TEFINOLOGIE FARMACEUTICA

454

96.
91

{'*'<* Pharmat,oseR

50M, 80M, 90M, 100M,

110M'
125M-Lactose monohydrate NF-Crystalline, Product
Bulletin Rev. 4/1999, CHR Hansen.
,(** pharmatoseR DCL 11, Lactose Monohydrate
NF-spray Drjied, Product Bulletin Rev. 4/1999, CHR
Hansen.

98. *i<" PolyplasdoneR, Crospovidone NF, Technical Profile,

ISP, 2002.
Preformulate/Lactoserev Q9l 1412002'
99. *r'!*
100. :t*'k SolutabR, Technical Brochure' Blanver, 2002'
101. *** Sugar TabR, Compressible Sugar, NF Technical
Bulletin, May 2002, Penwest.
102.'F'k>k TablettoseR 7o/S0-Technical Brochure, Meggle'
GmbH., 2004'.

103. **<{< Tablo', 'I'echnical Brochure, Blanver, 2000.

104. {<** Vivastar', Technical Brochure, J. Rettenmaier

and

Sohne, GmbFl,1999.

7.2. Echipamente de produclie

in

comPartimente in

Fiecare coihpartiment
Produclie necesar

desflgur[rii opera[iei farmaceutice :

- sisteme de manipulare $i transport pentru materiile
prime gi materiale de ambalare;
-ip^rut" de pulverizare, cernere, amestecare, instalalii

de uscare ;
aparate de granulare gi comprimare

dispozitive de ambalare a comprimatelor etc.

Diferitele tipuri de aparate utilizate pentru uscarea' pulverizarea, cernerea, omogenizarea gi amestecarea pulberilor,
respectiv granularea au fost descrise in cap. XXXII Si

XXXIY ,,Pulberi" 9i ,,Granule".

in continuare, vor fi descrise maginile de comprimare'

7. Tehnologia de fabricare

7.2.1. Magina de comprimat

Comprimatele rep,rezint[ forma farmaceuticd cea mai mult

utilizat[, datoritd avantajelor oferite de fabricare gi facilitate de administrare.
Fabricarea comprimatelor este ins[ un proces complex,

Aqa cum s-a

in care un volum de particule solide este supus unor forle

nu toate materiile prime prezintl proprietdfi

fizico-mecanice necesare pentru a putea fi comprimate

deoarece

direct, de aceea este necesar un pretratament al acestora

gi/sau ad[ugarea de substanle auxiliare adecvate in formulare, pentru a transforma masa de particule, intr-o masi
cu porozitate scdzutd gi cu rezistenli mecanic[. Comprima-

tele sunt produse solide, compacte gi fiecare reprezintd o

dozd mic[, formatll din una sau mai multe substan[e active,
care se oblin prin comprimarea unor volume uniforme de
particule.

Comprimatele reprezinti una din formele farmaceutice

industriale pentrui care tehnologia de fabricare s-a dezvoltat in scurt timp, foarte rapid, 9i productria lor a crescut
considerabil, deoeLrece sunt u$or de produs la scard industrialf,, cu un randament mare, nemaiintAlnit la nici o alti
formd farmaceutici. Astfel, o magin[ de comprimat rotativl poate produce 1.000-2.000 comprimate/minut, datoritl vitezei mari de fabricare.

piese componente
men(ionat, comprimarea este un proces fizic,

opuse, dirijate de la exterior cdtre interior, prin intermediul unor poansoane, in urma cdrora amestecul iqi micgoreazd volumul gi se transforml intr-un corp compact, ce ia
forma matrilei, in care s-a efectuat operalia de presare.
Astfel, caracteristicile comprimatelor vor depinde de :
- propriet[file fizico-chimice ale substanfelor active 9i ale
substan(elor auxiliare ;
- operatiile farmaceutice anterioare la care au fost supuse
materialele :
- caracteristicile 9i tipul maginii de comprimat'
La prima ma$ind de comprimat inventati, comprimarea
se efectua prin intermediul unui dispozitiv manual simplu,

constituit dintr-un cilindru metalic vertical, in care se

introducea cantitatea de substanld de comprimat, iar

presarea se efectua cu un singur poanson' care acfiona de

sus in jos, prin lovire.
Astdzi, s-a ajuns la diferite tipuri de magini de comprimat

automate, mult perfectionate, care au un randament mare'

Piesele principale ale unei magini de comprimat sunt :.
l. mntila-- spaliul in care granulele sau amestecul de pulberi
se comprimf, ; este fabricatd din olel inoxidabil rezistent
gi are form[ cilindricl, cu diametrul asemdnltor com-

7.1. Spalii de Produclie

Fabricarea comp:rimatelor se efectueazl in spalii de produclie destinate numai acestei forme farmaceutice. Spaliile
de produclie tretruie sd corespundd cerinlelor din ghidul
de : ,,Bun[ practic[ de fabricagie" ; acestea sunt construite
gi compartimentarte pe faz.ele de lucru : uscare, pulverizare,
cernere, amestecare gi omogenizare, granulare, comprimare, condifionare-ambalare, depozitare gi expediffe,

s[ prezinte suprafefele perfect lucioase, pentru a nu permite aderarea, lipirea pulberii sau granulelor. Cele doul

controlul calitSlii.
Ca gi Ia fabrica:rea pulberilor, zonele de produclie trebuie
sd fie prevdzute cu sisteme de desprdfuire, iar operatorii
sd fie echipali aclecvat, pentru a nu inhala particulele de

pulbere cedate ln atmosferl (mai ales, de substanlele

puternic active, loxice gi stupefiante).
Comprimatele cu antibiotice 9i alte substanfe bioactive
care necesitd condilii aseptice se vor fabrica in spatii
sterile, separate,
Schema spafiilor de producfie, compartimentate pe
fazele de lucru este redatl in fig. 33.

pdlnie metalic[, in care se introduce amestecul de pulberi

sau granulele ce urmeazd s[ fie comprimate, prevdzuti
e deasupra
cu o talpd ce alunecd
i, va umple
matrilei ; prin deplasarea ei
pe o bandd
matrila cu material gi,
presarea
anterioard'
de evacuare comprimatul ,format la

inainte
pe
totodatd

Forma matri[ei determin5 forma comprimatului qi distanta dintre poansoane, la punctul de compresie maximE,
determind grosimea comprimatului.

o
3
ts

F
K

z
zrn

t']

td

rn

E2
Lrr

\^.1

Qr

;A

0!

t,

VV

Va

G
q

\
\

z
t'

(t)

fll

(\
(\

'II Q

?ti

u)

E>

\/

HH

-F

tll

q,F

=z
r*-

(\

LII

\
I

YX
.2.
.lYF-\'r

F
v^
F\J

(\

A)

rH
I

o
d-

H
\.1

\J

lJ

Ft4

rJ

rdx

.H

^)

NF

(\

\:

cJ

>(
'U

!tA

o
\J
\I,I

HN
4

F-1

9gT

z
z
=

<Q

-42

,u[ll'l
trl--

E-

n
"9AY
Lrr
t-t

>rdxx
5=KU
b
\ ^.1

=-:
r:FF

H E Y'4

gNdod
AIYIC\AWOJ IS AIVOSUOV NVI; iIJ\/UiIWO'IOV A.INCIIUVd NJ SOI'IOS IIJIJNAJVI^IUVJ

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

456

Felele compr:imatului sunt plate sau convexe, in functie

sus
de forma poansoanelor. Poansonul
i1I,
jos
superior
Poansonul
in matrild.
9i in
i se
pdtrunde in acr:asta gi aplic[ forta de
retrage gi perrnite ejecfia comprimatului de cf,tre poansonul inferior care urcii.
Utilizarea forlei celor doud poansoarle este necesar[ in
dou[ faze ale procesului de comprimare :
- pentru presarea masei solide gi formarea compactului;

infer
c
co

pentru evaertarea comprimatului din matril['

Poansoanele gi matrilele sunt fabricatr: din diferite tipuri
de olel inoxidabil care se aleg fie pentru a opune rezistentrd
la rupere, fie la frecare. De obicei, rez'istenga la rupere a
pieselor din olel este invers proporlional[ cu rezistenla la
frecare (uzuri).
Selectarea ofelului pentru fabricarea poansoanelor este
in func1ie de propriet[1ile abrazive ale materialului de comprimat, presiunea necesar[, forma care se dI comprimatului
gi volumul de produclie.
Pentru un material cu proprietdli abrazive 9i producgie
ridicatd, se follosesc poansoane din o1eJ, foarte rezistent la
uzur5, insd acr:stea sunt mai costisitoarr:. Pentru materiale
flrd propriet5li abrazive, se folosesc poansoanele din ofel,
cu rezistent[ moderatl la uzurd.
Pentru a ob!;ine comprimate de calitate, este necesar ca
poansoanele sii aibl o suprafal[ netedd gi lucioas[, care se
realizeazd prin cromarea plrfilor active terminale ale

poansoanelor. O suprafall lucioasi a Itoansoanelor poate

fi oblinut[ prin acoperirea cu silicon sau cu teflon.

unic[, din nnterial inoxidabil :

oJeluri ,,rezistente la uzurd", tip D2, D3 gi 440 C, mai
rezistente ca ofelurile standard. Rezistenla la uzur[ se
obline prin aliaj cu metale neferoase ca : magneziu, crom,
tungsten gi vanadiu. Carburile acestor metale sunt mai
dure gi mai rezistente la uzurd decdt carbura de fier; cu

l,

Poansonul este o piesi

cAt cregte cantitatea lor, cregte rezistenla mecanicl a

utilajului, dar timpul de fabricare $i pretul,.sunt crescute.
Nivelul mediu de uzur[ (prin abraziune) intre poansoane
gi matrile la un acelagi tip de otel este de la2la 4, adicd
matritele setzeaz\ de doud ori mai repede decAt capetele
poansoanelor.
Poansonul este format din trei pdrli :
- capul poansonului, care este in contact cu galetul de
comprirnare (orificiul, alveola dirl matriF, compartiment de comprimare).
un Profil accentuat, r:a sI Po
t. El este ugor de demontat
printr-o Parte mai ingustf,,
care permite o migcare mai buntr a
(excentric de bltaie). GAtul este mai r

inferior, care trebuie sd revind

sP

postului de umplere. L5trimea tijei poansonului superior

iste mai importantd decAt aceea a poansonului inferior.

extremitatea activd a poansonului , parte ce vine in contact

direct cu produsul solid ce trebuie comprimat. Dimensiunile

extremit[1ii active corespund cu acelea ale matrilei

intre cele doutr pf,r1i, se situeazd corpul poansonului,
partea cilindric[, ce culiseazd vertical in matrili (frg. 34).

Poansonul inferior prezintd un $an! inelar, ce permite

eliminarea aerului qi pulberii foarte fine, in momentul

comprim[rii.
Corpul poansonului este, in general, monobloc. Este un
citindru al clrui diametru este adaptat 9i perfect centrat
deasupra matritrei corespunziitoare.
Cel mai frecvent, poarsoanele pentru r:omprimatele rotunde
scl in Placa turnantd, in cazul
ve, aceasta are avarLtajul de
caPul Poansonului, in contact
PIrlile componente ale unui poanson gi ale unei matrite
sunt redate in fig. 34.

FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE SAU AGREGATE SI COMPACTATE

451

Distanla dinire poanson gi matri16, de regul[, este de

0,01 mm, ner:esard pehtru eliminarea aerului, dar nu mai
mare, deoarece in spa(iul liber, poate avea loc o aglomerare de puberi, care influen[eazl functrionarea maqinii.
Unele poansoane sunt inso{ite de o clapetd de ghidaj,
centrarea lor asigurAnd o singur[ pozilie gi neputAndu-se

- poansoane de inserlie. Un poanson de inserlie este

format dintr-un singur corp, dar zLre mai multe tije gi,
deci, mai multe extremitlti active. Numlrul de tije de
pe poanson poate ajunge la 15. Un astfel de utilaj

roti.

Piesele cele mai importante ale maginilor de comprimat

sunt poansoanele gi matritele, care determind forma gi
m[rimea comprimatelor. Poansoanele pot fi simple, adici
cele care pot realiza un singur comprimat la o presare, gi
poansoane multiple, care pot realiza, 2-3-4 Si mai multe
comprimate la fiecare presare. De obicei, se folosegte o

Unghiul conven(ional intre canalul de clivaj gi axa mare

a comprimatului este de 35'.
Cazuri particulare :
- poansoane demontabile. Mulfi fabricanli prezintd
poansoane, a c[ror parte corespunziitoare unui poanson

clasic este demontabild intr-un port-poanson qi un

poanson linut de un capac ingurubat.
acest port-[)oanson este identic pentn] poansonul superior
gi inferior. Astfel, se pot adapta diferite poansoane la
acelagi port-poanson.
Aceste poansoane demontabile pot
folosite pentru
poansoane rle inse4ie. In acest caz, port-poansonul corespunde in totalitate corpului poansonului in care sunt
fixate tijele poansoanelor, cu ajutorul unor guruburi.

fi

permite diminuarea vitezei de migcare a maginii gi, deci,

reducerea uzurii. crescAnd totodat[ debitul orar.

pereche de poansoane cu suprafete identice. Pentru fiecare

poansoana, se adapteazd gi matrila corespunzdtoare.

Comprimatele preiau mdrimea gi fc,rma poansoanelor gi
matrilei. Cel mai frecvent folosite sunt poansoanele cilindrice care produc comprimate rotunde. ExistI gi poansoane de forml diferit5: oval5, pdtrati, dreptunghiular[,
rectangulard etc. Curbura fafetei poansoanelor determinl
gi curbura suprafefei comprimatelor,
Diferite forme ale fatetei poansoanelor sunt prezentate

in fig. 35.

o
! u fl

o r]
I n

o Cf

r-'.l
t^.1

tl

r-1
L-

EI

E
BI

t_J
2

fl

LJ

o
R
()
T\Jl

LI
5

Fig. 35. Forme ale suprafelei poansoanelor (RUDNIC E. 2005)

Poansoane cu suprafald concavf,: 1. sfericd; 2. pu[in addnciti; 3. standard; 4. adAncitd profund
B. Poansoane cu suprafall special[: 1. fati platd; 2. formd de capsuld; 3. formE platd gi marl3ine oblicd;
4. .formd ovall; 5. form[ de bild modiircatd

A.

in fig. 36, sunt prezentate diferite tipuri de poansoane gi

matritre.
Poansoanele cilindrice pot avea suprafatrS plan[ sau concav[, iar marginile sunt drepte sau ridicate. Pe suprafelele
poansoanelor, mai ales a celor superioare, se pot aplica
diferite inscriplii gravate sau in relief, referitoare la numele

firmei producdtoare, produsului, dozajului etc. (fig. 37).

Pe unele poansoane, se aplice o linie dreaptd. in relief sau
se imprimd pe comyimat $i

doud sau patru pdrti egale

Literele in r:elief de
primat, insd, rle obice

din poansoanrl au o

pronuntati pelntru comprim

unui
pleacd

Etapele de fabricare a
in prirna etap5, se

r escavate pe com_
rezistente. O parte
tate care estJ mai
ate acoperirii.
rt redate in fig. 3g :
sd de ogel, care se

Fig.

Diferite tipuri de matriye Si poansone (prospectul

firmei ,,KILLAN" - Killian Tabl:uier Systeme)

3-6.

form[, cu ajutorul unei prese hidraulice.

Poansonul brut este inscriplionat cu lgravuri sau bare de

va prelucra in

fraclionare

- in

:,

etapa a doua, se opereazd

la strung, pentru a-i

da

conturul final;

- in a treia etap5, se efectueaze un

tratament termic.

o operatrie care constd in incdlzirea olelului

la o tempeptur5 superioarE puncfu,lui de transformare
cel mai cri:scut (punct de curgere.) 5i r[cirea bruscl
pentru a conserva la rece structura particulard dobdnditX
Ia temperatura inaltd;

Cdlirea

est)

Fig. 37. Diferite poanslane cu inscriplii gravate sau reliefate

(Prospectul firmei ,,KILLAN" - Killian Tablettier Systeme)

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

loc
piin rodaj cu
d'iametrul co

i{ilor

tape, are

rn disc

nului,

activl qi lungimea sa;

in coniinuari,, are loc polizarea electr'oliticl a suprafelei
active qi corrtrolul dimensiunilor finale.

Fig. 39. Caracteristicile poansonului

c (diametrul/2);

(flanga); R

raza de curburd

f=RIV
CunoscAnd flanga
relagia

Fig. 3E. Cronologia etapelor

I-IV
P[rti
,

comporrente

de

etape

a. cap; b. corp

; c. extremitate

activd

Diametrul Ei forma poansonului se selecteazd in functrie

destinalie. Ciomprimatele sunt caracrterizate prin patru

parametri de bazd redate in fig. 4:
- diametrul == d;

r;
raza curburii
grosimea (inlllimea) comprimatului la centru
grosimea la margine
e.

Masa comprimatului corespunde

lil

h;

dimensiunile din

tabelul 39.
Tabelurl 39. Relalia dintre masa comprimatului
gi dimensiunile principale

Masa
compriimatului

Diametrul

Grosimea la

(mm)

c,entru (mm)

0,06-0,07

1,0

0,09r-0,11

t,2

0,1:i-0, l5

1a

0,1i'-0,19

t\

0,2ti4,33

10

1,5

0,50-0,60

12

1,7

Pentru a calcula suprafala unui comprimat, este necesari

cunoa$terea razei de curburl gi a flangei unui poanson.

Flanga (f1 reprezintd profunzimea' concavitdtii unui

poanson (fig. 39).

Distanfa (c,t reprezinti diametrul formei unui poanson.

CunoscAnd nza (de cwburf, (R), ftanga (f) se obtine,
din rela{ia:

raza de curburl (R) se afl5 din

n=f*l
.8f

fabriccve a unui poanson

de masa comprimatului, modul de administrare gi

(f),

Suprafala unui comprimat este un factor foarte important, in special, in cazul unui comprimat cu eliberare
prelungitl. Se va alege formatul compatibil cu o suprafatl
miniml, cu parametrii de comprimare industriall aplicabili.
Suprafap miniml teoreticd va fi obtrinutE prin comprimarea
unei sfere, dar aceastd tehnic[ nu se p()ate realiza. Calculul
volumului unui comprimat este important pentru compararea diferitelor forme de comprimare. PlecAnd de la masa

unui comprimat qi lindnd seama de densitatea sa aparentd,

se poate calcula volumul dorit. Pentru a simplifica calculele, in tabele sunt iffegistrate diferite formule geometrice,
necesare obginerii unei suprafete gi umui volum.
Astfel, este suficient sd se introdrLcl principalele date
dimensionale ale comprimatului in ac;este formule, pentru
a obline imediat valorile suprafefei q.i volumului. Daci se
schimb[ o valoare, se refac imediat calculele. Acest procedeu a fost efectuat pentru patru tipuri de comprimate:
- form[ cilindrici cu fele convexe ;
- forml cilindric[ cu fete plate ;

- form[ de bastona$ ;
- formd elipticd.

Inscrip|ionarea (gravura) comprimnt elor

Aceasta trebuie sI fie lizibild. Pentru aceasta, ea trebuie
s[ reziste la presiunea de comprimare, la filmul de acoperire, la condifionare, ambalare, depozitare gi transport.
Principiile elementare urmdtoare permit o maxim[

lizibilitate :
- inscriplia nu trebuie sd deplgeascd 75% din suprafala
comprimatului;

o gravare mai profundd se va efectua pe fala poansonului

superior, pentru ca expulzarea crlmprimanrlui sd fie

facilitati:

459

SAU AGREGATE SI COMPACTATE

FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE

,7'
atr
ci
e\

curbur[
joncliunii:
nivelul
lul tutuior iolguri
- in mdsuril posibil
care au t,
in plus,
zone ce I
inferioari

o tazdde

cesar[ la
i la nive-

criPliei;

ooansonului inferior gi felele interne ale matritrei'

' in consecinfd, ridicarea poansolrului inferior qi expul-

ascullte'

lrd.

R, 6,

in numeroase cazuri, este necesal: s[ se adapteze relieful

poansoanelor gi al matrilelor cu rultura granulatelor'
Pulberile fine tind sd se acumuleze intre extremitatea

:a

lmea car

rrafala lo
40-507o, de aceea, este bine s[ se creasc[ ldrgimea Ior ;
unele pulberi tind sI se lipeascd la nivelul gravurii situate

,X'iiil.,.r..

setzeazd

eme la nivelul caPului

poansonului.

centn.rl unui comprimat convex. In acest caz, se

repozilioneazd gravttape comprimat, ca sd se lase liber
centrul s[u;

in

.
s[ fie egald cu 1/5 din indllimea
sd fie egald cu 112 din ldtime. SP
tere trebuie sd fie egal cu l{imea u
comprimatului (bordura) sd co

ale matritei

Liniile a
O linie t

re este o parte rnscrrptronata

comprimat gi este destinatd
ruperii comprimatului in mai multe pirfi egale'
Adfincimei secfiunii este un pararnetru esenfial' Normele
tehnice definesc barele de fracfionare standard, dar aceste
norme nu sunt valabile decdt pentru comprimatele cu fete
mijlocie.
plate sau cu o c
speciale, se rup mai dificil'
me
Alte comprim

in

asemenea, o margine ascue

catactet.

de-a

Aceasta Permite Plstrarea

rnatritrei' Ele Pot fi lucrate

onului:
(sanfreinat[);
cu margine ascu[itf,
cu margine Platd (trotuar);
cu margine in pant[
vitatea (fig. a1).

lin[,

car:e fuz\oneazd cu conca-

curn

acest

i, id"

Standard

BakeLit5

Secliune

e determine experimental adAn-

"t
cimea secgiunii.

Dacd o secfiune este mai addnc[, spdrtura este uniform5'

dar apare riscul ca acest comprimat sI se spargl in cursul

$anfren
$anfren

- pdrli convexe;
- plrli se:clionate pe centru (fig'

a0).

de
de

,/--h\

fz)
l<'-i @, r?1 @)
ll
il II tl ti
t_J
l----j
L,C
/- --\

t)

[2

f:t
\:.

-:

-\<--

.:

frl

-*-

r+

\..i:==7

,,PantE

dulce'

Fig. 41. Diferite reliefuri ale poansoanelor inferioare

Aceste forme determin[ forla mecanic[ a extremitdlii

O secliune pe centru face comprimatul mai fragil,

aceea este necesar sd se cunoascd natura pulberii
comprimat gi s[ se fac[ cea mai trunX alegere'

f-v-:

Troruar

t:

o
b
s

trn
utite
cu
u

supuse la abraziune.

2. Matrila este piesa care face legltura intre poansonul

superior gi cel inferior. Ea determin[ m[rimea 9i forma
ie s[ fie riguros clindrice 9i foarte bine
rea poansoanelor 9i a matrilelor trebuie
efectuatl foarte riguros pentnl o ajustare perfectd a
dimensiunilor.

t=:J
l^l
:

Fig. ,40. Diftrite tipuri de crestilturi ale poansoanelor

semenea, o

e), utilizate
sunt raplo

Principalele cornponente

ale unei

rnatritre sunt

urm[toarele:

indl(imea (h);
diametrul extern;
canalul situat pe circuitul extern al matritrei, care este
hxat cu o Piuli@ de matrild;
diametrul intern, adicd marginile interne ale matrifei;

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

460

Diferite dimensiuni ale tipurilor

partea (marginea) intre fala extern[ gi rnarginea internd

a matrilei, numitd ganfren (fig' 34).

de poansoane gi matrile

sunt redate in tabelul 40.

Tabelul 40. Poansoanele gi matrilele standard

ONDUSTRIAL PHARMACEUTICAL TEHNOLOGY, abrev' IPT)
Poansoanele gi matritele standard
O{M pouces)

B
A
t?? ?5 19,00

la

poansonului

Tipul
matrifei

B1

82

D1

DL

Tipul
F

l1? ?5 t8,92
30,15
{15 0,748 L,187 0,875 { t< 0,745
r33,35 19,00 2,+,QQ )) )') l?? ?5 t8,92
515

0,748

133,35

<r5

,5

0,945

?5

r,R I

0,998

15

aa

R75

0.745

23,8 1?? ?5 25,2'l

0,937 srs 0.995
23,8 133,35 )7 )1

l1? ?5 25 15 30,15
{15 0,998 1,187 0,937

5t5

s15

0,995

in[I1ime

lungimea totall a poansonului superior:; B - diametrul corpului poansonului superior; C - diametrul t:xterior al matritei;
D - inilr;imea matritei; E - lungimea total5 a poansonului inferior; F - diametrul corpului poansollului inferior

Forme de matrile

Cele dou[ tipuri principale de reliefirri sunt matritele

rectilinii gi mat.rilele tronconice :

- matrilele rectilinii sunt forma cea mai utilizati, dacl granulele ce se crlmpriml nu prezintl prob,leme particulare ;
- matrilele lronconice se utilizeazd dacd granulele au
tendinta la e>lpansiune sau la gripare (inlepenire).
O mdrire peste 0,12 mm pe mm diarmetru necesitd o
astfel de matril[.
O conicitate de ll3la2l3 de mdrire este satisfEcdtoare ;
conicitatea matr:i1ei trebuie sd se situeze la nivelul superior,
in caz contrar, ea antreneazd o pierdere: considerabild de
pulbere.
Se va acorda o mare aten[ie formelor particulare de matrile,
pentru cU acest(l forme pot da erori de fabricare, cum sunt

in formd de ,,vas" sau de ,,butoiaq" (fig. a4.

Matrilele in formd de ,,vas" sunt, mai eficiente, in func1ie
de ldlimea prez,entatf, la extremit[1ile matrilei.
matritre

i7
22
Bsgdlinie

Tronconicd

Unele tipuri de granule necesitd forle de comprimare

puternice. In acest caz, se cautf, formr) robuste. Formele
concave sunt mai robuste ca formele prlate.
Existd mai multe metode de a evita o formd fragild:
- modificAnd otelul $i caracteristicile tlatamentului termic
pentru o ductibilitate mai mare ;
- diminuAnd profunzimea formei poan,sonului;
- crescAnd unghiul marginii.(ganfreinului) in cazul unui
comprimat plat;

crescAnd

lilimea bordurii.

intrelinerea poansoanelor gi a matri1elor

O bun5 intrefinere este factorul cel mai important care
permite o utilizare lungl a poansoanelor gi matrilelor gi
reduce un mare numir de probleme la comprimare. Dupd
ce poasoanele gi matrilele au fost demcrntate de pe magina
de comprimat, acestea sunt curtrtate colect, cu un material
textil rezervat numai acestui scop.
Dacd este necesar, se spali cu ap[, apoi se gterg cu alcool
gi sunt uscate la o temperaturl convenabilf,, apoi sunt unse
cu ulei, inainte de a fi plasate in sertarul r:are le este destinat.
in func1ie de natura materialului de comprimat gi de
tipul de poansoane, se pot efectua diferite operatii de control qi de polisaj, la intervale de timp diferite.
linAnd seama de natura delicatd a girtului poansoanelor,
este important sI se evite contactul cu aceastl zondfragild.
Se utilizeazd foi de hdrtie ondulat[ din PVC, pentru a separa
poansoanele

,,in forml de butoiag"

,,ln formd de vas"

Fig. 42. Diferite forme de mcrtrile

Matrigele in formd de ,,butoiag" prez:intd un diametru
central superior diametrelor extremitdlilor. Astfel, asemenea
matrile dau comprimate mai late, dar necesitd forle de
expulzare mai mari gi pot antrena probleme de amorsare

(lipire).

in timpul stoclrii.

Poansoanele se plaseazd

vertical, in aga fel incdt sd nu vind in cc'ntact cu sertarele ;

matritele sunt mai putrin sensibile.
Sertarele pentm stocare sunt din polipropilenl sau
metal, pldci perforate in care se introduc poansoanele.
Pentru a putea

urmiri

starea

utilajului,

se intocmesc fige

- de control la receplie;
- de intrefinere ;
- de control in cursul utilizlrii.
Curd[area poansoanelor gi matrilelor se efecfrrcazd
modern, prin spilare cu ultrasunete.

FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE SAU AGREGATE SI,COMPACTATE

Indiferent de tipul de pres[ utilizat, procesul

7.2.2. Cic'lul de compactare

Pentru cornprimarea materialelor, se utilizeazd dou[ tipuri
principale de prese :
- presa cu excentric (alternativd): are o matril5 fix[ 9i o
pereche de poansoane;
- presa rotativd : are un numdr mare de matrile, fixate pe
o placd mobild, rotativi, la care corespunde un numdr
de poansoane.

461

de

comprimare poate fi schematizat in trei stadii:

- etapa 1 : umplerea cu material ;
- etapa 2: comprimarea materialului;
- etapa 3 : evacuarea (ejeclia) comprimatului (fig. 43).

III
II
procesului
de
compnmare
43.
Etapele
distincte
ale
Fig.
I. alimentarea matrilei cu material de comprimat; II. presarea materialului ; III. evacuarear comprimatului din matrild : l. poansonul superior ; 2. piinia de alimentare ; 3. matrila; 4. poansc,nul inferior
Etapa 1 : Umplerea cu material a matrilei. Poansonul
inferior se, afld in pozilia cea mai dr: jos, l[sAnd o cantitate

in interiorul matrilei;

altfel, forla de compresie este indepdrtatd. Acest efect

poate cauza deformarea particulelor gi revenirea lor la

din pdlnia de

forma inilialI, care conduce la o scidere a contactului inter-

alimentare aflat[ deasupra rrratrilei, sub influenla gravitatiei. DeSi comprimatele sunt descrise in termeni de
greutate, umplerea matrilei este un proces volumetric.
Volumul d,e umplere este determinat de addncimea Ia care
coboard poansonul inferior in matrifd. Dac[ acest volum
nu este umplut uniform, de fiecare dati, masa comprimanrlui
poate varia $i deci gi continutul dle substanld activd din
fiecare comprimat fabricat.
Pentru ca umplerea s[ fre uniform[, materialul trebuie
sd curgd ugor gi reproductibil.
Dupd umplerea matrilei, pAlnia se retrage Si eliminl
excesul de material de deasupra matritei, prin nivelare cu
ajutorul sabotului (partea inferioard a pdlniei).

particular gi deci a rezistenlei ntecanice a compactului.

Dar acest proces nu are loc, deoarece atunci cAnd poan-

Etapa 2

materialuJl curge

Comprimnrea propriu-zisd. Poansonul superior

coboar[ in matril[, preseazl materialul qi elimin[ aerul

inclus. Distanla care separd felele poansoanelor inferior gi
superior scade, fie prin migcarea numai a poansonului
superior (la presa cu excentric), fie a ambelor poansoane
(la magina rotativd).
PorozitaLtea materialului din matrill se reduce progresiv
gi particulele sunt forlate s[ se apropie mai mult, unele de
altele. Acest proces este facilitat de parliculele fragmentate
gi/sau de:.formate. Cdnd particulele sunt destul de

apropiate, forlele interparticulare produc agregarea

p arti culelor individuale, forrndnd compactul.
Mdrimea fortrei este determinatd de distanla miniml care
separ[ felele celor doui poansoane - superior gi inferior.
O a doua proprietate esen[iald a particulelor este aceea de

sonul superior coboard in matrilli, poansonul inferior se

migcd insus gi impinge comprinratul in fala acestuia. in
acest moment, pdlnia de umplerr: se va deplasa din nou
deasupra matrifei, pe care o va umple gi, totodatd, va
impinge comprimatul format la presarea anterioar5, pe o
band[ de evacuare. In timpul etapei de comprimare,

particulele sunt fortate s[ intre in contact intim cu

interiorul peretilor matrilei.
Pentru a elimina compactul format, vor actiona for{ele
friclionale care impun ca intre comprimat 9i perelii
matrilei sd nu se producd adeziune. Deci ca un material
solid, sub formd de particule si fie comprimat cu succes,
el trebuie sd prezinte trei propriet5li-cheie:
1. o curgere bund a particulelor;
2. capacitatea particulelor de a se uni, sub influenp fo4ei
de comprimare, iar coeziunea sI se menfind gi dupd ce
forla de comprimare a fost inl[turatd;
3. capacitatea de a fi ejectat dirr matrilI, dupl indeplrtarea
fo4ei de comprimare.
Pu[ine materiale prezintd toatL' aceste trei propriet[1i
esenliale. De aceea, pentru a putrla fi comprimate, pulberile sunt pretratate gi in ele se adaug[ unul sau mai mulJi
excipienli gi transformate in granule, brichete sau pelete.
inainte de a incepe comprimarea, se au in vedere:
- reglarea poziliei de nivel a poansonului inferior;

a se uni sub

- stabilirea greutdlii comprimatelor

- stabilirea presiunii de comprinrare.

Etapa 3: Eliminarea comprimatului forrnat. Poansonul

superior este retras din matrit[, se deplaseazd in sus $i,

in acest scop, se controleazd dacd suprafala poansonului

superior, in pozilia sa superioarir, se afld la acela$i nivel
cu suprafala matrilei gi dacl etite necesar, se va regla
pozilia sa de nivel.

inflwenla fortrei compresive, iar aceastd

coeziune sd se menlin[ gi dupd ce forla de comprimare a
fost indepidrtatS.

,fr
t'

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

462

Punerea la punct a dozajului substan[ei, respectiv a

masei comprimatului, se va efecfua prin determinarea

volumului ocupat de cavitatea matritei, cu o cantitate de

material confirrut de un comprimat.
Pentru aceasta, se regleazi poansonul inferior, astfel
incAt pozilia lui inferioard sd fie maximd. Se cdnt[regte
exact o cantitate de material, necesar[ pentru un comprimat,
se introduce in cavitatea matritei cu ajutorul unei cartele,
apoi se va ridir3a poansonul inferior, pAnd cAnd materialul

din cavitatea nnatrilei ajunge Ia acelagi nivel cu suprafala

matrilei. Dupii montarea poansoanelon gi a matritei, se
controleazd punerea la punct a maginii, imprimdndu-i o
migcare cu miina. Se fac incercdri, umpldndu-se perfect
matrila Si actionAnd volumul maqinii, dupd care se controleaz[ rezistenta mecanic[ a comprirnatelor. Rezistenta
comprimatelor depinde de condiliile de presiune ale
maginii. Presiunea de comprimare convenabild se stabilegte in func1ie de pozilia poansonului superior, fa15 de
poansonul inferior. In mod orientativ, rezisten(a mecanicd
se controleazS, pe primele comprimate, obtinute, printr-o
aplsare cu degetul mare a comprimatului plasat intre
degetul ardtdtor gi degetul mijlociu.
Se prepard un numlr de comprimate, acfionAnd magina
manual gi se c,ontroleazd greutatea qi duritatea lor, apoi se
aclioneazi magina mecanic Ai se verifir:5 din nou primele
comprimate. Dacd acestea corespund caracteristicilor respective prev[z;ute, operatia de comprirnare poate incepe.
Un factor important este reprezentat de cadenta masinii,
respectiv de num[rul de comprimdri pe minut. Pentru
maginile cu un singur poanson, cu diametrul obiqnuit,
numIrul de comprimdri este de aproxilnativ 50 pe minut.

d. masini rotative pentu acoperirea taliletelor prin presare ;

e. magini rotative de comprimare, cu urnplerea matrilei
prin intermediul forlei centrifugale ;

Il, masini de comprimat cu acliune hidraulicd, unite 9i

,,simulatoare" ;
Ill. magini de comprimat instrumentate:
IY. masini de compimat cu ajutoru:.I ultrasunetelor.
7.2.3.1. MaSini de comprimat acli(rnate mecanic
Primele tipuri de magini sau prese de cornprimat inventate actioneazd. mecanic Ai au construc(ia cea mai simpl5,

pIrli componente: pAlnia de alimentare mobil[,

matrila fixd gi un set de doud poansoane, mobile. Acestea
au evoluat apoi la presele rotative, cu mai multe seturi de
poansoane gi matrile, in scopul mlririi randamenfului.
cu trei

7.2.3.1 .1. MaSini de comprimat cu excentric

Toate tipurile comerciale de prese cu un singur set de

poansoane cuprind aceleaqi opera[ii de bazl. Primele

tipuri de presd erau constituite dintr-o singur[ matrild, cu
o cavitate (orificiu) in centrul sdu, o per'zche de poansoane Si
un dtstribuitor pentru material (pdlnia d.e umplere) (fi9. 44).

In tot timpul comprimlrii, se controleaz6 pAlnia de

alimentare, care trebuie si con(ini o anumiti cantitate de
pulbere sau g;ranule corespunzitoare. Dacd incircdtura
pAlniei este mici, se constatl varialii in masa comprimatelor.
Comprimatele realizate sunt confolate periodic, la intervale de 5-30 m:inute, in ceea ce privegte rezistenta mecanice,

greutatea gi tirmpul de dezagregare, in vederea asigur[rii

uniformitdtii acestora.
7.2.3. Tipuri de magini de comprimat
Pentru fabricaLrea comprimatelor, se utilizeazl prese de

construclie variabild. Magina de comprimat a evoluat

foarte mult, de la simpla presl manuall cu o matril[ gi o
pereche de poiansoane, la magini rotative, cu mare vitezd,
care ac[ioneazd automat qi pot produce de la 300.000 de
comprimate pr: or5 la un milion pe minut.
Presele de comprimat pot fi clasificate in urmdtoarele
categorii, in funclie de modul de

ac(ionaret

l.

l.

mn6ini de c:ompimnt a4ionate mccanic (acliune dinamicd)

masini de comprimat cu excenftic, cu o singur[ pereche

de poansoane, cu un singur set de poansoane sau cu un

singur post rle comprimare, numite gi prese cu u.centric ;

2. mnsini de comprimare cu mai multe setui

{i

de

poansoane

matrile ,eau cu posturi multiple, numite gi prese

rotative. Acest al doilea tip de magini a evoluat gradat
de la modelele simple la :
a. magini rotative cu vitezd inaltd:

b. magini rotative pentru comprimare in straturi multiple

(1,2 sau 3 straturi);

c. magini rotative pentru comprimare, multipll : pulberi
sau granule;

Fig.44. Presa cu un singur

set de poansoane
(presa cu excentric)

l. pdlnie de umplere; 2. poansonul srtperior; 3. matrifd;

4. poansonul inferior; 5. Surub de reglar:e a ejecgiei; 6. $urub
de reglare a capacitdlii

Matrila este montad pe o placd orizontald gi rlmdne

totdeauna fixtr, in timp ce pozilia celo:r doul poansoane se
poate modifica cu ajutorul unor mecartisme; poansoanele
sunt mobile.
Poansonul superior se, regleazf, linA:nd seama de pozilia
sa cea mai de jos, pe care o are cand sre glseqte in matri[i
gi care determinl presiunea exercitatl, grosimea gi rezistenta mecanicl a comprimatelor. Acesta pltrunde la intervale
regulate in interiorul matritei gi preseaz5. materialul.

FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE SAU AGREGATE $I COMPACTATE

Poansonul inferior se afld

Distribuitorul care are rolul de a um'ple matrlta cu volumul

de material ce se va comprima, esle tot mobil gi are o
migcare de alunecare de du-te-vino, pe suprafa(a matrilei;
totodati, impinge comprimatul pe o bandd transportoare.
Etapele unui ciclu de comprimare 1in masini cu excentric
in func1ie de tipul maqinii de comprimat gi procesul de
comprimare, se deosebesc patru etape principale. In fig. 45'
este prezentat[ diagrama mecanismului de lucru al maginii
de comprimat cu excentric.
IV
III

in orificiul matrilei gi se

rcgleazd in fiunclie de pozitria sa cea mai joasd.

Modificarea pozitiei poansonului inferior determild

capacitatea rnatrilei si deci vo'lumul de compactat' In

pozilia sa ceil mai de sus, poansonul inferior trebuie sd se
afle cu cdteva zecimi de milimetri sub nivelul suprafelei

matritei, pentru a permite alunecarea dispozitivului

de

umplere gi evacuarea comprimatului format.

Irig. 45. Diagrama mecanismului de lucru al maEinii de comprimat cu excentric (BAUER K'H'

granule
comprrimatului gi umplerea iratrilei
:. pamla de alimentare; 4. poan.so
I.

alimentarea matrilei cu

2001)

in
de fixarea poansonului
poansonul inferior; 8'

mar
1. r
; 5.

ui din

matrill; IV'

a
;

de fixare a Doansonului inferior

Distribuitorul (3), constituit dintr-un recipient in forml

avAnd capacitatea maximf,

etapa

1: p6lnia alunecd

inainte r;i se opregte deasupra

mairitei p- care o umple I poanscrnul inferior se gdseqte

in pozilii cea mai joas5, iar poansonul superior in pozi-

liaiea mai ridicat[; apoi pdlnia so retrage, talpa acesteia

niveleazd materialul gi elimind surplusul (altri autori le
considerd dou[ etape gi deci ciclul de comprimare este
de cinci etape);
- etapa 11 : poansonul superior coboar[ 9i comprimi
materialul:
- etapal/I: poansonul superior se nidicd ; in acelaqi timp'
9i poansonut inferior ridicl tableta format[ la suprafata
matrifei;
pdlnia revine in pozitia initiald 9i prin miScarea
- etapalV:
-inaintaie-alunecare,

o roatd cu excentric
o forld asupra mateexercit[
in
matrill
coboard intrd
9i
rialului, pe care il preseaz[ formind comprimatul. Concomitent are loc retragerea pAlniei.
Poansonul superior aclionat de

impinge comprimatul pe banda

de

de evacuare gi, totodati, umple din nou matrita cu material'

glsegte in pozilia cea mai de sus. Acest moment coincide

cu primul timP al unui nou ciclu.

Piocesul deiomprimare in magina cu excentric se efectueazdin prrtru etape gi poate fi schematizat ca in fig' 45 :

Maginile cu excentric sunt puse iin ac[iune de un motor

electric, la care transmisia poate Ii modificatl, obtinand
astfel viteze variate de funclionare. Deseori, matritele
pentru maqinile cu excentric pot avea doud sau mai multe
iu..t. de comprimat (orificii). in func1ie de camerele de
comprimat ale matrifei, maginat poate functiona cu
poansoane multiple (duble, triple 'etc.) (fig' a5).

I ffiry
Fig. 46. Diferite tipuri

de po,nsoane

pentru nn$inile de comprimat cu excentrtc

TEI{NOLOGIE FARMACEUTICA

464

Randamentul maginii depinde de numlrul de poansoane.

in tabelul 41, sunt prezentate specificlrile tehnice ale unor

maqini de comprimat cu excentric.

Dacd magina funclioneazd, crt un singur poanson,

num[rul de cich.rri de comprimare (randamentul) poate

varia de la 30 Ia 60 cicluri/min. Dacd se folosesc mai

multe poansoane, se pot obline 85 compr./mia' in aceste
cazuri, maqinile functrioneazd cu vitezd redusd pentru a
evita sfdrdmarea comprimatelor. Forla araximd aplicat[ la
comprimare poate varia de la 15 la 40 l(N.

Tabelul 41. Specificdrile tehnice ale unor magini de comprimat

cu excentric, de laborator (KOTTKE M.K. - 2002)
Producdtorul. Modelul
Fette
(Exactal)

Kilian

Korsch

Manesty

(sP3oo)

(EK.Q/DMS)

(F3)

Randamennrl maxim (compr./min)

t)

80

60

85

Diametrul maxim al comprimatelor (mm)

Umplerea maximl in adancime (mm)

l)

18

1i

22

l6

16

20

t]

Fo4a maximi aplicati (KN)

Masa maginii (kg)

15

25

30

40

250

300

200

476

Timpul de comprimare (ms)

IJJ

125

100

118

Specifictrrile tehnice

La unele tipuri de magini, presiunea este aplicatl de ambele

poansoane bilateral, ceea ce contribuie larealizarea comprimatelor cu o stmch.ud mai uniformd. La unele tipuri de magini,
cum ar fi modeluLl Edel-814, comprimarea are loc in doud
etape. La inceput, se face o precomprimare de cdtre poansonul

inferior gi cel superior, apoi comprimarea continue, uniform

din ambele pdrgi, gi, in final, se efectueazd o noud presare.
A doua comprimare are loc dupd inldturarea aerului. Acest
procedeu de comprimare reduce frecarea, deoarece drumul
efectuat de poansonul inferior la evacuarea comprimatului
este mai scurt, darloritd pozilionirii lui mai ridicate in matrili.
L-a maginile produse de hrma Korsch (modelele EK - 111,
EK - IVN, EK - V), are loc mai intdi precomprimarea de
cltre poansonul superior, apoi impreunX cu masa matrilei,
el se deplaseazd in jos. Poansonul inferior r5mdne in pozit-ie
fixat[, efectuAnd astfel o comprimare de jos in sus. In
continuare, matritra este ridicatd impreund cu poansonul
inferior care exgrulzeazd comprimatul.

Din cauza vibraliilor gi zgomotului puternic, care apar

in tirnpul functriondrii maginilor cu excentric, acestea necesitd o construclie mecanicd special5, sotidd. Poansoanele
qi matrilele trebuie sI fie deosebit de re,zistente la solicitdrile aduse. Ca urmare a gocului, maqinile cu excentric
lucreaz[ cu zgomot mare. De asemenea, din acelagi rnotiv,
straturile superioare ale comprimatului l;unt mai dure. La
unele magini, presiunea exercitatl de poansonul superior
se produce treptat, in doud-trbi etape.
Modelul maqinii de comprimat cu excentric ,,JC-DR-C"
permite instalarea de poansoane simple g.i multiple (pdni Ia
patru poansoane). Dianetrul maxim al cc,mprimatului obtrinut la un poanson simplu poate fi pAnE Ia 50 mm; la doui
poansoane - pdnd la 30 mm ; la trei poarrsoane - 18 mm;
iar la patru poansoane - 12 mm; umltlerea maximd in
adAncime, pAnd la 60 mm; forta de comprimare - 10 kN ;
randamentul - 1.800 compr./ord, masa net[ - 750 kg.

47 . 1. Magina de comprimat cu excentric model JC-DR-C: 2. magina de comprimat cu excentric model EK-O
(KORSCH, Germania) ; 3. sistem computerizat model PMA-3 din dotarea maginii cu excentric model EK-O

Fig.

SAU AGREGATE SI COMPACTATE

FORIVIE FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE

Unul dintre cele mai vAndute modele de maqini de

comprimat cu excentric, folosite in produclie industrial[
mici sau medie, laboratoare de cercetare-dezvoltare, este
modelul EK - rO (Korsch, Germania) (fig. aD'

prin aceea cd atit matrila, cit gi pAlnia de

alimentare sunt fixe, iar granulele sunt introduse in

Se deosebesc

ucu
or
di(

tiv
de

cerc pe placa matrilei. Avantajul acestuLi tip de magini este

acela cl- se realizeazd comprimate mai omogene gi cu o
fiind fix[ nu produce
dozare mai

exact[,
sfI

stratificarea sau

lor in timpul lucrului'

'7.2.3.L2. MaSini de comprimat rototive

Presa rotativ[, numit[ gi presd cu posluri (stalii) multiple'
a fost tlezvo

La

' ciclul de
;,?ffilffi

aceste

me

operare,
comprimate

excentrlc.
azd'

cu un numf,r de matritre 5i seturi de

pot varia de la 3, la presele mici' la 60

oblinerea briclhetelor.

Comprimatele de forme speciale : pltrate, triunghiulare,

rombice sau comprimatele din materiale abrazive se

mixt. Acestea, duPd concu maginile cu excentric.

Placa turnantd efecrueaz[ o miqcare de rotalie, concomitent[ cu r]rigcarea ascendent[ gi descendentd a poanpe
soanelor. Malrilele sunt umplute prin gravitalie cAnd trec

alimentare este fixd (fig. a8).

Ejeclia este produsd tot de ambele poansoane, care les

afaie din matritr[; comprimatul este ridicat de cltre

poansonul inferior qi impins lateral, de un bral oblic. spre
banda de evacuare.
Etapele unui ciclu de comprimare tn presa rotativd

(ct

irnare a materialelor solide se efectueazd

in cazul maqinii ctr excentric gi poate fi

la comprimate omogene, cu structur[ gi rezistenfi meca-

nic[.

unifornne.

sc
-

in fig. 49:
rotirea pllcii turnante, aducerea matrilei in
lucru, alimentarea matl'itrei cu tnaterial ;

s*

TEHNOLQGIE FARMACEUTICA
de material gi nivelarea
matrilei (ajustrarea volumului masei) ;
etapa 1/1 : precomprimarea materialului;

- etapa,I/: eliminarea excesului

- enpa IV: comprimarea princiPall ;

- etapa V: ejeclia comprimatului format. i

Fig. 49. Ciclul presei cu stalii multiple (KOTTKE M. K. - 2002)

L unrplere; 2. precomprimare; 3. comprimare; 4. caml' pentru ajustarea greutedi; 5. caml
Schema de fr,rnclionare a maginii de comprimat cu
16 perechi de poansoane este prezentat[ in fig. 50.
Poansoanele dle la S-1 la S-8 se aflI in pozilie ridicat['
Poansonul I-1 sre afli in pozilia cea mai de sus. Poansoanele de Ia I-12 pAnd la I-7 alunecd pe glisier[ gi se afld

in cobordre, tre,c6.nd concomitent pe sub dispozitivul de

alimentare A, in care timp, spa[iul liber al matri[elor se
umplu cu material in plus pdnd la poansonul I-7. Poansoriul I-8 este pu{in ridicat 9i inldtur[ surplusul de granule,
conform capacitdtii exacte a camerei de comprimat, care
este ajustatd cu dispozitivul B.

de; ejeclie

Poansonul de la S-9 pdni la S-12 lurrecd pe glisierd 9i

coboarl in jos pAnd la matrila 12, iar poansoanele de la
I-9 pAni la I-12, simultan cu poansoanele de la S-9 la
S-12, se ridicl in matrild gi efectueazd precomprimarea
granulelor. Poansoanele S-13 9i I-13 ajrung intre rolele de
presiune (de sus si de jos) gi ca rezultat are loc, comprimarea finald a comprimatului. Poansoanele de la S-14
pdn[ la 5-16, lunecAnd pe glisierd sunt ridicate din nou,
pAnd la expulzarea comprimatului de; poansonul I-16.
Poansoanele S-1 Si I-1 incep un nou ciclu de comprimare.
Operafia se desfdgoard cu tot setul de lloansoane'

I
I

Irig. 50. Diagrama unui ciclu de comprimare ta masinile de comprimat rotative cu 16 poansoane
RS. r,cla de presiune superioard; RI. rola de presiune inferioar[; A. dispozitivul de alimentare cu granule;
B. dispozitivul de ajustare a volumului matritei; S-1 la 5-16. poansoanele superioare ; I-1 Ia I-16. poansoanele
inferioare (AULTON M.E. - 2002).

467

AGLOMERATE SAU AGREGATE SI COMPACTAIE

FORME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE

La

magirrile rotative, poansoanele sunt libere' iar

miqcdrile ascendente 9i descendente- sunt dirijate de

!tiri..", nigte gine de olel' care conduc forlat poansoanele'

Modut det operare tn masina rotativd

inainte dr: inserlia poansoanelor gi a matrilelor, se confioleazdprr:siunea eliberat[ cu roata de presiune'
Orificiile matrilelor sunt curd{ate 9i seturile de matrile
introtrebuie s[ fie lipsite de orice material str[in, apoi se
duc in locagurile matritelor.

au
suPe
r

lor' se
matritele
Poanmonteazdpoansoanele
mAna'
progresiv,
soanele inferioare,
Fiecare poanson superior Si inferior trebuie acoperit cu
in
un film sublire din ulei mineral, inainte de inse4ia lor
Dup[

ce l.oate

magina
---in de comPrimat'
fel
co.rtittoare^, se ajusteazi cama de ejeclie, in aga
masa
cu
nivel
incAt poanrsonul inferior sd se afle la acelagi
turnantd cu matrile, la fiecare loc de ejecgie' Dupd inserlia

pountoun.tot,

t.

ajusteazl maqina pentru masa

ziliei comPrimatelor
le comPrimat duble

{IC E.M.

gi

mecanicd.
rezisten{a
Corput rle alimentare se ataqeaz[ la magind de-a lungul

corpului P'dlniei.
in patnia de alimentare,

se introduce o cantitate micd de

cu mAna, peste masa turnante
pdlnia
grun rlt, se intoarce
prin invirtirea rolii' pdni
presiunea,
cregte
Se
fu matrite.
ce se fornneazi comprimatul. Se cdntlregte comprimatul
io.-u, $i se ajusteai[ umplerea matrilei pentru a obline
gr"ut^t." (masa) necesar[. Dacd volumul de umplere este
iric, atunc,i 9i presiunea de comprimare trebuie sd fie mic['
p"nt* a c,Uiini greutatea necesard' Dacd ins[ volumul de
sc[, pentru
umplere este crescut gi presiune
mecanicl
a obline o rezisten[d
incepe, se
Dupd ce operatia mecanic[

Acea
culelor
Prin

o dezaerare

Pa

200s)
a Parti-

I inainte de cor
reduce

comprimare, exPulzare)

laminar

date de

(fig' 52)'

mecanicd
cdnteiegte comprimatul 9i se controle azd tezisfenlz'
necesar'
este
dacl
dorite,
ajustdrile
gi
efechreazd
se
imediat

propriedti: greutatea gi rezisten[a mer:anic[ regulat la intervale de 15-30 minute' in

timpul citt oPereazd, magina.
Li sfArqitut operatiei, se ;cot: pdlnia de alimentare' se
Se controleaz[ aceste doud

cur5fd, se) scot poansoanele qi matrilele, fiecare individual'

se acopere
se spal[ crrr alcool gi se gterg cu un material moale,
de
stocare'
inainte
mineral,
ulei
cu un fihn subtire de

l.

Fig. 52. Sistem de reglare Ei control al prestunii de

comprimare gi al voluntului matrilelor
l. rola de Presiune inferi-

MaSini de comprimat rotative cu vitezd tnaltd

uPerioard; 4. rola de Pre-

Magina de comprimat rotativ[ a evoluat gradat' la modele

s[ compacteze materialul cu vitezd de produclie

"up"bit.
inaltX. Aceatt" i fott insotit[ de cregterea numdrului de
posturi, ,ile exemplu, de seturi de poansoane, gi matrile'
cat Sl a doul pAlnii de alimentare gi cu o comprimare
dubld, la o singurd rotatie.
in fig. 51 , este redatl miScarea comprimatelor pe masa
turnant[ a unei magini de comprimat duble'
Se obsr:rv[ cd' ll2 de comprimate sunt produse la 180 'C
fa[I de clderea comPrimatelor.
i'rincipala dificultate in operarea maginilor cu vitezl
rapidl o constituie urnplerea adecvatd a. matrilelor' La o
umplere rapid[, timpul de oprire a matrilei sub pdlnia de
alimentare este insuficient pentru a asigura curgerea
urriformii a materialului.

Diferii! metode fo4eazl'alimentarea cu granule a matrilei'

cu prese, ln puncte de comprimare triple ce permit o-compactare p'a4iald a rnaterialului, inainte de compactarea finall'

de comand[; 6. disPozitiv
tsPectui firmei,,KILIAN"

Tablettier sYsteme)
Tbate operaliile de comprimare au loc la diferite stalii'

Caracteriiticile unor rnaqini de comprimat rotative sunt

prezentate in tabelul 42.
Mult utilizate sunt maginile de comprimat cu un randament de cAteva ordine mai mare. Pentru a obgine un
randament cdt mai mare, sunt ilecesari patru factori :
. m[rirea num[dui eficient de poansoane (de exemplu -

magini multibasculante)

m[rirea num[rului de statii;

r mdrirea num[rului punctelor cu role de presare ;
. cre$terea vitezei de tomprimare (de exemplu : viteza

de

ilratie a masei turnante cu matrile).

t rotative de vitezd inalti'
Pentru

importan

md amatriplor cu granule'

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

468

Tabelul 42. Caracteristicile principale comparative ale unor magini de comprimat rotative
Numdrul
de sta(ii

Modelul maginii de comPrimat

nun
t2

Colton (2216; 24O: 250; 26Q ; 270)

Manesty @3B; BB3B; D3B)
.Fette (Perfecta lO00 : Perfecta 2O0o)

Courtoy (R100)
IClian (TX21 ;
'IX?LD; TX40A)

-1.i

TX25; TX30;

rprr.rsotio. pH2sot25 :

(posturi)

TX30A;

PH250/30)

- Hata (APl5-SSU; APl8-SSUM

,\P22-SSU; AP32-MSU; AP38-MSU

iilL"U"trt
^

D,1< il/I

max.

Randamentul

compr./min

max.

nun

max.

mln.

2500

1l

25

11

25

I6

45

450
260

28

43

2100

3826
4300

43

Diametrul
comprirnatelor

t3

25
25

24

36

2l

40

28s
231

2850
4200

IJ

13

28

20

30

240

3233

13

25

3 150

11

l7

l5

300

QT T\

18

; Virgo)
(DC-16
BBtltdPless)
Key
;

lKikusui (Hercules

lo

sunt dotate
Pentru a facilita aoest lucru, pdlniile de alimentare
de
material
cu
forlat[
cu dispozitive ce asigurd o alimentare

p2hte
presat. De regulii, ele prezint[ niqte malaxoare' cu
permanent
$r
in
funcliune
sunt
ie construclie diferitl care

24

180

1680

11

JI

55

210

7500

IJ

25

lrgerea omogend,
I ProPus de firma

jos, de un motor
nchis (fig. 53)'

Fig. ii3. Dispozitive cu alimentare forlatd a matilelor la masinile de comprimat rotative de mare vttezd:
A. malaxorul este aclionat de un motor electric de sus: 1. motor pentru malaxor; 2. pilnie de alirnentare;
3. poansonul superior; 4. malaxor mecanic (AULTON M.E. - 2002); B. dispozitiv de alimt:ntare cu
granule ,,KILIAN" la care malaxoarele sunt ac[ionate de jos: 1. pAlnie de alimentare; 2. masa turnanti;
3. malaxoare cu palete (prospectul firmei ,,KILIAN" Tablettier systeme)
La maginile de comprimat rotative de mare vitezl, este
importantd asigurarea acuratetei in timpul lucrului, care
se efectueazl prin inliturarea eficientd a prafului cart se
formeazd.. Firma ,,Kilian" igi doteazd maginile de comprimat cu dispozitive de captare qi inl[turare a prafului format,
doar pe masa hrrnate, care functioneazd in baza forgei
centripete gi contribuie la pierderi minime de praf.
Dispozitivul captator de praf circular este constituit din
elemente demontabile gi permite o exploatare convenabil[.
Randamentul acestui dispozitiv poate
de aspirare

(Duiln)

fi

reglat. Racordul

este dotat cu inel de fixare rapidn

(fig. 5a).

Principalele caracteristici ale unor magini de comprimat

rotative cu vite:zi inaltd sunt redate in tabelul 43.
Cele mai prorCuctive maqini de comprimat rotative sunt
modelele ,,Korsch" (frg. 55) ; caracteristicile acestor tipuri
de maqini sunt redate in tabelul 44.

Fig. 54. Dispozitiv captator de praf ctrcular ,,KILIAN"

l. masa turnantd; 2. sistem de evat:uare a prafului
(prospectul firmei,,KILIAN" Tablettie,r systeme)

AGLOMERATE SAU AGREGATE SI COM]PACTATE

FOR}{E FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE
ale unor ma$rnl
Tabelul 43. Caracteristicile principale comparabile
inaltl
vitez[
de
de comprimat rotative

Modelele maginii de comPrimat

"19,-4'

61O 74'l\

/SRo-l

fr,fan*sty @etAress

ma)(.
25

33

90

3.480

14.400

11

J)

65

800

10.000

11

25

10.000

1l

25

t6

75

600

13.360

13

25

29

t5

435

t6.'t48

11

3+

43

65

750

10.000

13

25

36

t3

900

10.200

16

l1

34

11

t7

D?5\

u;

mrn

Novapress;

,lamini\

45

95

5.400

18.360

51

7l

1.800

9.940

AP-55-LDu; AP-

xlDtr. js

max.

65

Uo.toy (R 200)

i
r

IIun

45

f'eIlc (r r .4vov '

/DIla . Dfl . R'

max.

Diametrul
comprimatelor

610)

rt^-^^L

de sta$ii

compr./min

525

: 580-2:

ExPress; Unipress

Ranilamentul

mln

Cloltor^(2247; Magna)

i^-,-^-rn^--,,,^r+ /<<1-J .

Numflrul

x!P!I-

vitezd 'Korsch" . modelul BBC ,UE/IPT

Fig. 55. Designul masinii de comprimat rotative de mare

BBC

BB

Korsch" UE/IPT
Model
D
B

95

8',1

'tl

59

45

t3

16

25

5+

Tohelrrl 44- Modelele masinii de

Caracteristici

Numld

total de Posturi

Numdrul de Posturi de co4qlima!-hiomernrt mavim el comDrimatelor (mm)

2
11

18
Profunzimea maxim[ de penetrare (mm)
939.600 766.800
102.600
smgur
un
Randamentul compr./ord cu

strat
lanOamentut compr./orE cu doul slqatu!

D3:;

513.000 469.800

383.400

22

566.400

324.(r00

283.200

162.000

469

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

470

Fig. 56. Generayiile de magini de comprimat ,,Kitian" (prospectul firmei ,,KILIAN" Tablettier systeme)
Tabelul 45. Caracteristicile unor tipuri de magini ,Kilian" din generaliile T Si S
(prospectul firmei,,Kilian" Tablettier systeme)

Numirul

Tipul setului

total de
posturi

de matrife gi
poansoane

24L

.tA

22a

22

EU (B); IPT (B)

EU (B); IPT (B)
EU (B); IPT (B)
EU (D); IPT (D)

Tipul
maginii de
comprimat

Randamentul.
Diametrul
compr./orl
comprimatelor
(mm) max.
min./max.

Profunzimea

maximl

de

Forta de
comprimare

penetrare (mm)

KN, max"

100

lEA

18

14D
T 200

l4

284

28

19D

r9

EU (B); IPT @)
EU (D); IPT (D)

20

20

KiIian25l32

11

7.200n72.000

t6

65

tJ

6.600/158.400

16

65

t6

5.400tr29.600

_tb

65

25

4.200/100.800

t6

65

t6

80

L3

8.400/218.000

25

5.700/148.200

r6

100

22

6.000/138.000

20

100
100

lo

Kilian 30/40

28

4.800/100.800

z0

44

EU (B); IPT (B)

11

13.200/330.000

l6

80

32L

32

EU (B); IPT (B)

9.600/240.000

80

32

JL

Kl]L'an20128

I6
t6

L6

9.600/240.000

20

100

23

L)

Kilian 30/40

28

6.900/138.000

20

100

734

73

45D

A<

55

EU (B); IPT (B)

EU (D); IPT (D)
Kilian 20128

^a

t6
T 300

4A

T 400

47

"

1l

43.800/900.000

L6

80

25

27.000t556.200

L6

80/t20

t6

40.200/579.800

20

80/ 120

K1lian25l32

22

28.2001507.600

20

80n20

.A

EU (B); IPT (B)

1l

7.2001 72.000

16

65

22

EU @); IPT (B)

EU (B); IPT (B)
EU (D); IPT (D)

l3

6.600/ 58.400

lo

65

lo

5.4001 29.600

16

65

25

4.200t 00.800

16

65

11

9.600/230.000

l6

80

100

244
224
18A

18

14D

T4

s 200

324
234

32
23

EU (B); IPT @)
EU (B); IPT (B)

FIfRME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE SAU AGREGATE SI CIf,MPACTATE

23

23

20

20

Kilian 20128
Krlian25l32

16

6 900/16 5000

20

100

22

6 000/r2 7300

20

100

1l

t3 200t297 N0

16

80

s 250

26D

26

(B); IPT (B)

EU (B); IPT (B)
EU (D); IPT (D)

25

7.800/175.500

16

32

32

Kilian 20128

16

9.600i216.000

20

r00

28

Kilian25l32

22

8.400/166.300

20

100

44A

44

32A.

32

28

EU

l6

9.600/216.000

16

80
100

Fig. 57. Conceptul sistemului de modul pentru generalia

S de masini de comprimat

,,Kilian"

centralizat ; 4. sistem stafionar de colectare

a cgmprimatelor; 5. dispozitiv de despr5fuire cu transfer ascendent; 6. sistem de colectare a comprimatelor, tip
,euLropalete"; 7. dispozitiv de desprdfuire cu captare de metal gi transfer ascendent; 8. sistem de colectare a
coropiimatelor cu role ; 9. dispozitiv de desprdfuire; 10. ma$ini de comprimat din seria S 100, S 200 Si S 250;
11. iistem analitic de elaborare a formulelor de comprimate MS 800; 12. dispozitiv de reglare a masei comprinatelor model C 30; 13. dispozitiv computerizat de reglare a masei comprimatelor model C 50lC 52; 14. dispozitiv
coroputerizat de reglare a masei comprimatelor model C 100/C 200 ; 15. procesor central ; 16. pupitru de comandl;
17. balanli model TWA 100 ; 18. colector de probe model PS 100 ; 19. centru de control a rezistenfejL mecanice, masei
firmei ,,Kilian" Tablenier systeme).
Si grosimii comprimatelor model RQ; 20. colector de probe model PS 200 @rospecnrl
1

. :rlimentarea cu vid

; 2. alimentarea din vase ; 3. alimentarea in mod

Fig. 58. Linie automatizatd de fabricare a comprim.atelor "lights-out" ,,Kilian"

1. dispozitiv computerizat de reglare a masei comprimatelor model C 100/C 200 ; 2. maginl
de comprimat,,Kilian" model S 200; 3. dispozitiv de desprifuire cu transfer ascendent;
4. sistem de colectare a comprimatelor (prospectul hrmei ,,Kilian" Tablettier systeme)

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

All

Pentru aceastur, in dotare sunt incluse Q serie de dispo-

zitive de reglare a masei gi a altor parametri ai comprimatelor (frg. 59):

- C 30 - reglarea indirectd a masei comprimatului cu
inregistrarea pe band[ ;
sistem computerizat de reglare a masei com-

- C 50152 -

primatului,

vizualizarea detaliatd a procesului ;

C 100 - siste:n computerizat de reglare a masei comprimatului, cuL vizualizarea detaliatd la monitor color a
procesului gi linregistrarea datelor la imprimantd;
cur

CW 100/CW 200 - sistem identic cu C 100 bazat pe

reglarea direct[ a masei, dotat suplinnentar cu balanl[,
care la abateri de la masa medie a conLprimatului contribuie la corectarea, in mod automat, a cantitllii de granulat ce umple matrilele;
CQ 100 - corespunde sistemului CW 100, ins[ in dispozitivul din dotare RQ 100 se verificd suplimentar gi se
inregistreazi masa, grosimea gi rezirsten(a mecanic[ a

comprimatelor.

Fig. 59. Sisteme de control al calitdlii comprimatelor

tn procesul de

fabricare,

conectate Ia masinile de comprimat ,,Kilian"

1. colector de probe model PS 100; 2. centru de control al masei comprimatelor; 3, colect,rr de

probe model PS 200 ; 4. centru de control al rezisten(ei mecanice, masei qi grosimii comprimatelor
model RQ (prospectul firmei ,,Kilian" Tablettier systeme)

Maqinile de comprimat pot

diferite

dispozitive:

fi

echipate suplimentar

dispozitive der desprlfuire cu transport ascendent

cu sau -

dispozitive de desprdfuire cu captatoaft) de metal (fig. 57)

gi alte tipuri de dispozitive de despr5,fuire (fig. 61);
sisteme de colectare a comprimatelor: (fig. 60) ;

descendent:

Fig. 60. Diferite sisteme de colectare a comprinlatelor conectate la dispozitive de desprdfuire

cu sau fdrd captatoare de metal ,,Kilian " (prospectul firmei ,,KILIAN" Tablettier systeme)

SAU AGREGATE SI COMPI\CTATE

FORM]E FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE

4',73

Fig. 61. Diferite tipuri de dispozitive de desprdfuire ,,Kilian"

(prospectul firmei ,,Kilian" Tablettier systeme )

sisteme de alimLentare cu granule a maginilor de comprimat;

aspiratoare inlustriale.

MaSinile de comprimat rotative au o vitezl de operare

de 5-20 turalii pe minut. Forfa care aclioneazd aceste ma$ini
este de 5-10 tone Pe cm2.
Comprimatele formate au o structurd uniform[, datoritE
umplerii omogene a matritrei, dar gi presiunii exercitate
simultan pe amloele fe1e.
Productivitatea depinde de numdrul de poansoane folosite qi de num[rrul posturilor de umplere.
Unele model: au o productivitate foarte ridicatl, deoa-

rece au doul-trei statii de alimentare gi comprimare, in

care caz randannentul este practic dublat sau triplat.
Masinile de comprimat rotative se folosesc pentru produclia masiv[; acestea potrealizaintre 12.000 Si 200.000
de comprimate Pe ord.
Recent a fos't prezentat $i introdus pe piald sistemul
automat de comprimate Korsch XL 800, care reprezintd
una dintre presele rotative cu cea mai mare productivitate
(peste un milion de comprimate/minut), dispune de noua
tehnologie TTW (through the wqU) (fie. 62).

Elementel'e constitutive ale acestei maLgini de comprimat

sunt :

1. doud prese rotative ;

2. unitatea Pharmakontroll

3. unitatea Pharmacheck ;
4. unitatea de verificare a grosimii $i rezisten(ei mecanice
a comprimatelor obtrinute ;
5. un sistem de transfer a comprimatelor finite.
Magina de comprimat Korsch XL 800 dispune de un
design nou qi este prevd.zutd cu dou[ statii de produclie
(doul prese rotative), fiecare statie avaDd un num[r variabil de poansoane, de la 45 pAnd la 95. Masa turnantd cu
matritre (disc rotativ) este mobill, poate: fi ugor demontatl
din intregul agre1at gi permite migcarea silentrioasd a
poansoanelor.

Fig. 63. Unitatea Pharmakontroll a maginii

de comPrimat Korsch XL 800

Caracteristicile sistemului Pharmakontroll ale acestei

magini sunt:
- controleaz[ gi regleazd forla de comrprimare ;
- controleazd gi regleaz[ greutatea comprimatelor ;
- detecteazd gi elimin[ cu mare exactitate comprimatele
necorespunzdtoare

color

Fig. 62.

MaSina. de comprimnt

romtivd de tip Korsch XL 800

permite vizualizarea grafic[

in

sistem monocrom sau

operare printr-un sistem de senzori aclionat prin atingerea

ecranului ;
capacitate mare de stocare a informaliilor tehnice inregistrate ;

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

474

capacitate de conectare la alte sisteme informalionale,

circuit in relea pentru controlul procesului tehnologic,
analiza informaiiilor, arhivarea acestora etc. ;
consitruclie modulard ;

- posibilitate de perfeclionare
-

a pdrtii de software (prograr:ne) in conformitate cu Life Cycle Model;

fabricat in conformitate cu normele de securitate 9i
calilate in vigoare (certificat ISO 9001).

Fig. 65. Tehnologia TTW

,,zona

gri"

Fig. 64. Unitatea Pharmacheck

Unitatea Pharmacheck este un sistem in totalitate automat
de cA:ntdrire gi inregistrare a valorilor medii gi individuale
ale comprimatelor obfinute la presa rotative. Aceastd uni-

tate e:ste conectatd la sistemul Pharmakontroll, pentru a

regla greutatea comprimatelor, prin intermediul forlei de
comprimare.

Cu noul sistem de coloand multifunclional[ in spatele

magirrii de comprimat, coloan[ ce cuprinde toatd partea
mecanicl 9i de service, firma Korsch a fost prima capabill
sd aptice tehnologia TTW (through the wall) in domeniul
comprimdrii. Prin aceast[ tehnologie inovatoare, se separd
zona de comprimare in ,,zona alb5" gi ,,zona gri" prin
integrarea coloanei multifunclionale in spatele peretelui
camerei de produclie, a$a cum se poate observa gi in
figur.ile urmltoare (fig. 65 9i fig. 66).
Coloana multifunctrionald conecteaz[ magirp (corpul de
comprrimare) cu partea centrald (corpul de aclionare gi
control).

.
.

Ea cuprinde :
toate furtunurile de admisie gi evacuare a aerului
toate conexiunile electrice cu:
- elementele de fixare :
- unitatea centrald de lubrifiere;
- u,nitatea de alimentare cu aer comprimat;

- u.nitatea hridaulicd ;
- servomotorul cu pinion

planetar pentru actionarea

rotativd a discului cu matrile ;

toate conexiunile cu partea central5 (corpul de ac[ionare
gi r:ontrol).

Fig. 66. Tehnologia TTW - ,,zona albd"

Accesul la coloana multifunctionald are un loc prin

partea din spatele maginii, printr-o uqd dubli'.
2. MaSini de comprimat rotative de mare vitezd pentru
fabricarea comprimatelor at mai multe straturi (sau cu
straturi multiple).
Maginile de comprimat rotative au fost dezvoltate in mode-

lele capabile s[ fabrice contprimate cu straturi multiple

(de exemplu : Versa Press Stokes/Pennwalt) (fig. 67).
Inigial, comprimatele se oblineau prin metoda unei singure comprimdri : matrilele erau umplute cu diferite granule
in straturi succesive gi apoi se efectua compactarea intr-o
singur[ loviturl de comprima::e. Liniile de separare ale comprimatelor fabricate prin aceastl metod[ pot fi neregulate.
in masinile rotative de tlp nou, pentru producfia de
comprimate cu straturi multiple, granulele sunt supuse

F(]RME FARMACEUTICE SOLIDE CU PARTICULE AGLOMERATE SAU AGREGATE SI CIfMPACTATE

475

Itig. 67. MaEini de comprimat rotative

Itentru comprimate cu straturi multiple
unei etape de precompresie, dupX umplerea matritei cu
primul qi al doilea strat; granulele sunt compactate u$or
gi astfel se mentin suprafetele de separare dintre fiecare
strat bine determinate (fig. 68). Se aplicd al treilea strat gi
se comprimd puternic.
Comprimatele stratificate prezintd o serie de avanraje :
substantele
medicamentoase incompatibile pot fi asociate impreund intr-un singur comprimat, prin separarea

straturilor intre ele cu o substan[tr inertd;

permite formularea medicagiei cu eliberare intdrziatd;
oferd o mare posibilitate in dezvoltarea combinagiilor de
culori, care dau identitate produselor.

3. MaSini de comprimat rotative pentru acoperired comlor i'n s traturi c onc e ntri c e multip le .
Acest tip de magini de comprimat rotative efectueaz5,
mai intAi compactarea materialului in comprimate gi apoi
preseazd granulele de material diferit, in jurul comprimatului forrnat (fig. 69).

rimate

Fig. 68. Fabricarea de c:omprimate

cu straturi multiple p,aralele

I. prima compactare ; II. a doua compactare;

III. compactarea tinald

fabricdrii de comprimate cu straturi multiple, concentrice

introducerea primei 1um[t[1i de granule in matrili,; 2. plasarea in matri$ a ,,nucleului"

Fig. 69.

l.

III

Schema

(cotnprimatului format anterior) ; : . compnmarea u$oarf,

sranule in matrit6; 5 ' comprimarea definitiv[

; 4. introducerea celei

de a doua 1umlttr1i de

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA
Astfel sunt presele de comprirnat Manesty Drycou (Thomas/

Manesty).

Thbletele acoperite prin comprimare pot fi utilizate pentru

e 9i, de asemenea,
a separa

subs

pentm a obli
primate. Met

nucleelor de com. XXXU' ,'Forme

farmaceutice acoPerite".

4. MaSini de comprimat rotative cu sistem de umplere

prin forla ce'nt

Eficientiza.re
de vedere al c

de comprimme atdt din punct

rimatelor, cAt gi sub aspectul
productivitdl,ii a fost rcalizatd prin folosirea fortei centrifuge in proc

tehn
in principiik

Noua

comprimat,
1.

e din

umplerea
centrul pl

2.

separarca

sonului

Poan-

3. folosirea sistemului automat de curdlare CIP (clean in

pleace).

Astfel, pulberea Poate

fi

Plasat[ i'

tive cu matrile, in care se introduce pI

(fig. 71). Fo(a cenrifugald generatl de
umplerea matrilelor.
Eihipamentul de produclie, in ansamblu, cuprinde urmitoarele elemente:
A Coml
onstituit
ln proc(

t.
2.

3. tablou electric;

4.:
5.

6. dispozitiv

curdJare CIP, care fi:lrizeaci ap[ 9i aer;

de incdrcare prin vacuLum sau dispozitiv de

incircare cu ajutorul forgei centrifugale'

in interiorul maginii, zona in car) se afld materialul de
lna lubrifiat[ a poancomprimat este tota
;e contaminare a prosonului, astfel incat
lubrifierii poansonului
dusului cu lubrihant

de cltre pulberea sau granulatul de comprimat'

De asemenea, magina este prev[z],lti cu dispozitive: speciale, reprezentate de nigte role laterale de dirijare, care
au rolul de a mentine presiunea de comprimare la valori

Un exemplu reprezentativ de magind de comprimat rotativd,

care func[ioneazdpe principiile prezentate este magina de
comprimat IMA Comprima 300 (IMA SpA, Bologna,

Italia) (fig. 70).

unui sistem central de control.
Prin ajustarea camerei de umpler:e se schimbd distantra
dintre cele doui poansoane, inferior 9i superior in matritS,
fenomen ce determind dozarca contprimafului finit'
ic, camera de umPlere
) greutatea comprimar fo4a de comPrirnare.
ive de comPrimat este

De asemenea, in greutatea comprimatelor' apar variatrii

foarte mici.
'7.2.3.2. MaSini de comprimat at acliune hidraulicd
Presiunea maginii de comprimat poate fi exercitatl nu
amelor (acliune dinanumai mecanic, prin
micX), a$a cum s-a pre
Sinile cu excentric ai la
Acest al doilea tip de
maginile rotative, ci I
magini se numesc
licl computetizatd. La
Cel mai nou tip
acest tip de

prese,

ranelor poate

fi contro-

latd gi variazd considerabil.

Astfel, comprimatele pot fi fabricate in condigii contro-

maEinii IMA COMPNMA 300, cu sistem de

prin
umplere
forla centrifugald (BONFANTI A. - 2002)
de rormare
1' secliunea o"

Fig. 70.

Sc,hema

"l3l".li;,3*::tj*'"

Umplerea matrigelor la aceastd magin[ este realizatl cu

ajutorul unei forle centrifuge, prin introducerea amestecului de comprimat prin nigte orificii cu dispunere radiali
laterald qi nu prin orificiile de umplere aflate la partea
superioarl

matrilelor, ca in cazul maginilor conventionale.

late,

io

privind
prezent,
I

material
sensibili
atii sau I

'rcare'
medillor, in

"ume.ttoase
scopul prevederii problemelor de tre,;ere la scard industrial['
Acesie tipuri de presl mai sunt nrmite 9i ,,Simulatoare"'

7.2.3.3. MaSini de comprimat instrumentate

Cu toate

c[ tabletele au fost introduse ca forme

dozate

de peste 100 ani, cercetirile importante privind procesul

de iabricare au fost iniliate abia din anii 1940-195t1'