DREPT INANCIAR - Suport de curs - CAPITOLUL 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE FINANTELE PUBLICE $I DREPTUL FINANCIAR 1. Finanjele publice: notiune, defi 1.1.Nofiunea de finanje publice Etimologic cuvantul finanje provine din limba latin unde au fost utilizate mai multe expre “finantio", “financias", "finis" care insemna "termen de plata” sau "scadenfa" formandu-se mai tarziu expresia "financia pecuniaria" care desemna operatiunea de a incheia o tranzactie patrimoniala prin plata unei sume de bani Notiunea de finante s-a raspandit in Franta in secolul al XV-lea prin cuvintele "finance", prin care era desemnata o sum& de bani sau un venit aparfinand organelor de stat, respectiv "finances", folosite pentru a-i denumi pe arendasii de impozite sau persoanele insircinate cu strangerea veniturilor pentru rege. 1.2.Definitia finanjelor publice Finanjele publice au fost definite de autori diferit, dupa caz: + ca instrumental prin intermediul caruia statul nostru participa la repartitia venitului national, asigura fondurile banesti necesare dezvoltarii economiei nationale, realizarii actiunilor social-culturale, funcfionarii organelor de stat si apararii suveranitatii, independentei si integrititii teritoriale a far * ca raporturile social-economice de formare si repartizare in form baneascd, care apar in legiturd cu constituirea si utilizarea resurselor necesare functionarii si dezvoltirii generale a + ca ansamblul sau cvasitotalitatea proceselor si relatiilor economice in forma baneasca ce se produc in toate sferele reproductiei (consum, productie, repartiie, circulatie) Profesonul francez, Paul Marie Gaudement sustinea c& finantele publice constituie o ramura.a dreptului public care are ca object studiul regulilor si operatiilor referitoare la baru public. in lucrarile de specialitate din $.U.A. s-a sustinut ca finanjele publice au ca obiect faprele, principitle, tehnicile si efectele procurarii si cheltuirii fondurilor banesti de citre organele guvernamentale si ale administr’rii datoriei publice. in concluzie, putem defini finantele publice astfel = in sens larg ca fiind acele relatii care au ca obiect regulile fundamentale, organele si procedurile care permit colectivitatilor publice indeplinirea tuturor atribufiilor lor cu ajutorul mijloacelor financiare conditia o esentiald fiind ca aceste reguli si procedee s& se aplice intr-un regim de drept public; ~ in sens restrans reprezinta incasarile si plitile banesti de interes pul statul gi alte institutii publice necesare in relafiile cu 1.3. Trisiturile finantelor publice Finantele publice prezint& urmatoarele trasaturi - sunt relafii care exprima un transfer de resurse binesti fira echivalent si cu tithu nerambursabi acestea find relajile financiare clasice care igi gisesc reflectarea in bugetul de stat, in bugetul asigurarilor sociale de stat, in bugetele locale sau in anumite fonduri publice extrabugetare, ~ sunt relafii care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada de timp determinata, pentru care se percepe dobanda, acestea find relatii de credit mijlocite de banci sau de alte insttutii specializate: ~ sunt relafii care exprima dupa caz, un transfer facultativ sau obligatoriu de resurse banesti, in schimbul unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen (eveniment) aleatoriu, aceste rela{ii apar in procesul constituirii si repartizirii fondurilor de asigurari de bunuri, de persoane, de raspundere civil - sunt relafii care apar in procesul formarii si repartizArii fondurilor banesti in vederea desfigurarii de activititi economice gi a dezvoltirii acestora pe seama veniturilor realizate, a creditelor bancare, a vanzarii de actiuni (parti sociale) a emiterii de obligatiuni sau pe alte cai acestea fiind finantele intreprinderilor. 1.4, Functiile finanjelor publice Finantele publice indeplinesc urmatoarele functii + functia de repartivie se realizeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor banesti, mai exact odata cu repartitia produsului social si cu cea a venitului national si presupune doua momente: + constituirea fondurilor din impozite, taxe, imprumuturi, ete. la care participa regiileautonome, societatile comerciale care au capital de stat, mixt sau privat, instituiile publice, persoanele fizice si juridice rezidente sau strdine, populatia, + distribuirea fondurilor financiare pe beneficiari: persoane fizice sau juridice, respectiv pentru Invagimant, sAndtate, cultura ete; . functia de control care are ca scop asigurarea respectirii legii si cresterea eficientei economice printr-o bund administrare a banului public astfel incat prin control se contribuie la realizarea echilibrului monetar, valutar si financiar in economie, + functia de reglare (stabilizare) are ca scop contracararea unor fenomene cu caracter destabilizator (recesiunea, criza, somajul) care perturba procesele economice si sociale, respectiv stimularea evolutiei pozitive a acestor procese 2. Structura finantelor publice in structura finantelor publice din cele mai vechi timpuri s-au evidentiat doua componente: veniturile publice $i cheltuielile publice. Ca rezultat al evolutiei istorice, a schimbarilor survenite in gul timpului, in cele mai multe dintre statele contemporane cu regim politic parlamentar democrat structura finanjelor economie national liberal capitali publice se prezinta astfel + bugetul de stat - ca act si procedeu de corelare a cheltuielilor publice cu veniturile publice; + finamele locale si bugetele unititilor administrativ - teritoriale - menite a conferi anumité autonomie administratiei publice locale; + imprumuturile de stat sau creditul public care implica si datoria publica - ca modalitate exceptional de completarea veniturilor publice necesare satisfacerii trebuinjelor generale ale societiiii; + finantele organizatiilor internationale - constituite prin contributii banesti ale statelor membre ale acestor organizatii 3. Notiunea si obiectul dreptului financiar Dreptul financiar ca acea ramura a sistemului de drept public care cuprinde, ansamblul normelor juridice instituite de stat si care reglementeaza relatiile sociale ce iau nastere in procesul constituiri, repartizarii si utilizirii fondurilor banesti ale statului si ale celorlalte institutii publice. precum si controlul financiar al statului Obiectul dreptului financiar este determinat, in mod rational, de componentele structurale ale finanjelor publice cuprinzand: bugetul de stat, bugetul asiguririlor sociale de stat, bugetele locale, finanjele institutilor publice, finanfele regiilor autonome, veniturile bugetare, cheltuielile bugetare, imprumuturile de stat, controlul finanfelor publice 4, Izvoarele dreptului financiar In stiinfele juridice conceptul de izvor al dreptului - in sens formal - desemneaz& formele de exprimare a normelor juridice. Izvoarele dreptului financiar sunt al raporturile juridice financiare. in raport de gradul de generalitate sau specificitate izvoarele dreptului financiar pot fi 1. izvoare comune ale dreptului financiar cu alte ramuri de drept ca de exemplu: Constitutia, legile ordinare, hotirarile Guvernului ete. 2. izvoare specifice dreptului financiar ca de exemplu: Legea finantelor publice, Legea privind organizarea si funetionarea Curtea de Conturi etc. tuite din totalitatea actelor normative care reglementeazi 5, Normele dreptului finan Putem defini norma de drept financiar ca fiind acea reguli de conduita stabilita sau recunoscuta de stat care cuprinde drepturile si obligafiile subiectelor participante la raportul de drept financiar gi a cArui respectare este asigurata de autoritatea de stat. Normele dreptului financiar au un caracter general, impersonal privind un numar nedeterminat de subiecte de drept se aplicd in mod repetat in timp ori de céte ori indeplinesc conditille vizate de ele, Ca exceptie, normele dreptului financiar pot avea si caracter individual in vederea indeplinirii anumitor necesitati financiare ca de exemplu legea bugetard cuprinde dispozitii care stabilesc individual cuantumul banesc al unor transferuri, subventi, ete Normele dreptului financiar sunt adoptate de Parlament, Guvern precum si de organele de specialitate ale administratiei de stat in legdturd cu privire la constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti publice. S.1, Din punct de vedere al structurii logico-juridice, normele dreptului financiar cuprind urmatoarele elemente: 1. ipoteza prevede descrierea clara, precisa a imprejurarilor, a faptelor sau a condifiilor in care apar relatiile financiare pentru a se permite subiectelor raporturilor juridice s& respecte regula de conduit& prescrist in vederea realizarii scopului urmarit, 2. dispozitia prevede conduita subiectelor de drept vizate de aceste norme;3. sanctiunea arati care sunt consecintele nerespectarii dispozitiei Elementul specific al normei juridice financiare este sanctiunea. Ca atare menjionam ci sanefiunile financiare pot fi: 1. sanetiuni_comune, cele care sunt identice cu ale altor norme juridice si anume: disciplinare (mustrarea), administrative (amenda), pecuniare, penale (inchisoarea); 2. sanctiuni specifice sunt masuri de ordin financiar care se iau impotriva celor ce incalcd legislatia financiara gi fiscalé si anume: majorari de intarziere, amenda financiara, penalizari, suspendarea finanfarii de la buget, suspendarea finangérii investijilor, suspendarea creditari 5.2. Clasificarea normelor juridice financiare Normele juridice financiare pot fi clasificate astfel 1. Norme juridice imperative obliga subiectele de drept financiar fel, Aceste norme se impart, la randul lor, in dowd categorii juridice onerative care impun efectuarea anumitor operafiuni financiare sau actioneze intr-un anumit 'b. norme juridice prohibitive care interzic comiterea unor acte sau operatiuni de naturi financiara ori cu implicatii financiare, 2. Norme juridice permisive sunt cele care nici nu interzic, nici nu impun sAvarsirea anumitor acte financiare sau anumitor operatiuni financiare. 3. Norme juridice supletive sunt cele care fie le permit subiectelor si-si aleaga conduita de urmat si numai in caz contrar urmeaza si li se aplice prevederile normelor financiare care se incalea in lipsa manifestarii de voinga, 6, Raportul juridie de drept financiar 6.1, Definitia raportului juridic de drept financiar Raportul juridic de drept financiar consta in relatiile sociale care iau nastere, se modifica si se sting in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate de normele juridice financiare Raporturile juridice financiare se nase numai in cadrul activitijii financiare infEptuite de stat si de organele sale. In cadrul acestor raporturi, fra excepfie, unul dintre subiecte este statul care intr in aceste raporturi juridice de pe pozitia de purtator al autoritaqii de stat. Aceasta particularitate rezult& din pozitia de subordonare a tuturor celorlalte subiecte participante fafa de subiectul purtator al autoritafii de stat Raporturile juridice financiare se nasc, se modifica si se sting pe baza manifestarii unilaterale de voinfé a statului, prin forme specifice prevazute de normele juridice financiare. 6.2. Clasificarea raporturilor juridice financiare in funotie de sfera de cuprindere a finanjelor publice aceste raporturi pot fi a, raporturi juridice bugetare; b. raporturi juridice fiscale; ¢. raporturi juridice de creditare; 4. raporturi juridice bancare. e. raporturi juridice de organizare a circulatiei monetare; £ raporturi juridice de asigurare prin efectul legit, &. raporturi juridice de contro! financiar, ete. 3. Continutul raporturilor juridice financiare consti in elementele constitutive ale acestor raporturi, Aceste elemente constitutive sunt a. subiecte, b. continut; c. obiect. Subiectele oricérui raport juridic presupun existenfa a cel pufin dou’ persoane pentru ca un astfel de raport s& poat& lua nastere, s& se poatd modifica sau stinge Subiectele participante la raporturile juridice financiare sunt: ‘a. statul ca organ de specialitate in activitatea financiar reprezentat prin: Ministerul Finanjelor Publice, Agentia Nationala de Control (Garda Financiar8) si Curtea de Contur. b. persoane fizice si, sau juridice Persoanele fizice ca subiecte individuale titulare de drepturi si obligatii. Din aceasta categorie fac parte: a. cetdjeni romani b. persoane fizice striine rezidente (reprezentanti diplomat reprezentanti comerciali, doctoranzi, studenti, apatrizi) ; ©. persoane fizice nerezidente (specialist, oameni de cultura, stiint, artist, sporti, turgti) i, reprezentanji_consulari, Persoana juridica este subiectul colectiv de drept care intruneste conditiile cerute de lege (patrimoniu propriu, organizare de sine statatoare, obiect de activitate) pentru a fi titular de drepturi si obligatii Din categoria acestor persoane juridice fac parte: a, societati comerciale;b. regii autonome; ©. institutii publice; d. asociatii politice; €, alti agenti economici Con{inutul raporturilor juridice financiare il formeazd drepturile si obligatiile subiectelor participante la aceste raporturi. Confinutul acestor raporturi difera de confinutul altor raporturi juridice intrucat se stabileste in legdtura cu necesitatea, constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statu Obiectul raporturilor juridice financiare este determinat de sfera larga a finanfelor publice pe de o parte, iar pe de alta parte de faptele, actele normative si operatiunile specifice cu privire la activitatea financiara gi fiscal. Astfel, acest obiect poate fi 4) in prima situatie: venituri publice, cheltuieli publice, politica fiscala, actiuni de prognozé si organizare bugetara, de creditare, de control financiar, de circulajie monetara, etc.; b) in a doua situatie plata unor sume de bani la care sunt obligate subiectele participante la raporturile juridice financiare CAPITOLUL 2. SISTEMUL BUGETAR SI PROCES! BUGETAR 1. Definitia bugetului de stat, natura juridicd si functiile bugetului de stat Actualitatea moderna a acestei definifii este confirmata de faptul ca elementele ei esentiale au fost preluate si pentru caracterizarea oficial a bugetului Comunitatilor Europene, Regulamentul inanciar al acestor comunitii precizeaz ci bugetul lor este actul care prevede si autorizeazit in prealabil, in fecare an, cheltuielile si veniturile comunitailor: 2. Conjinutul bugetului de stat Bugetul statului roman, ca dealtfel al oricdrui stat, cuprinde in mod constant dou part a. veniturile bugetare; }. cheltuielile bugetare. a, Veniturile statului sunt definite in mod emblematic de Montesquieu, care in lucrarea Spiritul legilor" - cartea XIII, afirma cA veniturile statului sunt o parte pe care fiecare cefatean 0 di din bumul siu pentru a avea sigurana celeilalie parti rimas’ lui, sau de a se bucura deplin de aceasta. Veniturile bugetare sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor prevazute la art. 1 alin.2 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice - bugetului de stat; bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale; bugetului trezoreriei statului; bugetelor institutiilor publice autonome; bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; i) bugetului fondurilor externe nerambursabile, care se mobilizeazi in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii banesti si alte varsiminte editate de fiecare stat in functie de politica sa economico- financiara privind repartitia produsului intern net si mobilizarea unor surse externe (accesibile). b. Cheltuielile publice reprezinta sumele aprobate in bugetele prevazute la art.1 alin.2 din Legea nr. 50/2002 in limitele si potrivit destinatiei stabilite prin bugetele respective. Partea de cheltuieli a bugetului statului nostru are un confinut ordnduit si el conform conceptiei moderne Astfel, principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat sunt cele social- culturale, pentru apfrarea nafionalé si ordinea publicé intern pentru organele de stat legislative, executive si juridice, pentru actiuni economice si cercetare stiintific’, precum si pentru datoria publica si alte trebuinje de interes general In art.30 Legea 50/2002 privind finantele publice se prevede c& in bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetari la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozi Guvernului. a, Fondul de rezervé bugetari la dispozitia Guvernului se repartizeaz’unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finanfarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute ap&rute in timpul exercitiului bugetar b, Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe bazi de hotérari ale Guvernului, pentru finanjarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. 3. Sistemul bugetar Datoritd faptului cd bugetul de stat este procedeu! financiar cel mai important de autorizare gi corelare,a veniturilor si cheltuielilor statului, din punetul de vedere al organi anumite particularitati care presupun atat asemanari cit si deosebiri federal ‘Comparind statele de tip unitar cu cele de tip federal vom reugi si scoatem in relief principalele variante practice de organizare bugetara si in acelagi timp, faptul cd in unele dintre aceste state s-au conceput gi s-au pus in aplicare variante originale care au dezvoltat categoria variantelor modeme de organizare bugetara de interes public. Resursele finanfelor publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete care sunt prevazute in art. | alin. 2 Legea 30/2002 si anume: a. bugetul de stat, b, bugetul asiguraritor sociale de stat, . bugetele fondurilor speciale: 4. bugetultrezoreriei statului; «, bugetele insttutilor publice autonome; £. bugetele institutiilor publice finanfate integral sau partial din: bugetul de stat, bugetul asiguririlor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; g, bugetele insttutilor publice finantate integral din venituri proprii hh. bugetele fondurilor provenite din credite exteme contractate sau garantate de stat si ale ciei rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice: i, bugetele fondurilor externe nerambursabile: j- bugetele locale. ii bugetare publice sunt remarcabile intre statele de tip unitar si cele de tip 4. Procesul bugetar 4.1. Notiunea de proces bugetar Procesul bugetar presupune existenfa unor resurse furnizarii catre cetiteni a bunurilor si serviciilor publice anciare, precum i alocarea lor in scopul 4.2. Caracteristicele procesului bugetar Procesul bugetar prezint& o serie de caracteristici care-i confera trisdturile specifice unui proces: = decizional, deoarece continutul siu consti in alocarea unor resurse bugetare limitate in raport cu nevoile societatii pentru bunuri si servicii publice; = democratic, deoarece in cursul derularii etapelor procesului bugetar se manifesta ata atributele statului de drept ~ intre care cel al separatiei puterilor in stat, cat si posibilitatea impunei intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetafeni care detin majoritatea politica de decizie, preponderent politic, deoarece opfiunea pentru un anumit tip de politics economia, in general, de politica financiara si monetari, in special, toate reflectate in confinutul bugetului, reprezinta un act de decizie politica al forfelor majoritate in Parlament. 4.3, Prin le procesulu bugetar Bugetul de stat se conformeazi unor principii devenite traditionale. Aceste principii prezint dou’ laturi: = latura tehnica deoarece sunt necesare unei bune gestioniri a finantelor publice; = latura politici intrucat sunt destinate s& usureze controlul Parlamentului asupra gestiunii ‘guvernamentale. Principiile igi gasese consacrarea atat in lege cat si in literatura de specialitate, si avem in vedere: 1. Principiul universalitayii bugetare (art. 8 Legea nr. 5002002). Conform acestui principiu nici un venit public si nici o alocare bugetard nu se poate percepe si respectiv, repartiza in afara cadrului bugetar 2. Principiul publicita\ii bugetare (art. 9 Legea nr. 500/202) impune sistemului bugetar deschidere si transparent. Aceste dou calitati se realizeaza prin + dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora; + dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora; * publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora, + mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptand informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege. 3. Principiul unitatii bugetare (art. 10 Legea nr. 500'2002). Conform acestui principiu, toate veniturile si toate cheltuielile publice se inscriu intr-un singur document, bugetul de stat pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice. 4. Principiul anualitaii bugetare (art. 11 Legea nr. 50/2002). Universalitatea si anualitatea bugetara definesc intinderea bugetului de stat; dimensiunile in spatiu, pe orizontala si verticala, ale bugetului de stat 5. Principiul specializirii bugetare (art. 12 Legea nr. 500/2002). Conform acestui principiu, veniturile bugetare trebuie prevazute in buget si aprobate de Parlament pe surse de provenientd, iarcheltuielile publice care urmeazi si se efectueze, pe categorii, destinatii si in functie de conginutul lor economic. Clasificatia bugetara cuprinde o serie de caracteristici care sunt: + s& fie conceputd de aga natura, incat si grupeze veniturile pe surse de provenient’ si le bugetare pe categorii de cheltuieli; + si fie simpla, concisd si clara, pentru a fi infeleasd cu usurinta de toti cei chemati sa examineze bugetul de stat; + si creeze conditii pentru exercitarea controlului asupra executiei bugetare; + si respecte disciplina financiar-bugetara, + stabilirea de drepturi si obligatii organelor financiar-bancare cu atributii in executarea bugetului de stat, care poarti rispunderea pentru realizarea normelor prevazute ca venituri ale alocat bugetului de stat sau pentru efectuarea pliilor din sumele prevazute ca fiind cheltuieli bugetare. Clasificatia bugetara este stabilité pentru a, venituri, b. cheltuieli. 6. Principiul unitiii monetare (art.13 Legea nr. 50/2002). Potrivit acestui principiu toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala. Astfel, se asigura punerea in aplicare a al art. 136 din Constitutie (articol intitulat Sistemul financiar) conform c&ruia moneda national’ este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul. De asemenea, acest principiu constituie reflectia in plan financiar a suveranitatii statului roman, care implic& nu doar suprematia si independenta politica ci si dreptul de a emite moneda propre 4.4, Etapele procesului bugetar Procedura bugetara presupune urmatoarele etape: = elaborarea proiectului bugetului de stat; = aprobarea bugetului de stat si legea bugetara anual = executia bugetului de stat; = incheierea executiei bugetului de stat si aprobarea contului de executie bugetar’. 4.1, Elaborarea proiectului bugetului de stat in cursul fiecdrui exercitiu bugetar se procedeaza cel mai tarziu in cel de-al treilea trimestru, la elaborarea proiectului bugetului de stat, pentru exercitiul financiar urmator Potrivit art. 28 din Legea 00/2002 proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de citre Guvern, prin Ministerul Finanfelor Publice, pe baza + prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreazA proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani; + politicilor fiscale si bugetare; + prevederilor memorandumurilor de finanjare, ale memorandumurilor de injelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institufii financiare internationale, semnate si /sau ratificate, + politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; + propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; * programelor intocmite de citre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, cdrora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficient&, programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecdrui program, care trebuie s& precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmitori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este justificat’; + propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale; + posibilititilor de finanjare a deficitului bugetar. Elaborarea proiectului bugetului de stat se asigura de Ministerul Finantelor Publice, in calitate de organ administrativ central de specialitate financiara, pe baza programelor ordonatorilor principali de credite. Acesta, prin Directia general a bugetului, centralizeaz& propunerile primite, sub forma bugetelor ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale administratiei publice. 4.2, Aprobarea bugetului de stat si legea bugetara anuala Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale Potrivit procedurii parlamentare, etapele examina si aprobarii legii bugetului de stat sunt: + examinarea proiectului legii si a Raportului Guvernului de citre Comisiile permanente ale fiecdrei camere (Comisia de buget - finange, banci, sesizata in fond si alte comisii interesate);Comisiile parlamentare de buget sau de finanfe sunt compuse din deputati si senatori de specialitate juridica sau economico-financiara si sunt alese cu caracter permanent, in tara noastra. Acestor comisii, in trecut, i se acorda o atentie deosebit si ca atare s-au practicat mai multe variante, fie de desemnare a membrilor lor de catre presedinte, fie - mai frecvent - de alegere a acestora prin scrutin de lista ori de catre gruparile politice existente in fiecare Camera a Parlamentului, + avizele Comisiilor permanente, inclusiv al celei juridice, se transmit Comisiei permanente de buget - finanje, impreun cu eventualele amendamente formulate: misiile de buget-finante ale celor doud camere reunite intocmesc un raport comun asupra proiectului de lege, care cuprinde toate amendamentele celorlalte comisii si formuleaza propuneri cu privire la adoptarea sau respingerea proiectului de lege, care se transmit plenului; + dezbaterea generalai a proiectului Legii de aprobare a bugetului de stat in plenul celor dou Camere, pe baza raportului comun si in prezenta initiatorului. Dezbaterile cu privire la proiectul de buget si al legii bugetare incep prin: - prezentarea de catre Guvern - prin ministrul finanjelor- a expunerii de motive supra celor doua proiecte, precum sia raportului comisiilor de specialitate, - dezbaterea pe articole a proiectului legi adoptarea Legii de aprobare a bugetului de stat pe baza votului de ansamblu, care poate fi deschis sau secret. Dup& adoptarea Legii bugetare anuale, aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei si este publicata in Monitorul Oficial Potrivit art, 26 din Legea 500/2002 legile bugetare cuprind + la venituri: estimarile anului bugetar, + la cheltuieli: creditele bugetare deter structura functional si economic’ a acestora, * deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz; * reglementari specifice exercitiului bugetar. Art, 27 prevede cA anexele legilor bugetare cuprind: - sintezele bugetelor prevazute la art. 16 alin, 1 lit. a; - bugetele ordonatorilor principali de credite gi anexele la acestea, - sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sicriteriile de repartizare a acestora, ~ alte anexe specifice. in cursul exercitiului bugetar, legea bugetari anuali poate fi modificaté prin legi rectificative ate de autorizarile continute in legi specifice,in 4.3. Executia bugetard de stat Procedura executiei bugetului de stat cuprinde actele juridice si operatiunile de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor prevazute in legea bugetara anuala. Executia bugetara se bazeazA pe principiul separdrii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil 1. Ordonatorii de eredite Notiuni generale Ordonaiorii de credite sunt conducatorii institutiilor publice care primesc credite bugetare prin legea bugetului de stat. Acestia au obligatia de a angaja si utiliza credite bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii de credite sunt de trei grade si anume: 1. prineipali; 2. secundari; 3. teryiari. 1. Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducitorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institugilor publice autonome, Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii, n cazurile previzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. Conducdtorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz 2. Ordonatorit secundari de credite sunt conducitorii institutiilor publice cu personalitate juridic& din subordinea ordonatorilor principali de credite proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, ca respecarea dispozitilor legale si repartizeazi creditele bugetare aprobate pe unititile ri de credite 3. Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatori de institujii publice cu personalitate ci din subordinea ordonatorilor prineipali sau secundari de credite, care utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc. 2, Procedura executiei bugetarePentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare este necesar un complex de acte, fapte si operatiuni, indeosebi cu privire la incasarea, pastrarea si eliberarea fondurilor banesti in si din contul bugetului de stat care alc&tuiesc procedura executiei bugetare. Procedura executiei bugetare este formata din urmatoarele faze: 1. repartizarea pe trimestre a veniturilor §i cheltuielilor bugetare; 2. execntia de cast a bugetului de stat; 3. realizarea veniturilor bugetare; 4. efectuarea cheltuielilor bugetare. 2.1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeazé pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finanjare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre a venitu se aproba de citre: = Ministerul Finanjelor Publice: pe capitole de cheltuieli si in cadrul acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite: pe capitole si subcapitole la venituri gi pe capitole in cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, a propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat citre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de Directiile generale ale finantelor publice ale Ministerului Finantelor Publice; m= ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz; m= ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele propri si pentru bugetele ordonatorilor tertiari de credite bugetare. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor Publice a conturilor bancare deschise pe seama acestora. Repartizarea pe trimestre se face in scopul stabilirii unui echilibru in cadrul fiecdrui trimestru intre veniturile si cheltuielile bugetare si pentru a se evita eventualele diferente intre volumul veniturilor si cel al cheltuielilor. lor si cheltuielilor aprobate in bugetele prevazute mai sus 2.2. Executia de casa a bugetului de stat Potrivit art. 60 din Legea nr. 50/2002 executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeazi prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice, care asigura @ incasarea veniturilor bugetare; m efectuarea plitilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale m efectuarea operatiunilor de incasari si pla{i privind datoria publica interna si externa rezultata din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri aferente; m= efectuarea altor operatiuni financiare in contul autorititilor administratiei publice centrale si locale in cadrul executiei fiecdrui buget anual de stat, executia de casa se intercaleaza intre executia de venituri si executia parti’ de cheltuieli, cuprinzind operatiunile inerente de incasare, rare si eliberare a fondurilor banesti bugetare. 2.3, Realizarea veniturilor bugetare Scopul executiei pirfii de venituri a bugetului de stat este realizarea integralé si in termenele legale a veniturilor prevazute in legea de aprobare a fiecirui buget anual. Aceasta realizare constituie premisa elementard a efectuarii cheltuielilor programate pe acelasi exercitiu bugetar si deci este conditia primordial& a executiei conforme a intregului buget anual de stat in realizarea veniturilor bugetare trebuie avute in vedere urmatoarele principii = nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi incasate, daci nu au fost stabilite prin lege, 1 lista impozitelor si taxelor, precum sia cotelor acestora, se aproba prin legea bugetard anualé 1m inadmisibilitatea perceperii, sub orice titlu ori sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite de Parlament. Datorita importantei primordiale a realizarii veniturilor bugetare in cadrul executiei anuale a bugetului de stat, aceasta este indrumat si controlati atat de ciitre Ministerul Finantelor prin directiile de specialitate, cat si de citre toate organele cu atributii de control financiar.Realizarea veniturilor bugetului de stat consta in incasarea integrali si la termenele stabilite a veniturilor bugetare. Asadar, in realizarea veniturilor bugetare trebuie indeplinite cumulativ dowd condifii: incasarea la termen si in cuantumul prevazut. 24. Efectuarea cheltuielilor bugetare Cheltuielile, in general, reprezinta expresia valorica a consumului de mijloace de productie si fort de munca pentru satisfacerea unor trebuinge sociale sau individuale. Executia cheltuielilor aprobate prin legea bugetari in vederea indeplinirii actiunilor si obiectivelor social-economice presupune un ansamblu de acte si operafii, alcdtuit din urmatoarele: = solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor de credite a conturilor bugetare; repartizarea fondurilor regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital de stat si institutiilor publice; = transferuri pentru unitaji, in cazurile in care acestea nu isi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite in conditile legii; uilizarea efectiva a fondurilor banesti de citre beneficiari Creditele sau alocatiile bugetare reprezinta sume de bani puse la dispozitia unor beneti in limita carora se poate decide efectuarea de cheltuieli pe seama resurselor provenite de la bugetul statului, Precizaim faptul c& acestea nu pot fi depasit. Finanarea de la bugetul statului reprezinta alocarea de fonduri banesti necesare entitaji finantate pentru indeplinirea unor activitati social-economice, sume primite cu titlu gratuit si nerambursabile Finanjarea de la bugetul statului se caracterizeaza prin urmatoarele: + beneficiarii de alocajii bugetare sunt numai intreprinderile si instituriile publice; + scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru i social-cultural, activititi economice, cercetare stinfifica fundamentala, apairare, functionarea aparatului de stat. Schimbarea destinatiei creditelor bugetare este interzisd. Aceasti cerinfa este justificata de faptul ci posibilitajile societafii sunt limitate in raport cu trebuinjele sale social- economice, fapt ce determina folosirea cu maximum de eficienj& a banului public si numai in interesul intregii societafi. Lipsa elementului de echivalenta este justificata de interesul aparte al societiii pentru realizarea unor ac{iuni si obiective, in asigurarea functionarii unor structuri publice, de care benef itr-o masura mai mare sau mai mica, toti cettenii, + creditele (alocatiile) acordate de la bugetul de stat nu se ramburseaza, adic& sumele de bani puse la dispozitia beneficiarilor nu se mai restituie acestuia. Asupra folosirii creditelor bugetare, acordate conform prevederilor legii bugetare, pot dispune numai persoanele care au calitatea de ordonatori de credite bugetare. Procedura folosirii creditelor bugetare incepe cu deschiderea acestor credite de citre Ministerul Finanfelor Publice, care la cererea ordonatorilor principali, dispune trecerea sumelor de bani reprezentind credite bugetare din bugetul statului in conturile ordonatorilor principali de credite. Din acest moment acestia pot trece la acordarea cheltuielilor, cu respectarea urmatoarelor principi 1. acordarea de fonduri de la buget se face in limita creditelor bugetare aprobate; 2. creditele bugetare deschise se folosesc potrivit destinatiilor stabilite, 3. alimentari sau deschideri de credite bugetare se fac numai pe masura folo: puse la dispozitia ordonatorilor de credite bugetare, 4, cheltuielile se efectueaza numai in masura necesitatii si legalitatii si in regim de economicitate Creditele bugetare reprezinta limita maxima pana la care se pot angaja cheltuieli de citre ordonatorii de credite bugetare Procedura utilizarii creditelor bugetare si deci a efectuarii practice a cheltuielilor prevazute in bugetele proprii ale ministerelor, ale altor organe centrale de stat si ale tuturor institufiilor publice finanfate din bugetul statului este o proceduri complex, ce cuprinde potrivit art. 52 alin.1 Legea 500/202 urmatoarele faze: = angajament; = lichidare; = ordonantere; = plats resurselor anterior Angajarea cheltuielilor este considerata act generator al fiecirei cheltuieli bugetare, care poate aparea in forme diferite, ca de exemplu: dispozitia legala de a se plati o indemnizatie, salarii, etc,, contractul de cumparare a unor materiale, contractul de angajare a unor lucrari de reparatii ale cladirilor, acceptarea unei oferte de livrare a unor produse necesare etc.Ca cerinfa generalé angajarea de cheltuieli din bugetul statului se poate face numai in limita creditelor bugetare anuale aprobate Constatarea lichiditatii este operatiunea de verificare a realitafii fiecarei cheltuieli, de verificare si definitivare a cuantumului banesc al fiecdrei cheltuieli. in acest sens este verificat confinutul real al statelor de plata a salariilor sau a altor drepturi banesti, existenfa facturilor pentru cumparari efective de bunuri, prestatii reale de lucrari etc. precum si conformitatea cuantumului salariilor, a prefurilor inscrise in facturi, a tarifelor etc, Constatarea lichiditaqii are insemnatatea juridica de verificare a necesititii de a efectua o cheltuiala, a dreptului unor subiecte de drept de a primi sume de bani din bugetul statului sau al unei institutii publice etc. Ordonamarea cheltuielilor este actul administrativ-financiar prin re functionarulcompetent dispune plata sumei de bani in folosul subiectului de drept beneficiar al fiecarei cheltuieli Dispozitia de acest fel se poate exprima prin aprobarea si semnarea inscrisului constatator al cheltuielii sau printr-un act intocmit si semnat in acest scop de catre ordonatorul de credite. Plata sumelor de bani ca etapa a procedurii de intrebuinjare a creditelor bugetare sau de efectuare a cheltuielilor bugetare se poate face in numerar, prin mandat postal, prin decontare fara numerar ori in alt mod prevazut de reglementarea juridica in vigoare. Remiterea sumei de bani in una din modalitiqile mai sus, in folosul beneficiarului legal produce efectul juridic de stingere a unei obligatii pecuniare a statului, avand in vedere cd orice cheltuial® prevazuti in bugetul statului, dupa constatarea lichiditafi ei, constituie 0 dotare baneasca a statului in relafie cu orice alt subiect de drept Creditele aprobate prin Legea bugetara anuala pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi utiizate pentru finanarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar si nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finanfarea altui ordonator. Totodata, cheltuielile aprobate la un capitol al clasificatiei bugetare nu pot fi utilizate pentru finanarea altui capitol dar, de la aceasta regula sunt admise, in condifiile legii, o serie de exceptii determinate de unele situafii care nu au putut fi prevazute in perioada intocmirii si aprobirii bugetului de stat. Aceste exceptii permit ca, in timpul executiei bugetare, anumite cheltuieli sA se efectueze in functie de necesarul coneret de fonduri banesti, precum si in functie de obiectivele si actiunile care sunt finantate de la buset. 5, Mijloace de modificare a destinatiei credi Jor bugetare in practica execut care a destinatiei creditelor bugetare: a. virivile de credite bugetare; 5. transferarea creditelor bugetare; ¢. suplimentarea creditelor bugetare; anticiparea creditelor bugetare; e. blocarea creditelor bugetare; f. anularea creditelor bugetare. i bugetare se cunosc urmatoarele mijloace de modi a. Virkvile de credite bugetare Viririle de credite bugetare reprezinté modalitatea prin care se pot face modificari in bugetele de venituri si cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe de stat si in bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor subordonate, Virarile constau in trecerea sumelor bugetare de la subdiviziunile clas sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente b. Transferarea creditelor bugetare in situatiile in care, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de unitafi, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanjelor Publice este autorizat sa introduc’ modificarile corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului de stat, fra afectarea echilibrului si rezervei bugetare. Transferarea sumelor bugetare justificata de trecerile legale a unor unitati, obiective gi actiuni de la o parte la alta a bugetului de stat, se poate efectua numai la inceputul trimestrului anului bugetar. ¢. Suplimemarea creditelor bugetare in conformitate cu prevederile legii, Guvernul este autorizat si repartizeze fonduri suplimentare pe actiuni, obiective si in cadrul acestora pe ministere, celelalte institutii centrale de stat, precum si pe prefecturi si primaria capitalei, pe masura reglarii pre{urilor si crearii condifillor de stabilire a evolutiei indicilor de preturi pentru cheltuielile materiale si a evolutici indicilor de preuri pentru cheltuieli materiale si de capital. Suplimentarea se face la propunerea Ministerului Finanjelor Publice, pe baza cererilor primite de la ordonatorii principali de credite bugetare. Pentru aceasta, in bugetul de stat este prevazut un fond de rezerva la dispozitia Guvernului, fond utilizat la acoperirea financiar§ a unor actiuni sau sarcini noi intervenite in cursul anului Aceste noi repartizari, care determina o suplimentare a creditelor bugetare anuale, sunt supuse aprobarii Parlamentului rapoarte si propuneri privind masurile fiscale si bugetare. dAnticiparea creditelor bugetare in vederea finanfarii unor actiuni social-culturale si acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unitatilor administrativ - teritoriale pot incuviinta utilizarea unor fonduri de pana la 50 la suta din sumele incasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate. Utilizarea veniturilor realizate peste cele prevazute in legea bugetara, pentru anticiparea unor cheltuieli este conditionata de urmitoarele: sdepasirea incasarilor sa fie realizata in totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv gi s& se mentind pan’ la finele anului; + plusurile de venit s& provina din activitatea anului respectiv si s& nu fie rezultatul unor modificari ale legislagiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevazute de lege; + unitatea administrativ-teritorialé s& nu aiba imprumuturi nerambursate. e.Blocarea creditelor bugetare catiei bugetare undeBlocarea creditelor bugetare este previzut& pentru fondurile banesti aprobate prin legea bugetara si ramase nefolosite la sfarsitul trimestrelor I, II si IT ale anului bugetar. Alocatii bugetare ramase nefolosite a sfarsitul primelor trei trimestre ale anului bugetar reprezinta, in fapt, disponibilitati care, in cursul anului, pot fi trecut fie la fondurile de rezerva destinate unor cheltuieli noi, fie folosite pentru cheltuielile trimestrului urmator al aceluiagi an, prin deblocare. Pentru unititile finangate de la bugetul de stat, Ministerul Finanjelor Publice poate aproba folosirea sumelor blocate in trimestrul urmitor la cererea justificat’ a ordonatorilor principal Potrivit prevederilor legale, se trece la fondul de rezerva bugetari a bugetului de stat urmitoarele: + disponibilitatile blocate din alocatiile bugetare pentru retribuirea muncii, inclusiv impozitul pe fondul de retribuire; + disponibilitagile blocate de la sumele bugetare pentru care s-a solicitat sau nu s-a primit, in termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire in perioada urmatoare, + alte asemenea disponibilitati prevazute in mod expres prin acte normative. f Aimtarea creditelor bugetare Se anuleaza creditele bugetare ramase neutilizate in timpul executiei bugetare Conform dispozitiilor bugetare, anularea creditelor bugetare poate avea loc numai la cererea ordonatorilor principali de credite bugetare sau a Ministerului Finantelor Publice, precum si prin efectul legii Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza trimestrial necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinfate sau amanate si de a propune Ministerului Finantelor Publice anularea creditelor respective in anumite situajii Ministerul Finantelor Publice va cere acordul ordonatorilor principali de credite pentru anularea unor credite constatate ca fara justificare temeinica. in caz de divergenta intre Ministerul Finanfelor Publice si ordonatorul principal de credite cu privire la anularea unor credite, aceasta va fi solufionat’ de o comisie de mediere a Guvernului, Creditele bugetare anulate pe aceasti cale vor fi utilizate pentru majorarea fondului de rezervi bugetard aflat la dispozitia Guvernului. Referitor la aceasta dispozitie se poate ridica o obiectie si anume aceea referitoare la impartialitatea Guvernului in medierea unor asemenea divergenje avand in vedere cA este parte interesati intr-un astfel de litigiu. Interesul guvernului este justificat ci fondurile anulate pot fi 0 sursi important’ a fondului de rezerva bugetara pus la dispozitia acestuia Evidenta executarit bugetului de stat consti in inregistrarea concomitent& a tuturor operatiilor de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare inregistrarea contabil& a veniturilor gi cheltuielilor, ca gi a incasarilor si plafilor in numerar se efectueaza permanent, zilnic, cu ajutorul unor fige contabile, pe cand sinteza acestor inregistrari se efectueazi numai periodic, prin balanfe contabile lunare si prin bilanquri i dari de seama contabile trimestriale si anuale, Asadar evidenta bugetara este o evident contabila sintetica si analitic& care se {ine pe formulare tipizate uniforme pentru toate organele de stat, regiile autonome si institutiile publice Bilanturile si darile de seam contabile trimestriale si anuale se intocmese cu particularitatea de a sintetiza venituri si cheltuieli, incasdri si plafi in numerar de la inceputul exercifiului financiar pana la sfarsitul trimestrului respectiv. In acest fel, bilanturile si darile de seam contabile intocmite 1a sfirsitul celui de al patrulea trimestru ofera datele contabile ale execufiei bugetare pe intregul exercitiu financiar expirat Pe plan central rolul principal in organizarea si inerea evidentei bugetare il are Ministerul Finanjelor Publice care are sarcina conducerii si indrumarii metodologice a intregului sistem de evident bugetara din fara noastra Ministerul Finantelor Publice fine evidenta executarii bugetului de stat pe baza datelor proprii si ale celorlalte organe si institutii care au sarcini in executarea bugetului de stat. Ordonatorii principali si secundari tin evidenta creditelor bugetare primite si folosite pentru: cheltuieli propri, credite bugetare repartizate ordonatorilor subordonati, si ale celor uti actiuni centralizate Ordonatorii tertiari nu au in subordinea lor alti ordonatori si in consecinta jin numai evidenta creditelor bugetare primite si utilizate pentru nevoile proprii Cunoasterea totalului veniturilor incasate si a cheltuielilor bugetare efectuate pe anumite perioade timp se realizeaza prin prisma darilor de seama asupra executarii bugetului de stat Darile de seam asupra executiei bugetului de stat sunt documente contabile prin care se constata, la un moment dat, totalul veniturilor realizate si al cheltuielilor efectuate pe o perioada de timp expirata Toate organele de stat, regiile autonome si institujiile publice care au sarcini in procesul executirii bugetului de stat, intocmese dari de seam asupra executirii bugetare. Cu ajutorul datelor sintetice contabile despre realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare se formuleaza de citre Ministerul Finantelor Publice concluziile periodice privind veniturile si cheltuielile care sunt prezentate Guvernului pentru decizia actiunilor necesare in functie de situatia acestei executi Astfel, in cazurile in care in executia bugetului statului apar goluri temporare de casi, pentru acoperirea acestora, pani la incasarea veniturilor, se recurge la eventualele resurse aflate in conturile trezoreriei statului ori la emiterea unor bonuri de tezaur ca procedeu de imprumut de stat intern, oti la imprumut intern de la Banca Nationala daca prin legea bugetara anuala s-a reglementatrecurgerea la asemenea imprumuturi 6.incheierea executiei bugetului de stat incheierea executici bugetului de stat se realizeazA in baza urmatoarelor principii prevazute in art, 61 Legea 50/2002 1. executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecdrui an; 2. orice venit neincasat si orice cheltuialé angajata, lichidata si ordonangata, in cadrul prevederilor bugetare, si neplatité pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, dupa az, in contul bugetului pe anul urmator 3. creditele bugetare neutilizate pan’ la inchiderea anului sunt anulate de drept, 4, disponibilitatile din fondurile exteme nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinangarii contributiei financiare a Comunitati Europene, rmase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se reporteaza in anul urmator. Execufia bugetului de stat ia sfarsit pe data de 31 decembrie a fiecdrui an, dati la care isi inceteazi aplicabilitatea legile bugetare anuale. La aceast& data inceteazA toate operatiile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare aferente bugetului care expira. Veniturile ramase de incasat, precum si cheltuielile neefectuate pand la 31 decembrie vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul urmitor. Incheierea exercitiului bugetar anual implic& acte si operatii dup’ care se procedeazi la elaborarea si aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat in ultimul trimestru al exercitiului bugetar, in vederea incheierii exercitiului, este necesara urmirirea veniturilor bugetare restante si efectuarea cheltuielilor in raport de evolutia reali a trebuinfelor de fonduri banesti ale fiecdrui organ sau institutii publice. In aceasta situatie dacd se constati ci anumite credite bugetare sau pari din creditele bugetare aflate la dispozitia ordonatorilor de credite nu mai sunt necesare din cauza amanarii, modificdrii ori renunfarii la a finantate din bugetul statului se procedeaza la anularea creditelor bugetare respective ca fiind fara justificare, Anularea se propune de ordonatorii de credite care sunt obligati sa analizeze menfinerea sau nu a respectivelor credite bugetare si s& propund Ministerului Finanfelor Publice anularea celor fra justificare Concomitent cu realizarea tuturor veniturilor bugetare si cu efectuarea cheltuielilor necesare incheierea exercitiului bugetar anual implica completarea inventarelor referitoare la bunuri, completarea evidentei contabile cu toate inregistrarile contabile aferente anului respectiv, ca si verificarea confinutului si conformitatii soldurilor contabile. Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea conturilor anuale de executare ale bugetelor ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, precum si ale organelor si institutiilor subordonate acestora. Conturile anuale de executie ale acestor bugete impreund cu darile Jor de seama contabile anuale si cu conturile privind executia de casi a bugetului statului, intocmite de serviciile de trezorerie, se centralizeazi la Ministerul Finantelor Publice in vederea elaboririi contului general anual de executie al bugetului statului in mod obligatoriu, contul anual de executie a bugetului de stat trebuie s& cuprinda: + la venituri - prevederile bugetare aprobate initial, - prevederile bugetare definitive; ~ incasitile realizate; + la cheltuieli ~ creditele bugetare aprobate initial; - creditele bugetare definitive; - plitile efectuate. Contul general de executare al bugetului de stat se intocmeste de citre Ministeru! Finanjelor Publice cu un cuprins corespunzator structurii bugetului statului aprobat de Parlament insotit de conturile anuale de executie a bugetelor ministerelor si celorlalte organe centrale de stat impreuna cu anexele acestora. Guvernul analizeaz& lucrarile si prezint& contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat spre aprobare Parlamentului, pana la data de | iunie a anului urmator celui de executie Parlamentul aproba contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat, cel mai tarziu pana fa data de 10 noiembrie a anului urmator celui la care se refer. Impreuna cu acest cont general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat se depun, se analizeaz&, gi se aproba de c&tre Parlament si conturile de executie ale fondurilor speciale (bugete anexe, bugete extraordinare, bugete autonome, conturi speciale, taxe parafiscale). 7. Controlul executiei bugetare Execufia bugetului de stat presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuiclilor aprobate prin legea bugetard anual si se faci sub controlul unor organisme de stat cu rspunderi in activitatea bugetara, Atributiile de control al executiei bugetare sunt indeplinite de urmatoarele organe: