Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
special pruni folositi pentru producerea bauturilor alcoolice. Se mai planteaza pe scara larga
meri, nuci, caisi, ciresi, etc.
negustorilor. Existau manufacturi de postav sau tesaturi, de paste fainoase, de sticla, de lumnari,
de unelte agricole.
Industria casnica era raspndita la sate n toate regiunile tarii. Se practica pe scara
larga tesutul pnzei de in, de cnepa, de bumbac, producerea de postav, de covoare si scoarte,
confectionarea mbracamintei taranesti, prelucrarea produselor animale, lucratul lemnului.
O mare parte a mestesugurilor orasenesti a continuat si n aceasta perioada sa
se dezvolte n cadrul corporatiilor sau al breslelor. Breasla (corporatia) constituia o asociatie
obligatorie a mestesugarilor de aceeasi meserie sau de meserii apropiate. Breasla detinea
monopolul producerii si desfacerii pe o anumita piata, reglementa cantitatea, calitatea, pretul
produselor breslasilor, stabilea locul de desfacere a produselor etc. Organul de conducere suprem
era adunarea breslei, care avea drepturi legislative si judecatoresti si putea folosi mijloace de
sanctiune precum amenzi, interzicerea lucrului, bataia etc.
Dar, pna la jumatatea secolului al XIX-lea manufacturile evolueaza slab avnd ca
obiect de activitate productia de postav, lumnari, sticlarie, ceramica, alcool si nedepasind 200 250 de ntreprinderi localizate prioritar la sate. Mult timp, manufacturile din tarile romne s-au
nfiintat cu aprobarea domnitorului care acorda monopol de productie pe 5 - 10 ani unei singure
ntreprinderi, ceea ce mpiedica crearea altora, excludea concurenta si frna industria.
Practic, la mijlocul secolului XIX, n domeniul industriei toate cele trei tari romne
se aflau mult n urma tarilor occidentale si central-europene, iar printre cauzele principale ale
acestei situatii se numara : lipsa de capital, lipsa de protectie, lipsa de lucratori, neputinta
guvernului.
Cu toate acestea, industria manufacturiera s-a dezvoltat pe scara redusa si nu a acoperit
toate ramurile pentru a alcatui o baza si a crea o traditie de unde sa se poata trece la industria
masinista, de fabrica. nceputurile industriei de fabrica au fost timide si au aparut la mijlocul
secolului al XIX-lea.
Transporturile
n toate regiunile romnesti ca si ntre regiuni transporturile si comunicatiile s-au
extins continuu. n 1845 n ara Romneasca se voteaza Legea drumurilor, iar n 1847 se
constituie o directie a lucrarilor publice, n cadrul careia functioneaza sectia podurilor si
drumurilor. n ambele Principate n intervalul cuprins ntre anii 1835 si 1853 au fost construite
drumuri n lungime de 775 km.
La mijlocul secolului XIX, pe drumurile dintre Bucuresti si Braila, Giurgiu, Focsani au fost
introduse trasuri mari pentru sase persoane cu bagaje, pentru care se folosea personal platit.
n ceea ce priveste transportul pe apa, pe rurile mari se practica transportul cu pluta
care implica munca salariata, navigatia pe Dunare era efectuata de vase austriece si se facea si ea
cu munca salariata. Transportul pe apa cu vase romnesti cunoaste o anumita dezvoltare dupa
1834 cnd ara Romneasca obtine libertatea de navigatie pe Dunare, iar n 1837, mpreuna cu
Moldova obtine acelasi drept si pe mare.
. Construirea unei flote fluviale prin activitatea santierelor navale de la Galati si Giurgiu se
nscrie pe linia acelorasi preocupari de valorificare a productiei autohtone, de realizare a unor
legaturi strnse si permanente cu piata internationala.
Comertul
Schimbarile petrecute n statutul politico-juridic al Principatelor Romne la nceputul epocii
moderne a creat conditii favorabile n dezvoltarea pe scara larga a comertului intern si extern.
Prin nivelul la care se desfasoara, prin implicatiile multilaterale pe care le genereaza si prin
consecintele adnci pe care le determina, comertul se nscrie pe directia capitalista, accelernd
procesul de dezvoltare moderna a societatii romnesti.
La nceputul secolului XIX a aparut o conjunctura favorabila si lnei, iar exportul acesteia
a atins cote nsemnate. Un articol profitabil la export, din zonele care beneficiau de cai de
transport pe apa a fost lemnul. De asemenea, negustorii de vite din Transilvania erau vestiti peste
hotare.
n ara Romneasca si Moldova relatiile comerciale externe se loveau de monopolul
instituit de Poarta Otomana n domeniul exportului a numeroase produse de prim ordin (gru, oi,
miere etc.)
Comertul interior se desfasura prin pravalii, iarmaroace si comercianti ambulanti. n
Principate, negustorii si mesterii au continuat sa fie organizati n bresle.
Pe acest fundal general, legaturile comerciale dintre Transilvania, ara Romneasca
si Moldova s-au largit continuu, aparnd astfel elementele unui nceput de piata
nationala. Desfiintarea vamii dintre Moldova si ara Romneasca n 1848 este rezultatul acestui
proces ndelung pregatit.
n procesul de dezvoltare a pietii interne un rol important a revenit trgurilor saptamnale,
blciurilor si iarmaroacelor, care devin mai numeroase si reprezinta puternice prghii de
dezvoltare a relatiilor noi capitaliste.
Nevoia tot mai mare de credit si lupta mpotriva camatariei au determinat crearea
primelor institutii destinate acordarii de credite n Transilvania. Astfel, la nceputul secolului
XIX a fost nfiintata Casa generala de economii din Brasov si Casa generala de economii
din Sibiu .
De asemenea, la nceputul secolului XIX ncepe sa se foloseasca si conceptul de
inflatie.