CUPRINS

Europa
CUPRINS....................................................2
1. Asezare. Limite .......................................................3
2. Articulatiile tarmurilor: ..........................................4-5
a. tipuri de tarmuri;b. articulatii
3. Relieful Europei: .................................................................5-6
a. munti : batrani/hercinici; tineri/alpini;
b. podisuri;
c. campii .
4. Clima Europei: zona de clima dela N la S ...................6-7
5. Hidrografia: ..............................7-8
a. marile Europei ;
b. lacurile ->tara care s afla;
c. fluviile -> mare in care se varsa.
6. Vegetatia si fauna: a. zonele de vgetatie de la N la S ...........8
7. Solurile -> un tip pentru fiecare tip vegetatie.........9
8. Resursele naturale: carbuni, petrol,gaze,fier ...........9
9. Cele 46 de state ale Europei si capitalele............10
10. Europa. Forme de guvernamant. .............................11

BIBLIOGRAFIE ...........................................................12

[Link]:
[Link]: Europa este un continent de sine-statator,fapt dovt de numeroase
argumente fizio-geografce,istorice si umane care il indivualizeaza fata de celelalte
continente.
Din punct de vedere al pozitiei geografice, continentul Europa este situat in
intregime in emisfera nordica. Asezaea sa geografica este privlegiata,datorita
climei temperate care se manifesta pe aproape tot continentul. De asemenea,
Europa este inconjurat si penetrata de apele oceanelor si marilor din trei parti.
Apele oceanelor Atlantic si Arctic separa Europa de America, iar Marea
Mediterana si Marea Neagra despart Eura de Africa si, respectiv, de Asia. Primul
meridian (0) plaseaza Europa in ambele emisfere,estica si vestica.
[Link]: Europa continentala se intinde pe directie nord-sud, intre capul Nord si

capul Marroqui, iar de la vest la est, intre capul Roca si muntii Ural.
Nordul Europei prezinta tarmuri cu numeroase golfuri, peinsule si insule,
udate de Marea Barents si Marea Alba, din bazinul Oceanului Arctic.

Vestul continentului este scaldat de Oceanul Atlantic si marile sale anexe.

Cele mai mari inule sunt Islanda siArhipelagul Britanic. Peninsula Scandinava are
cea mai mare suprafa, iar peninsula Iutlanda desparte Marea Nordului de Marea
Baltica.

Sudul Europei este despartit de Africa prin apele Marii Medirerane.

Tarmurile din sudul continentului sunt foarte creste. Se evidentiaza peninsulele

Iberica, Italica si Balcanica, iar dintre insule: Corsica, Sardinia,Sicilia si Creta.

In est, Europa se delimiteaza de Asia printr-o limita convntionala formata
de muntii Ural, fluviul Ural, Marea Caspica si muntii Caucaz.

2. Articulatiile tarmurilor.
[Link] de tarmuri: Tarmurile joase sunt diverse si se intalnesc la contactul
campiilor cu marea.

Tarmurile cu plaje si dune sunt raspandite pe coastele joase ale Marii

Nordului, Marii Baltice si Marii Negre.

Tarmurile cu estuare sunt specifice litoralului marilor Atlanticului, unde

mareele ample largesc gaura de varsare a fluviilor Tamisa, Elba, Sena, etc.

Tarmurile cu lagune si limane se alfa pe coastele Marii Negre, Marii Baltice

si Marii Adriatice. Vechile golfuri marine ori gurile de varsare ale fluvilor sunt
barate cu cordoane litorale.

Tarmurile cu delte s-au dezvoltat la varsarea unor fluvii (Volga, Dunarea ,

Rin, Ron, Vistula, Pad, Ebro) in mari cu maree de slaba amplitudine.
Tarmurile inalte,de tipuri variate, se intalnesc la contactul
marii cu zonele inalte.

Tarmurile cu fiorduri sunt specifice coastelor atlantice ale Norvgiei,

Scotiei si Islandei.

Tarmurile cu rias, ramificate si stancoase, se intalnesc pe litoralul atlantic

al Spaniei, Frantei si Marii Britanii, unde apele marii au inundat fostele vai ale unor
rauri.

Tarmurile cu canaluri se gasesc pe coasta Marii Adriatice, la contactul cu

Apii Dinarici. Prin ridicarea nivlului marii, culmile muntoase paralele cu tarmul au
devit peninsule si insule prelungi.

LITORALURILE ANTROPICE sunt tarmuri modificate de om, pentru necesitati

portuare (prin diguri, cheuri, canaluri,etc), urbane si agricole ( polderele olandeze,
ternuri scoase din mare si devenite uscaturi prin indiguiri si drenaje).

b. Articulatii:

INSULE: Islanda (Islanda); Feroe (Danemarca); Arhipelagul Britanic cu

insulele: Marea Britanie, Irlanda, Hebride (Marea Britanie); Baleare (Spania);
Corsica (Franta); Sardinia (Italia); Sicilia (Italia); Creta (Grcia); Malta (Malta);
Cipru (Cipru).

PENINSULE: Scandinava (Norvegia,Suedia,Finlanda); Kola( Rusia); Iutlanda

(Danemarca); Bretagne (Franta); Crimeea (Ucraina); Balcanica (Slovenia,Croatia,
Munte Negru, Serbia, Albania, Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, Bosnia si
Hertegovina); Italica (Italia,Vatican,San Marino); Pelopones(Grecia); Iberica
(Spania,Portugalia).

STRAMTORI: Bosfor(Bulgaria-Turcia), Gibraltar(Spania-Africa),

Calais(Marea Britanie-Franta), Dardanele(Macedonia-Asia), Messina(Italia- Insula
Sicilia).

GOLFURI: Botnic(Suedia-Finlanda; Marea Baltica), Biscaya(Oceanul Atlantic;

Spania), Genova(Italia; Marea Mediterana).

3. Relieful Europei:
a. Muntii: batrani CALEDONICI: Munii Scandinaviei (Norvegia, Finlanda,
Suedia), Munii Grampieni (Scotia-Marea Britanie), Munii Penini (Marea Britanie).
HERCINICI: Masivul Central Francez (Franta), Meseta Spaniola (Spania),
Muntii Padurea Neagra (Germania), Munii Ural(V Rusiei), Mun ii Harz (Germania).
tineri ALPINI: Munii Pirinei (Franta-Spania), Mun ii Alpi (Austria,
Slovenia, Franta, Italia, Elvetia, Liechtenstein, Germania), Mun ii Carpa i (Austria,
Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romnia, Serbia), Mun ii Apenini (Italia),
Munii Caucaz (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia), Alpii Dinarici (Slovenia,

Croaia, Bosnia-Heregovina, Serbia, Muntenegru, Albania), Munii Pindului

(Albania-Grecia), Munii Balcani ( Serbia-Bulgaria).

b. Podisuri: Podisul Suediei (Suedia), Podisul Finlandei (Finlanda), Podisul Karst

(Slovenia), Podisul Ardeni (Belgia, Franta, Luxemburg), Podisul Bavariei (Germania),
Podisul Boemiei (Cehia), Podisul Volno-Podolic (Ucraina), Podisul Valdai (Rusia),
Podisul Rusiei Centrale (Rusia), Colinele Pomeraniei si Colinele Mazuriei (Polonia).
c. Campii: Campia de Nord-Europeana (Olanda, Polonia), Campia Padului (Italia),
Campia Panonica/Depresiunea Panonica (Ungaria, Croatia si Serbia), Campia Romana
(Romania), Campia Finlandei (Finlanda), Campiai Flandre (Belgia), Campia Aragonului
(Spania), Campia Est-Europeana (Rusia).

4. Clima Europei:

* Polara si subpolara: se manifesta in extreminatea nordica a Europei, adica la

tarmuri si pe insulele situate in Oceanul Arctic. Europa are un climat subpolae
bland datorita influentelor moderatoare ale aerului oceanic, mai cald si umed, adus
de vanturile de vest, si ale curentului iceanic clad al Atlanticului de Nord. Verile
sunt scurte, racoroase si cetoase, cu temperaturi maxime de 10-15C. Iernile
dureaza 6-7 luni, iar temperaturile sunt negative. Precipitatiile, nu prea bogate,
sunt mai ales sub forma de zapada. Vanturile dominate sunt cele polare. Ele sufla
cu tarie dinspre nord-est.
* Temperat-oceanic: este specific intregului tarm atlantic al Europei si unor
zone din apropierea litoralului vest-europene. Climatul temperat-oceanic este
generat de actiunea permanenta a vanturilor de vest, aducatoare de precipitatii,
dar si de apele calde. Verile sunt racoroase si iernile blande. Temperatura medie
anuala este de 18C si 16C. Temperatura mediei a verii este intre 15-22C si
temperatura medie a iernii este intr -1C si 8C. Precipitatiile sunt abundente ,
adica intre 800 si 3 000 de mm anualsi distribuite uniform in tot timpul anului.

Ceturile sunt frecvente vara, datorita diferentelor de temperatura dintre uscat si

mare. Furtunile sunt mai numeroase iarna si afecteaza platformele de foraj marin,
dar si zonele de coasta.

* Temperat continental: se resimte in centrul si in estul Europei. El se

datoreaza atat atenuarii influentelor oceanice, cat mai ales apropierii de Asia.
Acest spatiu european prezinta mari diferente de temperatura intre vest si est,
care imprima nuante climatice. De la vest catre est, contrastele dintre anotimpuri
se [Link] sunt din ce in ce mai lungi avand o temperatura medie intre
0C in sud si in nord de -15C. Precipitatiile au valori mai reduse de la vest la est
pana la 800mm/an in vest si 500mm/an in est.
* Climatul montan: este caracteristic muntilor inalti ai Europei (Pirinei, Alpi,
Carpati, Scandinavici, Caucaz). Etajareaq altitudinala genereaza temperaturi din ce
in ce mai scazute si precipitatii abundente, in majoritate sub forma de zapada.
Ghetarii permanenti sunt prezenti in zonele montane din nordul Europei si in cele
de la peste 3 000 m altitudine, din restul continentului.
* Climatul semiarid: este specific litoralului nord-vestic al Marii Caspice. Este
caracterizat prin diferente foarte mari de temperatura intre vara si iarna si prin
precipitatii foarte reduse.
* Climatul mediteranean: se intalneste pe tarmurile Marii Mediterane, in
campiile din sudul continentului si pe versantii muntilor orientati spre mare. Se
caracterizeaza prin temperaturi medii ridicate iarna +8C. Verile sunt foarte
calduroase. Precipitatiile variaza foarte mult 120mm/an in sudul Spaniei si pana la
5 000mm/an pe coasta Marii Adriatice. Vanturile care bat uneori dinspre
continent spre mare sunt foarte violente. In sudul Italiei si Spaniei, in timpul verii,
sufla un vant fierbinte , sirocco, venind din nordul Africii.

5. Hidrografia:

a. Marile Europei: Marea Baltic, Marea Nordului, Marea Neagr, Marea

Mediteran, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Caspic, Marea Azov, Marea
Liguric, Marea Tirenian, Marea Ionic, Marea Adriatic, Marea Norvegiei, Marea
Mnecii.

b. Lacurile: Lacul Balaton (Ungaria), Lacul Onega (Rusia), Lacul Varern (Suedia),
Lacul Leman (Elvetia), Lacul Albano (Italia), Lacul Sfanta Ana (Romania), Laucul
Mazuriene (Polonia), Lacul Geneva (Franta).
c. Fluvii: Volga (Marea Caspica), Dunarea (Marea Neagra), Ural (Marea
Caspica), Nipru (Marea Neagra), Nistru (Marea Neagra), Pecioara (Marea Azov),
Elba (Marea Nordului), Vistula (Marea Baltica), Ron (Marea Mediterana), Ebru
(Marea Mediterana).

6. Vegetatia si fauna :
a. Zonele de vegetatie de la N-S si b. Fauna:
Tipul de clima
polar si subpolar

Zonele de vegetatie
tundra

Vegetatia
muschi si licheni,

Fauna
renul, vulpea polara,

mesteacan pitic, salcia

iar in mediul acvatic:

foca si morsa
elanul, lupul,

temperat oceanic si

paduri de conifere

pitica
molid, brad, pin, zada,

continental

(taiga)

mesteacan

hermelina, rasul,

temperat oceanic si

paduri de amestec

conifere si foioase

vulpea rosie.
specii caracteristice

continental
temperat oceanic ( si

paduri de foioase

ierburi marunte

jderul, cercul,

zonele cu umiditate

nemorale (cu frunze

xerofile, graminee:

caprioara, mistretul,

mai ridicata)

cazatoare)

colilia, paiusul, pelinul

cocosul de padure,

vegetatie ierboasa

ciocanitoare
rozatoare, lupul,

serofila si palcuri de

vulpea, mistretul

silvostepa

padure cu stejar, tei,

temperat continental

frasin, artar, carpen

stepa

mediteranean

zona mediteraneana

ierburi marunte

rozatoare: popandaul,

xerofile, graminee:

soarecele de stepa,

colilia, paiusul, pelinul

formatiuni arbustive

harcigul, iepurele, etc

sacalul, broasca

semperviriscente:

testoasa, scorpionul,

maquis, garriga( S

magotul in Gibraltar (o

Frantei), frigana

specie de maimuta)

(Grecia).

7. Solurile :

TUNDRA
TAIGA
PADURI DE AMESTEC
PADURI DE FOIOASE
SILVOSTEPA
STEPA

Soluri de tundra
Spodosoluri (podzoluri)
Spodosoluri cambisoluri
Argiluvisoluri cambisoluri
Molisoluri (cernoziomuri)
Molisoluri (cernoziomuri, soluri balane

ZONA MEDITERANEANA

de stepa)
Terra rossa

8. Resursele naturale:

* Carbuni : Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia;

* Petrol : Rusia, Marea Britanie, Norvegia, Romania;
* Gaze : Rusia, Olanda, Germania, Norvegia.
* Fier : Rusia, Ucraina, Franta, Suedia.

9. Cele 46 de state ale Europei si capitalele :

1. Islanda-Reykjavik;

18. Elvetia-Berna;

2. Irlanda-Dublin;

19. Liechtenstein-Vaduz;

3. Marea Britanie-Londra

20. Austria-Viena;

4. NorvegiaOslo;

21. Cehia-Praga;

5. Suedia-Stockholm;

22. Slovacia-Bratislava;

6. Finlanda-Helsinki;

23. Ungaria-Budapesta;

7. Rusia-Moscova;

24. Ucraina-Kiev;

8. Estonia-Tallinn;

25. Moldova-Chisinau;

9. Letonia-Riga;

26. Romania-Bucuresti;

10. Lituania-Vilnius;

27. Bulgaria-Sofia;

11. Belarus-Minsk;

28. Serbia-Belgrad;

Luxembourg;

12. Polonia-Varsovia;

29. Macedonia- Skopje;

43. Elvetia-Berna;

13. Germania-Berlin;

30. Albania-Tirana;

44. Spania-Madrid;

14. Danemarca-Copenhaga

31. Grecia-Atena;

45. Portugalia-Lisabona;

15. Olanda-Amsterdam;

32. Muntenegru-

46. Malta-Valletta.

16. Belgia- Bruxelles;

17. Franta-Paris;

Podgoria
33. Cipru-Nicosia;

34. Bosnia si
Hertegovina- Sarajevo;
35. Croatia- Zagreb;
36. Slovenia- Ljubljana;
37. Turcia-Ankara;
38. San Marino-San
Marino;
39. Italia-Roma;
40. Vatican-Vatican;
41. Monaco-Monaco;
42. Luxemburg-

47. Andorra-La Vella

10. [Link] de guvernamant:

[Link]: *parlamentare: Albania, Austria, Bulgaria, Bosnia si Hertegovina,
Cehia, Elvetia, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania, Macedonia, Malta, Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Romania, San
Marino, Serbia, Slovacia.
* prezidentiale: Belarus, Cipru, Croatia, Franta, Islanda, Rusia.
* federale: Elvetia, Austria, Bosnia si Hertegovina.
b. Monarhii:Andorra, Belgia, Danemarca, Luxemburg, Monaco, Norvegia, Olanda,
Marea Britanie, Liechtenstein.
c. Principate: Andora si Monaco.
d. Ducate: Luxemburg.

BIBLIOGRAFIE:

Manual pentru clasa a VI-a

Ghid de pregatire intensiva pentru examenul
de bacalaureat 2015
Caiet Geografie clasa a X
Caiet Geografie clasa a XI

[Link]
mul_de_ora.C8.99e_al_Europei