DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

ISTORICUL APARITIEI
DREpTULUI
INTERNATIONAL PRIVAT

Universitatea TITU MAIORESCU

Ciobanu Oana Maria

Facultatea de Drept

An IV, grupa 405

IMPORTANTA DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

Avand in vedere mijloacele specific dreptului international privat, acesra se constituie

intr-un instrument al colaborarii international, contribuind la stabilirea, intretinerea si
dezvoltarea relatiilor politice, tehnico-stiintifice, cultural si de alta natura ale tarii noastre1.
In aceste fel, prin influent ape care aceste relatii o au asupra economiei, dreptul
international privat contribuie, pe cale de consecinta, la dezvoltarea tarii noastre. Dreptul
international privat mai contribuie la cunoasterea dreptului altor state, la care fac trimitere
normele conflictuale.
Importanta dreptului international privat este in corelatie permanenta cu interpretarea
relatiilor international ale Romaniei cu celelalte tarei, inclusive colaborarea in domeniul
juridic.
DENUMIREA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
Aceasta denumire a fost data de Story in 1834,in lucrarea Commentaries on the
Conflict of Laws, folosita de Foelix in 1843, in lucrarea Droit international prive si
Schaffner in 1851,in lucrarea Entwielung des internatonaler privatrecte2.
Dreptul international privat nu este acelsi pentru toate statele, deoarece are in
principal izvoare interne, iar nu international, acestea din urma fiin bilateral sau multilaterale,
iar litigiile privind raporturile cu element de extraneitate sunt de competent instantelor
fiecarui stat. Termenul de internationalsin denumirea disciplinei arata ca obiectul acestuia
formeaza raporturile juridice cu element international.
In timp au fost propuse si alte denumiri, precum: Drept privat international, Drept
international, Drept interlegislativ, Drept international civil, Comity, Recunoasterea
international a drepturilor etc.

ISTORICUL APARITIEI DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

Cunoasterea aparitiei si dezvoltarii normelor dreptului international privat prezinta o
importanta deosebita, n sensul ca n raport cu alte ramuri de drept, ajuta la cunoasterea
diferitelor teorii si doctrine specifice dreptului international privat.
Aparitia normelor dreptului international privat, precum si a problemelor care au
impus edictarea acestor norme a fost determinata de anumiti factori sociali-economici, si
anume: un schimb intens de marfuri intre locuitorii unor tari sau provincii diferite si respectiv
deplasaride oameni dintr-o parte in alta; un drept civil diferit prin continutul saude la o
1 Augustin Fuerea, Drept international privat, Ed. A 2-a, revazuta si adaugata,
Bucuresti: Universul Juridic, 2005, pg. 7
2 Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed.
Revazuta si adaugata, Bucuresti: Universul Juridic, 2007, pg. 52

provincie la alta sau tara la alta; posibilitatea de a se recunoaste strainului unele drepturi
dobandite potrivit legii sale personale si deci posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi
straine 3.
In societatea sclavagista au luat nastere unele raporturi juridice, ca urmare a unor relatii
comerciale, pe care literatura juridica ulterioara le-a ncadrat in domeniul dreptului international
privat si le-a privit ca fiind probleme de drept international privat, probleme care se refereau la
situatia juridica a strainilor, adica la drepturile pe care le putea avea un cetatean ntr-o tara
straina.
Istoria a cunoscut cu privire la situatia juridica a strainilor urmatoarele sisteme:
1) Cel mai vechi sistem este acela care ii refuza strainului orice drept, in sensul ca nu i se
aplicau nici legile sale proprii si nici legile locale, astfel ca, acesta era ca si cum nu ar fi existat
ca entitate, nu putea sa execute nici o operatie juridica, nu se bucura de o protectie legala, ci se
afla in afara societatii.

2) Personalitatea legilor ( secolele V-X):

Acest sistem in virtutea carui pe acelasi teritoriu se aplicau doua sau mai multe legi se datora
mai multor imprejurari:
a) Intre imigranti si populatia locala nu esista un schimb echibalent, caci acesta era
inlocuit prin tribute sau prestatii obligatorii;
b) Triburile imigrante considerau triburile lor ca aplicabil numai membrilor tribului, ca
un privilegiu exclusive al lor;
c) Intre legile imigrantilor, care erau expresia unui nivel inferior de dezvoltare a
economiei, caci triburile cuceritoare abia paseau pe calea organizarii de stat, si legile
romane, care erau expresia unui anumit grad de dezvoltare a economiei si schimbului,
era o mare deosebire, in sensul superioritatii acestora din urma;
d) Situatia teritoriala a statelor din acea vreme (prefeudale) nu era destul de precisa
pentru a se putea aplica cu usurinta o lege teritoriala.
3) Teritorialismul cutumelor ( secolele XI-XIII ) :
Acest sistem potrivit caruia, atat localnicului, cat si strainului li se aplica legea locala sau
legea instantei, este propriu oranduirii feudale unde situtiia juridica si sociala era accesoriul
pamantului. In cadrul oranduirii feudale si in lupta cu sistemul teritorialitatii legilor au aparut
primele norme conflictuale legate de faptul ca sistemul era incompatibil cu recunoasterea
drepturilor strainilor.
In oranduirea feudala fiecare unitate teritoriala, care era in acelasi timp si o unitate politica, era
sub stapanirea unui senior, avea legile ei proprii, ceea ce a determinat ca judecatorul sesizat cu un
litigiu sa aplice numai legea teritoriului unde se afla, iar cursul procesului depindea de locul unde
se desfsura.
4) Teoria statutarilor italieni (secolele XIII-XV ):

3 Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de drept international privat, Ed.

Revazuta si adaugata, Bucuresti: Universul Juridic, 2007, pg. 71

Pentru ca sistemul economic feudal si-si arate superioritatea asupra sistemului sclavagist
a trebuit sa treaca mult timp din cauza ritmului extrem de lent de dezvoltare al fortelor de
productie. Cresterea fortelor de productie a dus la cresterea comertului interior si, mai ales, a
celui exterior, care trece din mainile arabilor si bizantinilor n mainile europenilor in urma
cruciadelor.
Astfel, ca urmare a nevoii tot mai mari de bani a feudalilor, relatiile personale incep sa fie
inlocuite cu relatiile banesti, in sensul ca pretutindeni un raport personal era nlocuit cu altul
banesc, unde o prestatie baneasca inlocuia o prestatie in natura, acolo un raport burghez inlocuia
un raport feudal. I n nordul Italiei orasele s-au imbogatit de pe urma cruciadelor si a comertului
cu Levantul, astfel c orasele: Venetia, Genova, Pisa, monopolizeaza intregul comert dintre
orient si occident, deoarece prin aceste orase treceau marile drumuri comerciale dintre orient si
Franta, Flandra, tarile Germanice.
Burghezia in lupta mpotriva feudalitatii s-a aliat si cu mestesugarii pe care i folosea ca
instrument de lupta si, chiar cu regalitatea, care reprezenta un factor de progres pentru ca
reprezenta "ordinea" n mijlocul dezordinei, natiunea care se constituia opusa starii de framantare
din statele vasale, rebele.
Mai mult, noile conditii cereau un sistem de drept corespunzator, deoarece dreptul roman
care la inceputul oranduirii feudale, in conditiile economiei de tip natural, era dreptul unei
societati ce cunostea productia de marfuri, nu isi mai putea gasi aplicarea.
Principalele idei ale statutarilor italieni au fost:
a) distinctia in cadrul unui proces, intre formele de procedura si fond;
b) formularea regulii locus regit actum pentru forma exterioara a actelor juridice;
c) determinarea legii aplicabile bunurilor;
d) aplicarea unei legi unice devolutiunii succesorale.

5) Solutionarea conflictelor de legi in Franta ( secolul al XVI-lea ):

Franta isi realizase unitatea politica insa nu si unitatea cutumelor. Diferitele provincii ale
aceste tari aveau cutume proprii,astfel ca pe teritoriul Frantei erau in vigoare mai multe
sisteme cutumiare, desigur diferite in mai multe privinte.
Charles Dumoulin ( 1500-166 ) a fost unul dintre aparatorii ideii de unificare a
dreptului cutumiar pe baza cutumei Parisului. Acesta este imnemeietorul autonomiei de
vointasi a ridicat problema calificarii, potrivit acestuia legea competent care se aplica in
incheierea unui act juridic este determinate de parti, expres sau tacit.
Bertrand dArgentre (1519-1590 ) contemporan al lui Domoulin, acesta pune
bazele scolii franceze a statutelor din secolul al XVI-lea,care prezinta deosebiri fata de scoala
italiana a statutelor:
-statutele sunt reale sau personale
-statutele sunt, in ceea ce priveste domeniul aplicarii lor, teritoriale si in mod exceptional
extrateritoriale
-distinge incapacitatile generale care in de statutul personal, si incapacitatile special care
privesc un anumit act juridic si care sunt supuse legii care reglementeaza acest act juridic, nu
statutul personal

-aplicarea statutelor personale in afara unui teritoriu se face in virtutea unei idei de drept.
6) Teoria statutarilor olandezi ( secolul al XVII-lea ):
Tarile de Jos, in care se cuprindea si Olanda, s-au aflat sub stapanirea Spaniei pana in secolul
al XVII-lea cand au reusit sa se elibereze, constituind o replublica federative independent.
Principalele idei ale teoriei statutarilor olandezi sunt:
a) Legile oricarui stat au putere in limitele teritoriului sau, deci principiul teritorialitatii
legilor. Pe acest teritoriu legile se aplica tuturor persoanelor, indiferent daca sunt
cetateni sau straini. Se admite extrateritorialitatea statutului personal, deoarece altfel
isi pierde orice valoare in cazul deplasarii persoanei dintr-o parte in alta.
b) Se poate aplica o lege proprie in strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu, dar
nu in virtutea unei idei de drept, deci ca o obligatie, ci in virtutea unei formule de
politete international, in virtutea formulei comitas gentium. Aplicarea legii straine in
baza formulei de politete comitas gentium constituie o atenuare s principiului
teritorialitatii, dictate de necesitatea relatiilor economice pe care Olanda le intretinea la
vremea respective.Curtoazia international era o formula care permite judecatorului sa
determine in mod concret aplicarea legii straine. Judecatorul avea astfel o mare putere
in privinta aplicarii legii straine. Prin urmare, in privinta fundamentului aplicarii legii
straine teoria statutarilor olandezi se deosebea de aceea a francezilor.
c) Aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca adduce atingere ordinii locale. Aceasta
cu privire la efectele drepturilor dobandite in strainatate. Ordinea locala reprezinta
ceva intermediar intre statutul odios si ordinea publica.
7) Solutionarea conflictelor de legi in Germania (secolul al XIX-lea):
Savigny (1779-1861), ca si Wachter si Schaefner parasesc metoda statutarilor. Ei nu
pornesc in rezolvarea conflictelor de legi de la clasificarea statutelor in personale si reale.
Ideile doctrine germane sunt:
a) Toate legile nu se pot califica a priori in personale si real. In unele cazuri, legile sunt
teritoriale sin in altele sunt extrateritoriale. Aceste doua clasificari nu trebuie
confundate, deoarece au la baza criteria deosebite: obiectul in prima clasificare si
intinderea aplicarii in spatiu in cea de-a doua. Impartirea legilor in teritoriale si
extrateritoriale se face dupa natura si scopul acestora.
b) Rezolvarea conflictului de legi este redusa la localizarea raportului juridic. Pentru a sti
ce lege trebuie sa carmuiasca un raport juridic trebuie vazut care este sediul acelui
raport juridic, adica legatura lui cu un anumit sistem de drept. Pentru a afla acest
sediu, se utilizeaza doua prezumtii:
Prezumtia de localizare a raportului juridic
Prezumtia de supunere voluntara a partilor fata de legea locului unde raportul
este localizat prin sediul sau.
c) In material contractelor, ca si a altor raporturi juridice, partile pot, prin vointa lor, sa
supuna raportul juridic legii pe care o doresc, locala sau straina.

d) In cazul in care sunt competente, legile straine se aplica in temeiul unei obligatii
juridice si nu ca urmare a unei curtoazii international. Judecatorul nu trebuie sa aplice
legile tarii sale decat persoanelor si cazurilor pentru care au fost elaborate, in acest fel
se justifica si aplicarea legilor proprii in strainatate.
8) Teoria italiana a personalitatii legilor ( teoria lui Mancini ):
Aceasta teorie a fost elaborata de Mancini (1817-1888) si avea ca idei:
a) Legile sunt personale, iar nu teritoriale. In sprijinul acestei sustineri se invoca
argumentul ca legile sunt facute pentru persoane, in consideratia si in folosul
acestora si de aceea ele trebuie sa carmuiasca persoanele oriunde acestea s-ar
gasi. De aceea, teoria lui Mancini poarta si denumirea de doctrina personalitatii
legilor.Aceasta idee constituie contrariul teoriei statutarilor olandezi,dupa care
legile sunt teritoriale si nu personale
b) Principiul personalitatii legilor cunoaste unele exceptii. Acestea sunt:
legea straina nu se aplica ori de cate ori contravene ordinii publice
forma exterioara a actelor juridice scapa legii personale, pentru a fi
carmuita de legea locului unde se incheie actul juridic
principiul autonomiei de vointa, potrivit careia in material contractelor
partile puteau deroga de la principiul personalitatii legilor, fie in mod
expres, fie in mod tacit
9) Doctrina anglo-americana:
Aceasta doctrina s-a format mai intai in SUA si apoi in Anglia,unde pana la mijlocul sec.al
XVII-lea nu s-au intalnit conflicte intre cutume, asa cum s-au intalnit in Italia, Franta, Olanda si
in consecinta, nu s-a format o doctrina corespunzatoare celei de pe continent. In cazul n carese
iveau astfel de conflicte, instantele engleze ori se declarau necompetente, ori aplicau dreptul
englez intern. In SUA datorita mai multor factori, printre care faptul ca fiecare stat federal avea
propria legislatie civila si ca s-au dezvoltat legaturi economice intre aceste state, in sec. al XVIIIlea s-au ridicat in fata instantelor americane probleme conflictuale.
Ideile doctrinei anglo americane sunt:
Dominatia principiului teritorialitatii legilor, care se exprima prin tendinta de a se
aplica dreptul local tuturor raporturilor juridice si prin aceea ca in dreptul angloamerican
legea personala este legea domiciliului;
Drepturile dobandite in virtutea legii straine sunt recunoscute, in sensul ca recunoasterea are loc
potrivit formulei "politete internationala" potrivit careia efectul extrateritorial nu il are legea
straina pentru c judecatorul trebuie sa aplice propria lege. In practica judecatoreasca americana si
engleza se arata ca formula "politete internationala" nu inseamna lipsa de obligatie a instantelor de
a recunoaste drepturile nascute sub imperiul legilor straine, ci numai ca normele conflictuale
aplicate de acestea au caracter intern, national.
In materia contractuala se admite principiul autonomiei de vointa, partile putand astfel sa-si
aleaga legea competenta a reglementa raportul lor juridic.
Unele institutii care in dreptul altor state sunt considerate ca apartinand dreptului material, in
practica engleza si americana se considera ca fiind institutii de drept procesual civil (de exemplu:
prescriptia actiunii si compensatia obligatiilor reciproce de aceeasi natura sunt considerate
probleme de procedura si, in consecinta, li se aplica legea forului, adica legea engleza sau

americana).
Tema 3 : dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale1.
Subiecii dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale sunt participan iila rela iile ecologice
care posed i folosesc obiectele naturii n scopuripersonale sau de profit n conformitate cu
legislaia ecologic .
Beneficiarii de resurse naturale se clasific n ctev
a categorii:
1.Beneficiari cu statut de persoane fizice
care folosesc obiectele naturii nscopuri personale.
2. Beneficiari persoane juridice naionale
care exploateaz resurselenaturale n baz de licen sau autoriza ie
3.Beneficiari persoane fizice cu capital strin are exploateaz obiectele
naturale pe teritoriul Republicii Moldova n baza contractului deconcesiune
Dup obiectul supus exploatrii beneficiarii se clasific n :
1.Deintori de terenuri (art. 4 C. fun)
2.Beneficiari silvici- persoanele fi
zice , persoane juridice, organizaii
religioase.
3.Beneficiari de resurse acvatice care se subclasific :
Beneficiari primari Beneficiari secundari
4.Beneficiari a subsolului care se clasific n :
ntreprinderi mineri
Beneficiari explotatori ,(cercettori)
5.Beneficiari ai regnului animal (vntorii)
Coninutul dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale
-reprezint iconstituie totalitatea drepturilor i obliga iunilor beneficiarilor resurselor
naturale ,Volumul drepturior si obligaiunilor subiectilor participanti cu privire lafolosirea
resurselor naturale este determinat n primul rnd de destina ia
principala a resurselor naturale .
2. scopul de atribuire a resurselor naturale n folosin
3. msurile de protecie juridica reusurselor naturale aflate n folosin .
Trebuie de menionat faptul c drepturile i obliga iunile bbeneficiarilor deresurse naturale pot
avea att un caracter general ct i un caracter special.Indiferent de tipul iforma de beneficire a
resurselor naturale toate categoriilede beneficiare au drepturi:
1.Dreptul la un sistem ecologic
2.Dreptul la informaie veridic, justificat cu privire la starea cantitativ icalitativ a resurselor
naturale
3.Dreptul de a folosi resursele naturale i calit il e lor utile n scopuri personale (pentru
necistile vitale)
4.Dreptul de a participa la luarea deciziilor care au ca obiect protec iamediului i folosirea
raionala a resurselor naturale
5.Dreptul de a intenta aciuni n instan a de judecat cu privire la protec iamediului n scopul
aprrii drepturilori intereselor ecologice prevzutede legisla ie.
6.Dreptul de a solicita recuperarea prejudiciului cauzat sanat ii prin
poluare.
Concomitent cu aceste drepturi a beneficiarilor de resurse naturale legisla ia ecologic determin
si volumul obligaiilor acestora.

1. Obligaia de a ocroti mediul natural

2.Obligaia de a respecta legislaia ecologic
3. obligaia de a furniza date veridice despre starea i calitatea resurselor naturale
4. obligaia de a folosi resursele naturale conform destina iei i scopului de atribuire, iar n cazul
persoanelor juridice de a exploata resursele naturale numai n baz de autoriza ie sau licen
5. obligaia de a folosi resursele natuale ra ional i n complex innd cont de parti
cularitile fiecrui ecosistem n parte
6. obligaia de a folosi resursele naturale contra plat
7. obligaia de a efectua plata pentru poluarea mediului-obliga ia care apar ine ssubiectilor cu
activitate de antreprenoriat.
8.obligaia de a informa populaia despre obiectivele care urmeaz a fi proiectate pe viitor.
Temeiurile juridice de apariie si incetare de beneficiere a resurselor naturale -constituie i
reprezint totalitateafaptelor i evenimentelor care dau na teremodific i nceteaz raporturile ce
apar ntre organele administratiei publice ipersoane fizice juridice n legtur cu atribuirea,
exploatarea aurizarea ilicentierea precum i retragerea din folosin a resurselor naturale
. se consider c temeiurile aparitiei resurselor naturale sunt urmtoarele :
1.Legea
2 Actul administativ individual (nevil 1 i 2)
3.Autorizaii condiii de valabilitate: s fie emis de un organ delege(competen special, s fie
determinat volumul folosirii resurselornaturale, s fie determinat perioada
de valabilitate)
4.Licena camera licenierii (volumul de exploatare a resurselor naturale i valabilitatea)
5 Hotrrea instanei de judecat
6.Contactul
Temeiurile juridice de ncetare
1.Decesul beneficiarul persoanei fizice
2.Lichidarea persoanei juridice
3.Calamitile naturale
4.Expropierea de utilitate public
5.Expirarea termenului contractului, licentei, autoriza iei
6.Rezilierea contractului
7.Retragerea autorizaiei i licenei
8.Hotrrea de sistare emis de ctre inspectorul principal de stat n
domeniul ecologiei
9.Hotrrea instanei de judecat
Actele care confirma de beneficiere:
1.Contractul de arenda, locaiune pentru pers straine contractul de concesiune, de arend silvic
2.Autorizaii-de folosire specisal a pei, de emisii n atmosfer, silvic,biletul silvic, biletul de
vntoare
3.Licen pentru mbutelierea apelor minerale- pentru irigarem de vrsare a apelor art. 27 cod
apelor n dependent de scop;,exploatarea zacmintelor naturale utile estee valabile n prezenta a
doua acte-perimetru minier- n min i perimetru geologic- lasuprafa .