Crt Ntiunilor Unite

Not introductiv:
Crt Niunilor Unite fost semnt l Sn Frncisco l 26 iunie 1945, l ncheiere Conferintei
Ntiunilor Unite pentru Orgnizti interntionl si intrt n vigore l 24 octombrie 1945.
Sttutul Curtii Interntionle de Justitie fce prte integrnt din Crt. mendmentele l
rticolele 23, 27 si 61 le Crtei u fost doptte de dunre Generl l 17 decembrie 1963 si
u intrt n vigore l 31 ugust 1965. Un lt mendment l rticolul 61 fost doptt de
dunre Generl l 20 decembrie 1971 si intrt n vigore l 24 septembrie 1973.
mendmentul l rticolul 109, doptt de dunre Generl l 20 decembrie 1965, intrt n
vigore l 12 iunie 1968.
mendmentul l rticolul 23 sporeste de l unsprezece l cincisprezece numrul membrilor
Consiliului de Securitte. mendmentul l rticolul 27 dispune c hotrrile Consiliului de
Securitte n probleme de procedur s fie lute cu votul firmtiv nou membri (nterior spte),
ir hotrrile sle supr oricror lte chestiuni s fie lute cu votul firmtiv nou membri
(nterior spte), cuprinznd si voturile concordnte le celor cinci membri permnenti i
Consiliului.
mendmentul l rticolul 61, cre intrt n vigore l 31 ugust 1965, sporeste de l
optsprezece l douzeci si spte numrul membrilor Consiliului Economic si Socil. Urmtorul
mendment l cest rticol, cre intrt n vigore l 24 septembrie 1973, sporeste de l douzeci
si spte l cincizeci si ptru numrul membrilor Consiliului.
mendmentul l rticolul 109, cre priveste prgrful 1 l rticolului, prevede c o conferint
generl Membrilor Ntiunilor Unite vnd drept scop revizuire Crtei v pute fi reunit l
locul si dt cre vor fi fixte prin votul dou treimi din membrii dunrii Generle si prin votul
oricror nou (nterior spte) membri i Consiliului de Securitte.
Prgrful 3 l rticolului 109, potrivit crui dunre Generl trebui, l ce de zece
sesiune ordinr, s exmineze chestiune convocrii unei conferinte de revizuire Crtei, fost
pstrt n form s originl, desi mentionez "un vot l oricror spte membri i Consiliului de
Securitte", ntruct dunre Generl si Consiliul de Securitte u dt urmre dispozitiei cestui
prgrf l ce de zece sesiune ordinr dunrii Generle, n 1955.
Crt Ntiunilor Unite
Noi, Poporele Ntiunilor Unite, hotrte s izbvim genertiile viitore le flgelului
rzboiului cre, de dou ori n cursul unei vieti de om, provoct omenirii suferinte de nespus, s
ne refirmm credint n drepturile fundmentle le omului, n demnitte si vlore personei
umne, n eglitte n drepturi brbtilor si femeilor, precum si ntiunilor mri si mici, s
crem conditiile necesre mentinerii justitiei si respectrii obligtiunilor decurgnd din trtte si
lte izvore le dreptului interntionl, s promovm progresul socil si conditii mi bune de tri
ntr-o mi mre libertte, Si n ceste scopuri s prcticm tolernt si s trim n pce unul cu
celllt, c buni vecini, s ne unim fortele pentru mentinere pcii si securittii interntionle, s
cceptm principii si s instituim metode cre s grnteze c fort rmt nu v fi folosit dect n
interesul comun, s folosim institutiile interntionle pentru promovre progresului economic si
socil l tuturor poporelor,
m hotrt s ne unim eforturile pentru nfptuire cestor obiective
Drept urmre, guvernele nostre, prin reprezentntii lor, reuniti n orsul Sn Frncisco si vnd
depline puteri, recunoscute c vlbile si dte n form cuvenit, u doptt prezent Crt
1

Ntiunilor Unite si nfiintez prin cest o orgniztie interntionl cre se v numi Ntiunile
Unite.
Cpitolul I
Scopuri si Principii
rticolul 1
Scopurile Ntiunilor Unite sunt urmtorele:
1. s mentin pce si securitte interntionl si, n cest scop: s i msuri colective
eficce pentru prevenire si nlturre menintrilor mpotriv pcii si pentru reprimre
oricror cte de gresiune su ltor nclcri le pcii si s nfptuisc, prin mijloce
psnice si n conformitte cu principiile justitiei si dreptului interntionl, plnre ori
rezolvre diferendelor su situtiilor cu crcter interntionl cre r pute duce l o
nclcre pcii;
2. s dezvolte reltii prietenesti ntre ntiuni, ntemeite pe respectre principiului eglittii
n drepturi poporelor si dreptului lor de dispune de ele nsele si s i oricre lte
msuri potrivite pentru consolidre pcii mondile;
3. s relizeze cooperre interntionl n revolvre problemelor interntionle cu crcter
economic, socil, culturl su umnitr, n promovre si ncurjre respectrii drepturilor
omului si liberttilor fundmentle pentru toti, fr deosebire de rs, sex, limb su
religie;
4. s fie un centru n cre s se rmonizeze eforturile ntiunilor ctre tingere cestor scopuri
comune.
rticolul 2
n urmrire scopurilor enuntte n rticolul 1, Orgnizti Ntiunilor Unite si Membrii si trebuie
s ctioneze n conformitte cu urmtorele Principii:
1. Orgnizti este ntemeit pe principiul eglittii suverne tuturor Membrilor ei;
2. Toti Membrii Orgniztiei, spre sigur tuturor drepturile si vntjele ce decurg din
clitte lor de Membru, trebuie s-ti ndeplinesc cu bun-credint oglibtiile sumte
potrivit prezentei Crte;
3. Toti Membrii Orgniztiei vor rezolv diferendele lor interntionle prin mijloce psnice,
n s fel nct pce si securitte interntionl, precum si justiti s nu fie puse n
primejdie;
4. Toti Membrii Orgniztiei se vor btine, n reltiile lor interntionle, de recurge l
menintre cu fort su l folosire ei, fie mpotriv integrittii teritorile ori
independentei politice vreunui stt, fie n orice lt mod incomptivil cu scopurile
Ntiunilor Unite;
5. Toti Membrii Ntiunilor Unite vor d cestei ntreg jutorul n orice ctiune ntreprins de
e n conformitte cu prevederile prezentei Crte si se vor btine de d jutor vreunui stt
mpotriv crui Orgnizti ntreprinde o ctiune preventiv su de constrngere;
6. Orgnizti v sigur c Sttele cre nu sunt Membre le Ntiunilor Unite s ctioneze n
conformitte cu ceste principii, n msur necesr mentinerii pcii si securittii
interntionle;
7. Nici o dispozitie din prezent Crt nu v utoriz Ntiunile Unite s intervin n chestiuni
cre prtin esentil competentei interne unui Stt si nici nu v oblig pe Membrii si s
2

supun semene chestiuni spre rezolvre pe bz prevederilor prezentei Crte; cest

principiu nu v duce ns ntru nimic tingere plicrii msurilor de constrngere
prevzute n Cpitolul VII.
Cpitolul II
Membri
rticolul 3
Sunt Membri originri i Orgniztiei Ntiunilor Unite Sttele cre, prticipnd l Conferint
Ntiunilor Unite de l Sn Frncisco pentru Orgnizti Interntionl su semnnd mi ninte
Declrti Ntiunilor Unite din 1 inurie 1942, semnez prezent Crt si o rtific n
conformitte cu rticolul 110.
rticolul 4
1. Pot deveni Membri i Ntiunilor Unite tote celellte Stte iubitore de pce cre ccept
obligtiile din prezent Crt si cre, dup preciere Orgniztiei, sunt cpbile si dispuse
s le ndeplinesc.
2. dmitere c Membru l Ntiunilor Unite oricrui Stt cre ndeplineste ceste conditii
se v fce printr-o hotrre dunrii Generle, l recomndre Consiliului de Securitte.
rticolul 5
Un Membru l Ntiunilor Unite mpotriv crui Consiliul de Securitte ntreprins o ctiune
preventiv su de constrngere pote fi suspendt de ctre dunre Generl, l recomndre
Consiliului de Securitte, din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgnd din clitte de
Membru. Exercitiul cestor drepturi si privilegii pote fi restbilit de Consiliul de Securitte.
rticolul 6
Un Membru l Ntiunilor Unite cre nclc n mod persistent principiile cuprinse n prezent
Crt pote fi exclus din Orgniztie de dunre Generl, l recomndre Consiliului de
Securitte.
Cpitolul III
Orgne
rticolul 7
1. Se nfiintez c orgne principle le Orgniztiei Ntiunilor Unite: o dunre Generl,
un Consiliu de Securitte, un Consiliu Economic si Socil, un Consiliul de Tutel, o Curte
Interntionl de Justitie si un Sercetrit.
2. Orgnele subsidire cre s-r ntrevede necesre vor pute fi nfiintte n conformitte cu
prezent Crt.
rticolul 8
Ntiunile Unite nu vor impune nici o restrictie prticiprii, n conditii egle, brbtilor si femeilor
l orice functie din cdrul orgnelor ei principle si subsidire.
Cpitolul IV
dunre Generl
Competent
rticolul 9
1. dunre Generl v fi lctuit din toti Membrii Ntiunilor Unite.
2. Fiecre Membru v ve cel mult cinci reprezentnti n dunre Generl.
3

Functii si puteri
rticolul 10
dunre Generl pote discut orice chestiuni su cuze cre intr n cdrul prezentei Crte su
cre se refer l puterile si functiile vreunui din orgnele prevzute n prezent Crt si, sub
rezerv dispozitiilor rticolului 12, pote fce recomndri Membrilor Ntiunilor Unite su
Consiliului de Securitte, ori Membrilor Orgniztiei si Consiliului de Securitte n oricre
semene chestiuni su cuze.
rticolul 11
1. dunre Generl pote exmin principiile generle de cooperre pentru mentinere
pcii si securittii interntionle, inclusiv principiile cre guvernez dezrmre si
reglementre nrmrilor, si pote fce recomndri cu privire l semene principii fie
Membrilor Orgniztiei Ntiunilor Unite, fie Consiliului de Securitte, fie Membrilor
Orgniztiei si Consiliului de Securitte.
2. dunre Generl pote discut orice probleme privitore l mentinere pcii si securittii
interntionle, cre i vor fi supuse de ctre oricre Membru l Ntiunilor Unite su de ctre
Consiliul de Securitte ori, n conformitte cu rticolul 35, prgrful 2, de ctre un Stt
cre nu este Membru l Ntiunilor Unite si, sub rezerv dispozitiilor rticolului 12, pote
fce recomndri n privint oricrei semene problemele, fie Sttului su Sttelor
intereste, fie Consiliului de Securitte, fie Sttelor si Consiliului de Securitte. Orice
semene problem cre reclm s se ntreprind o ctiune v fi deferit de dunre
Generl Consiliului de Securitte ninte su dup discutre ei.
3. dunre Generl pote trge tenti Consiliului de Securitte supr situtiilor cre r
pute pune n primejdie pce si securitte interntionl.
4. Puterile dunrii Generle, prevzute n cest rticol, nu limitez domeniul generl de
plicre l rticolului 10.
rticolul 12
1. Ct timp Consiliul de Securitte exercit, n privint unui diferend su unei situtii,
functiile cre i sunt tribuite prin prezent Crt, dunre Generl nu v fce nici o
recomndre cu privire l cel diferend su situtie, dect dc Consiliul de Securitte i
cere cest.
2. Secretrul generl, cu sentimentul Consiliului de Securitte, v duce l cunostint
dunrii Generle, l fiecre sesiune, tote problemele referitore l mentinere pcii si
securittii interntionle de cre se ocup Consiliul de Securitte; de semene, el v
nstiint dunre Generl, ir dc dunre Generl nu este n sesiune, pe Membrii
Ntiunilor Unite, de ndt ce Consiliul de Securitte ncetez se mi ocup de cele
probleme.
rticolul 13
1. dunre Generl v initi studii si v fce recomndri n scopul:
a. de promov cooperre interntionl n domeniul politic si de ncurj
dezvoltre progresiv dreptului interntionl si codificre lui;
b. de promov cooperre interntionl n domeniile economic, socil, culturl, l
nvtmntului si snttii si de sprijini nfptuire drepturilor omului si
liberttilor fundmentle pentru toti, fr deosebire de rs, sex, limb su religie.
2. Celellte rspunderi, functii si puteri le dunrii Generle, referitore l problemele
mentionte n prgrful 1 b de mi sus, sunt enuntte n Cpitolele IX si X.
4

rticolul 14
Sub rezerv dispozitiilor rticolului 12, dunre Generl pote recomnd msuri pentru
plnre psnic oricrei situtii, indiferent de origine, pe cre o consider de ntur dun
bunstrii generle su reltiilor prietenesti ntre ntiuni, inclusiv situtiilor rezultnd dintr-o
nclcre dispozitiilor prezentei Crte, cre enunt Scopurile si Principiile Ntiunilor Unite.
rticolul 15
1. dunre Generl v primi si exmin rporte nule si specile le Consiliului de
Securitte; ceste rporte vor cuprinde o dre de sem supr msurilor pe cre Consiliul
de Securitte le- hotrt su le- lut pentru mentinere pcii si securittii interntionle.
2. dunre Generl v primi si exmin rportele celorllte orgne le Ntiunilor Unite.
rticolul 16
dunre Generl v ndeplini n privint sistemului interntionl de tutel functiile cre-i sunt
tribuite prin Cpitolele XII si XIII, inclusiv probre cordurilor de tutel referitore l teritoriile
cre nu sunt desemnte drept zone strtegice.
rticolul 17
1. dunre Generl v exmin si prob bugetul Orgniztiei.
2. Cheltuielile Orgniztiei sunt suportte de Membri, potrivit reprtizrii stbilite de
dunre Generl.
3. dunre Generl v exmin si prob orice corduri finncire si bugetre ncheite cu
institutiile specilizte l cre se refer rticolul 57 si v exmin bugetele dministrtive
le cestor institutii, spre le fce recomndri.
Votre
rticolul 18
1. Fiecre membru l dunrii Generle dispune de un vot.
2. Hotrrile dunrii Generle n probleme importnte vor fi doptte cu mjoritte de dou
treimi membrilor prezenti si votnti. Vor fi considerte probleme importnte:
recomndrile cu privire l mentinere pcii si securittii interntionle, legere
membrilor nepermnenti i Consiliului de Securitte, legere membrilor Consiliului
Economic si Socil, legere membrilor Consiliului de Tutel, n conformitte cu
prgrful 1 c l rticolului 86, dmitere de noi Membri n Orgniztie, suspendre
drepturilor si privilegiilor Membrilor, excludere de Membri, problemele referitore l
functionre sistemului de tutel si problemele bugetre.
3. Hotrrile privind lte probleme, inclusiv stbilire unor noi ctegorii de probleme supr
ccor s se decid cu o mjoritte de dou treimi, se vor dopt cu mjoritte membrilor
prezenti si votnti.
rticolul 19
Un Membru l Ntiunilor Unite cre este n ntrziere cu plt contributiilor sle finncire ctre
Orgniztie nu v pute prticip l vot n dunre Generl dc totlul riertelor eglez su
depseste contributi dtort de el pentru ultimii doi ni mpliniti. dunre Generl pote totusi
permite cestui Membru s i prte l vot n czul n cre constt c neplt se dtorez unor
mprejurri independente de voit lui.
Procedur
5

rticolul 20
dunre Generl se v ntruni n sesiuni nule ordinre si, cnd mprejurrile o cer, n sesiune
extrordinre. Sesiunile extrordinre vor fi convocte de Secretrul Generl l cerere Consiliului
de Securitte su mjorittii Membrilor Ntiunilor Unite.
rticolul 21
dunre Generl v stbili propriile sle reguli de procedur. E si v desemn Presedintele
pentru fiecre sesiune.
rticolul 22
dunre Generl pote nfiint orgnele subsidire pe cre le socoteste necesre pentru
ndeplinire functiilor sle.
Cpitolul V
Consiliul de Securitte
Component
rticolul 23
1. Consiliul de Securitte v fi lctuit din cincisprezece membri i Ntiunilor Unite.
Republic Chin, Frnt, Uniune Republicilor Sovietice Sociliste, Regtul Unit l Mrii
Britnii si l Irlndei de Nord si Sttele Unite le mericii vor fi membri permnenti i
Consiliului de Securitte. dunre Generl v lege lti zece membri nepermnenti i
Consiliului de Securitte, tinnd sem n primul rnd de contributi Membrilor Ntiunilor
Unite l mentinere pcii si securittii interntionle si l nfptuire celorllte scopuri le
Orgniztiei si, de semene, de o reprtitie geogrfic echitbil.
2. Membrii nepermnenti i Consiliului de Securitte vor fi lesi pe o period de doi ni. L
prim legere de membri nepermnenti, dup sporire numrului de membri i Consiliului
de Securitte de l unsprezece l cincisprezece, doi dintre cei ptru membri dugti vor fi
lesi pe o period de un n. Membrii i cror mndt expir nu vor pute fi relesi
imedit.
3. Fiecre membru l Consiliului de Securitte v ve un reprezentnt n Consiliu.
Functii si puteri
rticolul 24
1. Spre sigur ctiune rpid si eficce Orgniztiei, Membrii si confer Consiliului de
Securitte rspundere principl pentru mentinere pcii si securittii interntionle si
recunosc c, ndeplinindu-si ndtoririle impuse de cest rspundere, Consiliul de
Securitte ctionez n numele lor.
2. n ndeplinire cestor ndtoriri, Consiliul de Securitte v ction n conformitte cu
Scopurile si Principiile Ntiunilor Unite. Puterile specifice cordte Consiliului de
Securitte pentru ndeplinire cestor ndtoriri sunt definite n Cpitolele VI, VII, VIII si
XII.
3. Consiliul de Securitte v supune spre exminre dunrii Generle rporte nule si,
cnd v fi necesr, rporte specile.
rticolul 25
Membrii Ntiunilor Unite sunt de cord s ccepte si s execute hotrrile Consiliului de
Securitte, n conformitte cu prezent Crt.
6

rticolul 26
n scopul de promov stbilire si mentinere pcii si securittii interntionle, fr folosi
pentru nrmri dect un minimum din resursele umne si economice le lumii, Consiliul de
Securitte re srcin de elbor, cu jutorul Comitetului de Stt-Mjor, prevzut n rticolul 47,
plnuri cre vor fi supuse Membrilor Ntiunilor Unite n vedere stbilirii unui sistem de
reglementre nrmrilor.
Votre
rticolul 27
1. Fiecre membru l Consiliului de Securitte v dispune de un vot.
2. Hotrrile Consiliului de Securitte n probleme de procedur vor fi doptte cu votul
firmtiv nou membri.
3. Hotrrile Consiliului de Securitte n tote celellte probleme vor fi doptte cu votul
firmtiv nou membri, cuprinznd si voturile concordnte le tuturor membrilor
permnenti, cu conditi c, n czul hotrrilor cre se dopt n temeiul Cpitolului VI si l
rticolului 52, prgrful 3, o prte l un diferend s se btin de l votre.
Procedur
rticolul 28
1. Consiliul de Securitte v fi stfel orgnizt nct s-si pot exercit functiile dr
ntrerupere. n cest scop, fiecre membru l Consiliului de Securitte trebuie s ib
oricnd un reprezentnt l Sediul Orgniztiei.
2. Consiliul de Securitte v tine sedinte periodice, l cre fiecre dintre membri si pote,
dc doreste, s fie reprezentt de un membru l guvernului su ori de un lt reprezentnt
specil desemnt.
3. Consiliul de Securitte pote tine sedinte n lte locuri dect Sediul Orgniztiei, pe cre le
socoteste cele mi indicte pentru -i nlesni lucrrile.
rticolul 29
Consiliul de Securitte pote nfiint orgnele subsidire pe cre le consider necesre pentru
ndeplinire functiilor sle.
rticolul 30
Consiliul de Securitte v stbili propriile sle reguli de procedur, inclusiv modul de desemnre
Presedintelui su.
rticolul 31
Orice Membru l Ntiunilor Unite cre nu este membru l Consiliului de Securitte pote
prticip, fr drept de vot, l discutre oricrei probleme supuse Consiliului de Securitte, ori de
cte ori cest consider c interesele celui Membru sunt fectte n mod specil.
rticolul 32
Orice Membru l Ntiunilor Unite cre nu este membru l Consiliului de Securitte su orice Stt
cre nu este Membru l Ntiunilor Unite, dc este prte ntr-un diferend exmint de Consiliul de
Securitte, v fi invitt s prticipe, fr drept de vot, l discutiile cu privire l cel diferend.
Consiliul de Securitte v determin conditiile pe cre le consider juste pentru prticipre unui
Stt cre nu este Membru l Ntiunilor Unite.
Cpitolul VI
7

Revolzre psnic diferendelor

rticolul 33
1. Prtile l orice diferend crui prelungire r pute pune n primejdie mentinere pcii si
securittii interntionle trebuie s cute s-l rezolve, ninte de tote, prin trttive,
nchet, meditie, conciliere, rbitrj, pe cre judicir, recurgere l orgniztii su
corduri regionle su prin lte mijloce psnice, l legere lor.
2. Consiliul de Securitte, cnd socoteste necesr, invit prtile s-si rezolve diferendul prin
semene mijloce.
rticolul 34
Consiliul de Securitte pote nchet orice diferend su orice situtie cre r pute duce l frictiuni
interntionle su r pute d nstere unui diferend, n scopul de stbili dc prelungire
diferendului su situtiei r pute pune n primejdie mentinere pcii si securittii interntionle.
rticolul 35
1. Orice Membru l Ntiunilor Unite pote trge tenti Consiliului de Securitte su
dunrii Generle supr oricrui diferend su situtii de ntur celor mentionte n
rticolul 34.
2. Un Stt cre nu este membru l Ntiunilor Unite pote trge tenti Consiliului de
Securitte su dunrii Generle supr oricrui diferend l cre este prte dc ccept n
prelbil, n privint celui diferend, obligtiile de rezolvre psnic prevzute n prezent
Crt.
3. ctiunile ntreprinse de dunre Generl n chestiunile supr cror i se trge tenti
n temeiul rticolului de ft vor fi supuse dispozitiilor rticolelor 11 si 12.
rticolul 36
1. Consiliul de Securitte pote, n orice stdiu l unui diferend de ntur celor mentionte n
rticolul 33 ori l unei situtii similre, s recomnde procedurile su metodele de plnre
corespunztore.
2. Consiliul de Securitte v lu n considerre orice proceduri de rezolvre diferendului
doptte de prti.
3. Fcnd recomndri n temeiul prezentului rticol, Consiliul de Securitte v tine sem si
de fptul c, n regul generl, diferendele de ordin juridic trebuie s fie supuse de prti
Curtii Interntionle de Justitie, n conformitte cu dispozitiile Sttutului Curtii.
rticolul 37
1. n czul n cre prtile l un diferend de ntur celor mentionte n rticolul 33 nu reusesc
s-l rezolve prin mijlocele indicte n cel rticol, ele l vor supune Consiliului de
Securitte.
2. n czul n cre Consiliul de Securitte socoteste c prelungire diferendului r pute, n
fpt, s pun n primejdie mentinere pcii si securittii interntionle, el v hotr dc
trebuie s ctioneze n temeiul rticolului 36 su s recomnde conditiile de rezolvre pe
cre le v consider potrivite.
rticolul 38
8

Fr se duce tingere dispozitiilor rticolelor 33-37, Consiliul de Securitte pote, dc tote

prtile l un diferend cer cest, s fc recomndri prtilor n scopul rezolvrii psnice
diferendului.
Cpitolul VII
ctiune n cz de menintri mpotriv pcii, de nclcri le pcii si de cte de gresiune
rticolul 39
Consiliul de Securitte v constt existent unei menintri mpotriv pcii, unei nclcri
pcii su unui ct de gresiune si v fce recomndri ori v hotr ce msuri vor fi lute, n
conformitte cu rticolele 41 si 42, pentru mentinere su restbilire pcii si securittii
interntionle.
rticolul 40
Pentru prentmpin o grvre situtiei, Consiliul de Securitte pote c, ninte de fce
recomndri su hotr supr msurilor cre trebuie lute n conformitte cu rticolul 39, s
invite prtile intereste s se conformeze msurilor provizorii pe cre le consider necesre su de
dorit. semene msuri provizorii nu vor prejudici ntru nimic drepturile, pretentiile su poziti
prtilor intereste. Consiliul de Securitte v tine sem n modul cuvenit de neexecutre cestor
msuri provizorii.
rticolul 41
Consiliul de Securitte pote hotr ce msuri, cre nu implic folosire fortei rmte, trebuie lute
spre se d urmre hotrrilor sle si pote cere Membrilor Ntiunilor Unite s plice ceste
msuri. Ele pot s cuprind ntrerupere totl su prtil reltiilor economice si
comunictiilor ferovire, mritime, eriene, postle, telegrfice, prin rdio si ltor mijloce de
comunictie, precum si rupere reltiilor diplomtice.
rticolul 42
n czul n cre Consiliul de Securitte v socoti c msurile prevzute n rticolul 41 nu r fi
decvte ori c s-u dovedit nu fi decvte, el pote ntreprinde, cu fortele eriene, nvle su
terestre, orice ctiune pe cre o consider necesr pentru mentinere su restbilire pcii si
securittii interntionle. cest ctiune pote cuprinde demonstrtii, msuri de blocd si lte
opertiuni executte de forte eriene, mritime su terestre le Membrilor Ntiunilor Unite.
rticolul 43
1. Toti Membrii Ntiunilor Unite, spre contribui l mentinere pcii si securittii
interntionle, se oblig s pun l dispoziti Consiliului de Securitte, l cerere s si n
conformitte cu un cord su corduri specile, fortele rmte, sistent si nlesnirile,
inclusiv dreptul de trecere, necesrepentru mentinere pcii si securittii interntionle.
2. cordul su cordurile mentionte mi sus vor stbili efectivele si ntur cestor forte,
grdul lor de pregtire si mplsre lor generl, precum si ntur nlesnirilor si
sistentei cre urmez s fie cordte.
3. cordul su cordurile vor fi negocite ct mi curnd posibil, l inititiv Consiliului de
Securitte. Ele se vor nchei ntre Consiliul de Securitte si Membri i Orgniztiei su
ntre Consiliul de Securitte si grupuri de Membri i Orgniztiei si vor fi supuse rtificrii
sttelor semntre, n conformitte cu procedur lor constitutionl.
rticolul 44
tunci cnd Consiliul de Securitte hotrt s recurg l fort, el trebuie, ninte de cere unui
Membru nereprezentt n Consiliu s pun l dispozitie forte rmte, n executre obligtiilor
9

sumte de cest n temeiul rticolului 43, s invite pe cel Membru c, dc doreste, s prticipe
l lure hotrrilor Consiliului de Securitte privind folosire contingentelor de forte rmte le
celui Membru.
rticolul 45
Spre permite Orgniztiei s i msuri urgente de ordin militr, Membrii Ntiunilor Unite vor
mentine contingentele ntionle forte eriene imedit utilizbile pentru o ctiune combint de
constrngere interntionl. Efectivele si grdul de pregtire le cestor contingente, precum si
plnurile pentru ctiune lor combint vor fi stbilite de ctre Consiliul de Securitte, cu jutorul
Comitetului de Stt-Mjor, n limitele indicte prin cordul su cordurile specile, mentionte n
rticolul 43.
rticolul 46
Plnurile pentru folosire fortelor rmte vor fi stbilite de Consiliul de Securitte cu jutorul
Comitetului de Stt-Mjor.
rticolul 47
1. Se v nfiint un Comitet de Stt-Mjor oentru sftui si sist Consiliul de Securitte n
tote problemele referitore l mijlocele de ordin militr necesre Consiliului de
Securitte pentru mentinere pcii si securittii interntionle, l folosire si comnd
fortelor puse l dispoziti s, l reglementre nrmrilor si l eventul dezrmre.
2. Comitetul de Stt-Mjor v fi lctuit din Sefii Sttelor-Mjore le membrilor permnenti
i Consiliului de Securitte su din reprezentntii lor. Orice Membru l Ntiunilor Unite
cre nu este reprezentnt permnent n Comitet v fi invitt de ctre Comitet s i se
socieze cnd prticipre celui Membru l lucrrile lui este necesr pentru bun
ndeplinire ndtoririlor Comitetului.
3. Comitetul de Stt-Mjor v rspunde, sub utoritte Consiliului de Securitte, de
conducere strtegic oricror forte rmte puse l dispoziti Consiliului de Securitte.
Problemele privind comnd unor semene forte vor fi reglementte ulterior.
4. Cu utorizti Consiliului de Securitte si dup consultre cu orgniztiile regionle
corespunztore, Comitetul de Stt-Mjor pote nfiint subcomitete regionle.
rticolul 48
1. Msurile necesre executrii hotrrilor Consiliului de Securitte n scopul mentinerii pcii
si securittii interntionle vor fi lute de toti Membrii Ntiunilor Unite su de unii dintre
ei, dup cum v stbili Consiliul de Securitte.
2. ceste hotrri vor fie xecutte de Membrii Ntiunilor Unite tt direct, ct si prin ctiune
lor n cdrul orgnismelor interntionle corespunztore din cre fc prte.
rticolul 49
Membrii Ntiunilor Unite se vor soci spre -si cord reciproc sistent n executre msurilor
hotrte de Consiliul de Securitte.
rticolul 50
Dc Consiliul de Securitte i msuri preventive su de constrngere mpotriv unui Stt, orice lt
Stt, indiferent dc este su nu Membru l Ntiunilor Unite, cre ntmpin dificultti economice
10

deosebite, ivite c urmre executrii celor msuri, v ve dreptul s consulte Consiliul de

Securitte cu privire l rezolvre celor dificultti.
rticolul 51
Nici o dispozitie din prezent Crt nu v duce tindere dreptului inerent de utoprre
individul su colectiv n czul n cre se produce un tc rmt mpotriv unui Membru l
Ntiunilor Unite, pn cnd Consiliul de Securitte v fi lut msurile necesre pentru mentinere
pciisi securittii interntionle. Msurile lute de Membri n exercitre cestui drept de
utoprre vor fi duse imedit l cunostint Consiliului de Securitte si nu vor fect n nici un
fel putere si ndtorire Consiliului de Securitte, n temeiul prezentei Crte, de ntreprinde
oricnd ctiunile pe cre le v socoti necesre pentru mentinere su restbilire pcii si securittii
interntionle.
Cpitolul VIII
corduri regionle
rticolul 52
1. Nici o dispozitie din prezent Crt nu se opune existentei unor corduri su unor
orgnisme regionle destinte se ocup cu problemele privind mentinere pcii si
securittii interntionle cre sunt susceptibile de ctiuni cu crcter regionl, cu conditi
c semene corduri su orgnisme, precum si ctivitte lor, s fie comptibile cu
Scopurile si Principiile Orgniztiei.
2. Membrii Ntiunilor Unite cre ncheie semene corduri su constituie semene
orgnisme trebuie s depun tote eforturile pentru rezolvre psnic diferendelor locle
prin intermediul unor stfel de corduri su orgnisme regionle ninte de le supune
Consiliului de Securitte.
3. Consiliul de Securitte v ncurj dezvoltre rezolvrii psnice diferendelor locle prin
intermediul cestor corduri su orgnisme regionle, fie din inititiv Sttelor intereste,
fie din propri s inititiv.
4. rticolul de ft nu duce ntru nimic tingere plicrii rticolelor 34 si 35.
rticolul 53
1. Consiliul de Securitte v folosi, dc este czul, semene corduri su orgnisme
regionle pentru plicre ctiunilor de constrngere sub utoritte s. Nici o ctiune de
constrngere nu v fi ns ntreprins, n temeiul cestor corduri regionle su de ctre
orgnismele regionle, fr utorizti Consiliului de Securitte; sunt exceptte msurile
mpotriv oricrui Stt inmic, n sensul definitiei prgrfului 2 din rticolul de ft,
prevzute n rticilul 107 su n cordurile regionle, ndreptte mpotriv relurii unei
politici gresive de ctre un semene Stt, pn cnd se v pute ncredint Orgniztiei, l
cerere guvernelor intereste, srcin de prentmpin orice nou gresiune din prte
unui semene Stt.
2. Termenul de "Stt inmic", s cum este folosit n prgrful 1 din rticolul de ft, se
plic oricrui Stt cre, n timpul celui de-l doile rzboi mondil, fost inmicul
oricrui dintre semntrii prezentei Crte.
rticolul 54

11

Consiliul de Securitte trebuie s fie n permnent deplin informt supr ctiunilor ntreprinse
su preconizte n temeiul cordurilor regionle su de ctre orgnismele regionle n scopul
mentinerii pcii si securittii interntionle.
Cpitolul IX
Cooperre economic si socil interntionl
rticolul 55
n scopul de cre conditiile de stbilitte si bunstre necesre unor reltii psnice si prietenesti
ntre ntiuni, ntemeite pe respectre principiului eglittii n drepturi poporelor si l dreptului
lor de dispune de ele nsele, Ntiunile Unite vor promov:
a. ridicre nivelului de tri, deplin folosire fortei de munc si conditii de progres si
dezvoltre economic si socil;
b. rezolvre problemelor interntionle n domeniile economic, socil, l snttii si l ltor
probleme conexe; cooperre interntionl n domeniile culturii si nvtmntului;
c. respectre universl si efectiv drepturilor omului si liberttilor fundmentle pentru
toti, fr deosebire de rs, sex, limb su religie.
rticolul 56
Toti Membrii se oblig s ntreprind ctiuni n comun si seprt, n cooperre cu Orgnizti,
pentru relizre scopurilor enuntte n rticolul 55.
rticolul 57
1. Diferitele institutii specilizte, nfiintte prin corduri interguvernmentle si vnd,
potrivit sttutelor lor, lrgi tributii interntionle n domeniile economic, socil, culturl, l
nvtmntului, snttii si lte domenii conexe, vor fi puse n legtur cu Ntiunile Unite
n conformitte cu dispozitiile rticolului 63.
2. Institutiile stfel puse n legtur cu Ntiunile Unite sunt desemnte mi jos prin expresi
"institutii specilizte".
rticolul 58
Orgnizti v fce recomndri pentru coordonre progrmelor si ctivittilor institutiilor
specilizte.
rticolul 59
Orgnizti v initi, cnd este czul, trttive ntre sttele intereste n vedere nfiintrii oricror
noi institutii specilizte necesre pentru ndeplinire scopurilor enuntte n rticolul 55.
rticolul 60
Rspundere pentru ndeplinire functiilor Orgniztiei, enuntte n Cpitolul de ft, v reveni
dunrii Generle si, sub utoritte dunrii Generle, Consiliului Economic si Socil, cre v
ve n cest scop puterile stbilite n Cpitolul X.
Cpitolul X
12

Consiliul Economic si Socil

Component
rticolul 61
1. Consiliul Economic si Socil v fi lctuit din cincizeci si ptru de Membri i Ntiunilor
Unite lesi de dunre Generl.
2. Sub rezerv dispozitiilor prgrfului 3, optsprezece membri i Consiliului Economic si
Socil vor fi lesi n fiecre n pentru o period de trei ni. Un membru l crui mndt
expir v pute fi reles imedit.
3. L prim legere dup sporire numrului de membri i Consiliului Economic si Socil de
l douzeci si spte l cincizeci si ptru, pe lng membrii lesi n locul celor nou membri
le cror mndte expir l sfrsitul celui n, vor fi lesi nc douzeci si spte de membri.
Mndtul nou dintre cesti douzeci si spte de membri dugti v expir dup un n,
ir l ltor nou membri dup doi ni, potrivit dispozitiilor dunrii Generle.
4. Fiecre membru l Consiliului Economic si Socil v ve un reprezentnt n Consiliu.
Functii si puteri
rticolul 62
1. Consiliul Economic si Socil pote efectu su initi studii si rporte privind probleme
interntionle n domeniile economic, socil, culturl, l nvtmntului, l snttii si n
lte domenii conexe si pote fce recomndri n privint tuturor cestor probleme
dunrii Generle, Membrilor Ntiunilor Unite si institutiilor specilizte intereste.
2. El pote fce recomndri n scopul de promov respectre efectiv drepturilor omului
si liberttilor fundmentle pentru toti.
3. el pote oregti, spre fi supuse dunrii Generle, proiecte de conventii n probleme de
competent s.
4. el pote convoc, n conformitte cu regulile fixte de Ntiunile Unite, conferinte
interntionle n probleme de competent s.
rticolul 63
1. Consiliul Economic si Socil pote nchei cu oricre dintre institutiile l cre se refer
rticolul 57 corduri stbilind conditiile n cre instituti respectiv v fi pus n legtur
cu Ntiunile Unite. ceste corduri vor fi supuse probrii dunrii Generle.
2. El pote coordon ctivitte institutiilor specilizte prin consultri cu ele si prin
recomndri dreste cestor institutii, precum si prin recomndri dreste dunrii
Generle si Membrilor Ntiunilor Unite.
rticolul 64
1. Consiliul Economic si Socil pote lu msurile potrivite spre obtine rporte periodice
din prte institutiilor specilizte. El pote conveni cu Membrii Ntiunilor Unite si cu
institutiile specilizte spre obtine rporte privind msurile lute n executre
propriilor sle recomndri si recomndrilor dunrii Generle n probleme de
competent Consiliului.
2. El pote comunic dunrii Generle observtiile sle supr cestor roprte.
rticolul 65
Consiliul Economic si Socil pote d informtii Consiliului de Securitte si i v d sistent, l
cerere cestui.
13

rticolul 66
1. Consiliul Economic si Socil v ndeplini, n executre recomndrilor dunrii Generle,
functiile cre intr n competent s.
2. El pote, cu probre dunrii Generle, s ndeplinesc serviciile pe cre i le-r cere
Membri i Ntiunilor Unite su institutii specilizte.
3. El v ndeplini celellte functii specificte n lte prti din prezent Crt su cre i pot fi
tribuite de dunre Generl.
Votre
rticolul 67
1. Fiecre membru l Consiliului Economic si Socil dispune de un vot.
2. Hotrrile Consiliului Economic si Socil se vor dopt cu mjoritte de voturi
membrilor prezenti si votnti.
Procedur
rticolul 68
Consiliul Economic si Socil v nfiint comisii pentru problemele economice si socile si pentru
promovre drepturilor omului, precum si orice lte comisii necesre pentru ndeplinire functiilor
sle.
rticolul 69
Consiliul Economic si Socil v invit orice Membru l Ntiunilor Unite s prticipe, fr drept de
vot, l dezbterile sle supr oricror probleme cre prezint un interes specil pentru cel
Membru.
rticolul 70
Consiliul Economic si Socil pote lu msuri pentru prticipre, fr drept de vot,
reprezentntilor institutiilor specilizte l dezbterile sle su le comisiilor nfiintte de el,
precum si pentru prticipre propriilor si reprezentnti l dezbterile institutiilor specilizte.
rticolul 71
Consiliul Economic si Socil v pute lu orice msuri potrivite pentru consultre orgniztiilor
neguvernmentle cre se ocup cu probleme de competent s. ceste msuri se pot plic unor
orgniztii interntionle si, dc este czul, unor orgniztii ntionle, dup consultre cu
Membrul Ntiunilor Unite interest n cest.
rticolul 72
1. Consiliul Economic si Socil v stbili propriile sle reguli de procedur, inclusiv modul de
desemnre Presedintelui su.
2. Consiliul Economic si Socil se v ntruni dup necesitti, potrivit cu regulile sle de
procedur, cre vor cuprinde dispozitii pentru convocre Consiliului l cerere mjorittii
membrilor si.
14

Cpitolul XI
Declrtie privind teritoriile cre nu se utoguvernez
rticolul 73
Membrii Ntiunilor Unite cre u su cre si sum rspundere pentru dministrre unor
teritorii le cror popore nu u tins nc un grd deplin de utoguvernre recunosc principiul c
interesele locuitorilor cestor teritorii u ntiette. Ei ccept c o misiune scr obligti de
promov l mximum bunstre locuitorilor cestor teritorii, n cdrul sistemului de pce si
securitte interntionl stbilit prin prezent Crt si, n cest scop,:
a. de sigur, cu respectre cuvenit culturii poporelor n cuz, progresul lor
politic, economic, socil si n domeniul eductiei, trtmentul lor echitbil si
protecti lor mpotriv buzurilor;
b. de dezvolt cpcitte lor de se utoguvern, de tine sem n modul cuvenit
de nzuintele politice le cestor popore si de le jut n dezvoltre progresiv
institutiilor lor politice libere, potrivit cu conditiile specifice fiecrui teritoriu si le
poporului su si cu grdul lor diferit de dezvoltre;
c. de ntri pce si securitte interntionl;
d. de promov msuri constructive de dezvoltre, de ncurj lucrri de cercetre,
de cooperre unul cu ltul si, n czurile potrivite, cu orgnisme interntionle
specilizte, spre reliz efectiv scopurile socile, economice si stiintifice enuntte
n prezentul rticol;
e. de trnsmite regult spre informre Secretrului Generl, sub rezerv limitrilor
pe cre le-r pute impune exigente de securitte si considerente de ordin
constitutionl, informtii sttistice si ltele de ntur tehnic privind conditiile
economice, socile si de nvtmnt din teritoriile de cre rspund, ltele dect
teritoriile cror li se plic Cpitolele XII si XIII.
rticolul 74
Membrii Ntiunilor Unite recunosc, de semene, c politic lor ft de teritoriile cror li se
plic cest Cpitol, c si ft de teritoriile lor metropolitne, trebuie s se ntemeieze pe principiul
generl l bunei vecintti n domeniul socil, economic si comercil, tinnd sem n mod evident
de interesele si bunstre restului lumii.
Cpitolul XII
Sistemul interntionl de tutel
rticolul 75
Orgnizti Ntiunilor Unite v stbili, sub utoritte s, un sistem interntionl de tutel pentru
dministrre si suprveghere teritoriilor cre vor pute fi supuse cestui sistem, prin corduri
individule ulteriore. ceste teritorii sunt desemnte n cele de mi jos prin expresi "teritorii sub
tutel".
rticolul 76
Obiectivele fundmentle le sistemului de tutel, n conformitte cu scopurile Ntiunilor Unite
enuntte n rticolul 1 din prezent Crt, vor fi urmtorele:
a. de ntri pce si securitte interntionl;
15

b. de promov progresul politic, economic si socil l locuitorilor din teritoriile sub

tutel precum si dezvoltre eductiei lor; de fvoriz, de semene, evoluti lor
progresiv spre utoguvernre su independent, tinnd sem de conditiile
specifice fiecrui teritoriu si poporelor sle si de nzuintele liber exprimte le
poporelor intereste si de dispozitiile cre vor pute fi prevzute prin fiecre cord
de tutel;
c. de ncurj respectre drepturilor omului si liberttilor fundmentle pentru toti,
fr deosebire de rs, sex, limb su religie, si de dezvolt sentimentul de
interdependent poporelor lumii;
d. de sigur eglitte de trtment n domeniile socil, economic si comercil
tuturor Membrilor Ntiunilor Unite si cettenilor lor, de sigur, de semene,
cestor din urm eglitte de trtment n dministrre justitiei, fr se duce
tingere relizrii obiectivelor mentionte mi sus si sub rezerv dispozitiilor
rticolului 80.
rticolul 77
1. Sistemul de tutel se v plic teritoriilor din ctegoriile enumerte mi jos si cre vor fi
supuse cestui sistem prin corduri de tutel:
a. teritorii n prezent sub mndt;
b. teritorii cre pot fi desprinse din sttele inmice, c urmre celui de-l doile
rzboi mondil;
c. teritorii supuse n mod voluntr cestui sistem de ctre sttele cre rspund de
dministrre lor.
2. Printr-un cord ulterior se v stbili cre teritorii din ctegoriile mentionte mi sus vor fi
supuse sistemului de tutel si n ce conditii.
rticolul 78
Sistemul de tutel nu se v plic trilor cre u devenit Membri i Ntiunilor Unite, reltiile dintre
ele trebuind s se ntemeieze pe respectre principiului eglittii suverne.
rticolul 79
Conditiile sistemului de tutel pentru fiecre teritoriu cre urmez s fie supus cestui sistem,
precum si orice modificri su mendmente, vor fce obiectul unui cord ntre sttele direct
intereste, inclusiv putere mndtr n czul teritoriilor sub mndtul unui Membru l Ntiunilor
Unite, si vor fi probte n conformitte cu prevederile rticolelor 83 si 85.
rticolul 80
1. Cu excepti celor ce s-r pute conveni prin cordurile individule de tutel, ncheite n
conformitte cu rticolele 77, 79 si 81, prin cre fiecre teritoriu este supus sistemului de
tutel, si pn l ncheiere unor semene corduri, nici o dispozitie din prezentul Cpitol
nu trebuie s fie interprett c modificnd n vreun fel, direct su indirect, orice drepturi
le oricror stte su popore, ori dispozitiile unor cte interntionle n vigore l cre pot
fi prti Membri i Ntiunilor Unite.

16

2. Prgrful 1 din prezentul rticol nu trebuie interprett c dnd temeiuri pentru ntrziere
su mnre negocierii si ncheierii de corduri destinte s supun sistemului de tutel
teritorii sub mndt su lte teritorii, potrivit prevederilor rticolului 77.
rticolul 81
cordul de tutel v cuprinde, n fiecre cz, conditiile n cre v fi dministrt tetiroriul sub tutel
si v desemn utoritte cre v exercit dministrre teritoriului sub tutel. O semene
utoritte, denumit mi jos "utoritte dministrnt", pote fi unul su mi multe stte su nsti
Orgnizti.
rticolul 82
n orice cord de tutel pot fi stbilite un su mi multe zone strtegice, cre pot cuprinde o prte
su ntreg teritoriul sub tutel crui i se plic cordul, fr se duce tingere oricrui cord su
oricror corduri specile, ncheite n temeiul rticolului 43.
rticolul 83
Tote functiile Ntiunilor Unite privind zonele strtegice, inclusiv probre dispozitiilor din
cordurile de tutel si modificrii su mendrii lor, vor fi exercitte de Consiliul de Securitte.
1. Obiectivele fundmentle enuntte n rticolul 76 sunt vlbile pentru poporele din
fiecre zon strtegic.
2. Consiliul de Securitte, tinnd sem de dispozitiile cordurilor de tutel si fr se duce
tingere exigentelor de securitte, v recurge l sprijinul Consiliului de Tutel pentru
ndeplinire functiilor sumte de Ntiunile Unite, n cdrul sistemului de tutel, n
domeniile politic, economic, socil si l nvtmntului n zonele strtegice.
rticolul 84
utoritte dministrtiv v ve dtori de veghe c teritoriul sub tutel s-si duc
contributi l mentinere pcii si securittii interntionle. n cest scop, utoritte dministrtiv
pote folosi contingente de voluntri, nlesnirile si sprijinul teritoriului sub tutel pentru ndeplini
obligtiile sumte n cest privint ft de Consiliul de Securitte, precum si pentru prre
locl si mentinere leglittii si ordinii n teritoriul sub tutel.
rticolul 85
1. Functiile Ntiunilor Unite privind cordurile de tutel pentru tote zonele cre nu sunt
desemnte c zone strtegice, inclusiv probre dispozitiilor cordurilor de tutel si
modificrii su mendrii lor, vor fi exercitte de dunre Generl.
2. Consiliul de Tutel, ctionnd sub utoritte dunrii Generle, o v jut l ndeplinire
cestor functii.
Cpitolul XIII
Consiliul de Tutel
Component
rticolul 86
1. Consiliul de Tutel se v compune din urmtorii Membri i Ntiunilor Unite:
a. Membrii cre dministrez teritorii sub tutel;
b. cei Membri desemnti nominl n rticolul 23 cre nu dministrez teritorii sub
tutel;
c. tti lti Membri lesi de dunre Generl pe o period de trei ni, cti vor fi
necesri pentru c numrul totl l membrilor Consiliului de Tutel s fie egl
17

reprtizt ntre Membrii Ntiunilor Unite cre dministrez si cei cre nu

dministrez teritorii sub tutel.
2. Fiecre membru l Consiliului de Tutel v desemn o person cu o clificre specil
cre s-l reprezinte n Consiliu.
Functii si puteri
rticolul 87
dunre Generl si, sub utoritte ei, Consiliul de Tutel pot, n ndeplinire functiilor lor:
a. s exmineze rportele supuse de utoritte dministrnt;
b. s primesc petitii si s le exmineze, n consultre cu utoritte dministrnt;
c. s orgnizeze vizite periodice n teritoriile respective sub tutel, l dte fixte de
cord cu utoritte dministrnt, si
d. s ntreprind ceste ctiuni si ltele n conformitte cu dispozitiile cordurilor de
tutel.
rticolul 88
Consiliul de Tutel v elbor un chestionr privitor l progresul locuitorilor din fiecre teritoriu
sub tutel n domeniile politic, economic, socil si l eductiei; utoritte dministrnt fiecrui
teritoriu sub tutel cre intr n competent dunrii Generle v nint cestei un rport nul
pe bz chestionrului mentiont.
rticolul 89
1. Fiecre membru l Consiliului de Tutel dispune de un vot.
2. Hotrrile Consiliului de Tutel vor fi doptte cu mjoritte membrilor prezenti si
votnti.
Procedur
rticolul 90
1. Consiliul de Tutel v stbili propriile sle reguli de procedur, inclusiv modul de
desemnre Presedintelui su.
2. Consiliul de Tutel se v ntruni dup necesitti, potrivit cu regulile sle de procedur cre
vor prevede convocre Consiliului l cerere mjorittii membrilor si.
rticolul 91
Consiliul de Tutel v recurge, cnd este czul, l sistent Consiliului Economic si Socil si
institutiilor specilizte n problemele cre intr n respectivele lor competente.
Cpitolul XIV
Curte Interntionl de Justitie
rticolul 92
Curte Interntionl de Justitie v fi orgnul judicir principl l Ntiunilor Unite. E v function
n conformitte cu Sttutul next, cre este stbilit pe bz sttutului Curtii Permnente de Justitie
Interntionl, si fce prte integrnt din prezent Crt.
rticolul 93
18

1. Toti Membrii Ntiunilor Unite sunt ipso fcto prti l Sttutul Curtii Interntionle de
Justitie.
2. Un Stt cre nu este Membru l Ntiunilor Unite pote deveni prte l sttutul Curtii
Interntionle de Justitie n conditii cre urmez fi determinte, pentru fiecre cz n
prte, de ctre dunre Generl, l recomndre Consiliului de Securitte.
rticolul 94
1. Fiecre Membru l Ntiunilor Unite se oblig s se conformeze hotrrii Curtii
Interntionle de Justitie n orice cuz l cre este prte.
2. Dc oricre dintre prtile l o cuz nu v execut obligtiile ce-i revin n temeiul unei
hotrri Curi, cellt prte se v pute dres Consiliului de Securitte cre pote, n
cz c socoteste necesr, s fc recomndri su s hotrsc msurile de lut pentru
ducere l ndeplinire hotrrii.
rticolul 95
Nici o dispozitie din prezent Crt nu v mpiedic pe Membrii Ntiunilor Unite s ncredinteze
revolvre diferendelor lor ltor tribunle, n temeiul unor corduri dej n vigore su cre r
pute fi ncheite n viitor.
rticolul 96
1. dunre Generl su Consiliul de Securitte pot cere Curtii Interntionle de Justitie un
viz consulttiv n orice problem juridic.
2. lte orgne le Ntiunilor Unite si institutiilor specilizte, cror dunre Generl le
pote d oricnd o utoriztie n cest scop, u, de semene, dreptul de cere vize
consulttive Curtii n problemele juridice cre se ivesc n sfer lor de ctivitte.
Cpitolul XV
Secretritul
rticolul 97
Secretritul v cuprinde un Secretr Generl si personlukl de cre Orgnizti v ve nevoie.
Secretrul Generl v fi numit de dunre Generl l recomndre Consiliului de Securitte. El
v fi cel mi nlt functionr dministrtiv l Orgniztiei.
rticolul 98
Secretrul Generl v ction n cest clitte l tote sedintele dunrii Generle, le
Consiliului de Securitte, le Consiliului Economic si Socil si le Consiliului de Tutel. El v
ndeplini orice lte functii ce-i sunt ncredintte de ceste orgne. Secretrul Generl v prezent
dunrii Generle un rport nul supr ctivittii Orgniztiei.
rticolul 99
Secretrul Generl pote trge tenti Consiliului de Securitte supr oricrei probleme cre,
dup prere s, r pute pune n primejdie mentinere pcii si securittii interntionle.
rticolul 100
1. n ndeplinire ndtoririlor sle, Secretrul Generl si personlul nu vor solicit si nici nu
vor primi instructiuni de l vreun guvern su de l vreo utoritte exterior Orgniztiei.
Ei se vor btine de l orice ct incomptibil cu situti lor de functionri interntionli,
rspunztori numi ft de Orgniztie.
2. Fiecre Membru l Ntiunilor Unite se oblig s respecte crcterul exclusic interntionl
l functiilor Secretrului Generl si le personlului si s nu cute s-i influenteze n
executre srcinilor.
rticolul 101
19

1. Personlul v fi numit de Secretrul Generl, potrivit regulilor stbilite de dunre

Generl.
2. Un personl corespunztor v fi fectt n mod permnent Consiliului Economic si Socil,
Consiliului de Tutel si, dc este czul, ltor orgne le Ntiunilor Unite. cest personl
v fce prte din Secretrit.
3. Considerentul precumpnitor n recrutre si stbilire conditiilor de serviciu le
personlului trebuie s fie necesitte de se sigur Orgniztiei serviciile unui personl
cre s posede cele mi nlte clitti de munc, de competent si de integritte. Se v tine
sem n modul cuvenit de importnt recrutrii personlului pe ce mi lrg bz
geogrfic posibil.
Cpitolul XVI
Dispozitii diverse
rticolul 102
1. Orice trtt su cord interntionl ncheit de orice Membru l Ntiunilor Unite, dup
intrre n vigore prezentei Crte, v fi ct mi curnd posibil nregistrt l Secretrit si
publict de cest.
2. Nici o prte l un trtt su cord interntionl cre nu fost nregistrt n conformitte cu
dispozitiile prgrfului 1 din prezentul rticol nu v pute invoc cel trtt su cord n
ft vreunui orgn l Ntiunilor Unite.
rticolul 103
n cz de conflict ntre obligtiile Membrilor Ntiunilor Unite decurgnd din prezent Crt si
obligtiile lor decurgnd din orice lt cord interntionl vor prevl obligtiile decurgnd din
prezent Crt.
rticolul 104
Orgnizti se v bucur pe teritoriul fiecrui dintre Membrii si de cpcitte juridic necesr
pentru ndeplinire functiilor si relizre scopurilor sle.
rticolul 105
1. Orgnizti se v bucur pe teritoriul fiecrui dintre Membrii si de privilegiile si
imunittile necesre pentru relizre scopurilor sle.
2. Reprezentntii Membrilor Ntiunilor Unite si functionrii Orgniztiei se vor bucur, de
semene, de privilegiile si imunittile necesre pentru ndeplinire, n mod cu totul
independent, functiilor lor legte de Orgniztie.
3. dunre Generl pote fce recomndri n scopul de stbili detliile plicrii
prgrfelor 1 si 2 din cest rticol su pote propune Membrilor Ntiunilor Unite
conventii n cest scop.
Cpitolul XVII
Dispozitii trnzitorii de securitte
rticolul 106
Pn l intrre n vigore cordurilor specile mentionte n rticolul 43 cre, dup prere
Consiliului de Securitte, i vor permite s ncep -si sum rspunderile ce i incumb potrivit
rticolului 42, prtile l Declrti celor Ptru Ntiuni semnt l Moscov l 30 octombrie 1943
si Frnt se vor consult ntre ele si, l nevoie, cu lti Membri i Ntiunilor Unite, n conformitte
cu dispozitiile prgrfului 5 din ce Declrtie, spre ntreprinde, n numele Orgniztiei, orice
ctiuni comune cre r pute fi necesre oentru mentinere pcii si securittii interntionle.
rticolul 107
20

Nici o dispozitie din prezent Crt nu v fect su interzice, ft de un Sdtt cre n cursul celui
de-l doile rzboi mondil fost inmicul vreunui dintre semntrii prezentei Crte, o ctiune
ntreprins su utorizt, c urmre cestui rzboi, de ctre guvernele cre port rspundere
cestei ctiuni.
Cpitolul XVIII
mendmente
rticolul 108
mendmentele l prezent Crt vor intr n vigore pentru toti Membrii Ntiunilor Unite cnd
vor fi fost doptte cu o mjoritte de dou treimi din membrii dunrii Generle si rtificte, n
conformitte cu respectiv lor procedur constitutionl, de dou treimi din Membrii Ntiunilor
Unite, inclusiv toti membrii permnenti i Consiliului de Securitte.
rticolul 109
1. O Conferint Generl Membrilor Ntiunilor Unite cu scopul revizuirii prezentei Crte v
pute fi tinut l dt si l locul cre vor fi stbilite cu votul unei mjoritti de dou treimi
din membrii dunrii Generle si cu voturile oricror nou membri i Consiliului de
Securitte. Fiecre Membru l Orgniztiei v dispune l conferint de un vot.
2. Orice modificre prezentei Crte, recomndt de conferint prin votul mjorittii de
dou treimi, v intr n vigore l rtificre ei, n conformitte cu respectiv lor procedur
constitutionl, de ctre dou treimi din Membrii Ntiunilor Unite, inclusiv toti membrii
permnenti i Consiliului de Securitte.
3. Dc o semene conferint nu v fi fost tinut pn l ce de- zece sesiune nul
dunrii Generle urmtore intrrii n vigore prezentei Crte, propunere de se
convoc o semene conferint v fi nscris pe ordine de zi celei sesiuni dunrii
Generle, ir conferint se v reuni dc cest se v decide prin votul mjorittii
membrilor dunrii Generle si cu voturile oricror spte membri i Consiliului de
Securitte.
Cpitolul XIX
Rtificre si semnre
rticolul 110
Prezent Crt v fi rtifict de sttele semntre n conformitte cu respectiv lor procedur
constitutionl.
1. Instrumentele de rtificre vor fi depuse Guvernnului Sttelor Unite le mericii, cre v
notific fiecre depunere tuturor Sttelor semntre, precum si Secretritului Generl l
Orgniztiei, dup ce cest v fi fost numit.
2. Prezent Crt v intr n vigore dup depunere instrumentelor de rtificre de ctre
Republic Chin, Frnt, Uniune Republicilor Sovietice Sociliste, Regtul Unit l Mrii
Britnii si Irlndei de Nord si Sttele Unite le mericii si de ctre mjoritte celorllte
stte semntre. Guvernul Sttelor Unite le mericii v ntocmi poi un proces-verbl
privind depunere instrumentelor de rtificre, pe cre l v trimite n copie tuturor sttelor
semntre.
3. Sttele semntre le prezentei Crte, cre o rtific dup intrre ei n vigore, vor deveni
Membri originri i Ntiunilor Unite l dt depunerii instrumentelor de rtificre
respective.
21

rticolul 111
Prezent Crt, le crei texte n limbile chinez, frncez, rus, englez si diviol sunt n mod egl
utentice, v fi depus n rhivele Guvernului Sttelor Unite le mericii. cest Guvern v trimite
copii certificte n modul cuvenit Guvernelor celorllte stte semntre. DREPT CRE
reprezentntii Guvernelor Ntiunilor Unite u semnt prezent Crt, NTOCMIT n orsul Sn
Frncisco, l douzeci si sse iunie un mie nou sute ptruzeci si cinci.

22