Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRUCTURI
CONSULTAN
IPCT
STRUCTURI
CONSULTAN
ELABORATORI
Prof. dr. ing. Radu Petrovici
ing. Gheorghe Popescu
RESPONSABIL MTCT
ing. Octavian Manoiu
iunie 2004
CUPRINS
I. Obiectul ghidului
I.1 Dispozitii generale
I.2 Lista de referinte
II. Reguli privind proiectarea cladirilor din zidarie cu elemente din argila arsa (blocuri ceramice) cu
goluri cu nlimea de referinta mai mare de 150 mm
II.1 Tipuri de corpuri utilizate la peretii structurali
II.1.1 Clasificarea corpurilor din punct de vedere al geometriei
II.1.2 Forme specifice blocurilor folosite n zone seismice
II.1.3. Condiii minime de rezisten pentru blocurile de zidrie
II.2. Mortare pentru zidarii
II.3. Tipuri de zidrii
II.4. Tipuri de cldiri
II.5 Domenii de utilizare a blocurilor ceramice
II.5.1. Zidarie simpla (nearmata)
II.5.2. Zidrie confinat (cu centuri i stlpisori din beton armat)
III. Elemente pentru calculul zidariilor cu corpuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea de referinta
mai mare de 150 mm
III.1. Caracteristicile mecanice ale zidriilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea >
150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei
III.1.2. Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei cu blocuri ceramice
III.1.3. Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate
III.1.4. Rezistena caracteristic la ncovoiere a zidriei
III.1.5 Proprietile de deformare ale zidriei
III.1.5.1. Relaia efort-deformaie
III.1.5.2. Modulul de elasticitate
III.1.5.3. Modulul de forfecare
III.2. Rezistenele unitare de proiectare ale zidriei
Proiectarea infrastructurii
IV.3.1. Fundaiile pereilor structurali
IV.3.2. Socluri
IV.3.3. Perei de subsol
IV.3.4. Planee.
IV.4.
IUNIE 2004
I. OBIECTUL GHIDULUI
I.1 Dispozitii generale
(1) Prezentul Ghid reglementeaz folosirea blocurilor ceramice cu goluri verticale cu nlimea de
referinta mai mare de 150 mm pentru executarea cladirilor cu perei structurali din zidrie situate n
zone seismice.
(2) Ghidul completeaz, cu prevederi specifice, urmtoarele reglementri tehnice n vigoare n prezent
n Romnia:
Normativ P100-92
Normativ P2-85
STAS 10109/1-82
(3) Restul prevederilor din reglementrile menionate rmn valabile dac nu contrazic prevederile din
prezentul Ghid.
(4) Ghidul urmeaza a fi reactualizat, dupa intrarea in vigoare a Codului de proiectare si executie
a structurilor din zidarie armonizat cu norma europeana EN1996-1 (EUROCODE 6) si a
Codului pentru proiectarea antiseismica a cladirilor revizuit si armonizat cu norma europeana
EN1998-1 (EUROCODE 8)
I.2 Lista de referinte
(1) Documentele normative date n cele ce urmeaz conin prevederi care, prin
intermediul referinelor din acest text, devin si prevederi ale acestui Ghid. Pentru documentele
normative mentionate se aplic prevederile celor mai recente ediii ale acestora.
(2) Pn la adoptarea normelor europene EN citate n text n continuare i prezentate la pct. I.2.3, ca
norme naionale, pentru aplicarea prevederilor din prezentul Ghid, se vor folosi:
reglementrile tehnice echivalente sau, dupa caz, alte reglementri tehnice din Romnia dac nu
contrazic prevederile prezentului Ghid, aratate mai jos la pct. 1.2.1 si pct. 1.2.2
I.2.1. Standarde
1. STAS 10109/1-82
2. STAS 10104/83
sructurale
3. STAS 1030-85
4. STAS 2643-80
5. STAS 5185/1-86 - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii tehnice de calitate.
6. STAS 5185/2-86 - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme i dimensiuni.
7. STAS 8560-86
beton precomprimat.
19. STAS 10107/1-90
proiectare
20. STAS 10107/2-92
- Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat.
2. C 17-82
3. NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat. Partea A: Beton i beton armat.
4. ST 009-96
- Specificatie tehnic privind cerine i criterii de performan pentru produse din otel
5. SR EN 772-7 Determinarea absorbtiei de apa prin firbere pentru ruperea capilaritatii elementelor
pentru zidarie din argila arsa
6. SR EN 772-11 Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru
zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a
elementelor pentru zidarie din argila.
7. SR EN 772-13 Determinarea densitatii aparente si absolute in stare uscata a elementelor pentru
zidarie (cu exceptia pietrei naturale).
8. SR EN 772-16 Determinare dimensiuni
9. SR EN 772-19 Determinarea dilatarii la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale
mari pentru zidarie de argila
10. EN 1052-1 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
11. SR EN 1052-3 Determinarea rezistentei initiale la forfecare.
12. EN 1015-11 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
13. EN 998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa
(2) Caracteristicile geometrice i fizico mecanice ale blocurilor ceramice pentru pereti vor fi precizate
de producator in Declaratia de Conformitate sau in Agremente Tehnice emise de MTCT. Acestea se
vor determina si se vor incadra in limitele (tolerantele) mentionate in standardele SR EN din seria 772:
II.2. Mortare pentru zidarii
(1)
Mortarele utilizate pentru zidria cu blocuri ceramice cu goluri verticale sunt definite ca
mortare de uz curent.
(2) Mortarele de zidrie de uz curent trebuie s fie conforme cerinelor instruciunilor tehnice C 17-82
(3) Marcile minime de mortar ce se vor utiliza pentru pereii de zidrie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale vor fi:
Pentru perei structurali:
M100 pentru zidrie executat cu corpuri cu rezistena la compresiune > C100;
M50 pentru zidrie executat cu corpuri cu rezistena la compresiune C100;
M25 pentru zidria de la anexe gospodreti i construcii provizorii.
(1) Blocurile ceramice cu goluri verticale cu nlimea de referinta mai mare 150 mm pot fi folosite
pentru urmtoarele tipuri de zidrie:
(2) Pentru calculul la aciunea seismic modelele de calcul i coeficienii de comportare se vor lua
din tabelul urmtor:
Tabelul 1
Factor de comportare
Clasa de regularitate
Caz
Model de calcul
Zidarie
Zidarie confinata si
confinata
armata in rosturile
orizontle
1
2
Plan
= 0.40
= 0.35
Spaial
= 0.50
= 0.45
10
H<9 m
H<12 m
H<15 m
(P+1E)
(P+2E)
(P+3E)
(P+4E)
p 7%
-----
----
----
p 6%
-----
----
----
p 5%
p 6%
----
----
p 4%
p 5%
p 6%
----
p 3.5%
p 4%
p 5%
----
p 3%
p 3%
p 3.5%
p 4%
Zona seismica
seismica
A
B
= 1.00
P+1E (*)
= 0.80
P+2E
P+3E
= 1.00
= 0.80
= 1.00
= 1.00
p 4%
p 3%
----
----
----
----
p 3%
p 3%
p 8%
p 7%
----
----
(p 7%)
(p6%)
p 6%
p 5%
----
----
(p5.5%)
(p4.5%)
p 5%
p 4%
p 8%
----
(p4.5%)
(p3.5%)
(p7%)
p 4%
p 3%
p 6%
p 3%
p 3%
p 3%
p 3%
p 3%
p 3%
----
(p5.5%)
p 3%
p 3%
p 3%
p 3%
p 4%
p 6%
(p5.5%)
11
(*) n cazul cldirilor cu P+1E + M valorile "p%" din tabel se sporesc cu 1.5%; prevederea este
valabil numai n condiiile n care mansarda (M) respect urmtoarele prevederi constructive:
peretii perimetrali nu depasesc o naltime medie de 1.25 m;
restul peretilor de compartimentare ai mansardei sunt de tip usor gipscarton,
sarpanta din lemn este proiectata astfel incat sa nu produca impingeri in peretii perimetrali;
zidaria peretilor structurali este confinata, cu stalpiori care continua si la mansarda iar la partea
superioara a peretilor mansardei este prevzut o centura din beton armat;
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zidrie confinata si armata n rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.35
B. Cladiri fr regularitate structural n plan i/sau n elevaie (pentru care = 0.50)
Tabelul 4
Zona seismica
A
B
P+1E (*)
P+2E
P+3E
= 1.00
= 0.80
= 1.00
= 0.80
= 1.00
= 1.00
p 5%
p 4%
----
----
----
----
p 4%
p 3%
----
p 8%
----
----
----
----
----
----
(p7.5%)
p 3%
p 3%
----
p 7%
(p6.5%)
p 3%
p 3%
p 3%
p 3%
p 7%
p 5%
(p6.5%)
(p4.5%)
p 5%
p 4%
----
----
p 3%
p 5%
p 7%
(p4.5%)
(p6.5%)
(p4.5%)
p 3%
p 3%
p 3%
(*) n cazul cldirilor cu P+1E + M valorile p% din tabel se sporesc cu 1.5% numai n condiiile n
care mansarda (M) respect prevederile constructive date mai sus.
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zidrie confinata si armata n rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.45
(2) Distanta maxima admisa intre peretii structurali, va fi de 6.00 m, corelata cu procentele ariilor
plinurilor peretilor in sectiune orizontala, raportate la aria construita si cu suma plinurilor de zidarie
raportata la lungimea totala a peretelui;
(3) Grosimea minima nominala a peretilor va fi 250 mm
(4) naltimile maxime de nivel admise : hnivel = 3.2 m (din placa in placa).
12
13
(III.1)
unde
fmk - este media rezistenelor la compresiune pentru numarul de probe minim;
fi, min - este rezistena cea mai mic obinut pe una dintre probe;
(4) Cnd nu exist date ale ncercrilor, relaia ntre rezistena caracteristic la compresiune a zidriei,
fk, i rezistena corpurilor i a mortarului poate fi obinut cu relatia (3.1) din EUROCODE 6,
fk = K fb0.70 fm0.30
(3.1)
(III.2)
unde:
K este o constant care depinde de tipul corpului de zidrie i de tipul mortarului; pentru
blocurile ceramice din grupa 2a valoarea coeficientului este K = 0.50, iar pentru blocuri
de zidarie din grupa 2b valoarea coeficientului este K = 0.45 pentru zidrie cu mortare de
uz curent;
fb este rezistena normalizat la compresiune a corpurilor de zidrie, pe direcia solicitrii
aplicate, n N/mm2;
fm este rezistena la compresiune a mortarului, n N/mm2;
cu condiia ca s fie satisfcute urmtoarele cerine:
- fb nu este mai mare (teoretic) dect 75 N/mm2 cnd se utilizeaz mortar de zidrie de uz
curent;
- fm nu este mai mare de 20 N/mm2 nici mai mare dect 2fb pentru mortarele de uz curent;
- zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din capitolul IV.
14
(2) Rezistena caracteristic iniial la forfecare a zidriei, fvk0 va fi determinat prin ncercri conform
reglementarilor in vigoare, sau poate fi stabilit dintr-o evaluare a rezultatelor unor ncercri.
(3) Dac nu sunt disponibile rezultate experimentale, valorile pentru rezistena iniial la forfecare a
zidriei, fvk0, realizat cu mortar de zidrie de uz curent, va fi luat astfel:
-
(4) Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei, fvk, cnd se utilizeaz mortar de zidrie de uz
curent cu toate rosturile satisfacand cerinele din cap IV, astfel ca s poat fi considerate umplute, va fi
luat cea mai mic dintre valorile determinate cu relaiile (III.3.a i b)
fvk= fvk0+0,4 d
(III.3.a)
(III.3.b)
sau
unde:
fvk0 -este rezistena caracteristic iniial, sub efort de compresiune zero
d - este efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare n element la nivelul
luat n considerare, utiliznd combinaia de incarcari corespunztoare
fb - este rezistena normalizat la compresiune a blocurilor de zidrie, pentru direcia de aplicare
a ncrcrii pe probele de ncercare perpendicular pe faa de pozare.
15
(2) Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate se poate determina
prin ncercri la compresiune pe diagonal, pe elemente de prob de form patrat, conform
reglementrilor specifice, sau dintr-o evaluare a rezultatelor ncercrilor existente ntr-o banc de date.
(3) n absena unor rezultate experimentale, pentru proiectare, rezistena caracteristic la eforturi
principale de ntindere a zidriei nearmate, realizat cu mortar de zidrie de uz curent, cu toate
rosturile ndeplinind cerinele din cap. IV pentru a fi considerate umplute, va fi luat egal cu:
- ftk = 0.27 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M100 si M50
- ftk = 0.18 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- ftk = 0.09 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10
III.1.4. Rezistena caracteristic la ncovoiere a zidriei
(1) n cazul solicitarii la ncovoiere perpendicular pe planul zidariei, trebuie luate n considerare
urmtoarele valori corespunztoare modurilor specifice de rupere:
- rezistena la ncovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fxk1 ;
- rezistena la ncovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fxk2
(vezi figura III.1).
16
Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.
(3) n lipsa unor date rezultate din ncercri valorile rezistentelor caracteristice la ncovoiere ale
zidariei realizata cu mortar de uz curent, fxk1 i fxk2, se vor lua astfel:
-
(4) Pentru pereii nestructurali realizai cu corpuri de zidrie "nut i feder" rezistenele la ncovoiere
perpendicular pe planul peretelui (fxk1, fxk2) vor fi cele comunicate de productorul blocurilor i
trebuie s fie determinate pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie. Aceste valori nu pot fi
mai mari dect cele indicate la III.1.4 (3).
III.1.5 Proprietile de deformare ale zidriei
III.1.5.1. Relaia efort-deformaie
17
(3) Modulul de elasticitate de lung durat va fi evaluat pe baza valorii modulului secant de scurt
durat , inand seama de efectele curgerii lente astfel:
E lung durat =E scurt durat / (1+ )
(III.4)
unde
(4) Valoarea modulului de elasticitate Econf, pentru zidria confinat se determin cu relaia:
E conf =
EI + E c I c
I + Ic
(III.5)
n care:
E
Ec
Ic
fk
, n care fk se stabilete conform
M
cap. III.1.1.
f xk1
f
i f xd 2 = xk1 ,
M
M
f vk
n care fvk se stabilete conform cap.
M
III.1.2.
(2) Pentru calculul la starea limit ultim, valoarea coeficientului parial de siguran pentru zidrie, se
va lua M = 2.5 . Valoarea corespunde condiiilor normale de control al execuiei date la cap. V.
(3) Pentru cazurile n care, conform cap V., beneficiarul poate accepta controlul redus al execuiei,
coeficientul parial de siguran se va lua M = 3.0.
18
(4) Pentru calculul la starea limit de serviciu valoarea coeficientului parial de siguran se va lua M
= 1.0 pentru toate elementele structurale i nestructurale, indiferent de clasa de importan a
construciei.
Generalitai
(1) Pentru stabilirea forelor seismice de proiectare, care acioneaz n planul peretelui, modelul i
metoda de calcul vor fi cele date n Tabelul 1 vezi cap II.4. de mai sus, n funcie de clasa de
regularitate a construciei.
(2) Forele seismice de proiectare care acioneaz perpendicular pe planul peretelui se vor
determina n conformitate cu prevederile din Normativul P100-92 .
(3) Pentru determinarea eforturilor sectionale (N,M,T) n elementele structurii si pentru determinarea
deplasarilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile
recunoscute ale mecanicii structurilor.
III.3.2.
(1) Distribuia forei totale ntre pereii structurali rezult din modelul de calcul.
(2) Pentru construciile cu planee rigide n plan orizontal, fora seismic de proiectare pentru
ansamblul construciei se distribuie pereilor structurali proporional cu rigiditatea lateral a
fiecruia determinat .
(3) Pentru construciile cu planee fr rigiditate n plan orizontal, fora seismic de proiectare pentru
ansamblul construciei se distribuie pereilor structurali proporional cu masa aferent fiecruia.
(4) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic, pot fi
redistribuite ntre peretii de pe aceeasi directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut (suma
acestor forte sa fie egala cu forta taietoare de baza pentru ansambul cladirii) si ca forta taietoare n
oricare perete sa nu fie redusa cu mai mult de 20% si nici sa fie sporita cu mai mult de 20%.
III.4. Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale cu nlime mai mare de 150 mm din grupele 2a i 2b
III.4.1. Rezistena de proiectare a pereilor la for axial i ncovoiere n planul peretelui
(1) Peretii din zidarie nearmata vor fi proiectati astfel ca, sub efectul ncarcarilor verticale, cu valorile
din gruparea speciala de ncarcari, si al fortelor seismice de calcul, ntreaga sectiune orizontala a
peretelui sa ramna comprimata, oricare ar fi pozitia acesteia pe naltimea cladirii.
(2) La proiectarea peretilor din zidarie confinata, va fi neglijata rezistenta la eforturi unitare de
ntindere a betonului din stlpisorul ntins si a mortarului din rosturile orizontale ale zidariei.
(3) Pentru calculul peretilor din zidarie confinata se va tine seama de capacitatea de rezistenta a
elementelor de confinare verticale data de sectiunea de beton si de armatura acestora.
19
(4) n absenta unui calcul mai exact, momentul ncovoietor capabil, asociat fortei axiale de calcul (N),
pentru un perete din zidarie confinata M zc
max ( N ) , cu sectiunea orizontala de forma oarecare, se
calculeaza prin nsumarea momentului ultim al sectiunii ideale de zidarie nearmata M zs
max ( N ) cu
momentul corespunzator armaturilor din stlpisorii de la extremitati (Ma) :
zs
M zc
max ( N ) = M max ( N ) + M a
(III.6)
n cazul corpurilor din grupa 2a valorile maxime ale deformatiilor specifice ale zidariei si
betonului sunt egale: m = - 0.0035;
n cazul corpurilor din grupa 2b valoarea maxima a deformaiei specifice a zidariei va fi luata
conform prevederilor de la III.1.5 (1) .
adncimea maxima a zonei comprimate va fi x xmax = 0.5 l unde l este lungimea peretelui.
(6) Valoarea momentului ncovoietor corespunzator armaturilor din stlpisori (presupuse aceleasi la
ambele extremitati) este
M a = (l 2e )A s f yd
(III.7)
unde :
l - lungimea peretelui;
20
(III.9)
(III.10)
unde
- fvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a zidriei, corespunztoare efortului unitar de
compresiune d determinat considernd c ntreaga ncrcare vertical este preluat de zona
comprimat a peretelui;
- t
grosimea peretelui;
(III.11)
unde
- Aasc i fyd sunt aria i rezistena de proiectare a armturii din stlpiorul comprimat;
(5) O parte, 50%, din armtura din centura superioar a planeului poate fi considerat ca armtur
n rosturile orizontale, .
III.4.2.3. Perei de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale.
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor de zidrie confinat i armat n rosturile
orizontale se calculeaz prin nsumarea rezistenei la forfecare a zidriei confinate (VRd1+ VRd2 determinat conform III.4.2.2.) i a rezistenei de proiectare la forfecare a armturilor din rosturile
orizontale
VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3
(III.12)
(2) Rezistena de proiectare la forfecare a armturilor din rosturile orizontale se calculeaz cu formula:
21
VRd 3 = 0.8L
A sw
f yd
s
(III.13)
unde
-L
lungimea peretelui;
- Asw aria armturii din rosturile orizontale (pentru preluarea forei tietoare);
-s
- fyd
(3) O parte, 50%, din armtura din centura planeului poate fi adugat armturii din rosturile
orizontale (Asw).
axele modulare vor fi stabilite astfel nct distana liber ntre doi perei sa fie multiplu de
bloc;
n cazurile n care modularea axelor nu este posibil, se vor mari dimensiunile
stlpiorilor de beton armat astfel nct zidria sa fie multiplu intreg de bloc
golurile de ferestre i usi precum si plinurile dintre acestea (spaletii) vor avea lungimea,
multiplu ntreg de bloc;
2. Modulare n elevaie
distanta ntre fata superioara a planseului pe care reazema peretele i faa inferioar a
centurilor de beton ale planseului superior va fi egala cu un multiplu intreg al naltimii de
referina a blocului (eventuale diferente pot compensate prin marirea inaltimii centurilor
sau prin modificarea inaltimii etajelor)
distana ntre fata superioara a planseului pe care reazem peretele i fata inferioara a
golurilor de ferestre va fi egala cu un multiplu ntreg al naltimii de referin a blocului
(eventualele diferene pot fi compensate prin turnarea unei centuri de beton armat la
partea superioara a parapetului); idem pentru zidria de deasupra golului de ua/fereastra
22
23
24
(2) Pentru executarea zidariei se vor folosi numai corpuri ntregi i corpuri din sortimentul
productorului; n mod exceptional se pot accepta corpuri rezultate prin tierea corpului ntreg cu
mijloace mecanice (cu flexul). Se interzice folosirea corpurilor rezultate prin spargere cu ciocanul.
(3) Nu sunt admise completri ale zidariei, n plan i n elevatie, cu caramizi cu alte dimensiuni
(lungimi, limi sau nlimea de referin)
(4) Nu sunt admise completri ale zidriei n plan cu fraciuni de bloc cu lungimi diferite de bloc,
rezultate prin tiere sau prin spargere
- perei cuplai (cu goluri de ui i/sau ferestre) constituii din montani legai ntre ei, la nivelul
fiecrui planeu, prin grinzi de cuplare de beton armat.
(3)
25
(3) n cazul n care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor introduce stlpiori de
beton armat pentru sporirea rezistenei spaletului la fora tietoare.
(4) Grosimea minim a pereilor structurali de zidrie de toate tipurile va fi de 250 mm.
(5) Valoarea raportului ntre nlimea efectiv a peretelui (hef) i grosimea efectiv a acestuia (tef),
este limitat, indiferent de zona seismic i de numrul de niveluri al construciei, dup cum urmeaz:
- zidrie nearmat
- hef/tef 12;
- zidrie confinat
- hef/tef 15.
liuri orizontale sau oblice pentru instalaii realizate prin spargere sau zidire.
(1) Nu se admit liuri verticale executate la zidire, si nici slituri pentru instalaii executate
prin frezare sau spargere.
(2) Trecerile prin pereti vor fi realizate prin goluri stabilite prin proiect, la zidire. Este
interzis a se sparge zidaria, dupa executarea acesteia, pentru crearea golurilor de trecere a
conductelor de instalatii.
IV.2.2 Planee
(1) Pentru proiectarea planeelor se va ine seama de prevederile specifice date n continuare.
(2) Urmtoarele categorii de planee sunt considerate rigide n plan orizontal:
- planee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continu cu grosime 60
mm, armat cu plas de oel beton cu aria 250 mm2/m;
- planee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat mbinate pe contur prin
piese metalice sudate, bucle de oel beton i beton de monolitizare;
- planee executate din prefabricate de tip fie, cu bucle sau bare de legtur la extremiti i cu
suprabetonare continu cu grosime 60 mm, armat cu plas din oel beton cu aria 250 mm2/m.
(3) Nu se admit, la structurile ce fac obiectul prezentului Ghid, planee care sunt considerate fr
rigiditate n plan orizontal:
- planee din fii prefabricate cu bucle sau bare de legtur la extremiti, fr suprabetonare
armat sau cu ap nearmat cu grosimea 30 mm;
- planee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu
suprabetonare armat;
26
Proiectarea infrastructurii
(1) Alctuirea infrastructurii construciilor de zidrie va respecta principiile generale din Normativul
P100-92 i prevederile specifice date n continuare.
(2)
satisfacerea condiiilor de rezisten sub efectul ncrcrilor verticale, al ncrcrilor provenite din
aciunea seismic i al mpingerii pmntului, n cazul pereilor de contur ai subsolurilor.
(3) Pentru dimensionarea fundaiilor, soclurilor i pereilor de subsol aciunea seismic se vor lua n
calcul cu valorile care corespund rezistenelor de proiectare la ncovoiere ale pereilor din elevaie
determinate considernd suprarezistena armturilor; n cazul pereilor cuplai se va ine seama i de
modificarea forei axiale corespunztor rezistenelor de proiectare la for tietoare ale grinzilor
de cuplare.
(4) n cazul fundarii pe terenuri dificile se va tine seama de prevederile normativelor in vigoare P72000, etc.
IV.3.2. Socluri
(1) n cazul construciilor fr subsol, soclul i fundaiile vor fi, de regul, axate fa de pereii
structurali.
(2) Limea soclului va fi cel putin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de
maximum 50 mm a feei exterioare a soclului n raport cu planul zidriei de la parter, cu conditia ca
soclul sa aiba in grosimea planseului, o consola de 50 mm (rezemarea blocului de zidarie sa se
realizeze pe toata suprafata acstuia).
(3) Soclul se va executa, de regul, din beton armat.
(4) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan
III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu Ks 0.12, precum i pentru construcii din
27
clasa de importan IV, n toate zonele seismice, se accept executarea soclului din beton simplu dac
rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast soluie.
(5) n situaiile de la (4), n socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de
centuri care formeaz contururi nchise. Aria armturilor longitudinale din centuri va fi cu cel puin
20% mai mare dect aria armturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. n
cazurile n care nlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este 1,50 m se va prevedea i o
centur la baza soclului cu aceiai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii.
(6) Centurile din socluri nu vor fi ntrerupte de golurile pentru instalaii.
(7) n cazul cldirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt executate din beton
simplu, mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n soclu pe o
lungime de minimum 60d 1,0 m. n cazul n care, conform (5), n soclul de beton simplu se prevede
i o centur la baza soclului, mustile vor fi ancorate n aceasta.
IV.3.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter.
(2) Pereii de subsol se vor realiza, de regul, din beton armat.
(3) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan
III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu Ks 0.12 , precum i pentru construcii din
clasa de importan IV, n toate zonele seismice, pereii de subsol pot fi executai i din beton
simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast soluie.
(4) n cazurile n care, conform (3), pereii de subsol se execut din beton simplu, peretele de subsol
va fi prevzut cu dou centuri - la baza peretelui i la nivelul planeului peste subsol. Aria armturilor
longitudinale din centuri se va determina prin calcul i va fi cu cel puin 20% mai mare dect aria
armturilor din centurile de la nivelurile supraterane de pe acelai perete.
(5) Mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n centura inferioar a
peretelui sau, dup caz, vor fi nndite cu mustile din talpa fundaiei.
(6) Amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut astfel nct s existe un
decalaj de cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor cele mai apropiate de la parter. Golurile de ui i
ferestre din pereii exteriori pot fi amplasate n axul golurilor din suprastructur dar vor avea
dimensiuni mai mici cu cel puin 30%. Dac aceste condiii nu pot fi respectate rezistena zonelor
slbite va fi verificat prin calcul.
IV.3.4. Planee.
(1) n cazul construciilor fr subsol, situate n zonele seismice cu Ks 0,16, placa suport a pardoselii
de la parter se va executa din beton armat, legat cu centurile de la partea superioar a soclurilor.
(2) n cazul construciilor cu subsol, placa planeului peste subsol va avea cel puin aceiai grosime ca
i plcile etajelor supraterane i va respecta toate celelalte condiii de alctuire referitoare la acestea.
28
IV.4.
IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie confinat
(1) Dimensiunile seciunii transversale i armarea longitudinal i transversal ale stlpiorilor i
centurilor se stabilesc, prin calcul, innd seama de efectele ncrcrilor verticale i ale forelor
seismice de proiectare, cu respectarea condiiilor minime precizate n continuare.
(2) Stlpiorii i centurile vor fi prevzui la exterior cu protecie termic pentru evitarea punilor
termice.
IV.4.1.1. Prevederi referitoare la stlpiori
(1) Stlpiorii de beton armat vor fi prevzui n urmtoarele poziii:
-
la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stlpior dispus prin regulile de mai sus se afl
la o distan mai mare de 1,5 m;
29
(6) nndirile barelor longitudinale din stlpiori se vor face prin suprapunere, fr crlige, pe o
lungime de cel puin 60 d.
centura planeului curent, n dreptul casei scrii, cu condiia s se prevad doi stlpiori de
beton armat la marginea golului i o centur-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi
stlpiori;
-
diametrul etrierilor va fi 6 mm
crlige, pe o
lungime 60 d. Seciunile de nndire vor fi decalate cu cel puin 1.00 m; ntr-o seciune se vor nndi
cel mult 50% din barele centurii.
30
IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei de zidrie confinat i armat
n rosturile orizontale
(1) Alctuirea construciilor cu perei structurali de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale se
va face conform regulilor de la IV.4.2. i cu respectarea urmtoarelor reguli suplimentare.
(2) Armturile din rosturile orizontale ale zidriei vor fi determinate prin calcul.
(3) Independent de rezultatele calculului, armturile din rosturile orizontale vor respecta urmtoarele
condiii minimale:
-
(4) Armturile dispuse n rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpiori sau prelungite n zidrie,
dincolo de marginea opus a stlpiorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj 60 d. Barele se
vor fasona fr crlige.
(5) Atunci cnd armtura din oel este prevzut n rosturile de mortar
grosimea stratului de mortar de la armtura din oel pn la faa zidriei trebuie s fie 20 mm;
trebuie prevzut mortar deasupra i sub armtura din oel, astfel nct grosimea rostului este
mai mare cu 3 mm fa de diametrul armturii din oel;
(6) Pentru armturile dispuse n elementele de confinare din beton acoperirea minima a armturii
31
aprovizionarii la santiere a blocurilor de zidarie jumatati, sau a unui utilaj cu disc diamantat pentru
taierea blocurilor intregi la dimensiunile necesare;
(6)
Este interzis a se executa zidaria cu blocuri ceramice cu fractiuni de blocuri rezultate din
spargerea cu ciocanul sau cu blocuri deteriorate sparte sau crapate prin manipularea
necorespunzatoare. Nu se vor utiliza pentru completari la marginile de goluri de usi sau ferestre
fractiuni de blocuri taiate sau sparte, sau caramizi de alte tipuri. In cazurile in care dimensiunile
plinurilor de zidarie nu sunt modulate conform celor aratate mai sus, pentru diverse completari se va
utiliza numai beton de aceeasi clasa ca si betonul din stalpisori dar nu mai putin de C12/15.
IV.5.2 Rosturi de mortar
(1) Rosturile orizontale realizate cu mortare de uz curent trebuie s aib grosimea de 12 mm cu
abateri de 2 mm. Aceasta grosime poate fi marita in cazurile in care este necesara armarea zidariei
cu bare de otel in rosturile orizontale, in functie de diametrele barelor rezultate din calcule, tinand cont
de prevederile de mai jos.
Solutia cu rosturi mai groase, va fi indicata de proiectant in proiectul de executie si poate fi
avuta in vedere in urmatoarele situatii:
-
daca se prevede intersectia in acelasi rost a barelor din doua directii ortogonale
(la intersectiile de pereti);
(2) Rosturile dintre rnduri trebuie s fie orizontale, cu excepia cazurilor cnd proiectantul specific
alfel n proiect.
(3) n funcie de tipul de bloc rosturile verticale pot fi umplute parial sau integral cu mortar;
(4) Rosturile verticale pot fi considerate umplute atunci cnd se prevede ca umplerea cu mortar s se
fac pe ntreaga nlime a acestora i pe limea stabilita de productor, n funcie de geometria
corpurilor astfel nct sa asigure realizarea rezistenelor zidriei comunicate de producator.
IV.5.3. Reazeme sub ncrcri concentrate
(1) La rezemarea ncrcrilor concentrate se vor realiza cuzinei din beton.
IV.5.4. Prevederi tehnologice privind executia
(1) La executia peretilor exteriori structurali si nestructurali executati din blocuri ceramice cu goluri se
vor respecta urmatoarele prevederi specifice:
-
locasurile si amprentele verticale din rosturile verticale vor fi umplute complet cu mortar,
blocurile montandu-se cat mai joantiv cu putinta; umplerea locasurilor si amprentelor se poate
face astfel:
32
fie prin dispunerea mortarului cu mistria in aceste amprente, in exces si apoi montarea
blocului si presarea laterala langa blocul montat anterior; in aceste conditii mortarul in
exces refuleaza in sus si este indepartat cu mistria;
fie prin umplerea dupa montarea a doua blocuri alaturate, prin indesarea in locas a
unui mortar de consistenta mai fluida (tasarea conului 12 cm);
- pentru realizarea grosimii din proiect a rosturilor orizontale se pot folosi fie martori
nerecuperabili din mortar, fie dreptare din scandura (fixate pe fetele laterale ale zidului cu
agrafe elastice din otel), intre care se intinde cu mistria mortarul pentru rostul orizontal;
nivelul laturilor superioare ale dreptarelor se poate verifica la 2-3 randuri de zidarie cu un
sablon vertical pe care sunt marcate semne la distante modulate corespunzator inaltimii de
referinta a blocurilor;
-
inainte de montare blocurile se vor curata de impuritati si se vor uda corespunzator, pentru ca
blocurile sa nu extraga apa din mortar; udarea se poate face, cu furtunul, direct pe paletii pentru
manipulare dupa indepartarea foliei protectoare din polietilena; se poate utiliza de asemenea si
imersarea blocurilor, inainte de montare, intr-un vas cu apa cu dimensiuni corespunzatoare; este
interzisa udarea blocurilor dupa montarea in perete;
pentru a se realiza o buna aderenta intre zidaria din blocuri si stalpisorii din beton armat monolit
suprafata de contact a zidariei cu betonul va fi bine curatata de resturi de mortar si udata; nu se
vor prevedea strepi ;
-
nu se vor utiliza pentru zidarie blocuri cu defecte, sparte, sau cu abateri dimensionale
blocurile din prima asiza de jos se aseaza pe un strat de mortar; asternerea unui strat de mortar
peste ultima asiza de blocuri este facultativa in functie de inaltimea disponibila pentru centura;
la peretii nestructurali peste ultimul rand de blocuri se va realiza un rost cu mortar matat;
in cazurile in care rosturile verticale se umplu dupa montarea blocurilor de zidarie, pentru
umplere se vor folosi palnii speciale, urmarindu-se cu atentie ca locasurile sa fie complet
umplute;
gaurile pentru fixarea diblurilor, ghermelelor, si suportilor pentru rezemarea instalatiilor se vor
executa numai dupa detaliile proiectantului.
0,16.
34
Figura A.1
verticala elementelor portante (stlpi, perei).
Se vor evita, de regul, rezemrile stlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai n cazul stlpilor cu
ncrcri mici de la ultimele 1 2 niveluri ale cldirilor etajate.
A.1.4. Rigiditatea planeelor n planul lor este suficient de mare n comparaie cu rigiditatea lateral a
elementelor structurale verticale, astfel nct deformaia planeelor s aib un efect neglijabil asupra
distribuiei forelor orizontale ntre elementele structurale verticale.
A.1.5. La fiecare nivel, n fiecare din direciile principale ale cldirii, excentricitatea va satisface
condiiile:
eox 0,30 rx
(A.1 a)
eoy 0,30 ry
(A.1 b)
35
unde:
eox, eoy distana ntre centrul de rigiditate i centrul maselor, msurat n direcie normal pe
direcia de calcul
rx, ry rdcina ptrat a raportului ntre rigiditatea structurii la torsiune i rigiditatea lateral
n direcia de calcul
A.1.6. n cazul structurilor monotone pe vertical, rigiditatea lateral a componentelor structurale (
perei) se poate considera proporional cu un sistem de fore cu o distribuie simplificat care produce
acestor componente o deplasare unitar la vrful construciei
A.1.7. Alternativ condiiilor date la (A.1.6), structura este considerat regulat, cu sensibilitate relativ
mic la rsucirea de ansamblu, dac deplasarea maxim, nregistrat la o extremitate a cldirii este de
cel mult 1,3 ori mai mare dect media deplasrilor celor 2 extremiti.
36
perete la etaje,
ntrerupt la parter
perete numai la
parter
tirant
stlp critic
(b)
(a)
Figura A.2
37