2.

Peretele Celular
- caracteristic numai la plante, alge si ciuperci
- rol de exoschelet:
>> induce si mentine forma celulei
>> protejeaza celula
- rol de informare
- e de natura polizaharidica -- celuloza, la alge si plante
-- chitina - la fungi
- sunt porosi (punctuatiuni) -> plasmodesmele (pereti de citoplasma) => conexiuni functionale intre celulele unui
tesut
= sursa de materii prime
************************************************
*** SCHIMBUL de substante intre celula si mediu se face in 2 moduri***
a) PERMEATIE (traversarea membranei plasmatice de catre molecule sau ioni)
-> difuzie = fenomen pasiv, moleculele trec de la concentratie mai mare la mai mica
-> osmoza = difuzia apei
*moleculele mari sunt transportate de proteine pasiv/activ
b) CITOZA (ambalarea substantelor in vezicule mici)
--spre----exterior = EXOcitoza
----interior = ENDOcitoza - lichide/solutii => PINOCITOZA
- particule/solide => FAGOCITOZA

Peretele celular

Este prezent in toate celulele vegetale cu cateva exceptii: gametii si zigotul in primele
stadii de existenta.
Peretele celular confera forma celulei vegetale.
Este un produs al metabolismului celular si adera strans la suprafata externa a
membranei plasmatice.

Compozitia chimica
I.

Substante de natura polizaharidica

1. Celuloza este predominanta in peretele celular dar foarte rar sub forma de
celuloza pura.
2. Hemiceluloza- se gaseste in cantitate mare in peretii celulari secundari.
3. Substante pectice : protopectine si pectine
Protopectinele, substante insolubile in apa formeaza substanta fundamentala a
peretelui primordial(care va deveni lamela mijlocie) si a peretilor primari.

Pe masura maturarii celulelor protopectinele se transforma in pectine hidrosolubile

Pectinele in prezenta apei se transforma in mucilagii

II.

Enzime, lipide, proteine, saruri minerale etc

In ontogenia celulei se disting trei stadii ale peretelui celular

1. Peretele primordial
La sfarsitul mitozei in telofaza in zona ecuatoriala a fusului de diviziune se aduna
microtubuli liberi, vezucule golgiene, RE,etc.Aceste elemente conflueaza si formeaza
peretele primordial.
Peretele primordial se impregneaza cu protopectina si devine placa mijlocie
2. Peretele primar
Peretele primar eset fabriact de celulele fiice, elaborat de protoplastul celulelor fiice
de o parte si de alta a peretelui primordial la sfarsitul diviziunii.
Este subtire, semirigid si caracterizeaza celulele tinere aflate in crestere, celulele
meristematice, celulele epidermale, vasele liberiene
Peretii celulari primari contin microfibre de celuloza, hemiceluloze, matrix cu
apa(60%), pectine, glicoproteine
Celulele care si-a incheiat cresterea isi pot mentine peretele primar ingrosandu-l
considerabil prin depunerile de celuloza sau alte substante.
Fercvent celulele isi formeaza noi straturi ale peretelui celular, structuri mai rezistente
cu alta compozitie chimica din care se formeaza peretele secundar
1. Peretele secundar

Peretele secundar se interpune intre membrana plasmatica si peretele celular primar.

Se formeaza dupa incetarea cresterii celulei si este caracteristic celulelor mature
complet diferentiate.

In compozitia chimica a peretelui celular secundar intra celuloza(53%), apa(40-50%),

hemiceluloza, substantele pectice si lignina.
Exemplu : vasele conducatoare lemnoase si fibrele sclerenchimatice

Membrana celular este format din lipide si proteine. Elementul structural fundamental al
membranelor celulare este dublul strat lipidic care se comport ca o barier impenetrabil
pentru majoritatea moleculelor aqua-solubile. Proteinele membranare, asociate dublului strat
lipidic, asigura funcionalitatea membranei.
[modificare]Lipidele
Membrana celular const din 3 tipuri de lipide: fosfolipide, glicolipide i steroli. Fosfolipidele
i glicolipidele constau dintr-un cap hidrofil i o coad hidrofob. Colesterolul, cel mai
cunoscut dintre steroli, este cel care confer membranei rigiditatea, fiind poziionat ntre
capetele hidrofobe ale lipidelor i nepermindu-le s se contracte.
[modificare]Proteinele
Proteinele sunt fie nglobate n membrana lipidic (transmembranare), fie asociate suprafeei
acesteia (proteine membranare periferice i proteine legate prin lipide). Exist mai multe
tipuri de proteine, incluznd:

Protein-marker;

Receptori;

de susinere;

de transport.

Proteinele sunt implicate n multiple procese:

transportul molecular i ionic transmembranar;

realizarea conexiunilor intercelulare i a ancorrii celulelor n matricea extracelular;

desfurarea reaciilor enzimatice asociate structurilor membranare;

controlol fluxului de informaie ntre celul i mediu prin recunoaterea, legarea i

transmiterea moleculelor-semnal;

imunitatea celular;

[modificare]Modelul

mozaicului fluid

Modelul mozaicului fluid, propus de Jonathan S. Singer i Garth L. Nicholson, prezint

membrana celular ca un model fluid mozaicat, unde numeroasele componentele structurale
se pot deplasa liber.
La suprafaa membranei celulei animale se afl proteine periferice i glucide sub form de
glicolipide i glicoproteine. Setul de proteine i glucide (de pe suprafata plasmalemei fiecrei
celule animale) se numete glicocalix i este specific, constituind buletinul de identitate al
acesteia. Membrana celulei vegetale este protejat de un perete celular rigid. Acesta este
format din celuloz i este permeabil pentru ap, precum i pentru unele molecule organice.
[modificare]Fluiditatea

bistratului lipidic

Lipidele i proteinele membranare sunt antrenate n diferite tipuri de micri n interiorul

membranei. Aceasta se datoreaz mobilitii moleculelor lipidice: capacitatea moleculelor
lipidice de a difuza n interiorul bistraturilor. Difuziunea lateral are loc foarte rapid,
moleculele lipidice efectund schimb de locuri cu moleculele nvecinate. O molecul lipidic
strbate aprox. 2 micrometri n timp de o secund, adic poate s ajung de la un capt la
altul al unei celule bacteriene de talia E. coli. Micarea are loc n planul bistratului. Micarea
de rotaie se refer la micarea pe care o efectueaz fiecare molecul lipidic n jurul axei
longitudinale a moleculei, de asemenea rapid. Difuziunea trasversal este rar; apare, n
medie, o dat la o lun pentru fiecare molecul (bistraturi lipidice artificiale). Cu alte cuvinte,
moleculele lipidice rmn o lung perioad de timp n acelai monostrat. n membranele
celulare exist proteine speciale denumite translocatori fosfolipidici sau flipaze care
poteneaz o micare flip-flop rapid din monostratul citosolic n cel lumenal.
Membrana celular (membrana plasmatic, plasmalema) este o structur celular ce
delimiteaz i compartimenteaz coninutul celular. Constituie o barier selectiv pentru
pasajul moleculelor i ionilor. Este o structur bidimensional continu cu grosimea de 69 nm i cu proprieti caracteristice de permeabilitate selectiv, ce confer individualitate
celulei.