Clasificare

Sus

Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct de
vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea
uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri impunindu-se
investigatii paraclinice precum: endoscopia, examenul histopatologic si investigarea
bacteriologica a mucoasei gastrice.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina,
antiinflamatorii - gastrita postconsum de AINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita
etanolica, meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri
se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric,
acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita
acuta postingestionala. In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in
stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza
refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa
administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei
acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.
Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga
durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa
epigastrica moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si
poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.
O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la
nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui
pierdut - de la usoara anemie, la scaune cu sange (melena) si soc hemoragic.
Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si arsura in
epigastru, dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales
de schimbarea de pozitie sau de miscari.
Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera intamplator. Unele cercetari
medicale au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala,
restul de doua treimi prezentand semne de gastrita.
Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri
epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese
mai condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool,
etc. Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi
postprandiale.
Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie epiteliala cu
dezvoltarea ulterioara a unui adenocarcinom. De aceea se recomanda o abordare serioasa
a afectiunii si efectuarea in scopul diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari
histologice seriate.

Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu Helicobacter Pylori, refluxul biliar,
utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-imunitatea (boala
Biermer).
Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica
cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine.
Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior
precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.
Simptome
Sus

Frecvent se manifesta printr-o senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului

numita pirozis, dar poate evolua si fara simptome.
Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool,
anumite medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS - antiinflamatoarele
nesteroidiene, dar si cele steroidiene, pot genera iritatii ale mucoasei gastrice pina la
gastrita si uneori complicatii ale acesteia chiar administrate in doze uzuale la cei sensibili),
abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, infectia cu Helicobacter
Pylori, ingurgitarea unor substante caustice, anumite boli infectioase, stresul, etc.
La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace specifice de investigatie
(radiologie si endoscopie), anumite semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si
semne functionale legate de secretia de acid clorhidric.
Tratament
Sus

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute
hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor
histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un
film protector ce va ajuta la refacerea acesteia).
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va
asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu
metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de
eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).
Profilaxie
Sus

Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi aplicate si

adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici
- explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura si de alimentele

imbogatite cu E"-uri, intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in special zaharul)
dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul
digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera
deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand
cei pentru gust, aroma si colorantii).
Se recomanda renuntarea la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie acesta alaturi de tutun este marele inamic al stomacului.
Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de gastrita printrun mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri
gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.
Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei si ulcerului - se recomanda
renuntarea cit mai rapida la fumat in cazul suferintei gastrice.