Rspunderea solidar

Tratnd despre categoriile de persoane care rspund solidar cu debitorul, Codul de procedur
fiscal are n vedere, n art. 27 alin. (1):
a) asociaii din asocierile fr personalitate juridic, inclusiv membrii ntreprinderilor
familiale, pentru obligaiile fiscale datorate de acestea, alturi de reprezentanii legali care, cu
rea-credin, au determinat nedeclararea i/sau neachitarea obligaiilor fiscale la scaden.
Reprezentanii legali ai persoanelor fizice i juridice, precum i ai asocierilor fr personalitate
juridic sunt obligai s ndeplineasc obligaiile fiscale ale persoanelor reprezentate, n numele
i din averea acestora. n cazul n care, din orice motiv, obligaiile fiscale ale asocierilor fr
personalitate juridic nu sunt achitate, asociaii rspund solidar pentru ndeplinirea acestora.
Instruciunile privind aplicarea procedurii de angajare a rspunderii solidare, aprobate prin
OPANAF nr. 127/2014 prevd c organul fiscal cu competene n executarea silit a debitorului
principal va avea n vedere urmtoarele: evaluarea datelor deinute de ctre organul fiscal cu
competene n executarea silit a debitorului principal cu privire la debitorul urmrit; situaia
fiscal a debitorului; comportamentul fiscal al debitorului; identificarea asociailor din asocierile
fr personalitate juridic, inclusiv membrii ntreprinderilor familiale asupra crora urmeaz s
se atrag rspunderea solidar, motivat de faptul c au determinat, cu rea-credin, nedeclararea
i/sau neachitarea obligaiilor fiscale la scaden; orice alte documente pe care le deine pentru
stabilirea situaiei de fapt.
b) terii poprii, n situaiile prevzute n Codul de procedur fiscal, n limita sumelor sustrase
indisponibilizrii. De reinut c, dup nfiinarea popririi, terul poprit este obligat: s plteasc,
de ndat sau dup data la care creana devine exigibil, organului fiscal, suma reinut i
cuvenit, n contul indicat de organul de executare; s indisponibilizeze bunurile mobile
necorporale poprite, ntiinnd despre aceasta organul de executare. n cazul n care sumele
datorate debitorului sunt poprite de mai muli creditori, terul poprit i va anuna n scris despre
aceasta pe creditori i va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferin.
Instruciunile citate prevd c, n scopul angajrii rspunderii solidare, organul fiscal cu
competene n executarea silit a debitorului principal urmrete: identificarea terilor
poprii asupra crora urmeaz s se atrag rspunderea solidar; verificarea concordanei dintre
datele din evidena contabil a debitorului cu privire la sumele datorate de ctre clienii
nencasai i datele din evidena contabil a terilor poprii referitoare la aceste sume; n situaia
n care terul poprit este o societate comercial, se vor analiza datele din declaraiile informative
depuse la organul fiscal de ctre debitor i terii poprii, cu privire la clienii i furnizorii acestora;
n situaia n care terul poprit este o instituie de credit, organul fiscal cu competene n
executarea silit a debitorului principal are n vedere rulajele i/sau soldurile conturilor deschise
de ctre debitor la aceasta; orice alte documente pe care le deine pentru stabilirea situaiei de
fapt.
c) reprezentantul legal al contribuabilului care, cu rea-credin, declar bncii c nu deine
alte disponibiliti bneti. Organul fiscal cu competene n executarea silit a debitorului

principal: analizeaz declaraia reprezentantului legal al contribuabilului care a declarat bncii,

c nu deine alte disponibiliti bneti; verific documentelor contabile ale debitorului, respectiv
registrul de cas i orice alte documente justificative din care, potrivit legii, rezult drepturile
salariale pe care angajatorul le are de pltit angajailor si la data depunerii declaraiei, precum i
sumele existente la acel moment n contul de cas al debitorului; are n vedere orice alte
documente pe care le deine pentru stabilirea situaiei de fapt.
Rspunderea solidar pentru obligaii de plat restante ale debitorului declarat insolvabil
Rspund solidar cu debitorul:

persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarrii insolvabilitii, cu reacredin, au dobndit n orice mod active de la debitorii care i-au provocat astfel
insolvabilitatea. Organul fiscal are n vedere: identificarea persoanelor fizice sau juridice
care au dobndit n orice mod active de la debitorul declarat insolvabil (vnzarecumprare, cesiune de crean comercial, donaie, schimb sau orice alt mod de transfer
al dreptului de proprietate) anterior datei declarrii insolvabilitii; stabilirea persoanelor
fizice sau juridice care, cu reacredin, au dobndit active de la debitorul declarat
insolvabil anterior datei declarrii insolvabilitii; constatarea faptului c ntre starea de
insolvabilitate i transferul dreptului de proprietate asupra activelor exist o legtur de
cauzalitate; orice alte documente pe care le deine pentru stabilirea situaiei de fapt.

administratorii, asociaii, acionarii i orice alte persoane care au provocat

insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin nstrinarea sau ascunderea, cu
rea-credin, sub orice form, a activelor debitorului. Organul fiscal: identific
persoanele care dein sau au deinut calitatea de administrator, asociat, acionar sau alt
calitate n cadrul persoanei juridice debitoare, precum i alte persoane cum ar fi
administratorul-sechestru, custodele ori alte persoane care deineau cu orice titlu bunurile
mobile/imobile proprietatea debitorului declarat insolvabil;constat c persoanele
respective au realizat, cu rea-credin, nstrinarea ori ascunderea sub orice form a
bunurilor mobile i/sau imobile proprietate a debitorului, att n fapt prin schimbarea
locului bunului astfel nct acesta s nu mai poat fi supus executrii silite, ct i n
evidenele contabile ale debitorului declarat insolvabil; constat c ntre starea de
insolvabilitate i nstrinarea ori ascunderea bunurilor exist o legtur de cauzalitate. n
scopul legturii de cauzalitate, ntre starea de insolvabilitate i actele sau faptele care au
generat-o (dobndire, nstrinare sau ascundere) organul fiscal cu competene n
executarea silit a debitorului principal va analiza situaia n timp a activelor proprietatea
debitorului, precum i orice aspecte legate de activitatea debitorului, relevante pentru
acest scop; constat c nstrinarea bunurilor mobile i/sau imobile a fost realizat direct
sau indirect ori mijlocit/facilitat de persoanele care vor fi declarate responsabile i care
au acionat cu rea-credin, provocnd astfel insolvabilitatea persoanei juridice debitoare;
analizeaz documente relevante (acte de nstrinare a bunurilor mobile i/sau imobile
proprietatea persoanei juridice debitoare, contracte de vnzare-cumprare, contracte de
donaie, contracte de schimb, acte de dare n plat, actele de asociaiune n participaiune,
actele privind aportul n natur la capitalul social al altei persoane juridice, actele privind
cesiuni de crean etc.);

administratorii care, n perioada exercitrii mandatului, cu rea-credin, nu i-au

ndeplinit obligaia legal de a cere instanei competente deschiderea procedurii
insolvenei, pentru obligaiile fiscale aferente perioadei respective i rmase
neachitate la data declarrii strii de insolvabilitate. Organul fiscal: verific
documente cu privire la posibilitatea solicitrii administratorilor a deschiderii procedurii
insolvenei, potrivit legii, pe perioada cuprins ntre data nregistrrii obligaiilor fiscale
restante i data declarrii procedurii de insolvabilitate; identific persoanele care au
deinut calitatea de administrator i care, n perioada exercitrii mandatului, nu i-au
ndeplinit obligaia legal de a cere instanei competente deschiderea procedurii
insolvenei, pentru obligaiile fiscale aferente perioadei respective i rmase neachitate la
data declarrii strii de insolvabilitate.

administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credin, au determinat

nedeclararea i/sau neachitarea la scaden a obligaiilor fiscale. n situaia n care
constat c debitorul principal nu i-a achitat obligaiile fiscale ce au fost stabilite n baza
unui raport de inspecie fiscal, organul fiscal: analizizaz raportul de inspecie fiscal
prin care s-a constatat nedeclararea obligaiilor fiscale la scaden ale debitorului declarat
insolvabil de ctre administratorii sau orice persoane care au acionat cu rea-credin;
analizeaz evidena analitic pe pltitor din care s rezulte c obligaiile fiscale cuprinse
n raportul de inspecie fiscal nu au fost achitate de ctre debitor n termenul prevzut de
lege i/sau c debitorul, declarat insolvabil, nu i-a achitat la scaden obligaiile fiscale
pe care le-a declarat; verific documentele contabile ale debitorului, respectiv registrul de
cas, extrasele de cont i orice alte documente justificative din care, potrivit legii, rezult
sumele existente n contul de cas i banc de care a dispus debitorul la data scadenei
obligaiilor fiscale; identific administratorii sau alte persoane care, cu rea-credin, au
determinat nedeclararea i/sau neachitarea la scaden a obligaiilor fiscale;

administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credin, au determinat

restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fr
ca acestea s fie cuvenite debitorului. Organul fiscal cu competene n executarea silit
a debitorului principal analizeaz raportul de inspecie fiscal, prin care s-a constatat c
au fost restituite sau rambursate sume de bani de la bugetul general consolidat fr ca
acestea s fie cuvenite debitorului i identific administratorii sau alte persoane care, cu
rea credin, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul
general consolidat fr ca acestea s fie cuvenite debitorului.

ATENIE! Persoana juridic rspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil n condiiile

Codului de procedur fiscal sau declarat insolvent dac, direct ori indirect, controleaz, este
controlat sau se afl sub control comun cu debitorul i dac este ndeplinit cel puin una
dintre urmtoarele condiii:
a) dobndete, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar
valoarea contabil a acestor active reprezint cel puin jumtate din valoarea contabil a tuturor
activelor corporale ale dobnditorului;

b) are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienii i/sau cu furnizorii, alii dect cei
de utiliti, care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul n proporie de cel puin
jumtate din totalul valoric al tranzaciilor;
c) are sau a avut raporturi de munc sau civile de prestri de servicii cu cel puin jumtate dintre
angajaii sau prestatorii de servicii ai debitorului.

REFERAT

Codul de procedura fiscala: Termene

Stagiar an I - EC

Organizarea, conceperea i funcionarea fiscalitii conduce la mutaii n viaa social,

economic i politic. Din aceast cauz, fiscalitatea trebuie analizat nu numai din perspectiv
static, ci i dinamic. Prin utilizarea sa ca instrument al deciziilor politice, fiscalitatea este n
acelai timp generatoare i rod al politicii fiscale, ntruct face s funcioneze diferite tehnici i
mecanisme de prelevare a impozitelor i taxelor n scopuri politice, economice i/sau
sociale.Abordarea fiscalitii este important i necesar, ntruct, din modul n care este
construit i funcioneaz aceasta, se pot desprinde concluzii preioase referitoare la presiunea
fiscal, la politica fiscal, precum i la eficiena cu care puterea public se implic n viaa
economic i social a unei societi.Fiscalitatea, urmrete realizarea obiectivelor politicii
economice i sociale a statului, iar atunci cnd devine frn n realizarea obiectivelor propuse,
societatea reacioneaz pentru reform area ntregului sistem i pentru a-l reorienta ctre ceea ce
consider a fi elul su.
O prim definiie a fiscalitatii ar fi : totalitatea impozitelor i taxelor provenite de la persoane
fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice.
FISCALITATEA COMPONENT A VIEII SOCIAL-ECONOMICE A NAIUNII
Desfurarea normal a activitii economico-sociale necesit conducerea de ansamblu a
economiei, coordonarea i sincronizarea proceselor economico-sociale, n condiiile accenturii
complexitii i diversitii acestor procese, a multiplicrii interdependenelor dintre ele.
ntr-o economie de pia, statul este prezent att n viaa politic, ct i n viaa economic i
social, avnd drept rol principal, asigurarea bunurilor i serviciilor publice. Buna desfurare a
activitii, continua dezvoltare a domeniului social-cultural (nvmnt, sntate, cultur, art,
aprare naional, ordine public, etc.), funcionarea normal a administraiei publice,
dezvoltarea activitii din sectorul economic (cercetare tiinific, comunicaie, transporturi, etc.),
implic o cretere i diversificare a nevoilor de finanare ale statului.
Funciile statului de organizare, dezvoltare i conducere a activitii economico-sociale naionale,
nu
pot
fi
ndeplinite
dect
prin
existena
banului
public.
Existena unei organizri de tip statal, utilizarea banilor ca etalon de valoare, formele de realizare
i repartizare a produsului social, au dus la apariia finanelor publice.

Din perspectiva unei concepii moderne, finanele publice sunt definite ca tiina care studiaz
activitatea statului , n calitatea sa de utilizator al unei tehnici speciale aa-zise financiare :
cheltuieli, taxe, impozite, mprumuturi, procedee monetare, buget, etc..
Satisfacerea nevoilor colective ale oricrei societi impune realizarea unor venituri publice, iar
cei ce contribuie la constituirea banului public sunt contribuabilii persoanele fizice i
persoanele juridice de pe teritoriul unei ri, prin intermediul impozitelor i taxelor pe care
acetia le pltesc.
Fiscalitatea este un sistem de legi, regulamente i dispoziii privitoare la stabilirea i perceperea
impozitelor
i
taxelor
care
alctuiesc
venituri
ale
statului.
Fiscalitatea reprezint coloana vertebral a sistemului de politici economice ce leag economia
real de economia nominal.
Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor ,
ansamblul de legi care se refera la acesta si mijloacele care conduc la el.Sistemul fiscal
reprezinta un ansamblu de cerinte si principii referitoare la dimensionarea asezarea si perceperea
impozitelor precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala. Sistemul fiscal
cuprinde trei componente independente:
1. Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite si taxe considerate componente de
baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului asupra
contribuabilului;
2. Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin care se
realizeaza actiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor ;
3. Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in
scopul realizarii obiectivului final , adica urmarirea si perceperea veniturilor bugetare;
Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor
fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se
face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului .
Este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale cat
si de platitor . In legea prin care se instituie un impozit se precizeaza persoanele in sarcina carora
cade plata impozitului materia supusa impunerii , marirea relativa a impozitelor , termenele de
plata , sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si onoreaza obligatiile
fiscale
Taxele reprezinta platile efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de
institutiile publice.
Elementele comune specifice veniturilor bugetare sunt:
a) denumirea veniturilor bugetare
b) subiectul sau platitorul este reprezentat de persoana fizica sau juridica obligata prin lege la
plata unei taxe sau unui impozit
c) destinatarul impozitului este persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv impozitul

d)obiectul impunerii il reprezinta materia supusa adica elementul concret care sta la baza calcului
impozitului.
e) sursa impozitului sau baza de calcul arata din ce anume se plateste impozitul si reprezinta
elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar
f) unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura utilizata pentru exprimarea dimensiunilor
obiectului impozabil
g) cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere .Impozitul poate fi
stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale
h) asieta reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare
subiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil si determinarea impozitului datorat
i) incasarea reprezinta realizarea efectiva a acestuia. Metodele de incasare a veniturilor bugetare
sunt urmatoarele:
- metoda platii directe utilizate pentru veniturile provenite de la persoane juridice
- metoda retinerii si varsarii folosita in cazul veniturilor impozabile realizate de persoane
fizice
- metoda aplicarii de timbre fiscale
j) termenul de plata adica data pana la care impozitul trebuie achitat statului.Neachitarea
impozitului pana la data stabilita atrage dupa sine obligatia contribuabilului la plata majorarilor
de intarziere.
k) inlesnirile,drepturile si obligatiile debitorilor .Inlesnirile prevazute de lege sunt stabilite sub
forma de reduceri sau scutiri si au in vedere anumite situatii de exceptie in functie de politica
fiscala sau sociala .Debitorii au dreptul sa ceara si sa li se admita aplicarea corecta a normelor
legale sau acordarea inlesnirilor legale.Pentru platile efectuate in plus sau fara o baza legala au
dreptul sa accepte compensatiile cu obligatiile viitoare sau sa ceara restituirea lor ;
l) raspunderea platitorului reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridice in cazul abaterilor,
sanctiunile pravazute sunt majorarile de intarziere si amenzile .Platitorii sunt obligati sa puna la
dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de
calcul , declararea obiectului si materiei impozabile, plata in cuantumul si la termenele
prevazute.
Pe langa obiectivul principal al activitatii fiscale, acela de a constitui resursele banesti necesare
activitatii puterii de stat centrale si locale, din legile de impozite si taxe se pot desprinde si alte
obiective, care pot fii grupate astfel:
a) incurajarea anumitor activitati necesare pe plan social printr-un regim fiscal mai atragator si
descurajarea activitatilor daunatoare climatului social sau starii de sanatate, educatie etc.
Impozitele, taxele si alte venituri ale statului impreuna cu resursele si normativele de cheltuieli
pentru institutiile publice se aproba prin lege. Minsterul Finantelor avand ca atributie principala
asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare.
b) protectia sociala a unor categorii defavorizate ale populatiei prin scutiri de anumite impozite:
1. scutiri de impozitul privind:
- ajutoarele ce se acorda din fondul de asigurare sociala si asistenta sociala, in conditiile legii.

- sumele cuvenite urmasilor eroilor martiri ai revolutiei si altor categorii incadrate in Legea nr.
42/1990
2. scutirea de taxe asupra mijloacelor de transport a autoturismelor, motocicletelor si
tricicletelor si tricicluri cu motor care apartin invalizilor si sunt adaptate invaliditatii acestora.
3. reducerea taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale si monumentelor istorice, de
arhitectura si arheologie de catre elevi, studenti si militari in termen.
FUNCTIILE SI ROLUL FISCALITATII
a) In cadrul finantelor publice, fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor publice de resurse
banesti. La formarea acestor fonduri isi aduc contributia:
- regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat
- societatile comerciale cu capital privat sau mixt
- organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ
- institutiile publice si populatia
- persoanele juridice si fizice rezidente in strainatate
Activitatea de constituire a resurselor financiare imbraca diferite forme intre care citam:
- Impozite care reprezinta contributii obligatorii fara un echivalent direct si imediat pentru
platitori.
- Taxele , adica plati care constituie, in principal, contravaloarea unui serviciu prestat.
- Varsaminte din profitul regiilor autonome
- Amenzi pentru fapte contraventionale sau penale
- Penalitati sau majorari pentru neindeplinirea la termen a unor obligatiuni
- Varsaminte din veniturile institutiilor publice
Fondurile publice de resurse banesti sund distribuite integral prin bugetul public national
pentru invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala, aparare nationala,
ordine publica, actiuni economice si alte actiuni.
b) Fiscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor intre menbrii societatii, determinand
atenuarea unor inegalitati cu privire la venituri intre cetateni. Prin stabilirea unor termene de
plata a impozitelor si taxelor, precum si a unor amenzi, penalizari sau majorari de intarziere,
fiscalitatea contribuie la educarea civica a cetatenilor si dezvoltarea responsabilitatii acestora
pentru realizarea obligatiilor obstesti.
c)Rolul de control al activitatii fiscale pentru combaterea faptelor ilicite, concurentei neloiale,
evaziunii fiscale. Organele fiscale si organele specializate cum sunt garda financiara ,
inspectoratele pentru protectia consumatorului etc, constata si intreprind masuri pentru
combaterea activitatii comerciale nelegale.
LEGATURILE FISCALITATII CU ALTE DISCIPLINE
1

Legaturile fiscalitatii cu finantele publice

Fiind o componeneta a finantelor publice, activitatea fiscala se intregreaza in relatiile sociale
de natura economica care privesc repartitia produsului intern brut ce formeaza cadrul
relatiilor financiare. Finantele cuprind relatiile economice care apar in procesul constiturii si
repartizarii fondurilor de resurse banesti publice. Este evident ca activitatea fiscala isi inscrie

preocuparile in sfera de constituire a resurselor financiare publice si nu ramane neinfluentata

de procesul repartizarii fondurilor bugetare pe sectoare si activitati.
2

Legaturile fiscalitatii cu contabilitatea

Sistemul contabil al agentilor economici si planul de conturi general care a fost adoptat cu
data de 1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmarii stabilirea si achitarea obligatiilor
fiscale pe fiecare categorie de impozit sau taxa. Prin urmare in prezent , nu sunt necesare
evidente paralele cu contabilitatea pentru stabilirea relatiilor cu bugetul de statului sau
bugetele locale, fiind necesare doar suporturile de informatii si documentele justificative care
se inregistreaza in conturile sintetice si analitice.De aici rezulta necesitatea unei temeinice
pregatiri a contabililor pentru stapanirea pana la detaliu a legilor si normelor fiscale tot asa
cum aparatul fiscal trebuie sa-si insuseasca formele de inregistrare contabila, continutul si
functiunea conturilor care influenteaza decontarile cu bugetul public national.

Alte discipline care vin in ajutorul fiscalitatii:

-Cunostintele de tehnologie in diferite ramuri ale economiei
-Studiul marfurilor (merciologia)
-Dreptul comercial
-Dreptul civil
-Dreptul penal

Totalitatea impozitelor i taxelor provenite de la contribuabili, n vederea alimentrii bugetelor

publice, formeaz sistemul fiscal.
Sistemul fiscal trebuie conceput innd seama de condiiile sociale i economice specifice fiecrei
etape de dezvoltare;
Ca parte integrant a politicii economice a statului, politica fiscal cuprinde ansamblul
reglementrilor privind stabilirea i perceperea impozitelor i taxelor, caracteriznd opiunile
statului n materie de impozite i taxe.
Politica fiscal vizeaz realizarea obiectivelor fiscale i apeleaz la metode i mijloace concrete
referitoare la procurarea i dirijarea resurselor fiscale, precum i instrumentele, instituiile i
reglementrile financiare folosite n scopul influenrii proceselor economice i a relaiilor
sociale, cu accent pe realizarea bunstrii, a securitii sociale i a justiiei sociale. Pentru
aceasta, politica fiscal trebuie adaptat cerinelor fiecrei etape de dezvoltare economic i
respectrii principiilor de baz ale fiscalitii.
Problema raionalitii deciziilor de politic fiscal implic respectarea principiilor de baz ale
impunerii, iar caracterul logic al deciziilor de politic fiscal presupune c acestea trebuie s fie
luate n raport cu sensul i evoluia previzibil a variabilelor economice endogene i opiunile
membrilor societii.Prin actul decizional trebuie s fie armonizate aceste dou cerine n sensul
finalitilor produse asupra sistemului fiscal.De cele mai multe ori contribuabilii consider c
toate deciziile de politic fiscal au un caracter pur politic i nu in seama de analizele
economico-financiare i de opiunea contribuabililor. De regul, decidentul public din profil
teritorial i naional recurge la argumente economice pentru a justifica deciziile de politic
fiscal.
Fiscalitatea este o componenta majora a gestiunii resurselor pentru orice intreprindere mica sau
mijlocie din Romania. Aceasta se datoreaza in mare masura si dimensiunii tot mai ridicate ale
impozitelor, taxelor si contributiilor platite de I.M.M.-uri catre bugetele publice.
De aceea este vital pentru orice proprietar sau manager sa-si gestioneze fluxurile fiscale si
contabilitatea fiscala astfel incat costurile reclamate de acestea sa fie minime, iar legea sa nu fie
incalcata. Cunoasterea legislatiei fiscale va poate aduce reduceri de costuri semnificative.
De cealalta parte se afla insa statul, care doreste exact opusul, adica maximizarea resurselor sale
financiare.
Fiscalitatea este o problema care intereseaza toate categoriile de specialisti, guvernanti,
politicieni si chiar tot spectrul populatiei in calitate de contibuabili. Impozitele, considerate un
rau necesar, au la baza modalitatea de finantare a statului si implicit a politicilor sale, deoarece
pana in prezent nu exista un alt mijloc pentru suportarea cheltuielilor de finantare a acestuia.
Realitatea este ca necesitatile tot mai mari de finantare reclamate de puterea politica sunt tot mai

greu suportate de masa contribuabililor pentru care presiunea fiscala a fost si este o mare
inoportunitate.
Impunerea fiscala este o forma de constituire a unei parti din veniturile statului si se
caracterizeaza prin prelevarea conform legii a unei parti din veniturile sau averea persoanelor
fizice sau juridice in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Impunerea fiscala este obligatorie in sensul ca este efect al legii, are titlu definitiv si
nerambursabil ceea ce inseamna ca daca plata a fost facuta conform legii contribuabilul nu o
poate reclama sau redobindi si este fara contraprestatie adica in in schimbul impozitului sau
taxei nu se poate pretinde un serviciu imediat direct si echivalent.
Veniturile fiscale indeplinesc in societate un rol complex, financiar,economic si social.
Rolul financiar al impozitelor se exprima in faptul ca ele reprezinta principalul mijloc de
formare a veniturilor statului.
Rolul economic al impozitelor se concretizeaza prin faptul ca, prin tipologia si dimensiunea lor,
prin inlesnirile si inaspririle fiscale, statul poate incuraja sau nu activitatea economica.
Rolul social al impozitelor se concretizeaza in posibilitatea , pe care o dobindeste statul, de a
redistribui produsul social (finantele publice etc.)
Impunerea fiscala este introdusa prin lege, care precizeaza pentru fiecare impozit in parte care
sunt contribuabilii, materia impozabila, marimea relativa a impozitului, termenele de plata,
sanctiunile re feritoare la sustragere.
Legile care reglementeaza impunerea fiscal includ elementele caracteristice fiecarui impozit
introdus in practica fiscala curenta a tarii.
Subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica pentru care legea stabileste obligativitatea
de plata a impozitului .
Suportatorul impozitului este persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv plata impozitului.
Obiectul impozitului este venitul, averea, obiectul vandut/cumparat, bunul importat etc.
Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul, in mod obisnuit venitul
contribuabilului.
Unitatea de impunere este unitatea de masura cu care se determina dimensiunea materiei
impozabile.
Cota impozitului reprezinta impozitul aferent unitatii de impunere. Ea poate fi fixa sau
procentuala.
Asieta este totalitatea masurilor pe care organele fiscale le iau in vederea asezarii impozitului
pentru fiecare subiect in parte.
Termenul de plata reprezinta data pana la care impozitul trebuie sa fie achitat. Legea
mentioneaza pentru fiecare tip de impozit sanctiunile care vor fi suportate de subiect in caz de
nerespectarea termenelor de plata : majorari, popriri, sechestru, scoaterea la licitatie, amenzi
penale etc.

Majorarea este suma care se achita de contribuabil pentru depasirea termenului de plata.
Principala grupare a impozitelor dupa trasaturile de fond si forma cuprinde: impozitele directe si
impozitele indirecte.
Impozitele directe se stabilesc in sarcina unor persoane fizice sau juridice in baza cotelor de
impozit prevazute de lege, aplicate la obiectul impunerii si se incaseaza dirext de la platitor, care
este inscris nominal in evidenta fiscala (ex. Impozitul pe profit, impozitul pe salarii. )
Dupa obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
-impozite pe venit,
-impozite pe avere,
-imopozite pe cheltuieli.
In functie de frecventa cu care se ralizeaza impozitele, acestea se categorisesc in :
-impozite permanente (ordinare) si
-impozite incidentale (extraordinare)
Taxele reprezinta plati care se fac de persoane fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de
institutiile publice.
Dupa natura lor taxele se pot grupa in:
-Taxe judecatoresti, care se achita la instantele de judecata pentru actiunile introduse pentru
judecare de catre persoanele fizice sau juridice
-Taxele notariale care se platesc pentru eliberarea, legalizarea sau autentificarea de acte sau copii.
-Taxe consulare care se incaseaza de catre consulate pentru eliberarea certificatelor de origine,
acordarea de vize etc.
-Taxe ce se incaseaza de catre organe ale administratiei de stat privind eliberari de autorizatii,
rezolvari de contestatii, cereri, etc.
Dupa modul cum se realizeaza , impozitele si taxele se impart in:
A.Impozite si taxe care se de termina si se varsa la bugetul de stat de catre unitatile platitoare,
organele fiscale avand obligatii de supraveghere si control. In aceasta categorie se includ:
impozitul pe profit , impozitul pe salarii, T.V.A. , impozitul pe veniturile din lucrarile de litere,
arta si stiinta, impozitul pe spectacole, varsaminte din profitul net al regiilor autonome etc.
B. Impozite si taxe care se determina de catre organele fiscale, luandu-se ca baza de calcul,
declaratiile platitorilor. Aici se include:
-Impozitul pe veniturile liber profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice
independente si asociatii familiale
-Impozitul pe veniturile realizate din inchirieri si subinchirieri de cladiri si camere mobilate
-Taxe asupra mijloacelor de transport
-Impozitul pe cladiri si terenuri
-Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat.
C. Impuneri care se fac periodic prin inventarierea materiei impozabile pe baza prevederilor
legii. In aceasta categorie se include:
-Impozitul pe veniturile agricole ale populatiei

-Impozitul pe cladirile situate in mediul rural

D. Venituri ale bugetului care se stabilesc si se incaseaza de la caz la caz si atunci cand sunt
intrunite conditiile prevazute de lege. Aici se include.
-Amenzi, imputatii si despagubiri trimise organelor financiare pentru urmarire.
-Taxe pe timbru care se achita atunci cand se solicita servicii la instante judecatoresti,
notariate,primarii etc.
-Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama
-Taxe pentru examinarea conducatorilor de autovehicule etc
Privite dupa modul cum se stabilesc si se urmaresc, impozitele si taxele se impart in :
A Impozite si taxe cu debit care se stabilesc anticipat realizarii veniturilor. Aici intra de
regula impozitele ordinare care se incaseaza anual, precum si unele venituri care se
incaseaza accidental (cum sunt amenzile, taxe de timbru pentru succesiuni).
Debitele se inregistreaza in rolul fiscal al contribuabilului.
B Impozite si taxe fara debit, care se determina in momentul incasarii. Aici se include de
regula taxele se timbru care se achita anterior prestarii serviciului.
Clasificarea impozitelor si taxelor dupa destinatia lor
Bugetul public
-Bugetul de stat

national

in

Romania

este

structurat

pe

urmatoarele

componente:

-Bugetul asigurarilor sociale de stat

-Bugetele locale compuse din bugetul Consiliului Judeatea, bugetele municipiilor, bugetele
oraselor si bugetele comunelor
-Bugetele fondurilor speciale.
Prin fiscalitate statul incearca sa realizeze un echilibru intre eficienta si echitate. Pe de o parte
statul trebuie sa asigure prin fiscalitate colectarea de fonduri pentru realizarea programelor
sociale, economice, de colaborare internationala iar pe de alta parte, fiscalitatea trebuie
organizata astfel incat sa-i protejeze cei defavorizati, ceea ce revine la realizarea unei
redistribuiri a veniturilor.
EVAZIUNEA FISCALA
Prin legea nr. 84/1994 s-a definit evaziunea fiscala ca fiind sustragearea prin orice mijloace, in
intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de
catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine
In vederea prevenirii evaziunii fiscale, s-au introdus prin lege mai multe obligatii intre care
enumeram:

1
2

3
4
5
6

pentru efectuarea unor activitati permanente sau temporare, care genereaza venituri, este
necesara obtinerea unei autorizatii sau a unui alt temei prevazut de lege:
subiectii de impozite ( denumiti contribuabili) au obligatia ca in termen de 5 zile de la
inregistrare sa declare la organul fiscal, pe a carui raza teritoriala isi au sediul, datele privind
raspandirea geografica a subunitatilor constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru ,
depozite, magazine si alte locuri in care se produc venituri: declararea locurilor de
desfasurare a activitatii subunitatilor se face si la organul fiscal teritorial unde acesta
functioneaza.
Sa declare organelor fiscale bancile si conturile bancare in lei si in valuta indiferent daca
acestea au fost dechise in tara sau in strainatate.
Schimbarile care intervin pe parcursul anului se comunica organelor fiscale teritoriale in
termen de 15 zile de la producerea lor.
Evidentierea de catre contribuabili a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate prin
inscrierea acestora in registre si alte documente prevazute de lege.
Declarearea veniturilor , bunurilor mobile si imobile proprietate sau detinute cu orice titlu
legal, precum si alte valori care genereaza obligatii fiscale; in lipsa unui text de lege care sa
prevada obligatia depunerii declaratiei de impunere contribuabilii raspund de calcularea
corecta a impozitului si a taxelor pe care le varsa la buget in conditiile si termenele prevazute
de lege.
Respectarea obligatiilor fiscale ale contribuabililor sunt supuse controlului organelor
financiar-fiscale din Ministerul Finantelor si unitatilor teritoriale ale acestuia.In acelasi timp
s-a stabilit prin lege ca toti contribuabilii au obligatia sa permita efectuarea controlului si sa
puna la dispozitia organelor de control documentele contabile , evidentele si elemenetele
materiale si valorice solicitate pentru control.Alaturi de administratori si patroni, cea mai
mare responsabilitate pentru prevenirea evaziunii fiscale o au contabilii, care trebuie sa
asigure:
a) cunoasterea legilor fiscale prin studiul sistematic al publicatiilor si lucrarilor cu caracter
financiar-fiscal, avandu-se in vedere principiul de drept ca nimeni nu poate invoca in
apararea sa necunoasterea legii;
b) evaluarea preventiva a impactului fiscal al deciziilor privind realizarea obiectului de
activitate, excluzandu-se, de la bun inceput, restabilitatea unei activitati pe seama incalcarii
regimului fiscal.

Urmatoarele fapte grave constituie infractiuni prevazute de legea nr. 87/1994

1 Refuzul de a prezenta la control documentele justivicative si actele de evidenta contabila pe
baza carora se stabilesc obligatiile fata de stat,
2 Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare a documentelor primare sau evidenta
contabila , ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a impiedica verificarile
financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala,
3 Neinregistrarea unor activitati in vederea sustragerii de la obligatiile fiscale in intregime sau
in parte , prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului impozitarii sau
efectuarea oricaror operatiuni in acest scop,
4 Inregistrarea in intregime sau in parte in contabilitate a unor venituri sau cheltuieli care nu au
la baza operatiuni reale, daca prin aceasta s-a produs neplata sau diminuarea impozitului,
taxei sau contribuitei,

Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble de catre conducatorii unitatii sau alte
persoane cu atributii financiar-contabile precum si alterarea memoriilor aparatelor de taxat,
marcaj sau a altor memorii de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse
impozitelor si taxelor, distrugerea actelor contabile, a altor documente ori a memoriilor
aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor.
Tentativa la infractiunile de la punctele 3 si 5 se pedepseste.

Declararea fictiva cu privire la sediul societatii comerciale sau schimbarea acestuia fara
indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, cu scopul de a se sustrage controlului fiscal.

Pentru fapte cu un grad de periculozitate mai redus, legea prevede sanctiuni contraventionale. In
aceasta categorie se include:
1
2
3
4
5
6

nedeclararea, in termenele prevazute de lege , de catre contribuabili a veniturilor si bunurilor

supuse impozitelor si taxelor
neintocmirea, conform legii si la termen, a documentelor primare si contabile privind
realizarea veniturilor
erori in calcularea impozitelor si taxelor avand drept consecinta diminuarea valorii creantei
fiscale a statului
neprezentarea la control a documentelor justificative si contabile privind indeplinirea
obligatiilor fiscale
neprezentarea la cererea organelor de control a bunurilor materiale supuse impozitelor si
taxelor precum stabilirea corectei intocmiri a declaratiei de impunere
neretinerea si nevarsarea la timp, potrivit legii, a impozitelor, taxelor si contributiilor care se
realizeaza prin stopaj la sursa.

Impozite si taxe directe

Principala grupare a impozitelor in functie de subiectii care iau parte la raportul juridic fiscal,
cuprinde impartirea obligatiilor in cele doua mari categorii:
- impozitele directe
si
- impozitele indirecte.
In cadrul impozitelor directe avem:
Impozitul pe profit
Perceput ca rezultat concret al unei activitati lucrative, profitul este definit ca diferenta intre
veniturile incasate de o entitate economica intr-o anumita perioada, si cheltuielile care au
contribuit la realizarea veniturilor.In categoria platitorilor de impozit pe profit sunt cuprinse
persoanele juridice romane si straine care desfasoara activitati permanente in Romania, cat si
persoanelor fizice straine asociate cu parteneri romani, pentru toate veniturile realizate de acestea
pe teritoriul Romaniei .Reglementarile in vigoare prevad ca sunt exceptate de la plata impozitului
pe profit, trezoreria statului, institutiile publice, organizatiile de nevazatori, asociatiile si
fundatiile daca utilizeaza cel putin 80% din venituri pentru activitatea autorizata, cooperativele
protejate.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din vanzarea bunurilor
mobile, a serviciilor prestate si lucrarilor executate,din vanzara bunurilor imobile, inclusiv din
castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din
care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.Din aceasta
formulare rezulta ca impozitarea profitului este de fapt un calcul extracontabil, in care atat
veniturile, cat si cheltuielile evidentiate in contabilitate primesc anumite corectii legale
obtinandu-se in final profitul impozabil.La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt
deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor. La grupa cheltuielilor este foarte
important de retinut care sunt categoriile de costuri stabilite de lege ca necontribuind la realizarea
veniturilor. Deci vom spune ca sunt nedeductibile fiscal urmatoarele cheltuieli:
-impozitul pe profit si impozitul pe venitul realizat si platit in strainatate
-amenzile,confiscarile,majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile
romane, autoritatile straine sau in cadrul contractelor incheiate cu persoane nerezidente in
Romania.
-cheltuielile de protocol peste limita de 2% din profitul brut (fara a se lua in considerare
cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului)
-lipsurile din gestiune, neimputabile, valoarea gratuitatilor inclusiv TVA, sau alte avantaje in
natura acordate salariatilor
-cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutile publice.
-cheltuielile de asigurare pentru obiecte care nu figureaza in activ inclusiv asigurarile de viata
ale personalului angajat.
-reduceri de pret, remize sau alte avantaje acordate clientilor peste nivelul prevazut in contract
-cheltuielile facute in favoarea asociatilor sau actionarilor
-cheltuielile cu perisabilitatile peste limitele admise prin normele legale
-cheltuielile inregistrate pe baza unor documente justificative ce nu indeplinesc conditiile
cerute de Legea contabilitatii nr. 82/1991.
Din enumerarea de mai sus conchidem ca raman deductibile, deci aferente veniturilor, numai
cheltuielile efective cu materiile prime, materialele, obiectele de inventar, energia, combustibilii,
amortizarile, salariile si alte drepturi salariale, cat si contributiile aferente acestora, costurile de
conducere si administrare si orice alte cheltuieli legate direct de exploatarea patrimoniului.Daca
la inchiderea exercitiului, dupa scaderea cheltuielilor din venituri rezulta pierdere, recuperarea
acesteia urmeaza sa fie facuta din profitul urmatorilor 7 ani.
Incepand cu data de 1 ianuarie 1998, plata acestei obligatii este trimestriala, prin varsamant facut
pana in ziua de 25 ale lunii urmatoare trimestrului.Fac exceptie Banca Nationala si societatile
bancare care efectueaza platile lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare.Declaratia de impunere
privind calculul impozitului pe profit datorat, se depune de contribuabili la organul fiscal pana la
termenul de plata a acestei contributii.Controlul modului de stabilire a obligatiilor rezultate din
orice operatiuni privind impozitele datorate, revine organului fiscal din subordinea directiei
generale a finantelor publice.In exercitarea atributiunilor, inspectoratul fiscal are dreptul de a
intra in orice incinta de afaceri, fara instiintare prealabila, in timpul orelor de program si in unele
situatii si in afara acestora. Accesul in locuinta contribuabilului este conditionat de acceptul
acestuia sau de existenta unei hotarari judecatoresti.Inpectorul verifica toate documentele de
evidenta cat si sinceritatea declaratiilor de impunere, iar in anumite imprejurari stabileste in locul
contribuabilului, impozitul datorat, daca acesta nu o face, aplicand totodata sanctiunile prevazute
de legile in vigoare.Prevederi ce trebuiesc retinute ar fi acelea ca dupa cum s-a mai accentuat,

pierderile nete din anii precedenti exercitiului financiar curent, pot fi recuperate din profitul
anilor urmatori, iar normele cu privire la deductibilitatea fiscala nu pot fi aprobate decat prin
Hotarare de Guvern.
Impozitul pe venitul din salarii
Prin salarii sau remuneratie, se intelege un venit direct, realizat din munca de persoanele care se
afla din punct de vedere juridic in subordinea unui patron. Salariul ca pret al muncii este un
element de cost care intra in componenta preturilor tuturor bunurilor economice sau, cu alte
cuvinte, in valoarea totala a oricarui rezultat.Marimea salariului este fixata prin norme legale sau
prin negociere, castigul realizat urmand sa asigure, in conditii normale, reproducerea fortei de
munca. Salariile sunt considerate sumele platite in bani si in natura catre salariatii angajati ai
persoanelor fizice sau juridice care au sediul in Romania, precum si castigurile primite din
strainatate de persoanele care-si desfasoara activitatea in Romania (cu exceptia misiunilor
diplomatice).Veniturile sub forma de salarii si alte drepturi primite in cursul unei luni supuse
impozitarii sunt:
-salariile, sporurile, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel
-sumele reprezentand concediile medicale si concediile de odihna
-orice castiguri in bani si in natura, primite ca plata a muncii de la unitatile la care sunt angajati
-indexarile si compensarile salariale aferente cresterii preturilor
-sumele platite din cota de participare la profitul net
Impozitul pe venitul din salarii se datoreaza lunar pe fiecare loc de munca, de catre fiecare
salariat. Mai trebuie retinut faptul ca impozitul pe salarii se calculeaza de catre angajatori se
retine si se varsa la bugetul de stat odata cu ridicarea sumelor pentru plata chenzinei a doua.
O problema ce apare din ce in ce mai mult in actualitate este modul de impunere a veniturilor
realizate pe teritoriul Romaniei de catre persoanele fizice nerezidente.Conform precizarilor
facute in literatura de specialitate, prin rezident se integele o persoana care are domiciliul stabil
in Romania sau care este prezenta in Romania o perioada intreaga sau fractionata care depaseste
183 de zile dintr-un an calendaristic.Toate celelalte persoane care nu se incadreaza in definitia de
mai sus se considera nerezidente.Intre tara noastra si un numar important de state (cca 40) sunt
incheiate acorduri guvernamentale pentru evitarea dublei impuneri in care sunt tratate
modalitatile si locul unde se declara venitul cat si organul fiscal al unuia dintre cele doua state,
care incaseaza impozitul pe venitul realizat de o persoana nerezidenta provenita din celalalt
stat.Astfel, organele teritoriale din tara noastra au obligatia de a lua in evidenta persoanele
nerezidente care desfasoara activitati in Romania si de a stabili obligatiile fiscale ale acestora in
lei, prin transformarea valutei la cursul zilei.In situatia in care o persoana nerezidenta este
prezenta in Romania o perioada mai mica de 183 zile, impozitul pe salarii este datorat in tara
rezidenta.
Spre exemplu, reprezentantul executiv al firmei mixte Altus din Bucuresti cetatean american,
datoreaza pentru castigul lunar incasat in Romania, impozitul pe salarii in lei, pe care il va plati
la bugetul de stat, deorece contractul sau de munca cu firma mixta are durata mai mare de 183
zile pe an. Dovada eliberata de autoritatea municipala cuprinzand impozitul pe salarii platit in
Romania va fi prezentata de persoana nerezidenta organelor fiscale din SUA pentru evitarea
dublei impuneri.

Impozitul pe venitul din dividende

Prin dividend se intelege, de regula, partea din profitul net ce se imparte actionarilor in raport cu
numarul de actiuni posedate. Plata dividendelor are loc dupa incheierea bilantului anual si dupa
aprobarea contului de profit si pierdere de catre adunarea generala a actionarilor.Obligatia
calcularii, retinerii si varsarii acestui impozit revine persoanelor juridice, odata cu plata
dividendelor.La societatile cu capital integral sau majoritar de stat, dividendele ce urmeaza a fi
impozitate se calculeaza prin deducerea din profitul ramas dupa plata impozitului pe profit, a
fondului de participare a salariatilor la profit, precum si a sumelor pentru constituirea resurselor
proprii de finantare.O problema retinuta din activitatea practica a organelor fiscale este cea a
avansurilor din dividende inregistrate in cursul anului pe numele patronului. Asemenea
operatiuni sunt nelegale, stiut fiind faptul ca dreptul de plata a dividendelor se naste numai dupa
aprobarea bilantului anual, iar cheltuielile de exploatare ale firmei nu pot fi afectate, in cursul
anului cu astfel de plati.
Impozitul pe venituri realizate de persoanele fizice
Asezarea imozitului pe veniturile persoanlor fizice pe principiile economiei de piata marcheaza
inceputul reformei legislative in acest domeniu care urmareste in final introducerea impozitului
pe venitul global, actiune legata la randul ei de procesul de asociere a Romaniei la Comunitatea
Europeana.
Esenta acestei reforme consta in colectarea intr-o singura baza impozabila a tuturor categoriilor
de venituri pe care le poate realiza o persoana fizica. Se au in vedere surse ca beneficii
comerciale, venituri agricole, dividende si dobanzi, castiguri de capital si alte venituri.
Impozitarea venitului realizat din activitati desfasurate pe baza de libera initiativa
Libera initiativa si profesiile libere, la care ne vom referi mai jos, au fost definite prin acte
normative distincte, in functie de natura initiativei sau felul profesie. Astfel organizarea activitatii
in cadrul liberei initiative, a fost reglementata prin Decretul Lege 54/1990, cea a notarilor publici
prin Legea 36/16.05.1995, expertii contabili si contabilii autorizati prin O.G. 65/30.08.1994,
medicii in cabinete de libera practica prin Legea 74/14.07.1995, cea a profesiei de avocat prin
Legea 51/09.07.1995, meseriile de toate categoriile prin Decretul 153/1954, veniturile din
inchirieri prin Decretul 394/1973 etc.
Sistemul de impunere anual cuprinde veniturile din profesiile libere, cele din practicarea
meseriilor autorizate, veniturile din lucrari artistice, plastice, literare, stiintifice si veniturile din
inchirieri, pe cand sistemul de impunere lunar inglobeaza toate celelalte venituri ale persoanelor
fizice, dobanzi, servicii prestate, lucrari executate etc.
Impozitarea altor venituri
Asa cum s-a amintit, din categoria veniturilor ce se impoziteaza lunar fac parte sumele provenite
din dobanzi, serviciile prestate si lucrarile executate de persoanele fizice catre agenti economici,
institutii publice si orice alte entitati. Aici intra si sumele primite de artisti, sportivi si alte
categorii in afara unui contract de munca cu exceptia premiilor.

Alte categorii de impozite directe ar mai fi:

Impozitul pe veniturile din inchirieri, subinchirieri, uzufruct, uz sau abitatie
Impozitul pe venitul agricol
Impozitul pe cladiri
Impozitul pe terenuri
Impozite si taxe indirecte
Taxa pe valoarea adaugata
Efortul de perfectionare a sistemului fiscal a fost materializat prin introducerea in tara noastra,
incepand cu data de 1 iulie 1993 a Taxei pe Valoarea Adaugata, care a inlocuit impozitul pe
circulatia marfurilor.
Taxa pe Valoarea Adaugata consta dintr-o cota procentuala la aceasta valoare adaugata, care se
stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatilor bunurilor precum si asupra celor
privind prestarile de servicii. Cota procentuala ce se aplica asupra valorii adaugate pentru a
determina obligatia de plata poate diferi de la o tara la alta, precum si de la o perioada la alta,
uneori diferentiata si pe ramuri ale economiei. In Romania taxa stabilita este de 24% din valoarea
adaugata, 0 pentru bunurile si serviciile exportate sau de 9%.
Fonduri speciale
1.CAS contributia la asigurarile sociale de stat
2.Ajutorul de somaj
3.Contributia la fondul de asigurari sociale de sanatate (CASS)
4.Fondul de garantare
Accizele si alte taxe indirecte
Accizele sau taxele de consumatie ca impozit indirect au fost stabilite prin O.G. 82 publicata in
M.O. 380/29.12.97, aplicabila de la 1.01.1998.
O caracteristica a accizelor o constituie faptul ca acestea sunt asezate asupra unor produse care
se consuma in cantitati mari, care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, asa cum sunt:
cafeaua, tigarile, bauturile spirtoase. Accizele se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de
produs, fie in cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In ultimii ani, tot mai multe
tari urmaresc ca prin intermediul accizelor sa infaptuiasca unele obiective sociale. Asa, de pilda,
se incearca prin cresterea nivelului accizelor la bauturile alcoolice sa se micsoreze consumul
acestor bauturi, care genereaza absenteism, accidente de circulatie, infractiuni etc. este fapt
constatat ca in tarile cu un consum mare de bauturi alcoolice pe cap de locuitor, nivelul taelor de
consumatie la aceste produse este redus.

Daca prin regimul fiscal stabilit pentru anumite produse care sunt scutite de TVA se urmareste
incurajarea productiei si protectia sociala a cumparatorilor, prin impozitarea cu tae de consumatie
(accize) la produse de import si din tara care nu constituie necesitati de prima urgenta, se
urmareste moderarea consumului pe criterii medicale, sociale si bugetare.
Calcularea si virarea accizelor se face de catre platitori, lunar pana la data de 25 ale lunii
urmatoare, pe baza decontului de impunere. Plata se face prin virament, CEC sau numerar la
organul fiscal teritorial, iar in cazul importurilor, la organul vamal, concomitent cu plata taxelor
vamale. Neplata in termen a accizelor atrage majorarea sumei de plata pentru fiecare zi de
intarziere. Platitorii de accize depun la organul fiscal teritorial, lunar, decontul de impunere, pana
la 25 a lunii urmatoare, pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor. Actele intocmite de catre
organele de control ale Ministerului Finantelor constituie titluri executorii.
Taxe vamale
Din vechi timpuri, circulatia bunurilor intre diferite zone geografice a avut la baza
reglementari specifice care au evoluat pana in epoca moderna, cand operatiunile de trecere a
marfurilor peste granita au dat nastere unui cadru normativ destul de complex, acceptat generic
sub denumirea de regim vamal. In el intra totalitatea normelor cu privire la controlul vamal,
vamuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, perceperea taxelor, precum si toate celelalte
operatiuni specifice acestui domeniu. Pentru aplicarea normelor privind regimul vamal, sunt
create unitati vamale, organizate atat in interiorul tarii, cat si in locuri anume stabilite de trecere a
frontierei de stat, incat toate bunurile si valorile intrate sau iesite din tara sa fie supuse acestui
regim. Unitatile vamale sunt organe ale administratiei de stat, a caror activitate este coordonata
de Directia Generala a Vamilor
Regimul vamal aplicabil persoanelor juridice
Agentii economici care au in obiectul lor de activitate operatii de import-export pot aduce
marfuri din exterior sau pot livra bunuri in afara, in baza unor licente obtinute de la organele
abilitate ale administratiei de stat si a contractelor incheiate cu parteneri externi, in vederea
comercializarii lor, cu obligatia prezentarii marfurilor si documentelor insotitoare organelor
vamale. Vamuirea consta in controlul faptic al marfurilor si mijloacelor de transport, verificarea
documentelor insotitoare si aplicarea taxelor. Conform prevederilor din Codul vamal, organele de
resortau obligatia de a verifica daca marfurile prezentate la control corespund cu autorizatiile de
export si import, cat si daca datele inscrise in documente concorda cu cantitatile, natura si
destinatia marfurilor ce formeaza lotul supus vamuirii.
Impozitul pe spectacole
Agentii economici care organizeaza spectacole, manifestari artistice sau sportive, activitati
artistice si distractive organizate in videoteci si discoteci, toate denumite generic spectacole,
datoreaza impozit pe spectacole, calculat asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare.
Taxele de timbru
Instituite prin Decretul 199/1955, H.C.M. 911/1955, Legea 146/1997, O.G. 11/1998, O.G.
12/1998, taxele de timbru se datoreaza pentru serviciile prestate sau lucrarile efectuate de organe

sau institutii de stat care primesc, intocmesc sau elibereaza acte si presteaza servicii, precum
sunt:
a

actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, cererile pentru exercitarea

cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, precum si pentru eliberarea copiilor
de pe acte de catre instantele judecatoresti
b cererile privind solutionarea litigiilor
c actele intocmite de catre notarii publici inclusiv traducerile
d autentificarea actelor de catre primarii, in limita competentelor, precum si in cazul
eliberarii de catre acestea a certificatelor
e inregistrarea, rectificarea si reconstituirea la cerere a actelor de stare civila,
inregistrarea schimbarii numelui si prenumelui
f viza buletinelor de identitatea, eliberarea, extinderea si prelungirea pasapoartelor,
acordarea sau renuntarea la cetatenia romana
g eliberarea autorizatiilor de functionare pentru exercitarea meseriilor, carausiei,
comertului si a altor ocupatii pentru care legea prevede obligatia de a poseda o
autorizatie de functionare
h eliberarea permiselor de vanatoare si pescuit
i certificatele de orice fel, autorizatiile de orice fel acordate de catre institutiile de stat,
eliberarea permiselor de circulatie, a carnetelor de identitate tehnica a autovehiculelor,
precum si pentru serviciile prestate de arhivele statului; tot aici se include si cererile
introduse la executorii judecatoresti, precum si cele privind publicitatea imobiliara
Datoreaza taxe de timbru institutiile, intreprinderile, organizatiile de orice fel si populatia.
Determinarea taxelor judiciare de timbru se face de catre instanta de judecata, Ministerul Justitiei
sau dupa caz, de catre Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
Alte impozite si taxe indirecte
In aceasta categorie se include:
majorari si penalitati de intarziere pentru venituri nevarsate in termen
taxe pentru eliberarea de licente si autorizatii de funtionare
impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale.
Legea 571/2003 este legea de aplicare a Codului Fiscal si stabilete cadrul legal pentru
impozitele, taxele i contribuiile sociale obligatorii , care constituie venituri la bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate, bugetul asigurrilor pentru omaj i fondul de garantare pentru plata
creanelor salariale, precizeaz contribuabilii care au obligaia s plteasc aceste impozite, taxe
i contribuii sociale, precum i modul de calcul i de plat al acestora. Codul Fiscal cuprinde
procedura de modificare a acestor impozite, taxe i contribuii sociale. De asemenea, autorizeaz
Ministerul Finanelor Publice s elaboreze norme metodologice, instruciuni i ordine n
aplicarea Codului Fiscal i a conveniilor de evitare a dublei impuneri. Cadrul legal de
administrare a impozitelor i taxelor reglementate de Codul Fiscal este stabilit prin legislaia
privind procedurile fiscale. n materie fiscal, dispoziiile Codului Fiscal prevaleaz asupra
oricror prevederi din alte acte normative, n caz de conflict ntre acestea aplicndu-se
dispoziiile Codului fiscal. Dac orice prevedere a Codului Fiscal contravine unei prevederi a

unui tratat la care Romnia este parte, se aplic prevederea acelui tratat. Orice msur de natur
fiscal care constituie ajutor de stat se acord potrivit dispoziiilor Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naionale n domeniul ajutorului de stat, aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 137/2007. Impozitele, taxele i contribuiile sociale
reglementate de Codul fiscal sunt urmatoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microntreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni;
e) impozitul pe reprezentane;
f) taxa pe valoarea adugat;
g) accizele;
h) impozitele i taxele locale.
i) contribuiile de asigurri sociale datorate bugetului asigurrilor sociale de stat;
j) contribuiile de asigurri sociale de sntate datorate bugetului Fondului naional unic de
asigurri sociale de sntate;
k) contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate datorat de
angajator bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
l) contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate bugetului asigurrilor pentru omaj;
m) contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale datorat de angajator
bugetului asigurrilor sociale de stat;
n) contribuia la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale, datorat de persoanele
fizice i juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind
constituirea i utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanelor salariale, cu modificrile
ulterioare.
Impozitele i taxele reglementate de Codul Fiscal se bazeaz pe principiile fiscalitatii care sunt
urmatoarele:

a) neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori i capitaluri, cu

forma de proprietate, asigurnd condiii egale investitorilor, capitalului romn i strin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care s nu conduc la
interpretri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de plat s fie precis stabilite pentru
fiecare platitor,respectiv acestia sa poata urmari si nelege sarcina fiscal ce le revine, precum i
s poat determina influena deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscal la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferit a veniturilor, n funcie
de mrimea acestora;
d) eficiena impunerii prin asigurarea stabilitii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel nct aceste prevederi s nu conduc la efecte retroactive defavorabile pentru persoane
fizice i juridice, n raport cu impozitarea n vigoare la data adoptrii de ctre acestea a unor
decizii investitionale majore.
Codul Fiscal se modific i se completeaz numai prin lege, promovat, de regul, cu 6 luni
nainte de data intrrii n vigoare a acesteia.Orice modificare sau completare la Codul Fiscal intr
n vigoare cu ncepere din prima zi a anului urmtor celui n care a fost adoptat prin
lege.Ministerul Finanelor Publice are atribuia elaborrii normelor necesare pentru aplicarea
unitar a Codului Fiscal care sunt aprobate de Guvern, prin hotrre, i sunt publicate n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.Ordinele i instruciunile pentru aplicarea unitar a
Codului Fiscal se emit de ministrul finanelor publice i se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I. Ordinele i instruciunile referitoare la proceduri de administrare a
impozitelor i taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, se
emit de preedintele Ageniei Naionale de Administrare Fiscal i se public n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I. Instituiile publice din subordinea Guvernului, altele dect
Ministerul Finanelor Publice, nu pot elabora i emite norme care s aib legtur cu prevederile
Codului Fiscal, cu excepia celor prevzute n prezentul cod.Anual, Ministerul Finanelor Publice
colecteaz i sistematizeaz toate normele n vigoare avnd legtur cu prevederile Codului
Fiscal i pune aceast colecie oficial la dispoziia altor persoane, spre publicare. Ministerul
Finanelor Publice nfiineaz o Comisie fiscal central, care are responsabiliti de elaborare a
deciziilor cu privire la aplicarea unitar a Codului Fiscal.Regulamentul de organizare i
funcionare a Comisiei fiscale centrale se aprob prin ordin al ministrului finanelor
publice.Comisia fiscal central este coordonat de secretarul de stat din Ministerul Finanelor
Publice care rspunde de politicile i legislaia fiscal. Deciziile Comisiei fiscale centrale se
aprob prin ordin al ministrului finanelor publice.
In Romania Impozitele i taxele se pltesc n moneda naional . Sumele nscrise pe o declaraie
fiscal se exprim n moneda naional .Sumele exprimate ntr-o moned strin se convertesc n
moneda naional a Romniei, dup cum urmeaz:
a) n cazul unei persoane care desfoar o activitate ntr-un stat strin i i ine contabilitatea
acestei activiti n moneda statului strin, profitul impozabil sau venitul net din activiti

independente i impozitul pltit statului strin se convertesc n moneda naional a Romniei prin
utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada creia i este aferent profitul
impozabil sau venitul net;
b) n oricare alt caz, sumele se convertesc n moneda naional a Romniei prin utilizarea
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se pltesc sumele respective ori la alt
dat prevzut n norme.Cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti n moneda naional
a Romniei sumele exprimate n moneda strin, este cursul de schimb comunicat de Banca
Naional a Romniei, exceptnd cazurile prevzute expres n norme.
La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe , autoritile fiscale pot s nu ia n considerare o
tranzacie care nu are un scop economic sau pot rencadra forma unei tranzacii pentru a reflecta
coninutul economic al tranzaciei. n cazul n care tranzaciile sau o serie de tranzacii sunt
calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca fcnd parte din domeniul de aplicare al
conveniilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacii artificiale se nelege tranzaciile sau
seriile de tranzacii care nu au un coninut economic i care nu pot fi utilizate n mod normal n
cadrul unor practici economice obinuite, scopul esenial al acestora fiind acela de a evita
impozitarea ori de a obine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.Contribuabilii
declarai inactivi conform art. 78^1 din Ordonana Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedur fiscal, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, care desfoar
activiti economice n perioada de inactivitate, sunt supui obligaiilor privind plata impozitelor
i taxelor prevzute de prezenta lege, dar nu beneficiaz de dreptul de deducere a cheltuielilor i
a taxei pe valoarea adugat aferente achiziiilor efectuate n perioada respectiv. Beneficiarii
care achiziioneaz bunuri i/sau servicii de la contribuabili dup nscrierea acestora ca inactivi
n Registrul contribuabililor inactivi/reactivai conform art. 78^1 din Ordonana Guvernului nr.
92/2003, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, nu beneficiaz de dreptul de
deducere a cheltuielilor i a taxei pe valoarea adugat aferente achiziiilor respective, cu
excepia achiziiilor de bunuri efectuate n cadrul procedurii de executare silit. Contribuabilii
crora li s-a anulat nregistrarea n scopuri de TVA conform prevederilor art.153 alin. (9) lit. b)
e) nu beneficiaz de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adugat aferente achiziiilor
efectuate n perioada respectiv, dar sunt supui obligaiei de plat a TVA colectate, n
conformitate cu prevederile titlului VI, aferent operaiunilor impozabile desfurate n perioada
respectiv.Beneficiarii care achiziioneaz bunuri i/sau servicii de la contribuabilii crora li s-a
anulat nregistrarea n scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)e) i au fost
nscrii n Registrul persoanelor impozabile a cror nregistrare n scopuri de TVA conform art.
153 a fost anulat nu beneficiaz de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adugat aferente
achiziiilor respective, cu excepia achiziiilor de bunuri efectuate n cadrul procedurii de
executare silit. n cadrul unei tranzacii ntre persoane romne i persoane nerezidente afiliate,
precum i ntre persoane romne afiliate, autoritile fiscale pot ajusta suma venitului sau a
cheltuielii oricreia dintre persoane, dup cum este necesar, pentru a reflecta preul de pia al

bunurilor sau al serviciilor furnizate n cadrul tranzaciei. La stabilirea preului de pia al

tranzaciilor ntre persoane afiliate se folosete cea mai adecvat dintre urmtoarele metode:
a) metoda comparrii preurilor, prin care preul de pia se stabilete pe baza preurilor pltite
altor persoane care vnd bunuri sau servicii comparabile ctre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care preul de pia se stabilete pe baza costurilor bunului sau
serviciului asigurat prin tranzacie, majorat cu marja de profit corespunztoare;
c) metoda preului de revnzare, prin care preul de pia se stabilete pe baza preului de
revnzare al bunului sau serviciului vndut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala
cu vnzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului i o marj de profit;
d) orice alt metod recunoscut n liniile directoare privind preurile de transfer emise de
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic.
Incepand cu data de 6 martie 2013 Codul Fiscal s-a coroborat cu HG 84/2013 care modifica si
completeaza cateva articole.
Administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general
consolidat, se ndeplinete potrivit dispoziiilor Codului de procedur fiscal, ale Codului fiscal,
precum i ale altor reglementri date n aplicarea acestora.Codul de Procedura Fiscala constituie
procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume
datorate bugetului general consolidat.Unde Codul de Procedura Fiscala nu dispune se aplic
prevederile Codului de procedur civil.Codul de procedura Fiscala nu se aplic pentru
administrarea creanelor datorate bugetului general consolidat rezultate din raporturi juridice
contractuale, cu excepia redevenelor miniere i a redevenelor petroliere.Codul de Procedura
fiscala se modific i se completeaz numai prin lege, promovat, de regul, cu 6 luni nainte de
data intrrii n vigoare a acesteia.Orice modificare sau completare la prezentul cod intr n
vigoare cu ncepere din prima zi a anului urmtor celui n care a fost adoptat prin lege.
Codul de procedur fiscal reglementeaz drepturile i obligaiile prilor din raporturile juridice
fiscale privind administrarea impozitelor i taxelor datorate bugetului de stat i bugetelor locale,
prevzute de Codul fiscal. Prezentul cod se aplic i pentru administrarea drepturilor vamale,
precum i pentru administrarea creanelor provenind din contribuii, amenzi i alte sume ce
constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, n msura n care prin lege nu
se prevede altfel.Prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate
bugetului general consolidat se nelege ansamblul activitilor desfurate de organele fiscale n
legtur cu:
a) nregistrarea fiscal;

b) declararea, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor

sume datorate bugetului general consolidat;
c) soluionarea contestaiilor mpotriva actelor administrative fiscale.

Organul fiscal este obligat s aplice unitar prevederile legislaiei fiscale pe teritoriul Romniei,
urmrind stabilirea corect a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului
general consolidat.Este ndreptit s aprecieze, n limitele atribuiilor i competenelor ce i
revin, relevana strilor de fapt fiscale i s adopte soluia admis de lege, ntemeiat pe
constatri complete asupra tuturor mprejurrilor edificatoare n cauz.
Organul fiscal ntiineaz contribuabilul asupra drepturilor i obligaiilor ce i revin n
desfurarea procedurii potrivit legii fiscale.Este ndreptit s examineze, din oficiu, starea de
fapt, s obin i s utilizeze toate informaiile i documentele necesare pentru determinarea
corect a situaiei fiscale a contribuabilului.
Organul fiscal are obligaia s examineze n mod obiectiv starea de fapt, precum i s ndrume
contribuabilii pentru depunerea declaraiilor i a altor documente, pentru corectarea declaraiilor
sau a documentelor, ori de cte ori este cazul.
Organul fiscal decide asupra felului i volumului examinrilor, n funcie de circumstanele
fiecrui caz n parte i de limitele prevzute de lege.
Organul fiscal ndrum contribuabilul n aplicarea prevederilor legislaiei fiscale. ndrumarea se
face fie ca urmare a solicitrii contribuabililor, fie din iniiativa organului fiscal.

Limba oficial n administraia fiscal este limba romn.Dac la organele fiscale se depun
petiii, documente justificative, certificate sau alte nscrisuri ntr-o limb strin, organele fiscale
vor solicita ca acestea s fie nsoite de traduceri n limba romn certificate de traductori
autorizai. Dispoziiile legale cu privire la folosirea limbii minoritilor naionale se aplic n
mod corespunztor.

naintea lurii deciziei organul fiscal este obligat s asigure contribuabilului posibilitatea de a-i
exprima punctul de vedere cu privire la faptele i mprejurrile relevante n luarea
deciziei.Organul fiscal nu este obligat s aplice aceasta prevedere atunci cnd:
a) ntrzierea n luarea deciziei determin un pericol pentru constatarea situaiei fiscale reale
privind executarea obligaiilor contribuabilului sau pentru luarea altor msuri prevzute de lege;
b) situaia de fapt prezentat urmeaz s se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul
creanelor fiscale;
c) se accept informaiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le-a dat ntr-o declaraie sau
ntr-o cerere;

d) urmeaz s se ia msuri de executare silit.

Contribuabilul este obligat s coopereze cu organele fiscale n vederea determinrii strii de fapt
fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de ctre acesta, n ntregime, conform realitii, i
prin indicarea mijloacelor doveditoare care i sunt cunoscute si este obligat s ntreprind
msurile n vederea procurrii mijloacelor doveditoare necesare, prin utilizarea tuturor
posibilitilor juridice i efective ce i stau la dispoziie.
Funcionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai dein aceast
calitate, sunt obligai, n condiiile legii, s pstreze secretul asupra informaiilor pe care le dein
ca urmare a exercitrii atribuiilor de serviciu.

Interpretarea reglementrilor fiscale trebuie s respecte voina legiuitorului aa cum este

exprimat n lege.
Veniturile, alte beneficii i valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent dac sunt
obinute din activiti ce ndeplinesc sau nu cerinele altor dispoziii legale.n cazul n care,
eludndu-se scopul legii fiscale, obligaia fiscal nu a fost stabilit ori nu a fost raportat la baza
de impunere real, obligaia datorat i, respectiv, creana fiscal corelativ sunt cele legal
determinate.
Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile i obligaiile ce revin prilor, potrivit
legii, pentru ndeplinirea modalitilor prevzute pentru stabilirea, exercitarea i stingerea
drepturilor i obligaiilor prilor din raportul de drept material fiscal.
Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitile administrativ-teritoriale sau, dup caz,
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, definite potrivit Legii administra iei
publice locale nr. 215/2001, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
contribuabilul, precum i alte persoane care dobndesc drepturi i obligaii n cadrul acestui
raport.
n relaiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un mputernicit. Coninutul
i limitele reprezentrii sunt cele cuprinse n mputernicire sau stabilite de lege, dup caz.
Desemnarea unui mputernicit nu l mpiedic pe contribuabil s i ndeplineasc personal
obligaiile fiscale, chiar dac nu a procedat la revocarea mputernicirii.
Dreptul de crean fiscal i obligaia fiscal corelativ se nasc n momentul n care, potrivit
legii, se constituie baza de impunere care le genereaz.Creanele fiscale se sting prin ncasare,
compensare, executare silit, scutire, anulare, prescripie i prin alte modaliti prevzute de lege.
Organele fiscale au competen general privind administrarea creanelor fiscale, exercitarea
controlului i emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale n materie fiscal.

Funcionarul public din cadrul organului fiscal implicat ntr-o procedur de administrare se afl
n conflict de interese, dac:
a) n cadrul procedurii respective acesta este contribuabil, este so/soie al/a contribuabilului, este
rud pn la gradul al treilea inclusiv a contribuabilului, este reprezentant sau mputernicit al
contribuabilului;
b) n cadrul procedurii respective poate dobndi un avantaj ori poate suporta un dezavantaj
direct;
c) exist un conflict ntre el, soul/soia, rudele sale pn la gradul al treilea inclusiv i una dintre
pri sau soul/soia, rudele prii pn la gradul al treilea inclusiv;
d) n alte cazuri prevzute de lege.

Actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent n aplicarea legislaiei
privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligaiilor fiscale.
Organul fiscal competent prezint contribuabilului proiectul soluiei fiscale individuale anticipate
sau acordului de pre n avans, dup caz, acordndu-i acestuia posibilitatea de a-i exprima
punctul de vedere cu excepia cazului n care contribuabilul renun la acest drept i notific
acest fapt organului fiscal competent.
Contribuabilul poate prezenta clarificrile prevzute sau poate exprima punctul de vedere n
termen de 60 de zile lucrtoare de la data solicitrii clarificrilor necesare ori de la data
comunicrii proiectului soluiei fiscale individuale anticipate sau acordului de pre n avans.
Termenul pentru emiterea unui acord de pre n avans este de 12 luni n cazul unui acord
unilateral, respectiv de 18 luni n cazul unui acord bilateral sau multilateral, dup caz. Termenul
pentru emiterea soluiei fiscale individuale anticipate este de pn la 3 luni. Procedura referitoare
la emiterea soluiei fiscale individuale anticipate i a acordului de pre n avans va fi aprobat
prin hotrre a Guvernului.
Organul fiscal poate ndrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din
oficiu sau la cererea contribuabilului.
Contribuabilul sau alt persoan mputernicit de acesta are obligaia de a furniza organului
fiscal informaiile necesare pentru determinarea strii de fapt fiscale. n acelai scop, organul
fiscal are dreptul s solicite informaii i altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut
raporturi economice sau juridice. Informaiile furnizate de alte persoane se iau n considerare
numai n msura n care sunt confirmate i de alte mijloace de prob.
Ori de cte ori consider necesar, organul fiscal are dreptul s apeleze la serviciile unui expert
pentru ntocmirea unei expertize. Organul fiscal este obligat s comunice contribuabilului
numele expertului.Contribuabilul poate s numeasc un expert pe cheltuiala proprie.Experii au
obligaia s pstreze secretul fiscal asupra datelor i informaiilor pe care le dobndesc.Expertiza

se ntocmete n scris.Onorariile stabilite pentru expertizele realizate vor fi pltite de la bugetele

organelor fiscale care au apelat la serviciile expertului .Dac organul fiscal nu este lmurit prin
expertiza efectuat, poate dispune ntregirea expertizei sau o nou expertiz.
Pentru stabilirea corect a situaiei fiscale a contribuabililor, organul fiscal poate proceda la o
verificare documentar.Verificarea documentar const n efectuarea unei analize de coeren a
situaiei fiscale a contribuabilului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al
contribuabilului, precum i pe baza oricror informaii i documente transmise de ter i sau
deinute de organul fiscal, care au relevan pentru determinarea situaiei fiscale.
n situaia n care, ca urmare a verificrii documentare,organul fiscal constat diferene fa de
obligaiile fiscale declarate de contribuabili, procedeaz la notificarea acestora. Odat cu
notificarea, organul fiscal solicit i documentele pe care contribuabilul trebuie s le prezinte n
vederea clarificrii situaiei fiscale.
n cazul n care documentele solicitate nu au fost prezentate de contribuabil n termen de 30 de
zile de la comunicarea notificrii sau documentele prezentate nu sunt suficiente pentru
clarificarea situaiei fiscale, organul fiscal procedeaz la stabilirea diferenelor de obliga ii fiscale
datorate prin emiterea unei decizii sau dispune msurile necesare respectrii prevederilor
legale.Aceasta este o decizie sub rezerva verificrii ulterioare i poate fi contestat de ctre
contribuabil n condiiile Codului de procedura fiscala. Aceasta procedura poate fi aplicata dupa
ce va fi aprobat prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de AdministrareFiscal.

Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor prevzute de

Codul de procedur fiscal, precum i de alte dispoziii legale aplicabile n materie, dac legea
fiscal nu dispune altfel, se calculeaz potrivit dispoziiilor Codului de procedur civil.
Termenele pentru depunerea declaraiilor fiscale i termenele stabilite n baza legii de un organ
fiscal pot fi prelungite n situaii temeinic justificate, potrivit competenei stabilite prin ordin al
ministrului economiei i finanelor.
Cererile depuse de ctre contribuabil potrivit Codului de procedura fiscala se soluioneaz de
ctre organul fiscal n termen de 45 de zile de la nregistrare.
n situaiile n care, pentru soluionarea cererii, sunt necesare informaii suplimentare relevante
pentru luarea deciziei, acest termen se prelungete cu perioada cuprins ntre data solicitrii i
data primirii informaiilor solicitate.
Termenele prevzute de lege pentru ndeplinirea obligaiilor fiscale, dup caz, nu ncep s curg
sau se suspend n situaia n care ndeplinirea acestor obligaii a fost mpiedicat de ivirea unui
caz de for major sau a unui caz fortuit.

Obligaiile fiscale se consider a fi ndeplinite n termen, fr perceperea de dobnzi, penaliti

de ntrziere sau majorri de ntrziere, dup caz, ori aplicarea de sanciuni prevzute de lege,
dac acestea se execut n termen de 60 de zile de la ncetarea evenimentelor generate .

Declaraia fiscal se depune de ctre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele
stabilite de acesta.
Declaraiile fiscale sunt documente care se refer la:
a) impozitele, taxele i contribuiile datorate, n cazul n care, potrivit legii, obligaia calculrii
impozitelor i taxelor revine pltitorului;
b) impozitele colectate prin stopaj la surs, n cazul n care pltitorul are obliga ia de a calcula,
de a reine i de a vrsa impozite i taxe;
c) bunurile i veniturile impozabile, precum i alte elemente ale bazei de impozitare, dac legea
prevede declararea acestora;
d) orice informaii n legtur cu impozitele, taxele, contribuiile, bunurile i veniturile
impozabile, dac legea prevede declararea acestora.
n cazul n care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Economiei i Finanelor va stabili termenul
de depunere a declaraiei fiscale.
Obligaia de a depune declaraia fiscal se menine i n cazurile n care
plata obligaiei fiscale a fost efectuata, obligaia fiscal respectiv este scutit la plat, conform
reglementrilor legale,pentru obligaia fiscal nu rezult, n perioada de raportare, sume de plat,
dar exist obligaia declarativ, conform legii.n caz de inactivitate temporar sau n cazul
obligaiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe
venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau
condiii de depunere a declaraiilor fiscale, n funcie de necesitile administrrii obligaiilor
fiscale.
Asupra termenelor i condiiilor va decide organul fiscal potrivit competenelor aprobate prin
ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.

Data depunerii declaraiei prin mijloace electronice de transmitere la distan pe portalul eRomania este data nregistrrii acesteia pe portal, astfel cum rezult din mesajul electronic
transmis de sistemul de tranzacionare a informaiilor, cu condiia validrii con inutului
declaraiei. n cazul n care declaraia nu este validat, data depunerii declaraiei este data
validrii astfel cum rezult din mesajul electronic.
Nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la stabilirea din oficiu a
impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15
zile de la ntiinarea contribuabilului privind depirea termenului legal de depunere a
declaraiei fiscale. n cazul contribuabililor care au obligaia declarrii bunurilor sau veniturilor
impozabile, stabilirea din oficiu a obligaiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere.
Pentru impozitele, taxele i contribuiile administrate de Agenia Naional de Administrare
Fiscal, ntiinarea pentru nedepunerea declaraiilor i stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale
nu se face n cazul contribuabililor inactivi, att timp ct se gsesc n aceast
situaie.Contribuabilul poate depune declaraia fiscal pentru obligaiile fiscale ce au format
obiectul deciziei de impunere prin care au fost stabilite din oficiu obligaiile fiscale, n termen de
60 de zile de la data comunicrii deciziei. Decizia de impunere se desfiin eaz de organul fiscal
la data depunerii declaraiei fiscale.
Dreptul organului fiscal de a stabili obligaii fiscale se prescrie n termen de 5 ani, cu excepia
cazului n care legea dispune altfel.
Termenul de prescripie ncepe s curg de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care sa nscut creana fiscal dac legea nu dispune altfel.
Dreptul de a stabili obligaii fiscale se prescrie n termen de 10 ani n cazul n care acestea
rezult din svrirea unei fapte prevzute de legea penal.
Termenul curge de la data svririi faptei ce constituie infraciune sancionat ca atare printr-o
hotrre judectoreasc definitiv.

Termenele de prescripie se ntrerup:

a) n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru ntreruperea termenului de prescrip ie a
dreptului la aciune;
b) la data depunerii de ctre contribuabil a declaraiei fiscale dup expirarea termenului legal de
depunere a acesteia;
c) la data la care contribuabilul corecteaz declaraia fiscal sau efectueaz un alt act voluntar de
recunoatere a impozitului datorat.

Termenele de prescripie se suspend:

a) n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescrip ie a
dreptului la aciune;
b) pe perioada cuprins ntre data nceperii inspeciei fiscale i data emiterii deciziei de impunere
ca urmare a efecturii inspeciei fiscale;
c) pe timpul ct contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspeciei fiscale;

d) pe perioada cuprins ntre data declarrii unui contribuabil inactiv i data reactivrii acestuia.

Dac organul fiscal constat mplinirea termenului de prescripie a dreptului de stabilire a

obligaiei fiscale, va proceda la ncetarea procedurii de emitere a titlului de crean fiscal.