Sunteți pe pagina 1din 6

Identitatea lui Ludwig van Beethoven

Identitatea sociala
Ludwig van Beethoven (botezat pe 17 decembrie 1770 26 martie 1827) este
considerat cea mai important personalitate a perioadei de tranziie dintre epoca clasic i cea
romantic a muzicii clasice occidentale, unul dintre cei mai faimoi i mai inueni
compozitori ai tuturor timpurilor... Importana lui Beethoven n muzic este semnificativ i
din perspectiva transformrii rolului compozitorului n societate. De la compozitorul
medieval, artizan dependent (i de cele mai multe ori umil) aflat n serviciul Bisericii sau al
aristocraiei, compozitorul devine, un artist care creeaz dintr-o necesitate interioar i nu la
comand. Influena sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enorm. Admirat deschis
de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, pn
la Richard Wagner i Arnold Schoenberg, ca ntemeietor al unei ere noi n muzic, marele
compozitor german este considerat pn astzi ca o figur cardinal n evoluia muzicii
tuturor timpurilor, recunoscut i n limbajul i tehnica muzicii contemporane. Beethoven este
revoluionarul ntemeietor al unei noi generaii de muzicieni i a unei alte atitudinii fa de
creaiile compozitorilor.

Identitatea personala
Micul Ludwig a cunoscut de copil greutile acestei lumi; provenind dintr-o familie simpl,
avnd un tat capricios, alcoolic, un cntre de curte destul de mediocrucare va ajunge
chiar s l oblige pe copil s nvee s cnte la clavecin sau vioar vrnd s l transforme ntrun al doilea Mozart. Profesorul su ns, va vedea n el o excepional nclinaie spre muzic;
va fi trimis la Viena unde va studia un timp, apoi va trebui s se rentoarc la Bonn din cauza
morii mamei lui.Beethoven i amintete cu drag despre mama lui:
Era att de bun cu mine, vrednic de toat dragostea, fiina cea mai apropiat sufletului
meu! O! Cine era fericit ca mine, cnd buzele mele aveau parte s rosteasc duiosul cuvnt
mam i cnd dnsa avea parte s-l aud?
i reia studiile n Viena unde va fi elevul lui Joseph Haydn i al lui Antonio Salieri. Va
ctiga o oarecare notorietate i independen prin concertele particulare pe care le va da.
Pn n 1818, Beethoven compune o cunoscut serie de lucrri printre care: Simfonia
III Eroica,Sonata pentru pian op.57 Appassionata, Simfonia a V-a cea
a Destinului, Simfonia a VI-a Pastorala, Concertul Nr.5 Imperialul, etc.

Din 1818 devine complet surd, ceea ce l va


face s se nsingureze i mai mult de oameni.
Srmane Beethoven spune undeva
compozitorul stnd de vorb cu sine nsui
pentru tine nu exist fericire pe lumea asta.
Numai pe trmul idealului, numai acolo i
vei gsi prieteni.
Supunere, supunere deplin n faa ursitei; nu
i-e dat s trieti pentru tine, ci doar pentru
alii; singurul izvor de fericire pentru tine este
arta.
O, Doamne, d-mi putere ca s m pot birui!
Beethoven i gsea de cele mai multe ori
mngiere n natur, plimbndu-se prin pduri.
Therese de Brunswick cea care, dup unii
cercettori a fost iubirea vieii lui, spunea
despre el: Natura era singura confident i n
acelai timp un liman.
Charles Neate, care l-a cunoscut prin 1815, spunea c nu a vzut n viaa lui un om care s
iubeasc att de mult florile, norii, naturatria parc prin ele.
Chiar Ludwig spunea c: Un arbore mi-e mai drag dect un omn pdure m simt fericit
fericit n pdure unde fiecare copac griete prin tine. Doamne ce minunie! n pduri, pe
dealuri e linite, linite spre a te slvi!
Surd fiind, pentru muli era un miracol c mai putea compune muzic.
V.M. Samael Aun Weor ne transmite c: Marii
muzicieni de odinioar precum un Beethoven, un
Chopin, un Liszt au fost oameni care au avut creierul
seminizat, oameni cu capaciti extraordinare,
utilizndu-i un mare procent din prile creierului.
Beethoven nu a fost doar puntea de legtur dintre
Clasicism i Romantism, a fost un adevrat spirit
revoluionar gata s jertfeasc totul pentru misiunea ce
o avea de ndeplinit. El aduce drept ofrand divinitii
i n dar nou, oamenilor, opera sa.
Trebuie s jertfeti, trebuie necontenit s jertfeti artei tale toate nimicurile vieii! O,
Dumnezeu mai presus de orice!,
Nu exist nimic mai frumos dect s te apropii de dumnezeire i s rsfrngi lumina ei
asupra neamului omenesc
spunea Beethoven.
Cnd auzim muzic bun, atunci cnd petrecem de multe ori absorbii ascultnd muzic
bun, ne ridicm mintea la nivele mai nalte ale contiinei.

Prin cuvintele misterioase, V.M.


Samael Aun Weor ne spune c:
Universul este susinut de muzic.
Muzica lui Beethoven, foarte special,
se dovedete extraordinar pentru a
face s vibreze intens centrul
emoional superior.
n ea, gnosticul sincer gsete un
imens cmp de explorare mistic,
pentru c nu este o muzic de forme,
ci de idei arhetipale inefabile; fiecare
not are propria sa semnificaie;
fiecare tcere corespunde unei emoii superioare.
Beethoven, simind att de intens probele i rigorile Nopii Spirituale, n loc s eueze, ca
muli aspirani, i-a deschis ochii intuiiei ctre supra-naturalul misterios, ctre acea parte
spiritual a naturii, ctre acea regiune unde triesc Regii angelici ai acestei Mari Creaii
Universale: Tlaloc, Huehueteotl, etc.
Urmrii-l pe acest muzician-filosof de-a lungul ntregii sale viei exemplare. Pe masa de
lucru are mereu n faa ochilor pe Divina sa Mam Kundalini,
inefabila Neith,Tonantzin din Anahuac, suprema Isis egiptean.
Ni s-a spus c acest Mare Maestru, a pus n partea de jos a acestei figurine adorabile, cu
propria sa mn o inscripie foarte misterioas: Eu sunt ceea ce a fost, este i va fi i nici
un muritor nu mi-a ridicat vlul.
Aa cum a iubit-o pe mama sa fizic, aa a adorat-o pe mama lui Divin...
Muzica trebuie s fie scnteia ce aprinde focul n spiritul omenesc. Ea este o revelaie mai
nalt dect orice filosofie cine ptrunde sensul muzicii mele va scpa de ticloia n care
se trsc ceilali oameni. Libertatea i progresul constituie nu numai elul artei, dar i al
ntregii viei.
Avnd aceste cuvinte n mintea i inima lui, mergea mai departe
Caracterul lui Beethoven a fost o sursa de fascinatie nesfarsita. Intransigent, nepoliticos si
combativ, totusi el putea insa sa manifeste o considerabila sensibilitate si blandete. Curajul si
mandria sa erau legendare, totusi se spune ca atunci cand trupele franceze au ocupat Viena in
anul 1803, Beethoven s-a ascuns sub masa din bucatarie cu un prosop pe cap. Dedicarea sa
pentru arta era completa, desi probabil ca el ar fi considerat muzicienii din secolul 20 ca fiind
intorelabil de pomposi si seriosi cu sine.
Fara nici o indoiala, doua dintre cele mai dezbatute trasaturi de caracter ale sale erau relatia
tumultoasa cu autoritatile, in mod deosebit cu cei din clasa aristrocrata si incapacitatea de a se

aseza intr-o casnicie. Este in general cunoscut ca Beethoven se vedea pe el insusi undeva
deasupra moralitatii, conventionalului si a normelor. Sa te ia dracul i-a scris el unui prieten
in 1798. Refuz sa ascult orice despre intreaga ta perspectiva morala. Puterea este principiul
moral al celor care exceleaza si este deasemenea si al meu. (Solomon 1978, 86). Relatia lui
Beethoven cu autoritatea conventionala este rezumata intr-o faimoasa poveste spusa de
scriitoarea Bettina Brentano von Arnim (1785-1859), care sustine ca a auzit-o chiar de la
Beethoven. Pe perioada sederii sale in 1812 la Spa-ul Teplitz Beethoven l-a intalnit pentru
prima data pe filozoful si poetul Goeth(1749-1832). Intr-una din zile cei doi au iesit la o
plimbare impreuna, si in timp ce mergeau pe bulevard s-au intalnit cu Imparateasa Austriei si
anturajul acesteia. Goeth dintr-o miscare s-a dat intr-o parte si si-a scos palaria; iar Beethoven
pe de alta parte a pasit uitandu-se inainte si indesandu-si palaria pe cap. Povestea, nu a fost
niciodata confirmata, se potriveste cu comentariile lui Beethoven dintr-o scrisoare cum ca
Goeth se delecteaza mai mult in atmosfera de la curte, decat in a deveni poet. (Jones 1998,
117).
Fiind un rebel, Beethoven s-a identificat din tinerete cu idealurile Revolutiei Franceze. Cea
de-a 3-a simfonie a sa era conceputa, la scara mare, ca un tribut adus lui Napoleon, eroul
liberator, care aduce libertatea si uneste omenirea. Prima miscare eroica este urmata de un
mars funerar care condenseaza tragicul in muzica, un scherzo (una dintre cele mai mari
inventii ale lui Beethoven in stilul simfonic) si un final prometeic extraordinar de energic.
Ulterior, dupa ce a aflat ca Napoleon s-a incoronat singur imparat, Beethoven a rupt in doua
pagina cu titlul piesei in semn de dezgust si a dedicat-o Printului Lobkowitz din Viena. Editia
tiparita a operei poarta titlul Simfonia Eroica compusa pentru a celebra memoria unui mare
om. In ciuda fascinatiei deosebite a lui Beethoven pentru figurile nobilitatii si grandorii,
muzica sa a fost hranita inca de cand a conceput-o, idealurile democratice aparute in perioada
sa, si este vazut in zilele noastre ca un compozitor prin excelenta al universului infratirii.
Nu este accidental ca Simfonia a 9-a, cu al sau nemaiponit final coral bazat pe Oda bucuriei
a lui Schiller, a fost cantata la Berlin la scurt timp de la Caderea Zidului Berlinului (1989) si
este cu regularitate ascultata cu diferite ocazii simbolice marcand intelegere, libertate si
umanitate. In ciuda sustinerii sale pentru un ideal uman universal, lui Beethoven ii era greu sa
mentina relatii de lunga durata, in mod repetat se certa cu cei mai apropiati prieteni si rude, si
niciodata nu s-a asezat intr-o casnicie sau intr-o relatie stabila. Cuceririle sale sexuale erau
numeroase, si la fel ca si povestile romantice neconsumate, cea mai faimoasa dintre ele fiind
Iubita Nemuritoare a sa. Este interesant atunci ca rezistenta la tiranie si iubirea maritala
sunt cele doua teme gemene ce stau la baza operei sale Fidelio. In aceasta opera, care evita
cele mai multe conventii de opera, putem arunca o privire mai in deaproape asupra conceptiei
lui Beethoven despre leadership. Povestea se desfasoara intr-o inchisoare in care Florestan
este tinut pe nedrept inchis de Pizzaro, despoticul guvernator al inchisorii si reprezentantul
clasic al vechiului regim. Leonore, sotia lui Florestan, a incercat sa il eliberezeintrand in
serviciul lui Pizzaro deghizata in barbat, Fidelio. Curajul ei in cele din urma l-a salvat pe
sotul sau. Opera se incheie cu o afirmatie triumfatoare a credintei in universul uman care
valoreaza libertatea si justitia.

BEETHOVEN IN CALITATE DE LIDER ARTISTIC


Statura lui Beethoven ca artist a supravietuit ulterior tuturor dezvoltarilor muzicale precum
si inevitabilului proces al demistificarii personale. Dar despre statura lui Beethoven ca
leader? Spre deosebire de Arnold Schoenberg (1874-1915) un compozitor cu un repertoriu
bogat al unei generatii ulterioare, Beethoven niciodata nu a cautat sa creeze adepti sau sa
conduca un curent nou artistic sau vreo scoala. In acest sens foarte greu se poate spune despre
el ca a condus pe cineva. Totusi influenta sa asupra altor artisti nu poate fi supraestimata.
Muzica lui i-a inspirat si intimidat in egala masura pe artistii care l-au urmat, inclusiv
Schubert (1797-1828), Berlioz (1803-1869), Schumann(1810-1949) si in special Brahms. Deabea in secolul XX a devenit posibil pentru prima data sa se vorbeasca despre Beethoven in
alti termeni decat reverentiosi. El a fost criticat de catre compozitorul francez Ravel(18751937). Totusi se povesteste despre amandoi compozitorii Richard Strauss (1864-1975) si
Dmitri Shostakovici (1906-1975) ca au citat din operele lui Beethoven in unele dintre operele
lor finale si cele mai profunde. Poate chiar mai importanta este influenta lui Beethoven in
calitate de model pentru artistii creativi care nu cauta sa-l impresioneze si sa isi incante
superiorii sociali, dar care prin intermediul artei lor, descopera o voce puternica cu care sa
comenteze, sa pedepseasca, sa critice si sa proclame idei si viziuni noi si presante. In acest
sens stilul de leader a lui Beethoven este asemanator cu cel al unui profet biblic, un strain
intransigent care nu numai ca cere sa fie auzit dar care crede ca el are un drept dat de la
Dumnezeu de a fi ascultat deoarece poate vedea ceea ce altii nu pot. Prin comunicarea acestei
viziuni, artistul modifica ireversibil modul prin care ceilalti vad lucrurile.

Un elev al lui Beethoven, Ries, a observat in partitura cvartetului op. 18 nr. 4 al maestrului
niste cvinte despre care stia ca nu sunt permise (cvinte paralele) si i-a atras atentia
compozitorului. Acesta, surprins, a tunat: Eu, Beethoven, le permit!!. De altfel, el a
permis multe lucruri nepermise, revolutionand arta muzicii din temelii, demonstrand ca
orice regula este facuta pentru a fi incalcata, dupa ce a spus ce a avut de spus

Identitatea religioasa
Inspiraia religioas pentru Missa Solemnis este un subiect de mare profunzime si
dezbateri. n timp ce este clar c Beethoven a avut credin ntr-o putere suprem, este, de
asemenea prudent s reinem c el nu participa la biseric n mod regulat si nu parea s fie un
membru devotat al oricrei biserici.De altfel Beethoven s-a asigurat ca textul ar reflecta cu
exactitate elementele cheie ale stilului bisericesc,dar n stil propriu ,distinctiv i expresiv si nu
a fost prea ngrijorat dac lucrarea putea fi interpretata n biseric datorit lungimii sale i
numrului mare de muzicieni necesari pentru interpretarea acesteia.(Carlos)
Textele folosite n lucrare au fost de mare importan pentru Beethoven care a scris: "Scopul
meu principal a fost s se trezeasc i sa se insufle sentimente religioase nu doar la cei care
interpretau lucrarea muzicala,dar si in asculttori." A fcut cuvintele i spiritul textului
accesibile tuturor. Prin aceast pies el a fost capabil s-i exprime ideile sale universale

religioase ntr-un mod care nu ar fi putut fi realizat prin cuvinte. (McMillian si Young )
Pe langa ca sunt rare,momentele de evlavie in sens mistic nici nu-i sunt caracteristice lui
Beethoven;...textul sacru este mai putin un prilej de a se ruga,decat unul de a-si exprima
zbuciumul si exaltarile intr-un fel foarte inrudit cu cel din simfonii...Se intelege ca o
asemenea muzica nu putea favoriza atitudinea ceruta de biserica credinciosilor:in loc de
liniste sufleteasca trezirea unui puternic freamat sufletesc.(George Blan)
Nici un muritor n-a vorbit vreodata cu un glas mai puternic Dumnezeului sau si,zdrobit de
povara durerii fara glas,nu i-a cantat o lauda mai sublima.(La Mara)
La randul sau,Romain Rolland,recunoscand ca stilul "Missei solemnis" este inacceptabil in
cadrul slujbei,considera totusi catedrala ca singura ambianta adecvata interpretarii ei.
Cu alte cuvinte "este destul de complexa si delicata problema raportului dintre elementul
religios si cel profan in aceasta muzica,sau mai bine zis dintre atmosfera riguros
dogmatica,ceruta de biserica ,si interpretarea libera,personala,exaltata pe care imaginatia
beethoveniana o dadea dogmelor revelate". (George Blan)
Missa este astazi cantata mai degrab, sau aproape exclusiv, n concert, dect ca serviciu de
biseric. Lucrarea este mprit n cinci seciuni: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, i Agnus Dei
.