Tematica cursului de microbiologie

(Virusologie,Bacteorologie,Parazitologie)
Capitolul 1.
Virusologia
-inframicrobiologie.Generalitati
-clasificarea virusurilor
-morfologie si structura
-compozitie chimica
-cultivarea virusurilor
-multiplicarea virusurilor
-virusurile poliomielitei
-virusurile gripale
-virusurile hepatitelor
-HIV-SIDA
Capitolul 2.
Bacteorologia
-morfologia si fiziologia bacteriilor
-patogenitatea bacteriilor
-coci patogeni
-stafilococul
-streptococul
-pneumococul
-meningococul
-conococul
-bacili patogeni
-bacilul Coli. Genul Salmonella
-bacilul dizenteric. Vibrionul holerei
-bacilul Difteric
- bacilul lepros
-bacilul carbunos
-bacilul tetanic
-bacilul botulinic
-bacilul gangrenei gazoase
Capitolul 3.
Toxiinfectiile alimentare
-agenti patogeni: - salmonella
-bacilul Coli

-bacilul proteus
-stafilococii
-streptococii
-germeni aerobi si anaerobi formatori de spori, epidemiologie
Capitolul 4.
Micologie
-generalitati
-tricofitia
-fausul
-microsporia
-epidermofitia
-candidoza
-actinomicoza
Capitolul 5.
Parazitologia
-generalitati. Protozoologie
Reprezentanti: - rizopode
- flagelate
- sporozoare
- aliate
Capitolul 6.
Helmintologie. Generalitati. Plante helminti si nematehelminti
Capitolul 7.
Entomologie medicala. Generalitati. Reprezentanti: arahnide,insecte
Capitolul 8.
Epidemiologie
Procesul infectios. Definitie. Etape. Sursa de infectie. Calea de transmitere.
Organismul preceptiv. Factori favorizanti. Recoltarea probelor biologice.
Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului al bolilor infectioase.
Capitolul 9.
Infectii nozocomiale

Definitie. Surse. Factori favorizanti. Conditii predispozante. Agentii

etiologici implicati in infectii nozocomiale.
Capitolul 10.
. Cai si surse de transmitere. Metode de distrugere a microbilor.
Tratamentul infectiilor
- transmiterea microorganismelor patogene directe si
indirecte
- distrugerea microbilor patogeni, dezinfectia,sterilizarea si
deratizarea
- medicatia profilactica si curativa a infectiilor
in cadrul tematicii de laborator se va intocmi un portofoliu de practica
cu 10 referate ( 4-5 pagini ) cu anexe imagini care vor fi sustinute la
sfarsitul semestrului ( 5ref/semestrul 1 + 5ref/semestrul 2
TEMATICA PORTOFOLIULUI DE PRACTICA
Virusologie 2 referate ( ce virusuri dorim )
Bacteorologie 2 referate
Toxiinfectiile alimentare 1 referat
Micologie 2 referate
Parazitologie 1 referat
Procesul infectios 2 referate
-tematica este orientativa-obligatoriu 5 referate la sfarsitul fiecarui semestru

VIRUSOLOGIE GENERALA
Studiul virusurilor animale sau vegetale a avut o importanta deosebita in
realizarile biologiei moleculare din ultimile perioade.
Mai multe premii Nobel pt medicina si fiziologie decernate in acest ultim
interval, au revenit unor virusologi. Concomitent cu aceste descoperiri
fundamentale, multe schimbari s-au produs in domeniul virusologiei clinice.
Virozele , altadata pandemice, epidemii, au fost desfiintate, cum este cazul
variolei sau sunt pe cale de a fi reduse drastic la incidenta, cum este cazul
poliomielitei sau a rujeolei. Noi viroze atrag atentia autoritatilor sanitare. Ex:
hepatitele virale, Sida, gripa aviara, encefalopatiile
Pe masura intelegerii ciclului de replicare virala, fiecare etapa a devenit o
tinta in eradicarea acestor maladii. Pana in anul 1990 existau cateva
medicamente active pentru virusurile gripale si pentru cele herpetice.
Astazi, peste 50 de medicamente antivirale, sunt aplicate in clinica iar inca
atatea sunt pe un drum avansat.
Virusologia ultimei perioade este puternic marcata de impactul tehnologiilor
moderne de cercetare desi se inainteaza intr-un teren destul de mlastinos.
Primul pas in care se tatoneaza terenul se numeste tehnologie, urmatorul pas
fiind stiinta.
Ultimii 50 ani au produs mai multe schimbari decat cei 500 de ani precedenti
iar ultimii 500 de ani au adus mai mult progres decat cei 5000 ani
premergatori. Dezvoltarea stiindtifica economica si sociala, s-a manifestat in
toate domeniile iar viitorul un va fii o extensie a trecutului ci ar marca o
despartire de practicile traditionale.
Medicina regenerativa sau inteligenta artificiala vor deschide posibilitatea de
tratament si preventie a multor boli redutabile.
Epoca de aur a virusologiei incepe in 1949 cand se introduc culturile de
celule ca substrat pt propagarea polivirusurilor, a virusului rujeolei si a
virusului rubeolei.
Dupa 1970 virusologia devine o disciplina indispensabila revolutiei
biotehnologice.
Descoperirea oncogenelor(celule canceroase) si a rolului lor in
transformarea celulara a insemnat o alta contributie importanta a virusologiei
in biologia cancerului.
In Romania virusurile au constituit preocuparea marilor precursori. Victor
Babes este cel care a introdus seroprofilaxia in tratamentul rabiei.
Savantul Gheorghe Marinescu are studii clasice privind propagarea virusului
herpex catre sistemul nervos central iar Constantin Levaditi a izolat primul
poliovirus din celulele umane. Opera stiintifica a lui Victor Babes, diversa si

originala, a insemnat o piatra de hotar, o limita in virusologie, in special

contributiile sale in studiul si in tratamentul rabiei.
Victor Babes a publicat primul tratat de microbiologie in lume. Studiile sale
un se limiteaza numai la rabie. El a facut studii experimentale in vaccinarea
variolei si a febrei galbene.
Clasici ai medicinei romanesti si universale intre care si Levaditi, Gheorghe
Marinescu si Atanasiu Pascu si-au inceput cariera in primul institut de
medicina experimentala creat de Victor Babes la Bucuresti.
Profesorul Levaditi a avut contributii in chimioterapie si a demonstrat
prezenta virusurilor si in alte tesuturi decat cel nervos, respectiv in tesuturile
nazo-faringiene si glandele salivare precum si in ganglioni.
Relatia virus-cancer a fost o constanta a preocuparilor profesorului Nicolau
care inoculand neurovaccina in tumori grefate a descoperit ocoliza virala.
Academicianul Stefan Nicolau este si fondatorul institutului de virusologie
al academiei Romane care este printre primele de aceasta specialitate in
Europa fondat in 1949. institutul de virusologie a fost condus timp de 30 ani
de Nicolae Cajal.
Contributia majora in domeniul virusologiei si de colaboratorii sai au
constituit obiectul unei lucrari monografice dintre care mentionam:
- diagnosticul de laborator al inframicrobiozelor umane
- poliomielita
- turbarea
- hepatitele virale
- encefalitele
- rujeola
- enterovirozele si patologia infectiilor cronice
Virusii sunt agenti patogeni de foarte mici dimensiuni de la 20 la 300
nonametrii care se deosebesc fundamental de alte microorganisme prin
trasaturile lor specifice.
Cele mai importante deosebiri constau in:
-absenta structurii celulare fiind formati numai din proteine si acid
nucleic(ADN sau ARN)
ADN = acid dezoxiribonucleic
ARN = acid ribonucleic
-absenta metabolismului in absenta organismelor gazda straine
Virusurile sunt incapabile sa se reproduca. O particula virala(viriol) consta
din albumina si acid nucleic.
Acidul nucleic(nucleoid) este inconjurat de un invelis albuminic protector
care ii confera aspectul si structura specifica.

Invelisurile de albumina poarta denumirea de capsida. Aceasta capsida

consta in subunitati care se numesc capsomere
Capsida poate fi inconjurata de un strat exterior sau cand aceasta lipseste
este capsida dezgolita.
Virusii poseda fie ADN fie ARN fiind denumiti in functie de aceasta.
In acest acid nucleid se afla toata informatia genetica care determina
intensitatea, gradul si tipul de inventiozitate.
Acidul nucleic si ivelisul sau de proteina poarta denumirea de nucleoplasma
Capsida are rolul de a proteja acidul nucleic de influente exterioare; este
responsabila de absortia si penetratia virusului in celula.
In capsida sunt fixate antigenitatea si specificitatea referitoare la gazda
virusului.
La iesirea din celula gazda, unele virusuri se inconjoara cu un strat protector
al capsidei. Acesta este polimorf si spre deosebire de capsida, deformabil.
Stratul protector consta din membrana celulara a celuleigazde in care sunt
fixate proteinele specifice virusurilor. Si acest strat este responsabil, alaturi
de capsida, pentru comportamentul imunogen al virusului si reprezinta o
protectie suplimentara. Acest strat poarta nuramizina si hemaglutinina.
Clasificarea virusurilor pe baza ordinei capsomerelor se deosebesc 3 tipuri:
1. Constructia cubica capsida este un poliedru constand din 20 de
triunghiri echilaterale
2. Constructie helicoidala capsomerii in forma de glob sau oval,
inconjoara acidul nucleic ordonat in forma de spirala. La microscop,
la unii virusi (mozaicul tutunului), se prezinta sub forma de bastonase.
3. Constructie complexa virusuri cu terminatie in forma de prisma, pot
prezenta un tentacul tubular cu capacitate contractila sau cu o placuta
bazala si tentacule iar in coada virusului se gaseste un varf gol pe
dinauntru care-si poate injecta adn-ul in celula gazda.
Ex: becteriofagele
Clasificarea epidemiologica a virusurilor
Clasificarea foarte utila pt clinicial foloseste drept unghi un criteriu de
transmitere a agentului viral.
Urmatoarele categorii pot fii delimitate:
-virusuri empirice cu transmitere fecal-orala
-virusuri respiratorii cu transmitere aerieana (virusurile gripale)
- cu transmitere sexuala (HIV-SIDA)

- cu transmitere prin sange (hepatita B)

- cu transmitere de artropode (encefalitogene)
- cu transmitere verticala (materno-fetal)
Particularitati de infectii virale:
-spre deosebire de cele bacteriene, cele virale, evolueaza cu implicarea
frecventa a mai multor organe
Ex: * sistem nervos = cu dureri de cap,meningita, encefalita
aparat respirator = guturai , gripa
ficat = hepatita
aparat digestiv = diaree
Frecvent cu manifestari subclinice: pojar,hepatita sau cronice inaparent
latent hepatita B,herpes,HIV sau cu perseverenta virala oculta
Declansarea in mod frecvent in conditiile de slabire a sistemului imunitar si
aparitia virusului herpes zoster
Virusurile varsatului. Virusul Variolei
-cel mai mare virus animal, vizibil cu microscopul optic, cu o marime de cca
250nm, este agentul varsatului, o boala exantemica generalizata cu febra
ridicata
Patogeneza. Clinica
transmiterea se face aproape exclusiv ca infectie de contact, prin
intermediul persoanelor bolnave, virusurile se elimina prin saliva, mai
ales cand veziculele se sparg in cavitatea bucala.
In diverse cazuri, infectia se realieaza prin mucoasele traiectului
respirator superior; de acolo virusurile ajung in organele limfatice de
unde trec in sange si ajung in piele unde formeaza eruptiile tipice. Se
formeaza si in mucoasele aparatului digestiv.
Virusul variolei se multiplica intracitoplasmatic. Boala apare sub 3 forme:
1. variola majora ( varsatul clasic )
2. variola minora
3. variola atipica-variolois ( varsatul atipic care apare la persoanele
vaccinate )

1.Variola majora se prezinta astfel:

- o forma generalizata a varsatului care este cea mai des
intalnita cu exantemul (eruptia) caracteristic pe piele si
mucoase.
- este o forma septica-toxica cu evolutie supraacuta cu
deznodamant letal inca din timpul viremiei (imbolnavire)
si inainte de aparitia exantemului
- se manifesta si ca o forma locala, in care imbolnavirea
este limitata la nivel de mucoase, portiuni ale capului sau
in anumite organe.
2.Variola minora (alastrim)
-este o forma de varsat simtitor mai redusa, provocata de virusul alastrim
3.Variola atipica (Variolois)
-se manifesta la persoanele vaccinate care si-au dezvoltat o imunitate
partiala contra virusului
-in principal sunt afectate mucoasele tubului respirator
-pacientul reprezinta o sursa puternica de infectie pt alte persoane prin
infectia de stropi
Profilaxie ( Ansamblul msurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariiei i
a rspndirii bolilor )

- pt profilaxia serica se utilizeaza imunoglobulina specifica

in combinatie cu vaccinarea activa de protectie
- acest tip confera o protectie de 60%
Epidemiologie

(Ramur a medicinii i a igienei care studiaz cauzele i natura

epidemiilor, precum i mijloacele de prevenire i combatere a acestora)

singura sursa de contaminare cu virusul varsatului o constituie omul

ca forma principala de contaminare prin stropi
de asemenea, virusul poate ajunge in organism si prin intermediul
prafului si alimentelor contaminate
printr-un program sustinut de vaccinare, maladia a fost diminuata
astfel incat, din octombrie 1977, un a mai aparut nici o imbolnavire.
Conform OMS ( organizatia mondiala a sanatatii ) varsatul este o

boala eradicata, obligativitatea vaccinarii la copii fiind abrogata din

1976.
Virusul Molluscum Contagiosum
(este o infecie cu transmitere sexual care se transmite prin contactul fizic ntre
persoana infectat i persoana sntoas. Virusul este un virus specific uman
neavnd o alt gazd de tip animal)

-pana in prezent, un a putut fi cultivat in vitro dar s-a putut realiza cu succes
izolarea virusului din leziunile cutanate, provocate de el prin cercetarea
electronico-macroscopica.
-transmiterea virusului se realizeaza prin contact in special cu leziunile pielii
-un loc unde infectarea se produce in mod frecvent este bazinul de inot.
Infectia afecteaza pielea cu exceptia talpii picioarelor si a palmelor. In toate
celelalte portiuni ale pielii, se pot observa noduli epidermici albiciosi si
nodurosi care dispar de obicei, dupa cateva luni. Daca se cerceteaza celulele
nodulilor, se gasesc mase virale acidofile in citoplasma celulara (corpusculi
moluscum)
VIRUSURI HERPETICE
In cadrul familiei herpeto-viridelor cei mai importanti reprezentanti la om
sunt:
herpex simplex virus
variola zoster virus
citomegalia virus
episteil b. virus
1.Herpex Simplex
-prezinta la om 2 seriotipuri diferite: a. extragenital al pielii si mucoasei
b. genital
Morfologie si diagnostic:
- virusul este un icosaedru cu diametrul de 125nm constant
din 162 capsomeri perforati.
- este inconjurat cu un strat protector de grosime inegala,
sensibil la eter, care este necesar in absortia celulara
- virusul poseda un ADN liniar sub forma de funie dubla
- izolarea virusului se produce din vezicule herpetice

Patogeneza.Clinica
-pot provoca o varietate de simptome clinice in cadrul carora pot aparea
infectiiprimare sau secundare
-majoritatea infectiilor primare survin in primul an de viata avand o evolutie
inaparenta dar insotita de productia de anticorpi
-virusurile migreaza post infectie prin axoni in ganglioni unde pot ramane
vreme indelungata deoarece sunt protejati de actiunea sistemului imunitar
-prin interventia diferitilor stimuli(febra,menstruatie,raze ultraviolete),
virusul poate fi reactivat, conducand la o infectie secundara
Virusul herpetic tip 1
-se caracterizeaza prin:
a). gingivo-stomatita herpetica acuta (stomatita aftoasa), frecvent cu infectie
primara si evolutie aparenta, in special la copii mici
b). eczema herpetica afecteaza zonele mari ale corpului (febra
inalta,evolutie letala)
c). cherezoconjunctivita infectie severa la ochi, ulcer la cornee ( conduce
la orbire )
d). meningoencefalita
Virusul herpetic tip 2
-are urmatoarele simptome:
a). Clinice
* herpes genital cu leziuni veziculare ulcerate, insotite de febra, stare de
boala generala, aceasta maladie poate ramane frecvent necunoscuta,
recidiveaza in mod frecvent.
* herpes pneonatalis transmiterea virusului la nou nascut in timpul nasterii
b). Simptomatologie
*oscileaza de la infectie subclinica la boala localizata pana la forme
severe,letale.