AUDIT APTITUDINI

1. Caracteristicile fundamentale ale auditului statutar

Auditul statutar are 3 caracteristici fundamentale:
- caracter legal ( este singurul tip de audit reglementat de standarde, Directiva 2006/43)
- independenta absoluta a auditorului
- autonomia organismului din care face parte auditorul.
2. Categoriile de riscuri in auditul statutar
Intr-o intreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri:
a)
Riscuri generale, specifice intreprinderii-sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul operatiilor intreprinderii (
activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte, organizarea si structura intreprinderii, politicile generale ale
intreprinderii, perspectivele de dezvoltare, organizarea administrative si contabila, politicile contabile ale
intreprinderii)
b)
Riscuri legate de natura operatiilor tratate: date repetitive, date punctuale, date exceptionale.
c)
Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
d)
Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor, a intinderii si datei
interventiilor antreneaza in
mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult. Riscul de audit consta in faptul
ca erori semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindu-le, formuleaza o opinie eronata. El trebuie
insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile
financiare si sa limiteze astfel riscul de aaudit la un nivel minim acceptabil.
Riscul de audit se divide in 3 componente:
- riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative,
isolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insufficient.
- riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau
impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita , nici descoperita si corectata prin sistemul
contabil si de control intern utilizate.
- riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in
soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
3. Ce sunt domeniile, sistemele si conturile semnificative?
Este semnificativ orice element ( grup de elemente) care este susceptibil s aaiba o influenta asupra situatiilor financiare si a
utilizatorilor acestora ( actionari, creditori, investitori)
Domeniile semnificative pot fi clasate in sisteme semnificative si conturi semnificative.
Prin sistem semnificativ, de regula, se intelege orice sistem existent in entitate care asigura inregistrarea si transcrierea
operatiilor repetitive, cand valoarea cumulate a acestora este ea insasi semnificativa in raport cu situatiile financiare. Sistemele
semnificative commune tuturor intreprinderilor sunt cele privind: cumparari-furnizori, vanzari-clienti, plati personal, trezorerie,
productie-stocuri.
Conturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din situatiile financiare sau cele care
prin natural or ar putea reprezenta o parte importanta din acestea si care pot ascunde erori ori inexactitati semnificative a caror
importanta relative e direct legata de regularitatea contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare.
4. Cum explicati rolul si obiectul auditului statutar?
O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit careia
situatiile financiare au fost
stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie,
auditorul va folosi formula dau o imagine fidela sau prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative care sunt
expresii echivalente.
Opinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicata, dar nu absoluta.
5. Definiti auditul in general si enumerati elementele principale ale definitiei (5 elemente).
Definitie: Auditul in general reprezinta examinarea profesionala a unei informatii efectuata de un specialist competent si
independent in vederea
emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard, norma sau reglementare.
Elemente principale:
- examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie o informatie
- examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent

scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate

examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma
legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.

6. Definiti auditul financiar

Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter de control, inspectie,
revizie, studiu sau cercetare,
efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei
auditului in general sunt indeplinite.
Elemente principale:
- examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila
- examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz un profesionist contabil
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma
legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.
7. Definiti auditul statutar si enumerati principalele elemente ale definitiei.
Definitie: Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor
financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei
financiare, deci patrimoniul, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de entitate prin
raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.
Elemente principale:
- examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
- obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu
- examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent
- scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse in standardele nationale si
internationale de audit
.
8.Definiti si explicati auditul intern si controlul intern.
Auditul intern este un compartiment din cadrul unei ntreprinderi care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte
din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern se
poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit, alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale
acelei entiti.
Sistemul de control intern reprezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n
vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia.
Controlul intern al unei entiti se refer la totalitatea procedurilor i la realizarea lui particip ntreg personalul
entitii respective.
Auditul intern al unei entiti se refer la controlul existenei i aplicrii procedurilor din entitatea respectiv.
9. Enumerai i explicai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern.
1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n timp de auditorul
intern face parte din personalul ntreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar auditorul intern
lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei financiare, precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern apreciaz bunul mers al procedurilor de control
intern i recomand aciunile necesare pentru mbuntirea acestora.
4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor financiare, n
sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funciile ntreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se presupune c are
legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud.
6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate permanent.
8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde), n timp ce auditorii interni au o
metod de lucru specific.
10.. Imaginea fidela in auditul statutar
Imaginea fidela in auditul statutar este strans legata de 2 calitati ale contabilitatii: regularitatea si sinceritatea.
Regularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor prevazute in referentialul
contabil adoptat.
Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de referentialul contabil adoptat.

Situatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc 6 criterii de calitate:

- criteriul exhaustivitatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost inregistrate in
contabilitate,
- criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi sustinute cu inscrisuri sincer
intocmite,
- criteriul perioadei corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile se refera la perioadele corespunzatoare, cu
respectarea principiului independentei exercitiilor,
- criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele, datoriile, veniturile, cheltuielile, tranzactiile si operatiile sunt
aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea regulilor de evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat.
- criteriul imputarii corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare, cu
respectarea regulilor de recunoastere
criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in balante si din balante in situatiile financiare, pe componentele
prevazute in referentialul contabil.
11. Independenta auditorului
Componentele independenei sunt:
Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care nlesnete
obinerea unei opinii
neafectate de influene care pot compromite raionamentul profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu
integritate, obiectivitate i pruden profesional;
Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi
att de semnificative
nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere
necesare), ar putea ajunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau
grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional trebuie s fie
izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din
punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod
firesc c sunt inacceptabile.
12. Metodologia auditului statutar
O misiune de audit statutar, in primul an de activitate, presupune 3 faze si 10 etape de lucru.
Faza
Etapa
Faza I
1. Acceptarea mandatului si contractarea
lucrarilor de audit
2. Orientarea si planificarea auditului
Faza II
3. Evaluarea controlului intern al entitatii
4. Controlul conturilor
5. Examenul de ansamblu al situatiilor financiare
Faza III
6. Evenimente posterioare inchiderii exercitiului
7. Utilizarea lucrarilor altor specialisti
8. Alte lucrari necasare inchiderii
9. Raportarea
10. Documentarea lucrarilor ( memoria misiunii)
1. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor :
- cunoasterea generala a intreprinderii viitor client: identificarea riscurilor misiunii, se realizeaza din surse externe:
ORC, MF, Reviste, mass-media
- examenul de independenta
- examenul de competenta
- examenul sumar analitic
- se elaboreaza fisa de acceptare a clientului care trebuie validata de ierarhia superioara
- contractarea lucrarii: exista 2 forme ale contractului: contract de prestari servicii de audit si scrisoare de misiune ( de
angajament)
2. Orientarea si planificarea cuprinde:
- examenul in detaliu al situatiilor financiare ale firmei
- scopul este depistarea eventualelor riscuri
- identificarea domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative din contabilitatea firmei
Semnificativ in audit insemneaza tot ce poate conduce la prezentari eronate in situatiile financiare si tot ce poate conduce la
prejudicii pt firma sau pt terti.
Domeniile semnificative sunt de regula activitatile cu caracter repetitiv ( ex.: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumpararifurnizori, productie-stocuri, plati de personal etc)
Conturile semnificative sunt conturile care, prin natura lor, sunt purtatoare de erori ( ex.: conturile rectificative, de
regularizare, precum si conturile cu solduri mici, dar cu tranzactii importante: conturi productie, sau conturile cu denumiri3

improprii sau solduri anormale- conturi de trezorerie cu solduri negative, clienti cu solduri creditoare-care pot ascunde
tranzactii nedeclarate, conturile de estimari contabile- amortizari, provizioane)
- determinarea pragului de semnificatie al misiunii
Pragul de semnificatie reprezinta acea masura, acel nivel, peste care auditorul considera ca orice eroare, orice inexactitate
sau orice omisiune este de natura a influenta negativ deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.
Rolul pragului de semnificatie:
- orientarea mai buna si planificarea misiunii
- evitarea lucrarilor inutile
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
- definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul misiunii sa aprecieze cat mai bine
sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa
aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a
emite o opinie fara rezerve.
- elaborarea planului de audit- cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pentru realizarea
acestora. Planul de audit se defalca in programe de lucru pentru fiecare membru al echipei.
3. Evaluarea controlului intern: 2 etape
- etapa preliminara cand auditorul foloseste tehnici precum testele de conformitate, interviul, observatia, studiul functiilor
incompatibile din ntreprindere.
- evaluarea finala- auditorul trebuie sa concluzioneze daca sistemul de control intern cuprinde toate functiile si
compartimentele intreprinderii si el functioneaza, caz in care el considera ca este putin probabil ca erori semnificative sa se
strecoare in situatiile financiare. In acest caz, el revizuieste planul de audit, elaborand un plan de audit restrans.
Daca concluzioneaza ca sistemul de control intern lipseste sau prezinta lacune grave, auditorul va revizui planul de audit,
elaborand un plan de audit extins.
4. Controlul conturilor are drept scop determinarea elementelor probante, adica acele inscrisuri, fapte, pe baza carora
urmeaza sa-si fondeze opinia de audit
Pentru obtinerea elementelor probante, principalele tehnici de audit sunt:
- pentru auditul activelor, inspectia fizica si observatia consta in participarea la inventariere a auditorului, iar
neparticiparea la inventariere il obliga pe acesta sa emita alt tip de opinie decat opinia curata
13. Utilizarea lucrarilor altor specialisti: Din ratiuni de etica sau de competenta, auditorul este obligat sa recurga la lucrarile
altor specialisti ( de ex. lucrarile altor auditori, lucrarile auditorului intern, lucrarile unor experti in IT, evaluari, avocati
etc)
In toate cazurile, raspunderea o poarta exclusiv auditorul.
14. Raportul de audit are un dublu rol:
- instrument de comunicare a auditorului cu utilizatorii situatiilor financiare
- instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate
- instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate
Raportul de audit este standardizat ( ISA 700-799) si are 7 elemente de baza:
- titlul: raportul auditorului independent, pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane.
- destinatarul: Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere. Raportul de audit trebuie sa fie adresat
destinatarului corespunzator, in
functie de circumstantele care caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit, raportul se adreseaza fie
actionarilor, fie consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii financiare au fost auditate.
- paragraful introductiv: identificarea responsabilitatilor conducerii si auditorului ( responsabilitatea asupra intocmirii
situatiilor financiare
revine conducerii; responsabilitatea auditorului este aceea de a exprima o opinie asupra acelor situatii financiare) si
identificarea situatiilor financiare auditate, data si perioada la care se refera.
- paragraful privind intinderea misiunii de audit: normele de audit aplicabile, o garantie ca in situatiile financiare nu
sunt erori semnificative, o
declaratie ca in audit au fost puse in lucru cele mai potrivite tehnici si proceduri si o mentiune ca auditul se bazeaza pe sondaje,
faptul ca auditul a fost planificat astfel incat sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii
semnificative.
- paragraful opiniei:
Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela
pozitiei, situatiei financiare
si rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative), in accord cu referintele contabile si,
daca este cazul, daca ele sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt:
- dau o imagine fidela sau
- prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative
Aceste doua formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind
situatiile financiare.
In scopul de a-l aviza pe cititor asupra contextului in care notiunea de fidelitate este exprimata, opinia auditorului va
preciza referinta in raport cu care situatiile financiare sunt stabilite, utilizand termini ca: in conformitate cu IAS/OMFP
3055.

Opinia in audit poate fi de 4 tipuri:

opinia fara rezerve ( curata) , se emite atunci cand auditorul nu are constatari cu impact semnificativ sau a avut astfel
de constatari, dar intreprinderea a rectificat situatiile financiare.
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii se emite atunci cand auditorul are unele constatari, care desi nu au
un impact semnificativ, el considera ca e bine sa fie cunoscute de utilizatorii situatiilor financiare

Opinia cu rezerve se emite atunci cand auditorul are constatari cu impact semnificativ, intreprinderea refuzand
rectificarea situatiilor financiare, precum si atunci cand nu a participat la inventariere si nici nu s-a convins, prin metode
alternative de control, de certitudinea stocurilor inscrise in bilant.

Opinia defavorabila se emite atunci cand auditorul are mai multe constatari cu impact semnificativ, dar unele din
acestea au la baza dezacorduri grave cu privire la aplicarea principiilor contabile.

Imposibilitatea emiterii unei opinii are loc atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa puna in lucru
tehnicile si procedurile pe care le-a considerat necesare.
- semnatura personala sau personala si sociala a auditorului
- data raportului: raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel
informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si
tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pana la aceasta data. Intrucat responsabilitatea auditorului consta
in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare si prezentate de conducerea entitatii, raportul sau nu trebuie sa
poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost inchise si aprobate.

14. Normele de referinta in audit.

In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme d
eaudit.
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula,
organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza
si utilizeaza situatiile financiare.
Normele contabile cuprind:
- standarde internationale de raportare financiara (IAS/IFRS)
- standarde sau norme contabile nationale ( OMFP 3055/2009, OMFP 1917/2005 etc)
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.
Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pt calificarea
muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale privind
Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
Standardele Internationale pt Misiuni Conexe ( ISRS).
- Norme nationale emise de un organism professional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene;
ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in 3 categorii, acoperind intreaga activitate a audditorului:
- norme profesionale de lucru
- norme de raportare
- norme generale de comportament.
15. Proceduri (diligente) Capitaluri proprii
- Precizai forma juridic a societii, numrul de aciuni sau pri sociale, structura cap social, structura acionariatului.
Asigurai-v c
toate aciunile sau prile soc au acelai regim juridic sau unele din ele prevd dividende majorate, prioritare, fr drept de vot
sau cu drept de vot dublu.
- Pentru societile pe aciuni precizai dac capitalul social subscris a fost n ntregime eliberat (vrsat). Dac nu a fost
dect parial vrsat, verificai respectarea dispoziiilor legale i consecinele asupra vrsrii dividendelor.
- Evaluai dac suma capitalurilor proprii este inferioar cotei de 50% din capitalul social; Dac da, obinei hotrrea
AGE prin care s-a hotrt continuarea activitii de exploatare.
- Luai copii ale documentelor juridice ale exerciiului: procese verbale ale reuniunilor organelor de conducere (consilii
de supraveghere, comitetul
de direcie, consiliul de administraie). Analizai-le i reinei faptele sau deciziile care au avut sau vor avea o infuen
semnificativ asupra viitorului societii sau care permit o mai bun nelegere a evoluiei activitii n cursul exerciiului
auditat. Pt orice informaie semnificativ analizai tratamentul contabil;cel mai adesea aceast analiz a documentelor
menionate contribuie la identificarea de provizioane pt riscuri i cheltuieli omise n bilanul auditat.
- Luai copii ale proceselor verbale ale AGO sau AGE. Analizai modul de statuare asupra repartizrii rezultatului
contabil la sfritul exerciiului precedent: distribuirea de dividende, punerea n rezerve etc.
- Verificai dac rezerva legal la sfritul exerciiului precedent a fost deja constituit conform normelor legale i
statutare.
- Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele legale.
- Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele statutare.

Dac n cursul exerciiului au avut loc majorri, micorri de capital, verificai dac exist rapoarte independente
asupra acestor operaii (cenzori, experi contabili, auditori, etc.).
Dac n cursul exerciiului au avut loc operaiuni de fuziune, divizare, asocieri cu pri ale ntreprinderii, referii-v la
respectarea textelor legale care reglementeaz astfel de operaiuni.

16. Proceduri (diligente) Clieni i venituri din exploatare

- Stabilii un tablou de sintez, din care s rezulte evoluia, n timpul exerciiului, a conturilor de activ i de pasiv privind
clienii: creane n activ, avansuri primite n pasiv, venituri constatate n avans n pasiv; confruntai soldurile cu sumele
din bilan; asigurai-v c n bilan nu s-au fcut compensri ntre soldurile debitoare i creditoare.
- Verificai dac societatea nregistreaz distinct clienii, n funcie de regimul de TVA (ceea ce va facilita controlul
TVA).
- Obinei o balan analitic a clienilor la nchiderea exerciiului i comparai-o cu sumele din balana general i cele
din bilan.
- Identificai clienii cu solduri creditoare; normal, ele reprezint avansuri primite sau sume pltite peste cele normale;
asigurai-v c nu este vorba de contabilizarea unor ncasri (clasa 5 la clasa 4) fr nregistrarea cifrei de afaceri
corespunztoare (clasa 4 la clasa 7).
- Circularizai soldurile clienilor
- Obinei o balan analitic a clienilor la data nchiderii i grupai clienii pe vechime; selecionai creanele cele mai
vechi i cu sumele cele mai
importante; verificai care din acetia au fost ncasai pn la data cnd efectuai auditul, studiind fie creditrile contului clieni,
fie extrasele de banc sau conturile de trezorerie.
- Studiai principiile avute n vedere pentru trecerea unei creane n categoria celor care trebuie provizionate: calculul
unui provizion rezult dintr-o reglementare sau dintr-o analiz specific fiecrui client n parte; apreciai respectarea
principiilor prudenei i permanenei metodelor
- Obinei un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere i comparai-l cu cel din exerciiul anterior; asigurai-v
c o crean nu a fcut obiectul unui dublu calcul de provizionat.
- Verificai ca creanele luate n calculul provizioanelor s fie fr TVA.
- Pentru creanele depreciate la nchiderea exerciiului, asigurai-v c, iniial, au fost nregistrate n conturile de venituri
(i n venituri anticipate); n caz contrar, contul de rezultate va fi de dou ori micorat prin provizioane.
- Concluzionai n ce privete caracterul justificat al provizioanelor pentru depreciere i n ce privete valoarea net
contabil a creanelor.
17. Proceduri (diligente) imobilizari corporale si necorporale:
- Pentru fiecare cont de imobilizri se disting valorile brute, amortizarea acumulat, eventualele provizioane pentru
depreciere i valorile nete contabile i se elaboreaz un tablou, care s scoat n eviden variaiile exerciiului.
- Verificai soldurile de deschidere i de nchidere cu cele din bilan i confruntai amortizarea nregistrat pe conturi cu
creterea amortizrilor evideniat n bilan.
- Apreciai ponderea activului net imobilizat n totalul activului bilanier i n totalul capitalurilor proprii ale
ntreprinderii.
- Analizai vrsta medie a echipamentelor ntreprinderii i consecinele asupra structurii financiare a ntreprinderii.
- Identificai achiziiile exerciiului
- Verificai dac contabilizarea s-a fcut efectiv la data recepiei.
- Verificai facturile furnizorilor, pentru a v asigura c ntreprinderea este proprietara activului cumprat, c valoarea
achiziiei a fost bine determinat.
- Identificai imobilizrile produse de ntreprindere (ea nsi).
- Controlai soldul contului Producie imobilizat
- Asigurai-v c cheltuielile care conduc la creterea valorii sau a duratei de via a activului imobilizat, au fost
nregistrate n activ.
- Verificai i asigurai-v c cheltuielile de ntreinere, a cror finalitate este s conserve bunul n starea n care se afl,
sunt contabilizate n cheltuielile perioadei.
- Verificai i asigurai-v c cheltuielile de reparaii, avnd ca scop meninerea bunului n stare de utilizare, sunt
contabilizate n cheltuielile exerciiului.
- Verificai modul de calcul i de contabilizare a amortizrii.
- Identificai ieirile de imobilizri corporale i necorporale ale exerciiului: prin vnzare sau prin casare.

18. Proceduri (diligente) Datorii i cheltuieli de exploatare

- Identificnd ansamblul creanelor i datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaz n activul i pasivul
bilanului; facei un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exerciiu la altul; verificai concordana
soldurilor cu cele din balana general;
- Asigurndu-v c prezentarea n bilan a soldurilor de furnizori nu se face compensnd solduri debitoare i creditoare;

Verificnd dac sunt nregistrate n conturi distincte operaiile care se refer la furnizorii din exploatare, furnizorii de
imobilizri i la eventuale
reineri n contul garaniilor; atenie mare se d furnizorilor din exploatare, deoarece orice ajustri aduse acestor conturi au
un impact direct asupra rezultatului contabil, pe cnd cele asupra conturilor de furnizori pentru imobilizri influeneaz
numai modul de prezentare n bilan i masele contabile i finaniare;
- Confruntnd soldurile conturilor de furnizori din balana general cu balana analitic a conturilor de furnizori; pot s
apar diferene datorate
faptului c anumite operaii referitoare la furnizori au fost nregistrate n jurnalul de operaiuni diverse i trebuie vzute
motivele;
- Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile debitoare ale unor furnizori; acestea pot apare, de
regul, ca urmare a ncasrii
unor avansuri sau plii unor sume mai mari dect cele datorate; selecionai principalele solduri debitoare i analizai
originea acestora; asigurai-v c acestea nu se datoreaz unei erori de contabilizare, plat unor tranzacii neefectuate;
- Preciznd dac ntreprinderea dispune de programe informatice pentru cumprri i plata furnizorilor.
- Selecionai principalele solduri de furnizori la data nchiderii i verificai preluarea lor corect n exerciiul urmtor;
- Verificai primele pli din exerciiul urmtor i asigurai-v c ele corespund datoriilor reflectate n bilan;
- Identificai i analizai conturile furnizori-garanii reinute; verificai dac nu sunt reineri n contul garaniei care nu
au fost eliberate la cererea furnizorilor, dei trebuiau eliberate, i care constituie de fapt profituri latente.
- Verificai jurnalul de cumprri al ultimei luni din exerciiu i al primei luni a exerciiului urmtor, selectai cteva
cheltuieli contabilizate i confruntai facturile cu celelalte documente de livrare (bonuri de lucru, bonuri de recepie,
avize de expediie, scrisori de trsur, contracte etc.) pentru a vedea dac se refer la exerciiul auditat sau nu;
- Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de
furnizori; pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului: cheltuieli nenregistrate (facturi de primit, de exemplu);
19. Proceduri (diligente) Imobilizri financiare
- Obinei o situaie nominal a mprumuturilor acordate personalului i confruntai suma total cu cele nscrise n bilan.
- Stabilii un tablou de micri ale mprumuturilor n timpul exerciiului, verificai soldurile la deschidere, analizai noile
mprumuturi acordate n timpul exerciiului, a rambursrilor i soldurile la sfritul exerciiului.
- Controlai, prin sondaj, corecta reflectare n contabilitate a clauzelor din contractele de mprumut
- Controlai corecta contabilizare a dobnzilor.
- Pentru fiecare societate n participaie, analizai situaia financiar de ansamblu: situaia capitalurilor proprii, rezultatul
exerciiului, evoluia cifrei de afaceri; pentru societile cu dificulti, analiza este mult mai profund.
- Identificai noile achiziii ale exerciiului; pentru fiecare achiziie, obinei documentele juridice care valideaz
transferul de proprietate i asigurai-v c ele au fost nregistrate n contabilitate la data transferului de proprietate.
- Identificai societile n participaie susceptibile s distribuie dividende.
- Analizai regimul fiscal al dividendelor primite.
- Asigurai-v c societatea nu a comis erori n contabilizarea avansurilor din dividende acordate n cursul exerciiului;
verificai temeinicia juridic a acestor avansuri i asigurai-v c aceste avansuri nu sunt nregistrate n rezultatul
exerciiului.
- Identificai ieirile de titluri de participare n cursul exerciiului.
20. Proceduri (diligente) Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
- Verificai dac cifrele reportate n conturile de provizioane sunt cele din conturile aprobate AGA pentru anul precedent,
att ca sum ct i ca post (cont)
- Stabilii un tablou al micrilor;
- Obinei explicaii pentru orice micare semnificativ
- Confruntai micrile din bilan cu cele din contul de profit i pierdere
- Verificai dac principiile i politicile contabile utilizate de ntreprindere sunt conforme principiilor general admise i
nu au fost schimbate fa de exerciiul precedent;
- Dac exist schimbri, verificai regularitatea acestora, i dac au fost corect i complet prezentate n anexe i n
raportul general.
- Verificai modul de calcul;
- Verificai tratamentul fiscal al provizioanelor
- Obinei declaraii scrise ale conducerii privind evaluarea, realitatea i exhaustivitatea provizioanelor pentru riscuri i
cheltuieli
- Identificai litigiile care prezint riscuri de cheltuieli pentru ntreprindere cu caracter probabil de a se produce;
- Comparai provizioanele contabilizate cu cele presupuse de eventualitatea producerii riscurilor.
21. Proceduri (diligente) Trezoreria
- Stabilii un tablou comparativ al evoluiei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor bancare nscrise n balana
general, separai soldurile pozitive de cele negative i verificai dac la prezenterea n bilan s-a respectat principiul
necompensrii soldurilor;
- Verificai dac soldurile la nchidere au fost corect preluate la deschiderea exerciiului urmtor;

Studiai lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze micri n aceste conturi: funcii, poziie
ierarhic, incompatibiliti;
Identificai conturile fr micare i verificai justeea prelurii soldurilor;
Confruntai soldurile cu extrasele de cont bancare de la data chiderii i cu cele de la deschidere, stabilii diferenele i
explicaiile acestora:
Circularizai la bnci i confruntai soldurile primite cu cele din extensie i din contabilitate;
Controlai conversia la data nchiderii soldurilor n devize
Studiai natura tranzaciilor prin cas;
Dac soldurile sunt mari i estimaic procedurile interne sunt insuficiente, procedai la verificarea fizic a soldului de
cas la data auditului;
Studiai, n timp, soldurile casei i asigurai-v c nu sunt solduri creditoare;
Pentru casa n devize, asigurai-v de corectitudinea aplicrii conversiei la data nchiderii.

22. Proceduri (diligente) Stocuri

- Identificai diferitele categorii de stocuri n funcie de activitatea ntreprinderii: mrfuri, materii prime, n curs de
fabricaie, produse finite.
Asigurai-v c societatea a respectat distincia ce trebuie fcut ntre stocuri i imobilizri pe de o parte, i ntre stocuri i
cheltuielile constatate n avans, pe de alt parte.
- Identificai cazurile de stocuri existente fizic n ntreprindere dar care nu i aparin.
- Analizai unitile de msur reinute de ntreprindere pentru inventariere: greutate, cantitate, lungime, etc.; dac
acestea sunt conforme naturii fizice a produciei n stoc
- Analizai derularea practic a msurrii efectuate la inventarul fizic sub aspectele urmtoare:
componena echipei de numrare, msurare;
exhaustivitate; toate produsele n stoc au fcut obiectul numrrii, msurrii?
cum sunt identificate articolele deja msurate (numrate);
exist o procedur de msurare (numrare) dubl?
calitatea instrumentelor folosite pentru msurare, numrare;
persoanele implicate n inventariere au cunotine suficiente despre produsele n stoc? Exist riscul
confundrii?
- Analizai procedurile de colectare a listelor de inventariere; procedura folosit asigur prevenirea riscului ca anumite
liste de inventariere s nu fie centralizate?
- Dac ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului permanent, obinei stocul teoretic (scriptic) existent la finele
exerciiului, pentru stocurile cu valori mai importante i comparai-l cu cel obinut prin inventariere fizic.
- Dac ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent comparaia se face ntre stocul obinut la inventarul fizic
i cel obinut pe baza stocului de la inventarul fizic de la nchiderea exerciiului precedent i a rulajelor de intrri i
ieiri din cursul exerciiului auditat .
(Si + I E = Sf).
- n cursul vizitei la locurile de depozitare, identificai stocurile depreciate sau fr micare.
- Concluzionai n legtur cu calitatea inventarului fizic al stocurilor
- Asigurai-v c stocurile care sunt pe teren dar nu aparin ntreprinderii nu au fost cuprinse n soldul de la sfritul
exerciiului, iar cele care se afl la teri au fost cuprinse
- Elaborai un tablou al evoluiei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un exerciiu la altul.
-