Tipuri de texte medicale

-Diversitatea textelor si art. medicale rapsunde diversitatii obiectivelor lor,

revistele medicale, permit autorilor sa se exprime in cel putin 8 moduri
diferite, fi ecare corespunzand unuit tip de articol bine defi nit.
1.Art. original ( memoriu sau articolul stintiifi c): se refera la o cercetare,
oricare ar fi subiectul ei.
-Autorul raporteaz a metoda de lucru, da rezultatele cercetarii si disputa
rezultatele.
-Structura unui art. original este stereotipa, deoare ce ea rezulta din logica
stiintifi ca:

De ce a fost realizata lucrare a, este indicat in capitolul introduce re,

Cum a fost realizata, in capitolul material si metoda.
Ce a fost observat, in capitolul rezultate.
Capitolul discutii poate fi red actat mai liber, respectand principiile
generale.
Referintele, servesc la justifi carea asertiunii autorilor, mai ales din
introdu cere si discutii.

-Aceasta struct. raspunde unei logici si dogme, art. original diferind astfel de
art. didactic al carui scop este de a invata cititorul.
-Confuza genurilor traduce o lipsa de rigoare in redactarea articolului, astfel
orice mesaj si porni re pedagogica trebuie sa fi e indepartata.

2.Editorialul : este in mod obisnuit scris la cere rea comitetului de redactie al

unei reviste de catre un autor, cu autoritate asupra subiectului.
-El emite liber opinia sa, an alizeaza lucrarile deja publicate, formuleaza
ipoteze sau propune noi ce rcetari.
-Din aceste momente autorul unui editorial nu este supus regulilor structurii
ste reotipe si prin defi nite editorialul implica semnatura unui singur autor.
-Un editorial trebuie sa fi e scurt, de pana la 6 pagini dactilografi ate.
-Intr-un editorial este preferabil de a se evita publicarea unor date originale.

3.Cazul clinic (observatia clinica): are ca scop raportarea unei observatii si

comentare a ei pe scurt.
-Din acest motiv nu poate depasii 4-6 pagini dactilografi ate.
-Cazurile clinice trebuie sa aduca inf. originale, cuprinzand fi ziopatologia,
inte resul demersului diagnosticului sau tratamentul unei afectiuni.
-Redactare a unui caz clinic trebuie sa evite 2 tentatii:

Sa faca o tre cere in revista a literaturii, plecand de la un caz izolat.

Sa realizeze un art. didactic sub pretextul unei observatii.

4.Scrisoarea catre redactie : este o scrisoare ad resata red actiei cu scopul de

a fi publicata.
-Consta fi e intr-un caz clinic scurt, fi e in prezentare a rezultatelor prelimiarii
unei lucrari de cercetare sau fi e intr-un comentariu in legatura cu un articol
deja publicat.
-Scrisoare a trebuie sa fi e scurta, maxim 2 pagini dactilografi ate si cat mai
putine referinte.
-Rezultatele exprimate in scrisoarea catre redactie pot sa faca obiectul unei
publicatii ulterioare mai detaliate.
-Ea permite autorului sa afl e daca lucrarea este inedita sau nu a fost decat
obiectul unei comunicari orale.
-Avantajul acestei scrisori catre redactie este defapt rapiditatea publicarii
dupa acceptarea de catre comitetul redaction al.
-Publicarea se face in cateva saptamani, iar pt. arti colul original poate sa
dureze luni.
5.Revista generala : este o revista completa asupra unui subiect.
-Plecand de la o analiza exhaustiva (complexa) a datelor publicate in
domeniu.
-Mai multe sute de lucrari pot fi citate in bibliografi e.
-Revista are nevoie de urmatoarele exigente:

sa trateze un singur subiect a carui enuntare este clar exprimata in

introdu cere.

expunerea surselor care au fost utilizate pt. colectare a informatiilor si

indicarea criteriilor care au facut retine rea info. utilizate din ansamblul
lucrarilor citate trebuie sa se faca riguros.
analizare a metodei si validare a rezultatelor raportate in diverse lucrari
care au fost citate.
rezumarea in ultimelor paragrafe ale revistei, a datelor si rezultatelor
pertinentesi sugerarea orientarii pt. ce rcetari ulterioare.

6. Punerea la punct : este o rubrica intre editorial si revista generala care

este mai exhaustiva.
-Ea este scrisa de autori cu autoritate in domeniu, in mod obisnuit la cere rea
comitetului de redactie.
-Ea consta in a pune punctul asupra unui subiect limitat, pornind de la
publicatiile ultimilor ani si experienta personala a autorului.
-Diferenta intre cele 2 surse trebuie sa ap ara clar incepand cu introduce rea,
autorii vor explica criteriile care justifi ca punerea la punct.
-Informatiile vor fi selectionate si limitate la cateva 10.

7.Analiza comentanta : consta in analizare a si comentarea articolelor aparute

in cursul ultimelor luni in alte reviste.
-Este de preferat sa fi e facuta de alt autor ce cunoaste bine subiectul.
-Are 2-4 pagini dactilografi ate si are 2 parti:

Prima parte p rezinta in esenta articolul, servindu-se de rezumatul

autorului.
A doua parte este un comentariu critic asupra validitatii rezumatului si
asupra aportului la cunoasterea subiectului.

-Aceasta forma de articol este foarte apre ciata de cititori.

8.Arti colul didactic : scopul articolului este de a instruii cititorii,

justifi candusi astfel numele de articol pedagogic cu care a fost asimilat.
-Un articol didactic necesita o buna pregatire a subiectului si capacitatii de a
pune la dispozitie tuturor cititorilor dornici de a cunoaste subiectul pe care il
acopera total sau partial.
-El se insoteste de sfaturi de lecturi numite bibliografi i pt. a permite largi rea
cunostiintelor celor care doresc sa ap rofundeze subiectul.
3

- O bibliografi e difera de referinte care pot aparea inserate in text.

Redactarea unei lucrari stiintifi ce

Cadrul general
-Teza trebuie redactata intr-un limbaj impersonal, caracterisitc lucrarilor de
ce rcetare (se va evita utilizarea persoanei I la singular sau plural). Lucrare a
trebuie sa fi e clara si concisa prezentata coe rent si core ct intr- o stru ctura
logica. Trebuie sa dam foarte mare atentie greselilor de tiparire si redactare.
Caract. ale stilului stiintifi c:

Obiectivitatea exrpimarii- Lucrarea de licenta este structurata dupa

modelul.. este de preferat propozitie am structurat
Precizia textului : folosirea unui limbaj specifi c temei abordate si
evitare a expresiilor imp recise (in ultimii ani, acum cateva decenii)
Unitatea textului: prin folosire a unei terminologii constante, consacrate
si standardizate. Termenii specifi ci vor fi explicati in prima parte a
textului.
Claritatea : se obtine prin folosi rea unor fraze scurte.
Coerenta textului : este data de legatura dintre capitole si subcapitole.
Concizia textului : trebuie sa existe o legatura directa intre nr. de
cuvinte sau propozitii folosite si complexitatea ideii prezentate.
Sobrietatea textului : scopul unei lucrari stintiifi ce este informativ. Nu
se indica implicarea afectiva a autorului sau abuzul de fi guri retorice.
Forta textului: este data de folosirea cat mai frecventa a verbelor si
substantivelor, mai putin a adjectivelor si adverbelor.
Accesibilitatea: depinde de lexicul utilizat. Lucrare a este scrisa pt. a
prezenta o informatie, nu pt. a impresiona cititorul.

Exigente etice
-Lucrare a trebuie sa re fl ecte integral munca autorului. Sursele bibliografi ce
se vor mentiona in lista de referinte. Contributiile de sprijin din partea altor
persoane sau institutii vor fi mentionate la Multumiri.
-Plagiatul reprezinta un act de contrar conduitei academice. Prin plagiat se
intelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fara
mentionare a sursei.
4

-Reprezinta plagiat si preluarea fara citare a fi gurilor, tabelelor si schemelor.

Structura lucrarii de licenta

-Lucrare a de licenta are drept obiectiv pune rea in evidenta a cap acitatii
absolventului de a initia si realiza in mod independent o cercetare cu
semnifi catie stiintifi ca.
1. Coperta trebuie sa contina: Numele institutiei de invatamant (in partea
de sus), titlul lucrarii de licenta, numele autorului (absolvent: vasile),
numele si titlul didacti c al conducatorului stiintifi c (in dreapta: sef de
lucrari cineva).
2. Pagina de titlu: similara cu coperta.
3. Cuprinsul: cel putin titlurile capitolelor insotite de nr. paginilor (in mod
normal trebuie si titlurile subcapitolelor).
4. Introduce rea: cuprinde (nu se noteaza ca si capitol):
motivatia ce rcetarii;
gradule de noutate a temei abord ate;
scopul si obiectivul (obiectivele) generale ale cercetarii;
titlul si denumirea fi ecarui capitol cu descrierea succinta a
continutului;
5. Partea generala (sau stadiul actual al cunoasterii): capitol in care se
prezinta cadrul general al temei de cercetare.
6. Partea speciala sau contriburii personale: va cuprinde capitole care
prezinta contributiile personale ale absolventului la tema de ce rcetare.
Capitolele partii speciale sunt Sub aceste aspect este structurata ca si
un articol original:
scop si obiectivele
material si metod a
rezultate
discutii

Greseli in elaborarea in lucrarii de diploma

-Absenta unor obiective clare sau a unor intrebari explicite carora
ce rcetarea trebuie sa le gaseasca un raspuns.
-Ipoteze de ce rcetare improprii, care nu au legatura cu obiectivele sau
intrebarile cercetarii. Ipotezele unei cercetari trebuie sa fi e raspunsurile
la care se asteapta absolventul.
5

Material si metoda:

Populatia tinta;
Populatia disponibila;
Modalitatea de esantionare;
Criteriile de includere si excludere din esantion;
Metoda de calcul a volumului esantionului;
Defi ni rea variabilelor;
Modalitatea de culege re a datelor (longitudinal sau transversal);
Tipul studiului in functie de modalitatea de culege re a datelor:
prospectiv sau retrospectiv (sau ambele);
Descrierea esantionului (mod de constitui re, criterii de includere sau
de excludere, marime, populatie de referinta).

Rezultate
-Prezinta rezultatele cercetarii si numai rezultatele cercetarii. Va cuprinde
toate rezultatele, inclusiv cele la care nu ne-am asteptat. Prezentare a
rezultatelor se face in 2 moduri:
1. Descripti v: prin indicatori adecvati, de centralitate si dispersie, pt.
variabilele cantitative si de fre cventa pt variabilele calitative.
2. Infe rentiar: prin aplicarea adecvata a testelor statistice in
conformitate cu ipotezele ce rcetarii si cu tipuri variabile.
Discutii
-Cuprinde interpretarea rezultatelor prezentate in sectiunea anterioara si a
mijloacelor folosite.
-Metoda de lucru, pornind de la limitele studiului.
-De a raspunde daca scopul a fost sau nu atins.
-Se arata aportul lucrarii re alizate la baza de cunostinte medicale in
domeniul cercetat.
-De a aprecia calitatea si validitatea rezultatelor.
-De a compara rezultatele obtinute cu rezultate ale unor studii similare
publicate in literatura de specialitate
6

-La sfarsitul de sectiunii discutiei se pot formula noi ipoteze de cercetare.

Conculuzii
-Se reg asesc doar concluziile ce rcetarii absolventului cu 1,2,3,4 enumerate
pe scurt. Fara divag atii.
Referinte (nu este capitol separat si nici bibliografi a)
-Contine lista tuturor surselor de informatie utilizate de catre absolvent pt.
red actare a lucrarii de licenta.
Citare a unei carti
-Daca sunt mai putin de 6 autori trebuie specifi cati cu totii. Daca sunt mai
multi de 6 se specifi ca doar primii 6, urmati de exp resia etal.
Citare a unui articol
-Intre initialele p renumelui nu se pune nici punct nici spatiu.
Publicatiile web si alte surse electronice
-Se scrie adresa (link-ul) unde este gasita publicatia respectiva.

Studiile clinice

-Un studiu clinic se defi neste ca o cercetare care testeaz a efi cacitatea si
siguranta unor metode de diagnostic sau de tratament pe subiecti umani.
-Pt. a elabora un studiu clinic trebuie sa urmarim mai multe etape:
1.Pregatire a studiului.
2.Elaborarea proiectului de studiu.
3.Culegerea si p relucrare a datelor.
4.Prezentarea primelor rezultate.
7

5.Analiza si interp retare a acestora.

6.Redactarea studiului.

-Pentru studiile epidemiologice culegerea datelor reprezinta principala etapa

a cercetarii, concepere a unui chestionar si completare a lui cu datele
obtinute din teren, se numeste ancheta epidemiologica.
Tipuri de studii clinice:
Clasifi care dupa timp:

Studii transversale
Studii longitudinale

Clasifi care a dupa fl uctuenta subiectilor in grupele de studii:

Studii pure
Studii mixte

Clasifi care dupa obiectivul urmarit:

Studii
Studii
Studii
Studii
Studii

descriptive
analitice
prospective sau de cohorta
retrospective sau studii caz-control
de interventie-experimentale.

Studii observationale:
-Folosesc fenomene existente, in incercarea de intelegere aspecte ale
sanatatii sau bolii. acestea la randul lor sunt :
1.Studii descriptive.
2.Studii analitice.
Studiile experimentale:
-Testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al sanatatii sau
al bolii. In aceste studii investigatorul controleaza atat populatia cat si
factorii la care aceasta este expusa.
Aceastea cuprind:
1.Experimentul clinic sau trial-ul clinic randomizat
2.Studii operationale: trial-ul in te ren si trial-ul in comunitate.
8

Studiile clinice p rospective:

-Studiile de cohorta sunt studii de natura prospectiva in care o populatie
expusa unui presupus factor de risc este urmarita pentru a observa efectele.
Acestea rep rezinta forma cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice
neexperimentale.
-Acest tip de studiu clinic stabileste existenta unei relatii cauza-efect intre
factorul de risc si boala cu minimul de erori posibile.
-Domeniile principale de ce rcetare clinica urmare sc descrie rea unui fenomen
de sanatate si ce rcetarea unui factor de risc sau prognostic.
-Descrierea unui fenomen de sanatate este o etapa de ce rcetare pur
descriptiva utilizata cel mai adesea pentru luarea in studiu a fenomenelor
rare sau nou aparute.
-Se poate realiza si pe un singur caz sau cateva cazuri.
-Prin culegerea longitudinala a datelor, adica urmari rea unei cohorte in timp.
Se pot face referintele cele mai pertinente asupra factorilor de risc,
re spectiv prognostic.
-Indicatorii sunt descriptivi si difera in functie de tipul variabilelor luate in
studiu. De exemplu: medie sau mediana pt. o variabila cantitativa. Trebuie
pre cizata variabilitatea fenomenului, rezultatele exprimandu-se obligatoriu
si printr- un indice de dispersie cum ar fi deviatia standard.
-Evaluarea unui p rocedeu diagnostic este o etapa de ce rcetare analitica si
cel mai adesea utilizeaza o colectare a datelor de tip prospectiv.
-Pe o populatie cu statut cunoscut (bolnav sau indemn de boala-fara boala)
se aplica testul diagnostic studiat si se urmare ste raspunsul la test.
-Se va urmari sensibilitatea adica procentul de bolnavi cu test pozitiv,
specifi citatea adica proportia de subiecti indemni de boala cu test negativ.
-Valoarea predictiva pozitiva adica proportia de subiecti cu test pozitiv care
sunt si bolnavi si negativa (p roportia de pacienti cu test negativ care sunt
indemni de boala) sunt indicatori determinanti la apreciere a testului.
-Evaluarea unei atitudini terapeutice este in mod evident o etapa de
ce rcetare analitica adica compara grupul celor tratati cu a celor netratati cu
medicamentul luat in studiu sau procedura chirurgicala sau chimioterapie,
radioterapie etc.
9

-Studiul experimental in domeniul evaluarii unei atitudini terapeutice se

numeste eseu terapeutic si presupune comparare a in conditii experimentale
a unui tratament fata de placebo.
-Un studiu experimental ridica serioase probleme de etica fi ind supus
evaluarii unei comisii neutre de echipa de ce rcetatori.
Trialurile clinice randomizate

-Sunt studii analitice de apre cie re a efi cacitatii clinice a unor :

proceduri diagnostice
interventii preventive sau curative (tratamente medicamentoase sau
chirurgicale, tehnici de reeducare sau tehnici de ingrijire sau
interventii de tip education al schimbare a comportamentului si a
modului de viata) Au ca scop evaluare a efectelor sau consecintelor
unei interventii.

Trialurile clinice terapeutice:

-Sunt p referate in practica clinica pt promovarea unei noi interventii sau
unei noi scheme de aplicare sau combinare a interventiilor.
-Tri alurile clinice pt. un tratament medicamentos, trebuie sa fi e in mod
obligatoriu precedate de:

formularea unui concept fundamental;

ce rcetari in vitro si in vivo de chimie, farmacologie si toxicologie pe
model animal;
ce rcetari de farmacologie umana prin :
o studii de faza I (precizeaza singuranta si toleranta produsului pe
un nr mic de subiecti)
o studii de faza II (precizeaza efi cacitatea optimala a
tratamentului)
o studii de faza III (precizeaza efi cacitatea produsului prin studii
extinse randomizate) sunt cele mai importante si dau aprobare a
de eliberare a unui medicament pe piata.
o studii de faza IV (precizeaza dupa comercializare efectele pe
termen lung, indicatii noi sau efecte indezirabile)

Randomizarea:

10

-Reprezinta repartitia subiectilor sau grupurilor de persoane in 2 sau mai

multe grupe comp arabile cu ajutorul unei metode bazate pe intamplare sau
aleatorii care vor primii sau nu vor primii medicamente cercetat sau un
produs placebo.

Etape de studiu:
-Formularea ipotezei :

Daca A rezulta B in care A este variabila independenta (tratamentul),

iar B este variabila dependenta sau raspunsul terapeutic.

-Metoda de selectie:

La intamplare din populatia tinta, fapt care asigura extrapolare a

rezultatelor la populatia re spectiva sau voluntari din cohorte de
pacienti disponibili studiului.

Criterii de include re:

defi nitia de caz;

defi nitia criteriilor de diagnostic ale bolii;

Criterii individuale:

varsta;
sex;
rasa, etc.

Criterii de excludere:

patologie asociata;
contraindicatii pt tratament;
forme atipice ale bolii;
posibilitati reduse de supravietui re pana la sfr studiului sau
imposibilitatea evaluarii prin prognostic rezervat intr-un interval scurt
de timp (factor de gravitate);
stabilirea esantionului se face fi e probabilistic prin tragere la sorti fi e
nonprobabilistic (includere consecutiva sau voluntara).

Administrarea tratamentului:
11

-Administrarea randomizata se poate face :

deschis (cunoastere a de catre medic si pacient a caracteristicilor

preparatului utilizat);
simplu orb (cand pacientul nu stie din ce grup face parte)
dublu orb (cand nici pacientul nici medicul nu cunosc tratamentul, doar
statisticianul);
triplu orb (cand nici pacientul, nici medicul, nici statisticianul nu
cunosc tratamentul).

Modifi cari survenite in timpul studiului:

complianta la tratament;
cointerventia altor factori;
pierdere a din observatie;
schimbarea criteriilor de diagnostic;
retragere a pacientului din studiu;
pacientul se schimba in alt grup de studiu;

Analiza rezultatelor:
-Se face estimare a rezultatelor inregistrate ca o consecinta a randomizarii.
-Aprecierea erorilor produse in urma schimbarilor de pe parcursul studiului.
Protocolul studiilor clinice, etape de studiu :
1.Formularea ipotezei.
2.Alege rea subiectilor:

marimea esantionului;
metoda de selectie;
stabilirea esantionului.

3.Metoda de comparare. Se fac grupuri de comparare dupa caracteristi cile

bolnavilor si dupa alternativa de tratament.
4.Administrarea tratamentului care poate fi non aleatorie sau randomizata.
5.Modifi cari survenite in timpul studiului.
6.Analiza rezultatelor.
7.Finalitatea studiului prin deces, boala, invaliditate, discomfort sau
insatisfactie.

12