"AYEYE DAGUL ATYEYE" (Povestea celor trei surori)

Raymond ROCA

Pagina: 1/6

În urma cu multe mii de ani tra(ia în Australia un trib de aborigeni. Femeile er

au frumoase, iar ba(rbat,ii musculos,i s,i bine cla(dit,i. Erau pescari s,i vânã
tori pasionat,i s,i foarte îndemânatici la aruncarea bumerangului. Tribul se num
ea Wahroonga s,i era condus de bunul s,i înt,eleptul Booboonga. El avea trei fet
e minunate care se numeau: Cabramatta, Parramatta si Coolangatta.
Tribul ducea o viat,ã pla(cutã aproape de marginea marelui ocean pe care ei îl n
umeau Solwata Mayumarry, sau Oceanul Pacific. S,i pentru cã tra(iau pe coasta oc
eanului linis,tit, erau s,i ei buni s,i nu se ra(zboiau niciodatã cu nimeni, din
care cauzã nu aveau dus,mani. Ei iubeau animalele, plantele s,i pãsa(rile, iar
acestea, la rândul lor, îi iubeau pe ei. Cangurii, koala, bilby si wombat-ul se
jucau toata ziulica cu copiii lor. Eucalipt,ii s,i tufis,urile de mulga le t,ine
au umbrã, marea pasare emu îi ducea în spinare, iar kookaburra, pasãrea care sea
ma(na( cu pupa(za, îi trezea dimineat,a ca un ceas des,tepta(tor.
Cu toatã viat,a tihnitã pe care o duceau, necazurile nu-i ocolira( nici pe Wahro
ongani. Începusera( sã se întâmple nis,te lucruri ciudate. Într-o zi s-a pierdut
un copil. Tribul l-a ca(utat peste tot, dar nu i-au putut da de urmã. Mai apoi,
au dispa(rut doua femei care spa(lau fructe la izvor. Dupa( o vreme a apa(rut î
n sat o pocitanie fioroasã care sema(na cu un pteranodon din neamul dinozaurilor
. Tot,i îi s,tiau de fricã acestui balaur cu aripi Era dragonul Muntha, mânca(tor
ul de canguri! Prinsese gust de carne de om! Dupa( ce s-a saturat cu cat,iva ba(
trâni, care nu putusera( sã o ia la goanã din calea lui, a plecat agale spre viz
uina sa din Munt,ii Albas,trii. Era atât de sãtul s,i greoi încât nu mai putea s
ã zboare.
Dupa( plecarea monstrului, oamenii tribului s-au speriat de moarte. Au trimis so
li pe la vecini, sã cearã ajutor s,i sfat, dar s,i aces,tea se simt,eau amenint,
at,i de cruzimea lui Muntha. Nimeni nu s,tia sã ga(seasca( vre-o rezolvare. Boob
oonga s,i-a adus atunci aminte de singuraticul vraci, Boorthana, nume care în li
mba locului înseamna( om pa(ros sau loc acoperit cu pa(dure. Acesta locuia la marg
inea des,ertului, într-un mus,uroi urias, ce fusese pãrãsit de furnicile albe, n
umite dhudula sau termite. De multe ori, prin vra(jile, descântecele sau sfaturi
le pe care le da(dea, sca(pase triburile din împrejurimi de boli s,i necazuri.
Booboonga încãleca( pe un Kananganthan, sau pasarea emu, sprintenul vãr al strut
,ului african, s,i dupa( trei zile s,i trei nopt,i de alerga(turã, ajunse la mar
ginea marelui des,ert Thakun, unde se spunea cã îs,i duce viat,a Boorthana. Dint
r-o tulpinã uscatã de wadi, adica( lemn ga(unos, mâncat în interior de dhudula,
îs,i fãuri în grabã un didgeridoo s,i începu sã scoata( nis,te sunete ciudate pe
care le s,tia de la tata(l sãu. Erau sunetele care trebuiau sã-l ga(seasca( pe
cel ca(utat in imensitatea marelui des,ert. Didgeridoo este un instrument muzica
l al aborigenilor s,i seama(na( cu buciumul românesc.
Nu dupa( mult timp îi ra(spunse un alt didgeridoo care îi cerea sã se apropie. E
ra Boorthana, marele vraci pa(ros. Sema(na foarte mult cu Yeti, omul za(pezilor
din Munt,ii Himalaya. Fat,a acestuia era acoperitã cu desene ciudate trasate cu
linii albe. Booboonga l-a salutat s,i i-a spus necazurile care au dat peste trib
ul sãu. Vraciul l-a ascultat cu mare atent,ie s,i apoi i-a s,optit la ureche cât
eva cuvinte magice, dupa( care s-a cufundat din nou singura(tatea sa.
Dupa( despa(rt,irea de Boorthana, Booboonga deveni îngândurat s,i trist. Pe obra
z i-se prelingeau lacrimi fierbint,i. La întoarcerea spre casã, linis,tea des,er
tului era întreruptã de nis,te cuvinte fãrã înt,eles, pe care acesta le murmura
pe tot parcursul drumului: Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu
Murmura s,i repeta tot timpul cuvintele magice Ba-Ba-Bu , ca sã nu le uite, deoarec
e numai acestea aveau puterea sã-l distruga( pe fiorosul dragon Muntha. Ba-Ba-Bu
însemna prescurtarea cuvintelor: bamal, badu si burumarrimil.

Era totus,i, îngândurat s,i neca(jit, deoarece vraciul îi spusese ca numai cele
trei fete ale lui aveau puterea sã ducã la bun sfârs,it aceastã periculoasã act,
iune. Numai ele, Cabramatta, Parramatta s,i Coolangatta, erau in stare sã lupte
cu fiorosul Muntha, monstrul din Munt,ii Albas,trii. Acestea erau tainele care i
-le s,optise la ureche Boorthana cel pa(ros.
Cea mare trebuia sã ducã cu ea un cos cu bamal (pãmânt de pa(dure), cea mijlocie
un ulcior cu badu (apã de izvor), iar cea micã un sa(culet, cu mil (semint,e),
ale falnicului copac numit burumarri (eucaliptul). Toate acestea le vor ajuta sã
-l distruga( pe monstru, doar cu o singurã condit,ie, sã nu se uite niciuna în o
chii lui.
Ajungând acasa(, jale mare se puse pe oamenii tribului, de fricã s,i supa(rare c
ã frumoasele copile vor fi ra(puse de balaur. Fetele, în schimb, erau cu fruntea
sus, pline de curajul de care aveau nevoie pentru a sca(pa lumea de relele pric
inuite de abominabilul Muntha.
Cons,tiincioase, îs,i prega(tira( cele trei lucruri necesare, pãmântul, apa s,i
semint,ele, iar a doua zi, dis-de-dimineat,ã, pe ra(coare, pornira( la drum. Mul
te ceasuri mersera( pe jos chinuite de soarele arza(tor australian. Flãmânde s,i
cu buzele cra(pate de sete, niciuna nu se atinse de pret,ioasa badu.
Pe la sfârs,itul zilei ajunsera( la poalele Munt,ilor Albas,tri, nu departe de v
a(ga(una unde sfora(ia zgomotos cruntul Muntha. Se ascunsera( într-un tufis, de
spinifex unde dormira( cu rândul pânã a doua zi de dimineat,ã, când fuserã trezi
te de urletele groaznice de foame pe care le scotea balaurul. Acesta ies,ise din
pes,terã s,i se prega(tea sã plece în sat sã mai ma(nânce niscaiva oameni.
Fetele sãrirã în picioare s,i alergara( curajoase spre monstru. Cabramatta arunc
ã pe el pãmântul, Parramatta apa, iar Coolangatta, semint,ele de eucalipt.
Dintr-o datã semint,ele de burumarri încolt,ira(, învãluindu-l s,i repede se tra
nsformara( în tulpini viguroase de eucalipt. În câteva minute colosul de dragon
fuse, aproape în întregime, acoperit de verdeat,ã si copaci urias,i ale ca(ror r
a(da(cini îl sufocau.
Muntha începu sã plângã s,i sã promita( fetelor, cã dacã îl salveaza(, dând foc
copacilor care îl t,ineau legat, va fi un balaur bun s,i cuminte s,i îi va ajuta
pe oameni la toate treburile grele. Fetele rãmaserã neînduplecate, acoperindu-s
,i ochii cu mâna, ca sã nu fie influent,ate de privirea abominabilului. Acesta,
le mai promise, ca le dã s,i douã diamante, de ma(rimea oului de emu, pe care le
aruncã la picioarele acestora. Dar nici acest gest nu le clinti pe frumoasele r
ãzboinice. Încet-încet, lui Muntha, îi pieirã puterile s,i la apusul soarelui îs
,i da(du duhul.
Codanele mai as,teptara( încã o bucatã bunã de timp, iar când îs,i da(dura( seam
a cã balaurul este mort, sãrirã în sus de bucurie, t,ipând s,i cântând din toatã
inima. Acum se puteau întoarce acasa( victorioase. Nimeni nu le va mai tulbura
viat,a linis,titã de trib. Coolangatta, ridicã din iarbã cele douã diamante s,i
le aratã surorilor sale. Erau minunate si sclipeau ca soarele. Gândi ca le va du
ce în dar tata(lui sãu. Nici una nu-s,i da(duse seama cã erau, de fapt, ochii lu
i Muntha, care erau încã vii. Le cuprinse imediat o ra(ceala( s,i o amort,ealã î
n tot corpul, apoi mus,chii le înt,epenira(, îs,i pierdura( glasul s,i se transf
ormara( în trei stane gigantice de piatrã.
Acesta a fost sfârs,itul frumoaselor fete de aborigen, fetele lui Booboonga, dar
acesta fuse si începutul existent,ei minunatelor forme de relief, ansamblu natu
ral cunoscut sub numele de The Three Sisters , sau Cele Trei Surori.
În Australia, în Munt,ii Albas,tri, lânga( marea metropolã Sydney, este as,ezatã
stat,iunea montanã Katoomba, loc turistic de notorietate internat,ionalã. Acolo
vom întâlni Cele Trei Surori, gigantic grup statuar format din trei stânci de o
rigine tectonicã, iar în apropierea acestora, Piatra Singuraticã (Orphan Rock),
un urias, monolit acoperit cu verdeat,ã, care seamãnã cu un dragon. Nu departe d
e acolo, se aflã complexul de pes,teri Jenolan (Jenolan Caves), unde se crede cã
s,i-ar fi avut culcus,ul balaurul Muntha