Sunteți pe pagina 1din 4

~ .

I
O Arteriograma
este o radiografie
care, prin injectarea
unei substan,e de
contrast in fluxul
sanguin poate
detecta ingustarile
arterelor. Aceasta
arteriograma la
plaman este
normala -nu se
vad obstruc,ii.

O Dupa ce a dat
oxigen ~i substan,e
nutritive ,esuturi-
lor, sangele se
reintoarce prin
vene in inima. De~i
venele realizeaza
un sistem
asemanator cu al
arterelor, exista
deosebiri esen,iale
intre ele. Pere,ii
venelor sunt mai
sub'iri. dar lumenul
interior este mult
mai spatios decat
arterele: in multe
vene exista clape.
Aceste clape din
interiorul venelor ,
produse prin
impaturirea
mucoasei sub
forma de semiluna
sau buzunare, au
rolul de a orienta
sangele intr-o
, singura direc,ie: de
la ,esuturi spre
, Imma.

Nici o ma~ina nu funct;ioneaza turilor, care acumulandu-se devin toxice - sangele 1n plam~ni, unde se oxigeneaza. De
cum ar fi bioxidul de carbon. Aceasta circula- aici sangele ajunge 1n partea stanga a inimii ~i
fara combustibi1. De la aceasta tie In dublu sens nu se poate opri niciodata; de aici prin circulatia mare impanze~te tot
Intr-un adult destatura medie circula circa 5 I organismul. Sangele oxigenat circula prin
regulli nu face exceptie nici artere. Aceste artere se impart in ramuri mai
de sange In care se gase~tecam 1 I de oxigen,
organismul nostru; principalul cantitate care In conditii de repaus este sufi- mici, numite arteriale, care au pereti muscu-
cienta pentru patru minute ~ In caz de efort lari, ~i care prin contractie ~i prin relaxare
combustibil al organismului intensnumai pentru un minut -pentru menti- regleaza fluxul sanguin. Aceste vase se tot
uman, oxigenul, este transpor- nerea vietii. in plus nu tot oxigenul ajunge In subtiaza pana cand se termina in capilare.
tesuturi, sangele permite trecerea unei oare- Diametrul capilarelor este de numai o sutime
tat de siinge la diferitele care cantitati de oxigen ~i I~i continua drumul de milimetru, dar ele sunt singurulloc 1n care
tesuturi cu ajutorul unui pentru a colecta noi "Incarcaturi". lucreaza sangele.
Capilarele -spre deosebire de toate partile
sistem circulator bine organi- Sistemul circulator sistemului circulator -au o buna difuziune ~i
Sangele nu ar putea ajunge In toate partile prin peretele lor se face schimbul 1ntre oxi~
8 zat, cu un randament deosebit. organismului nostru fara existenta sistemului gen, substante nutritive, respectiv bioxid de
circulator, sistem de transport de o mare carbon ~i substante de balast. Suprafatatotala
S angele care circul:l prin vasele sanguine capacitate. in centrul acestui sistem circulator a capilarelor organismului uman depa~e~te
transport:l nu numai oxigenul ci ~i alte se afla inima. 6000 m2, iar volumul lor este atat de rnare
substante nutritive indispensabile func- Inima are doua pompe musculare -una incat nu se pot umple toate 1n acela~itimp cu
tion:lrii organismului ~i in acela~i timp trans- dreapta ~i una stanga. Pompa din partea sange. Capilarele, cand se relaxeaza, cand se
P°rt:l substantelede balast de la nivelul tesu- dreapta, prin a~azisa circulatiemica, 1:ndruma contracta, in functie de necesitati.

39
CIRCULATIA SANGELUI

Cand sangele ~ oxigenul tesuturilor I~i O Prin intermediul


schimb:l culoarea In ro~u Inchis ~i devine arterelor inima SISTEMUL ARTERIAL
nefolositor paruI cand nu cedeaz:l substantele coordoneaza
debalast ~i nu se relncarc:l cu oxigen. Sangele sangele bogat in
1nc:lrcat cu toxine din capilare, aiunge m oxigen spre
venule, care au diametrul putin mai mare, 1esuturi. Din partea
apoi 1n vene, care 1n sfa~it ailing In inirrul. stanga a inimii,
Peretele interior ai venelor este c:lptu~it cu ventriculul stang
Artera cerebral3 Artera cerebro
o mucoas:l care din loc 1n loc face cute, numite este principalul
valvule venoase, 1ndrumand sangele numai dreapt3 stanga
organ efector care
1ntr-un singur sens (spre inirrul). Aceste valvule prin intermediul Artera
opresc scurgerea sangelui 1napoi 1n ium:ltatea aortei impinge Arcul aortei
subclaviculara
dreapt:l a inimii, este pompat prin arterele fluxul sanguin in
Artera plaman
pulmonare In capilarele pl:lmanilor, unde artere. Aorta are Artera coro-
bioxidul de carbon este 1nl:lturat prin respiratie un diametru nara dreapta Artera bra,ulu
~i se relmprosp:lteaz:l cu oxigenul inspirat. interior de 2,5 cm.
Artera coronal
Sangele oxigenat aiunge 1n partea stang:l a Cum parase~te
stanga
inimii, de unde pome~te din noli spre tesuturi. inima, din ea se Artera mezente-
desprind arterele Aorta
rica superioara
Distribu,ia sangelui coronare care iriga
Artera
Cantitatea de sange ce trece prin tesuturi inima. Deoarece rinichiului
depinde de necesit:ltile acestora. jn conditii peretele arterial
normale, din cantitatei de sange expulzat de dupa fiecare Artera
inim:l, 28% trece priri ficat, 24% prin rinichi; contrac1ie este -mezentE
mu~chii pentru a asigura mi~carea folosesc supus unei presiuni inferioar
15%; creieruI14%, iar inima doar 5%. Desigur destul de mari,
aceste cifre sunt orientative, ele modifican- peretele sau
du-se In functie de necesit:lti. trebuie sa fie
Viteza circulatiei sangelui este hot:lrat:l In suficient de gros
principal de contractiile ritmice ale inimii, de pentru a rezista
diametrele vaselor, anume de un grup de acestei presiuni.
celule nervoase din trunchiul cerebral, numit Peretele exterior
centru vasomotor. Acest centru trimite In mod este larg, fibros,
Arterele
continuu impulsuri, care ailing la destinatie spre interior
coapselor
prin nervii simpatici de-a -lungul vaselor . urmeaza un strat
Sub influenta acestor impulsuri fibrele muscular elastic;
musculare din peretele vascular se contract:l, acesta asigura
dar dac:l din cauza accentu:lrii muncii inimii- 1inuta arterei.
de exemplu In timpul unei alerg:lri rapide Stratul interior al
cre~te tensiunea, scad impulsurile din nervii arterei este neted,
simpatici ~i vasele se dilat:l. cand tensiunea asigurand curgerea ~
'5
scade, arterele se contract:l. jn timp ce toat:l fara obstacole a
~
circulatia este reglat:l de centrul vasomotor, fluxului sanguin. u
necesit:ltile deosebite ale unor p:lqi din corp .,.
~
sunt satisf:lcute de mecanismul de reglare
local:l. De exemplu, dac:l un mu~chi face un ~
efort, are nevoie de mai mult oxigen pentru a t
~
putea satisface necesit:ltile energetice, ~i a;
c
produce mai inuIt bioxid de carbon care ~
trebuie transportat. Cantitatea crescut:l de
bioxid de carbon dilat:l vasele acestui mu~chi cum trebuie, mu~chiul care depune efort nu u~ura reflectarea 1n atmosfera: prin piele a
1n detrimentul celorlalte organe ~i cre~te prime~te suficient sange ~i apare crampa surplusului de c~ldur~ rezultat. De aceea ni se
fluxul sanguin. cand mu~chiul nu mai muscular:l. Inro~e~te obrazulln timpul efortului fizic.
lucreaz:l, vasele se contract:l cedand altor ~i la nivelul pielii vasele de sange au un Toate tesuturile necesita:o alimentare cu oxi-
organe o parte din cantitatea de sange ce l-a iol specific. in urma efortului fizic cre~te gen 1n mod continuu, dar crei~rul 1n mod
irigat. ~ac~ acest mecanism nu functi(jneaz~ cantitatea de sange din vasele pielii pentru a deosebit este sensibil la lipsa de oxigen. La

O William Harvey
(1578-1657) medic
eng'ez. a fost unul
din pionierii medi-
cinii moderne. In
1628 a demonstrat
ca sangele nu este
imobil in organis-
mul uman. el
circula. In imaginea
alaturata. Harvey
demonstreaza
modul de curgere
a sangelui -
~ multumita clapelor
~ din interiorul vene-
I 6 lor -intotdeauna
I:E intr-un singur sens.

40
in caz de eneIVaresau de efort mai mare,
tensiunea poate cre~te, dar dupa: lncetarea
cauzeirepede se relntoarcela valoareanormala:.
in afara: de aceste cauze, multe boli produc
cre~tericonstantede tensiune~i tensiuneacre~te
In paralel ~i cu 1naintareaIn varsta:. Dupa:
al:lumite pa:reri tensiunea este crescuta:dacl
valoarea sistolica:depa:~e~tevaloarea ob1;inuta:
prin adunareavarstei cu 100. Dar dupa:pa:rerea
medicilor dep~irea valorilor de 160 mmHg
pentru presiunea sistolica:~i 100 mmHg pentru
presiunea diastolica:~i la persoanelevarstnice
esteo indicatie pentru tratamentmedicamentos.
La persqanele adulte valoarea minima: a ten-
siunii, compatibila:cu viata este 80/40.
Hipotensiunea -sca:derea valorilor tensio-
00 Angiograma nale sub valori normale, pe langa:pierdere de
arterei priricipale sange sau atac de cord (inirna:) mai poate fi
cerebrale -imagi- provocata:de fazele terminale ale mai multor
nea radiologica a boli. Tensiunea prea rnica: lnseamrul ca: nu
vaselor sanguine, in ajunge suficient sange la organele vitale, ~i
stanga -ilustreaza aceastamai repede sau mai tarziu conduce la
sistemul venos care moarte. Pentru a evita acest lucru se adrni-
transporta sangele nistreaza: medicamente care obliga: peretele
din cap. in imagi- vaselor sa: se contracte ~i astfel sa: creasca:
nea microscopica tensiunea pana: cand se reu~e~teinla:turarea
(figura de sus), se cauzelbr ca:derii tensiunii -de exemplu la
poate vedea sec- pierdere de sange prin transfuzie.
,iunea transversala Tensiunea anormal de crescuta:-hiperten-
dintr-o vena ~i o siunea, poate fi produsa:~i de tumbarea g1an-
artera -vena spre delor suprarenale a~ezate1 deasupra rinichilor,
stanga, iar spre debarece un hormon nurnit adrenalin~ este
dreapta, artera cu secretatIn exces de aceasta:tumoare. Adrena-
lumenul regulat, lina stimuleaza:activitatea inirnii, cre~tetensiu-
circular. nea ~i cre~tecantitatea de sange ce trece prin
mu~chi.intr-un organism sa:na:tos acesthormon
este produs In excesnumai In caz de efort fizic
nivelul creierului exist:l un sistem special de intotdeauna noteaz~ dou~ valori: in cazul unui excesiv sau declan~atde o sperietura:;daca:pro-
"autoreglare" care mentine circulatia sangelui In tan~r s~na:tosde exemplu 120/80, unde 120 ducereaIn excesdevine continua:,tensiuneaar-
creier la un nivel acceptabil chiar $i atunci cand este tensiunea sistolic~, iar 80 este tensiunea teriala:va avea valori constant ridicate. ~i bolile
alimentarea cu sange a altor tesuturi scade diastolic~, m~suratein milimetri de mercur. renale pot produce tensiune mare daca:enzima
dramatic -de exemplu In hemoragii (sangernri).

Cheaguri de singe
Sistemul circulator este un sistem inchis, In care
cantitat~a de lichid trebuie s~ raman~ mai mult
sau mai putin neschimbata. Dac~ din sistem, de
exemplu printr-o leziune, se pierde sange,
imediat intra in actiune procesul de coagulare a
sangelui pentru a sc~dea cantitatea de sange
pierdut. Acest proces pome$te imediat in clipa
in care o celul~ sanguin~ ajunge in contact cu
aerul, de asemenea in cazul lez~rii unui tesut,
dar se poate declan~a ~i singur In interiorul
sistemului circulator. Aceste coagul~ri "gre~ite"
produc cheaguri de sange, in termen ~tiintlflc
denumi~ tromb()z~. Dac~ lumenul unui vas
este inchls de un cheag, singele din fericlre
g~se~te c~1 ocolite pentru a ajunge la tesuturlle
al c~ror vas este blocat de cheag -aceasta se
cheam~ clrculatle colateral~ -alteori cheagul se
dlzolv~, dar dac~ din aceste procese nu se
produce nlcl unul, cheagul poate fi eliminat
numai prin interventle chlrurglcal~.

Tensiunea arteriali
Prln contractla ~i relaxarea inlmii se schlmb~
In mod periodic preslunea din artere ~i arteria-
le. Valoarea de virf, a~a numlta preslune sls.
tollc~ este reallzat~, cand Impulsul contrac-
tiilor iniml! ajunge in partea corespunz~toare
a arterei, dup~ care scade in mod constant,
pan~ cind atinge valoarea minlm~ dinaintea
sosirl! altul impuls de contractie (tenslune
diastolic~). Cind m~soar~ tensiunea, medicul

41
CIRCULATIA SANGELUI

O Cu ajutorul
termografiei se
observa bine cat
de mult se ingus-
teaza vasele san-
guine in timpul
fumatului. Culoa-
rea neagra ne
arata cea mai
joasa, iar culoarea
alba cea mai inalta
temperatura. Cele
doua fotografii au
fost facute la
aceea~i mana, una
inainte de fumat
(sus), iar cealalta
dupa fumat (jos).

numita renina, produsa la nivel renal, cu rol m tnorag.iecerebrala. Daca tensiunea mare este
menJ;inerea alimentarii normale a rinichilor cu tratata la timp, pericolul aparitiei complica-
sange, este m cantitate prea mare. in multe tiilor scade. Tumoarea suprarenala sau rini-
cazuri msa nu se gase~te o boala de baza chiul bolnav trebuiesc Inlaturate ~i astfel ten-
responsabila de cre~terea tensiunii arteriale. siunea se normalizeaza;1n alte cazuri Sf';poate
Independent de cauza hipertensiunii, ~i daca trata medicamentos.
se cunoa~te sau nu aceasta cauza, ea trebuie Locuitorii tarilor occidentale, din cauzavie-
tratata, deoarece poate scurta via1;a.Daca presiu- tii mai bune se pot Imbolnavi u~or de afectiuni
I1ea mare afecteaza peretele arterial, micile arteriale. ArteriosclerozaIncepe prin depunere
leziuni rezultate se vindeca prin cicatrizare de grasime -In primul rand colesterol -pe
ingustiind lumenul vascular. Consecin1;a este peretele interior al arterelor. Prin cre~terea
cre~terea m continuare a tensiunii ~i este afecta- cantitatii de grasime,..peretele interior al
ta alimentarea cu sange a tesuturilor,. ~i rinichiul arterelor devine neregulat ~i pe acesteneregu-
poate fi lezat, de aceea va produce mai multa laritati se pot depune celule sanguine.Peretele
renina, care la randul sau cre~te tensiunea arterial devine tot mai gros, mai rigicl, lumenul
arteriala. in sf~it poate aparea insuficien1;a interior scade, facand dificila trecerea fluxului
cardiaca, tensiunea crescuta producand o supra- sanguin. Acest proces contribuie la cre~terea
~.solicitare a inimii, astfel mcat inima nu reu~e~te tensiunii, dar cauza producerii ei poate fi chiar
~ sa pompeze cantitatea suficienta de sange m tensiunea rnare. Cauzaarteriosclerozeinu este
-g reductibila la o singur:l cauza; se poate mo~te-
0: plamani
A ~i m alte tesuturi ale organismului.
~ In urma tensiunii cu u~urinta I se poate ni, sunt atinse de obicei persoanele obeze,
-= sparge un vas m ochi sau in creier conducand sedentare, care consuma multe grasimi, sunt
I la tulburari grave de vedere, respectiv la he- foarte stresatesau fumeaz:1.

42 Co ul omenesc 12 ~ SANGELE Co ul omenesc 14- SISTEMUL GANGliON