Thucidide-istoric cuceritor

date biografice
Thucidide , fiul lui Oloros (cca 460-396 i.e.n.), a fost un om politic si
istoric atenian, autor a unei vaste monografii asupra Razboiului
Peloponesiac, desfasurat intre Atena (ajutata de Liga de la Delos) si
Sparta (impreuna cu aleatele ei) in cea de-a doua jumatate a secolului
V in. Hr.
Tucidide a beneficiat de o instruire excelenta, a ocupat posture de
raspundere in Atena, inclusive postul de militar superior de strateg,
deci cunostea bine mecanismul evenimentelor politice ale vremii
sale.Nereusind cucerirea orasului Amfipolis a fost expulzat din Atena pe
o perioada de 20 ani (424 i.e.n).Tucidide sa stabilit in Tracia si si-a
consacrat viata lucrului asupra Istoriei.
460-455 i. Hr. Se pare ca intre acesti ani s-ar fi nascut marele istoric
grec Tucidide. Era fiul lui Orolus sau Olorus, un rege trac, si al
Hegesypelei. Neamul sau se inrudea cu nume mari ale Atenei,
Miltiades (vestit general al razboaielor greco-persane) sau Cimon.
Familia sa era bogata, avand mine de aur pe coastele Traciei, intr-un
loc numit Scapte Hyle.
Cand a izbucnit razboiul peloponesiac, marea confruntare dintre
cetatile grecesti, Tucidide avea aproape 30 de ani. In 424 i. Hr. a fost
ales strateg, dar aceasta alegere nu i-a fost de bun augur. A fost exilat
deoarece spartanii, dusmanii Atenei, au cucerit orasul pe care Tucidide
trebuia sa-l apere, Amphipolis.
460-455 i. Hr. Se pare ca intre acesti ani s-ar fi nascut marele istoric
grec Tucidide. Era fiul lui Orolus sau Olorus, un rege trac, si al
Hegesypelei. Neamul sau se inrudea cu nume mari ale Atenei,
Miltiades (vestit general al razboaielor greco-persane) sau Cimon.
Familia sa era bogata, avand mine de aur pe coastele Traciei, intr-un
loc numit Scapte Hyle.
Cand a izbucnit razboiul peloponesiac, marea confruntare dintre
cetatile grecesti, Tucidide avea aproape 30 de ani. In 424 i. Hr. a fost
ales strateg(comandant militar), dar aceasta alegere nu i-a fost de bun
augur. A fost exilat deoarece spartanii, dusmanii Atenei, au cucerit
orasul pe care Tucidide trebuia sa-l apere, Amphipolis.
Desi l-a admirat pe Herodot in copilarie, i-a criticat opera. Scriind
despre scopul lucrarii sale, el arata ca nu vrea sa redea tot ceea ce i-a
spus unul sau altul sau ce presupune, ci ceea ce s-a intamplat, la care
a fost martor ocular sau ce i-au relatat altii, dupa ce a cercetat fiecare
fapt in parte. De aceea respinge legendele si povestile care nu pot fi
dovedite si care au fost infrumusetate de preoti si poeti.

Tucidide a incercat totdeauna sa inteleaga cauzele fiecarui eveniment,

sa arate conditiile economice si sociale in care au avut loc. El si-a scris
opera pentru a fi citita de fiecare, nu recitata, si si-a folosit experienta
militara in descrierile evenimentelor.
Pentru ca cititorul sa simta cat mai bine atmosfera evenimentelor,
Tucidide reda cat poate de exact diverse discursuri, celebre fiind cele
ale lui Pericle, al carui admirator a fost. Tucidide scrie dspre razboi, dar
nu-l iubeste si arata grozaviile sale. Scrie el : Razboiul face sa dispara
inlesnirile vietii celei de fiecare zi si este un invatator silnic, care
potriveste simtamintele multimii cu diferitele imprejurari ce se
ivesc.
430-404 i. Hr. Probabil in aceasta perioada a trait in Tracia, a calatorit
in Pelopones si poate in Sicilia, adunand informatii pentru opera sa,
intitulata Istoria razboiului peloponesiac. Aceasta are opt carti si
Tucidide relateaza istoria acestui razboi pana in anul 411 i. Hr.
400 .Hr. A murit in acest an, la scurt timp dupa aceasta se banuieste
ca Tucidide a fost asasinat.

Tema, coninutul i izvoarele scrierii operei lui

Thucidide
O creatie aleasa a gindirii istorice grecesti a fost opera istoricului
atenian Tucidide Razboiul Peloponesiac (anii 431-404 i.e.n).El a
adunat si a prelucrat critic un enorm material factic privind istoria
Razboiului peloponesiac, selectind cu strictete si verificind minutios
faptele,inlaturind toate datele indoielnice.
Metoda critica de lucru asupra surselor a devenit o remarcabila
realizare a istoriografiei antice.
Opera lui Tucidide e compusa din opt carti, in care sint redate pe ani
aparte, incepind cu 431 si pina in 411 i.e.n., evenimentele Razboiului
Peloponesiac.Tucidide nu se margineste insa la caracterizarea amantita
a operatiunilor militare.El prezinta de asemenea descrierea vietii
interne a partilor beligerante,inclusiv relatiile dintre diferite grupuri ale
populatii.
Tucidide a devenit unul dintre primii istorici greci, care a vazut in lupta
sociala un factor important al dezvoltarii polisurilor elene. Cu o putere
deosebita el a aratat,de asemenea, de nenorociri incalculabile adduce
razboiul.Prin Istoria sa el ii cheama,parca, pe greci sa se uneasca pe
cale pasnica, sa renunte la o metoda atit de distrugatoare, cum sunt
razboaiele, aidoma celui peloponesiac.
Inspectnd planul general al lucrrii, observm c Tucidides a avut
perspectiva continuitii istorice, astfel Cartea I conine dou excursuri

imprtante: ()- Archaiologia i Pentekontaetia. n continuare

n criile II V este expus rzboiul arhidamic pn la ncheierea pcii a
lui Nicias. 421/415 anii Pcii lui Nicias se regsesc tot n cartea a V a,
iar marea expediie din Sicilia 415-413 este relatat de crile VI i
VII. n sfrit, ce-a de-a VIII a carte, ultima, este consacrat rzboiului
hellespontin i cel egeean.

Metoda de cercetare a istoriei. Raionalismul i

pragmatismul operei. Critic istoric.
Autorul ia contribuit lucrarii Rzboiul peloponesiac funcii
pragmatice, fiind destinat educrii publicului: Astfel am gsit eu c
au fost evenimentele vechi, fiindu-mi greu s cred n orice dovad la
ntmplare. ntradevr, oamenii primesc unii de la aliitradiiile despre
faptele svrite mai nainte fr s le cerceteze, chiar dac s-au
petrecut n cetatea lor. Totui, opera trebuie s fie compus mai mult
ca un bun pentru totdeauna, dect ca o lectur srbtoreasc menit
s fie ascultat doar o clip..Acest program dechide o nou
perspectiv n abordarea istoriei care este vzut laTukydides prin
dimensiunea ei didactic. Lucrarea lui Tukydides trebuie s
fieinstructiv, deoarece dincolo de relatarea faptelor importante, ea
putea deveni unndrumar util pentru aciunile i atitudinile viitoare. n
mintea istoricului exist, probabil,credina c opera sa va ajuta
generaiile ulterioare s evite greelile dezastroase. Tehnica discursiv,
prezent i la Herodot, capt la Tukydides valene majore. Statistic sacalculat c 24 % din lucrarea Rzboiul peloponesiac este compus din
discursuri; nderularea istoriei, discursul a fost perceput ca un factor
important. Pericles a fost un mare orator, iar aceast calitate ia permis
mereu s-i formuleze clar deciziile.Istoria glorioas a Athenei, ntre
rzboaiele medice i conflictul peloponesiac, s-anfptuit sub
conducerea lui Pericles, att prin fapte ct i prin cuvinte, acestea din
urm fiind vzute ca expresii ale deciziilor politice nelepte. Metoda
compunerii acestor discursuri este abordat chiar de Tukydides: A fost
dificil s-mi amintesc cuvintele exacte folosite n discursul pe care l
-am ascultat, iar cei care m-au informat au ntmpinat aceeai
dificultate. De aceea, inndu-m ct mai aproape de sensul general al
cuvintelor pronunate, am ncercat s-i fac pe vorbitori s spun ceea
ce, n opinia mea,a putut fi rostit n orice situaie.
Nuanarea rolului atribuit de Tukydides discursurilor ne conduce spre
cteva funcii ale metodei discursive. Discursul arat caracterul i
temperamentul indivizilor i popoarelor; poate indica adevruri
profunde care nu rezult din firul narativ; poate oferi o imagine
sugestiv despre anumite obiective ce au influenat evenimentul. Din
aceast optic, sugestive sunt discursurile rostite de oamenii politici la
Athena i la Sparta n preajma rzboiului peloponesiac.Biogafia l-a
captivat pe Tukydides, i acest interes este ilustrat de importana

pecare o acord personajelor sale. Atenie autorului nu este axat spre

personaliti cuvalene moralizatoare, aa cum se ntmpl la Herodot.
n vizorul lui Tukydides s-au aflat oamenii politici ale cror caliti sau
defecte au avut impact asupra evenimentelor. Un paragraf dedicat lui
Pericles este sugestiv n acest sens: Pe durata ct Pericles a fost liderul
afacerilor publice, statul a fost bine pzit, i sub coanda lui Athena a
atinsapogeul. Cnd rzboiul a izbucnit, el a estimat corect atitudinea
Athenei.
Stilul istoricului nu este stralucitor; dintre procedeele literare pe care le
folosesc istoricii antici el recurge mai ales la naratie, descriere si
analiza psihologica. In comparatie cu Herodot, scrisul lui Tucidide este
mai organizat, analiza mai percutanta, exprimarea mai exacta, logica
rationamentului mai strnsa, i lipseste, poate, farmecul prospetimii,
continua efervescenta a unui spirit care stie sa se uimeasca,
ingenuitatea iluzionam. chiar daca este vorba doar de plasmuiri sau
fantasme. Oricum, istoria putea deveni un domeniu efectiv al
cunoasterii numai prin ceea ce i-a transmis Tucidide: nazuinta spre
adevar, preocuparea pentru explicarea cauzala. dorinta de a dezvolta o
opera trainica.
ncercarea de a largi cmpul izvoarelor si de a selecta stirile veridice,
obiectivitatea, adevarul si explicatia constituie repere care consacra
numele lui Tucidide printre cele mai semnificative din istoriografia
antichitatii si ale ntregii istoriografii de-a lungul veacurilor. Despre
opera lui Tucidide filosoful Mircea Florian scria: "n opera Razboiul
peloponenac a lui Tucidide, general nenorocos si om politic n dizgratie,
istoria ca stiinta, cu metodele ei specifice, este prefigurata". Si Mircea
Florian continua: "Dupa cuvintele criticului Albert Thibaudet ea
(aceasta opera) rezuma tot asa de bine istoria viitoare ca si istoria
trecuta: e o ktema as aei (o constructie pentru totdeauna.