UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE A BANATULUI REGELE

MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARA

FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
SPECIALIZAREA Aliment-Nutriie uman
DISCIPLINA: ELEMENTE PRIVIND FIZIOLOGIA UMANA

Ing. Rus Daniela

Anul I Master

CANCERUL DE COLON.
Factori alimentari in cancerul de colon

Conductor tiinific:
Prof. Univ.Dr. MARIUS TEODORESCU

Timioara 2015
1

Introducere
Cancerul la colon este o tumor malign ce poate sa apra pe o leziune
precursoare al unui cancer malign (polipi de exemplu). Acest tip de cancer este
ntlnit att la brbai ct i la femei. Majoritatea acestor cancere pornesc de la
adenomuri sau polipi. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice, doar 20%
fiind motenite.
Colonul are rolul de a stoca i ndeprt acele resturi pe care organismul nu
le poate digera. n momentul n care reziduurile alimentare au ajuns n colon,
organismul a absorbit deja toate substanele nutritive pe care le-a putut absorbi.
Ceea ce a mai rmas sunt apa, electroliii precum sodiul i clorul, dar i reziduuri
cum ar fi fibre, bacterii i celule moarte rezultate din stratul intern al tractului
digestiv. n timpul celor 12-24 de ore n care resturile alimentare trec prin colon,
organismul absoarbe aproape toat apa rmas - aproximativ 1-l,5 litri pe zi.
Rezidurile rmase, denumite materii fecale, sunt de obicei moi, dar formate. Sunt,
de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism att timp ct
peretele colonului este intact.
Reziduurile alimentare se mic prin colon datorit contraciilor musculare.
Muchii colonului separ reziduurile n fragmente mai mici. Dup fiecare mas, pe
colonul descendent se produc micri considerabile. n acest timp, mai multe
segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale, care sunt mpinse
n partea inferioar a colonului i n rect. Pe msur ce peretele rectal se ntinde,
semnaleaz necesitatea ca materiile fecale s fie eliminate. Cu ct momentul
eliminrii materiilor fecale este amnat, cu att se absoarbe mai mult ap din ele.
Aceasta face ca ele s devin mai compacte, mai tari i mai dificil de eliminat
(constipaie).
Cancerul intestinului gros este a doua cauz de deces dintre toate tipurile de
cancer din Europa i, anual, n lume mor 700.000 de oameni din aceast cauz.
[1]
Incidena anual a acestei forme de cancer, n Romnia, este de 8.696 cazuri noi.
Deseori apar mucoziti n scaun, nsoite de scaun cu snge. Tranzitul
intestinal devine neregulat i variabil din punct de vedere al consistenei (se
alterneaz constipaia cu diareea). Poate crea o senzaie persistent de defecaie. De
asemenea, poate provoca dureri abdominale i, n funcie de organism, scderi
brute de greutate, anemie, ameeli
Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice i apar la persoane fr riscuri
aparente, din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul i alcoolul.
2

Dieta: - consumul crescut de grsimi i neglijarea aportului de fibre

alimentare, n special grsimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; consumul de carne roie; - reducerea fibrelor vegetale din diet - acestea determin
formarea unui scaun moale care crete gradul de eliminare a factorilor carcinogeni
ingerai;
Alcoolul consumat n cantiti crescute zilnic dubleaz riscul de a dezvolta
cancer, n special consumatorii berii.
Fumatul ,n special, n cazurile unor debuturi precoce au o influen foarte
mare n determinarea cancerului la colon.
Din punct de vedere ereditar, riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ
50% la cei ce au o rud de gradul nti sau prini bolnavi.
Bolile inflamatorii intestinale: recocolita ulcerohemoragica i boala Crohn cresc riscul de cancer colo-rectal de 4-20 de ori fa de populaia general.
Studiile de laborator includ:
- teste de snge: hemoleucograma - arata anemie hipocrom microcitar,
prin deficien de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determin
anemie macrocitar;
- teste funcionale hepatice: sunt de obicei normale, chiar i n cazul
metastazelor hepatice;
- testele de inflamaie: VSH crescut;
- testul hemocult pozitiv.
- Tuseul rectal
- Rectoscopia (vizualizarea doar a rectului = poriunea terminala a colonului)
sigmoidoscopia (vizualizeaza rectul si colonul sigmoid, adica cam 1/3 din tot
colonul) sau colonoscopia totala cu vizualizarea de imagini din interiorul colonului
- Biopsia zonelor suspecte la colonoscopie
- Irigografia simpla (mai rar folosita astzi) sau cu dublu contrast
- Ecografia abdominala (nu vede cancerul de colon, dar poate sa vad
eventualele metastaze n ficat, abdomen sau ganglionii abdominali)
- Examenul tomografic (computer tomograf, CT), nu vede de obicei cancerul
de colon ci metastazele i extensia la organele din vecintate)
- Colonoscopia virtuala (colonografia CT) este disponibila i n Romnia
Determinarea markerilor ADN tumorali n scaun (nu este disponibila n
Romnia)

Cancerul de colon si dieta

3

O propunere de regim alimentar adecvat implic zilnic 4-5 mese care

constau din: la sculare - o can cu bulion de cartofi fieri cu legume i adaus de
tre i semine de in; la micul dejun - lapte acru cu tre, semine de in sau fin
de urzici i mcee, urmate de fructe proaspete; la dejun - cartofi copi, lapte acru,
o felie de pine integral, legume crude, usturoi i ceap, suc de legume crude,
varz acr nesrat i zeam de varz acr diluat; la ora 17 - un ceai cu pine
integral; la masa de sear - se repet alimentaia de la prnz.
n primele zile de regim se consum puin hran i apoi se trece la cantiti
normale cu supe de pasre, supe de morcov sau de orez, brnz de vaci, spanac
fiert, gru ncolit (100 g/zi), salat de sfecl roie, morcov sau castravei, sucuri de
legume proaspete n amestec (morcov, sfecl roie, elin, pstrnac, ptrunjel
rdcini), luate dimineaa pe stomacul gol, avnd rol de oprire a multiplicrii
celulelor canceroase. Permanent se vor consuma fructe proaspete (300-500 g/zi),
dintre care s nu lipseasc mere roii, ciree, piersice, fructe de pdure.
Vitaminele naturale au efecte deosebite n prevenirea i combaterea
cancerelor de colon, rect, stomac i ficat. n primul rnd, sunt benefice vitaminele
antioxidante (A, C, E), care distrug radicalii liberi declanatori ai tumorilor
maligne, dar i vitamina B6, care protejeaz pe femei de cancer de colon, mai ales
pe acelea care consum mai mult de 30 de grame alcool pe sptmn.
Similarea unei cantitati suficiente de calorii, pentru a va mentine puterea,
este doar unul dintre aspectele dietei specifice pentru cancerul de colon. Este
deosebit de important sa mancati sanatos, pentru a stimula sistemul imunitar si
pentru a face fata unor posibile deficiente nutritionale.
Cancerele ataca atunci cand sistemul imunitar este slabit. Scopul
dumneavoastra este acela de a consolida sistemul imunitar si de a va forma si
mentine corpul sanatos, astfel incat celulele canceroase sa se dezvolte cu
dificultate. Din fericire, cele mai multe tipuri de cancere raspund pozitiv la dieta.
Dieta si nutritia corecta sunt instrumente vitale in lupta impotriva cancerului
de colon. Acumularea de dovezi stiintifice privind aceste efecte benefice sustin
adoptarea unei diete sanatoase, atat pentru prevenirea, cat si pentru tratarea
cancerului colorectal. In general, recomandarile dietetice includ consumul scazut
al grasimilor saturate si a sarii si, consumul unei varietati de fructe colorate si
legume bogate in vitamine, minerale si antioxidanti.
O dieta sanatoasa ofera o multitudine de beneficii, dincolo de prevenirea
cancerului de colon. Cu respectarea unor indicatii sanatoase simple puteti
descoperi si alte beneficii pentru sanatate, inclusiv scadere in greutate si senzatie
sporita de energie.
1. Consumati multe fructe si legume viu colorate.
2. Mancati peste proaspat de 1-3 ori pe saptamana.
4

3. Limitati consumul de carne rosie.

4. Evitati excesul de sare si grasimi saturate.
5. Mentineti o greutate sanatoasa si pastrati-va activi fizic.
6. Limitati consumul de alcool.
7. Evitati tutunul in orice forma.
Exista mai multe alimente despre care se cunoaste ca au in componenta
antioxidanti si substante nutritive care lupta impotriva cancerului. Aceste superalimente pot face parte deja din dieta dumneavoastra zilnica.
Modificarea stilului de viata ar trebui sa includa: mentinerea normala a
greutatii corporale si efectuarea exercitiilor fizicieregulate, pentru a reduce riscul
de obezitate.
Este recomandata diminuarea consumului de grasimi alimentare la mai putin
de 30% din consumul caloric si cresterea aportului de fructe si legume proaspete,
insotite de adaugarea a cel putin 25 de grame de fibre si grasimi protectiveomega3 aflate in special in peste, nuci si ulei de canola.
Dieta este considerata un factor determinant in cresterea riscului de a
dezvolta cancer colorectal. Desi este dificil sa se stabileasca ce componente ale
dietei sunt cele mai importante pentru amplificarea acestui risc, exista dovezi care
sugereaza o asociere puternica intre aportul crescut de carne rosie si grasimi si
cancerul colorectal.
In timp ce consumul ridicat de grasimi animale este asociat cu cresterea
riscului de a dezvolta cancer colorectal, consumul de peste gras si aportul scazut de
grasimi pot reduce acest risc. Valorile ridicate ale colesterolului sunt corelate
semnificativ cu dezvoltarea tumorilor canceroase. Obezitatea si lipsa activitatii
fizice sunt de asemenea, asociate cu un risc crescut de cancer colorectal.

Nutritia pentru
tratamentului

cancerul

de

colon

in

timpul

Toate metodele de a trata cancerul de colon sunt puternice pentru organism.

Desi aceste tratamente tintesc celulele canceroase care se multiplica rapid, pot fi
afectate si distruse si celule sanatoase. Celulele sanatoase, care in mod normal se
dezvolta si se divid rapid, cum ar fi cele de la nivelul cavitatii orale, tractului
digestiv, parului sunt adesea afectate de tratamentele pentru cancerul de colon.
Deteriorarea acestor celule sanatoase poate produce efecte secundare neplacute.
Efectele secundare ale tratamentului pentru cancerul de colon variaza de la o
persoana la alta. Efectele secundare se vor produce in functie de partea tratata a
corpului, tipul si durata tratamentului, precum si doza de tratament.
Unele probleme de alimentatie vor fi cauzate de tratamentul in sine. Alteori
oamenii pot suferi de tulburari de alimentatie, din cauza grijilor, fricii si anxietatii
provocate de boala. Greata si pierderea poftei de mancare sunt doua raspunsuri
normale la senzatia de nervozitate sau teama. Aceste simptome pot sa se diminueze
si chiar sa dispara pe masura ce tratamentul avanseaza si apar rezultatele asteptate.
Pe parcursul tratamentului este indicat sa comunicati cat mai mult cu
medicul, pentru ca acesta sa va raspunda la intrebari si sa va ofere sugestii legate
de mesele specifice, gustari, alimente si sa cunoasca orice tip de problema de
alimentatie, de care ati putea suferi. Specialistii va pot ajuta si in cazul preferintelor
culinare care reflecta diferite contexte culturale sau etnice.
Nu uitati ca nu exista reguli de nutritie dure sau care sa contribuie la
vindecarea rapida. Unele persoane se pot bucura de alimente fara prea mari
restrictii si au un apetit normal aproape pe intreg parcursul tratamentului pentru
cancer. Alte persoane pot avea zile in care nu mananca aproape deloc. Uneori,
chiar si gandul la alimente le pot face sa se simta rau.
Iata cateva lucruri pe care nu trebuie sa le uitati:
Cand puteti manca, cel mai bine ar fi sa savurati gustari cu suficiente
proteine si calorii, in compozitia unor mese mici. Acestea va vor ajuta sa fiti
6

puternici si impiedica tesuturile organismului sa se descompuna, ajuta la

reconstruirea tesuturilor care ar putea fi afectate de tratamentul cancerului.
Multi bolnavi au observat ca apetitul lor este mai ridicat dimineata. Profitati
de acest lucru si mancati mai mult in acea parte a zilei. Este chiar indicat ca
principala masa a zilei sa fie luata mai devreme, decat sa fie necesara compensarea
si inlocuirea alimentelor cu mese lichide mai tarziu, cand nu aveti pofta de
mancare. Daca nu va simtiti bine, puteti manca unul sau doua alimente, pana va
simtiti in stare sa mancati si altele.
In zilele in care nu mancati deloc nu va ingrijorati. Faceti ceea ce va place
pentru a va simti mai bine. Anuntati medicul daca problema persista timp de mai
multe zile. Incercati sa beti cat mai multe lichide, in special in zilele in care nu
puteti manca. Apa este esentiala pentru functionarea normala a corpului, asa ca
daca beti suficiente lichide, veti asigura organismului ceea ce are nevoie. Pentru
majoritatea adultilor vor fi necesare 6-8 pahare de apa in timpul unei zile. Tineti la
indemana o sticla cu apa, in timpul zilei, pentru a nu uita sa beti lichide.
Pentru a atenua diareea, bolnavii trebuie sa bea supe sau alte lichide clare, sa
manance alimente sarace in fibre si grasimi, sa evite alimentele grele , fructele si
legumele crude, condimentele puternice si cafeina.
Pentru ameliorarea flatulentei trebuie sa mancati incet, utilizati un pai si beti
dintr-un pahar in loc de sticla. Nu consumati legume din familia crucifere, inclusiv
broccoli, varza, fasole, oua, usturoi, ceapa sau alte alimente care contin fructoza si
sorbitol. Evitati bauturile racoritoare cu acid. Pentru a atenua durerile de la nivelul
gurii si gatului care pot fi experimentate in urma chimioterapiei, mancati alimente
moi, cremoase si sosuri.
Evitati consumul de alimente foarte reci sau fierbinti, dar si al alimentelor
crocante, acre, acide, sarate sau condimentate. Nu beti alcool sau cofeina.
Pentru a atenua modificarile gustului, bolnavii care suporta chimioterapie ar
trebui sa consume bauturi sau alimente acre (cum ar fi limonada). Daca aveti gust
metalic in gura, folositi tacamuri din plastic si beti bauturile cu paiul. Consumati
alimente si bauturi, mai degraba reci sau la temperatura camerei.
Consumati alimente bogate in antioxidanti pentru a ajuta la combaterea
radicalilor liberi - molecule instabile de oxigen ce contribuie la procesul de
imbatranire.
Antioxidantii pot fi gasiti in legume si fructe colorate precum fructe de padure,
sfecla, rosii, etc. Pentru o dieta echilibrata si pentru a va ajuta sa reduceti riscul de
a dezvolta cancer sau boli de inima, adaugati in dieta zilnica intre 5 si 9 portii de
fructe si legume.

Ce alimente previn cancerul de colon

1. Usturoi - contine antioxidanti, care previn imbatranirea prematura si inhiba

dezvoltarea celulelor canceroase. Ajuta la eliminarea substantelor nocive din
organism si stimuleaza sistemul imunitar.
2. Broccoli - face parte din familia de legume crucifere, alaturi de varza de
Bruxelles, conopida, gulia si hreanul. Elimina substantele carcinogene din
organism si contine substante naturale extrem de puternice. Aceste substante
suprima dezvoltarea celulelor cancerigene. Broccoli este bogat si
in fibre, vitaminele A, E si K, care stimuleaza sistemul digestiv si imunitar.
3. Soia - contine molecule naturale de grasime care sunt toxice pentru celulele
cancerigene, ajungand astfel la eliminarea acestora din organism.
4. Laptele - este o sursa importanta de calciu. Consumul regulat de lapte ajuta
la dezvoltarea sistemului osos. Laptele elimina substantele nocive din
organism si inhiba dezvoltarea celulelor si tumorilor canceroase.
5. Portocale - contin cantitati importante de acid folic, care ajuta la sintetizarea
si refacerea ADN-ului.
6.

Tonul este bogat in seleniu, un mineral care detoxifica organismului.

Contine si acizi grasi omega 3 si omega 6 care previn toate tipurile
de cancer si reduce riscul mutatiilor celulare.

Regimul alimentar in cancerul de colon nu este extrem de restrictiv, si

trebuie sa fie personalizat de catre medicul curant pentru fiecare pacient, si in
8

functie de faza in care se afla; sunt situatii cand, la acelasi pacient unele alimente
pot fi permise, iar alteori contraindicate sau neindicate.

Daca a aveti diaree severa se recomanda cateva zile regim bogat in lichide
(pentru a le inlocui pe cele pierdute prin diaree) la inceput cu 5-6 mese zilnic
constand in:

apa plata (apa minerala baloneaza si irita colonul)

ceaiuri de menta neindulcite si reci sau caldute

supe de legume cu un galbenus de ou

supe cu orez si morcovi

sunca de pui slaba, tocata si fiarta in supe

branza telemea cu cheag

paine prajita

biscuiti simpli

banane bine coapte

mere coapte fara a se adauga zahar

sarea poate fi in cantitate normala daca nu exista si alte BOLI

CARE IMPUN REGIM FARA SARE (boli cardiace, hipertensiune, boli de rinichi,
etc); in caz de dairee, in functie de rezultatele analizelor, se poate chiar indica un
regim cu mai multa sare, care se pierde pri nscaune.
In cazurile fara diaree si cu o toleranta digestiva buna, regimul alimentar
poate fi mult mai lax, in principiu format din:

Supe i ciorbe: (de preferin cte o jumtate de porie de supe de

zarzavaturi ngroate cu finoase ca: gri, orez, fulgi de ovz, tiei, glute de gri;

Pine: pine alb veche de o zi.

Carne:

Carne slab de vac sau viel, preparat rasol. Rasol de gin sau de
pui.

Perioare sau chiftelue fierte la aburi sau n sosuri dietetice.

Grtar preparat cu carne mai nti fiart i fript la cuptor fr coaj.

9

Mncruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei

umplui.
Pete :pete alb slab, rasol sau perioare de pete fierte la aburi.
Ou sub forma de
zdrene de albu n sup,
omlet dietetic numai din albu
albus cu zahr,
crem de albu cu lapte,
bezele.
glbenuul e permis numai o dat sau de dou ori pe sptmn n
preparate.
Brnzeturi:
brnz de vaci,
telemea desrat (indicat numai la bolnavii fr edeme sau ascit),
urd,
ca slab nesrat i nefermentat
Finoase:
orez
gri
macaroane
tiei
fidea, foarte bine fiarta i limpezita n ap fierbinte, preparata mai ales
sub form de budinci sau albu btut.
Mmlig moale, bine fiart
Zarzavat i legume:
Pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albu btut spum.
Cartofii se vor da de preferin fieri n coaj.
Mncruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde,
preparate cu sosuri dietetice.
Toate legumele vor fi bine fierte i n cantiti moderate, de preferin
servite cu garnitur lng rasol sau friptur
Salate diverse din:
sfecl coapt la cuptor i mrunit,
salat verde bine mrunit,
morcovi rai mrunt pe rztoare,
roii bine coapte, fr coji i smburi.
10

Sosuri:
preparate dietetic
fr grsime prjit
cu zeam de zarzavat
cu lapte,
cu verdeuri
cu suc de roii.

Sarea este permisa n cantitate moderat, daca nu exista alte contraindicatii

mentionate anterior
Urmatoarele alimente sunt mai greu tolerate de unii pacienti, deci
contraindicate sau administrate cu prudenta

bauturile gazoase chiar si apa gazoasa

condimentele, ceapa, usturoiul, ridichile

prajelile

dulciurile concentrate -dulceata, gem, marmelada, rahat, miere, halva,

ciocolata, etc

rantasurile

afumaturile

conservele

tocaturile grase (ciorbele de perisoare de pasare in general sunt

tolerate)

fructele si legumele crude si uneori si cele fierte

legumele uscate fasole, mazare, linte

fructe uscate- nuci alune, fistic, semintele uleioase-, prunele, perele

painea proaspata din faina integrala

mancarurile tip fast food

bauturile alcoolice

salatele cu otet, de rosii

maionezele

vinetele

icrele

ciocolata, cacao

tutunul

untura
11

Largirea regimului alimentar poate fi facuta, nu sunt reguli stricte, fiecare

pacient putand sa testeze ce ii convine si ce nu.

Alimente interzise
n prezent, sunt cunoscute alimentele care nu trebuie s fie consumate,
ntruct pot declana carcinogeneza sau care pot grbi evoluia bolii. n aceast
categorie intr urmtoarele alimente: carnea roie (porc, vit, bivol, oaie, berbec),
care este cea mai bun hran a celulelor canceroase, la care se adaug grsimile
animale, slnina, untura, untul, mezelurile, afumturile, conservele n sare i
prjelile de orice fel.
Se pare c, n judeele din Moldova, frecvena cancerului de intestine i
stomac este mai redus comparativ cu alte zone din ar, probabil datorit unui
consum mai redus de carne, slnin i dulciuri, preferndu-se produsele vegetale
(fasole uscat, cartofi, legume i diferite cruditi). Se tie c grsimile animale i
carnea de porc conin foarte multe toxine, care intoxic sngele i dezvolt o flor
bacterian anaerob ce favorizeaz producerea de substane cancerigene n lumenul
intestinal, iritaii i inflamaii ale colonului.
Un studiu american arat c marii consumatori de carne roie prezint un
risc cu 30-40% mai mare de a se mbolnvi de cancer colono-rectal.
Consumatorii de produse carnare, prelucrate cu aditivi chimici, simt o
oboseal permanent, lips de energie, i sunt predispui la tot felul de boli. Toate
aceste reacii negative ne determin s nu invidiem persoanele gurmande, care i
fac o virtute din a declara c sunt carnivore convinse, ludndu-se, ca semn
distinctiv al avuiei, cu numrul de porci consumai ntr-un an. Evoluia sntii
lor ar putea fi dezastruoas prin apariia de cancere, n primul rnd la nivelul
aparatul digestiv.
Dac s-a declanat cancerul de colon devin strict interzise urmtoarele
alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolat, ceai negru, cola, zahr alb i produse fine
de cofetrie, praf de copt, bicarbonat, pine alb, brnzeturi fermentate, ciuperci,
12

condimente iui i tutun. Aceste produse vor fi excluse din diet chiar dac,
aparent, persoanele respective se consider vindecate.
Mare atenie la buturi!
Berea favorizeaz apariia cancerului de colon, iar alcoolurile tari
favorizeaz cancerul de ficat. Se accept, zilnic, maximum 2 pahare de vin pentru
femei i 3 pahare pentru brbai. Consumul exagerat de sare prezint un risc al
mbolnvirii de cancer, de 7 ori mai mare comparativ cu un consum moderat
(maximum 6 grame pe zi).
Un semnal de alarm arat pericolul abuzului de cartofi prjii, mai ales dac
sunt preparai n acelai ulei de mai multe ori, precum i unele produse mucegite
(boabe de porumb, alune, soia) care conin micotoxine cu efecte puternic
cancerigene.
Este deosebit de important s se adopte un control riguros al cantitii de
hran zilnic i o conduit alimentar protectiv nc din anii tinereii.
Este greit ideea c numai la btrnee trebuie s ne hrnim corect. Prin
abuzurile alimentare din timpul tinereii i al maturitii este posibil achiziionarea
cancerului, mai nti la organele componente ale aparatului digestiv (esofag,
stomac, intestine, rect).
S-a constat c 50% dintre cancerele de colon sunt legate de supraalimentaie
i exces ponderal.
Un pericol actual este i ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substane
cancerigene, cum ar fi nitriii provenii din nitraii ngrmintelor chimice azotate.
La nivelul stomacului, duodenului i a intestinului subire, nitriii se combin cu
amine alimentare, formnd nitrozamine, compui foarte puternic cancerigeni.
Aceleai efecte negative prezint i unele pesticide folosite n agricultur
(erbicide, fungicide, insecticide), preluate din exterior o dat cu alimentele i
transformate enzimatic la nivelul stomacului n substane cancerigene, cu extindere
n colon, stomac i ficat.

13

BIBLIOGRAFIE
1. http://ziarullumina.ro/cancerul-de-colon-boala-alimentaieigresite-51401.html
2. http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer/cancerul-de-colon-sidieta_10714
3. http://www.despreboli.ro/regimurialimentare/2014/cancerul-de-colon-regim-alimentar-7068/
4. http://prodieta.ro/cancer-de-colon-simptome-tratamentalimentatie-corecta-alimente-recomandate/
5. http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/ce-manancpentru-protectia-colonului-10666081/
6. http://www.ziare.com/articole/alimente+cancer+colon

14

15