1

Drept Roman Curs 3

CURS 3
V. Scurt istoric:

Istoria sociala si politica a Romei

Istoria milenara a Romei poate fi periodizata in doua mari epoci: epoca prestatala si epoca
statala .
Epoca prestatala a durat de la jumatatea secolului VIII i.Hr. pana la jumatatea sec VI i.Hr,
Epoca statala a durat de la jumatatea sec VI i.Hr. pana la moartea imparatului Justinian (565 d. Hr.)
Insa, in legaura cu istoria foarte veche a Romei trebuie sa retinem ca istoriografia romana:
istoria scrisa a Romei a inceput in secolul III i.Hr., astfel incat toate informatiile pe care le detinem in
legatura cu evenimentele anterioare sec. III ne-au parvenit fie prin izvoare indirecte (grecesti), fie prin
traditie si prin legenda.
De aceea toate aceste informatii sunt indoielnice. Orasul Roma ar fi fost fondat in 753 i.Hr. de
trei triburi => triburi fondatoare: sabini, latini si etrusci.
Pe langa patricieni, in Roma prestatala traiau si plebeii, provenind din randurile autohtonilor,
insa conducerea societatii romane prestatale era exercitata numai de patricieni prin trei organisme de
conducere sociala fara caracter statal :
1- Comitia curiata oranizata in trei triburi fondatoare, 30 curii si 300 ginti. Intrucat fiecare
dintre curii avea un vot, adunarea patricienilor a fost denumita Comitia curiata. Ea adopta cele
mai impotate hotarari cu privire la viata cetatii.
2- Rege - era ales de comitia curiata si exericta atributiuni de ordin militar si religios
3- Senat era un sfat al batranilor format din sefi ai gintilor=300 membri
Fata de faptul ca plebeii participau la viata economica a cetatii, dar nu aveau acces la
conducerea ei, in mod firesc, intre patricieni si plebei s-a declansat un conflict, care s-a adancit tot mai
mult si s-a finalizat cu fondarea statului roman;caci pe la jumatatea secolului VI i. Hr. din dorinta de a
soluationa acest conflict, regele Servius Tullius a initiat doua reforme prin care a pus bazele statului
roman:
1. Reforma sociala - Servius Tullius a impartit intreaga populatie a Romei in cinci categorii
sociale, pe criteriul starii materiale. La randul lor, cele cinci categorii sociale au fost impartite in
centurii, care erau in acelasi timp si unitati militare si unitati de vot.
Insa centuriile nu aveau un numar egal de membri, astfel centuriile din prima categorie sociala
numarau cateva zeci de membri (30-40), pe cand centurile din urmatoarele categorii sociale numarau
sute de membri (600) .
Asa a fost posibil ca prima categorie sociala, desi minoritara, sa detina majoritatea
centuriilor majoritatea voturilor. De aceea istoricii afirma ca in momentul fondarii sale, statul roman
s-a intemeiat pe un regim politic de aristocratie sclavagista.
Aceata adunare a centuriilor a fost denumita comitia centuriata sau adunarea centuriilor.
2. Reforma administrativa Servius Tullius a imparitit teritoriul Romei in unitati
administartiv teritoriale =>triburi/cartiere. In total el a creat 4 triburi urbane, 17 triburi rurale.
Din acel moment, in cazul Romei sunt intrunite cele doua criterii pe baza carora putem face
distinctia intre socieatataea prestatala si societatea statala/societatea organizata in stat. Este voba
despre criteriul stratificarii sociale introdus prin reforma sociala a lui Servius Tullius si despre criteriul
teritorial introdus prin reforma administrativa.

2
Drept Roman Curs 3
In indelungata sa evolutie istorica, statul roman a cunoscut trei forme de organizare :
I. Regalitatea - sec VI 509 i. Hr.
II. Republica 509-27 i Hr cand s-a votat imperiul
III. Imperiul a evoluat in doua faze: principatul (27 i.Hr. - 284 d.Hr.) si dominatul (284- 565)
I. In epoca reglitatii :
Pe plan social: a continuat sa se manifeste conflictul dintre patricieni si plebei datorita
discrimanarilor la care erau supusi plebeii pe plan politic, juridic si economic.
Inegalitatea pe plan politic decurgea din faptul ca, desi plebeii au dobandit accesul la
comitia centuriata, ei nu aveau acces si la comitia curiata, care a ramas si pe mai departe rezervata
patricienilor.
In plan juridic: la acea epoca, normele de drept erau exprimate numai in forma nescrisa a
obiceiurilor care nu erau conoscute de popor, ci erau tinute in secret de pontifi (erau alesi numai
dintre patricieni, iar daca se declansa un litigiu intre un patrician si un plebeu, partile se adresau
pontifilor pentru a afla care este reglementarea juridica in acea materie, iar pontifii erau suspecatati ca
dadeau raspunsuri partinitoare, favorabile paricienilor).
In plan economic: pamanturile cucerite de la romani treceau in proprietatea statului cu titlul
de ager publicus, iar statul repartiza acele terenuri spre folosinta numai patricienilor.
Tot pe plan social a aparut in aceasta epoca si sclavia, dar in forma domestica, in sensul ca
sclavii erau putini la numar si erau tratati ca membri inferiori ai familiei romane.
Pe plan politic, in epoca regalutatii, statul roman era condus de adunarile poporului, de rege
si de senat.
1. Adunarile popurului erau doua:
comitia curiata mostenita din epoca prestatala;
comitia centuriata- creata de Servius Tullius.
Cele mai importante atributii administrative si judiciare erau exercitate de comitia centuriata.
2. Regele a devenit un veritabil sef de stat si exercita atributiuni militare, administrative si
judiciare.
3. Senatul a devenit un organism al statului, dar hotararile sale nu erau obligatorii pentru
rege, ci aveau un cacracter consultativ.
In 509 s-a proclamat republica. In momentul fondarii republicii, statul roman era o cetate
oarecare, iar la sfarsitul republicii, dupa cinci secole, Roma s-a aflat in fruntea celui mai puternic stat
al antichitatii. Aceasta evolutie s-a datorat spiritului expansionist al romanilor si capacitatii lor
organizatorice. Statul roman a fost organizat conform principiului divide et impera = organizeaza si
stapaneste.
2.In perioada republicii:
Pe plan social conflictul dintre patricieni si plebei a continuat, dar fata de protestele
sistematice ale plebeilor si fata de concesiile succesive ale patricienilor, prin secolul III cele doua
categorii sociale s-au nivelat, in sensul ca nu mai dispune de criterii pentru a distinge intre patricieni
si plebei, cu atat mai mult cu cat intre timp stravechile ginti in care erau organizati patricienii s-au
dizolvat, insa pe fondul dezvoltarii economiei de schimb, in conditiile revolutiei economiece au
aparut noi categorii sociale: nobilii si cavalerii.
Nobilii inaltii magistrati ai statului, precum si urmasii lor. Nobilimea romana a militat pentru
consolidarea institutiilor de tip republican, pe cand cavalerii erau denumiti oameni noi, oameni de
afaceri care militau pentru instaurarea unui stat centralizat autoritar, singurul in masura sa asigure
ordinea atat de necesara infloririi comertului, de aceea intre cavaleri si nobili s-a declansat un
conflict care a degenarat razboaiele civile la sfarsitul carora, prin victoria cavalerilor, s-a instaurat
imperiul roman sub forma principatului.
2

3
Drept Roman Curs 3

O alta categorie sociala era formata din proletari proles =copii ->aceasta etimologie se
explica prin faptul ca proletarii erau oameni saraci si nu aveau alta avere decat copiii. Neavand
mijloace de subzistenta, acesti proletari veneau la Roma pentru a trai pe seama statului, caci statul
roman facea distribuiri periodice de imbracaminte,hrana etc., insa proletarii erau cetateni romani, ei
aveau drept de vot, iar voturile lor puteau fi cumparate. De aceea, Caius Iulius Caesar spunea ca
datorita masei parazitare a proletarilor, republica romana devenise o forma goala de continut.
Tot pe plan social sclavia a devenit clasica->viata economica se intemeia pe munca sclavilor.
Pe plan politic republica romana a fost condusa de:
adunarile poporului;
senat;
magistrati.
Adunarile poporului au fost in numar de patru:
comitia curiata;
comitia centuriata.
Acestea au fost mostenite din epoca regalitatii, alaturi de ele au aparut:
concilium plebis;
comitia tributa.
Concilium plebis era adunarea plebeilor si initial aceasta adunare a adoptat hotarari obligatorii
numai pentru plebei numite plebiscite, iar cu timpul acele hotarari au devenit obligatorii si pentru
patricieni.
Din acel moment, patricienii au inceput sa participe si ei la lucrarile adunarii plebeilor si,
astfel, concilium plebis s-a transformat in comitia tributa, o adunare la lucrarile careia participau toti
cetatenii romani organizati pe cartiere/triburi, fiecare trib avand un vot; intrucat numarul cartierelor a
crescut pana la 35, in aceasta adunare se exprimau 35 voturi.
Senatul a devenit in epoca republicii principalul factor de echilibru in stat, caci senatul a
administrat provinciile, tezaurul public,coordona politica externa a statului,supraveghea respectarea
traditiilor si moravurilor poporului roman. In epoca republicii, hotararile senatului nu aveau putere
de lege, totusi, Senatul influenta procesul de legiferare, intrucat legile votate de popor intrau in
vigoare numai daca erau ratificate de Senat.
Magistratii erau inalti demnitari ai statului si exercitau atributiuni militare, administrative si
judiciare. Ei erau alesi de popor, de regula, pe termen de 1 an.
Magistraturile erau onorifice,caci magistratii nu erau remunerati/pl -a ras si el cu gura pana la
urechi cand am inceput noi sa radem si i se accentuase barbia- atiti pentru activitatea lor. Totodata ele
erau colegiale, intrucat aceleasi atributii erau exercitate de cel putin doi magistrati. Magistraturile nu
erau subordonate ierarhic, dimpotriva, prin atributiile lor, magistratii se cenzurau/supravegheau
reciproc. Toate acestea, unii magistrati se bucurau de imperium (drept de comanda, desemneaza
posibilitatea magistratilor de a comanda legiunile romane si de a convoca poporul prin adunari). Cei
care se bucurau de imperium erau consulii, pretorii si dictatorii. Altii aveau potestas (desemneaza
dreptul de a administra - tribunii plebei, cenzorii, questorii, edilii curuli).
Magistraturile romane nu au aparut concomitent, ci intr-o anumita ordine. Astfel, dupa
alungarea ultimului rege, poporul roman a ales doi consuli care au preluat toate atributiunile laice ale
fostilor regi, incat, aparent, ei aveau puteri nelimitate, dar, in realitate, dupa expirarea magistraturii
de 1 an, consulii deveneau simpli particulari, persoane private si puteau fi judecati de popor pentru
eventualele abuzuri. Mai mult, ei puteau fi condamnati si la moarte.

4
Drept Roman Curs 3
In 494, la cererea plebeilor, acestia au dobandit dreptul de a-si alege cinci tribuni ai plebei
care aveau dreptul de veto = jus intercesionis in virtutea caruia puteau anula orice act juridic de
natura sa aduca vreo atingere intereselor plebeilor.
In 493 au aparut cenzorii initial organizau recensamant persoanelor si bunurilor in vederea
stabilirii impozitelor si supravegheau, impreuna cu Senatul, respectarea traditiilor si moravurilor
poporului roman. Mai tarziu, cenzorii au dobandit si dreptul de a-i numi si revoca pe senatori.
In 367 au aparut pretorii exercitau cele mai importante atributuini judiciare, caci ei
organizau judecarea proceselor private. Initial, pretorii organizau numai judecarea proceselor dintre
cetatenii romani si erau denumiti pretori urbani , iar dupa 242 au aparut pretorii peregrini organizau judecarea proceselor intre cetateni si peregrini.
Questorii organizau strangerea impozitelor statului si administrau arhivele statului.
Edilii - asigurau ordinea publica, aprovizionarea Romei si organizau judecare proceselor
declansate in legatura cu actele juridice incheiate in targuri.
Dictatura este magistratura cu caracter exceptional, deoarece in momente de mare
primejdie (razboaie) romanii suspendau toate magistraturile si alegeau un dictator pe termen de 6
luni, care exercita intreaga putere a statului. Daca pericolul nu era indepartat, dictatorul putea fi
reales.
Spre sfarsitul republicii, in conditiile razboaielor civile, Caius Iulius Caesar a incercat sa
introduca fatis despotia de tip oriental, dar tentativa sa a esuat, a fost asasinat. De aceea nepotul sau
Octavianus a initiat o serie de reforme prin care a lasat impresia ca vechile magistraturi republicane
continua sa functioneze, dar in realitate a concentrat in mainile sale intreaga putere.
Astfel, Octavianus a determinat senatul sa-l aleaga consul si tribun pe viata, pe cand, aparent,
el era un magistrat alaturi de ceilalti, dar in fapt, putea conduce ca un autocrat.Totodata el a fost
proclamat princeps primul dintre gali precum si Imperator Caesar Augustus.
Imperator = comandant glorios al legiunilor romane
Caesar = urmas demn al lui Caius Iulius Caesar
Augustus = sfant, demn de a fi venerat
Aceasta organizare a statului a fost denumita principat si a durata pana la 284 d. Hr.
In epoca principatului, pe plan social s-a adancit si mai mult prapastia dintre cei bogati si cei
saraci, in documentele vremii cei bogati honestiores = cei mai onorabili, iar saracii humiliores =
cei mai umili.
Totdata au inceput sa se manifeste primele indicii ale crizei sistemului sclavagist, in primul
rand pentru ca munca sclavilor devenea nerentabila, mai ales in agricultura; in aceste conditii a
aparut o noua categorie sociala formata din coloni. Initial, colonii erau oameni liberi care luau in
arenda anumite terenuri de la marii proprietari funciari in schimbul unor sume de bani sau al unei
parti din recolta si, intrucat obligatiile acestor arendasi erau stabilite prin contractul de locatiune, erau
denumiti coloni voluntari.

5
Drept Roman Curs 3