarile de interventie la [constructii. 18 193. TERMENI - DEFINITI [Nrcrt| _TERMEN DEFINITIE . 7. BETON [Beton preparat intr-o instalajie tn santieral de| Neert]__TERMEN DEFINITIE PREPARAT IN construc i BETON DE [Material compozit objinut prin omogenizareal —_ SANTIER CIMENT Jamestecului de ciment, agregate si apa format 8. | BETON USOR [Beton cu densitate aparenta in stare uscata prin intarirea pastei de ciment (ciment si apa). Pe| (105° C) de maxim 2000 kg / m?- Este produs in| tanga aceste componente de baz, betonul mai intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu| [poate confine adaosuri gi/sau adi [structurd poroasa (usoara). [Noté : Daci mirimea maxima a granulei de! 9. BETON CU [Beton cu densitate aparenti in stare uscall agregate este de 3(5)mm., matcrialul care rezulta| DENSITATE [(105° C) mai mare de 2000 kg/m" dar nu mai este denumit morta NORMALA [mult de 2500 kg/m 2. BETON Starea betonului din momentul amestecarii (SEMIGREU SI PROASPAT —_|eomponentilor pani la inceputul prizei cimentului GREU) din beton. 10. | BETON FOARTE |Beton cu densitate aparenti in stare uscatl lin aceasti perioadi betonut are deformatie| GREU (105° C) mai mare de 2500 kg/m’ [plastica si poate fi compactat prin diverse metode 11. | ADITIV_|Produschimic “care Ze ‘adaugi- in beton, in specifice. cantitifi mici fata de masa cimentului, inainte sau 3. | BETON INTARIT |Material compozit format din piety glo mates fin timpul amestecarii betonului in scopul (piatra de ciment si agregate fine) cu structura de modificarii dups necesititi a proprietitilor in conglomerat, proprictiti de piatra artificiala si le betonul Jcaracterizat prin rezistenfe mecanice evoluti 12. ADAOS Material anorganic fin ce se adauga in beton SARJA |Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de pentru a imbundti anumite proprietifi sau pentru Jamestecare a malaxorului/ sau cantitatea de beton 2 obtine proprietiti speciale. Existi doud tipuri de| ltransportat ca beton marfé intr-un vehicul/ sau| jadaosuri : adaosuri practic inerte, respectiv cantitatea de beton descarcata sub o amestecare} puzzolanice (hidraulice) in conditii de| continua intr-un minut. temperatura si presiune normalé, 5. | BETON MARFA [Beton preparat int-o instalajie care produce] beton, in afara santierului de constructie si livrat 13. | AGREGATE [Materiale granulare naturale (de balastera sau ide producitor ca _—beton_proaspait, Jconcasate) sau artificiale cu forma si mirimea| Responsabilitatea livrarii amestecului specificat }granulelor adecvate realizérii betonului. (amestee de beton prescris) sau a furnizérii unui 14. | AGREGATE ~ [Agregate. naturale semiartificiale constind din beton cu performanfele cerute (amestec de beton USOARE [granule cu o structuri poroasé si cu densitate| proiectat) revine producitorului de beton ___|aparenti mai mici de 900 kg/m’ 6. | BETON PUSTN’ [Beton preluat de executant de la produedtor si pus | 15. | AGREGATE CU |Agregatc cu densitatca ‘parent cuprinsa’ intr] OPERA in oper. Responsabilitatea realizarii performan- DENSITATE —|1201 kg/m’ si 2000 kg/m’ felor betonului in structurs (prin tumare, NORMALA, [compactare, tratare, etc.) revine executantului. (GRELE) 21Neet] _ TERMEN DEFINITIE 16. | AGREGATE _ [Agregate care au o densitate aparenti mai mare FOARTE GRELE |de 2001 kg/m’ 17. CIMENT |Liant hidraulic, sub formi de material anorganic| fin macinat. in amestec cu apa formeazi o pasta ‘care face prizé si se intdreste prin reactiile si procesele de hidratare. Dupa intarire isi mentine| rezistenja si stabilitatea chiar si sub apa. 1s. |CANTITATEA DE|Apa de amestecare plus apa confinuta de APA agregate, de aditivi $i adaosuri (uneori posibil apa| proveniti din gheaja adiugati). 79. | RAPORTUL — [Raportul dintre cantitatea de api gi confinutul de APA /CIMENT_|ciment din beton, 20. [AER ANTRENAT |Aerul incorporat in beton in mod intenfionat in] ‘impul amestecarii, utilizind un agent de suprafata activ. De regula, porii au un diametru| 10 - 1000 im, fiind sferici sau aproape sferici. 21 | AEROCLUS |Goluri de acr in beton care nu sunt antrenate in [mod intentionat si care sunt semnificativ mai mari |decat porii de aer antrenat, dimensiunea lor find [mai mare sau egal cu 1 mm. 2. | AMESTECDE |Un amestec pentru care beneficiarul specifica| BETON — |performanjele necesare ale betonului, iar! PROIECTAT |producitorul este responsabil si furnizeze un| lamestec care si asigure aceste performante. 23, | AMESTEC DE [Un amestec pentru care beneficiarul specifica BETON — |compozitia amestecului si materialele ce se| PRESCRIS |folosesc. Producitorul este responsabil sii furnizeze amestecul specificat, dar nu rispunde| de performantele acestuia. 24. [LUCRABILITATE |Proprictatea betonului proaspit (cu pastrarea| ABETONULUI |omogenitijii) de a asigura umplerea cofrajelor si PROASPAT —|inglobarea_armaturilor. Se apreciazi pe baza| consistenfei betonului determinata prin metode specifice : tasare, remodelare, grad de compactare si rdspindire. 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. CIMENT 4.1.1.Tipuri de ciment. Clase si ceringe Cimenturile vor satisface cerinele din standardele nationale de produs sau din standardete profesionale. ‘Cimenturile uzuale se clasificd dupa curn urmeazii : ciment Portiand (tip 1.) - iment Portland compozit (tip Il.) = ciment de fuurnal (tip 111.) = ciment puzzolanic (tip IV.) = ciment compozit (tip V.) Denumirea cimentului este dati de nucleul acestuia. Nucleut cimentului este denumirea dati amestecului de clincher Postland cu alte componente principale in proportie de 95 - 100 % si cu componente minore in proporfie de 0 - $ %, exclusiv sulfatul de calciu si aditivi Componentele principale care intri in compozitia nucleului de ciment sunt clincherui Portland, zgura granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, engl de termocentrala,sisturi calcinate, calcare, praf de silice,filee. Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1.. Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compozitie, care se diferenjiazi prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Aceste procente, de regula, pot fi : ~ 80 - 94 % clincher si 6 - 20 % alte componente principale; = 65-79 % clincher si 21 - 35 % alte componente principale. Funcfie de rezistenja standard, se pot defini trei clase de rezistenta pentru cimenturi: 32,5; 42,5 si 52,5. Functie de rezistenta initialé pentru fiecare clas de rezistenfé standard sunt definite: 0 clas cu rezistenfa initialé normala si 0 clas cu rezistenja inal mare (simbolizata R). Clasa de rezistenti este definitl prin rezistenta standard la 28 de zile. Cerintete pentru clasele de rezistenti sunt prezentate in tabelul 4.1.TABELUL 4.3 TABELUL 4.1. Clasa Rezistenfa fa comprestune Nimm Rezistenta initialé Rezistenfa standard 2aile Taile 28 zile 325 - 216 2 32,5 52,5 325K 210 : 225 210 i 2 42,5 5 62,5 42,5R 220 : 32,5" 20 : f= 52,5- 325K 230 : Cerinfele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2, Caracteristieé | Tip ciment | Clasa de rezistenfa a cimentului Pierderi la ealeinare[ 1 toate clasele HWA. =50 Rezidul insolubil T toate clasele HWA. Confinut in sulfaqt T 32,5 (S0,) nh 32,5R < TWA, 42,5 VIA toate clasele TVA. toate clasele toate tipurile 425R 52,5 <40 52.5R Conjinut in clorari [toate tipurile| toate clasele 501 Puzzolanicitate | IVA. toate clasele Si satisfact incercarea de puzzolanicitate TABELUL 4.2. Clasa de rezistenji | Timpul inifial de priza Siabilitate (min) (mm) 32,5 260 S10 32,5R 42,5 sR | 52,5 34s =10 52,5R, Cerinfele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in TABELUL 4.3. 24 4.1.2, Alegerea tipului de ciment in stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenta trebuie sa se find seama de criterii semnificative pentru alegerea. tipului i clasei de rezistenfS a cimentului utilizat : - rezistenta caracteristicd necesara betonului; ~ viteza de dezvoltare a rezistentei; ~ conditii de executie si tehnologie adoptati; ~ conditii de serviciu si expunere a siructurii (de ex. mediu agresiv, inghet - dezghet cu sau fird agenti chimici, etc.) In anexa 1.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 1.2.3: se indica tipurile de ciment functie de condifiite de expunere, avind in vedere urmitoarele: Daci se urmireste obinerea unor clise superioare pentru beton se Tecomanda folosirea cimenturilor de clasé superioari §i a aditivilor reducdtori de apa, 25Cimenturile Portland, tip 1. sau alte tipuri de cimenturi et continut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu rezistenta initial mare (R) dezvolti © vitezi de intarire mult mai rapidi decat a cimenturilor avand un continut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate in situatiile in care este necesard objinerea rezistentei prestabilite la 0 varsta inferioara celei de 28 zile. in cazul unor elemente masive se vor folosi cimenturi care prezinté valoti mici ale caldurii de hidratare in vederea evitirii fisuririi termice gi aditivii intarzietori de priza. {n cazul in care temperatura in timpul turnarii este sedzuti, se vor folosi cimentutile cu intarire rapidi (R) si aditivi acceleratori, iar in cazul turnarii pe timp calduros, cimenturile cu intarire lenté gi aditivii intarzietori. In conditii speciale de expunere, daca betonul este in contact cu apa ce contine de ex. sulfati peste 500 mg/l. sau cu solul eu confinut de peste 3000 mg./kg, se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Dac folosirea agregatelor reactive mu poate fi evitata, trebuie folosite cimenturi cu un confinut scizut in Na, O, K, O conform specificatiei tehnice pentru betoane. in cazuri speciale ale conditiilor de exploatare sau de executic, alegerea tipului de ciment se va face pe baza unor reglementiri tehnice specifice sau cu avizul unui institut de cercetiri sau laborator de specialitate. 4.13, rare si transport, Cimentul se livreazi ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazut cimentului vrac transportul se face numai in vehicole rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumaticd. Cimentul va fi protejat de umezeali si impuritifi in timpul depozitirii transportului. In cazul in care utilizatorul procurd cimentul de la un depozit (baz de livrare) livrarea cimentului va fi insotité de o declaratie de conformitate, in cate se va mentiona : = tipul de ciment si fabrica producitoare; ~ data sosiriiin depozit; ~ numérul certificatului de calitate eliberat de producitor si datele inscrise in acesta; ~ garantia respectarii condi + numinut buletinului de analizé a calitatii cimentului efectuataé de un laborator autorizat si datele continute in acesta inclusiv precizarea cond de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat, Obligatiile furnizorutui refetitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor gi utilizator. Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformititii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinfele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s4 aibd Joe in prezenta producitorului (vanzAtorului) si a utilizatorului, De asemenea, Prelevarea probelor de ciment poate si se faci in prezenta utilizatorului si a unui delegat a cdrui impartialitate si fie recunoscuti atit de producator eit si de utilizator. Prelevarea probelor se face in general inainiea sau in timpul livriri, Totus daca este necesar, se poate face dupi livrare, dar ou 9 intarzicre cle maximum 24 ore. lor de pistrare; 4.1. 4, Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si tiva a cimentului conform prevedcrilor din Anexa V1 1. inclusiv prin Constatarea existenfei si examinarea documentelor de certificare a calititii gi Verificarea capacititi libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate, Pana la terminarea efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in 15 < 300 2300 } : 55-4,5 | <45 [Séruri de amoniu(NH,") marae 50-99 | 100-200 } 201-500 Magneziand (Mg™) in| melt 100-199 } 200-1000 | 1001-3000 Sulfatica® (SO,7) in 150-249 | 250-500 | 501-1000 mg/d? [Dezatealinizare (HCO, ) in mg/d’ duritate, (°G) [Oxizi_alcalini (OH) in tg/den’ [Continut total de” sirani fin g/dm? “Pentru stabilizes tipului gi dozajului de ciment pentru agresivilaten sulfaticad foarte intensi se diferenfiazi trei cazuri functie de conjinutul de (SO,’) mg/dm’astfel: Foarte intensi 11001-2500 Foarte intensi 2 2501-5000 Foarte intensi 3 >5000 41CRITERI PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE, AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRA CERINTE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITATII PENTRU BETON IN FUNCTIE DE CLASELE DE EXPUNERE OBSERVATII N - normal M- moderat S-sever 1 - agresivitate intensa S -agresivit te slaba Agresivitatea atmosfericd acfioneaza asupra constructillor din beton, beton armat pe o distanga de | km fata de farm. 42 Tabel 5.4 Tabelul 5.3 Clasa/ Clasa_ Grad | Grad JAgre- [Aer™|Raport | Tip de ciment ip de de Ide de gate jantre-|A/C, | conform expu-| beton, limperm|gelivita|rezis- |nat |max. | Tabelelor Zona de salinitate nere| min. Jeabi- | te, ftemte din Anexa 1.2 5 litate, | min. la Clas sul sf Cap Midia 7 i Nr. | expunere | Regime | 5 | OM | Gheorghe [PS min. nghet ert | (conf. | expunere st + ‘tin | 2™ eee Tabel 5.1 Cap Midia | Veche het 2 Gheorghe 1 lenis pay = [= (65a 1, | 4a mediu - s s 2 alC 16/20" [Pa - = [= [oso r2a = S blc18/225 | ps |G100! da | da fo4s | 122 |Agresivita- M simplu - s (150) tea apei de armat s i 3 [€25/30 “| P12 [150] da_[ da Joa iad 4a [C20/25 | Ps ~ -— f= foas mare Ss ~ s 1 bI}C 25/30 P12 |G100| da | da lo4o | 123 b2lc2s/30__| P12 | G150| da | da |o40 2. | 4 mediu - - : 5 alc1s/22,5 [Pe 0,50 . 5 7 $ s blci8/22,5 | ps - - | + oso |123 Agresivita) — M_ | simply eC 18/22,5 | Piz o,4s tea atmos armat_ - s 1 {C25 /30 P12 10,45 ferica NOTA: * - pentru betonul simplu nu exista conditie; “*- se poate adopta clas de beton minim C 12/ 15, cu conditia indeplinirii simultane a celorlalte cerinfe minime pentru asigurarea “**-- conform tabel 1.5.3 (Anexa I.5) OBSERVATIE: In claseie de expunere 1.5 daca se indeplinesc conditia de impermeabilitate minimum P 12 si celelalte conditii minime de asigurare a urabilitati, se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minima de beton C 20/25 sau C 25/30, funetie de tipul de armaturi utilizate 43DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE Tabel 5.5 Clasa de | Grad de Dozajul minim de ciment (kg/m') pentru expunere lagresivitate| Beton simplu Beton armat 1 [a - 150 250 b = 180. 275 2 a : 200 290 b = 300 325 3 - 325 365 Ta 5 300 325 1 350 390 b Ss 300 325 I 325 365 ‘ANA aS ‘ANA AS sal 225 240" 260 2707 (180) b Ss 300 330" 325, 3609 (230) _| 300” 340” © 1 350 330" 3p 365") 280) _| 310” | 350” FI-L 4107 450° 370” 410” d FL-2 350¢+) | 410%) | 390(+) 4504) (280) |_ 410” 450° FL3 AO) 450°C) NOTATIE ; A.N.A. ~ ape naturale agresive, cu excepfia celor cu agresivitate sulfatics si apa Marii Negre AS. -agresivitate sulfatic’ 1)CIMENT Il A-S 2) CIMENT HI; HITA-S 3) CIMENT SR I; SRILA-S (+) -misuri suplimentare de protectie (Q)- valorile din parantezi se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVATIE: fn cazurile in care nu se mentioneazd tipul de ciment, acesta se stabileste conform anerel 1.2. 44 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.1. CONDITI GENERALE Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in dou moduri principale: ~ amestecul de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat; = amestecul de beton prescris (de cdtre proiectant si/sau utilizator) printr-un laborator autorizat. 6.1.1. Amestecul de beton proiectat 6.1.1.1. Ceringe generale Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de eatre producdtor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. in absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incit si aibe 0 consistenfa necesard, si nu segrege sis se compacteze usor. Betonul intirit trebuie si corespund’ cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special s& aiba rezistenta la compresiune ceruti. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betapului in Stare intiriti trebuie si fie supuse incercirilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost Proiectate. Betonul trebuie si fie durabil, si realizeze o bun’ protectie a armituri Compozitia betonului trebuie proiectaté avand in vedere prevederile prezentei reglementiri tehnice. 6.1.1.2, Date privind compozitia betonutui In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baz: a) Clasa de rezistenti; +b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; ©) Consistenta betonului proaspit. ) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment)-functie de modul de utilizare a betonuluy (beton simplu, beton armat), condifiile de expunere etc. in concordant cu Prevederile prezentului cod de practica. 45De exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3, preparat cu ciment 132,5 $i avand agregate 0 31mm se va nota: C16/20 - T3 - 132,5/0-31 in anumite cazuri privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie ici suplimentare (ce trebuie s& faci obiectul unor teste specificate caracteri specifice), cum ar a) Caracteristiei ale betonului - densitate ~ rezistenfa la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului) + rezistenta la inghet - dezghet + rezistenta la atacul chimic + rezistenta la uzuri, etc. b) Caracteristici de compozit ipul de ciment - continutul de aer antrenat + evolutia rezistentei ~ cantitatea de caldurd degajata in timpul hidratarii + conditii speciale pentru agregate - cerinfe speciale privind reactia alcalii - agregate (e speciale privind temperatura betonului proaspat. tarit, de exemplu: in cazul in care se cere obtinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate ete. notatia betonului va cuprinde si aceste caracteristici (de exemplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20 - P8 - T3 - 132,5/0-31) 6.1.2. Amestecul de beton prescris 6.1.2.1. Ceringe yenerale Proiectantul si/sau utilizatorul igi asum& responsabilitatea pentru compozitia betonului. In acest caz trebuie verificate intr-un laborator autorizat, alegerea componentilor, stabilirea compozitiei betonului gi indeplinirea cerinfelor tehnice pentru betoane. in general datele de baz specificate in cazul amestecului de beton prescris sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat. 6.1.2.2. Date specifice privind amestecurile de beton preserise In cazul amestecului de beton (compozitia betonului) prescris trebuie s& se specifice cel putin urmitoarele date de baza: a) Dozajul de ciment la me de betow/clasa betonului; 5} pul $1 clasa cimentului; ©) Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; d) Tipul de agregate; ¢) Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; £) Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos, 6.1.2.3. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris Daca este necesar pot fi specificate si date suplimentare cum ar fi a) date privind compozitia ~ conditii speciale pentru agregate incluzand si 0 anumiti granulozitate ~ continutul de aer antrenat din betonul proaspat ~ cerinte suplimentare privind temperatura betonului proaspit ») informatii privind wransportul sau/si procedurile de turmare - ritmul de livrare al betonului 3. Statia precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform punetelor 6.1.1 si 6.1.2., Programul si ritmu! de livrare precum si objectul (partca de structura la care urmeazi a se folosi). 6.14, Livrarea betonului trebuie insotité de un bon de livrare-transport beton. 6.1.5. Compozitia betonului se stabileste si/sau verificd de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei trebuie si se fac: * Ia intrarea in funetiune a unei statii de betoane; * Ia schimbarea tipului de ciment si/sau agregate: * la schimbarea tipului de aditiv; “la pregitirea executérii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, saui de clasd egald sau mai mare de C20/25 6.1.6. In cazul constructiilor speciate precum gi in cazul utilizirii unor “puri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute in Prezentul cod de practicd sau care nu au reglementiri speciale, stabilirea 47compozitiei betoanelor se va face pe baz’ de studii elaborate de institute de cercetare. 6.1.7, Lunar, laboratorul stafiei va analiza rezultatele incercirilor efectuate la varsta de 28 de zile gi va efectua, cu acordul seris al laboratorului care a cfectuat si/sau verificat refeta, eventualele corectii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului —_ ‘Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasi > C 8/10 Tuand in considerare rezultatele obfinute, - in prima etapa de analiza se vor aplica urmatoarel a) max. unul din 20 rezultate se situeaza sub clasa betonulut C bb) max. 33 % din rezultate sunt mai mici deci f7"/ fox c) max. 10 % din rezultate depigesc f/f." | > Yatorie £20 fa® gi fa foul? (Cezistenfa betonului in N/mm” sunt Je criterii orientative: urmitoarele: Tlasa | CANO] C15 | C 16/20 [C18/22,5] C 20725 [C 25/30]C 32/40 TT 1173 [155/185] 20/24 | 22727 | 25/30 _| 30/35 | 38/46 faa few Ff] 2274 | 27730 | 326 | 34739 | 37/42 | 43/48 51/60 mile de beton la care nu este indeplinit unul dintre criteritle tm criteriilor de conformitate “ si se va determina clasa de Pentra tipui mentionate se va proceda la o analizi confor rc 17" Controtul Calitatii prezentate 1a capitolul : * beton efectiv realizata. In situa care se constati ei © siy > Cornet 8 VB reduce dozajul de ciment pe baza de incercari preliminare. 6.1.8. Cantititile de materiale corespunzitoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspat de max. $0 % din eapacitatea nominalé Trilgjulei folosit pentru malaxare sau conform indicatiilor prevazute in cartea technic’ a utilajului. 6.1.9. in cursul preparirié betonului, compozitia se va corecia de catre laboratorul stajei in functie de rezultatele incercérilor privind: * umiditatea agregatelor, * granulozitatea sorturilor; * densitatea aparenti a betonului proasp: * consistenta betomului. 48 Daca se impune o corectare a cantitatii de apa de amestecare cu max. + 5% se admite ca pentru celelalte componente si se menfini cantitatile stabilite anterior. 6.2. PROIECTAREA AMESTECULUL 6.2.1. Cerinfe privind consistenta betom 6.2.1.1. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi tumat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzitor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului, 6.2.1.2. Consistenfa ceruta betonului depinde de felul elementului, dimensiunile clementelor structurale, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punerea in opera a betonului, de posibilititile de compactare si conditile de mediv in timpul tumaii in ANEXA 1.4., Tabelul 1.4.3. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului. Consistenfa betonului proaspat depinde de continutul de api, de fracfiunile fine ale agregatelor, de granulozitate, si de natura agregatelor. Consistenta poate fi influenfaté prin adaugarea unor aditivi sau adaosur in ANEXA I.4., Tabelul 1.4.5, se recomanda incadrarea in anumite zone de granulozitate, functie de dozajul de ciment pentru obfinerea unui anumit tip de consistenta. 6.2.1.3. Imediat dupa amestecare este posibili o reducere a consistentei betonului. Acest fenomen poate apare in medi uscate si la temperaturi mati sau in cazul in care se foloses¢ anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducdtori de apa sau superplastifianti 6.2.1.4. Consistenfa poate fi masuratd prin diferite metode prezentate la punetul 7.1.1 6.2.2. Cerinfe privind granulozitatea agregatelor * Granulozitatea agregatelor Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementirilor in vigoare STAS 1667 - 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3(5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71 49“ Cerinte privind granulozitatea agregatelor ~ Pentru obfinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si o cantitate mica de apa se recomanda utilizarea unei combinatii de agregate care si contind o cantitate redus& de nisip gi o proportie mai mare a agregatelor mari. - in general granulozitatea agregatelor se alege functie de condifiile de tumare, compactare precum gi de tipul agregatelor ce se folosesc. in anumite camuri, pentru ca betonu! si nu segrege in timpul transportului, tumarii si compactirii, pentru a fi suficient de lucrabil si usor de compactat trebuie sporitd cantitatea de parte find. In ANEXA 14. referitoare la consistenta betonului se prezinté recomandari privind respectarea acestor conditii ~ Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de dimensiunile caracteristice ale elementelor, respectandu-se conditite: Spm $ 14 Dt Grn $d-5mm™ Spa § 1,3 © unde D- dimensiunea cea mai micd a elementului structural d- distanta intre barele de armatura ¢- stratul de acoperire cu beton al arméturii * In cazul placilor se poate adopta relatia 4... S 1/3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizirilor bq. $ 1/6 D; ** Se aplici cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barclor de armaturd; In ANEXA 14. (TABELELE |. 4.6. granulozitate pentru agregate 0 -16; 0 - 20; 0 - 31; 0-40; 0- |. 4.11.) se prezinti zonele de -71 6.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului AIC * Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate ANEXA L. 2. * Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenti impuse betonului. Valorile orientative ale raportului A/C funefie de clasa cimentului folosit pentru obfinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate in tabelul 1.4.2, ANEXA 14. Chiar in cazurite in care objinerea unei anumite rezistente a betonului ar permite utilizarea unui raport apa/ciment mai mare, el nu trebuie sé depigeasca valorile limiti prezentate la capitolut privind durabilitatea betonului (functie de clasa de expunere a structurii)(tabelul 5.4., cap. 5) 50 Dozajul de ciment este determinat functie de clasa de rezistenta a betonului, precum si de cantitatea de apa necesard pentru a se obfine o anumita consisten{é a betonului proaspit. Alegerea compozitiei se va face prin incerciri preliminare urmarindu-se realizarea cerinjelor. 6.2.4. Cerinfe privind alegerea aditivilor si adaosurilor Aditivii si adaosurile vor fi adiugate in amestec numai in asemenea cantitati incdt si nu reducd durabilitatea betonului sau si produc coroziunea armaturii. Cantitatea totali de aditivi nu va depasi 50 g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2 wkg ciment, Aditivii lichizi in cantitati mai mari de 3 dm'/m’ trebuie Iuati jn considerate in calcularea raportului A/C. " Uilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatorie pentru clase mai mari de CI2/I5 si se va face conform punctului 4.4, Anexei 1.3 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie si fie in acord cu reglementiri specifice sau agremente tehnice bazate pe determiniri experimentale. Adaosurile trebuie si respecte prevederile pet. 4.5, * In ANEXELE 1.4, si 15. se prezinté recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor. 517. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1, BETONUL PROASPAT 7.1.1. Consistenta Consistenfa betonului proaspit (misuri a lucrabilitiii) poate fi ‘determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si rispandire.Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentati in tabelele 7.1.....-7.1.4. Tabelul 7. Tasarea conului Clasa’ Tasarea conului_(mm) T 30£10 T 7020 TWh 100 +20 Ty 120+ 20 T/T 15030 18030 Remodelare VE - BE determinati conform STAS 1759 - 88 Clasa Remodelare VE - BE (@) Va >31 cA 30-21 Vy 20-11 Vy 10-5 Va <4 Tabelul 7.1.3. Grad de compactare determinat conform STAS 1759 - 88 Clasa ‘Grad de compactare (Waltz Ge) oN > 16 cj 1,45 - 1,26 CG 125-111 CG 1,10 1,04 Tabelui 7.1.4. Raspandire deierminata conform iSO 9812 Clasa Raspandire (mm) F < 340 F, 350-410 E, 420-480 F_ 490 600 Determinarea consistenfei prin metoda tasdrii conului nu este recomandata pentru betoane cu lucrabilitate redusd. Daca valoarea tasitii conului este mai mica de 10 mm, rezultatul va fi inregistrat ca fiind inferior acestei vatori gi se va utiliza 0 alta metodi (grad de compactare, remodelare VE - BE etc.). {in cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomandi utilizarea metodei tasdrii conulai sau metoda rispandiri. in general nu exista 0 corclare intre cele patru metode, astfel consistenta betonului find stabiliti de la caz la caz cu una din metodele prezentate in tabelele 7.1L T.14 Avand in vedere c& cea mai folositi metodi este cea a tasarii conului, cu exceptia betoanelor foarte vartoase, in prezenta reglementare tehnicd s-au facut referiri in special la clasa de consistent T. 7.1.2. Continutul de aer oclus Continutul de acer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 folosind metoda graviinétric& sau metoda volumetrica cu presiune. 7.1.3. Densitatea aparenti Determinarea densititii aparente pe betonul proaspit se efectueazi in conformitate cu STAS 1759 - 80. 7.2. BETONUL INTARIT 7.2.1. Rezistenta la compresiune Clasa betonului este definité pe baza rezistenfei caracteristice fox wa (fan), care este rezistenfa Ia compresiune in N/mm® determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a drei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei 53ficuti in prezenta reglementare tehnicd are in vedere pistrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. in tabelul 7.2.1. se prezinti clasele de beton definite in acest mod si corespondenfa orientativa cu clasele definite in Normativul C 140/86. 7.2.3. Rezistenta la penetrarea apet STAS 3622 - 86 stabileste nivelele de performanti ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului 7.2.2 ‘ak 2.1. Tabelul 7.2. Terie Adancimea limit de pitrundere a apei (mm) reaistens | cfc | c fefe| ec lel eclclele 100 500 abeonuluil 4/5 | aio | 127 |16720}20/25| 25/30 [20/97] sas |40rs0l45/55| soso Tas < S| 2 [6 [20 | 2s [30] 3s [wo [as] 50 Gradul de impermeabilitate y So sats ae par a paper Pe PY BeS_| Ber | Bets [B70] B28] Beso |. | —- [Bes0} - | Toso BT Pe Tlasa de Pe a renee’) co lc |e fefe a betonului 2.9/3.5] 67.5 |18/22,5]28/35}22/40] faa 28 | 6 | is [28 i [ora Ee Fa0vas | Be [Bo7S [Bor?.5]Be33] Bead "Clase de beton care nu se regisesc in normele europene si care riman valabile numai_ pani la intrarea in viguare 2 Romeodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2) In cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice seu cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinati pe epruvete de alte dimensiuni si/sau varste sau in alte conditii de pastrare a epruvetelor, cu aplicarea coeficientilor de conversie corespunzitori. Pané la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice de 150x150x150 mm gi cilindrice de 150x H300 mm se accepti pe o perioada de 2 (doi) ani de la intrarea in viguare a prezentei reglementiri determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141x141 mm, 7.2.2. Evolutia rezistenfel betonului In unele situatii speciale este necesar sd se urmareascd evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusd structura si vor fi ‘Incercate Ia intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive sau incercari pe carote extrase din clementele structurii. 54 in prezenta reglementare tebnicd se fac referiri ta stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului functie de clasa de expunere, conform tabelului 5.4. (cap. 5). Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622 - 86. In cazuri speciale se pot stabili si alte grade de ‘impermeabilitate, iar impermeabilitatea betonului se poate stabili si la alte varste decat 28 zile (60, 90, 180 zile) 7.2.4, Rezistenta la inghet - dezghet In STAS 3622 - 86 sunt stabilite nivelele de performanti ale betoanclor functie de gradul de gelivitate, conform tabelului 7.2.3. Tabelul 7.2.3. Gradul de gelivitate al betonului Numar de cicluri Jaghe-dezghet GSO 50 G 100 100 G150 150 7.2.5. Densitatea betonulul Funcjie de densitate, betoanele se clasificd in betoane usoare, normale gi foarte grele, conform precizarilor cap. 3 (pet. 3.8, 3.9 gi 3.10) din prezenta reglementare tehnic’. Categoria de densitate este stabilitéfanctie de densitatea aparenta (pw) a betonului intarit la 28 zile, determinatd conform STAS 2414/91. 558. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE Cerinjele generale privind rezistenta si durabilitatea betonului au fost tratate in prezentul cod de practica; in cazul unor betoane cu. proprictati speciale pot apare cerinfe suplimentare functie de nivelele de performanti cerute, 8.1. BETON REZISTENT LA PENETRAREA APEL Determinarea rezistenfei betonului la penetrarea apei se face in acord cu reglementirile tehnice in vigoare. Rezistenta la penetrarea apei depinde in cazul betonului de porozitatea pastei de ciment intérite. In acest caz trebuie limitata valoarea raportului api/ciment. Se recomand’ ca in general raportul api/ciment si aiba valori reduse si anume si nu depageasca 0,50 in elémentele cu grosime intre 100 gi 400 mm. sau 0,60 in cazul elementelor cu grosimi mai mari. Trebuie de asemenea acordata o atentic deosebiti tratirii betonului in cazul definirii gradului de impermeabilitate ca in STAS 3622/86 se dau urmétoarele valori orientative ale raportului A/C maxim - 0,50 pentru gradul de impermeabilitate Py" (de exemplu beton simplu / armat expus in condifii de agresivitate chimic& slaba), = 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P,."° (de exemplu beton simplu / armat expus in conditii de agresivitate chimica intens’), 8.2. BETON CU REZISTENTA MARE LA INGHET - DEZGHET $I LA AGENT! CHIMICI DE DEZGHETARE ‘Avinnd in vedere efectele acestui tip de actiune asupra betonului,limitarea raportului A/C este mai severd decat in cazul actiunii inghet - dezghet fra folosirea agentilor chimici de dezghefare. Valorile maxime ale raportului A/C recomandate in acest caz sunt prezentate in tabelul 5.4. (cap. 5). Folosirea aditivilor antrenori de acr gi reducitori de api este obligatorie. Utilizarea cimenturilor cu un continut de clincher sub 95% este exclusa in acest caz 8.3. BETONUL REZISTENT LA ATACUL CHIMIC Severitatea atacului chimic depinde in principal de natura substanfelor agresive (compozitie chimicd, stare solida, gazoasi sau lichidi) presiunea si viteza de curgere @ lichidelor precum si de temperatura si umiditatea mediului 56 Severitatea atacului chimic, a diferitelor substante din apele naturale, prezentati in tabelut $.2., cap. 5 este clasificati in patru grade de agresivitate chimicé: * agresivitate foarte slabs * agresivitate slabs * agresivitate intensi * agresivitate foarte intensi {in tabelul 5.2. gradul de severitate stabilit este valabil pentru apele stationare (sau cu viteza lenta) in conditii climatice moderate. in tabelul 8.3.1. se prezinta valori limiti pentra aprecierea gradului de severitate a atacului chimic al solurilor. TABELUL 8.3.1. Criteriul Gradul de severitate ‘scazzut media 1) Gradut de aciditate >20 = BAUMANN - CALLY 2) Sulfagi S O,* (mg/kg) 2000 - 5000. > 5000, BAUMANN - CALLY Gradul de severitate al atacului chimic poate fi redus cu scdderea permeabilititii solurilor. Tn cazul in care continutul de sulf din sulfuri depaseste 100 mg S* per kg de aer - sol uscat (mai mult de 0,01% S%) sau in cazul depozitelor de produse reziduale industriale, efectele chimice potentiale produse asupra betonului trebuie analizate de un institut de specialitate. In general atacul chimic este mult mai sever la temperaturi gi presiuni ridicate saw/si dacd betonul este supus si la abraziune mecanicd sau la alternangi inghe}-dezghet. Gradul de severitate al atacului chimic poate fi considerat mai scizut dacd temperatura apei este scAzuti, cantitatea de apd si viteza sa sunt limitate ca in cazul unor soluri cu un coeficient de permeabilitate > 10° m/s. Rezistenfa betonulut la atacul chimic “depinde in primul rind de impermeabilitatea sa; se vor respecta astfel conditiile precizate in tabelul 5.4, (capitolut 5.). ‘Trebuie de asemenea avut in vedere ca tratarea betonului si se efectueze ‘conform prevederilor din prezenta reglementare tehnica 7in cazuri speciale de expunere la substante chimice cu agresivitate mare la Proicctarea compozitiei se vor respecta reglementirile tehnice specifice, inctusiv prin luarea unor masuri suplimentare de protectie, cum ar fi aplicarea uunor pelicule impermeabile. Pentru un continut de sulfati depisind 600mg/ in apa sau 3000 mg/ky in sol se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sulfati Penta solurile care prezint& 0 cantitate important de sulfati si cloruri trebuie acordaté © atentie speciala alegerii cimentului care va intra in componenta betonului, Betonul preparat cu ciment Portiand rezistent la sulfafi are in general o rezistenfa mai mici la penetrarea jonilor de clor decat betonul preparat cu ‘cimenturi cu adaosuri (zgura de furnal). {in cazul structurilor in contact cu apele marii sau expuse atmosferei marine se vor respecta condifiile precizate in tabelul 5.4. (capitolul 5). in general trebuie acordaté o atentie deosebita stabilirii compozitiei betonuini supus ta acfiuni agresive chimice gi ori de cate ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea unor studi pentru stabilirea acestei compozitii. Se vor respecta de asemenca recomandirile din prezenta reglementare tehnicd gi din alte reglementiri specifice. 8.4. BETON CU REZISTENTA MARE LA UZURA, Betonul poate fi folosit in medii in care este supus unor actiuni severe de uzuré (“scurgerea unor materiale pulverulente la incirearea / descircare, contactul cu ape curgitoare ce antreneaza nisip si/sau wheat’, etc.) in aceste cazuri se recomanda ca betonul si aibi o clas mai mare decat C 30/37, avandu-se in vedere faptul ci betonul cu rezisten{a mare Ia compresiune are si rezistenfé mare la uzuri, La suprafata expusi direct uzurii, agregatele mari trebuie si fie bine inclestate in beton. Astfel se recomanda si se includi o proportie mare de agregate mari iar agregatele fine si fie intr-o proporfie suficientd astfel incat si se obfini ct mai pufine goluri intergranulare. Textura suprafefei agregatelor trebuie sii fie rugoasa. Este preferabil si se evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de, consistenjé plasticd si tratarea adifional’ a suprafefei betonului proaspat printr-un tratament de vacuumare sau o ‘compactare suplimentara conform unor reglementiri specifice. Se va folosi in aceste cazuri, eriblura din roci granitice sau bazaltice in proportie de cel putin 20-25% din masa agregatului din compozitia betoanelor rezistente la uzur Pentru a se asigura ci suprafata betonului nu va fi friabila, betonul trebuie Protejat © perioadi suficient’, uncori dubla fati de pericada propusd la capitolul 15 Tratarea betonului, in cazuri severe ale actiunii de wzurd se va inlocui partial sau total ‘agregatul cu cuary (duritate 8) sau electrocorindon normal, eventual carbura de siliciu (duritate 9-10), dupa caz, cu avizui unui institut de specialitate In stadiul intarit zonele de suprafata necorespunzitoare pot fi inlaturate prin polizare, in special in cazul pardoselilor aflate la constructii inchise neexpuse. 9. PREPARAREA BETONULUI 9.1, PERSONAL, ECHIPAMENT $1 INSTALATI, LABORATOARE 9.1.1, Personahul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostinele si experienfa necesare gi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Conducerea activititii statici de betoane se realizeazi de un sef de static aiestat de 1S.C.LP.U.AT. prin inspectiile teritoriale, care trebuie si Indeplineascd condipiile de studi si are atributiile prezentate in Anexa L6. Personalul de deservire al statici se va dimensiona in concordant cu prevederile sistemului de asigurare a calita 9.1.2, Pentru operajiunite de dozare si amestecare ale betonului toate instalatile si echipamentele din dotarea unititilor de producere a betonului trebuie si asigure prin buna for functionare cerinfele pentru aceste genuri de operatii formulate in prezenta reglementare tehnic’ si si fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul MLPAT. 9.1.3. In cazul betonului livrat de la stafii atunci cind este specificat in contract, investitorul si executantul sau reprezentantii acestora pot si aibs dreptul sé verifice Ia produedtor buna functionare a echipamentelor si instalatilor si de asemenea si verifice daci betonul in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daci bonul de livrare confine toate informatiile necesare. Verificarea efectuati nu trebuie utilizati de statia de 59betoane ca dovada a controlului calitajii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de réspunderea livririi unui beton conform cerinfelor i nici nu va exclude o respingere ulterioari a betonului de cate client 9.1.4. Laboratoare de betoane Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerin{elor, executantii lucrérilor de constructii sau investitorul prin reprezentan{ii sai pot si colaboreze cu un laborator de beton autorizat, altul decat al statiei de betoane pentru acest gen de Iucriri, care este echipat cu toati aparatura gi instalatiile necesare efectuarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca executantul apeleaza la un laborator independent, extern antreprizei, trebuie specificate prin contract toate determindrile necesare asiguririi gi controlului calititii betonului, functie de specificul lueririi. 9.2. STATIILE DE BETOANE 9.2.1. Prin statie de betoane se injeleye orice unitate care produce si livreaza beton, fiind dotati cu una sau mai multe instalafii (sect) de preparat beton sau betoniere. Certificarea catititii betonului trebuie facut prin grija producitorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calitiii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitfii in constructii 9.2.2 Statiile de betoane vor funcfiona numai pe baz de atestat eliberat la punerea in functiune de o comisie internd in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT pe baza unor proceduri de evaluare si indeplinire a cerinfelor menjionate la punctul 9.2.4.Reatestarea statiilor se va face dupa aceiagi procedura la fiecare 2(doi) ani. Cortificarea conformitafii produsului (beton) este obligatorie si se va face de citre un organism independent autorizat in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea prevederilor din prezentul COD. 9.2.3 Comisia de atestare intend va avea urmitoarea componenti: presedinte - conducitorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca “Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare; 60 membrii = specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate = specialist cu atribuii in domeniul de mecanizare ~ seful laboratorului autorizat al unitaji tutclare sau al Laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un contract de colaborare - — seful statiei in cazul in care atribufiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funetii {in conformitate cu sistemul de asigurare a calititii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentr participarea la actiunile privind atestarea statiei si va avea cunostintele necesare verificdrii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. 9.2.4.Pentru objinerea atestirii, stafile de betoane trebuie sf aibi un sistem propriu de asigurare a calititii (sau s& functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitifii care s& cuprindi si aceasti activitate) care sa fie cunoscut, implementat si fimnctioneze si si asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementiri, comenzi sau contracte, Pentru aceasta stafille de betoane trebuie si dispuni de: a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calitafii adoptat (exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de funcjionare, fige posturi etc.); b) depozite de agregate, de rezerva si consum conform prevederiior prezentului cod si avind compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate in functie de granula maxima utilizata; ©) silozuri marcate cu tipul de ciment depozitat care sé permit’ depozitarea simultané a minimum 2 tipuri de ciment si avind capacitatea total’ de depozitare corelaté cu capacitatea de productic a stafiei pe un interval de minim 3 zile; in cazurile in care se foloseste si ciment in saci, dotarile vor fi corespunzitoare prevederilor prezentei reglementiri tehnice. 4) silozuri pentru adaosuri (in cazul in care se folosesc adaosuri); ) sisteme de dozare a materialelor componente care si corespundi clasei de precizie din documentajia tehnic& a acestora; 4) utilaje de preparare a betonului, in stare bund de fnctionare; 8) instalatii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi; 61hh) dotari care s4 asigure spalarea betonierelor, buncarclor si mijJoacelor de transport; i) dotari care si permitd incalzirea apei si a agregatelor, dacd se prevede fuunctionarea stafiei pe timp friguros; j) personal de deservire in conformitate cu prevederile din ANEXA 1.6; k) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce la fiecare instalatie (sectie) si inregistrari cu privire la calitate; 1) laborator autorizat amenajat cu spatii destinate pentru confectionarea probelar gi respectiv conditiilor de expunere, prevazut cu dotarile si utilitaqile necesare si incadrat cu personal tehnic (atestat) si muncitor, corespunzator din punet de vedere profesional si numeric sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt laborator autorizat care-si va desfaisura activitatea in incinta statiei pe toati durata de functionare a statici. m) nomenclatorul si freeventa operat cfectueaza laboratorul; n) laboratorul trebuie sé fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii 10 din 1995. Organismul de autorizare a laboratorului este MLPAT - ISCLPUAT. Autorizarea si reautorizarea laboratonth desfasoara conform procedurilor de aplicare a regulamentalui privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor din constructii. incercarilor pe care le 9.2.5. Verificirile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere Ia atestare si functionarea sistemului de asigurare a calititii. 9.2.6. Ca urmare a constatirilor efectuate cu ocazia auditurilor interne, verificarilor periodice sau a controalelor efectuate de ISCLPUAT in situatia constatirii unor deficiente cu implicatii in calitatea betonului, acestea se vor comunica in 24 ore organismului de atestare care va lua masuri in concordanja ‘cu prevederile punctului 9.2.7. si anume: 9.27. a) CONTINUAREA funcfionarii staiei daca sunt asigurate toate conditiile pentru realizarea calititii betoanelor preparate, inclusiv toate cerinfele prevazute la pet. 9.2.4 62 b) LIMITAREA productiei de betoane calitativ silsau cantitativ functie de posibilititile de asigurare a calititii sau cerin{elor de executie in situatiile in ‘care se constat& cel putin una din urmatoarele deficiente ~ deteriorarea peretilor padocurilor depozitului de agregate care pot conduce la amestecarea sorturilor, ~ deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor sau a pantei si rigolelor de evacuare a apelor; - lipsa tipului de ciment corespunzator clasei betonului sau prevederilor proiectului; -lipsa personalului calificat ce deserveste statia de betoane; ~ nerespectarea instructiunilor de mentenanti a utilajelor, ~ alte deficienfe cate pot afecta nefavorabil calitatea betoanelor; ©) OPRIREA functionairiistajiei in baza uneia din urmatoarele constatiri : - dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului gi neasigurarea preciziei de masurare din documentatia tehnica a acestora; -depasirea abaterilor conform Anexei VI3/I in ceea ce priveste caracteristicile betonului proaspat prevazute prin controlul operat. - analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe probele prelevate la statie arata cd pentru betoanele de clasa > C 8/10 la un volum mai mare de 15% din totalul cantititii produse s-a inregistrat gradul II] de omogenitate sau nu sa realizat clasa betonului (Anexa V1.4); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat in ANEXA 1.7 ~ nefuncfionarea sistemului de asigurare a calititi; 9.2.8. in vederea rezolvirii neconformititilor constatate cu ocazia auditului intem,a verificirilor periodice sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de betoane sau forul tutelar) va lua misuri preventive sau corective dup caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide. fin cazul limitarii productiei i opririi functionirii, reluarea activititii in condifii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. .9.3. DOZAREA 9.3.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit unmatoarele abateri : ~ agregate + 3% ~ ciment gi apa + 2% ~ adaosuri + 3% aditivi+t 5% Nota: Abaterile mentionate la pet. 9.3.1. se referi la dozarea componentelor, respectiv la erori ale operatorului la preparare. 9.3.2. Pentru realizarea acestor precizii la dozare, mijloacele de dozare trebuie si fie in bund stare de functionare si si se supuna verificarilor periodice dupi cum urmeaza : * mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin odati pe siptimand gi la un interval de cel mult 50 ore de functionare pentru fiecare betonierd, folosindu-se greutifi verificate in prealabil, misuritori sau alte procedee operative. Stafile trebuie si fie dotate cu greutifi etalon. Daca se constatd depasirea abaterilor menfionate se va proceda astfel : - daci defectiunea se constati la dozatoarele de ciment sau agregate se va sista prepararea betonului la instalaiile respective pana la remedierea lor; ~ daca defectiunea se constatd la dozatoarele de apa sau aditivi se va admite functionarea in continuare a instalajiei de preparare pentru un interval de maxim 5 zile, perioada in care dozarea se va face cu recipienti gradati; Cel pufin o dati pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si ori de cate ori apare necesar (de ex. semestrial, dat find intreruperile efectuate pe timp friguros) 9.3.3. In general se recomands dozarea gravimetric (cu balanfe cu pirghi cu arcuri sau cu doze tensometrice).. In cazul betonierelor mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 litri care prepari betoane de clasi < C 12/15 la lucririle de importanfi redusi este permisé si dozarea volumetric, cu acceptul scris al investitorului, ca sistem alternativ avindu-se in vedere urmitoarele : * pentru agregate se pot folosi ca unitate de misurl cupa betonierei gradata ‘in prealabil sau cutii etalonate; * pentru ciment se pot folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee ; * pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati Pentru nisip, pe baza curbei de infoiere, laboratorul va preciza corectiile necesare in funcfie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetricd mu vor depagi + 5% pentru agregate gi aditivi respectiv + 3 % pentru ciment si apa. 9.4. AMESTECAREA $I iNCARCAREA IN MULOCUL DE. TRANSPORT 9.4.1.Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cddere liber’, In cazul utilizirii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm., se vor folosi numai betoniere cu cidere liberi, 9.4.2. Prin amestecare trebuie si se obin’ o distribus materialelor componente si 0 lucrabilitate constanti, omogeni a 9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. 9.4.4, Amestecatea componentilor betonului se va face pind la objinerea unui amestec omogen. Durata amestecdrii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatci Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru : ~ utilizarea de aditivi sau adaosuri + perioade de timp friguros ~ utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm. ~ betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm.) 9.4.5. Se recomandi ca temperatura betonului proaspat la inceperea tunarii Sd fie cuprinsa intre 5 °C si 30°C. 9.4.6. Durata de incdreare a unui mijloc de transport sau de menfinere @ betonului in buncdrul tampon va fide maximum 20 minute. 659.4.7. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durati mai mare de o ori este obligatoriu ca toba betonierci sé fie spalati cu jet puternic de api sai api amestecatd cu pietris si apoi imediat golité complet. 9.4.8. in cazul betonului_deja amestecat (preparat la stati, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in cea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua tumarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistenei yi durabilitatii betonului din struct. Aceste informa(ii trebuie furnizate utitizatorului inainte de livrare sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de bazt - denumitea statiei (fabricii) producitoare de beton; - denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate @ betonului, seria inregistrarit certificatului si conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestarii statiei; ~ data $i ora exact la care s-a efectuat incdrcarea (si dae este cazul precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); ~ numirul de inmatriculare al mijlocului de transport; ~ cantitatea de beton (m” Bonul de livrare trebuie si dea urmitoarele date: * Pentru amestecul (compozitia) proiectat(a) - clasa de rezistenté - clasa de consistenta a betonului - tipul, clasa, precum i dozajul cimentulwi - tipul de agregate si granula maxima - tipurile de aditivi si adaosuri - date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitae,gelivitateete. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. Aceste informajii pot proveni din catalogul producdtorului de beton care trebuie s& confind informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare gi alte date relevante privind compozitia betonului. * Pentru amestecul prescris : ~ detalii privind compozitia betonului, de exemplu, conginutul de ciment gi tipurile de aditivi sau adaosuri, 66 - clasa de consistent. in ambele cazuri trebuic consemnate in bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant. ‘Dup& maximum 30 zile de Ia livrarea betonului producitorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfé. Rezultatele necorespunzatoare obfinute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate utitizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului Aceasti conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti 6710. ARMAREA BETONULUI 10.1. OTELURI PENTRU ARMATURI trebuie si se conformeze “ Specificatiei de performanti pentru otclurile Ofelurite pentra beton arma tehnice privind cerinfe si cri structuri din beton “. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1 - 89 pentru ofeluri cu profil neted OB 37 si profilate PC 52, PC 60 respectiv 438 / 2 = 91 $i 438/3,/4 - 98 pentri sarme trase gi plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de arméturi sunt precizate in STAS 10107/0 - 90 sau in alte reglementari specifice. 10.1.1, Ofelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuic si fic agrementate tehnic cu precizarea domeniului de wtlizare. 10.2 LIVRAREA sl MARCAREA 10.2.1. Livrarea ofelului beton se va face in conformitate cu reglementirile in vigoare, insofiti de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie,declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de tun organism acreditat, de 0 copie dupa cettificatul de conformitate. Documentele ce insofesc livrarea ofelului beton de la producdtor trebuie s& confind urmitoarele informatii: pul de ofel, standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; ‘greutatea neti valorile determinate privind criteriile de performanta 10.2.2. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o cticheta, bine legatd care va confine : * marca produsului; * tipul armaturii; * numérului fotului si al colacului sau legaturi; * greutatea neta, * semnul CTC. 10.2,3,Ofelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate liberate de producatorul ofelului beton. 10.3. TRANSPORTUL $1 DEPOZITAREA 10.3.1. Barele de armituri, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sé nu sufere deterioriri rezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton - armatura. Ofelurile pentru armituri trebuie sé fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunztor, astfel incat si se asigure : * evitarea conditiilor care favorizeazi corodarea armaturii; rea murdaririi acestora cu pamént sau alte materiale; * asigurarea posibilititilor de identificare ugoard a fie metr i sortiment si 10.4. CONTROLUL CALITATI Controlul calititi ofetului se va face conform prevederilor prezentate la capitotul 17. 10.5 FASONAREA, MONTAREA $I LEGAREA ARMATURILOR. 10.5.1, Fasonarea barelor, confectionarca si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 1 Inainte de a se trece la fasonarea arméturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, findnd seama de posibilitifile practice de montare §i fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daci se consideré necesar se va solicita reexaminarea de cétre proiectant a dispozitiilor de armare previzute in proiect. 10.5.3. Armatura trebuie tiati, indoitd, manipulati astfel incat sd se evite: * deteriorarea mecanica (de ex. crestituti, loviri); * ruperi ale suduritor in carcase gi plase sudate;* contactul cu substante care pot afecta proprietifile de aderenti sau pot produce procese de coroziune. 10.5.4, Armiturile care se fasoneaza trebuie 8 fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta : * eventuale impurititi de pe suprafaja barelor ; * indepirtarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupi indepartarea ruginii reducerea sectivnilor barelor nu trebuie si depasease’ abaterile prevazute in standardele de produs. Ofelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie si fie indreptate inainte de a se proceda la taiete si fasonare far a se deteriora profilul (la tinderea cu troliul alungirea maxima nu va depisilmm/m). 10,5.5.Barele taiate gi fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incit si se evite confundarea lor gi si se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. 10.5.6.Se interzice fasonarea arméturilor la temperaturi sub - 10° C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald. Recomandiri_privind fasonarea, montarca si legarea armiturilor sunt prezentate in ANEXA II.1 10.6. TOLERANTE DE EXECUTIE in anexa [1.2. sunt indicate abaterile limiti la fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respect acestea. 10.7. PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 10.7.1. Plasele sudate din sirma tras netedi STNB sau profilaté STPB se utilizeazi ori de cite ori este posibil la armarea elementelor de suprafafé in conditiile prevederilor STAS 10107/0 - 90. 10.7.2. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementirife tehnice in vigoare 70 10.7.3. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite far contact direct cu pimantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzitor. 10.74. Incircarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitindu -se izbirile si deformarea lor sau desfacerea suduri 10, verificarea cal 1989, incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv i sudarii nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3 - 10.7.6. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlturarea acesteia prin pericre. Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei_ nu trebuie si depaseasca abaterile previzute in standardele de prods. 10.8, REGULI CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentrit armaturile din beton armat monolit sau preturnat in funetie dg diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0 - 90. 10.9. INNADIREA ARMATURILOR 10.9.1. Alegerea sistemului de innidire se face conform prevederitor proiectului si prevederilor STAS 10107/0 - 90. De regula innidirea armaturitor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudurd functie de diametrul ‘ tipul barelor; felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice) Procedeele de innadire pot fi realizate prin * suprapunere; * sudura, * mangoane metalo - termice; * mangoane prin presare. innadirea armiturilor prin suprapunere trebuie si se fac in conformitate cu prevederile STAS 10107/0 - 90. 71Innadirea armaturilor prin sudurd se face prin procedee de sudare obisnuité (suduri electric prin puncte, sudare electricd cap la cap prin topire intermediara, sudate manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap eu are electric - sudare in cochilie, sudare in semimangon de cupra - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementirilor tchnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din ofel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care sunt indicate gi lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si condifiile de executie, 10.9.2. Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale ciror calitati au fost imbunatitite pe cale mecanica (sérma tras). Aceastti interdictie nu se refera gi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. 10.9.3. La stabilirea distanfelor intre barele armaturii longitudinale trebuie si se find seama de spafiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innddire utilizat. 10.9.4. Utilizarea sistemelor de innddire prin dispozitive mecanice {mansoane metalo - termice, prin presare sau alte procedee) este admis numai ‘pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. 10.9.5. La innadirile prin bucle, raza de curburi interioaré a buclelor trebuie si respecte prevederile STAS 10107/0 - 90. 10.10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 10.10.1. Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor prin protectia armiturii contra coroziunii si 0 conlucrare corespunzitoare cu ‘betonul este necesar ca la elementele din beton armat si se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elemental le de expunere, diametral armaturilor, clasa betonului, zradul de rezistenta la foc, ete. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilité prin proiect. 10.10.2, Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0 - 90. 72 Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu auresivitate chimici este precizata in reglementari tehnice speciale. in ANEXA II.3. se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru clemente ‘structuti situate in zona Litoralului 10.10.3. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata 0 dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice,mortar-Este interzisi utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. 10.11, INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 10.11.1. in cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele previzute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului Distantele minime respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie si indeplineascd conditiile din STAS 10107/0 - 1990 sau din alte reglementari specifice; Inlocuirea se va inscrie in planurile de executic care se depun la Cartea constructiei 7341. COFRAJE $1 SUSTINERI IL. CERINTE DE BAZA. IL1.1. Coftajele si sustinerile trebuie s& asigure objinerea formei, dimensiunilor 5i gradului de finisare previzute in proiect pentru clementele ce urmeaza a fi executate, respectindu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ANEXEI ILL 11.1.2. Cofrajele gi sustinerile vor fi proiectate asfel incat si fie capabile si reziste la toate ac{iunile ce pot apare in timpul procesului de executie. Ele trebuie si rimini stabile pind cénd betonul atinge o rezistenti suficients pentra a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabili de siguranta (conform capitolului 14) 11.1.3. Cofrajele si sustinerile trebuie si fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranjelor peniru structurd si a nu afecta capacitatea sa portanta IL.L4, Cofrajele vor fi dispuse astfel incat s@ fie posibild amplasarca corecti a armiturii, cat si realizarea unei compactiri corespunzatoare a betonul 11.1.5. Cofrajele 5i sustinerile vor fi proiectate si montate in conformitate cu reglementdrile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementirile tehnice specifice. 1.6. Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel ‘neat si nu producs degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor. 11.1.7. Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat si permit decofrarea ffrd deteriorarea sau lovirea betonului 11.1.8, imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie si fie etange. 74 11.1.9. Suprafata interioatd a coftajului trebuie si fie curati. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioar’ 4 cofrajului, iar betonul trebuie tumat cat timp acesti agenti sunt eficient Trebuie luata in considerare orice influent déunatoare posibila asupra suprafejei betonului, a acestor substante de decofrare. Ayentii de decoftare nu irebuic sa pateze betonul, sd afecteze durabilitatea betonului sau s8 corodeze cofiajul Agentii de decofrare trebuie si se aplice usor si si-si pistreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucririlor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementirilor tehnice sau agrementelor. 11,110. Distantierii cofrajului, lasai in beton, nu trebuie si afecteze durabilitatea sau aspectul betonului 11,1.11. Cofrajul va fi executat gi finisat astel incat si mu existe pierderi de pari fine sau s@ produc pete pe suprafata betonui Gradul sau tipul particular de finisare necesar a fi realizate din motive practice sau estetice trebuie specificate ca ecrinfe suplimentare prin proiect 11.1.12. Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinetea fixd a cofrajului sau a barelor de arméturd pani la intarirea betonului. Distangierii nu trebuie sa introducd inedredri suplimentare inacceptabile asupra structurii, ‘nu vor reacfiona cu constituentii betonului sau cu armatura si nu trebuie si 11.2, TIPURI DE COFRAJE, DIMENSIONARE, TRANSPORT 11.2.1. Cofrajele se pot confectiona din ; lemn sau produse pe baz de emn, metal sau produse pe bazi de polimeri. Materialele utilizate trebuie si corespundi reglementarilor specifice in vigoare. Cofiajele se clasificd din urmatoarele puncte de vedere: a) fata de pozitia cofrajului de Ia tumarea betonului la decofrare: = cofraje stationare; = _coftaje mobile (de exemplu: cofraje glisante, pasitoare, etc.) ) din punct de vedere al utilizirii componentelor: ~ __cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar $i se folosesc de mai multe ori; 75= cofraje unicat, la care componentele s¢ utilizeazi o singura data. De regula acestea sunt din materiale lemnoase (de exemplu: coftaje din scAnduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate ete.); = coffaje pierdute, fa care componentele intra in alcatuirea elementclor din beton care se toad in santier (de exemplu: predale din beton armat); = cofraje virtuale, 1a care betonul se toarna in spatii construite anterior (de exemplu: groapa in care se toamna fundatia de beton); Pentru “cofrajele virtuale” abaterile fat de dimensiunile de refering din proiect sunt cele specifice lucrarilor de pAmant si nu elementelor din beton turnat in “cofraje reale”. ©) fata de calitatea suprafetei de beton obtinutd dupa decofrare: = cofraje pentru beton aparent; = coftaje pentru betoane brute, suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuials, placaje, plafoane gi pereti falsi ete 11.2.2. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona {iniind seama de precizirile date in "Ghidul pentru proicctarea si utilizarea coftajclor" Jn cazul constructiilor deosebite ca forma, inalfime sau deschidere sau a celor previzute a se executa cu procedee speciale, proiectul lucrarii va cuprinde si preciziri privind aledtuirea coffajelor, a sustinerilor acestora, precum $i tehnologia de montare si demontare, Detaliile de aleituire cofiajelor se vor elabora de cétre constructor in cadrul proiectului technologie de executie sau de catre un institut specializat 2.3. Manipularea, transportul si depozitarea cofiajelor se va face astfel incat si se evite deformarea gi degradarea lor. Este interzisi depozitarca cofiajelor direct pe pimint sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. 11.3. PREGATIREA LUCRARILOR In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta si va clabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor cuprinde * lucrarile pregatitoare, * fazele de executic; 76 _ pozitia eventualelor Ferestre de curafire saul betonare, * programul de control al calititii in fazele de executie a cofrajelor;, * resursele necesare (echipamente de cofrare i sustineri, utilaje, seule, personal ete.}; * onganizarea locului de munca. 114. MONTAREA COFRAJELOR inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregiti suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeazi a se tuma si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea coftajclor va cuprinde urmatoarele operatii * trasarea pozi * asamblarea si su * verificarea si corectarea pozitiei panourilor * incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a coftajetor. n cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se vva asigura repartizarea solicitarilor finand seama de gradul de compactare gi de posibilitajile de inmuiere, astfel incat si se evite producerea tasirilor. in cazurile in care terenul este inghefat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incdt si se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura. cofrajelor; increa provizorie a panourilor; 11-5. CONTROLUL $1 RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRAJE In vederea asigurarii unei executii corecte coftajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel * preliminar, cotrolindu-se lucririle pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; * in cursul execufiei, verificdndu-se pozitionarea in raport eu trasarea si modul de fixare a elementel * final, recepfia cofrajelor si consemnarea constatérilor intr-un registra de procese verbale pentru verificarea calititii lucririlor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa),findndu-se seama gi de prevederile capitotului 17. Controlul calitaii incrarilor {in cazul cofiajelor care se inchid dup montarea armiturilor se va redacta tun proces verbal comun pentru cofraje si armaturi, 712, TRANSPORTUL $i PUNEREA IN OPERA A BETONULU! 12.1. TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat Iuand masurile necesare pentru a preveni segreyarca, pierderea componentilor sau contaminarea betonult 12.1.1. Mijloacele de transport trebuie sii fie etange, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. 12.1.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de $0 mm. se va face cu autoagitatoare, iat a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm. cu autobasculante ‘cu ben’, amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. 12.1.3, Pe timp de arsité sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distant mai mare de 3 km., suprafata libera de beton trebuie sd fie protejata, astfel incat si se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii confinutului de apa. 12.1.4. Durata maximi posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul inciredrii mijlocului de transport si sfarsitul descareirii acestuia si nu poate depagi valorile orientative prezentate in tabelul 12.1,, pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 decat dacd se utilizeazt aditivi intarzietori. Tabelul | Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare Temperatura Durata maxima de transport amestecului de (rninute) beton cimenturi de clasa ‘cimenturi de eo 32,5 clasa > 42,5 10° 6,00 m 1086 654 in tabelul 14.3. se prezinté termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta. Tabelul 14.3 ‘Condifii tehnologice ‘Termenul (in zile) de la tumnare Viteza de dezvoltare a Lentil Medie rezistenfei betonului Temperatura mediului (°C) [+5 [+10] +15 145 | H10] +5 Grinzi cu deschiderea de max. [18 [14 [9 |10 [8 | 5 6,00 m Grinzi cu deschideri de ar [is [12 fie [a [7 Geol? m Grinzi cu deschidere > 12, 00m] 36_[28 [18 [28 |2i [14 Viteza de “Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura dezvoltare a rezistentei mediului (° C) betonului +5 +0 His Lenta 2 112 L Medic. 2 1 L Tn tabclul 14.2. se prezinta termencle minime recomandate pentru decofrarea fefelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguran{a. OBSERVATI: Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de execufie (functie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) in momentul in care elementele au atins rezistenfele minime indicate in prezenta reglementare tehnic& in functie de tipul de element si dimensiunile deschiderilor conform punctului 14.4. Daci in timpul intéririi betonului temperatura se situeazA sub + 5° C atunci se recomanda ca durata minima de decoffare si se prelungeascd cu aproximativ durata inghetul Regulile privind operatiunile de decofrare sunt prezentate in ANEXA V.I. 8715. TRATAREA BETONULU! DUPA TURNARE 15.1, GENERALITATI 15.1.1. In vederea objinerii proprietitilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafetei trebuie tratatd gi protejatd o anumité perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, condifiile de mediu din momentul i conditiile de expunere in perioada de serviciu a stractu 15.1.2. Tratarea gi protejérca betonului trebuie s& inceapa cat mai curind posibil dup compactare, 15.1.3. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indat’ ce betonul a cipitat o suficienti rezistenyé pentru ca materialul si nu adere la suprafata acoperitd. 15.1.4, Tratarea betonului este o misurd de protectie impotriva * uscarii premature, in particular, datorita radiajiilor solare si vantului Protectia betonului este o masurd de prevenire a efectelor: * antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datoriti ploii (sau apelor curgitoare); * diferenfelor mari de temperatura in interiorul betonuluis * temperaturi scazute sau inghefului; * eventualelor gocuri sau vibrafii care ar putea conduce la aderenfei beton-armatura (dup@ intirirea betonului). inuare a 15.1.5. Principalele metode de tratare/protectie sunt * mentinerea in cofraje; * acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umedi; * stropirea periodica cu apa, * aplicarea de pelicule de protect. 15.2. DURATA TRATARII Durata tratirii depinde de : a) Sensibilitatea betonului Ia tatare, funetie de compozitic. Cele mai importante caracteristici ale compozitici betonului, care influenteaza durata tratirii betonului, sunt - raportul api/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor. Betonul cu un continut redus de apa (raport A/C mic) si care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decét un beton preparat cu un raport AIC ridicat si cu cimenturi cu intérire normal, durata tratirii diferind in consecinta. . De asemenea, avand in vedere ci, functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip {I - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare decat betoanele preparate cu cimenturi portland de tip 1., in eazul folosirii aceluiasi raport A/C se recomand’ prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. b) Temperatura betonului In general, cu cit temperatura exterioara este mai scizuti cu atat timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dupa turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul si casa cimentului, dimensiunile elementelor structurale si proprietifile de izolator ale cofrajului ) Conditjile atmosferice in timpul si dupa tumnare Durata de tatare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate si viteza vintului, care pot accelera uscarea prematuri a betontului Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe cu atit este necesar ca durata de tratare sa fie prelungita in figura 15.1. se prezinta schematic durata de tratare, functie de urmatorii parametti * agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu; * conditiile de mediu in timpul tratérii betonului; * sensibilitatea amestecului (funetie de tipul de ciment si raportul apa/ciment); pentru a se obtine un amestec mai putin sensibil la tratare trebuie in general redus raportul apa/ciment 89Durata oe trateree recamangrt Lo ha bate Z 5...72te Fig. 15. 1, DURATA DE TRATARE A BETONULUI DUPA TURNARE fn tabelul 15.1. se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarca rezistenjei betonului, temperatura betonului si conditiile de mediu in timpul trata. in tabelul 15.2. se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistenfei betonului functie de raportul apa/ciment si clasa de rezistenga a cimentului, ‘Tabelul 15.1. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului [Dezvoltarea rezistentei betonului rapid medie lenta Temperatura betonului in timpul tratirii (°C)| 5 | 10 | 15|5| 10 | 15 | 5 | 10 | 15 [Condifii de mediu in timpul trata Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80% |2| 2 | 1 /3/ 3 | 2 | 4 | 4] 2 Elemente expuse razelor solare sau Vantului cu vitezi medic, 4) 3 tumiditate peste 50% a a Elemente expuse le razele intense ale soarelui sau lao vitezi mareavan-|4/ 3; 2/8) 6 | 5/10] 8) 5 tului sau lao umiditate sub 50% Tabelul 15.2 Viteza de dezvoltare Rapor Clasa de a rezistentei betonului apa /ciment rezistenti acimentului rapida <05 42,5 R-52,5 R medie 0,5 = 0,6 42,5R <0,5 32,5R-42,5 Jenta toate celelalte cazuri Durata (ratarit exprimata in tabelul 15.1. are un earacter orientaliv, accasta stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functie de consideratiile prezentate in prezentul cod, In tabelul 15.1. sunt prezentate recomandari_privind durata tratirii betonului pentru cimenturi de tip 1 (Portland) si pentru temperaturi de 5° C, 10° C 5i 15°C. Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30° C durata tratirii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20° C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodé de reducere a timpului de tratare. Betonul preparat cu cimentuti confinand si alte componente decat clincher (tip 1 32,5; IIT 32,5; TV 32,5 etc.) sau continind annmite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decat betonul preparat cu ciment de tipul I, 1la acelagi raport apiciment. in aceste cazuri se recomanda, fata de conditiile date in tabel, ca durata tratarii s& ereasca in medie cu dous zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip IL, I, IV sau V. in cazul in care betonu! este supus intens la uzura sau structura se va afla in conditii severe de expunere, se recomanda cresterea duratei de tratare cu (3 + 5) zile. Nott in lipsa unor date referitoare 1a compozitia betonului, conditiile de expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei - pentru a asigura conditii favorabile de intirire si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umiditatea timp de minimum 7 zile dupa turnare (cu exceptia recipientilor pentru lichide). jn cazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditatii va fi asigurata (14228) zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere. 15,3. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini ctc.). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in are umeda. 15.4. Stropirea cu apa va incepe dupa (212) ore de la tumare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este stficient de intarit pentru ca prin aceastl operafie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de (226) ore in aga fel incit suprafata si se menfin permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare. jin cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5° C, nu se va proceda la stropire cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. In general, in momentul in care se obfine o rezistenta a betonului de 5 Nimm? ‘nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplicd in conformitate cu reglementirile speciale. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen’ atata timp At prin ciderea precipitatiilor existi pericolul antrenairii pastei de ciment. Betonul ce ar urma s& fie in contact cu ape curgitoare va fi protejat de ‘actiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel putin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplange sau batardouri). 92 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE $1 BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE 16.1. BETOANE CONTINAND O COMBINATIE DE ADITIVI 16.1.1, in multe situatii cum ar fi : betonul masiy, betonul cu rezistenta: mare la inghet - dezghet si la agentii de dezghetare, betonarea cu viteza foarte micé, este avantajos sa se foloseasca la prepararea betonului mai multi aditivi. 16.1.2. Efectele aditivilor asupra proprictatilor betonului proas intarit (prezentate la capitolul 4.4.) sunt in general cunoscute in cazurile se foloseste un singur tip de aditiv in amestec. Folosirea concomitenta a mai multor tipuri de aditivi poate influenta eficacitatea fiecdrui aditiv Iuat separat supra proprietiilor betonulu Exist cazu care folosirea a doud tipuri de aditivi este chiar incompatibila, de exemplu aditivii mari reducdtori de api i aditivii antrenori de aer. In cazul folosirii unei combinatii de aditivi pot fi semnalate schimbari esentiale in ce priveste timpul de prizi sau dezvoltarea rezistentei in timp. care 16.1.3. in cazul in care se foloseste 0 combinatie de aditivi trebuie sa se ceard de citre utilizator efectuarca de experimentiri suplimentare unor institute specializate si si se consulte producitorii de aditivi asupra compatibilitii folosirii lor Stabilirea compozitici betoanelor si verificarea nivelelor de performar stabilite prin proiect in cazul utilizarii unei combinatii de aditivi, se va face: a) pe baza studiilor elaborate de citre institute de cercetare sau de inviyimant superior, pentru constructii de important deosebiti sau exceptional; b) pe baz de studii elaborate de catre laboratoare autorizate, pentru constructii de importanja normald sau redusi 16.2. TURNAREA BETONULUI SUB APA. 16.2.1. Betonul tumat sub apd trebuie si aiba proprietati speciale in stadiile Proaspat si intirit; trebuie s8 aibé consistenta necesara de a putea fi pus in ‘opera usor, si aiba o structura densi chiar i fara compactare si sé nu segrege. 93,16.2.2. Tumarea betonului sub api se face numai in incinte cu apa stdtitoare sau care a fost adusi in aceasta stare prin masuri corespunzitoare, 16.2.3. in cazul in care nu se folosese aditivi speciali sau adaosuri nu este admisa ciderea liberi a betonului prin apa chiar pe distanje foarte scurte. Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate tuma prin tubui. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie si se facéi continu, capitul inferior al tubului trebuie sa fie imersat in beton cu minimum 40 em in cazul ciderii libere a betonului prin tuburi si cu cea. 100 em. in cazul pomparii acestuia. 16.2.4. La stabilitea compozitici betonului tumat sub api se fac urmatoarele recomandari * Consistenta Pentru betoane tumate sub api se va folosi o consistent corespunzitoare nei clase T3 sau T4 fanctie de tehnologia de tumnare prin cddere liberd prin tuburi sau prin pompare. In cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, betonul nu trebuie si confiné © cantitate mare de apy impundndu-se utilizarea aditivilor mari reducitori de apa. * Agieyate Pentru a se objine 0 bund lucrabilitate la un raport apa/ciment ‘compact fri mijloace suplimentare de compactare se recomanda folosirea de agregate rotunde cu o suprafata netedi, Se recomanda folosirea_unei igranulozititi continue, avand in vedere pericolul mai mic de segrogare fat de amestecurile cu granulozitate discontinud. Se recomandi pentru a nu provoca dificultiti la turnare ca dimensiunea maximé a agregatelor sé fie de 31 mr * Ciment in general se recomandi majorarea cu cea, 10 % a dozajului de ciment in comparatie cu cerintele normale pentru a imbunitati coeziunea betonului proaspit, diminuarea pericolului pierderii de ciment prin solubilizare si pentru ‘a asigura o cantitate suficient’ de ciment dupa o posibila solubilizare care apare aproape inevitabil. Confinutul de ciment trebuie stabilittindnd seama ci tun dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandati pentru betonul turnat sub apa in vederea cresterii rezistenfei sale la atacul chimic si reducerii caldurii de hidratare. amestec ‘16.2.5. In cazun speciale pe baza unor experimentari de laborator $i a unor proceduri penta amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali $i de adaosuri betonul poate fi tumat prin c&dere libera prin apa. in cazul fundatilor la care sApaturile se execut® cu epuismente dacd apa nu se poate evacua complet si pe fundul gropii rimane un strat de apa de cco. 10...15 em, grosime, se admite in mod exceptional, tumarea betonuiui sub ana. in acest caz betonarea se va incepe de Ia un colt al fundafiei turnandu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei si care se extinde treptat pe intreaga suprafata. [n acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturati a agregatelor, cu spor de ciment 10 ~ 15 %). Betonarea va continua apoi in uscat prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior. 16.3.BETOANE TURNATE PRIN POMPARE, 16.3.1. Materialele utilizate pentra prepararea betonului turnat prin pompare trebuie si fie dozate si amestecate in mod corespunzator. Controlul calititii materialelor componente ale dozarii si amestecdrii este esential pentru realizarea unui beton corespunzitor tehnologiei prin pompare. _ 163.2. Dimensiunea maximi a agregatelor va fi limitaté la V3 din diametrul conductei de refulare. In cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a agregatelor si fie 40 % din diametrul conductei 16.3.3. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alti clasa situati in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea uunor inceredri experimentale preliminare care si dovedeasca aplicabilitatea procedeului. 16.3.4, Lucrabilitatea betoanclor pompate se va stabili astfel inciit procesul de pompare si se realizeze normal si continuu far8 a se depasi ins’ valorile limita care conditioneaza realizarea rezistenfei si durabilitatea betonului intiri Consistenta betonului proaspat tebuie si fie uniforma pentru a realiza 0 Pompare fluenta a betonului, In general se récomanda ca tasarea betonului Proaspat si nu depiseasca urmitoarele valori 95* maximum 120 mm. pentru betoanele cu aditivi plastifianti; maximum 180 mm. pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianti 16.3.5. Coninutul in parti fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm.) se recomanda si fie de minimum 350 kg/m’ in general fractiunea find mai mica de 0,2 mm se recomanda sa fie in proportie de 15 - 30 % fata de masa betonului 16.3.6. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoane obisnuite cu unele cresteri datorate consistentei betonului si confinutului de parti fine, 16.3.7. La prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti si superplastifianti. In functie de conditiile de transport si punere in opera se poate utiliza si 0 combinatie de aditivi dar cu conditia efectuarii unor studii experimentale preliminare conform punctului 16.1.3, 16.3.8. inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment avid compozitia : 2 parti ciment si o parte api (in unitati de masi). 16.3.9. La punerea in opera a betoanelor pompate in funetie de mediu si complexitatea lucrarii se vor lua toate misurile in aga fel incat * procesul de pompare si se desfigoare continuu firi intreruperi care favorizeazi blocarea betonului in conducte; Itimea liberd de cadere a betonului si fie de max. 0,5 m; * grosimea stratului de beton si fie maximum 40 em * betonul si fie bine compactat prin vibrare 16.4, BETOANE. IN COFRAI NTE, 16.4.1. Cerinte 16.4.1.1. Cerinte de proiect (procedural Pe probe pistrate in conditii standard la varsta de 28 zile, betonul va realiza rezistenta corespunzitoare clasei de beton prescrise gi unde este cazul, gradul de impermeabilitate si/sau gelivitate prevazut. 96 16.4.1.2. te tehnologice in prima fazi de intirire betonul trebuie sa atinga rezistentele necesare desprinderii de cofraj, mentinerii formei si consolidiri tijelor de sustinere. La stabilirea vitezei de glisare se vor lua in considerare timpul necesar atingerii unei rezistente de *0,15...0,2 N/mm? ta desprinderea de coftaj; * cca. 0,4 Nimm Ia iesirea din cofraj. ___aveasta se va aprecia mai intai prin efectuarea incercatilor preliminare, iar in timpul executiei prin impungerea betonului cu o vergea din ofel - beton cu diametrul 10.....12 mm. 16.4.1.3. Cerinte pentru betonul proaspat * Consistenfa betonului ta locul de punere in lucrare va fi de = - 73 (tasare 70 + 20 mm.) cénd punerea in operd a betonului se face cu bena, iar armaturile sunt rare; ~ T3/T4 (tasare100 + 20 mm.) cénd punerea in operdi a betonului se face prin pompare; = T4 (tasare 120 + 20 mm.) cind se folosese aditivi superplastifianti seu elemente cu armituri dese. ‘Temperatura betonului proaspit la locul de punere in luctare, in functie de 2 5S 20 * Executantul va stabili consistenja betonului proaspat ce trebuie obfinuta la statia de betoane, astfel incit (inand seama de conditiile de mediu si de durata totala de transport pind la punerea in opera, si se realizeze conditiile impuse la locul de turnare. 16.4.1.4, Cerinte privind materialele componente si compozitia betonului * Ciment Daca prin proiect sau proceduri nu sunt previzute condi speciale cares impuné folosirea altor cimenturi se recomanda utilizarea cimenturilor de tip | 97(clasa 232,5) cu exceptia perioadelor de timp friguros cand este recomandati folosirea cimenturilor fird adaosuri tip f cu clasa > 42,5. * Agregate In general se vor folosi agregate de balastierd, sorturile 0 - 3; 3 - 7; 7 - 16; 16-31 astfel incat dimensiunea maxima a granulelor de agregat si fie cel mult 146 din grosimea clementului de beton ce se gliseaza. in cazurile in care se utilizeaz agregate de concasaj (sorturile 7 - 16 si/sau 16/31) granulozitatea agregatului total se va inscrie in zona imediat superioara (cu. confinut mai ridieat in parti fine) celei indicate normal la dozajul de ciment respectiv. * Aditiv in vederea imbundtifirii lucrabilitajii betonului proaspat si ale caracteristicilor de rezisten{4 si durabilitate ale betonului intérit se impune folosirea unuia din urmatoarele tipuri de aditivi = aditiv plastifianVantrenor de aet pentru betoane cu consistenta de max 73/74; + aditiv superplastifiant pentra betoane de clasé 2 C 25/30 si consistent 73/74; - aditiv intarzietor in eazurile in care din diferite motive (transport, glisare pe timp calduros, adoptarea unor viteze mici de glisare) se depaseste durata limita admis intre tumarea a doud straturi succesive sau se intrevede realizarea unei rezistente mai mari de 0,2 Nimm?la desprinderea de coftaj; se va evita asocierea cu un alt tip de aditiv. In cazurile in care la betoane preparate cu at plastifianti/antrenori de aer sau superplastifianti apare necesard si prelungirea duratei de mentinere a betonului in stare proaspati atunei pe Langa aditivul de baz se poate adiuga un aditiv intérzietor ins’ numai pe baz de incercari preliminare $i cu acordul unui institut de specialitate 16.4.2. Compozitia betonului se va stabili pe baz de incercari preliminarc, inclusiv pe baza recomandirilor efectuate in prezenta reglementare tehnica 16.4.3. Prepararea $i transportul betonului Prepararea' si transportul betonului destinat executirii constructiilor prin metoda cofrajelor glisante se va face conform recomandarilor efectuate la capitolul 12 precum sia precizirilor ce urmeazi * trebuie si se tind seama de posibilele efecte pe care le pot avea aditivii (conform capitolului 4.4. materiale componente - aditivi) * transportul betonului de la statie pana la locul de punere in opera se va face cut autoagitatorul * transportul betonului pe verticald se va face cu bene ridicate cu macaraua, pompe de beton, skipuri, boburi, etc. * betonui se va descirca prin mijloace de transport pe orizontala (roabe, tomberoane) si repartiza uniform in cofrajul glisent. {In cazul utilizarii pompelor de beton, descarearea se poate face direct in cofrajul glisant. 16.4.4. Punerea in opera a betonului 16.4.4.1. Turnarea betonului se va face in straturi orizontale uniforme de 20....25 om. grosime, care se sueced la intervale de timp - stabilite in functie de compozitia betonului, de conditiile de mediu si de viteza de glisare - astfel inet s se asigure o bund legituri intre straturi si deci, continuitatea clementului 16.4.4.2. Compactarea betonului se va face prin vibrare cu vibratoare de interior, de cdtre o echipa instruita special in acest scop. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manuali cu sipei/vergele et. 16.4.4.3. Viteza de glisare in conditii normale de temperatura gi de lucru va fi cuprinsa intre 10......25 em/ora. Aceasta poate fi redusa pind la 5 cm pe ori in cazuri exceptionale (conditii de timp friguros, zone de lucru aglomerate, eventuale intemperii) 16.4.4.4. Executantul va lua toate masurile tehnico - organizatorice pentru a operatia de glisare si se desfaisoare continu $i in bune con: In acest scop se va corela ritmul de preparare, transport $i punere in opera a betonului cu viteza de ylisare, {indnd seama de conditiile de mediu, de complexitatea si durata operatiilor ce trebuie executate imediat inaintea tumarii betonului 16.4.5. Tratarea ulterioara a betonului 16.4.5.1. In conditii normale de temperaturi, dupa iesirea din cofrajul alisant betonul va fi menfinut in stare umedi minimum 7 zile si protejat de Actiunea razetor solare gi a vantului minimum 24 ore.16.4.5.2. in perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat betonul recent decofrat si se mentini la o temperaturi de + 10....+ 15°C timp de minimum 3 zile de la tarnare sau pe baz de proiect conform normativ C 16/84. 16.4.5.3. in toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in capitolul 15“ Tratarea betoanelor * 16.5. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE 16.5.1. In clementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante se pot ingloba bolovani de piatri, realizindu-se betonut ciclopian Proportia de bolovani inglobati este de maximum 50 % din volumul elementelor de construcfie, in cazul folosirii betonului de clasi pani la C 4/5 inclusiv, side maxim 30 % in cazul folosiri betonutui de clas mai mare ca C 4/5. In medii cu agresivitate chimicd sau cand se impun condifii de impermeabilitate nu este permisa utilizarea betonului ciclopian la realizarea celementelor de constructi 165.2. Bolovanii ce urmeazé a fi urmatoarele conditii 1) nu trebuie s& aibi erépaturi; b) dimensiunile nu trebuie s& depaseasc& 1/6 din cea mai micé dimensiune a clementului de constructie; «) raportul dintre dimensiunea maxima si minimé nu trebuie sii depiseasci iglobati trebuie si. indeplineascd 4) roca din care provin si fie stabil si negeliva ¢) inainte de a fi introdusi in beton, trebuie sé fie curdtati si spilati , de preferingi cu jet de apa sub presiune. 16.5.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate urmitoarcle reguli : a) Se toami un prim strat de befon in grosime de 25 em. care se bate cu maiul, se vibreaza cu pervibratoare. Peste acesta se toarnd al doilea strat de bbeton de cea. 15 em. grosime, in care se indeasé prin batere cu maiul de lemn, bolovanii sau blocurile agezate la distanti de cel putin 20 cm. de marginea 100 masivului, distanta dintre bolovani va fi cea minima nécesara introducerii pervibratorului cu care se efectueazi compactarea betonului in care se inglobeaza bolovanii; b) Straturile urmatoare se executi la fel ca cel de mai sus, la ultimul strat se va realiza 0 acoperire cu beton de cel putin 20 em.; ©) La detonarea fundajiilor masive se vor lisa, in rosturile de lucra orizontale, bolovanii iesiti in afara cu cel pujin jumatate din volumul for, pentru asigurarea unei bune legaturi. Betonul se va vibra sau se va bate cu maiul intre pietre fard a le disloca ins din masa betonului. La refuarea tumarii intreaga suprafa{i a betonului, inclusiv a pietrelor se va curita, uda gi se va asterne un strat de mortar de ciment de cca. 2 - 3 em. de aceeasi clasi cu a betonului; d) Nu se recomanda stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea lor in beton; ) Nu se adi si facd priza; agezarea bolovanilor in amestecul de beton care a inceput f) Contactul intre bolovani si eventuale armaturi de siguranti nu este permis; 10147. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Domeniu si obiective ‘Aceasté reglementare tehnicd prevede miasurile minime obligatori necesare controlului executiei structurilor din beton, beton armat. Controlul cuprinde actiunile gi deciziile esenjiale ca gi verificarile ce trebuie ficute in conformitate cu reglementrile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specificate. 17.1.CLASIFICAREA CONTROLULUI 17.1.1. Generalitati Pot fi identificate trei sisteme de control, functie de partile care le exercita fiind definite obiective diferite pentru fiecare Controlul de calitate se poate face astfel autocontro} * sont intrior<— conta item control ierahic -ontrol extem (CQ) * control exterior * control de conformitate 1 1 ntrolul interior Controlul interior este desfisurat de cdtre producitor si / sau executant, fiecare in domeniul séu din cadrul activitatii de consiructii. Acest control este exercitat : * din initiativa proprie (proceduri interne de control) * in confermitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de citre o organizafie independent, la cererea investitorului 17.1.1.2. Controiul exterior Controlul exterior ~ controlul care se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta. Controlul exterior poate consta din * verificarea masurilor de control interior (atita timp cét acestea sunt in conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau * procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior. WALL ‘ontrolul de formitate Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daci functionarea unei unitafi sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. 102 Controlul de conformitate este in general o parte din controlul exterior si efectueazi de citre organisme independente autorizate pentru efectuarea activititii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94. 17.1.2, Frecventa gi intensitatea controlului depind de consecinfele cauzate de unele posibile erori in diferitestadii ale procesului de executie / productie betonului gi se stabilese prin programe de control ale factorilor implicafi, 17.1.3. Controlul calititii lucririlor de executie se face avand ca bazi Legea 10 privind calitatea in constructii din 1995. Obligatiile si rispunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia, ale expertilor tehnici atestati, precum si ale proprietarilor, administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor sunt stipulate in Legea calitatit, HG.925/95 si HG. 766/97. 17.2. PROCEDEE DE CONTROL A CALITATII IN CONSTRUCTII 17.2.1,Controlul productiei si executiei Prin controlul productiei si executiei se inteleg toate misurile necesare pentru menfinerea la un nivel corespunziitor a calititii betonului in conformitate cu cerinfele specificate, Ea include inspectile in diferite etape ale producerii / punerii in Iuers a betonului si determinarile (utilizarea i interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betomul intirit. Controlul productici siSau executiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerintelor printr-un sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funetie de natura lucririlor (produetie, betonare, tratare, ctc.) - (control interior) - sau printr-un organism independent (control exterior), conform pet. 17.1. in ambele cazuri trebuie si se dispund de dotiri corespunzitoare (echipament, aparaturé, personal) pentru realizarea_inspectiilor si determinirilor. Date relevante asupra controluhui productiei in stafii de betoane sau controlul executiei pe santiere, trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. 103De exemplu pot fi consemnate urmitoarele * numele producdtorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi’ si adaosuris * numirul (seria) documentelor de livrare si certificare a calitiy ciment, agregate, adaosuri si aditivi; * sursa de apa de amestecare; * consistenta betonuluis * densitatea betonului proaspat; * raportul apa / ciment al betonului proaspat; * cantitatea de api; * continutul de ciment; * data si ora la care s-au prelevat probe; * numarul de probe; * programarea si etapele punerii in operi i tratirii betonului, * temperatura si conditiile atmosferice in timpul betonarii si tatarii betonului, ete. Informatii suplimentare in cazul betonului marfa (gata preparat) * numele furnizorului; * numirul (seria) bon livrare-transport-primire. pentru ‘Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descdrcatea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate gi raportate responsabililor cu executarea lucrarilor. Procedurile de control al productiei si/sau executiei intocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate incercirile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si / sau execufiei pot fi luate in considerare pentru controlul de conformitate. 17.2.1.1. Contro} aterialelor constituente, echipamentelor, executai proprietitilor betonului Materialele constituente, echipamentul, execufia lucrarilor gi betonu! vor fi supuse controlului pentru @ se verifica conformitatea lor cu procedurile, reglementarile gi cerintele specifice. 4) Controlul calitatii cimentului Verificarea calitatii cimentului se va face : * la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VI.1.,punctul A.1.5, 104 iainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA V1.L.,punctul B.1 (in ambele cazuri se va tine seama si de precizarile facute la punctul 4.1.3.) Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196 - 1, 196 - 2, 196 - 3, 196 - 4, 196 - 5, 196-6, 196-7, 196 - 21 b) Controlul calitatii agregatelor Verificarea calitajii agregatelor se va face * la aprovizionare, conform prevederilor din ANEXA VILI., punctul A.2; * inainte de utilizare, conform prevederilor din ANEXA VI.I., punctul B.2. Meiodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 - 80. ) Controlul calititit aditivitor Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face conform prevederilor din ANEXA V1.1, punetul A 4 (la aprovizionare) gi B 3 (inainte de utilizare), 44) Controlu! calititii adaosurilor (cenus de termocentralé) Utilizarea cenusilor de termocentrala se poate face numai pe baza unor avize speciale, conform celor precizate la punctul 4.5.1 Verificarea calitijii adaosurilor se va face conform prevederilor din ANEXA VLL., punetul A 3 Nota : fn cazul in care la prepararea betonului nu se foloseste upa din refeaua de apa potabilit este obligatoriu controlul calitapit apei pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute in STAS 790 /84. ©) Controlul calitatii cofraietor Este prezentat la capitolul 11, punctul 11.5. ) Controlul calitatii armaturilor * Armiturile vor fi verificate conform Specificafiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentra ofeluri utilizate in constructii; * Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va fine seama de prevederile din ANEXA VI.I.,punctul AS. = examinarea confinutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerinfele reglementate pentru produs; ~ examinarea aspectului; - verificarea prin indoite la rece; - verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, i curgere, alungirea la rupere). Plasele sudate vor fi verificate conform Specificatiilor tehnice pri cerinte si criterii de performanfé pentru ofeluri utilizate in constructii inandu- se seama gi de prevederile din ANEXA VI. I. pet. A 6. 105Freeventa si masurile ce se.adopti in cadnul controlului calitatii betonului sunt prezentate in anexa VII. pet. C. si D. Controlul echipamentelor va asigura condifile necesare stocérii, cAntariri, amestecirii, etc. si va verifica dac& sunt in conditii de functionare corespunzitoare conform reglementarilor specitice. Producitorii si utilizatorii de betoane trebuie si respecte frecventa si masurile ce se adopta in cazul controlului calititii materialelor si betoanelor prevazute in anexa V1.1 Inainte de punere in opera a betonului, inspectiile trebuie sa aibi in vedere urmatoarele aspecte esentiale : * geometria cofrajului si pozitionarea armatur * inlaturarea impuritilor gi substanfelor de orice naturi de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul; * stabilitatea cofrajelor; * integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; * tratarea suprafetei cofrajelor; * curitirea armaturilor de impuritafi si substanfe care ar slabi aderenta; * dimensiunea distantierilor; * conditiile necesare unui transport eficient, misurile de compactare si tratare finctie de consistenta specificati a betonului; * receptionarea calitativa a betonului; * reaultatele gi concluziile verificarilor efectuate pan’ ta acesti faz’; * asigurarea unui personal instruit; * asigurare unor masuri pentru situafii accidentale. 17.2.1.3. Controlul in timpul transportului, compactarii gi tratarii betonului In timpul acestor operatii, inspectia trebuie si aibi in vedere urmatoarele aspecte esentiale : * mentinerea omogenititii betonului in timpul trensportului gi punerii in ‘opera * distributia uniforma a betonului in cofraj, * compactarea uniformé si evitarea segregiri in timpul compactarii; * inaljimea maxima de cadere a betonului; * viteza de tumare, tindnd seama de actiunea betonului asupra cofrajelor; * durata intre etapele de amestecare, descarcare si tumarea betonului;, * misuri speciale in cazul tumari in condifii de vreme rece sau cilduroasa; 106 * masuri speciale in cazul rosturilor de lucru; * tratarea rosturilor inainte de tumnare; + metode de tratare si durata tratirii betonului functie de conditile atmosferice si evolutia rezistentei; * evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat; in ANEXA VI. 2. se prezinté in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei. 17.2.2. Criterii de conformitate Verificarea indeplinirii nivelelor de performanté prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie s4 se facd de eatre producitorii de beton,executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior/de conformitate. La pet. 17.2.2.3. se prezinta criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului. Criteriile de conformitate pentru alte caracteristici ale betonului precum yi pentru materialele componente se efectueazi conform unor rejlementari specifice avandu-se in vedere si prevederile mentionate in anexa VILLI in cazul in care rezultatcle determinarilor nu indeplinese conditiile de conformitate, nu au fost efectuate determinari, in cazul unor defecte de executie, influenfei unor condifii atmosferice sau in oricare cazuri in care exist dubii cu privire ta realizarea rezistenfei, trebuie efectuate incerciri suplimentare (preleviri de carote, incercari nedistructive, etc.) - (ANEXA VI.2., punctul 17). Se vor avea in vedere prevederile normativelor C $4/81 i 26/85. 17.2.2.1, Sisteme de verificare Controlul pentru betonul preparat in statiile / fabricile de beton precum gi pentru betonul preparat / utilizat pe santier, poate fi efectuat prin unul din urmitoarele sisteme CAZUL 1 : Verificarea efectuati de producitorul de beton sau de executant. CAZUL 2 : Verificarea efectuati de a terta parte. fin acest caz verificarea criteriilor de conformitate este efectuati de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a caliti produselor folosite in constructii), care verificd daci sunt indeplinite conditiile formulate la controlul productiei si daca rezultatele determinarilor indeplinese proprietiite cerute betonului 107Ca parte a acestei verificiri, corpul de control poste efectua determinarile pe epruvete prelevate de acesta in timpul productiei (execusiei) pentru a verifica rezultatele controlului productiei CAZUL 3 : Verificarea efectuata de investitor. Verificarea poate fi efectuati de investitor sau reprezentantul autorizat al acestuia, utilizind personal calificat corespunzitor. $i in acest caz trebuie verificate dacd tezultatele determinarilor efectuate in cadrul controlului productiei réspund cerinfelor impuse betonului Ca parte a verificarii, investitorul poate testa epruvetele prelevate de el insugi pentrs a verifica rezultatele controlului productiei. Verificarile pot fi efectuate de laboratoare autorizate in conformitate cu Ordinult 31/N/95 al ISC-MLPAT gi HG 766/97. 17.2.2.2, Planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului ‘A. Plan de prelevare si criterii de conformitate in cazul betonului preparat in betoniere mobile (de santier a). Verificarea de conformitate trebuie si se bazeze pe contractul intre executant gi investitor. b). in scopul analizarii conformititii rezistenfei betonului utilizat intr-o structuré, betonul trebuie impértit in loturi pe care se analizeaza conformitatea. ©). Volumul total de beton pentru un fot trebuie astfel ales incat si fie asigurate condifiile de omogenitate si uniformitate a compozitici. Mirimea unui lot de beton trebuie si fie: * betonul tumnat pentru fiecare clasi de beton, parte de structura (fundatie, nivel al unei clidiri sau grup de grinzi / stalpi sau stalpi / pereti structurali ale unui nivel), * nu mai mult de un anumit volum functie de clas (conform ANEXEI VILt., punetul D.2.2), dar cel putin o proba pe zi de turnare. In cazul in care determinirile de acceptabilitate se fac de investitor, lotul poate fi stabilit de acesta. 4) Pentru fiecare lot trebuie Iuate cel putin 6 probe. Se aplica Criteriul 1 de conformitate conform punetului 17.2.2.3. Proba de contro! va fi numiti pe scurt " proba " si reprezinta cantitatea de beton necesara pentru obfinerea unui rezultat (medie pe 3 cilindrii / cubu in cazul in care betonul are 0 clasa de rezistenti C < C 16/20 si pentru loturi pind la 50m’, se pot preleva 3 probe. Se aplicd Criteriul 2 de 108 conformitate. Criteriile de conformitate pentru rezisten{a la compresiune sunt prezentate la punetul 17.2.2.3 BPI relevare si criterti de conformitate in_cuzul utilizarii betonului livrat de statie Planul de prelevare gi criteriile de conformitate in cazul in care este folosit betonul preparat in stati se face avand in vedere 2 optiuni OPTIUNEA I- conformitate bazata pe probele prelevate din lot - se aplic’ acelasi plan de prelevare si criterii de conformitate cu cele prezentate la punctul anterior,prelevarea probelor se va face la locul de punere in operts Cand conformitatea betonului livrat de la stafie a fost verificata de a terfa parte si cind verificarea se bazeazi pe 15 rezultate, atunci verificarea de conformitate se efectueazi avand in vedere urmitoarele aspecte * se aplicd Criteriul 1 (prezentat la punctul 17.2.2.3.) luand valoarea 4 = 1,48 pentru oricare numar de probe 2 6 (beton de clasa 2 C 16/20). * in cazul in care se folosesc 3 probe se aplica Criteriul 2, rezistenta betonului de clasa C < C 16/20 putind fi considerata satisficdtoare dack Heh+3 2 fy. U(semnificatiile indicilor x4, %, £4 stint prezentate la punctul 17.2.23.) OPTIUNEA 2 - Conformitate bazata pe certificatul de calitate a betonului: in anumite cazuri, cu acceptul scris al investitonslui, conformitatea betonului utilizat, preparat in statie poate fi stabilité pe baza unei declaratii (centificat de calitate) facut de producétorul betonului daci * conformitatea betonului produs este verificata la static de a terta parte * clasa de rezistenta a betonului este C B10 [1/50 m'] +) dar nu mai mult de 15 probe pe zi Observatii: *) se vor face preleviri cel putin o dati pe zi (schimb) pentru fiecare tip de beton, in conditiile de volum si de productie indicate in tabel ++) in cazul in care nu se specific’ alte conditii de prelevare. Conformitatea este asiguratd daci rezultatele determinérilor satisfac cerinjele CRITERIULUI |. (conform punctului 17.2.2.3.) 17.2.2.3. Critenii de conformitate pentru rezistenta la compresiune CRITERIUL 1 Acest criteriu se apli considerand rezultatele a 6 sau mai multe probe notate X,, X,.... Rezistenta trebuie sa indeplineased urmatoarele conditii : in cazul in care conformitatea este verificata X, KEhens, Xnnia 2 fy- K, unde : X,- valoarea medie a rezistentelor obtinute - valoarea minimé a rezistenfelor obtinute abaterea standard 110. fx.- rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului) determinatd pe cilindrii sau cuburis 2 si K - constante ce depind de numirul de probe si gradul de asigurare ccerut (tabelul 17.2.) n= numarul de probe de control ‘TABELUL 17.2. n x Kk 6 1,87 3 7 177 3 8 1,72 3 9 1,67 3 10 1,62 4 ul 1,58 4 12 1,55 4 13 1,52 4 4 1,50 4 15 1,48 4 CRITERIUL 2 Acest criteriu se aplic& in cazul in care conformitatea este apreciatd considerand rezultatele a 3 probe: X,, X;.X; Rezistenta la compresiune in acest caz trebuie si indeplineascd urmatoarele conditii: Mehr 5 . Xnn 2 farl, unde X, este considerati valoarea medie a rezultatelor obfinute NOTA: in cazurile in care se dispune de mai putin de 3 rezultate se considera realizati clasa betonului daca rezistenfa medic obtinutd pe oricare serie de probe indeplineste relatia: X2£,%3 pentru clase de beton C < C 16/20 X,2futS pentru clase de beton C> C 16/20 unde X, —rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe. Prelevarea de mai putin de 3 probe se face numai in cazuri bine justificate entra volume mai mici de 20 m’ de beton preparat si pus in operi si numai cu acordul scris al investitoralui. 141ANEXA 1.1. SORTIMENTE DE CIMENTURI = CARACTERIZARE = 1. Cimenturi conform standardelor nationale S.R. LL. Sorturile, respectiv tipurile de ciment ce se pot teoretic produce, sunt prezentate in Tabelul 1.1.1, grupate astfel: ‘© cimenturi Portland firé adaos, conform SR 388, caracterizate prin rezistente initiale si finale mari. ‘4 cimenturi compozite (cu adaos) - conform SR 1500, reprezinta cimenturile pentru lucrari curente, la care nut se impuin cerinte speciale. ‘© cimenturi hidrotehnice, conform SR 3011, caracterizate prin cildurd de hidratare limitata © cimenturi cu rezistenfi la agresivitatea apelor cu continut de sulfati, conform SR 3011. 1.2. Corespondenfa orientativa intre tipurile uzuale de ciment ‘care se produc conform noilor standarde S.R. si cimenturile produse conform STAS este prezentata in Tabetul 1.1.2 2. Cimenturi conform standardelor profesionale S.P. Sorturile, respectiv tipurile de ciment din aceasta categorie sunt prezentate in Tabelut 1.1.3. Se disting urmatoarele grupe de cimenturi : ccimenturi fri adaos tip BS 12-78. cimenturi cu adaos de calear dolomitic sau zgura cimenturi aditivate (cu sau fara adaos). imenturi cu adaos pentru drumuri (inclusiv varianta 112. ANEXA LI 3. Cimenturi agrementate. 3.1. Pe piata cimenturilor pot apare si alte tipuri de cimenturi, fabricate fie dup prenorma curopeana ENV 197, fie cimenturi speciale fabricate la corere. Acestea trebuie agrementate conform leyislatiet in vigoare, 3.2. La stabilirea domeniului de utilizare pentra aceste cimenturi se vor lua in considerare (pe Tinga rezultatele studiilor si incercarilor de laborator) si prevederile din prezentul cod 4, Ciment alb si cimenturi colorate © iment alb - conform S.R. 7055. ‘+ Cimenturi colorate conform $.P.4-97. Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe bazi de studié elaborate de institute de cercetare si de invajimant superior. 113CIMENT DE FURNAL, ANEXA LI , Payurh gran 3a TIPURI DE CIMENT ILA. | Ciment de furmat | SR] 36665] 45 de farmal 325R CONFORM STANDARDELOR NATIONALE 8.R. 1500 TABELUL 11.1 CIMENT PUZZOLANIC ; puzzolant i] 32.5; 42.5; TIP SORT SR ADAOS CLASE DE IVA ment SR 11°35) conus 32,5R tip | REZISTENTA puzzolanic 1500 i z 3 45 é — = ANEXA [1 CIMENT PORTLAND (FARA ADAOS) [D2 Ts Ts z é WE ADT SDS, ‘CIMENT COMPOZIT. 1__|ciment Portland] sR 388 | =| 32,5: 42.5R; 52.5R} rgucd pa CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS) va Ciment SR bes3o| th de fun oe po 5 roan TAM |Ciment Portland) gua, emus . compozit puzzolané, 325; 42,5; CIMENTURI_CU CALDURA DE HIDRATARE LIMITATA ealear THY Ciment Fara ~ - TAS [Ciment Portland agar gran adaos ca zgurd ati de furnal 5255; FAAS! Ciment @i0) aur 225: TAW [iment Portland] sR | 620 fecmuss de Ties] eu se fords} granulata a5 cucenuya | 1500 termocentralé | 32,5R; 42,5R; 3011 WAP [Ciment Portland purzolana HVA] —_zeura 36065] de furnal 52.8 cu puzzolena $2.5R ‘CIMENTURI CU REZISTENTA LA AGRESIVITATEA APELOR CU natural naturalé CONTINUT DE SULFATI TAL |Ciment Portland RT] Ciment tira - cu calcar calear adaox amestee de ur BM {Ciment Portiand| zgurd, conus, SRIV | Ciment cu zur 620 | gramutata de 325 compozit puzzolané, AS fural salear 32.5; 42,55 iment eu puzzolank TBS [Ciment Portland] SR }21+35/zgura gram SRI] puzzolant | SR | 6:20] en aig 425 cuzguri__| 1500 lata de furat_| 32,5R; 42,5R. THF [iment Portland puzzelana ar | soll cu puzzolana aturala SRA | Ciment ew 2is3s| agar 52.8 natural BS zguca granulass TBL Given Poriand [SRIIVA|—Ciment ow 36265] de furnat cu ealear cealear rgurig 114 115ANEXA LI CORESPONDENTA ORIENTATIVA A CIMENTURILOR PRODUSE CONFORM S.R. CU CIMENTURILE STAS Tabelul 11.2 Nr. | Cimenturi produse conform | Corespondent aproximativ cu 116 SR ciment STAS “ TIP SR. 1P STAS 1. U/A-§ 32,5R, 1500 Pa35. 1500, 2. | 142,5/1425R | agg | PAs PAs. 388 3._| 152,5/152,5R P50/P55 4, H132,5 3011 35 3011 HII/A-S 32,5 SR 132,5 SR II / A-S 32,5 OBSERVATII: 1. Corespondenta prezentata fa punetele 3 si 4 este conform SR 388/95. Ori de cate ori exist dubii cu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita colaborarca unui institut de cercetare sau de invaitimant superior. ANEXA LI TIPURI DE CIMENT CONFORM STANDARDELOR PROFESIONALE S.P. TABELUL 1.1.3 tip | SoRTUL | STANDARD | ADAOS SAU/SI | CLASE DE cIMENT| DE | PROFESIO- ADITIV REZISTENTA CIMENT NAL Gimboiy ‘SP TIP % Ciment Ped | portiand cu] SP1: 1994 | calear |max. 20132 5x; 42,5R. adaos de dolomi- calear dotomitic tie BS 12-78. Ciment | SP3-1995 | - Ia Portland ‘Ciment froma-tan 425, S25, TA | porttand | SPS: 1995 | Ns | 4-05 | 42,5R; 52,5R aditivat ‘Ciment wgura + | 35-40 | 42,5; S25; hidrotehnic | SP 6: 1995 aditivat roma- | 0,3-0,4 |42,5R; 52,5 R. tan NSF Ciment gud cp pentru | SP7: 1995 max. 40 32,5 drumuri ew adaos Cimenturi 7gura + cD-A| pentru | SP8:1995 |romatan} 49 | 42.5; 52,5; drumuri eu adaos aditivat LEGENDA : NSF | 0,3-0,4 [42,5R; 52,5R. A- Aditivat R - Rezistenta initial mare *'- Clas echivalenta - condijia de rezistenta din standardul SP 3 1995, find cea prevazuta in B.S. - 12 - 78 7ANEXA 1.2 OMEN! Si CONDITI DE _UTILIZARE ALE CIMENTURILOR I, PREVEDERI GENERALE. 1.1, Prezentele prevederi stabilese domeniul i conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii luerarilor de betoane si mortare. 1.2. Domeniul de aplicare cuprinde betoane pentru clemente si structuri de beton si beton armat Pentru constructii hidrotehnice, imbrécdmingi ruticre sau alte Tucrdri speciale se va fine scama si de prevederile reglementirilor in vigoare corespunzatoare fiecérui caz in part. 1.3, Cimenturile pot fi clasificate conventional in urmtoarele grupe 1, Cimenturi pentru lucrari curente, la care nu se impn cerinte speciale; G1, Cimenturi caracterizate prin rezistente initiale si finale mari; IIL, Cimenturi caracterizate prin cilduri de hidratare rmitati gi cimenturi cu rezistenta la agresivitaten apelor cu continut de sulfati: IV. Alte tip fe ciment speciale. 1.4, La claborarca proiectelor se va preciza tipul de ciment care urmeaza a fi utilizat finand seama de precizarile de la punctul 2 1.5. Inlocuirea tipului de ciment prevazut in proiect se poate face numai cu acordul proiectantului. 2. ALEGEREA TIPULU! DE CIMENT 2.1. Stabilitea tipului de ciment se face tinand seama de urmétoarele criteri: : conditile de servicin si expunere; . conditiile de executie si tehnologia adoptatis . clasa betonului. 418 ANEXA 1.2 2.2. Conditiile de servicin Iuate in considerare se refer’ la urmitoarele cazuri a) elemente de constructii care au condi nu s¢ incadreaza in cazurile (b) sau (c); b) elemente de constructii care sunt expuse Ia inghet in stare saturata cu apa de exemplu : decantoare, rezervoare, castele de api, diguri, stratul de uzura al imbracdmintilor rutiere ete. ©) elemente de constructii expuse apelor naturale in functie de gradul de agresivitate. normale de serviciu, respectiv 2.3. Condifiile de execute [uate in considerare se referd ta lucréri executate in conditii normale; lucréri executate pe timp friguros, Iuerdri masive; betoane executate in cofiaje glisante etc. 2.4, Pentru conditii speciale de executic care nu se incadreazd in cele menfionate la punctele 2.2 sau 2.3 alegerea tipului de ciment se va face pe baz de reglementari tehnice speciale (proceduri speciale) sau cu avizul unui institut de specialitate 25. Alegetea tipului de ciment se va face pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3. 119ANEXA 1.2 TABEL I. 2.1. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat gi beton precomprimat, turnate monolit, aflate in clasele de expunere Ii 2a Continuare TABEL 1.2.1. ANEXA 1.2 Nir Condifiile de [~ Casa [~ Tipu cert. | executare si! sau de de Tip de ciment caracteristicile beton beton clementelor oO 1 2 3 4 1 simplu | 117 B, IVA, IVA, IV/A, V/A 32,5 cars CRO C12 1s armat LIA, 32,5 C16/20 Elemente sau. | C18/22,5 construetiien [C2025 | armat 1325, grosimi mai mici de WA-S, WWA-L, IVA-V 1,5 mexecutate in | C25/30 32,5 R/42,5 afara perioadei de timp friguros | 28/35 C3037 | armat T42,5(R) f 32/40 pre- 35/45 | compri- mat 40150 C4S/5S 152,5 50/60 120 a 1 2 3 7 2 = C125 | simplu WIA HUB-S, HVA “32,5 C620 | armat HI HWAS c1s/22,5 32.5 Elemente sau oe zu construct masive | ©2025 | armat H132,57425 avand grosimea cali sau mai mare | ©2570 de1sm 28/35 (C3087 | armat/ Was 3240 | pre 35/45 | compri- mat C0150 W1s25 45/50 €50/60 OBSERVATII 1. Pentru executarea elementelor cu grosimi mai miei de 1,5 m pe timp friguros, se recomanda utilizarea cimenturilor cu intarire rapida (R). 421ANEXA 1.2. TABEL 1.2.2. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat 51 beton precomprimat, tumate monolit, aflate in clasele de expunere 2b si 3 ANEXA 1.2. TABEL 1.2.3. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu yi Nr Condifiile de Clasa[ Tipul beton armat tumate monolit, aflate in clasele de expunere 4 gi 5 crt executare gi/sau de de Tip de ciment Ne | Natura Gradul Tip de ciment caracteristicile beton | beton ert. | agresivitatii | de agresivitate beton elementelor simplu___annat a i 2 3 a 0 U 2 z T. | Blemente sau constructii eu | o 7 0 0 . Porunray eourisordeg iyeap + 40 ° 0) GO) | Ook4) | usu &| eiuarsrzoy (gaepides erjquosqe) + 0 40) 2) Oud) voveuiqeautind = oO +10 70 +0 AIEHONSE]D OP [N|NPOW co) “10 ww) MDVin) MZ 16 Oo “0 ROG) al) OGD a2 87 < o co) (0A) 3) V0 saunisasduios - 10 10 wl+) AOV/sC4) o 0 10 LOO alt) LOVnC) w) “10 10/0) LOA cis) (0) ‘AAPMOAOTU! B| BLUIISIZIY (anu eproued od 0 : + 0) alt) 6) (0) _|_tsiuaisizar vareyoazoq, CET [2gor BaDHURUOD TBE ap Tor ‘espn | edeap uousnuy | uoyizigiuy | -es9p2009 -gonpai wey | wowonpay ponsuaiee) 1 VXANV 11NNOLAE UO ULYLALdOUd +10 +10 reuyy ezug +10 + : +10 +0 yegua “0 “10 ° 40 a) 0) auvfasitag Ou 0 0 0) wt) wl) areoasowe vdy AERO) +0 xO) xx(0) 4) (0, ayeuqqeancr Tedsecid + +0 o + + + aes ut dzysuacr Bisa oue | aivoaisaue | S¥NDa)soUIe ado ‘SiRSa SUE | SivsO OUD apedy | apedy | opedy uy around ap edy apedy | aisonponut ap epeouog (esvu op z0'0 S0> s0> SO eso so> Hignun) jusUI> 2p Bie} % Taeap THO} ery Weap nor] edeap vonmusne ousnuy | uoriziguy | -e19j00y | -usejdiodng | -zonpas uew | uoreonpoy nsueLere AMIpe 9p ine Wad ASW LLVZ0TLLA INIA YOTALLIGY VLNAN ANE 427 126ANEXA 1.4 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUL * PARAMETRII DE COMPOZITIE « 1. Compozitia betonului trebuic si fie astfel alcatuita incdt, in condifiile unui dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici in stare proaspati ale betonului, impuse de tehnologia de executie, si se asigure realizarea cerinfelor de rezistenti, durabilitate gi dupi caz, a altor cerinje speciale prevazute prin proiect. 2. Stabilirea compozitiei betoanelor se face numai de cétre laboratoare autorizate, parcurgandu-se urmatoarele etape: a. stabilirea parametrilor compozitiei b, caleulul componentilor . efectuarea de incercari preliminare 4, finalizarea compozitiei prin recalcularea componentilor ca urmare a tezultatelor incercatilor preliminare. 3. Parametrii compozitici si factorii de care trebuie si se {ini seama la stabilirea acestora sunt prezentati in tabelul 1.4.1 3.1. Tipul de ciment 3.1.1. Stabilirea tipului de ciment se face conform prevederitor din cap. 4 pet. 4.1.2 si anexele I 1, 12. 3.1.2. In toate cazurile in care, tipul de ciment nu este precizat prin proiect sau tipul de ciment stabilit prin proiect nu este disponibil, Executantul este obligat si obfina avizul Proiectantulai pentru tipul de ciment ce se va utiliza, 3.2. Tipul de aditiv 3.2.1, Stabilirea tipului de aditiv se va face findnd seama de prevederile din cap4, pet.4.4 gi anexa 13. 3.2.2. Stabilirea tipului de aditiv se face de catre: = Proiectant, in toate cazurile in care utilizarea aditivului este impusd de realizarea cerintelor de rezisteni si durabilitate si dupa caz, a unor tehnologii speciale de executie previzute prin proicct. ~ — Executant, in urmitoarele cazuri © realizarea cerinjelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect; © executarea lucririlor in alte conditii decat cele normale (timp calduros, timp friguros); © obfinerea rezistenfelor de control pe faze la termene mai scurte; © _prepararea betonului in santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv - Fumizorul de beton, pentru realizarea cerinfelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunitatirea omogenititii betonului si dupa caz, a miritii duratei de transport. 128 ANEXA 1.4 3.2.3. Aleyerea produsului sau produselor, in vederea efectuarii de incercari prefiminare, se face de citre Fumizorul de beton si/sau Executant din ‘gama produsclor agrementats, cu avizul Proiectantului gi al Beneficiarului, 3.2.4. In cazurile in care, pentru obfinerea efectelor dorite este necesara utilizarea de combinatii de aditivi, atunei se aplica prevederile de la cap.16, pet.16.1 Tabelul 1.4.1 PARAMETRII COMPOZITIEI BETONULUI Nr. | Parametral | Faciori pe baza ciruia se stabileste | Prevederile care ert. | compozitie’ se aplica T |Tipul de je clasa betonulur feap., pet.d.1-2 jciment Je conditiile de serviciu siexpunere | Anexa |.2 Je caracteristcile elementului (masivitate) 3 [Tipul de |* conditile de ransportsipaureinoperd cap. 4, por 4d laditiv * cerinfele de rezistenjé si durabili-|cap.16, pet. 16.1 tate, impuse prin proiect JAnexa 1.3 © catacteristicile elementului (seeti- june, armare) J [Raportul Je “clasa betonului pas3d AC, max je gradul de omogenitate asigurat lal Tabelul 1.4.2 /prepararea betonului Anexal? ‘© gradul de impermeabilitate impus|Pet Prin proieet Petpet. 3.3.8 *_conditiile de expunere (Tabelul 5.4, 4 [Dozajul ~~ | conditile de servicin si expunere [eap. 5, pet. 52.2 minim de Tabelul 5.5, iment pet. 3.4 3” TConsistenfa [= condiide tanspor sipunerein oper _[pet. 3.5 betonului |» forma si dimensiunile clementelor | Tabelul 1.4.3 '¢_desimea armaturilor © |Cantitatea dele consistenfa adoptati pa 3.6 apie |e mirimeayranuleimaximeaagregstului /Tabelul 144 Jamestecare |e tipul de aditiv folosit 7 |Granula ~~ Je forma si dimensiunile elementelor pet 3.7 maximi a |e desimea armaturilor agreuatelor |e conditile de preparare si transport 8 |Granulozi- |e dozajul de ciment pe 3.8 fates agre- je consistenta ‘Tabelul L4.5 -gatulut total |» rehnologia de punere in opera 129ANEXA 1.4 3.3. Raportul A/C maxim 3.3.1. Valoarea maxima a raportului A / C pentru realizarea clasei betonului se stabileste in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului |.4.2, cu urmatoarele preciziri: = valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul |, valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul IT, sead cu 0,05; ~ in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, valorile din tabel se marese cu 10% ~ in cazul accelerarii intaririi betonului prin tratare termicd, tindnd seama de reducerea rezisten{elor finale, valorile raportului A / C prevazute in tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul | de omogenitate, urmand ca pentru gradu! Il si fie diminuate cu 0,05, Tabelul 1.4.2 VALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A / Cc PENTRU REALIZAREA CONDITIEI DE CLASA. (pentru efectuarea inceredrilor preliminare) Clasa ‘Clasa cimentului betonului 225 42,5 52,5 C0 075 iC 12S 0.65 C 16/20 0,55 0,65 C 18/22,5* 053 0,62 iC 20/25 0,50, 0,60 C 25/30 0.45 0,55, 0,60 C 28/35* 0,40, 0,50 0,55, iC 30/37 0,47 0,53, (C32/40" 0,45 0,50 C35/45 0.40 047 (C-40/50 0.45 C4555, 0,42 iC 50/60 0,40 * Clase de beton care nu se regasesc in normele europene. 130 ANEXA L.4. 3.3.2. Gradul de omogenitate al betonului se apreciazé astfel: ~ pentru statiile de betoane in functiune se considera gradul de omogenitate din luna prevedenta pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat conform anexei L7: ~ pentru stafiile noi se apreciazé in functie de nivelul de dotare $i calitatea sorturilor de agregate, umind a fi reanalizat in functie de rezultatele obfinute in prima perioadi de producere a betonului. 3.3.3. Valoarea maximi a raportului A / C, pentru asigurarea cerintelor de durabilitate, in functie de clasa de expunere, nu va depisi valorile din tabelul 5.4, cap.5. 3.3.4. In cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasci, conditit speciale, in ‘ceca ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A / C si depiscasca valorile: +0,6 pentru gradul de impermeabilitate P!°; 0,55 pentru gradul de impermeabilitate P/”, in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate; * 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P.” ; * 0,45 pentru gradul de impermeabilitate Pi? 3.4. Dozajul minim de ciment 3.4.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functic de conditile de expunere, se stabiteste conform tabelului 5.5, cap. 5 si precizarile de la pet. 3.4.1. $1 3.4.2. 3.4.2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazal folosirii agregatelor 0.31 mm, pentru agregate 0.16 mm, dozajele se sporese cu 10%, iar pentru agregatele 0.7 1mm se reduc cu 10%, 134ANEXA 1.4, 3.4.3. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare eclor din tabel, pe baz de reglementiri tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate. 3.4.4. in cazul folosirii de aditivi reducdtori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectindu-se urmitoarele conditii a) agresivitatea sulfaticd —intensd si foarte intensi (1, 2, 3): ~ reducerea dozajului de ciment va fi de 5.15%, functie de aditivul utilizat; ~ dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/m’ pentru betoancle armate, respectiv 310 kg/m’ pentru betoanele simple. b) alte agresivititi ~ reducerea dozajului va fi de pind la 5% in cacul agresivitifii slabe, respectiy pind Ia 10%, in cazul agresivitatil intense si foarte intense; c) nu se va depasi limita prevazuti pentru raportul A / C, din tabelul 5.4; 4) consistenta betonului, la locul punerii in operi, va corespunde unei tasiri de cel putin 7 cm. 3.5. Consistenta betonului 3.5.1.Consistenta betonului la locul punerii in operi se stabileste de citre Executant, in conformitate cu prevederile din tabelul 1.4.3., astfel incdt, betonul si poati fi transportat si pus in operd in conditii optime. Clasa de tent va fi precizaté in comanda citre statia de betoane. 132 ANEXA I. 4. Tabelul 1.4.3. CONSISTENTA BETONULUI Nr. Tipul de elemente Clasa de Tasare ert. consistenta, (mm) 1 | Fundatii din beton simpiu sau slab | T2 sau 3010 arma, elemente masive 13 70 +20 2 | Fundatii din beton armat, stalpi,| T3sau 70+ 20 grinzi, pereti structurali T3/T4 100+ 20 F | Idem, realizate cu deton pompat, 14 120 20 recipienti, monolitizae: Elemente sau monolitizari_— cu 4 | armituri dese sau dificultati de} T4/ TS 150430 compactare, elemente cu sectiuni reduse Elemenie, pentru a ciror realizare, 5 | tehnologia de cxecufie impune TS* 180 +30 betoane foarte fluide . * Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifiani, Observatie: Betoanele avind clasa de consistenté mai mare de T3, se transporté cu autoagitatoare. 3.6. Cantitatea de apd de amestecare 3.6.1. Cantitatea orientativa de api de amestecare pentru efectuarea incercirilor preliminare se stebileste in fnctie de clasa de rezistenfa 5i clasa de consisten{i a betonului conform prevederilor din tabelul 1.4.4 133ANEXA 1.4 Tabelul 1.4.4 CANTITATEA ORIENTATIVA DE APA DE AMESTECARE, ANEXA 1.4 3.7.2. in cazul plicilor se poate adopts relatia ©, $ 1,3 D, iar in cazal recipientilor si/sau monolitizirilor relatia Oya, < 1,6 D. 3.8. Granulozitatea agregatului total 3.8.1. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel ineat si se incadreze — functie de dozaju: de ciment si consistenta betonului ~ in zona recomandata conform tabelulai 14.5 Casal Cantitatea de apa (A) iin? pentru clasa de consistenfa betonutui 2 13 THT4 14 < C80 160 170 5 : [C8/10.C:20735 170 185 200 7220 C2570 185 200 215 230 3.6.2. Valorile privind camtitatea de api de amestecare prevazute in tabelul 1.4.4 sunt valabite in cazul agreyatelor de balastiers 0.31 mm. Cantitiqile de api se vor corecta prin reducere sau sporire dupa cum urmeaza: * reducere 10% in cazul agregatelor 0.21 mm reducere 5% in azul agregatelor 0.40 mm reducere 10+20% in cazul folosirii de aditivi spor 10% in cazul Folosiri pietrei sparte spor 20% in cazul agregatelor 0.7 mm spor 10% in cazul agregatelor 0..16 mm spor 5% in eazul agregatelor 0.20 mm. 3.7. Granula maxima a agregatelor 3.7.1. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de dimensiunea cea mai micé a elementelor, distanja dintre barele de armatura gi marimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor aplicind relatile: Gan V4 D By Sd—S mm Dey EASE unde : D—dimensiunea cea mai mica a clementului structural d-distanta dintre barele de armatura (cu exceptia cazului gruparii barelor) ¢— mérimea stratului de acoperire cu beton 134 Tabelul 14.5 ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE Clasa Dozajul de ciment (kg /m' detasare [<200 | 200-300 | 300-400 $400 T2 T Tay nay itt 73, 73/74 I Tay” many’ tt 74, 74/75,15 | H ry” Tay Observatie: Zonele indicate in paranteza se adopt cu precidere, daca la incercarile preliminare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare, 3.8.2. Limitele celor trei zone de granulozitate sunt previzute in: Tabelul 1.4.6 pentru agregate 0.16 mm Tabelul 1.4.7 pentra agregate 0.20 mm Tabelul 1.4.8 pentra agregate 0.31 mm Tabelul 1.4.9 pentru agregate 0.40 mm. Tabelul 14.6 LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0..16 mm Zona | Limita ‘% treceri in mas prin sité sau ciurul 02 L 3 7 16 1 max HW a5 60 80 100 ‘min 3 35 31 7 95 Mm | max 8 35 50 70 100 min’ 2 25 41 61 95 TH [_ max 6 25 40 60 100) min i 15 30. 50. 95 135LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.20 mm. ANEXA I. 4 ‘Tabelul 1.4.7 ANEXA [.4 Tabelul 1.4.9 LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE, PENTRU AGREGATE 0.40 mm Zona | Limita % treceri in mask prin sita sau ciurul Zona | Limita ‘% treceri in masa prin sit 0,2 1 365) _| 710) |__20 40 sau ciur T [max [io 30 45_ | 60 | 80 100 a H 36) 7 20 main) 3 21 36 [Si 7 95 7 [omar 10 40 38 75 700 W [max 7 25 35_ | ~s0 | 70 100 min 3 30 46 66 95 min) 2 16 26 | 41 | ol 95 iv [max 7 30 45 6 Too TH [_max 5 15 2 | 4% | 6 700 min 2 20 36 56 95 main i 5 15_ | 30 [ 50 95 Tm {_ max 5 20 35 35 100 min 7 10 25 ro 93 3.8.3. La prepararea betoanelor se poate adopta o curbi de granulozitate iscontinua in domeniul 3.7 mm sau 3.16 mm. In aceste cazuri, se va asigura incadrarea agregatului total pentru treceri png la 3 mm inclusiv, in zona [ de ‘granulozitate. Tabelul 14.8 3.84. Pentru agregate 0.7 mm, respectiv 0.71 mm, domeniul de gramulozitate LIMITELE ZONBLOR DE GRANULOZITATE este prezentat in tabelul 14.10, respectiv 14.11 PENTRU AGREGATE 0.31 mm Tabelul 14.10 Zona | Limita % treceri in masi prin sité sau chur a T TF 16 1 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE Tom 8 % 30 70 30} 100 PENTRU AGREGATE 0.7 mm min 3 31 41 1 aL 95 — - tax 7 30 307 166 301100 Limita % treceri in masa prin sita sau ciurul min 2 21 31 31 71 95 oe + = 7 TW [max 3 20 30. 50 70 100 man ; : 100 min 1 10 20 40 0 95 min 25 4 95 136 197ANEXA 1.4 Tabelul 14.11 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.71 mm ANEXA 1.4 3.8.7, Granulozitatea nisipului 0.3 mm, trebuie sf se incadreze in limitele previzute in tabelul 14.13 Tabelul 1.4.13 Sortul de nisip Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr. 02 U 3 0-3 min, min.35 min.90 max. 30 max. 75 100) Limit % treceri in masa prin sita sau eiurul 02, 1 [3 77 [6 [2s 731] 7 max [8 [is / 32 [as [6i_| 70 | 77 | 84 | 100 min | 1 [6 [3 [2 | 38 [30 | 37 | 68] 95 3.8.5. La incadrarea agreyatului total in zona de granulozitate recomandata se va fine seama in principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine Proportia de nisip 0,3 mm, se va alege astfel inca, in cazul nisipurilor fine si fie respectatd limita maxim a trecerilor pe 0,2 si | mm, iar in cazul nisipurilor Brosiere, sA fie respectati limita minima, chiar dacd trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective. 3.8.6. Cantitatea total de parti fine (ciment + nisip < 0,2 mm) se recomand’ si nu depiseascd in functic de dozajul de ciment valorile din tabelul 1.4.12: Tabelul 1.4.12 Dozaj de ciment Cantitate totald de parfi fine ym? (ciment + nisip < 0,2 mm) kg/m? 200 400 300 450 400 500 500 550) 3.8.8, Utilizarea nisipului 0.7 mm, in locul sorturilor 0.3 mm si 3.7 mm, se poate face numai la betoane de clasi < Be 8/10 si numai daci acesta se aprovizioneazi dintr-o singurd sursa, granulozitatea lui este constant si permite incadrarea agregatului total in zonele de granulozitate recomandate. 3.8.9. Dacd la prepararea betoanclor simple de egalizare, se utilizeaza balast 0.31 mm sau 0.71 mm, granulozitatea acestora trebuie si indeplineased Observatii 1. Pentru valori intermediare, se interpoleazi linear. 2. Cantitatea minima recomandati este de 350 kg/m’. + 138 conditiile din tabelul 1.4.14. Tabelul 14.14 Balast pentru Treceri (%) prin sita sau ciunul, nr betoane 3 16 Corespunde ct 2. 0-31 min 20 min 55 min 80 max 50 ‘max 85 100 0-71 min 10) min 35 min 80 max 30 max 65 100 139ANEXA 1.5 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI + EFECTUAREA INCERCARILOR PRELIMINARE © 1. Stabilirea compozitiei pentru betoane de clasi C 8/10 2.1, Pentru stabilirea compozitiei betoanelor de clasi cel putin egali cu C 8/10 se stabilese mai intai parametrii conform prevederilor din tabelul 1.4.1, iar apoi se trece la calculul compozitieiinitiale. 2.2. Cantitatea de ciment (C') se evalueaza aplicdind relatia: ‘AC Cae unde: + A! cantitatea orientativa de apa de amestecare determinaté conform. tabelului 1.4.4. A/C —valoarea cea mai mica a raportului maxim pentru asigurarca cerinfelor de rezistenta (clasa) si durabilitate. Cantitatea de ciment rezultaté se compara cu dozajul minim admis conform tabelulsi 5.5, adoptandu-se valoarea cea mai mare dintre acestea 2.3. Cantitatea de agregate in stare uscatlA'g se evalucazé aplicfind relagia Alg = p,(1000-C!/ p,— A'P) 141in care: 1p. ~ densitatea cimentului egala cu 3,0 kgldm? Py—densitatea aparenti a agregatelor, in ky/m’, adoptati conform tabelului 1.5.2. dacd nu se dispune de determinari in conformitate cv STAS 4606-80. P — volumul de aer oclus egal cu 2 % respectiv 20 dm’/m'; in cazul utilizirii de aditivi antrenori de aer,aerul antrenat se stabileste conform tabelului 1.5.3. Tabelul 1.5.2 Densitatea aparenti a agreyatelor ‘TIPUL ROCH DENSITATEA APARENTA -p,. (kydm’) Silicioasa (agregate de balastiera) 27 Calcaroasa 33.27 Graniticd 27 Bazaltic 29 ‘Tabelul 1.5.3 Volumul de aer antrenat DIMENSIUNEA 7 710] 672] 3 | 0] 7 MAXIMA A AGREGATELOR (mm) Acranteenat % (#05) | 6 | 6 | 5 | 5 | 45] 4 2.4, Densitatea aparenti a betonului proaspat se calculeazi cu relatia: PI=AlHCHAl, 2.5. Proportiile dintre diferitele sorturi de agregate si cantitatile corespunzitoare, se stabilese astfel inca si se asigure inscrierea in zona de granulozitate adoptata 2.6. Pentru stabilitea compozitiei de bazi se procedeazi in modul urmitor: - se ptepard un amestec informativ de beton de minimum 30 litri, luand in considerare cantititile de ciment si agregate evaluate conform punctelor 2.2. gi 142 2.3., la care se introduce apa de amestecare treptat pind a obfinerea cconsistenfei dorite, determinandu-se astfel cantitatea de apa A (aditivul se introduce dupa prima cantitate de apa); - se determina densitatea aparenta p, - se recalculeaza cantitatea de ciment Me - se recaleuleaza cantitatea de agregate conform relatiei oo (p'» + Ps) A eae . 2 Atét le prepararea amestecului informativ ct si a amestecurilor preliminare prevazute la pct. 2.7. se vor utiliza agreyate uscate. 2.1. Pentru verificarea rezistentetor mecanice se prepara cate 3 amestecuri de betofi de minimum 30 litr fiecare, pentru fiecare din urmatoarele compozi ~ compozitia de baza rezultatd conform pet. 2.6. - 0 compozitie suplimentard avand dozajul de ciment sporit cu 7 % dar minim 20 kg/m’ fata de cel al compozitiei de baz, dar mentinand cantititile de apa si agregate conform compozitiei de baz; - 0 doua compozitie suplimentard avand dozajul de ciment redus eu 7.% dar minim 20 kg/m’, (numai daci dozajul rezultat nu este sub cel minim admis) menfiniindu-se cantititile de apa si agregate conform compozitiei de baza. 2.8. Din fiecare amestec de béton se confectioneazi minimum 4 epruvete, rezultind in total cate 12 epruvete pentru fiecare compozitie. Confectionarea, plstrarea si incercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederitor din STAS 1275-88. 2.9. Cite 6 din epruvetele confectionate pentru fiecare compozitie se incearca le varsia de 7 zile. Se adopt compozitia preliminard pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenfa betonului la varsta de 7 zile este cel putin egal cu valoarea indicata la pet. 2.13. 1432.10, Rezultatele obtinute la varsta de 28 de zile pe restul de cite 6 epravete vor fi analizate in vederea definitivirii compozitiei. Rezistenta medie pentru fiecare compozitie se corecteaza in funclie de rezistenfa efectiv a cimentului, ind relatia: f=ex fi, unde: 1,15 x elasa cimentului) / ff £2 - rezistenta betonului la 28 zile obfinuta la inceredtile preliminare fugt!—rezistenta efectiva a cimentului 2.11, Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistenfei corectati este mai ‘mare sau cel pujin egala cu rezistenta la 28 de zile, indicat in tabelul 1.5.4. Tabelul 1.5.4 2.12. Pentru gradul I, respectiv II] de omogenitate la valorile prevazute in tabelul 1.5.4., se scade, respectiv se adauga valoarea A, conform tabelului 1.5.5 Tabehul 1.5.5 (Casa betonulai ‘A (Nim?) ‘A (Nim) (cilindruy (cub) C80 + €20/25 25 3 (C.28/35" = C:35/45 3 4 C40/50+€ $0/60 4 Ss Clasa betonulut £ preliminara (Nimm?) eilindra eub C80 145 18 C125 19 23,5 16/20 23 29 C18/22,5 26 32 € 20/25 29 36 C3530 335 2 C3835" 37,5 a ©3037 38,5 8 C3240" 41 315 C3545 5 36,5 40/50 30 62,5 Ca5/55) 54 61,5 50/60 58 B Observatie: Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate. 144 2.13. In cazurile urgente, se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza rezistentei obfinute la varsta de 7 zile, dacd aceasta atinge cel putin urmitoarele procente din rezistenta la 28 zile prevézuta in tabelul 1.5.4, sau corectata dupa caz conform punctului 2.12: ~ 55 % pentru cimenturi tip HII BSR; - 65 % pentru cimenturi tip WAI; -75 % pentru cimenturi tip R; 2.14. Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de zile. 145ANEXA 16. INILE $1 CALIFICAREA_PERSONAI CARE DESERVESTE STATIA DE BETOANE 1. Seful statiei 1.1. Statia de betoane este condusi de citre un inginer sau subinginer atestati, in cazul in care volumul productiei nominale este mai mare de 35 m? fori, sau eventual de un tehnician / maistra constructor atestati, daca volurnul productiei nominale este mai mic sau cel mult egal cu 35 m? fori In cazuti bine justifieate ISCLPUAT, la solicitarea agentului economic, poate da derogari cu privire la nivelul studiilor gefului de static. 1.2. Seful statiei rispunde de: a) receptionarea, depozitarea gi gospodirircamaterialclor ‘componente: agregate, ciment, aditivi, apa ( cdnd nu se utilizeazi o sursi de apa potabila ), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative impuse ; b) aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun pentru prey agregatclor: sortare, spilare, incétzirea sau racirea componentilor betonului ete. ©) asigurarea intrefinerii instalatiilor de preparare a betonului ; 4) verificatea metrologica a instalatilor de dozare, in conformitate cu prevederile legale ; ©) verificarea operativa, cel putin o dati pe siptimana, a instalatiitor de dozare -prin procedee corespunzatoare (greutati ctalonate, masurdtori etc.); f) respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat in ceca ce priveste granulozitatea agregatelor, tipul si dozajul de ciment, tasarea, temperatura ete. ; ) efectuarea in conditii corespunziitoare a transport h) respectarea ritmutui de livrare ; i) efectuarea si frecventa incercdrilor, pentru controlul productici ; 5) eliberatea certificatelor de calitate pentru betoanele livrate ; k) evidenta productiei; 1) adoptarea masurilor corespunzitoare la sesizarea laboratorului privind aparitia unor rezultate necorespunzatoare pe componentii betonului sau betonul proaspat ; betonulni ; 146 ANEXA 6. m) identificarea beneficiarifor la care a livrat betonul ai carui parametri au rezultat necorespunzatori, pe betonul intarit, si s8 le comunice datele 1.3, in cazurile in care se Iucreazi_ in mai multe schimburi, seful statiei va fi suplinit in schimburile 2 si 3 de catre un yef de turd (sef adjunct de statie), cétuia fi revin aceleasi sarcini ea la punctul 1.2., insé numai pentru schimbul in care este programat Sefii de turd trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la punetul 1.1 2 Operatorul este in subordinea directd a sefului de statie sau inlocuitorului acestuia si rispunde de: * dozarea componentilor, in conformitate cu roletele si aducerea periocica a cantaretor pe 0 dupa golirea cupei; * malaxatea corespunzitoare a betonului ; * intretinerea utilajelor pe care le are in primire, manipularea lor corecti, scsizarea imediata a oricdrei defectiuni, spatarea tobei betonierei la termirarea schimbului sau in cazul unei intreruperi de funcfionare mai mare de 1/2 ord, golitea completa si spilarea buncirelor de beton cel putin de doui ori pe schimb, dupa intterupeti de alimentare mai mari de 1/2 ori sau la modificarea sortimentului de beton. Funcjia de operator nu poate fi incredintaté decdt unui tehnician sau muncitor calificat ( atestati intern ) 3. in functie de sistemul de asigurare al calittii adoptat, personalul se va completa dupa. caz cu: * responsabil pentru yospodarirea de materiale ( agregate, ciment, aditivi, adaosuri ) * tehnician pentru evidenta transporturilor si livrarilor ; * mecanici si electricieni de intretinere Prin procedurile organizatorice, ROF si fisele posturilor se vor preciza in detaliu obligatiile ce revin fiecarei funeti. stati 4, Laboratoru! statiei tebuie sd fie autorizat gi sa funetioneze conform rocedurilor aprobate prin Ordin MLPAT. 147