Patologia

tiroidiana
si
nervoasa
Dr. Dumitru
Adrian

Gusa tiroidiana non-toxica

Gusa non-toxica defineste

cresterea in dimensiuni a
glandei tiroide, neasociata cu modificari functionala,
inflamatorii sau neoplazice
Sinonime: gusa coloida nodulara, gusa multinodulara, gusa
simpla nontoxica, struma nodosa.
Afecteaza mai ales femeile, sex ratio B:F= 1:8. Tiroida
este afectata fie difuz (la gravide si adolescente) fie
multifocal/multinodular la femeile peste 50 de ani.
Cauze: deficit de iod si raspuns inadecvat la TSH cu
hiperplazie si hipertrofia celulelor foliculilor tiroidieni; litiu
(agent gusogen); idiopatice
Clinic: pacienti eutiroidieni, rar hipertiroidie datorita aparitiei
unui nodul ,, toxic autonom, hiperfunctional (sdr. Plummer);
disconfort la nivelul gatului, disfagie, disfonie-voce
bitonala/ragusita, senzatie de suforcare dispnee inspirator
sau stridor, angorjarea venoasa ,uneori durere locala.

Gusa nodulara non-toxica

Aspecte macroscopice

In gusa difuza, tiroida este marita de dimensiuni si volum

peste 40 g, simetric, cu aspect cenusiu-sticlos pe sectiune,

datorita coloidului excesiv
In gusa nodulara, glanda este marita asimetric cu aspect
multinodular pe sectiune. Nodulii au culoare gri-albicios,
sau rosiatic-cenusiu, gelatinos. Nodulii sunt separati de
benzi fibroase. Se pot observa zone hemoragice, chistice,
calcificate sau necrotice

Gusa nodulara non-toxica Aspecte macroscopice

Gusa nodulara nontoxica

(gr III)

Gusa simpla
nontoxica difuza (gr

microscopice
In gusa simpla nontoxica difuza exista hipetrofie si

hiperplazia celulelor epiteliale foliculare, cu

formarea ocazionala de structuri papilare; foliculii
au dimensiuni diferite, coloidul este prezent in
cantitate redusa.

Gusa nodulara non-toxica Aspecte microscopice

Se

caracterizeaza prin prezenta microscopica a

nodulilor tiroidieni de dimensiuni variate, unii cu
o cantitate mare de coloid (aspect chistic). Foliculii
au epiteliul aplatizat si sunt separati de septuri
fibroase dense. Se pot identifica calcificari
distrofice
(postnecrotice)
si
depozite
de
hemosiderina (cauzate de hemoragii interstitiale)

Tiroidita Hashimoto
Def: Este o boal inflamatorie autoimun, ce apare frecvent la femei

tinere sau de vrst mijlocie, caracterizat prin prezena unor autoanticorpi anti tireoglobulin i anti-microzomiali (peroxidaze).
Sinonime: tiroidita cronica limfomatoasa, gusa limfomatoasa, tiroidita
autoimuna, struma lymphomatosa
Se asociaza cu multiple boli autoimune (LES, PR, DZ, hepatita
autoimuna, anemie pernicioasa)
Genetic: asociata cu haplotipul HLA-DR5 si DR3, precum si cu
sindroame genetice de tipul sdr. Down, Turner, Klinefelter sau
polimorfisme ale genei CTLA-4.
Cauze: imunologice, genetice, deficit de seleniu, posibil infectioase
(HHV-6)
Risc crescut de a dezvolta limfom non-Hodgkin cu celule B
Clinic: evolutie lenta, hipotiroidie cu perioade tranzitorii de
hipertiroidie (bouts hyperthyroidism/ hashitoxicoza)

Tiroidita Hashimoto Aspecte macroscopice

Tiroida este marita de volum simetric, cu

greutate intre 60-100g., capsula intacta.

Pe sectiune are aspect nodular, carnos,
cenusiu-palid

Hakaru Hashimoto (1881193

Tiroidita Hashimoto Aspecte microscopice

Forma hipertrofica: infiltrat limfo-plasmocitar difuz,

cu formare de foliculi limfoizi cu centri

germinativi si foliculi tiroidieni izolati, atrofici,
distorsionati cu celule Hurthle /oxifile (celule
degenerate din epiteliul folicular cu citoplasma
abundenta, eozinofila, granulara cu multe mitocondrii).
Fibroza interstitiala extinsa, care nu depaseste
capsula.

Boala

Boala Basedow- Graves

autoimuna
caracterizata
de:
hipertiroidism endogen,
gusa difuza,
oftalmopatie (exoftalmie) si dermopatie
(mixedem pretibial)

Cea mai frecventa cauza de hipertiroidie la pacientii

sub 40 ani. Sex ratio B:F= 1:7

Cauze:
autoimune
(Ig
anti
receptor
TSH,
antitireoglobulina, antiperoxizomi) genetice (HLA-DR3
Clinic:
gusa difuza
simetrica,
si B8), stresul,
infectioase
(Yersinia enterocolitica ?! ),
hipertiroidism,
palpitatii,
fumat
tremor IC la batrani, HTA,
tahicardie, diaree, iritabilitate,
exoftalmie,
slabiciune,
malabsortie,edem
pretibial,
scadere
in greutate, manie,
insomnie,
apetit
crescut, Robert James Carl von Basedow
Graves (1796

(1799 1854)

Boala Basedow- Graves- Aspecte clinice

Gusa difuza simetrica,

Mixedem pretibial,

Boala Basedow- Graves- Aspecte macroscopice

Gusa difuza simetrica, cu greutate peste 40g

si cu capsula intacta. Consistenta este ferma,

aspect neted, rosu-inchis pe suprafata de
sectiune.

Boala Basedow- Graves- Aspecte microscopice

Aspect hiperplastic difuz cu vascularizatie

abundenta. Celulele epiteliale foliculare sunt

columnare si formeaza structuri papilare in
lumenul folicular.
Coloidul este in cantitate scazuta, palid
colorat, cu aspect crestat/festonat/dantelat
marginal (datorita aparitiei unor vacuole de
rezorbtie) in apropierea celulelor epiteliului
folicular.
Infiltrat inflamator limfoid (cu celule T)
interstitial cu formarea de foliculi limfoizi
cu centru clar germinativ
Administrarea de iod determina involutia
epiteliului folicular si fibroza interstitiala.

Boala Basedow- Graves- Aspecte microscopice

Hiperplazie difuza a epiteliului

folicular
cu
vascularizatie
abundenta
si
formare
de
structuri papilare .
Folicul limfoid cu centru clar
germinativ
si
infiltrat
inflamator
limfocitar
interstitial
Coloidul
in cantitate scazuta,

Oftalmopatia Basedow- GravesAspecte microscopice

In oftalmopatia Graves, tesutul periorbital si

muschii orbitei prezinta initial edem (datorita

acumularii de GAG), apoi fibroza si infiltrare
limfocitara

Poliomielita

Poliomielita

(paralizie infantil) este o boal

infecioas, contagioasa, viral acut, specifica omului cu
transmitere fecal-oral (enteroviroza) ce afecteaza mai ales
coarnele anterioare ale maduvei spinarii si celulele stem din creier.
n 1% dintre cazuri virusul ptrunde n SNC, infectnd i distrugnd
preferenial neuronii motori, avnd ca efect slbiciune muscular i
paralizie flasc. Poliomielita coloanei vertebrale este forma cea mai
comun caracterizat prin paralizie asimetric, care de cele mai multe
ori implic picioarele.
Epidemiologie: rspndire global, epidemii n zone temperate i reci,
nspre tropice n tot cursul anului. Boal a copilriei (din primele luni
de via), bieii sunt afectai cu 10-30% mai mult ca fetiele.
Cauza: Virsul polio (Enterovisul C, Fam. Picornaviridae)
Se incearca eradicarea bolii (obiectiv major OMS). La 5 mai 2014
OMS si ONU instituie starea de urgen de sntate public de
interes internaional ca urmare a reaparitiei epidemice a
poliomielitei in Asia, Africa si Orientul Mijlociu

Poliomielita - Etiopatogenie
Virusul polio: 28 nm, ARN, 3 tipuri antigenice, rezistent la frig,

sensibil la cldur (30 min. la 60C), - n ap rezist 4 luni, rezistent la

eter, cloroform, alcool, compui cuaternari de amoniu, distrus de
ageni oxidani (ap oxigenat,permanganat de potasiu, UV).
Transmitere fecal-orala. Contagiozitate foarte mare. Neurotropism.
Karl
Landsteiner,
Constantin
Levaditi si Erwin Popper, descopera
virusul polio in 1909 si reproduc
boala la maimute.

V. polio are poarta de intrare digestiva, unde

se si multiplica si apoi se extinde ggl regionali
apoi urmeaza o viremie minora cu localizarea
si multiplicarea lui in celulele SRE apoi poate
urma o viremie majora sau invadarea SNC
virusul avand efect citopatic direct asupra
neuronilor motori din coarnele anterioare ale
mduvei spinrii.

Karl Landsteiner
( 1868 -1943)

clinice
Efect

Proporia cazurilor[4]

Incubaia: 7-14
zile
Asimptomatic
9095%
BOALA MINOR:
Boal uoar
48%
- Febr,
Meningit neparalitic
12%
- Catar respirator,
aseptic
- Mialgii,
Poliomielit paralitic
0.10.5%
- Manifestri
79% din cazurile cu
digestive,
Poliomielit spinal
paralizie
- Iritabilitate,
Poliomielit
19% din cazurile cu
cefalee, somnolen.
bulbospinal
paralizie
Poliomielita
BOALA MAJOR: Forma paralitic:
2% din cazurile cu
abortiv

PERIOADA
SECHELARA
- Poliomielit

bulbar
paralizii brusc
instalate, asimetrice,
paralizie
- ncepevindecare.
la 2-3 ani de la debut,
inegale;
intereseaz muchii centurilor,
- sd. meningian persist,
- modificri neuro-vegetative:
- tulburri vaso-motorii,
- transpiraii profuse,
- glob vezical.
- mialgii exagerate de micare,

- paralizia se nsoete de:

- atrofii muscular,
- deformaii ale segmentelor lez
- tulburri trofice.
Deformaii:
- picior valg, varus ecvin, balan
-deformaii ale coloanei,
- deformaii ale bazinului.

Poliomielita Aspecte clinice

macroscopice
Coarnele medulare, ariile mielinizate si nucleii motori din

punte si bulb prezinta mici arii hemoragice si congestia

vasculara adiacenta,
Odata cu progresia bolii apar cavitati in substanta cenusie
a coarnelor anterioare medulare
Tardiv
apare atrofia cornului medular anterior si
degenerescenta radacinii nervoase adiacente si a nv
periferici.

Poliomielita bulbo spinala: atrofia tegmentului pontin, nucleilor

bulbari si coarnelor anterioare ale maduvei spinale cervicale si arii

Poliomielita Aspecte microscopice

Se identifica neuronofagie marcata a neuronilor motori din

coarnele anterioare de catre celule gliale care se

aglomereaza si fagociteaza celulele infectate (glioza)
Infiltratul inflamator initial este cu PMN, apoi devine
limfocitic care se aseaza marginal in jurul vaselor sangine
din cornul anterior medular si la nivelul vaselor meningeene.
In cortexul motor inflamatia e minima si se observa ,,nodulii
gliali (agregate de celule gliale in jurul celulelor infectate
sau corpilor apoptotici). Cornul aterior este paucicelular si
atrofic

Poliomielita Aspecte microscopice

Neuronofagie
,,Noduli gliali si
neuron
motori apoptotic
Marginatie limfocitara
perivasculara
Glioza si
paucicelularitatea si
infiltrat inflamator
limfocitar in cornul

Ad perpetuam rei memoriam

1. Jakob Heine
2. Karl Oskar Medin
3. Ivar Wickman
4. Karl Landsteiner
5. Thomas Milton Rivers
6. Charles Armstrong
7. John R. Paul
8. Albert Sabin
9. Thomas Francis, Jr.
10.Joseph L. Melnick
11.Isabel Morgan

Polio Hall of Fame

Warm Springs, Georgia, SUA.

Encefalita virala
Infectiile virale sunt cea mai frecventa cauza de

encefalita. Un numar considerabil de virusuri

neurotrope
afecteaza
atat
SNC
cat
si
leptomeningele determinand meningoencefalite.
O caracteristica a encefalitelor virale este ca virusurile

neurotrope prefera o anumita populatie celulara pe

care o infecteaza si pot determina sau nu efect citopatic. De
exemplu virusul rabic prefera neuronii in timp ce virusul J.C.
prefera oligodentrocitele.
Selectivitatea se pastreaza si pt zonele anatomice
afectate: de ex. virusul herpetic afecteaza mai mult zonele
temporale.
Unele infectii apar mai frecvent la copil (viruzul
varicelo-zosterian) pe cand altele apar si la adult
(Virusul herpetic). Infectia poate aparea in plina stare
de sanatate sau la imunocompromisi
Clinic: cefalee, febra, confuzie, halucinatii,tremor, stare

Encefalita virala Aspecte macroscopice

Meningele este hiperemic, congestiv, creierul

este usor edematiat, consistenta scazuta fata de

normal. Pot exista arii de hemoragie si necroza,
uneori cu localizare specifica pentru un anumit tip de
virus.

Encefalita virala Aspecte microscopice

Encefalita virala Aspecte microscopice

Encefalitele virale au 3 caractere histologice, indiferent de
virus:
satelitoz cu neuronofagia neuronilor distrui

infiltrate limfocitare perivasculare n manoane

Glioza cerebrala (hiperplazia celulelor gliale in urma a mortii

neuronale)

Encefalita virala- Aspecte microscopice

Arbovirusurile

produc
acumularea
limfocitelor
perivascular n spaiile Virchow-Robin, asociat cu
degenerare neuronal si prezenta de vacuole in celulele gliale

Encefalita virala - Aspecte microscopice

Virusul Herpes Simplex 1 (ce produce cea mai

frecvent form de encefalit), determin necroz

extins a lobului temporal, microhemoragii, infiltrate
limfocitare perivasculare i produce un efect citopatic
incluzionar intranuclear, producnd nuclei groundglass (sticl mat), sub forma corpilor Cowdry A.

microscopice
Citomegalovirusul

determina
encefalita
cu
microcefalie si calcificari cerebrale la fat in utero,
uneori in contextul sdr TORCH. Incluziile sunt
intranucleare, cu halou in jurul incluziei si aspect
general de ,, ochi de bufnita/ochi de peste

microscopice
Virusul rabic produce meningoencefalita fatala, prin
diseminarea de-a lungul nervilor periferici (neuroni cu
corpii Babes Negri intracitoplasmatici)

Encefalita virala - Aspecte microscopice

In infecia cu HIV, apar caracteristic celule gigante

multinucleate perivascular si reactivarea sau infectia

cu virusul JC (John Cunningham) care afecteaza
preponderent celulele oligodendrogliale si produce
leucoencefalopatia multifocala progresiva.

MENINGITA PURULENT
Inflamaie acuta exudativ/ purulent
ntlnit la nivelul SNC cu ngroarea
meningelui datorit congestiei capilare i
exudatului purulent format din lichid de
edem + fibrin + PMN
o Etiologie: meningococ, pneumococ,
Haemophilus influenzae, Escherichia colli,
streptococ, slafilococ etc.
o Clinic: dureri de cap intense, febr,
fotofobie,vom, creterea presiunii
intracraniene, rigiditate nucal, convulsii,
purpura fulminans, deficit motor .a.

MENINGITA PURULENT- Aspecte macroscopice

Encefalul i mduva spinrii apar mrite de volum i
congestionate. LCR poate fi tulbure sau purulent.
Leptomeningele este ngroat, fr luciu, congestionat i
uneori poate prezenta depozite purulente (material
cremos de culoare galben-verzui sau galben-cenuiu,
murdar, n funcie de agentul etiologic).
Cantiti variate de puroi se gsesc n spaiul
subarahnoidian de pe convexitatea sau de la baza
neurocraniului.

MENINGITA PURULENT- Aspecte

microscopice

Meninge ngroat ce conine vase hiperemiate,

edem, numeroase PMN, rare limfocite,
mononucleare, filamente de fibrin, piocite i
bacterii. Straturile externe ale cortexului cerebral sau
ale maduvei spinrii pot prezenta PMN aglomerate
n jurul vaselor (marginaie leucocitar)

SCHWANNOMUL
Def.: Tumora benigna a nervilor periferici (a

tecilor
nervoase) ce deriva din celulele
Schwann.
Sinonime: neurilemmom,neurinom, neurolemmom

Macroscopic: Tumora solitara, circumscrisa,

incapsulata, gri-albicioasa, ferma ce se gaseste
pe traiectul nervilor periferici/ intracranieni (cel
mai adesea intereseaza nervul VIII= neurinom
de acustic), frecvent excentrica .
Diametru
2-3cm
+/-focare
de
ramolisment
degenerativ chistic.

HWANNOMUL Aspecte macroscopi

Tumora solitara incapsulata,

circumscrisa, gri-albicioasa
cu focare de ramolisment
degenerativ chistic.

SCHWANNOMUL Aspecte microscopice

-Zone bogat celulare :

celule fusiforme cu
nucleii dispusi in
palisada (corpii
Verocay) pe un fond
lax sau uneori mixoid
= zone Antoni A
-Zone plexiforme cu
celularitate scazuta,
aranjament neregulat
= zone Antoni B
-Vase ingrosate, hialinizate, in jurul lor fiind
frecvent aspect pseudopalisadic, stroma
contine putine fibre de colagen si reticulina

SCHWANNOMUL Aspecte
microscopice

Zone Antoni A cu corpi Verocay

Zone Antoni B

Corpi

microscopice

Zone Antoni A Vas cu perete Capsula Zone Antoni B

hialinizat