02 Utilizare PC Si Internet PIR-2

Program universitar de formare n
domeniul
Pedagogie pentru nvatamnt Primar
si Prescolar adresat cadrelor
didactice din mediul rural
Forma de nvatamnt ID - semestrul V
UTILIZARE PC SI INTERNET
Michaela Filofteia LOGOFATU
20
07
Ministerul Educatiei si Cercetarii

Proiectul pentru nvmntul Rural
PEDAGOGIA NVATAMNTULUI
PRIMAR SI PRESCOLAR
Utilizare PC si Internet
Michaela Filofteia LOGOFATU
2007
2007
Ministerul Educatiei si Cercetarii

Nici o parte a acestei lucrari
nu poate fi reprodusa fara
acordul scris al Ministerului Educatiei si Cercetarii
ISBN 978-973-0-05176-6
Cuprins
CUPRINS
Introducere .....................................................................................................................V
Unitatea de nvare 1 - Concepte de ba za
Obiectivele unitatii de nvare 1.......................................................................................... 1
1.1 Introducere .................................................................................................................... 2
1.2 Hardware, Software, IT.................................................................................................. 3
Test de autoevaluare Termeni din limbajul calculatoristic .............................................. 5
1.3 Tipuri de calculatoare .................................................................................................... 6
1.4 Partile componente ale unui calculator .......................................................................... 7
Test de autoevaluare Componentele unui PC ................................................................ 22
Raspunsuri la Testele de autoevaluare - Unitatea 1 .......................................................... 24
Lucrare de verificare Unitatea 1...................................................................................... 25
Bibliografie - Unitatea 1 ..................................................................................................... 26
Unitatea de nvare 2 - Utilizarea calculatorului

Obiectivele unitatii de nvare 2........................................................................................ 27
2.1 Introducere .................................................................................................................. 28
2.2 Sistemul de operare .................................................................................................... 28
2.3 Aplicatiile ..................................................................................................................... 30
2.4 Mediul Desktop ............................................................................................................ 31
Activitate practica Desktop, Pictograme, Mouse............................................................. 34
Activitate practica: Selectarea n Windows si manipularea ferestrelor............................... 42
Lucrare de verificare unitatea 2 ...................................................................................... 43
Unitatea de nvare 3 - Organizarea fiierelor

Obiectivele unitatii de nvare 3........................................................................................ 45
3.1 Introducere .................................................................................................................. 46
3.2 Organizarea fiierelor .................................................................................................. 46
Activitate practica Managementul fiierelor (partea 1) .................................................... 58
Activitate practica Managementul fiierelor (partea 2) .................................................... 64
3.3 Cautarea ...................................................................................................................... 65
Activitate practica - Cautarea............................................................................................. 69
3.4 Editarea simpla si imprimarea ..................................................................................... 70
Activitate practica Aplicatiile Notepad si Wordpad si imprimarea ................................... 73
Lucrare de verificare Unitatea 3...................................................................................... 75
Cuprins
Unitatea de nvare 4 - Aplic atia Microsoft word

Obiectivele unitatii de nvare 4 ........................................................................................76
4.1 Introducere ...................................................................................................................77
4.2 Lucrul cu aplicatia ........................................................................................................78
Test de autoevaluare Lucrul cu aplicatia MS Word .........................................................85
4.3 Particularizarea ferestrei ..............................................................................................85
Activitate practica Personalizarea ferestrei .....................................................................89
Raspunsuri la testele de autoevaluare ...............................................................................91
Lucrare de verificare unitatea 4.......................................................................................91
Bibliografie - unitatea 4 ......................................................................................................92
Unitatea de nvare 5 - Operatii de baza n Microsoft word

Obiectivele unitatii de nvare 5 ........................................................................................93
5.1 Introducerea datelor .....................................................................................................94
5.2 Selectarea datelor ........................................................................................................96
5.3 Copierea si mutarea informatiilor .................................................................................98
Test de autoevaluare Operatii de baza n MS Word .....................................................101
Raspunsuri la testele de autoevaluare .............................................................................102
Lucrare de verificare unitatea 5.....................................................................................103
Bibliografie - unitatea 5 ....................................................................................................103
Unitatea de nvare 6 - Formatarea documentelor

Obiectivele unitatii de nvare 6 ......................................................................................104
6.1 Formatarea datelor.....................................................................................................105
Activitate practica formatarea datelor............................................................................114
6.2 Folosirea stilurilor .......................................................................................................116
6.3 Finalizarea documentelor ...........................................................................................119
Activitate practica Finalizarea documentelor .................................................................126
Unitatea de nvare 7 - Tabele, grafice si imagini n Word

Obiectivele unitatii de nvare 7 ......................................................................................130
7.1 Inserarea tabelelor .....................................................................................................131
7.2 Inserarea imaginilor si graficelor ................................................................................137
Test de autoevaluare Tabele, grafice, imagini ..............................................................139
Raspunsuri la testele de autoevaluare .............................................................................140
ii
Cuprins
Unitatea de nvare 8 - Aplic atia Microsoft EXCEL

Obiectivele unitatii de nvare 8...................................................................................... 142
8.1 Introducere ................................................................................................................ 143
8.2 Lucrul cu aplicatia ...................................................................................................... 143
8.3 Foile de calcul............................................................................................................ 144
8.4 Registrele de calcul ................................................................................................... 147
Test de autoevaluare Introducere in Excel ................................................................... 150
Raspunsuri la testele de autoevaluare ............................................................................ 151
Lucrare de verificare unitatea 8 .................................................................................... 151
Bibliografie - unitatea 8 .................................................................................................... 152
Unitatea de nvare 9 - Operatii de baza n Microsoft EXCEL

Obiectivele unitatii de nvare 9...................................................................................... 153
9.1 Inserarea datelor ....................................................................................................... 154
9.2 Selectarea n Excel.................................................................................................... 157
Activitate practica Inserarea, selectarea si formatarea ................................................. 160
9.3 Formatarea n Excel .................................................................................................. 161
Test de autoevaluare Formatarea ................................................................................ 166
9.4 Copierea, mutarea si stergerea datelor n Excel........................................................ 167
Test de autoevaluare Copierea, mutarea si stergerea.................................................. 173
Lucrare de verificare unitatea 9 .................................................................................... 175
Bibliografie - unitatea 9 .................................................................................................... 176
Unitatea de nvare 10 - Operatii avansate n Microsoft EXCEL

Obiectivele unitatii de nvare 10.................................................................................... 177
10.1 Lucrul cu datele ....................................................................................................... 178
10.2 Lucrul cu formule si functii ....................................................................................... 183
Test de autoevaluare Formule si functii ........................................................................ 189
10.3 Grafice n Excel ....................................................................................................... 190
10.4 Imprimarea foilor de calcul....................................................................................... 194
Activitate practica Operatii curente n Excel ................................................................. 195
Lucrare de verificare unitatea 10 .................................................................................. 197
Bibliografie - unitatea 10 .................................................................................................. 198
iii
Cuprins
Unitatea de nvare 11 - Navigarea si cautarea pe Internet

Obiectivele unitatii de nvare 11 ....................................................................................199
11.1 Introducere ...............................................................................................................200
Test de autoevaluare Ce este Internet ul? ....................................................................202
11.2 Navigarea pe Internet...............................................................................................202
Test de autoevaluare Navigarea pe Internet .................................................................208
11.3 Cautarea de informatii pe Internet............................................................................208
11.4 Imprimarea ...............................................................................................................212
Raspunsuri la testele de auto-evaluare............................................................................214
Lucrare de verificare unitatea 11...................................................................................214
Bibliografie - unitatea 11 ..................................................................................................215
Unitatea de nvare 12 - Pota electronica (e-mail-ul)

Obiectivele unitatii de nvare 12 ....................................................................................216
12.1 Crearea unui cont de e-mail .....................................................................................217
12.2 Receptionarea si expedierea mesajelor ...................................................................221
12.3 Comenzile de raspuns si redirectionare ...................................................................225
12.4 Agenda de adrese....................................................................................................227
12.5 Managementul mesajelor .........................................................................................231
Lucrare de verificare unitatea 12...................................................................................235
Bibliografie - unitatea 12 ..................................................................................................235
Bibliografie modul ...................................................................................... 236
iv
Introducere
Introducere
PREZENTAREA MODULULUI
Obiectivele Modulului
La sfrsitul studiului acestui modul, cursantii vor putea sa
identifice si clasifice tipurile de calculatoare, componentele

unui calculator personal dar
si sa explice rolul
si functionarea
componentelor unui calculator personal (PC)
explice semnificatia termenului sistem de operare si enumere si

explice functiile acestuia, sa identifice si descrie diferite tipuri de aplicatii,
sa utilizeze eficient mediul de lucru Desktop;
explice semnificatia termenilor precum fiier, folder, subfolder,

structura de directoare, sa organizeze fiierele ntr-o structura de
directoare, sa copieze, mute, stearga, redenumeasca si regaseasca fiiere
dar si sa imprime fiiere tip text;
enumere avantajele si dezavantajele folosirii aplicatiilor tip Text

Processing, sa demonstreze aptitudini de lucru cu aplicatia MS Word, sa
explice semnificatiile termenilor editor de texte, desktop publishing,
document sablon
enumere avantajele folosirii aplicatiilor de calcul tabelar, sa

demonstreze aptitudini de lucru cu aplicatia MS Excel, sa explice
semnificatiile termenilor calcul tabelar, foaie de calcul, registru de
calcul, celula, etc;
explice n ce consta Internetul, sa identifice protocoale de

comunicare prin Internet si scopurile la care sunt folosite, sa defineasca si
explice termeni precum browser, motor de cautare, protocol, worldwide-web, sa foloseasca un motor de cautare pentru a regasi informatii si
sa imprime pagini web;
si creeze o adresa de e-mail gratuita, sa foloseasca serviciul de email pentru a trimite, receptiona, raspunde si redirectiona mesaje de posta
electronica (email);
Introducere
Structurarea Modulului
Acest modul este unul cu un pronuntat caracter practic, prezentnd partile teoretice
necesare ntelegerii tehnologiilor folosite, dar axndu-se n principal pe folosirea efectiva a
tehnologiilor descrise pentru a efectua operatii cotidiene. Un accent deosebit este pus pe
folosirea tehnologiei informatiilor pentru cresterea eficientei in rezolvarea sarcinilor
obinuite de lucru.
Modulul este structurat n douasprezece unitati de nv are, pentru a realiza o structurare
ct mai concisa a elementelor teoretice si practice. Modulul acopera cinci arii de interes:
prezentarea calculatoarelor si modului de functionare a acestora (Unitatile de nv are 1 si
2), utilizarea efectiva a unui PC (Unitatile 3 si 4), procesarea textelor cu ajutorul aplicatiei
Microsoft Word (Unitatile 5-7), folosirea aplicatiilor de calcul tabelar, exemplificata cu
ajutorul Microsoft Excel (Unitatile 8-10) si utilizarea tehnologiilor de comunicatie oferite de
Internet (Unitatile 11 si 12).
Structura Unitatilor de nvare

Fiecare arie de interes ca si fiecare unitate de nvare debuteaza cu prezentarea
aspectelor teoretice necesare ntelegerii tehnologiilor prezentate dar si a avantajelor
utilizarii acestora, continund apoi cu ghidarea pas cu pas a cursantului n efectuarea
operatiilor practice. Partea practica este structurata dupa acelai principiu: de la usor la
avansat.
Fiecare unitate de nvare debuteaza cu prezentarea obiectivelor specifice unitat ii
respective, obiective derivate din obiectivele generale ale Modulului. Pe parcursul
ntregului modul, n partea stnga a textului se afla pozitionate casete de text ce contine
ideile principale exprimate n fiecare pagina. Casetele de text ce contin textul sarcina de
nvare subliniaza chestiunile foarte importante ce trebuie r etinute.
Fiecare unitate de nvare contine fie un test de autoevaluare, fie o activitate practica, fie
ambele variante de aplicare si testare a cunostintelor proaspat dobndite. Astfel, cursantul
este in permanenta contient de progresele facute dar si avertizat asupra conceptelor al
caror studiu trebuie aprofundat.
Cuprinsul Modulului detaliaza exact plasarea Activitatilor Practice si a Testelor de
Autoevaluare in cadrul modulului, si prezinta totodata localizarea raspunsurilor la testele
de autoevaluare.
Lucrarile de verificare
De asemenea, fiecare unitate de nv are contine o Lucrare de Verificare amplasata la
sfrsitul Unitatii. Aceste lucrari constituie evaluarea continua. Ponderea evaluarii continue
si cea a evaluarii finale vor fi stabilite de catre tutore. Recomandam pentru evaluarea
continua o pondere nu mai mica de 30% si nu mai mare de 50%.
Lucrarile de verificare trebuie transmise tutorelui folosind o metoda stabilita de comun
acord cu acesta (prin posta, email, fax, etc.). Pentru identificarea corecta, acestea vor
trebui sa contina numele complet al cursantului, numele cursului si numarul unitatii de
nvare din care face parte.
Fiind vorba despre un curs care vizeaza dobndirea unor aptitudini practice insistam
asupra necesitatii nvatarii n paralel cu exersarea pe calculator.
Lucrarile de verificare obligatorii sunt Lucrarea 1, 3, 5 si 9.
VA URAM SUCCES!
vi
Concepte de baza
Unitatea de nvare 1
CONCEPTE DE BAZA
Cuprins
1.1 Introducere.......................................................................................................... 2
1.2 Hardware, Software, IT ....................................................................................... 3
1.3 Tipuri de calculatoare.......................................................................................... 6
1.4 Parti componente ale unui calculator .................................................................. 7
Raspunsuri la testele de autoevaluare.................................................................... 24
Lucrarea de verificare ............................................................................................. 25
Bibliografie .............................................................................................................. 26
Obiectivele unitatii de nvare 1
La sfrsitul acestei unitati de nvare, studentii vor fi ca pabili sa:

Explice semnificatia termenilor dar si diferentele dintre hardware si software,
Identifice diferitele tipuri de calculatoare si sa le clasifice dupa diferite criterii

(dimensiune, putere de calcul, numar utilizatori, etc.),
Identifice componentele fizice ale calculatoarelor,
Explice rolul componentelor unui calculator personal (CPU, HDD, Floppy,
CD-ROM, Magistrale, Monitor, Mouse, Tastatura, Imprimanta, etc.)
Concepte de baza
1.1 Introducere
Acest modul va va familiariza cu conceptele de baza ale utilizarii

calculatoarelor, numite si PC-uri (Calculatoare Personale). Vom trece n
revista clasificarea calculatoarelor dar si componentele functionale ale
acestora, pentru a va oferi o imagine de ansamblu asupra modului n
care acestea opereaza.
Calculatoarele au devenit o parte esentiala a lumii noastre si a vietii
noastre de zi cu zi. Ele sunt folosite n majoritatea afacerilor pentru
administrarea informatiilor din institutie. Prin urmare majoritatea
oamenilor folosesc calculatoarele la serviciu pentru a accesa informatia.
Utilizatorii care au calculatoare acasa le folosesc att pentru
managementul datelor personale ct si pentru distractia de care au
nevoie. Oamenii de stiinta folosesc computerele pentru a deveni mai
eficienti. Studentii pot utiliza calculatoarele ntr-o multime de feluri, de la
cautarea de informatii pe Internet pna la realizarea de proiecte sau
crearea de articole.
Se pare ca am progresat pna la stadiul n care este dificil sa-ti
imaginezi lumea fara computere. Desi calculatoarele ocupa un rol
important n viata noastra (direct sau indirect) majoritatea oamenilor nu
realizeaza impactul calculatoarelor asupra vietii lor. Din momentul n
care ncep sa nteleaga ct de mult controleaza calculatoarele rutina de
zi cu zi, apare ceea ce se numete "frica de calculator".
nca foarte multi oameni se tem sa nvete sa utilizeze calculatorul.
Acetia devin extrem de nervosi deoarece cred ca ar putea distruge
calculatorul si va trebui sa-l plateasca. n plus, aflnd ca este vorba de
computere, multi considera ca sunt n incapacitatea de a nvata asa
ceva. Prin urmare MULTI sunt frustrati cnd vine vorba de computere.
Parerea noastra este ca FRICA ESTE GENERATA DE LIPSA DE
CUNOASTERE (oamenii se tem de ceea ce nu cunosc sau nu nteleg).
n timp ce este adevarat ca vorbim de maini extrem de complexe, un
utilizator obinuit NU TREBUIE SA STIE TOTUL despre calculator
pentru a-l putea folosi (cti dintre soferi cunosc n detaliu maina pe
care o conduc ?).
Una din marile probleme ridicate de ncepatori este: "i daca stric
ceva?" NU AVETI CE STRICA att timp ct sunteti rationali. Doar
experimentnd puteti nvata. De cele mai multe ori calculatorul "va
ntreaba" daca doriti sa executati acea operatie si aveti posibilitatea de
a renunta daca nu sunteti siguri.
Riscam acum spunnd ca NU VETI FI NICIODATA "EXPERTI". NU
EXISTA EXPERTI atunci cnd vorbim de calculatoare (exista doar
persoane care se considera "experti").
n finalul deschiderii, sustinem ca doar nvatnd zi de zi veti putea
alunga toate temerile existente vis-a-vis de calculatoare ("Practice
makes perfect").
Concepte de baza
1.2 Hardware, Software, IT

1.2.1 Hardware si software
La o prima abordare, toate sistemele informatice sunt compuse din doua

componente: hardware si software. Sa ncepem prin a explica diferenta dintre
aceti termeni.
Componenta HARDWARE reprezinta partea fizica, tangibila, a
sistemului de calcul, altfel spus piesele din care sunt construite aceste sisteme.
Componentele HARDWARE se mpart n componente interne si externe.
Hardware =
Componentele externe sunt vizibile cu ochiul liber, tangibile de catre utilizatori
componenta
n situatii uzuale, pe cnd componentele interne sunt accesibile doar prin
tangibila
desfacerea carcaselor componentelor externe. Componenta software
reprezinta partea intangibila a sistemelor de calcul, mintea lor, pentru a face o
Software =
analogie cu corpul uman. Daca hardware-ul este organismul, software-ul este
componenta
mintea calculatorului. Componenta software este alcatuita din programe,
intangibila
instructiuni, proceduri care dicteaza functionarea elementelor hardware.
1.2.2 Terminologie calculatoristica
Dorim sa clarificam de la bun nceput anumiti termeni foarte ntlniti n
lumea calculatoarelor si sa explicam pe scurt modul de interpretare a
datelor de catre acestea, deoarece foarte multi termeni ntlniti n
continuare sunt noi pentru cei dintre dumneavoastra care acum iau
contact pentru prima data cu aceasta lume si trebuie sa vorbim un
limbaj comun. Aadar, ce nseamna:
Bit
- este unitatea fundamentala de reprezentare a
informatiilor. Calculatoarele functioneaza n sistem binar (baza
de calcul 2). De aceea un bit poate lua doar valorile 0 sau
1. Este prescurtarea de la Binary Digit.
Octet (byte) reprezinta o grupare de 8 biti, de unde si numele
de octet. 1 octet (byte) poate fi folosit pentru a reprezenta 256
caractere, sau numere ntre 0 si 255. Pentru a reprezenta
numere mai mari se folosesc combinatii de mai multi octeti, dupa
cum este prezentat n continuare:
0 = 00000000
1 = 00000001
Bit ?
2 = 00000010
254 = 11111110
255 = 11111111
Byte ?
65534 = 11111111 11111110 (2 octeti)
65535 = 11111111 11111111 (2 octeti)
KiloBit ?
Kilobit: / kilobyte: nu este vorba ca n sistemul zecimal despre
1000 de biti / bytes ci de 1024 biti / bytes. 1024 nseamna 2 la puterea
10. Dupa cum am afirmat anterior, calculatoarele nu folosesc sistemul de
numeratie zecimal ci pe cel binar, de aici diferenta. Notatia general
acceptata pentru a diferentia ntre Biti si bytes este ca bitii se noteaza cu
b mic iar bytes cu B mare, valabil si pentru multiplii,
Multiplii: ca si n cazul kilobitului, nu se aplica multiplii din

sistemul zecimal, ci este vorba despre puteri ale lui 2. Iata n continuare
o figura care ilustreaza valorile multiplilor in cazul bi ilor / oct etilor
Concepte de baza
Figura 1 Tabel explicativ privind valorile multiplilor n sistem binar
Hertz / kilohertz /megahertz: Hertz-ul este unitatea de masura pentru

frecventa. Reprezinta numarul de evenimente (batai de ceas, operati, etc.)
pe secunda. 1 hertz = 1 eveniment pe secunda. n cazul frecventei,
multiplii sunt n sistem zecimal:
1 Kilohertz = 1,000 hertzi, 1 MegaHertz = 1,000,000 hertzi, etc.
Sistemul
hexazecimal:
pentru
simplificarea
prezentarii,
calculatoarele folosesc sistemul de numeratie hexazecimal, adica n baza
16. Acesta a fost ales pentru ca usurinta transformarilor ntre el si
sistemul binar. Astfel, un octet (byte) poate fi mpartit n doua grupuri de cte 4
cifre, fiecare dintre acestea fiind echivalentul unui singur simbol n baza
16
(hexazecimal). Sistemul hexazecimal presupune existenta a 16 simboluri.
Astfel, se folosesc cifrele 0-9 si literele A,B,C,D,E,F , avnd urmatoarele
corespondente n sistemele binar si zecimal:
Calculatoarele
folosesc
sistemul de
numeratie
binar
(baza 2).
Pentru uurinta
afisarii se
folosete
sistemul
hexazecimal
(baza 16)
Simbolul
hexazecima
l
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
A
B
C
D
E
F
Echivalen
t binar
0000
0001
0010
0011
0100
0101
0110
0111
1000
1001
1010
1011
1100
1101
1110
1111
Echivalent zecimal
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Concepte de baza
Sarcina de nvare
Cu attea sisteme de numeratie, se poate pune problema, atunci cnd ntlnim

un numar, n ce baza este scris. Daca numerele scrise n binar sunt uor de
recunoscut fiind formate numai din 1 si 0, si n general scrise n grupuri de
cte 8 caractere, numerele hexazecimale pot fi confundate cu cele zecimale.
De exemplu, 27 notat n hexazecimal nseamna 39 n zecimal. De aceea,
atunci cnd numerele sunt exprimate n hexazecimal, exista anumite
indicii, ce de exemplu adaugarea literei h la sfrsit , de exemplu 27h sau a
prefixului 0x, ca n exemplul 0x27.
Test de autoevaluare Termeni din limbajul calculatoristic

1) Cnd vorbim despre calculatoare, elementele componente, piesele si
n general partile tangibile poarta denumirea de hardware .
2) Sistemul de numerotare hexazecimal foloseste cifrele de la 0 la 9 si
literele de la A la F pentru a exprima numerele ca puteri ale lui 16.
3) Folosind cunostintele proprii sau tabelele de echivalenta binar
zecimal - hexazecimal, categorisiti ca adevarate sau false urmatoarele
afirmatii:
a) Numarul 1110 din binar nseamna 14 n zecimal.
b) Numarul 0xB se mai poate scrie ca 1011.
c) Numarul 71h este scris in sistemul de numerotare binar.
d) Sistemul binar (baza 2) foloseste cifrele 0, 1 si 2 pentru a
reprezenta numerele.
e) Orice numar exprimat in baza 16 poate fi exprimat cu
ajutorul a 3 cifre in sistemul binar.
4) Care din urmatoarele variante reprezinta ordonarea corecta a
ordinelor de marime, n ordine crescatoare?
a) Giga, Mega, Kilo
b) Mega, Kilo, Giga
c) Kilo, Giga, Mega
d) Kilo, Mega, Giga
5) Care din urmatoarele definitii este corecta n ceea ce priveste
HERTZ-ul (Hz)?
a) reprezinta unitatea de masura pentru intensitate;
b) reprezinta unitatea de masura pentru frecventa, fiind
echivalentul unei operatii pe secunda;
c) reprezinta unitatea de masura a capacitatii de stocare;
d) reprezinta unitatea fundamentala de exprimare a
informatiilor n lumea informatica.
6) Un _______ poate avea valorile 0 sau 1. Un byte, denumit si
_______ reprezinta o grupare de ________ biti.
Concepte de baza
1.3 Tipuri de calculatoare

Calculator nseamna mult mai mult dect computerele pe care le
vedem la magazine, la oferte si pe care se joaca jocuri n retea sau se
citete e-mail-ul. Vom analiza tipurile de calculatoare de la mare la
mic.
Supercalculatoarele sunt cele mai performante calculatoare, cu o
putere de procesare si viteza imense, fiind folosite n cercetare, pentru
a realiza simulari, pentru predictiile meteorologice, pentru ghidarea
navelor spatiale, etc. Din punct de vedere al dimensiunilor, se pot
ntinde pe sute si chiar mii de metri patati. Se spune ca Pentagonul are
la una din locatiile secrete un supercalculator ce se ntinde pe mai
multe hectare.
PC ?
Microcalculator ?
Minicalculator ?
MainFrame ?
Supercalculator?
Computerele MAINFRAME sunt computere de mari dimensiuni pot ocupa o

camera care au o putere de procesare foarte mare si care si distribuie resursele
catre utilizatori, prin intermediul unor terminale
oarbe (dumb terminals). Un mainframe poate avea mii de utilizatori care sa l
acceseze concomitent, folosind resurse de procesare si de stocare. Era de glorie a
fost pna n anii 90, pna la aparitia PC-urilor. Ele sunt nca folosite adesea de
companii de comunicatie, banci, mari universitati , etc. Supercalculatoarele folosesc
sisteme de operare din familia UNIX.
Minicalculatoarele sunt calculatoare de dimensiuni mai reduse si sunt n general

dedicate realizarii unei singure aplicatii (ca de exemplu controlul unui produs
industrial). Sunt pe cale de disparitie.
n sfrsit Microcalculatoarele sunt computerele personale (PC) din ziua noastra.
Denumirea provine de la dimensiunile lor comparate cu cele ale calculatoarelor
istorice. ncepnd cu anii 90, PC urile au cunoscut o dezvoltare expone ntiala n
ceea ce privete capacitatile de procesare si de stocare a informatiei.
Ca arhitectura se mpart n doua categorii : IBM si Apple, cu diferenta ca IBM a
folosit nite standarde deschise, fapt care a permis oricarui producator
sa
construiasca PC-uri de acest tip. Aa se explica raspndirea uriasa a PC urilor
IBM fata de cele Apple MacIntosh.
PC-urile n general se mpart dupa dimensiuni si dupa portabilitate n desktop-uri
(pentru birou, acasa, etc.), laptop (de tinut n poala), palm- held (de tinut n palma)
si PDA (Personal Digital Assistant). Din anul
2005 telefoanele mobile destepte (smartphones) beneficiaza de sisteme de
operare, ceea ce le confera statut de PDA.
Concepte de baza
1.4 Partile componente ale unui calculator

n aceasta sectiune vom prezenta n detaliu att componentele
hardware ct si pe cele software, definitiile si caracteristicile acestora,
pentru a va putea face o idee asupra rolurilor acestora. Vom prezenta
mai nti componentele hardware si apoi pe cele software.
1.4.1 Tipuri de componente hardware
Componentele hardware sunt mpartite din punct de vedere functional
n 4 categorii:
Dispozitive de intrare, care asigura introducerea informatiilor n calculator
(acestea includ tastatura, mouse-ul, scanner-ul, etc.),
Unitatea centrala, cutia propriu-zisa n care sunt incluse dispozitivele
de prelucrare si cele de stocare a datelor. Aceasta componenta asigura
prelucrarea informatiilor, manipularea, stocarea si regasirea acestora,
Dispozitivele de memorare, care au ca rol pastrarea (stocarea) informatiilor,
Dispozitivele de ieire, care au ca rol prezentarea informatiilor catre utilizatori.
Acestea includ monitorul, boxele, etc.
Vom prezenta n continuare caracteristicile fiecarei componente
hardware, pentru a va putea crea o viziune asupra rolurilor si functiilor
ndeplinite de acestea
1.4.2. Cutia unitatii centrale
Numita n engleza system unit, aceasta are rolul de a gazdui
dispozitivele hardware interne si de a realiza legaturile dintre
dispozitivele de intrare, prelucrare, stocare si iesire.
Elemente
vizibile
pe
Figura 2 Carcasa calculatorului
n partea frontala a cutiei pot fi vazute o multime de "beculete" care n timpul

functionarii computerului stau aprinse permanent sau clipesc continuu. De
asemenea pot fi vazute butoane si comutatoare. Sa vedem la ce folosete
fiecare:
Comutatorul de alimentare - necesar pentru pornirea computerului. Prin
apasarea lui computerul este alimentat cu curent electric sau din contra, este
oprita alimentarea cu curent.
Butonul de RESET. La pornirea calculatorului au loc o serie de
teste (POST - Power On Self Test) nainte de initializarea
sistemului de operare (moment dupa care poate fi utilizat
computerul). Butonul de Reset are acelasi rol ca o "pornire
carcasa
Concepte de baza
calda" (warm boot): repornete calculatorul, este rulata o

versiune simplificata a POST-ului iar timpul de pornire (re-) este
mult mai mic.
Comutatorul Turbo. Este deja istorie, dar mai poate fi vazut la calculatoarele
mai vechi. n momentul n care au nceput sa fie produse calculatoare care
functionau la viteze mari unele din programele vechi rulau prea repede (uimitor,
nu?). Apasnd pe butonul Turbo viteza de lucru era redusa astfel nct sa poata
fi utilizate si acele calculatoare.
LED-ul Power - este un indicator al starii calculatorului (pornit/oprit)
LED-ul hard disk-ului - este un indicator care arata daca au
loc operatii de citire / scriere pe hard disk-ul calculatorului
(practic, daca lucreaza calculatorul sau daca si-a luat o vacanta).
Poate fi aprins continuu sau poate clipi n momentul n care hard
disk-ul este accesat.
Indicatorul de viteza - indica viteza (n MHz) la care lucreaza computerul.
DAR, nu va lasati pacaliti, NU este vorba de "viteza reala" de lucru a
computerului
(cum sunt de exemplu vitezometrele la autoturisme). Si acestea sunt pe cale de
disparitie.
Indicatoarele dispozitivelor incluse. Fiecare componenta (CD-ROM, floppy,
etc.) are de obicei propriul LED care va clipi ori de cte ori acel dispozitiv este
accesat.
Dupa forma lor, carcasele PC-urilor sunt de tip Tower (verticale) sau
Desktop (orizontale). Diferenta consta n modul de pozitionare al
carcaselor pe birou:
Tipuri de
carcas
e
Figura 3 Carcasa tip desktop orizontala
Figura 4 Carcasa tip tower - verticala
Concepte de baza
Pentru a realiza legaturile ntre dispozitive, carcasele sunt prevazute cu

orificii, numite slot-uri de conectare (connection slots). Cablul de
alimentare cu curent electric, cablul de conectare al monitorului,
cablurile de la mouse si tastatura, cablul de conectare al calculatorului
la o retea de calculatoare, toate acestea au forme care nu permit
conectarea n locul destinat altui dispozitiv.
Desi cablurile de la mouse si tastatura au conectori identici, ntotdeauna
sunt indicate pe carcasa calculatorului locurile unde acestea trebuie
conectate (la calculatoarele din ultima generatie conectorii de pe cablu
dar si sloturile au culori diferite pentru mouse si tastatura).
Dispozitivele
periferice
sunt
conectate la
PC cu
ajutorul
conectorilor
de pe panoul
din spate al
carcasei.
Figura 5 Conectorii pentru dispozitive
1.4.3 Placa de baza

Pentru a continua analogia cu corpul uman, placa de baza este
sistemul nervos central al unui PC. Numite si placa principala
(mainboard sau motherboard), acestea contin circuite integrate,
magistrale de comunicare si sloturi de extensie, pentru a permite
conectarea dispozitivelor interne : Hard-disk, CD-ROM, Floppy, etc.
n general pe placa de baza se gasesc unul sau mai multe procesoare,
un chip BIOS, slot-uri de memorie, chipset-uri (cu rol de control), slot-uri
PCI, slot-uri ISA, sloturi pentru carduri AGP, conectori pentru porturi si
fante de racire pentru procesor si card-urile instalate.
Concepte de baza
Placa de
baza contine
circuite
integrate si
gazduiete
celelalte
componente ale PCului
Figura 6 Placa de baza
Aceasta imagine poate parea complicata, aa ca prezentam n
continuare o schema simplificata a placii de baza, pentru a pune n
evidenta componentele esentiale. Facem mentiunea ca elementele din
schema sunt conectorii pentru componentele respective, si nu piesele
nii.
Figura 7 Schema placii de baza

1.4.4 Procesorul (CPU)
Ce contine
procesorul?
10
Procesorul reprezinta creierul calculatorului, fiind componenta care efectueaza

calculele, ia deciziile si transmite comenzile de control catre celelalte dispozitive.
Procesoarele sunt compuse din urmatoarele unitati:
Unitatea de control este circuitul care comanda si controleaza activitatile

dispozitivelor interne si externe (se poate spune ca este "creierul creierului").
Interpreteaza instructiunile, determina ce date sunt necesare, unde sunt
stocate datele si trimite semnale de control dispozitivelor implicate n
executarea instructiunilor.
Unitatea aritmetica si logica (ALU) - Aceasta este partea procesorului
in care au loc toate calculele. Este formata din circuite care executa
operatii aritmetice (adunare, scadere, nmultire, mpartire) cu valorile primite
de la memorie si poate compara numere.
Concepte de baza
Registrii - Registrii sunt grupuri de "celule" folosite pentru

adresare (contin informatii despre locul unde pot fi gasite datele
necesare), manipularea datelor si procesare. Unii registri pot fi folositi
pentru mai multe operatii in timp ce altii sunt "rezervati" doar pentru
anumite functii.
Unitatea ceas - Fiecare operatie din procesor are loc n momentul
unui puls generat de ceas. Nici o operatie nu are loc
(indiferent de complexitatea sau importanta ei) n intervalul dintre
pulsurile generate de ceas. Prin urmare, cu ct este mai "rapid" ceasul
cu att calculatorul este mai rapid.
Rata de generare a pulsurilor se masoara in megaherti (MHz) sau
milioane de pulsuri pe secunda. Fiecare "ticait" al ceasului procesorului
(considerat a fi unitatea de masura) reprezinta un ciclu. In momentul
de fata procesoarele calculatoarelor personale au frecvente n jurul a
4 GHz.
1.4.5 Memoria
RAM
Tipuri de
memorii
RAM
In cazul memoriilor, analogia cu corpul uman nu mai este potrivita, caci ar

putea provoca anumite confuzii. Memoria RAM este folosita la stocarea
temporara a datelor / informatiilor de care procesorul are nevoie la un
moment dat. RAM nseamna Random Access Memory Memorie cu Acces
Aleatoriu. Este o memorie volatila, continutul ei golindu-se la stingerea /
repornirea calculatorului. Continutul memoriei RAM este umplut cu
instructiunile programelor pe care utilizatorul le lanseaza, si rescris pe masura
ce informatiile necesare se schimba.
n prezent exista cteva tipuri de memorii RAM:
SIMM Single Inline Memory Module,
DIMM Dual Inline Memory Module,
RIMM Ramburs Memory Module,
SODIMM Small Outline DIMM.
Figura 8 - Modul de memorie SIMM
Figura 9 Modul de memorie DIMM
11
Concepte de baza
Figura 10 Modul de memorie RIMM

Imaginile prezentate ilustreaza diferentele ntre aceste tipuri de
memorii, ct si modul n care memoriile RAM sunt conectate pe placa
de baza.
RAM
insuficient
?
Figura 11 Modul de conectare al memoriilor RAM pe placa de baza Dimensiunea

memoriei RAM este un factor foarte important n determinarea performantelor
computerului. Desi sistemele de operare cele mai populare la ora actuala ar putea
teoretic sa ruleze pe un minim de 32 MB (MegaBytes) de RAM Windows XP sau
4MB de RAM Linux, este recomandat ca PC-ul Dvs. sa aiba macar 128 sau 256
MB de RAM.
Totodata, necesitatea de memorie RAM este influentata si se tipul de aplicatii care
vor rula pe calculatorul respectiv: procesarea de texte sau cititul e-mail-ului nu
necesita mult RAM, pe cnd simularile tridimensionale, calculele complexe sau
faptul ca PC-ul va avea rolul de server impun creterea semnificativa a cantitatii de
memorie RAM. Pentru a suplimenta ieftin memoria RAM se folosete memoria
virtuala
un spatiu de pe hard-disk alocat special suplimentarii memoriei RAM. La sistemele
de operare tip Windows aceasta ia forma unui fisier de sistem numit pagefile.sys iar
la sistemele de operare tip Linux, este vorba despre o partitie cu numele de swap.
Memorie
virtuala!
12
Concepte de baza
Avantajul memoriei virtuale (swap-ului) este costul foarte redus, iar

dezavantajul principal este dat de viteza mult mai mica de acces
comparat cu memoria RAM efectiva.
1.4.6 Memoria ROM
Tipuri de
memorie
ROM
Spre deosebire de memoria RAM, memoria ROM este una semipermanenta si nu una volatila. Aceasta memorie nu si pierde continutul
la oprirea alimentarii cu curent a calculatorului. Astfel, n ROM sunt n
permanenta stocate instructiuni pentru pornirea si verificarea calculatorului.
Deoarece procesorul este singurul care are acces la memoria ROM, si doar
pentru a citi continutul, numele complet este Read Only Memory (Memorie Doar
pentru Citire).
Continutul memoriei ROM nu poate fi modificat dect prin proceduri ce implica
utilizarea unei aparaturi speciale, la nivelul firmei producatoare, si numai pentru
anumite tipuri de memorii ROM. Tipurile de memorie ROM sunt:
ROM Read Only Memory,
PROM Programmable Read Only Memory,
EPROM Erasable Programmable Read Only Memory,
EEPROM - Electrically Erasable Programmable Read Only
Memory,
FLASH Memory un alt tip de EPROM, care poate fi rescris mai uor.
Figura 12 Module de memorie ROM pe placa de baza

1.4.7 Memoria cache
Memoria cache este un tip de memorie RAM care este plasata n
interiorul sau foarte aproape de procesor, ceea ce face ca memoria
cache sa fie cea mai rapida. Acesta este si scopul, memoria cache
pastrnd cele mai recente date. Din punct de vedere al capacitatii de
stocare este mult mai mica, cu maxime n jurul a 1 MegaByte (notat
MB).
Memoria cache este organizata pe doua nivele, L1 si L2, care difera
prin viteza de acces. Memoria cache L1 este mai rapida dect memoria
cache L2. n general memoria cache L1 este situata n interiorul
procesorului iar cea L2 n apropiere.
Atunci cnd procesorul cere o informatie din memoria cache si aceasta
o returneaza, se numete cache hit, adica succes. Daca informatia
13
Concepte de baza
ceruta nu este disponibila, situatia este denumita cache miss, adica

ratare.
Memoria cache este o caracteristica ce diferentiaza tipurile de
procesoare. Spre exemplu, procesoarele Intel Celeron sunt mai ieftine
dect procesoarele Intel obisnuite datorita lipsei memoriei cache.
Figura 13 Schema functionala a unui PC

1.4.8
Magistralele
Magistralele
asigura
comunicarea
procesorului
cu restul
componente
lor.
Magistrala =
BUS
14
Dupa cum ati putut observa n schema anterioara, le gaturile dintre

componentele interne ale calculatoarelor sunt realizate de catre magistrale de
comunicatii. Termenul din limba engleza este bus. Acestea sunt circuite sau fire
care realizeaza transmisia de informatii ntre anumite elemente componente ale
calculatorului. n general bus- urile interne realizeaza transmisia a 32 biti de
informatie simultan, de unde si numele de bus pe 32 biti.
Exista mai multe tipuri de bus-uri (magistrale), ncepnd cu cele imprimate pe
placa de baza si care asigura comunicarea procesorului cu sistemul (magistrala de
sistem, magistrala de memorii si magistrala de adrese), continund cu bus-urile
pentru extensii , numite si magistrale I/O (input-output - realizeaza comunicatii
bidirectionale), precum ISA, EISA, PCI si bus-urile externe, precum SCSI sau USB.
Standardul initial, introdus n 1984 este numit ISA Industry standard Architecture.
Dei este nca folosit, acest standard se apropie de sfrsitul duratei de viata,
deoarece este un standard pe 16 biti. Standardul EISA (Extended ISA) ofera 32
biti dar nu a avut succesul pe care l-a nregistrat ISA, iar aparitia standardului
PCI a produs o schimbare majora.
Concepte de baza
Figura 14 Magistrala tip ISA (Industry Standard Architercture)
Figura 15 Magistrala tip PCI (Peripheral Component Interconnect)

Majoritatea componentelor care pot fi adaugate la calculator n prezent
folosesc magistrale PCI pentru conectare: placile de retea, placile de
sunet, placile de captura, etc.
1.4.9 Dispozitive de stocare a datelor
Aa cum spune numele, aceste dispozitive au rolul de a pastra
informatiile, datele n scopul prelucrarii si regasirii ulterioare. Acestea
sunt de diferite tipuri, dimensiuni si ndeplinesc diferite scopuri. Vom
trata n continuare pe cele mai des ntlnite.
15
Concepte de baza
1.4.9.1 Hard-Diskul
Poarta acest nume pentru a se diferentia de dischete, prin aceea ca
dispune de o carcasa solida si de spatiu de stocare considerabil mai
mare. Totodata, informatia este organizata folosind platane magnetice
Caractesi poate fi regasita folosind un cap de citire inclus.
ristici ale
Adesea prescurtat HDD (Hard Disk Drive), caracteristicile definitorii ale hard-disk-ului
Hard
sunt:
Diskurilor
Timpul de acces: durata medie n timp dintre primirea comenzii de

citire/scriere si momentul efectiv al pozitionarii capului de citire/scriere asupra
sectorului unde se regasete informatia;
Viteza de transmisie a datelor: cantitatea de date ce poate fi transmisa ntr-o
secunda;
Viteza de rotatie: n prezent HDD-urile normale au viteze de rotatie de 7,200
rpm, iar cele mai performante 10,000 rpm, 15,000 rpm;
Latenta de rotatie;
Tipul de interfata: adica ce magistrala de comunicatii trebuie sa existe
n calculator pentru conectarea HDD-ului. Cele doua standarde care sunt
ntlnite n
prezent
sunt
IDE
/
ATA
si
SCSI. Facem mentiunea ca standardul IDE / ATA are o multitudine de variante
care includ EIDE, SATA, Ultra ATA, etc.
IDE nseamna Integrated Drive Electronics, ATA nseamna AT Attachment iar
SCSI nseamna Small Computer Systems Interface.
Figura 16 Schema functionala a unui HDD (Hard Disk Drive)

1.4.9.2 Floppy disk-ul
Dischetele sunt unitati mobile de stocare a informatiei, oarecum
anacronice. Ele au evoluat odata cu calculatoarele n sensul reducerii
dimensiunilor si cresterii capacitatii de stocare, dar n prezent
capacitatea de stocare oferita de o discheta este extrem de mica 1.44
MB (MegaBytes). Dischetele moderne contin un disc magnetic
protejat de o carcasa de plastic.
Dimensiunea dischetelor n prezent este de 3,5 inch, iar initial au avut
dimensiunea de 5.25 inch. Avantajul principal al dischetelor este costul
lor foarte mic, iar dezavantajele majore sunt capacitatea de stocare
relativ mica si faptul ca se deterioreaza foarte repede. Apropierea de
orice aparat care emite unde magnetice (telefon mobil, monitor, etc.)
poate duce la pierderea definitiva a datelor de pe discheta respectiva.
16
Concepte de baza
Figura 17 Discheta de 3.5 inch, interior: discul magnetic este

protejat de doua capace de plastic, dublate cu hrtie.
Dimensiunile de 3.5 sau 5.25 inch se refera la diametrul discului
magnetic. Dischetele antice de 5.25 inch erau mai mari doar ca
diametru dar mai mici ca spatiu de stocare si cu nvelitoarea mult mai
flexibile, deci casabile.
1.4.9.3 Compact Discul
CD-ul este
mediu optic
cu mare
capacitate
de stocare
a datelor
Compact Discul este tot un mediu mobil de stocare a datelor, dar nu folosete
suport magnetic precum HDD-ul sau Floppy, ci este un mediu optic. De aceea
uneori este ntlnit denumirea de discuri optice. CD- urile sunt inscriptionate si
apoi citite cu tehnologie laser.
CD-urile se numesc CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory) pentru
faptul ca permit sa fie inscriptionate doar o singura data, si apoi doar citite.
Acesta este si dezavantajul fata de dischete, coroborat cu aceea ca nu toate
unitatile de CD (CD-ROM Drive) au si capacitatea de a scrie pe CD-uri. Pentru
aceasta trebuie ca PC-ul sa fie echipat cu o unitate speciala, numita CD-Writer
(inscriptionator de CD-uri). Pentru a putea inscriptiona un CD, acesta trebuie
sa fie inscriptionabil, asa numitele CD-R (CD-Recordable).
Exista si CD-uri care pot fi re-inscriptionate. Acestea poarta numele de CD-RW
(CD Re-Writable). Datele continute de acestea pot fi sterse pentru a face loc
altor date. Capacitatea de stocare a unui CD standard este de 700MB,
aproximativ 486 de dischete.
Datele sunt organizate pe CD-uri sub forma de piste (tracks). Pista CD- ului
este spiralata si porneste din centru catre exterior, dnd astfel posibilitatea
crearii de CD-uri de capacitate mai mica, aa numitele mini-CD si BusinessCard CD.
17
Concepte de baza
Figura 18 Tipuri de CD-uri: standard, mini, business-card

1.4.9.4 DVDul
DVDul :
urmaul
CD-ului.
Capacitate
stocare:
peste 6
CD- uri
Urmaul CD-ului este DVD-ul. Initialele vin de la Digital Versatile Disk

(initial Digital Video Disk). Este tot un mediu optic de stocare a datelor, cu o
capacitate sporita de stocare. Cele mai raspndite DVD-uri pot stoca 4.7 GB (Giga
Bytes). Capacitatea efectiva de stocare este undeva n jurul a 4.5 GB, restul
fiind necesar pentru a organiza informatia. Alte standarde (DVD-urile cu doua
straturi dual layer) ajung pna la o capacitate de stocare de 9.4 GB.
DVD-urile ca si CD-urile sunt medii WORM (Write Once Read Many inscriptionate
o data, citite de multe ori). Pentru DVDrile inscriptionabile exista doua
standarde DVD-R si DVD+R. Diferentele sunt minore, standardul +R este cel
universal dar R este foarte folosit n paralel. Ca si la CD-uri, exista si DVD-uri ce
pot fi inscriptionate de mai multe ori: DVD-RW si DVD+RW.
Unitatile de
inscriptionare sunt si unitati de citire.
Figura 19 Diferenta ntre DVD (stnga) si CD (dreapta)
n prezent (2005) DVD-ul este o tehnologie n cretere, din ce n ce mai multe PC-uri
fiind dotate cu unitati cititoare sau de inscriptionare a DVD- urilor. Avantajele sale
sunt pretul redus (ct 2-3 CD-uri) combinat cu capacitatea de stocare uriasa (m ai
mare dect 6 CD-uri).
Figura 20 Unitate tip combo: DVD Re-Writer plus CD-ReWriter
18
Concepte de baza
Facem mentiunea ca nici unul din mediile de stocare mobile nu sunt

componente efective ale computerului ci unitatile de citire ale acestora: Floppydisk DRIVE-ul, CD-ROM DRIVE-ul, DVD DRIVE-ul. Vizual unitatile de
CD si DVD sunt identice, fiind diferentiate doar prin inscriptionarile de pe
carcasa.
1.4.10
Perifericele
Perifericele sunt componentele hardware ale sistemului de calcul care nu sunt

continute n carcasa. Ele sunt ataate la PC cu ajutorul unor cabluri
de
conectare speciale. Perifericele sunt de doua tipuri, clasificate dupa
directia n care curge informatia cu ajutorul lor: spre calculator (periferice de
intrare - input) sau spre utilizator (de iesire - output).
Perifericele de intrare transmit informatia de la utilizator la calculator, iar cele de
iesire transmit informatia catre utilizator. Cele mai frecvente periferice de intrare
sunt tastatura si mouse-ul iar cele mai frecvente periferice de iesire sunt
monitorul si castile sau boxele.
Tastatura (keyboard) este perifericul cu care utilizatorul interactioneaza cel mai

des, si cu care (teoretic) utilizatorul ar putea efectua toate operatiile de
interactiune cu calculatorul. Ca hardware, tastaturile de PC au 101 sau 104
taste, iar cele de Apple 82 sau 108 taste. Alaturi de aceste taste standard,
adesea tastaturile moderne includ si butoane suplimentare
care
pot
transmite
calculatorului
anumite
comenzi specializate, ce de exemplu
controlul volumului castilor sau lansarea programului de citit e-mail-ul, etc.
Tastaturile standard (104 taste) contin patru blocuri de taste:
tastele functionale (n partea superioara, notate de la F1 la F12)
ndeplinesc anumite functii prestabilite n sistemul de operare sau n diferitele
programe. Spre exemplu, tasta F5 ndeplinete n general functia REFRESH;
tastele alfanumerice (blocul principal al tastaturii) contin ciferele de la 0 la
9, literele, caractere special tip precum ! , & , virgula, etc. si cteva taste
speciale, de control: SHIFT (ct timp este apasat, literele sunt scrise cu
majuscule iar in cazul cifrelor sunt accesate semnele speciale), CONTROL, ALT
(ambele sunt cunoscute sub numele de modificatori (apasate concomitent cu
alte taste transmit comenzi calulatorului), CAPSLOCK (ct timp este in pozitia
ON, toate literele sunt scrise cu majuscule, cifrele sunt scrise ca cifre),
BACKSPACE ( sterge ultimul caracter), ENTER (transmite comanda de
acceptare a opiunilor sau ncepe un nou rnd), etc.;
tastele de navigatie: n partea dreapta a blocului alfanumeric se gasesc
tastele de navigatie, sagetile si comenzile PageUp, PageDown, Home, End
care permit navigarea n salturi;
tastele numerice: n extrema dreapta a tastaturii sunt amplasate tastele
numerice si aritmetice, pentru a usura introducerea cifrelor si a operatiilor
matematice;
tasta meniu contextual : pe cel mai de jos rnd de taste, lnga CONTROL din
dreapta este amplasata o tasta ce are aceleasi functionalitati precum click-ul
dreapta al mouse-ului.
1.4.11 Tastatura
19
Concepte de baza
mpartirea
tastaturii n
blocuri
functionale.
Tastele
speciale
Figura 21 Tastele standard la o tastatura de PC, 101 taste, si efectul tastei SHIFT
n imaginile anterioare este prezentata tastatura engleza, aa numita QWERTY,

dupa tastele de pe rndul de sus, de la stnga la dreapta. Aranjarea tastelor pe
tastatura este dictata de fiecare limba vorbita, spre exemplu tastatura germana
este QWERTZ, cea franceza AZERTY, si contin si alte caractere si alte
anumite inversiuni ale pozitiilor tastelor. Tastatura n limba romna, cu diacritice,
este de tip QWERTZ si cu diacriticele amplasate pe tastele din dreapta, precum n
partea inferioara a imaginii anterioare.
1.4.12 Mouseul
Mouse-ul este celalalt periferic de intrare larg folosit la PC-uri. Cu ajutorul unui
sistem de pozitionare, acesta transmite calculatorului comenzi de deplasare a
cursorului pe ecran si de accesare a opiunilor. De la tastatura se pot ndeplini toate
functiile care sunt ndeplinite cu ajutorul mouse-ului, dar nu si invers. Totusi, este
mult mai usor sa folositi mouse-ul pentru operatii precum deplasarea pe
ecran, accesarea meniurilor, etc.
Mouse-urile se pot clasifica dupa sistemul de pozitionare: cu bila sau cu laser
(mouse optic) si dupa modul de conectare PS2 sau USB. PS2 este tipul de
conector clasic, iar conectorii pe USB sunt mai recenti, n voga n prezent. Aceleai
tipuri de conectori sunt disponibile si pentru tastaturi.
Figura 22 Diferenta dintre conectorii PS2 (colorati) si USB - alb
Prezentam n continuare imagini cu tipurile de mouse pentru a ilustra diferenta dintre

mouse-ul optic si cel cu bila si pentru a ilustra pozitionarea touch-padului si a
mouseului tip buton de presiune.
20
Concepte de baza
Tipuri de
mouseuri
Figura 23 Diferenta dintre mouse-ul cu bila (stnga) si cel optic
(dreapta)
1.4.13
Monitorul
Monitorul este dispozitivul de iesire (output) care permite transmiterea

informatiilor de la calculator la utilizator. Elementele componente vizibile
sunt carcasa cu butoane pentru setari, cablurile de conectare si display-ul.
Display-ul este partea din sticla, cristale lichide, etc. care realizeaza efectiv
afiarea imaginii.
Monitoarele sunt calificate dupa urmatoarele caracteristici:
diagonala display-ului: 15, 17, 19 etc., sunt dimensiuni comune

pentru diagonala monitoarelor. Dimensiunea se refera la display si nu la
ntreaga cutie. n timp ce laptop-urile au n general display-uri mai mici
(15,16,17 inch), monitoarele desktop-urilor pot ajunge usor la 21 inch;
numarul de culori: n general culoarea se afieaza pe 16,24 sau 32 biti, adica

numarul de culori disponibile este 2 la puterea 16,24 sau 32;
rata de refresh: ca si televizoarele, monitoarele de calculator rescriu imaginea linie cu

linie de foarte multe ori n fiecare secunda. De aceea rata de refresh (de cte ori este
rescris ecranul ntr-o secunda) se masoara n Hertzi (Hz): rate de refresh de
65,75,85,100Hz sunt uzuale n prezent. Cu ct rata de refresh este mai mare cu att
ochii utilizatorului sunt mai putin solicitati;
rezolutia: numarul de pixeli afisabili pe orizontala nmultit cu numarul de pixeli afiabili

pe verticala. Dimensiuni uzuale: 800x600, 1024x768, 1280x1024,
1600x1200 etc. Cu ct rezolutia este mai mare, suprafata de afiare este mai mare (se
vede mai mult), dar dimensiunea ferestrelor scade. De aceea este nepractica folosirea
unei rezolutii mari pe un monitor cu display de 15, de exemplu;
Trasaturi
monitoare.
CRT sau
LCD?
tehnologia de afisare: CRT sau LCD sunt tehnologiile cele mai frecvente. Monitoarele
CRT (Cathode Ray Tube) functioneaza dupa acelai principiu cu televizoarele un tun
de imagine proiecteaza raze de lumina pentru a aprinde fiecare pixel. Tehnologia Liquid
Cristal Display (LCD - cu cristale lichide) este folosita cu preponderenta la laptopuri,
datorita dimensiunilor reduse ale display- ului, prin lipsa tubului catodic.
21
Concepte de baza
Test de autoevaluare Componentele unui PC

1) Care dintre urmatoarele componente se gasesc pe placa de baza a
unui PC ? (Mai multe raspunsuri corecte)
a) Memoriile RAM si ROM
b) Monitorul
c) Hard-Diskurile
d) Procesorul
2) Care dintre variante reprezinta caracteristici ale memoriei ROM?
(Mai multe raspunsuri corecte)
a) i pierde continutul la oprirea calculatorului.
b) Nu i pierde continutul la oprirea calculatorului.
c) Contine informatii necesare la pornirea calculatorului, iar
continutul este accesibil doar procesorului si numai pentru
citire.
d) Contine instructiunile programelor active (ncarcate n
memorie) si si schimba continutul pe masura ce acestea
necesita noi instructiuni pentru a ndeplini sarcinile trasate de
utilizatori.
3) Categorisiti ca adevarata sau falsa afirmatia urmatoare:
Memoria FLASH este un tip de memorie ROM, care prezinta avantajul
de a putea fi rescrisa relativ uor fals
4) Memoria Cache este o memorie speciala, amplasata foarte aproape
de procesor, ceea ce i confera cea mai mare viteza de reactie. Care
este numele dat esecului de a regasi anumite informatii n memoria
Cache?
a) Cache Failure
b) Cache Miss
c) Cache Not Found Error
d) Cache Missing
5) CD-urile si DVD-urile sunt medii optice de stocare a datelor. Ambele
pot stoca o cantitate sporita de informatii, cu avantajul imunitatii datelor
fata de interferentele electromagnetice care adesea conduc la
pierderea datelor de pe dischete. Pentru a putea citi si inscriptiona CDuri sau DVD-uri este nevoie de unitati speciale. Cum se poate distinge
ntre o unitate de CD (CD-ROM) si una de DVD (DVD-ROM)?
a) Unitatile pentru DVD sunt mai late, pentru a putea acomoda
diametrul mai mare al DVDurilor.
b) Unitatile pentru DVD sunt colorate n nuante de mov, pe
cnd cele de CD sunt colorate n nuante de verde.
c) Unitatile de CD moderne pot citi si DVD-uri, deci notiunea de
DVD-ROM este depasita.
d) Singurul mod de distinctie vizuala ntre n CD-ROM si un
DVD-ROM este citirea inscriptiilor producatorului.
6) Alegeti opiunile care reflecta corect avantajele celor doua tehnologii
majore pentru afiajele monitoarelor:
a) Afiajele CRT sunt mai ieftine si permit rezolutii si rate de
remprospatare (refresh) mai mari.
b) Afiajele CRT sunt folosite n special la laptopuri, datorita
uurintei de ataare
22
Concepte de baza
c) Afiajele LCD sunt mai ieftine si mai usor de transportat, dar

trebuie acordata atentie sporita pentru a nu se varsa cristalele
lichide
d) Afiajele LCD ocupa considerabil mai putin spatiu datorita
tehnologiei adoptate, fiind astfel solutia de-facto pentru laptopuri
7) Selectati din opiunile urmatoare pe cele care exprima caract eristici
ale HDD-urilor:
a) Viteza de rotatie
b) Capacitatea de stocare
c) Tipul de mediu de stocare (optic sau magnetic)
d) Tipul de interfata (IDE / ATA sau SCSI)
8) Care este capacitatea standard de stocare a unui CD?
a) 400 MB
b) 650-700 MB
c) 800-900 MB
d) 4.5 GB
23
Concepte de baza
RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE - UNITATEA 1

Termeni din limbajul calculatoristic
1) Hardware / hard.
2) Hexazecimal / hexadecimal.
3)
a) ADEVARAT. Transformarea este: 0*1+1*2+1*4+1*8=14.
b) ADEVARAT. Simbolul B n hexazecimal (denotat de prefixul
0x) este echivalentul numarului 11 din zecimal. 1011 binar =
1*1+1*2+1*8=11.
c) FALS. Sufixul h denota folosirea sistemului hexazecimal.
d) FALS. Sistemul binar (baza 2) foloseste cifrele 0 si 1 pentru
a reprezenta numerele. Baza 3 ar folosi cifrele pna la 2
inclusiv.
e) FALS. Este nevoie de 4 cifre pentru a exprima in binar
fiecare SIMBOL hexazecimal (0-9 si A-F). Vezi tabelul cu
corespondentele zecimal binar hexazecimal din sectiunea
1.2.2.
4) D . Kilo=1000, Mega= 1000 Kilo, Giga =1000 Mega .
5) B. Un HERTZ reprezinta o unitate de masura pentru frecventa, fiind
echivalentul unei operatii pe secunda.
Componentele unui PC
1) A si D . Monitorul este un periferic extern iar hard-diskurile nu sunt
montate pe placa de baza. HDDurile sunt montate in interiorul
unitatii centrale, dar sunt conectate la placa de baza prin BUSuri de
date.
2) C. RAM = Random Access Memory.
3) ADEVARAT
4) B
5) D. DVDurile au acelasi diametru cu CDurile. n nuante de mov sunt
colorate DVDurile si nu unitatile, ambele tehnologii sunt de
actualitate, avnd avantaje si dezavantaje.
6) A si D
7) A, B si D . HDDurile sunt medii de stocare magnetice si nu optice.
8) B
24
Concepte de baza
LUCRARE DE VERIFICARE UNITATEA 1

Pentru a raspunde corect la ntrebarile din aceasta lucrare de verificare,
parcurgeti cu atentie continutul Unitatii de nvatare. Nu sunt necesare
informatii necuprinse n Unitatea de nvatare.
Fiecare ntrebare are mentionat punctajul aferent. Transmiteti Lucrarea
de Verificare tutorelui utiliznd metoda agreata de comun acord,
specificnd numele Modulului, Numele Dvs, Adresa de contact si
numarul Lucrarii de Verificare.
1) Care dintre variante reprezinta corect semnificatia prescurtarii
RAM? (3 puncte)
a) Real-time Access Memory
b) Random Alleatory Memory
c) Random Access Memory
d) Real-time Alleatory Memory
2) Att Hard-Disk-urile ct si disketele (Floppy disk) sunt medii de
stocare. Diferenele constau n mobilitate (HDD-nu si Floppy da) dar si
n capacitatea de stocare (mica la dischete, uriasa la HDD). Totui exista
si o asemnare funcional ntre aceste doua medii de stocare. Care
este aceasta asemnare (2 puncte) ?
a) Amndou sunt dispozitive vechi, ce vor fi nlocuite de
CD/DVD
b) Ambele sunt dispozitive interne ale PC-urilor
c) Ambele sunt medii de stocare magnetice
d) Amndoua sunt componente intangibile / invizibile ale PCurilor
3) Alegei din lista de opiuni cele doua variante care con in o
categorisire exacta a perifericelor, dup destinaie (2 puncte):
a) Periferice de intrare: monitorul si
tastatura b) Periferice de ieire: boxele si
mouse-ul
c) Periferice de intrare: tastatura wireless si trackball d) Periferice de ieire: LCD si boxe
4) Ce avantaje are DVD-ul fata de CD? (2 op iuni corecte + 1 punct
fiecare)
a) Culoarea mov a mediului de stocare este mai potrivita pentru
a realiza contrastul necesar marcarii ca 0 sau 1 a biilor
b) Prezint o capacitate de stocare considerabil mai mare
c) Raportul Cost / Capacitate de stocare este mult mai
avantajos n cazul DVD-urilor
d) Poate fi citit / scris de orice unitate de DVD, spre deosebire
de CD-uri, care necesita uniti speciale de scriere
25
Concepte de baza
BIBLIOGRAFIE - UNITATEA 1
1) ABC ul calculatoarelor, Colecia European Computer Driving
License, Editura BIC ALL, 2001, Bucureti
2) ECDL Start modulele obligatorii, Ana Dulu, Editura ANDRECO, 2005,
Bucureti
3) Curs Online Concepte de baza ale tehnologiei informaiei, [Marius
Munteanu], http://ecdl.credis.ro
26
Utilizarea calculatorului
Unitatea de nvare 2
UTILIZAREA CALCULATORULUI
Cuprins:
2.1 Introducere........................................................................................................ 28
2.2 Sistemul de operare .......................................................................................... 28
2.3 Aplicatiile .......................................................................................................... 30
2.4 Mediul Desktop ................................................................................................. 31
Lucrare de verificare ............................................................................................... 43
Bibliografie .............................................................................................................. 44

Explice semnificatia termenilor precum sistem de operare, aplicatii,
Interfaa Grafica (GUI);
Enumere si explice functiile sistemului de operare;
Identifice si descrie diferite tipuri de aplicatii;
Utilizeze eficient mediul Desktop al unui calculator:

manipularea pictogramelor, a ferestrelor, etc.
27
2.1 Introducere
n aceasta unitate de nvare vom prezenta componenta software a
calculatoarelor, vom detalia modul de functionare al calculatoarelor prin
prisma acestei componente si vom exersa activitati de utilizare a
mediului Desktop.
Pna acum am aflat care este componenta fizica a PC-urilor, facnd
analogii cu corpul uman. Aceasta unitate de nv are studiaza cum
gndesc PC-urile, pentru a continua analogia. Mediul software are
doua componente principale: sistemul de operare, care , aa cum
arata numele, asigura mediul general de desfasurare a activitatilor, si
aplicatiile sau programele, care efectueaza anumite operatii specifice,
fiind folosite pentru a rezolva probleme punctuale.
2.2 Sistemul de operare
Sarcinile
Sistemului
de operare
Sistemul de operare defineste interactia pe care o are utilizatorul cu calculatorul. SOul este acea parte de software care intra n functiune la pornirea calculatorului.
Numit n engleza OS Operating System, sistemul de operare este software-ul
care face posibila functionarea tuturor celorlalte software-uri (aplicatiile, driverele,
etc.). Totodata, sistemul de operare controleaza si componentele hardware.
Sistemul de operare ndeplinete doua roluri principale:
Creeaza un mediu stabil pentru ca aplicatiile (programele) sa poata rula si

interactiona cu componentele hardware, fara a avea informatii specifice despre
acestea;
Gestioneaza resursele hardware ale calculatorului, memoria, procesorul, spatiul
de stocare, etc.
Sarcinile pe care trebuie sa le ndeplineasca sunt mai numeroase, si
includ oferirea unei interfete utilizator si unei interfete pentru aplicatii ct
si functii pentru managementul fiierelor. Interfa a utilizator asigura
comunicarea bidirectionala ntre PC si utilizator. Cu alte cuvinte, prin
intermediul interfetei utilizator utilizatorul lanseaza comenzi
calculatorului si observa rezultatele acestora. Exista doua tipuri de
interfete utilizator: interfata grafica (GUI Graphical User Intrerface) si
interfata tip linie de comanda.
Interfaa tip linie de comanda presupune ca utilizatorii au un nivel de
cunostinte mai ridicat si stiu exact ce comenzi doresc sa transmita
calculatorului, ct si sintaxa comenzilor respective.
Interfaa grafica este cea uzuala datorita sistemelor de operare din
familia Windows, care presupune ca utilizatorul interactioneaza cu
calculatorul n mare masura cu ajutorul mouse-ului, accesnd
comenzile si opiunile care sunt afiate sub forma grafi ca
28
Interfaa
grafica
GUI
Figura 24 Interfaa grafica

Dupa cum se poate vedea n imaginea anterioara folosind mouse-ul se
pot accesa diferite aplicatii si stabili valori pentru opiunile dorite. n
imaginea urmatoare vom prezenta o interfata utilizator tip linie de
comanda, n care utilizatorul scrie fiecare comanda si apoi apasa asta
Enter pentru a o valida.
Interfaa
tip
linie de
comanda
Figura 25 Intrerfata utilizator tip linie de comanda

Sistemele de operare cele mai raspndite pentru PC-uri sunt cele din
familia Microsoft Windows (98, NT, 2000, XP, etc.). n SUA exista
destul de multi adepti ai PC-urilor Apple si sistemelor de operare Mac.
Totodata, la nivel mondial familia sistemelor de operare Linux a capatat
o acoperire demna de luat n seama. Sistemele de operare tip Linux
sunt, spre deosebire de celelalte, GRATIS, dezvoltate de o comunitate
de programatori mondiala. Distribuirea gratuita si aptitudinile sporite ale
sistemului i-au adus popularitatea de care se bucura n prezent. Ca
dezavantaj trebuie mentionat faptul ca, pentru un utilizator ncepator,
sistemele de operare tip Linux apar mai neprietenoase.
29
2.3 Aplicatiile
Tipuri de
aplicatii.
Pentru
fiecare
sarcina
exista o
suita de
aplicatii ce
pot fi
folosite
30
Aplicatiile sau programele sunt elemente software care servesc la ndeplinirea

unor sarcini specifice. Dupa functionalitatea generala pe care o ndeplinesc aplicatiile
cele mai utilizate se mpart n:
Editoare de text: unul dintre uzurile calculatorului este la crearea de rapoarte,
scrisori, documente de prezentare, CV-uri, etc. n majoritatea cazurilor este vorba
despre introducerea si corectarea unor texte, aplicarea de formatari si aranjarea n
pagina. Aplicatiile dedicate acestor operatii se numesc editoare de texte. Cel mai
folosit editor de texte este cu siguranta Microsoft Word.
Exista nsa si solutii alternative mai ieftine, precum OpenOffice Writer
(software Open Source vom explica imediat ce nseamna Open Source) sau
solutii care ndeplinesc operatiuni mai simple de editare, precum Notepad sau
Ultraedit. O carte nu poate fi scrisa eficient folosind Ultraedit, dar alte operatii pot fi
ndeplinite mai rapid si eficient - ca de exemplu nlocuirea unor cuvinte n mai multe
documente simultan;
Aplicatii pentru prelucrarea imaginilor: aplicatii precum Adobe Photoshop,
CorelDraw, Macromedia Fireworks sau Freehand sunt folosite pentru a crea
imagini si pentru a le prelucra ulterior sau pentru a edita fotografii;
Aplicatii pentru prezentari: n lumea informatizata de astazi, o prezentare
nu nseamna doar un discurs, ci exista programe specializate pentru a
realiza prezentari de succes, care sa transmita foarte clar mesajul dorit. Mentionam
Microsoft PowerPoint si OpenOffice Impress;
Aplicatii de calcul tabelar: pentru realizarea de bugete sau chiar pentru calcule
mult mai complexe exista programe specializate care pot efectua operatii matematice
dar cunosc si functii mai complexe, precum cele statistice sau financiare. Microsoft
Excel este standardul de facto, dar trebuie mentionate si programe precum Lotus 12-3, etc.;
Aplicatii de baze de date: acestea sunt necesare deoarece stocarea si
interogarea unor cantitati mari de date poate deveni foarte anevoioasa,
pna la imposibila. De aceea exista programe specializate care lucreaza cu bazele
de date, precum Microsoft Access, dBase, MySQL, etc.
Browsere si clientii de e-mail: aceste aplicatii au aparut odata cu dezvoltarea
Internet ului, si permit navigarea pe Internet (browserele) si citirea e-mail-ului (clientii
de email). Toate calculatoarele echipate cu sistemul de operare Windows au ca
browser Internet Explorer si client de e-mail Outlook Express;
Aplicatii multimedia: computerele sunt folosite att pentru munca dar si pentru
relaxare, de aceea o clasa de aplicatii foarte folosite sunt cele care permit ascultarea
de muzica sau vizionarea de filme. Windows Media Player este o aplicatie care
permite aceste operatiuni si care este instalata automat n Windows.
Alte aplicatii: nu se poate realiza o clasificare exhaustiva a tipurilor de aplicatii
pentru calculator, si nici nu ne propunem asta. De aceea trebuie sa mentionam ca
exista nenumarate alte tipuri de aplicatii, iar pentru fiecare tip de aplicatie exista
nenumarate solutii produse de diferite firme, fiecare cu avantajele si dezavantajele
sale.
2.4 Mediul Desktop

Am vorbit anterior despre tipurile de interfata utilizator si am aratat ca
cel mai prietenos tip este interfata grafica (GUI Graphical User
Interface). Deoarece sistemele de operare din familia Windows sunt
cele mai raspndite n cazul PC-urilor, cu o cota de piata de peste 90%,
vom prezenta n continuare mediul de lucru din sistemul de operare
Windows XP cea mai recenta varianta din familia Windows.
Dupa ce calculatorul a pornit, utilizatorul are n fata un ecran albastru
sau cu o anumita imagine, pe care exista anumite pictograme (icons) si
cteva alte elemente: bara sistemului si cursorul mouse-ului. Acest
mediu de lucru prezentat utilizatorului se numete DESKTOP.
Componente
mediul
Desktop
Figura 26 Desktop de Windows XP

Analiznd imaginea de mai sus, distingem elementele caracteristice ale
desktop-ului:
O imagine de fundal (wallpaper) care nu influenteaza cu nimic operarea

calculatorului, ci doar are rolul de a personaliza spatiul de lucru;
Bara de sistem (Taskbar) pe care o vom denumi n continuare folosind
numele sau din engleza, este cea care contine butonul START, tava
sistemului
(system tray) si care afiseaza pictograme pentru fiecare aplicatie deschisa,
pentru a uura comutarea dintr-o fereastra n alta.
Butonul de start: acceseaza meniul sistemului de operare (Start Menu);
System Tray: este o zona dedicata aplicatiilor care ruleaza n fundal dar si
ceasului calculatorului;
Pictogramele (icons): sunt zone care permit accesul la diferite aplicatii.
Pozitionnd mouse-ul asupra lor si apasnd de doua ori succesiv butonul din
stnga al acestuia (asa numitul dublu-click), utilizatorul deschide o fereastra
(window) n care ruleaza o anumita aplicatie;
31
2.4.1 Pictogramele standard

Icons =
pictograme
Pictogram
e standard
Imediat dupa instalarea sistemului de operare Microsoft Windows XP desktop-ul este

complet gol, afind doar o imagine de fundal cu o pajite si o singura pictograma:
Recycle Bin. Exista nsa un set de pictograme standard ce pot fi afisate pe Desktop,
si care sunt prezente n majoritatea covrsitoare a cazurilor. Este vorba despre
pictogramele prezente n imaginea ataata anterior (Desktop de Windows XP):
My Documents (Documente Personale): ofera accesul la o zona personala n

care utilizatorul si poate stoca documentele de toate tipurile (mai multe detalii
despre organizarea fisierelor n Unitatea de nvatare 3);
My Computer : este o pictograma care ofera acces la mai multe aplicatii, n

principal la functiile de management al fiierelor (Unitatea de nvatare 3) si la
cele de management al sistemului de operare;
My Network Places (legaturi n retea): ofera acces la functiile de management

al fiierelor aflate n retea;
Recycle Bin (coul de gunoi): ofera accesul la zona de stocare n care sunt
depozitate temporar fisierele sterse;
Internet Explorer : pictograma de lansare a aplicatiei tip browser oferite gratuit

de Microsoft. (informatii despre tipuri de aplicatii sunt disponibile n sectiunea
2.3)
2.4.2 Utilizarea mouse-ului

Modul de lucru n mediul desktop se bazeaza foarte mult pe utilizarea
mouse-ului. Pentru a accesa functiile sistemului de operare sau
aplicatiile se pozitioneaza cursorul mouse-ului deasupra pictogramei
dorite si se efectueaza dublu-click. Daca n loc de dublu-click se
efectueaza doar un singur click (butonul din stnga este apasat o
singura data), pictograma este selectata (capata un alt fundal).
2.4.2.1 Click stnga, dublu click, click dreapta, Drag and Drop
Atunci cnd pictogramele sunt selectate, ele pot fi manipulate, adica
mutate pe ecran. Pentru a muta o pictograma ntr-o alta pozitie,
utilizatorul trebuie sa apese butonul din stnga al mouse-ului si
tinndu-l apasat sa deplaseze mouse-ul catre o alta zona de pe
desktop. Aceasta tehnica se numete Drag and Drop (apuca si
deplaseaza este o traducere aproximativa).
Pna acum am vorbit numai despre butonul stng al mouse-ului. Dar
mouse-urile au n general 3 butoane, sau, mai nou, doua butoane si o
rotita. Butonul drept al mouse-ului este folosit pentru a lansa meniul
contextual. Acesta contine pentru fiecare element vizual opiunile ce
pot fi accesate. Asta nseamna ca rezultatul este diferit n functie de
zona unde este executat click-ul dreapta. Apasarea butonului din
dreapta a mouse-ului poarta denumirea de click dreapta.
32
Meniul
contextual
se obtine
Figura 27 Pictogramele selectate si schimba culoarea de fundal
prin click
dreapta.
Meniul
contextual
difera n
functie de
locul
executari
click-ului
Figura 28 Meniul contextual difera n functie de zona unde a fost executat

click-ul dreapta
Sa recapitulam ce functionalitati ale mouse-ului am analizat pna acum: prin

pozitionarea asupra unei pictograme sau zone din desktop si apasarea o
singura data a butonului stnga se executa a a numitul click stnga. Acesta
poate fi folosit pentru a selecta o pictograma
(icon) sau pentru a accesa meniurile (atunci cnd ne deplasam cu mouse-ul n
meniuri, este suficient un singur click pentru a accesa o optiune).
Dublu click cu mouse-ul se executa la fel cu click stnga dar apasnd de doua
ori succesiv (relativ rapid) butonul stnga al mouse-ului. Dublu click-ul este
folosit pentru a accesa pictogramele, pentru a lansa programele (aplic atiile)
asociate acestora.
Click dreapta se executa asemanator cu click stnga, dar apasnd pe butonul
din dreapta al mouse-ului. Click dreapta se folosete pentru a lansa meniul
contextual al obiectelor. Meniul contextual este n o lista de actiuni care pot fi
ntreprinse asupra obiectului selectat.
33
Activitate practica Desktop, Pictograme, Mouse

1) Executati click dreapta succesiv pe pictogramele My Computer, My
Network Places si Internet Explorer. Observati cu atentie meniul
contextual aferent fiecarei pictograme. Care sunt op iunile comune care
se regasesc n toate cele trei meniuri contextuale?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
________________________________________________________
2) Afiati succesiv meniul contextual pentru Internet Explorer si pentru
Recycle Bin. Care sunt opiunile comune n cele doua meniuri
contextuale?
_________________________________________________________
________________________________________________________
3) Selectati pictograma Internet Explorer, executnd click stnga pe
ea. Apoi, folosind tehnica Drag and Drop deplasati-o deasupra
pictogramei Recycle Bin, astfel nct cea din urma sa fie selectata
(devine colorata cu albastru). Eliberati butonul stng al mouse-ului.
Care este rezultatul acestei operatii?
_________________________________________________________
________________________________________________________
4) Accesati butonul Start, apoi optiunea Programs si plasati mouse-ul
deasupra pictogramei MSN Messenger. Prin Drag and Drop deplasati
aceasta pictograma pe Desktop si eliberati butonul stng al mouse-ului.
a) Care este rezultatul acestei operatii pe Desktop?
_________________________________________________________
________________________________________________________
b) Verificati din nou meniul Programs folosind butonul Start. Ce
observati?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
5) Executati n sens invers operatia anterioara: pornind de la
pictorgama MSN Messenger de pe Desktop, deplasati-o prin Drag and
Drop deasupra butonului de Start, apoi pastrnd apasat butonul stng
al mouse-ului accesati optiunea Programs si apoi navigati catre pozitia
initiala a pictogramei n meniu. Eliberati butonul stnga al mouse-ului.
a) Care este rezultatul acestei operatii?
_________________________________________________________
________________________________________________________
b) Care este rezultatul operatiei asupra pictogramei de pe
Desktop?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
34
2.4.2.2 Selectarea cu mouse-ul

O alta operatiune ce poate fi realizata cu ajutorul mouse-ului este
selectarea. Am prezentat anterior efectele click stnga asupra unei
pictograme de pe desktop: aceasta este selectata. Dar daca se dorete
selectarea mai multor pictograme concomitent? Exista mai multe
metode de a selecta cu mouse-ul, si le vom analiza n continuare:
Doar cu mouse-ul: atunci cnd pictogramele care urmeaza a fi selectate sunt

adiacente (amplasate unele lnga celelalte), cel mai usor se poate realiza
selectia executnd click stnga ntr-un spatiu liber din apropiere (punctul A din
figura), pastrnd apasat butonul stng al mouse-ului si deplasnd mouse-ul
pentru a desena un dreptunghi care sa cuprinda pictogramele dorite (pna la
punctul B din figura).
Figura 29 Selectarea doar cu mouse-ul
Cu tasta SHIFT: acelai rezultat se poate obtine relativ mai usor daca
se selecteaza cu mouse-ul prima pictograma si apoi se executa click stnga pe
ultima pictograma ce se dorete a fi selectata, tinndu-se apasata tasta SHIFT.
Aceasta metoda este folositoare n special atunci cnd pictogramele se ntind
dincolo de marginea inferioara a ecranului, si necesita folosirea rotitei mouseului sau a barelor de scroll.
Selectarea
cu tasta
SHIFT
Figura 30 Selectarea cu ajutorul tastei SHIFT
Cu tasta CONTROL: daca se dorete selectarea unor pictograme neadiacente

atunci se executa click stnga pe fiecare pictograma dorita, tinndu-se apasata
tasta CONTROL.
35
Selectarea
cu tasta
CONTROL
Figura 31 Selectarea cu ajutorul tastei CONTROL

Selectarea este n general efectuata pentru a efectua o operatie asupra
pictogramelor respective. Aici intra n rol meniul contextual: dupa
selectare, majoritatea operatiilor disponibile pot fi accesate prin click
dreapta, executat n interiorul zonei selectate (albastre). Atentie!
Daca se executa n afara zonei selectate, selectia este anulata!
2.4.3 Manipularea ferestrelor
Fiecare aplicatie lansata (accesata) se deschide ntr-o fereastra
distincta, pentru a realiza o separare si o organizare a mediului de
lucru. Atunci cnd sunt deschise mai multe ferestre simultan, acestea
se regasesc pe bara de stare (taskbar) si utilizatorul poate baleia de la
una la alta selectndu-le prin click stnga.
Ferestrele
deschise
pot fi
selectate
de pe bara
Figura 32 taskbarul contine pictograme de acces la ferestrele

deschise simultan
O alta modalitate de a baleia ntre aplicatiile ce ruleaza simultan este
folosirea combinatiei de taste ALT-TAB: tinnd apasata tasta ALT se
apasa si tasta TAB, apoi se elibereaza tasta TAB dar pastrndu-se n
continuare apasata tasta ALT. Deasupra ferestrelor deschise apare o
caseta de dialog cu pictograme aferente fiecarei ferestre ce poate fi
selectata. Mentinnd n continuare apasata tasta ALT, se poate alege
prin apasari succesive ale tastei TAB fereastra la care doriti sa
comutati. Cnd este n sfrsit selectata, eliberati ambele taste si
fereastra dorita va fi activata (ridicata deasupra celorlalte).
36
Figura 33 Meniul de comutare ntre ferestre, obtinut cu ALT-TAB
Butoanele
de control
a ferestrei
Aplicatiile sunt deschise n ferestre separate. Fiecare fereastra (window

de aici si numele sistemului de la Microsoft) are n partea superioara
o zona albastra, numita bara de titlu (titlebar). Aceasta zona cuprinde
cutia de control (control box), amplasata la extremitatea stnga a barei, titlul
aplicatiei
si informatii suplimentare despre fereastra respectiva si
butoanele de Minimize, Maximize si Close. Acestea ndeplinesc exact
functiile pe are le sugereaza numele n limba engleza:
Minimize: la apasarea acestuia, fereastra devine inactiva, este minimizata in

bara sistemului (TaskBar), de unde poate fi reactivata prin click stnga cu
mouse-ul sau prin Alt-TAB;
Maximize: este oarecum opusul lui Minimize. La apasarea acestui buton,
fereastra este maximizata: ntinsa pe toata suprafata ecranului;
Restore: cnd fereastra este maximizata, pentru a o readuce la dimensiunile
initiale (de dinaintea maximizarii) butonul Maximize este nlocuit cu Restore;
Close: acest buton nchide fereastra, si odata cu ea, aplicatia respectiva.
Control Box-ul (cutia de comanda) este folosita pentru a accesa meniul
ferestrei, care permite mutarea, redimensionarea, minimizarea,
maximizarea, si nchiderea ferestrei. Practic, n plus fata de butoanele
din dreapta barei de titlu, se pot efectua operatiile de mutare si
redimensionare (Move si Size). Control box-ul poate fi accesat plin
click stnga cu mouse pe pictograma sa (coltul stnga sus al ferestrei)
sau de la tastatura folosind combinatia de taste ALT+Space.
Dupa cum am spus, exista si alte metode de a efectua operatiile
accesibile din meniul Control Box. Pentru nchidere, maximizare,
minimizare exista butoane speciale n extrema dreapta a barei de titlu,
iar pentru mutare si redimensionare (Move si Size) se poate folosi usor
mouse-ul. Daca fereastra nu este maximizata, pozitionarea cursorului
mouse-ului pe una din marginile acesteia va avea ca rezultat
modificarea cursorului mouse-ului pentru redimensionare: cursorul ia
forma a doua sageti orientate vertical daca se va redimensiona
naltimea, orizontal daca se va redimensiona latimea sau oblic daca vor
fi ajustate ambele.
Redimensionarea efectiva se face prin Drag and Drop: click stnga pe
marginea ferestrei si tinnd apasat butonul stng, repozitionati mouseul pentru a da o noua dimensiune ferestrei. n continuare prezentam
cteva imagini care sa ilustreze modificare cursorului pentru
redimensionarea orizontala, verticala, totala.
37
Redimensionarea
ferestrelor
cu ajutorul
mouse-ului
Figura 34 Cursor pentru redimensionare orizontala. Prin deplasarea

mouse-ului spre stnga fereastra este latita, iar spre dreapta ngustata
Mentionam ca este posibil sa apucati fereastra si din partea ei
dreapta. Pentru repozitionarea verticala, operatiile se executa analog,
dar prinznd de marginea superioara sau inferioara a ferestrei.
Redimensionarea pe ambele directii se face executnd click stnga pe
zona speciala din coltul dreapta jos al ferestrei, apoi redimensiond
dreptunghiul ferestrei prin Drag and Drop la conformatia dorita.
Figura 35 Redimensionare pe ambele directii

Mentionam ca redimensionarea pe ambele directii se poate executa
ncepnd din oricare colt al ferestrei de redimensionat, nu numai din
coltul dreapta jos. Se pozitioneaza cursorul ntr-unul din colturile
ferestrei astfel nct sa ia forma oblica de redimensionare si se executa
Drag and Drop.
Repozitionarea ferestrei se efectueaza prin simplu click stnga pe bara
de titlu urmat de Drag and Drop pna la noua pozitie, dorita de
utilizator.
38
2.4.4 Shortcuts (scurtaturi)

n sistemul de operare Windows exista anumite taste sau combinatii de
taste care ndeplinesc functii speciale, aa numitele SHORTCUTS
(scurtaturi). Prezentam n continuare o selectie a acestor shortcut-uri:
F1: activeaza functia HELP (Ajutor), care ofera informatii despre
sistemul de operare, modul de folosire, etc. n general tasta F1
activeaza functia HELP, n majoritatea (daca nu n toate)
Combinatii
aplicatiilor;
F3: activeaza functia de cautare (search); Aplicatia Windows

speciale
Explorer se deschide n modul cautare. Este folositor pentru a regasi
de taste
fiiere dupa anumite criterii (nume, tip, dimensiune, data la care a fost
creat, data la care a fost accesat ultima data, etc.)
ALT + F4: aceasta combinatie de taste este foarte utila, ea

ndeplinind aceeai functionalitate cu apasarea butonului CLOSE al
ferestrei. Daca exista o fereastra activa, la apasarea combinatiei
ALT+F4 aceasta este nchisa. Daca apasarea combinatiei se face
fara aplicatii deschise, atunci se va accesa meniul de nchidere al
calculatorului (ShutDown);
Alt + Space: acceseaza Control Box-ul ferestrei folosind
tastatura. Control Boxul a fost descris n sectiunea 2.4.3
Manipularea Ferestrelor;
Print Screen (Prt Scr codificata adesea): prin apasarea ei, se

realizeaza o poza a ecranului monitorului. Cea ce este afisat pe
desktop n momentul respectiv este capturat si plasat n clipboard
(detalii despre acesta n Unitatea de nvatare 3 ).
Tasta windows (WinKey): amplasata ntre Alt si Control , servete
la accesarea meniului Start al sistemului de operare
(din familia Windows). Are desenata pictograma Windows, steagul
mpartit n patru. De asemenea poate fi folosita n combinatiile
descrise n continuare;
Figura 36 Tasta Windows (Win Key)
WinKey + E (Explore): deschide aplicatia Windows Explorer,

folosita pentru managementul fiierelor. Mai multe detalii n Unitatea
de nvatare 3.
WinKey + F (Find): acelai efect ca si tasta F3: deschide
Windows Explorer n modul cautare.
WinKey + R (Run): acceseaza o fereastra de dialog din care se pot rula
aplicatii. Este folosita n general pentru a deschide linia de comanda (mai
tineti minte sistemele tip linie de comanda? Revedeti-le n Unitatea 2.2!);
WinKey + D (Show Desktop): apasarea succesiva a acestei
combinatii de taste are ca efect aducerea n fata a desktop-ului
(minimizarea ferestrelor active) sau comutarea napoi la aplicatiile
care erau deschise.
Combinatii
speciale
de taste
39
WinKey + M (Minimize All): la o prima vedere rezultatul este

acelasi cu WinKey+D minimizeaza ferestrele active. Diferenta
consta n aceea ca WinKey+D minimizeaza ferestrele active,
memorndu-le, iar la a doua apasare le re-activeaza, pe cnd
WinKey+M minimizeaza toate ferestrele si att.
WinKey + Break/Pause: aceasta combinatie activeaza

fereastra de System Properties (proprietati ale sistemului).
Acelasi rezultat se poate obtine si executnd click dreapta pe
pictograma My Computer de pe desktop si alegnd optiunea
Properties din meniul
contextual.
Fereastra
System
Properties
contine
o descriere sumara a calculatorului;
sistemul de operare instalat, versiunea, datele de nregistrare /
licentiere si caracteristicile componentelor fizice ale PC-ului:
tipul si viteza procesorului si memoria RAM instalata (despre
procesor si memoria RAM puteti regasi informatii n Unitatea de
nvatare 1, sectiunea 1.4).
Control-A (Select All): este o combinatie standard care
functioneaza att n Windows Explorer sau pe Desktop ct si n
majoritatea aplicatiilor. Rezultatul este selectarea tuturor
obiectelor disponibile.
Figura 37 Fereastra System Properties
40
Control + Shift + ESC: lanseaza aplicatia Task Manager (Managementul

Aplicatiilor). Aceasta este folosita pentru a nchide programele care nu mai
raspund la comenzi si pentru a viziona gradul de folosire a resurselor
calculatorului
Control + Alt + Delete: aceasta combinatie de taste activeaza aplicatia
Windows Security. Aplicatia Windows Security ofera urmatoarele opiuni:
Schimbarea parolei utilizatorului curent;
De-logarea utilizatorului curent (log-off),
Accesarea aplicatiei Task Manager;
Blocarea calculatorului pe contul utilizatorului curent (Lock Computer) n

acest caz numai utilizatorul care este logat sau un administrator poate debloca
PC-ul. Este folosita pentru a nu ntrerupe functionarea calculatorului atunci
cnd utilizatorul trebuie sa se ridice de la birou, permitndu-i sa reia lucrul exact
de unde l-a lasat atunci cnd se ntoarce, n conditii de maxima securitate;
Accesul la meniul de oprire al calculatorului (Shut Down), cu opiunile Shut
Down oprire, Restart oprirea urmata de repornirea sistemului de operare,
Log Off delogarea utilizatorului, dar sistemul ramne pornit si Stand By la
fel cu Lock Computer dar se oprete alimentarea cu curent, pentru a reduce
consumul. Este folosita n special la laptopuri.
Mentionam ca cele prezentate anterior se aplica la sistemul de operare
Windows XP Professional. La Windows HP Home Edition,
functionalitatiile aplicatiei Windows Security sunt preluate n aplicatia
Task Manager, prin existenta unui nou meniu, Security.
Aplicatia
Task
manager
arata
procentele
de folosire
a
resurselor
PC-ului
Figura 38 Aplicatia Task Manager
Meniul
Windows
Security
(CONTROL
+ ALT +
DELETE)
Figura 39 Aplicatia Windows Security
41
Activitate practica: Selectarea n Windows si manipularea ferestrelor

1) Deschideti aplicatia Windows Explorer folosind combinatia dedicata
de taste (WinKey + E). Selectati cu mouse-ul partitia C:. Selectati cu
mouse-ul pictograma Documents and Settings n partea dreapta a
ecranului.
a) Ce tasta trebuie folosita pentru ca, executnd click stnga
pe pictograma Windows, toate pictogramele dintre acestea sa
fie selectate?
b) Ce tasta trebuie folosita pentru ca, executnd click pe
pictograma Windows, doar cele doua sa fie selectate?
2) Executati dublu click pe pictograma Internet Explorer, apoi pe
pictograma My Computer, de pe Desktop. Ati lansat ambele aplicatii.
Folositi mouse-ul pentru a selecta din Taskbar fereastra aplicatiei
Internet Explorer. Aceasta devine activa si este afiata pe ecran.
a) Care sunt numele si funciile celor trei butoane din partea
dreapta sus a ferestrei?
_________________________________________________________
________________________________________________________
b) Ce se ntmpla daca apasati combinatia de taste Alt+TAB?
_________________________________________________________
________________________________________________________
c) Ce se ntmpla daca apasati combinatia de taste
WinKey+D?
_________________________________________________________
________________________________________________________
d) Ce se ntmpla daca apasati din nou combinatia de taste
WinKey+D?
_________________________________________________________
________________________________________________________
e) Ce se ntmpla daca apasati combinatia de taste
WinKey+M? Dar la apasarea aceleiasi combinatii pentru a
doua oara?
_________________________________________________________
________________________________________________________
3) Selectati aplicatia My Computer (Windows Explorer). Apasati
combinatia de taste Alt+F4. Care este rezultatul acestei operatii?
_________________________________________________________
________________________________________________________
4) Apasati combinatia de taste Control+Alt+Delete. Aceasta
acceseaza meniul Windows Security. Cte opiuni are acest meniu si
care sunt ele?
_________________________________________________________
42

1) Clasificati ca adevarate sau false urmatoarele afirmatii: (3 puncte - 1
pt fiecare raspuns corect)
a) Un rol principal al sistemului de operare este sa asigure un
mediu stabil de lucru si sa ofere aplicatiilor informati despre
componentele hardware, astfel nct aplicatiile sa poata
interactiona cu componentele fizice ale PC-ului; Adevrat
b) Sistemul de operare gestioneaza resursele fizice ale
calculatorului (memoria, spatiul de stocare, etc); Fals
c) Sistemul de operare contine o interfata utilizator cu ajutorul
careia utilizatorul interactioneaza cu calculatorul. Adevrat
2) Care sunt cele doua tipuri de interfata utilizator? (2 puncte)
a) Interfaa grafica si interfata de comanda;
b) Interfaa generala (GUI) si interfata client (CLI);
c) Interfaa grafica (GUI) si interfata tip linie de comanda (CLI);
d) Interfaa grafica si interfata pentru aplicatii;
3) Care dintre urmatoarele opiuni contine descrieri corecte ale
diferentelor dintre GUI si CLI? (2 raspunsuri corecte - 4 puncte)
a) Prin intermediul GUI se realizeaza o comunicare bidirectionala pe cnd prin CLI se realizeaza doar o comunicare
uni-directionala (de la utilizator la PC);
b) o interfata tip CLI este mai putin prietenoasa dect o
interfata tip GUI;
c) O interfata tip GUI este mai putin prietenoasa dect una tip
CLI;
d) Interfetele grafice (GUI) sunt de tipul point-and-click pe cnd
interfetele tip linie de comanda (CLI) presupun o oarecare
cunoastere a comenzilor necesare si a sintaxei acestora.
43
1) ABC ul calculatoarelor, Colectia European Computer Driving
License, Editura BIC ALL, 2001, Bucureti
Bucureti
3) Curs Online Concepte de baza ale tehnologiei informatiei, [Marius
44
Organizarea fisierelor
Unitatea de nvare 3
ORGANIZAREA FISIERELOR
Cuprins
3.1 Introducere........................................................................................................ 46
3.2 Organizarea fiierelor........................................................................................ 46
3.3 Cautarea .......................................................................................................... 65
3.4 Editare simpla si imprimare............................................................................... 70
Lucrare de verificare ............................................................................................... 75
Bibliografie ............................................................................................................. 75

Explice semnificatia termenilor precum fiier, director, folder, subfolder,
structura de directoare, radacina;
Organizeze fiierele ntr-o structura de directoare;
Copieze, mute, stearga, redenumeasca fiiere;
Regaseasca fiiere folosind criterii de cautare;
Editeze si imprime fiiere tip text.
45
3.1 Introducere
Dupa cum am amintit n sectiunea 2.2, una din functiile sistemului de
operare este sa asigure managementul fiierelor. Sistemul de operare
este stocat mpreuna cu aplicatiile pe hard-disk. Din acest punct de
vedere, hard-disk-ul poate fi comparat cu o biblioteca, sau un fiet
pentru documente. De fapt aceasta analogie sta si la baza alegerii
numelor din limba engleza a obiectelor care compun sistemul de
organizare si management al fiierelor.
3.2 Organizarea fiierelor

Daca luam ca exemplu un fiet, acesta contine rafturi, sau sertare, fiecare din aceste
sertare continnd dosare. Dosarele pot contine foi
(file) sau alte mape mai mici, care la rndul lor contin foi (file). Folosind acest
exemplu, sa realizam analogia cu organizarea informatiilor n mediul PC-urilor.
3.2.1 Partitiile
Partitiile
functionea
za ca si
Hard Diskuri
separate
n cazul nostru, HDD-ul (Hard Disk-ul) este similar dulapului (fisetului). Sertarele, sau
rafturile dulapului sunt partitiile (drive n limba engleza). O partitie este un container
definit de utilizator la nivelul HDD-ului, prin alocarea unei parti din capacitatea fizica
de stocare a acestuia din urma. Spre exemplu, un HDD de 40 GB poate fi mpartit n
doua partitii egale, de 20GB fiecare sau, altfel, ntr-o partitie de 12GB si una de
28GB, etc. Partitiile sunt folosite pentru a reduce gradul de interferenta
al sistemului de operare, aplicatiilor si fiierelor de date.
Astfel, se obinuieste sa se creeze o partitie speciala pentru sistemul de operare si

aplicatii (programe) si una sau mai multe partitii dedicate documentelor, fie ele tip
text, poze, prezentari, documente secrete, muzica, filme, etc. Prin aceasta
separatie se obtine o mai buna organizare, dar se si asigura ca n eventualitatea
n care sistemul de operare devine inutilizabil si trebuie reinstalat, aceasta operatie
nu va afecta datele salvate pe celelalte partitii.
Atunci cnd sistemul de operare este instalat (reinstalat) se efectueaza o operatie
numita formatare a partitiei pe care acesta o va folosi. Formatarea implica
readucerea elementelor fizice ale HDD-ului la o stare initiala gata de a fi scrise.
Toate informatiile aflate pe o partitie se pierd odata cu formatarea. Uneori formatarea
este folosita ca ultima solutie pentru a scapa de virui. n toate aceste cazuri, se
dorete pastrarea documentelor create de utilizator (poze, muzica, carti, etc.), si
partitionarea rezolva problema. Daca documentele se afla pe o alta partitie dect
cea care este formatata, ele scapa de procesul respectiv.
Folosind opiunile standard ale sistemului de operare Windows XP, se pot crea pna
la 13 partitii pe un Hard Disk. Dintre acestea 3 pot fi primare si restul de 10 - volume
ale unei partitii extinse.
Partitiile sunt notate folosind o litera mare urmata de doua puncte, si backslash
precum n exemplele urmatoare: C:\, D:\, F:\, E:\, etc.
Maxim 13
partitii pe
fiecare
HDD
46
3.2.2 Folderele (Directoare) si sub-foldere (sub-directoare)

Urmatoarea unitate de organizare este folderul (directorul cu accent
pe litera O, nu pe litera E). Numele provine de la analogia cu
organizarea n dosare: n limba engleza, folder nseam na mapa,
dosar. Directoarele sunt folosite pentru a grupa fiierele dupa anumite
caracteristici, spre exemplu dupa categoria de fiiere (poze, filme,
muzica, jocuri, etc.) sau dupa nume (de la A la C, de la C la F, etc.) sau
dupa aria de interes (Client 1, Client 2, etc..).
Folder,
subfolder,
Director,
subdirecto
r
Structura
de fiiere
Adresele
complete
ale
folderelor
Deoarece oricare dintre aceste grupari poate contine si regrupari dupa un al

doilea criteriu, al treilea criteriu, etc., si folderele pot contine alte foldere care
sa structureze si mai bine informatia. Spre exemplu, directorul poze poate
contine sub-directoarele la mare, la munte,
revelion 2005, etc. Chiar si acestea pot fi structurate mai departe, ca de
exemplu, directorul la mare poate contine sub-directoarele prima zi, la
terasa, schi-jet, etc.
Diferenta ntre director si sub-director este doar una de optica. Un
director este subdirector daca este continut ntr-un alt director. Totodata,
alaturi de sub-directoare, orice director poate contine si fiiere sau numai
fiiere.
Aceasta organizare, cu foldere si sub foldere da nastere unei structuri de
fiiere, de tip arborescent, care porneste de la nivelul partitiei si se
rasfira pna la nivel de fiiere. Partitiile sunt notate prin litere, cu litera C
rezervata pentru partitia care contine sistemul de operare. Folderele poarta
nume care sunt atribuite de sistemul de operare, de aplicatii sau de utilizator.
Punctul de pornire al unei structuri de fiiere, datorita caracteristicii de
arborescenta, se numeste radacina (root n limba engleza).
Folderele sunt notate cu numele lor, urmat de backslash. De
asemenea, cu backslash se separa fiecare nivel al structurii de fisiere de nivelul
urmator, precum n exemplul urmator:
LITERA PARTITIE :\ Folder \ Subfolder nivel 1 \ subfolder nivel 2 \ etc. Adresa
completa a unui folder poate fi afisata n bara de adrese a aplicatiei Windows
Explorer. Iata un exemplu de structura arborescenta cu foldere, sub-foldere, si
fiiere, iar adresa completa pornind de la litera partitiei si pna la folderul
curent este afiata att n bara de adrese ct si n bara de titlu a ferestrei de
Explorer. n cazul acesta radacina este partitia F:\.
47
Figura 40 Structura de foldere, subfoldere si fiiere

3.2.3 Fiierele
Fisierele:
unitatea de
baza n
organizare
a
informatiei.
Tipuri de
fiiere,
extensii.
48
Fiierele sunt containerul de informatie de la ultimul nivel. Ele contin direct informatia
dorita. Fiecare fiier reprezinta un spatiu de pe HDD destinat stocarii unor informatii.
Fiierele sunt clasificate dupa tipul lor n fiiere tip text, imagine, audio, video,
prezentare, etc. Fiecare aplicatie
(program) este n fapt un fiier executabil. Fiierele executabile numite n general
aplicatii sau programe se deosebesc de fisierele de date, numite n general fiiere,
prin ceea ce se ntmpla atunci cnd sunt deschise. Deschiderea unui fiier se face
executnd dublu click pe pictograma sau numele sau.
Astfel, aplicatiile se deschid automat, proces numit si lansare sau rulare:
lanseaza aplicatia X sau ruleaza aplicatia X. Folosirea unei aplicatii va genera un
rezultat. Daca utilizatorul doreste salvarea acelui rezultat, acesta va fi un fiier de
date. n schimb, la deschiderea unui fiier de date, acesta necesita sa se ruleze o
aplicatie care sa l poata interpreta. Astfel, pentru a deschide o poza (un fiier
tip imagine), trebuie lansata o aplicatie (fiier executabil) specializat n vizualizarea
imaginilor.
Aplicatiile citesc fiierele de pe HDD, analizeaza continutul si l afiseaza n forma
asteptata de utilizator. Necesitatea existentei unor aplicatii specializate pentru a
deschide fiecare tip de fiier provine de la faptul ca, n fond, fiecare fiier ocupa un
spatiu pe hard disk, iar pe hard disk informatia este stocata n forma binara: multi biti,
1 si 0 niruiti pe hard disk sunt de fapt un fisier. Aplicatiile citesc aceti biti si folosind
niste algoritmi de transformare, afieaza pentru utilizator un continut
inteligibil.
Fiierele au numele format din doua parti: numele propriu zis si extensia.
Acestea sunt despartite prin punct. Extensia arata tipul de fiier si indica sistemului
de operare aplicatia care a creat fiierul si aplicatia care trebuie folosita pentru a l
putea deschide. Pozele nu pot fi deschise cu programe de editare text, caci acestea
nu vor sti sa
interpreteze corect bitii cititi de pe HDD si rezultatul nu va fi cel dorit:

poza nu va fi afiata corect. Totodata, dupa extensie si utilizatorul poate
decide ce fel de document are n fata. Prezentam n continuare un tabel
cu cteva dintre cele mai larg raspndite tipuri de fisiere si extensiile
asociate:
Tip fisiere
Documente text
Imagini si poze
Fiiere video (filme)
Fiiere executabile programe,
aplicatii
Pagini de Internet
Documente Adobe Acrobat
Fiiere de calcul tabelar
Extensii frecvente
.txt, .rtf, .doc
.jpg, , .jpeg, .gif, .bmp, .png
.avi, .mpg, .mpeg, .vmw
.exe, .com, .bat, .pif, .vbs, .scr
.htm, .html., .asp, .php
.pdf
.xls, .csv
3.2.4 Managementul fiierelor
Managementul
fiierelor
se
realizeaza
cu
aplicatia
Windows
Explorer
Cnd vorbim despre managementul fisierelor, de fapt vorbim despre

organizarea n structuri arborescente a cestora, crearea de noi directoare,
copierea, mutarea si stergerea de fiiere sau directoare, redenumirea
acestora, etc. Pentru tot restul acestei sectiuni vom folosi termenul de fiier
chiar daca este vorba si despre foldere, caci operatiile se executa la fel. Atunci
cnd exista diferente, le vom evidentia. Aplicatia de gestiune a sistemului de
fiiere este Windows Explorer, pe scurt Explorer. Acesta poate fi lansat cu
combinatia de taste WinKey+E sau efectund click dreapta pe My
Computer si alegnd optiunea Explore. Tot Explorerul este lansat si atunci
cnd executam dublu click pe My Computer sau pe My Documents.
n mod standard aceasta are fereastra mpartita n trei zone: zona
superioara, a meniurilor si butoanelor de comanda, zona stnga, a structurii
de fiiere si zona dreapta care arata continutul folderului selectat, cu informatii
despre continut.
Navigarea prin structura de fisiere se face cu ajutorul mouse-ului, astfel: daca
se dorete afiarea continutului unui folder se poate selecta folderul n partea
stnga sau se executa dublu click pe numele sau n partea dreapta a ferestrei.
Ambele actiuni au acelasi rezultat: n partea dreapta a ferestrei este afiat
continutul folderului respectiv.
49
Aplicatia
Windows
Explorer:
interfata
grafica
Figura 41 Fereastra aplicatiei Windows Explorer

Sa analizam butoanele de comanda disponible:
Back (napoi): atunci cnd se navigheaza prin structura de
fiiere, prin click pe numele unui folder acesta este selectat, iar
n partea dreapta apare continutul acestuia. Fiecare click este
nregistrat
ca
o
etapa
a
istoriei
de
navigatie.
Atunci cnd se doreste revenirea la o etapa anterioara se poate
apasa butonul Back o data, pentru folderul vizitat anterior, sau de
mai multe ori succesiv, pentru a parcurge n sens invers traseul
urmat pna la folderul curent. Totodata, se poate activa lista de
pasi prin click pe semnul de meniu (sagetuta neagra orientata
spre n jos) pentru a alege direct pasul la care se doreste
revenirea.
Aplicatia
Windows
Explorer:
interfata
grafica
Butoanele
de
navigare
Figura 42 Meniul Back din Windows Explorer
50
Forward (nainte): realizeaza exact functionalitatea opusa fata de Back:

dupa ce s-a folosit butonul Back, cu Forward se poate naviga catre
adresa DE LA CARE S-A REVENIT
Up (Un nivel mai sus): folosind conceptele structurilor
arborescente, fiecare folder care are un subfolder se numeste
folder parinte (parent folder). Navigarea dintr-un folder catre
folderul parinte, altfel spus, imediat superior ca ierarhie, se face
folosind acest buton.
Search (cautare): actionarea acestui buton activeaza n partea
stnga modul de cautare, asupra caruia vom reveni mai trziu.
La a doua apasare dezactiveaza acest mod.
Folders : similar cu Search, activeaza si dezactiveaza afiarea
structurii de fiiere n partea stnga a ferestrei. Cu el dezactivat,
Explorerul afieaza n partea stnga asa numitele sarcini
uzuale common tasks disponibile pentru foldere si fiiere.
Views (tip vizualizare): permite afiarea continutului folderelor n
diferite moduri: detaliat, precum n imaginea anterioara, sub
forma de pictograme (icons) , pictograme mari (tiles), n mod previzualizare (thumbnails) sau n mod lista. Modul de previzualizare (thumbnails) este util n cazul folderelor ce contin
poze sau filme ale caror nume nu este sugestiv. Folosind acest
tip de vizualizare, utilizatorul poate vedea la scara redusa
continutul pozei sau a imaginii de nceput a filmului, pentru a-si
face idee despre ce este vorba.
GO: acest buton nsotete bara de adresa si se foloseste n

cazul n care se doreste introducerea manuala a caii (adresei)
unui folder si navigarea direct catre folderul respectiv. n acest
caz se introduce cale manual si se apasa tasta ENTER sau
butonul GO.
Bara de adrese (Adress bar): nu este un buton de comanda ci
un cmp n care se poate introduce text, cum am explicat la
punctul anterior si care afieaza numele folderului curent. Bara
de adrese, ca si bara de titlu a ferestrei pot afisa adresa
completa (full path calea completa) catre folderul curent, la
cererea utilizatorului.
51
Aplicatia
Windows
Explorer:
interfata
grafica
Elemente
componente
Figura 43 Butoanele de comanda ale Windows Explorer,

Bara de Adrese si Common Tasks pentru fiiere si foldere
Ca ncheiere la prezentarea aplicatiei Windows Explorer, dorim sa
prezentam modul de configurare recomandat pentru un grad sporit de
uurinta n utilizare, n conditii de siguranta. Avem n vedere cteva
opiuni ce vor face mai usoara viata utilizatorului. Opiunile se
acceseaza din meniul Tools, optiunea Folder Options. O fereastra de
dialog va fi afiata, la care trebuie selectata eticheta View:
Aplicatia
Windows
Explorer:
Setari
recomandate
Figura 44 Fereastra de dialog Folder Options cu eticheta View

activata
Setarile recomandate sunt bifarea opiunilor de afisare a ntregii adrese
att n bara de adrese ct si n bara de titlu a ferestrei (1), afisarea
52
fiierelor ascunse (2) si de-bifarea opiunii de ascundere a extensiilor

cunoscute (3). Aceasta din urma este importanta pentru ca un truc
folosit de virui pentru a pacali utilizatorii este sa foloseasca mai multe
extensii, si astfel utilizatorul nu ar vedea ca este vorba despre programe
executabile.
Finalizarea modificarii setarilor se face prin apasarea butonului Apply si
apoi Apply to All Folders, care va aplica setarile pentru folderul curent
tuturor folderelor. Acest al doilea pas este necesar deoarece Windows
XP tine minte setari individualizate pentru fiecare folder n parte.
ATENTIE! Nu numai extensia .exe denota programe executabile, ci si
altele, gen .pif sau .scr. Verificati sectiunea anterioara (3.2.3 Fiierele)
pentru o lista mai completa.
3.2.4.1 Crearea de noi foldere sau fiiere
Atunci cnd se ncepe activitatea de organizare a fisierelor pe partitiile
dedicate documentelor, partitiile respective sunt complet goale. ntreaga
structura de fiiere trebuie creata. n primul rnd trebuie create folderele
care vor structura continuturile. Pentru aceasta este suficient ca n
Windows Explorer sa se execute click dreapta ntr-un spatiu liber din
sectiunea dreapta a ferestrei si sa se aleaga optiunea New, si apoi
Folder, precum n imagine.
Managementul
fiierelor:
Crearea de
noi
directoare
ntr-o
structura
de fiiere
Figura 45 Crearea unui nou folder

Urmatorul pas este alegerea unui nume pentru folderul respectiv prin
tastarea acestuia si acceptarea prin apasarea tastei ENTER. Aceasta
operatie poate fi realizata n nca doua moduri: prin alegerea opiunii
New din Meniul File, urmata de optiunea Folder sau prin activarea
sarcinii Make new folder din partea stnga a ferestrei. Aceste doua
alternative sunt ilustrate n continuare.
53
Crearea de noi fiiere urmeaza acelai scenariu dar se alege tipul de

fiier din lista disponibila n meniul contextual. n general pentru
crearea de noi fiiere recomandam deschiderea aplicatiei potrivite si
creare cu ajutorul acesteia a noului fisier, urmata de salvarea n folderul
potrivit. Adesea meniul contextual nu contine toate tipurile de fisiere
care s-ar putea crea la un moment dat.
Figura 46 Alternative de creare a unui nou folder

3.2.4.2 Redenumirea
Daca la un moment dat se constata ca numele unui folder nu mai este
concludent pentru continutul sau, sau contine o greseala de ortografie,
sau utilizatorul a schimbat conventiile de notare, sau pentru orice motiv
dorete sa dea un alt nume unui folder sau fisier, este suficient sa faca
click dreapta pe folderul sau fiierul respectiv si sa aleaga optiunea
Rename din meniul contextual. O alta optiune este sa se selecteze
folderul sau fiierul respectiv (informatii despre selectare n sectiunea
2.4.2.2 Selectarea cu mouse-ul) si sa aleaga optiunea Rename this
folder / Rename this file din zona de sarcini uzuale.
54
Managementul
fiierelor:
Redenumi
rea
directoare
lor ntr-o
structura
de fiiere
Figura 47 Modalitati de redenumire a folderelor si fiierelor
3.2.4.3 Stergerea
Atunci cnd se constata ca un anumit folder nu mai este folositor, sau
ca anumite fiiere ocupa spatiul pe hard disk degeaba, se poate
proceda la stergerea acestora. Stergerea se efectueaza selectnd
obiectele de sters, si alegnd optiunea Delete (Stergere) din meniul
contextual (obtinut prin click dreapta pe elementele selectate). De
asemenea, se poate alege optiunea Delete selected items (stergere
obiecte selectate) din panoul de sarcini uzuale sau se poate apasa
tasta DELETE.
La alegerea acestei opiuni, sistemul de operare deschide o fereastra
de dialog care ntreaba daca utilizatorul este sigur ca vrea sa trimita
fiierele n Recycle Bin. Pentru a realiza stergerea, trebuie aleasa
optiunea YES.
55
Managementul
fiierelor:
Stergerea
directoarelor ntr-o
structura
de fiiere
Figura 48 Modalitati de stergere a folderelor sau fiierelor si

fereastra de confirmare a stergerii
Trebuie facuta o mentiune: executnd operatia n modul descris
anterior, obiectele sterse nu dispar de tot de pe calculator, ci sunt
mutate n Recycle Bin (coul de gunoi). Acesta este o zona temporara de
stocare care este folosita pentru a se asigura ca utilizatorii nu sterg
fiiere din greeala. Astfel, dupa ce fiierele sunt sterse, daca se
deschide Recycle Bin-ul, prin dublu click pe pictograma speciala de pe
Desktop, aici vor fi regasite toate fiierele sau foldere sterse . Totodata,
sunt pastrate informatii despre adresa de la care a fost sters fiecare
obiect si data stergerii. Opiunile disponibile se refera att la ntreg
continutul Recycle Bin ct si la elemente individuale, selectate de
utilizator: stergerea definitiva sau restaurarea (Restore): readucerea
fiierului la adresa de unde a fost sters.
56
Managementul
Figura 49 Contiutul cosului de gunoi Recycle Bin
fiierelor:
Aplicatia
Recycle
Bin
Pentru utilizatorii ncepatori se recomanda folosirea acestui mod de a sterge

fiierele, pentru a se asigura ca nu se pierd din greseala informatii
esentiale. Pentru utilizatorii avansati, exista o metoda de a ocoli pasul golirii
Recycle Bin-ului. Atunci cnd se realizeaza operatia de stergere, trebuie
tinuta apasata tasta SHIFT. n acest mod, stergerea este definitiva,
fiierele nemaiputnd fi recuperate n caz de greeala. Fereastra de dialog care
se deschide n cazul folosirii tastei SHIFT avertizeaza asupra acestui fapt.
Figura 50 Fereastra de dialog pentru stergerea definitiva

Se observa ca nu mai este vorba despre trimiterea la Recycle Bin a fiierelor
ci despre stergerea lor.
57
Activitate practica Managementul fiierelor (partea 1)

1) Deschideti aplicatia Windows Explorer fie folosind combinatia de
taste WinKey+E fie executnd click dreapta pe pictograma My
Computer si alegnd Explore. Pe partitia de sistem (cel mai adesea
C:) creati un nou folder, acceptnd numele implicit.
Descrieti procedura prin care ati creat noul folder si scrieti numele
implicit al directorului creat.
_________________________________________________________
________________________________________________________
2) Redenumiti folderul proaspat creat n 00-teste. Executati click
dreapta pe folderul respectiv si alegeti optiunea Rename. Tastati
numele dorit (00-teste) si validati cu tasta Enter. Apasati tasta F5.
a) Care este rezultatul acestor operatii?
_________________________________________________________
________________________________________________________
b) Care este functionalitatea tastei F5?
________________________________________________________
_______________________________________________________
3) n directorul 00-teste creati doua sub-directoare (sub-foldere),
denumite Test_1 si Test_2.
a) Accesati folderul test_2 si creati n acesta un nou fisier text:
alegeti din meniul contextual optiunea New, apoi sub-optiunea
Text Document. Alegeti numele text_1.txt.
b) Reveniti n folderul 00-teste: selectati-l n partea stnga a
ecranului sau folositi butonul UP.
c) Stergeti folderul test_2: alegeti din meniul contextual al
acestuia optiunea Delete sau selectati folderul si apasati tasta
Delete. Confirmati trimiterea folderului mpreuna cu continutul
sau n Recycle Bin. Ce s-a ntmplat cu fiierul text_1.txt care
era continut n folder?
__________________________________________________
__________________________________________________
d) Care este n prezent continutul folderului 00-teste?
__________________________________________________
__________________________________________________
e) Accesati aplicatia Recycle Bin: folositi combinatia
WinKey+D pentru a afia Desktop-ul si executati dublu-click pe
pictograma Recycle Bin. Ce contine aceasta aplicatie? Exista
fiierul text_1.txt n Recycle Bin?
__________________________________________________
_________________________________________________
f) Executati click dreapta pe folderul test_2 si alegeti
restaurarea sa (optiunea Restore). Re-activati aplicatia
Windows Explorer care contine folderul 00-teste. Care este
continutul folderului 00-teste?
__________________________________________________
_________________________________________________
g) Puteti re-gasi fiierul text_1.txt n sub-folderul test_2 din
folderul 00-teste?
__________________________________________________
_________________________________________________
58
3.2.4.4 Copierea si mutarea

Managementul
fiierelor:
Pasii
copierii /
mutarii
Managementul
fiierelor:
Fiierele si folderele pot fi copiate la alte adrese (cai - paths) sau mutate cu
totul la respectivele adrese. Procesele sunt similare, cu o singura diferenta:
atunci cnd se efectueaza mutarea, obiectele originale dispar, pe cnd la
copiere se pastreaza. Cu alte cuvine, daca se copiaza continutul folderului A
n folderul B, ambele foldere vor contine fiierele din folderul A, iar daca
se realizeaza mutarea continutului folderului A n folderul B, folderul A va
ramne gol.
Procesul de copiere/mutare presupune urmatoarele etape:
o Selectarea obiectelor ce vor fi copiate / mutate; o
Transmiterea comenzii de copiere sau mutare; o
Navigarea catre folderul destinatie;
o Realizarea efectiva a copierii sau mutarii.
Sa analizam pe rnd aceste etape: selectarea se efectueaza aa cum a detaliat
deja (cu mouse-ul si eventual cu ajutorul tastaturii). Comanda pentru copiere
este transmisa prin apasarea combinatiei de taste CONTROL+C sau
alegerea opiunii Copy din meniul contextual sau prin alegerea opiunii Copy
the selected items din panoul de sarcini uzuale.
Transmiterea comenzii de mutare se realizeaza prin apasarea
combinatiei de taste CONTROL-X, alegerea opiunii Cut din meniul contextual
sau a opiunii Move the selected items din panoul de sarcini uzuale.
Rezultatul transmiterii acestor comenzi este plasarea n clipboard a obiectelor
selectate. Clipboard-ul este o zona temporara de stocare dedicata special
operatiilor de copiere sau mutare. Este disponibila nu numai pentru sistemul de
operare ci si n cadrul tuturor aplicatiilor. Orice obiect ce poate fi selectat (fiier,
folder, text n cadrul unui document, zona dintr-o poza, etc.) poate fi plasat n
clipboard, pentru a fi copiat sau mutat la alta adresa.
Copierea
si mutarea
efective
Figura 51 Transmiterea comenzilor de copiere sau mutare
59
Dupa plasarea n clipboard a obiectelor selectate se navigheaza catre

folderul destinatie adresa la care vor fi copiate sau mutate obiectele
respective. Odata ajunsi la destinatie, se executa click dreapta ntr-o
zona libera si se alege optiunea Paste din meniul contextual sau se
apasa combinatia de taste CONTROL+V . n limba romna Paste a
fost tradus alipire. Abia acum operatia este completa.
Figura 52 Finalizarea operatiei de copiere / mutare alipirea

Trebuie facute cteva mentiuni: la mutare, atunci cnd se realizeaza
amplasarea n clipboard, conturul obiectelor selectate devine semitransparent pentru a denota mutarea si nu copierea.
Figura 53 Diferenta vizibila ntre copiere si mutare
60
O alta mentiune ce trebuie facuta este aceea ca, daca n folderul

destinatie exista deja obiecte care au acelai nume cu obiectele care
sunt copiate / mutate sistemul de operare va ntreba utilizatorul daca se
dorete suprascrierea (nlocuirea) celor vechi cu cele noi. Daca nu
este vorba despre exact aceleasi fiiere sau despre variante mai noi ale
acelorasi fisiere, este recomandat sa se renunte la copiere / mutare si
sa se redenumeasca fiierele problema pentru a elimina confuzia.
Managementul
fiierelor:
Suprascrierea
fiierelor
Figura 54 Confirmarea nlocuirii fisierelor cu nume identice
n cazul n care se realizeaza copierea / mutarea unui numar mare de
fiiere care vor avea nume ce se suprapun, exista optiunea de a
raspunde cu DA la toate ntrebarile de suprascriere. Efectuati cu grija
suprascrierea fiierelor caci este o operatie ireversibila fiierele
pierdute nu mai pot fi recuperate!!!
Toate comenzile legate de copiere, mutare, stergere, redenumire pot fi
executate si cu ajutorul meniului EDIT al aplicatiei Windows Explorer.
Managementul
fiierelor
cu autorul
meniurilor
Windows
explorer
Anularea
ultimei
comenzi
Figura 55 Opiunile din meniul EDI T al Windows Explorer
61
Dupa cum se vede n imagine, meniul Edit mai ofera o optiune foarte
utila: anularea ultimei operatiuni executate. Astfel, daca se constata ca
numele ales la redenumire nu este bun, daca se constat trimiterea
eronata la Recycle Bin (atentie, NU stergerea definitiva) a unor obiecte,
copierea sau mutarea este defectuos realizata, se poate alege optiunea
UNDO (anulare) din meniul Edit al Windows Explorer, sau se poate
apasa combinatia de taste CONTROL+Z.
Aici mai putem include si o metoda avansata de selectare: daca se
dorete selectarea ntregului continut al unui folder mai putin cteva
fiiere, se pot selecta acestea din urma si apoi se alege Invert
selection (inversarea selectiei) din meniul Edit. Rezultatul va fi
selectarea tuturor obiectelor mai putin cele selectate initial.
Figura 56 Efectele opiunii INVERT SELECTION

3.2.5 Partajarea
Partajarea folderelor sau a fisierelor are ca scop punerea la dispozitia colaboratorilor

a unor resurse personale. Partajarea poate avea ca finalitate accesarea unui
anumit folder de pe acelai calculator, de catre alti utilizatori sau accesarea resurselor
partajate din retea. Oricare ar fi scopul, modalitatea de realizare este aceeasi: se
alege folderul ce urmeaza a fi partajat si se alege optiunea Sharing and Security
din meniul contextual. Totodata se poate alege optiunea Share this folder din zona
de opiuni uzuale.
Managementul
fiierelor:
Partajarea
fiierelor
si
directoarelor
Figura 57 Modalitati de partajare a unui folder
62
Se va deschide o fereastra de dialog precum cea din imaginea

urmatoare, n care se pot stabili proprietatile folderului partajat (shareuit). Aceste proprietati includ numele share-ului, permisiunile de acces
si numarul maxim de accesari simultane.
Managementul
fiierelor:
Partajarea
fiierelor
si
directoarelor
Figura 58 Opiuni legate de partajare

Dupa cum se observa din imagine, utilizatorul trebuie sa bifeze Share
this folder (partajare director), sa aleaga numele sub care va fi
vizualizat de ceilalti utilizatori si poate alege totodata numarul maxim de
conexiuni simultane, care nu poate fi mai mare dect 10. Folderele
partajate se disting prin pictograma diferita, n forma de mna
Figura 59 Pictograma speciala pentru directoarele partajate

Ca observatie, daca opiunile de partajare nu sunt cele din imagine,
trebuie de-bifata optiunea Use simple file sharing din lista de op iuni
prezentata n ncheierea sectiunii 3.2.4 Managementul fisierelor. Este
vorba despre accesarea meniului Tools al Windows Explorer, optiunea
Folder Options, si alegerea etichetei View. Ultima optiune este ce de
partajare simpla, si trebuie de-bifata.
63
Activitate practica Managementul fiierelor (partea 2)

1) Operatiile de copiere si mutare a fiierelor si directoarelor presupun
plasarea temporara a fiierelor copiate / mutate ntr-o zona tampon
dedicata acestor operatiuni. Care este numele acestei zone tampon ?
a) Copy Buffer
b) Clip Buffer
c) CopyBoard
d) ClipBoard
2) Deschideti aplicatia Windows Explorer sau folositi o fereastra gata
existenta. Navigati catre folderul 00-teste creat n prima parte a
acestei activitati practice. Selectati folderul test_1 si alegeti din meniul
contextual aferent optiunea Copy. Apoi executati click dreapta ntr-o
zona libera si alegeti optiunea Paste.
a) Care este rezultatul acestei operatiuni?
Se copiaz folderul test_1 n zona liber
________________________________________________________
b) Care este numele folderului nou creat?
Test_1
c) Repetati operatiunea de alipire (Paste). Care este
rezultatul?
Se copiay din nou acelai folder.
3) Navigati n folderul test_2. Selectati fiierul text_1.txt si alegeti din
meniul contextual optiune de mutare (Cut). Navigati n folderul test_1.
Transmiteti comanda de inserare (Paste) fie folosind meniul
contextual fie meniul Edit al aplicatiei Windows Explorer si optiunea
Paste.
a) Care este rezultatul acestei operatii?
Se mut folderul text_1.txt n folderul test_1
________________________________________________________
b) Navigati napoi n folderul test_2. Puteti gasi aici fiierul
text_1.txt?
Nu
________________________________________________________
4) Selectati cele doua directoare rezultate n urma copierii directorului
test_1. Stergeti-le folosind combinatia de taste SHIFT+Delete.
Confirmati stergerea n fereastra corespunzatoare. Deschideti
aplicatia Recycle Bin.
a) Puteti gasi aici cele doua foldere sterse?
NU
b) Care este diferenta indusa de folosirea tastei SHIFT la
transmiterea comenzii de stergere?
Se terg definitiv.
5) Copiati acum folderul test_1 ca sub-folder al test_2. n cte locuri
va putea fi accesat fiierul text_1.txt ?
n 2, folderele test_2 i subfolderul test_1.
64
3.3 Cautarea
Regasire
a
fiierelor.
Cautarea
cu
Windows
Explorer.
Regasire
a
fiierelor.
Cautarea
cu
Windows
Explorer.
Capacitate de stocare a hard disk-urilor moderne este una imensa din

comparativ cu cea de acum 5-10 ani
si totodata comparativ cu
dimensiunile standard ale fiierelor. n conditiile n care un document de tip text,
care contine foarte multe imagini ajutatoare precum cursul de fata ocupa
aproximativ 20 MB pentru 60 pagini si hard disk-urile au capacitati de stocare
ncepnd cu 20 GB, devine evident faptul ca se pot stoca un numar imens de
fiiere la un moment dat.
n cazul lipsei unui sistem de organizare , denumire si numerotare bine pus la
punct devine aproape imposibila regasirea unor fiiere pierdute. Mai mult,
atunci cnd un utilizator lucreaza la un PC nou, al altui utilizator, va
aparea situatia lipsei de cunoastere a modului de organizare, de unde
apare evidenta necesitatea existentei unor metode de cautare / regasire a
fiierelor.
Sistemul de operare Windows pune la dispozitia utilizatorilor o unealta de
cautare relativ performanta, si care ale carei performante pot fi dramatic
mbunatatite optnd pentru indexare. Unealta de cautare este de fapt
aplicatia Windows Explorer deschis n mod cautare. Aceasta se poate
obtine fie apasnd combinatia de taste WinKey+F, fie alegnd Search
(cautare) din meniul Start, fie deschiznd Windows Explorer n mod normal
(WinKey+E) si apasnd butonul Search.
Dupa cum se vede n imaginea atasata exista cteva tipuri de cautare
predefinite, dar este n general recomandabil sa se foloseasca o cautare
dupa criterii personalizate. De aceea sugeram folosirea op iunii
All files and folders.
65
Figura 60 Modalitati de activare a functiei de cautare

Odata aleasa optiunea All files and folders, fereastra de cautare si
schimba aparitia, pentru a permite utilizatorului sa defineasca criterii
proprii de cautare. Acestea includ numele exact sau o parte din numele
fiierului, adresele la care sa fie cautat, data la care a fost accesat
ultima data, dimensiunea fiierului, tipul de fiier, cuvinte sau fraze din
continutul fiierului, si cteva opiuni avansate de cautare.
Regasirea
fiierelor.
Cautarea
cu
Windows
Explorer.
Figura 61 Opiunile Windows Explorer disponibile n modul cautare

Numele exact sau o parte din numele fiierului este cel mai important
criteriu. Aici se pot face anumite variatiuni. Daca se cunoaste
(banuieste) numai o parte din numele fisierului, se foloseste doar
aceasta combinatie ca string de cautare. Spre exemplu, daca se doresc
documentele contabile, probabil se va ncerca o cautare a fiierelor sau
folderelor care contin n nume secventa contabilitate sau conta. Cu
ct criteriul de cautare este mai lung, mai precis, cu att se vor gasi
66
Regasire
a
fiierelor.
Folosirea
caractere
- lor
speciale
pentru
rezultate mai exacte. Dezavantajul apare odata cu existenta unui sistem de

numire bazat pe prescurtari. Sa exemplificam:
Se dorete cautarea fiierelor sau folderelor legate de contabilitate, si se alege
drept criteriu de cautare contabilitate. Daca exista foldere cu nume de genul
contabilitate 2002 acestea vor fi identificate. Daca nsa numele sunt de tipul
Info Contab 2004, atunci criteriul de cautare
contabilitate nu va oferi nici un rezultat.
n schimb, daca se folosete criteriul de cautare conta se vor identifica
si folderele sau fiierele denumite n genul contabilitate
2002. Dezavantajul va fi ca rezultatele vor contine si foldere sau fisiere cu
nume de genul Date contact.
Alte variatii disponibile pe tema cautarii dupa numele fiierelor sunt oferite n
cazul n care se cunoaste cu exactitate structura numelui de fiier si se dorete
scurtarea timpului de cautare. De exemplu daca se doresc doar fiierele al
caror nume ncepe cu sirul de caractere curs. Criteriul de cautare folosit va
fi curs*. Adaugarea caracterului STELUTA / STAR / * semnifica partea
necunoscuta este AICI. Rezultate posibile returnate de acest criteriu de
cautare: curs,
cursiv, cursuri informatica pentru ncepatori.
Daca se pozitioneaza caracterul * la nceputul stringului de cautare, ca n
exemplul *curs, rezultatele vor fi de genul curs, al doilea curs,
bvndn_curs. Ca ultima varianta, se poate folosi caracterul * n mijlocul
stringului de cautare: c*rs. Rezultatele vor fi de tip curs, cars,
concurs.
O ntrebuintare asemanatoare o are si semnul ntrebarii ?, cu diferenta ca
acolo unde se foloseste semnul ntrebarii, acesta tine locul unui singur
caracter, pe cnd * tine locul orictor caractere. Cautarea dupa criteriul curs?
va returna numai fisiere cu nume care ncepe cu sirul de caractere curs care
este urmat de un singur alt caracter: curs1,
cursN, cursa. Pentru doua caractere necunoscute si numai doua se
folosesc doi de semnul ntrebarii, pentru trei - trei de semnul ntrebarii, etc.
O ultima mentiune de adaugat la acest criteriu de cautare (Numele sau o parte
din numele fiierului) este ca regasirea fiierelor de un anumit tip, care au o
anumita extensie deci se poate realiza foarte uor folosind un criteriu de cautare
care sa contina punctul ce desparte numele fiierului de extensie. Spre
exemplu criteriul de cautare .exe returneaza toate fiierele executabile,
iar .jpg toate pozele format JPEG.
Trecem la alegerea adresei unde se va efectua cautarea. Op iunile disponibile
sunt: continutul folderului My Documents, toate partitiile, numai anumite
partitii, foldere partajate din retea, sau anumite foldere de pe calculator.
67
Figura 62 Opiunile de cautare dupa adresa fiierelor

Exista nca trei criterii opiuni de cautare: dupa data ultimei accesari,
dupa dimensiunea fiierelor si cteva opiuni avansate, precum
cautarea fiierelor ascunse sau cautarea si in sub directoarele unui
director. Consideram ca aceste opiuni sunt suficient de clar ilustrate n
imaginea urmatoare.
Regasirea
fiierelor.
Opiuni
avansate
de cautare
Figura 63 Alte opiuni de cautare
68
Activitate practica - Cautarea

n aceasta activitate veti crea pe Desktop un shortcut care va lansa
aplicatia Task Manager.
1) Executati click dreapta pe Desktop si alegeti optiunea New, suboptiunea Shortcut. Primul pas este introducerea caii catre aplicatia
care va fi lansata. Deoarece nu cunoasteti cale catre aplicatia Task
Manager, va trebui sa o cautati.
2) Deschideti Windows Explorer n mod cautare, folosind combinatia de
taste WinKey+F. n partea stnga a aplicatiei, observati un meniu
special pentru cautare. Listati opiunile acestui meniu:
1. Pictures, music and video
2. Documents ( word processing, spreadsheets, etc. )
3. All files and folders
4. Printers, computers or people
5. Information in Help and support center
6. You may also want to :
search the internet
change the preferences
3) Alegeti optiunea All files and fodlers. Deoarece nu cunoasteti exact
numele aplicatiei, veti folosi drept criteriu de cautare doar o parte a
numelui, si cele mai mari sanse de reuita sunt folosind criteriul task.
Introduceti n cmpul corespunzator criteriul task. Care este numele
cmpului n care ati tastat task?
All or part of the file name
4) Este cunoscut ca programele instalate ct si aplicatiile de sistem
(dintre care Task Manager face parte) sunt localizate pe partitia care
contine si sistemul de operare. Cum puteti folosi aceasta informatie
pentru a grabi procesul de regasire al fiierului?
Look in C:
5) Ca ultim pas trebuie sa va asigurati ca n cautare sunt incluse si
fiierele ascunse si folderele de sistem (caci Task manager este o
aplicatie de sistem). Pentru aceasta trebuie aleasa optiunea More
Advanced options. Care sunt opiunile care considerat i ca trebuie sa
fie bifate pentru a va asigura sanse maxime de regasire a fiierului?
Search system folders
Search hidden files and folders
6) Dupa ce v-ati asigurat ca toate cmpurile sunt completate dupa cum
doriti, apasati butonul Search. Ateptati ca procesul de cautare sa ia
sfrsit. Exista un numr de rezultate care variaza de la calculator la
calculator. Pentru a uura cautarea printre rezultate, sortati rezultatele
dupa tipul fiierelor, facnd click pe capul de coloana Type. Primele
sunt afiate folderele apoi aplicatiile. Din lista de aplicatii, care
considerati ca este numele pentru Task Manager?
7) Executati click dreapta pe aplicatia taskmgr.exe. Alegeti optiunea
Open Containing Folder. n fereastra de Windows Explorer care a fost
deschisa, aplicatia taskmgr.exe este selectata. Care este numele
directorului n care aceasta se gasete? (Numele din bara de adrese)
_________________________________________________________
________________________________________________________
8) Pentru a putea sti calea completa catre fiier trebuie sa o afiati n
bara de adrese. Accesati meniul Tools, optiunea Folder Options.
69
Alegeti n fereastra deschisa eticheta View. Bifati optiunea Display full

path in adress bar. Apasati OK. Cum s-a schimbat adresa afiata n
bara de adrese?
_________________________________________________________
________________________________________________________
9) Selectati adresa din cmpul de adrese si copiati-o. Retineti-o.
Reveniti n fereastra Create Shortcut. n cmpul Location of item,
inserati calea copiata (Paste). Ce credeti ca se va ntmpla daca
apasati butonul Next si completati procesul?
_________________________________________________________
________________________________________________________
10) Completati calea catre folder cu numele aplicatiei, separate prin
backslash. Astfel, calea va trebui sa fie
C:\Windows\system32\taskmgr.exe
Apasati butonul Next. Alegeti un nume relevant pentru shortcut (Task
Manager spre exemplu). Apasati butonul Finish. Care este rezultatul?
_________________________________________________________
________________________________________________________
3.4 Editarea simpla si imprimarea

3.4.1 Editarea
Editarea
textelor:
Notepad
WordPad
70
Sistemul de operare Windows XP ofera utilizatorilor unelte simple pentru

realizarea majoritatii operatiunilor de zi cu zi. Pentru editarea de texte una dintre
cele mai raspndite activitati legate de lucrul cu calculatorul fie ca este vorba
despre compunerea unui referat, a unei lucrari de diploma, scrierea unui curs
despre utilizarea PC-ului, compunerea unei scrisori, a unui memoriu, etc., se ofera
Notepad si WordPad.
Aplicatia Notepad este foarte una simpla si permite n general editarea fiierelor
tip .txt. Acestea sunt fiiere ce contin text, fara formatari. Sunt utile pentru a crea sau
citi scurte note, fiiere informative, etc.
Aplicatia WordPad este o varianta mult simplificata a celui mai popular editor de
texte Microsoft Word. Aceasta permite crearea si citirea de fiiere .txt sau .rtf.
Formatul RTF Rich Text Formatting este o extensie a fiierelor txt caracterizata
prin posibilitatea de a aplica o gama restrnsa de formatari (bold, italics, underline,
colorarea fontului si alegerea fontului, formatari la nivel de paragraf si liste nenumerotate).
Acest format este adesea preferat pentru transmiterea prin e-mail deoarece
fisierele sunt mult mai reduse ca dimensiune si deoarece nu poate contine virui.
Aplicatia WordPad poate fi totodata folosita pentru a vizualiza documentele create cu
Microsoft Word (extensie .doc) dar fara a putea salva n acest format.
Astfel, orice fiier de tip text poate fi selectat si alegndu-se optiunea Edit din meniul
contextual, va fi deschis cu Notepad. Pentru a deschide fiiere cu WordPad, se
recomanda alegerea sub-meniului Open With din meniul contextual si alegerea
WordPad din lista de opiuni.
Figura 64 Deschiderea cu WordPad a fiierelor tip text

3.4.2
Imprimarea
Pentru a putea imprima trebuie ca PC-ul sa fie conectat la o imprimanta.

Imprimanta poate fi una de retea sau una locala, conectata direct. Primul pas
este conectarea fizica a imprimantei la PC, conform manualului de instructiuni
al imprimantei si instalarea driverelor de pe CD-ul inclus.
Odata ce imprimanta este conectata fizic la PC, trebuie instalata. Din punctul
de vedere al sistemului de operare. Pentru a instala o imprimanta, se
acceseaza urmatoarea secventa de aplicatii: Start, Settings, Printers and
Faxes.
Adaugare
a
imprimantelor la
sistemul
de operare
Figura 65 Accesarea aplicatiei de instalare a unei noi imprimante
Aplicatia care se deschide seamana ca interfata grafica cu Windows Explorer,

deci nu trebuie sa ridice probleme n utilizare. Se executa click dreapta ntr-o
zona libera si se alege Add Printer sau se alege sarcina Add a printer
Adaugare imprimanta.
Alegerea acestei opiuni va declansa un Wizard Asistent electronic ale carui
instructiuni trebuie urmate pas cu pas. Acestea se refera la alegerea tipului de
imprimanta (atasata la PC sau de retea), cautarea imprimantei n retea si
stabilirea ei ca imprimanta standard (Default Printer la care vor fi trimise toate
documentele.
71
Figura 66 Adaugarea unei imprimante
Imprimare
a propriuzisa
Odata instalata cel putin o imprimanta, imprimarea se realizeaza cel mai rapid prin
click dreapta pe fisierul de imprimat si alegerea opiunii Print
din
meniul
contextual. Aceasta abordare nsa prezinta dezavantajul ca nu se poate
configura sarcina de imprimare. Se imprima tot fiierul la imprimanta standard.
Daca se dorete personalizarea sarcinii de imprimare trebuie deschis documentul cu
o aplicatie potrivita si activat meniul de imprimare, folosind combinatia de taste
CONTROL+P.
Fereastra de dialog deschisa permite stabilirea numarului de copii sau cel mult a
paginilor ce trebuie imprimate (daca se folosete WordPad). Mentionam ca
imprimarea fata-verso depinde de imprimanta si nu de aplicatia folosita. Astfel,
posibilitatea de a imprima fata verso poate fi accesata folosind butonul Preferences.
Meniul de imprimare permite si alegerea imprimantei care va ndeplini sarcina, n
cazul n care exista mai multe imprimante instalate.
Figura 67 Opiunile disponibile la imprimare

72
Activitate practica Aplicatiile Notepad si Wordpad si imprimarea

1) Regasiti folderul 00-teste folosit la activitatile practice legate de
organizarea fiierelor. Navigati catre fiierul text_1.txt care trebuie sa
fie localizat n folderul test_1. n cazul n care ati sters acea structura
de fiiere, creati pe Desktop un nou fisier text (Click dreapta, New, Text
Document, denumiti-l text_1.txt). Executati dublu click pe fisierul
text_1.txt pentru a-l accesa. Ce aplicatie este folosita pentru a
deschide acest tip de fisiere?
_________________________________________________________
________________________________________________________
2) Introduceti n acest fiier 2 paragrafe scurte de text. Sugeram sa
folositi ultimele doua paragrafe din aceasta lucrare. Observati ca nu
exista opiuni de formatare a textului (nu exista la vedere butoane
pentru ngrosarea acestuia, subliniere, etc.). Selectati un cuvnt ce va fi
ngroat si apoi accesati meniul Format, optiunea Font. Alegeti din
caseta centrala optiunea Bold. Ce se ntmpla cu cuvntul selectat?
Dar cu restul textului?
_________________________________________________________
________________________________________________________
3) nchideti aplicatia NotePad. Alegeti sa salvati modificarile efectuate
asupra documentului. Veti edita n continuare acelasi fiier, dar cu
aplicatia WordPad. Pentru a lansa aplicatia WordPad, accesati meniul
Run al sistemului de operare: Apasati butonul Start, Apoi alegeti
optiunea Run. Ce combinatie de taste realizeaza aceeai operatie?
_________________________________________________________
________________________________________________________
4) Tastati n caseta Run numele aplicatiei: wordpad.exe. Confirmati
apasnd tasta Enter. Aplicatia WordPad este lansata. Ce diferente
constatati vizual fata de NotePad?
_________________________________________________________
________________________________________________________
5) Deschideti fiierul text_1.txt folosind butonul Open si navigati catre
folderul unde este localizat fiierul. Este textul scris ngroat, aa cum a
fost editat cu Notepad? Repetati operatiile de la punctul 2, pentru a
formata un singur cuvnt cu caractere ngrosate. Ce se ntmpla cu
cuvntul respectiv? Dar cu restul textului? Exista vreo diferenta fata de
Notepad?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
________________________________________________________
6) Apasati butonul Save (n forma de discheta) sau apasati combinatia
de taste Control-S pentru a salva modificarile efectuate. Ce se
ntmpla? Care este deci explicatia pentru care NotePad nu a salvat
formatarile ?
_________________________________________________________
________________________________________________________
73
7) Alegeti optiunea NO (de a nu salva n format text si deci a pierde

formatarile). O fereastra de dialog de deschide si ofera posibilitatea
salvarii cu alt nume, la o alta adresa sau sub un alt format. Pastrati
numele text_1 dar salvati ca Rich Text Format(RTF) n loc de Text
Document.
8) Apasati combinatia de taste CONTROL+P pentru a imprima
documentul RTF. n cazul n care exista deja cel putin o imprimanta
instalata, se va deschide o fereastra de dialog din care alegeti la care
imprimanta sa fie transmis documentul. Alegeti sa se imprime un numar
de 3 copii. Cum se numete cmpul a carui valoare trebuie modificata?
_________________________________________________________
________________________________________________________
Observatii: n cazul n care nu exista nici o imprimanta instalata, sunteti
la calculatorul personale de acasa si aveti o imprimanta, trebuie sa o
instalati. Accesati butonul Start, optiunea Settings, apoi Printers and
Faxes. Apasati butonul Add New Printer. Urmati instructiunile
asistentului electronic.
Daca nu exista imprimanta, acest exercitiu nu poate fi dus la bun sfrsit.
Daca calculatorul pe care lucrati este conectat ntr-o retea, cereti
ajutorul administratorului.
74

1) Folosind pentru sistemele de stocare a datelor analogia cu fi etele
reale, crui element i corespunde o parti ie? (2 puncte)
a) Fiet
b) Sertar sau raft
c) Dosar (mapa)
d) Fila din dosar
2) Folosind pentru sistemele de stocare a datelor analogia cu fisetele
reale, crui element i corespunde un director (folder)? (2 puncte)
a) Fiet
b) Sertar sau raft
c) Dosar (mapa)
d) Fila din dosar
3) Folosind pentru sistemele de stocare a datelor analogia cu fisetele
reale, crui element i corespunde un fiier? (2 puncte)
a) Fiet
b) Sertar sau raft
c) Dosar (mapa)
d) Fila din dosar
4) Asociai corect tipul de fiier cu extensiile, folosind exemplul din
tabel. (3 puncte - 0.5 puncte pentru fiecare rspuns corect)
Extensie
a) txt
b) avi
c) pdf
d) doc
e) xls
f) jpeg
g) html
h) bmp
Asociere Tip fiier

a - ii
i) Film (video)
bi
ii) Text
c viii
iii) text
d - iii
iv) poza (imagine)
e ix
v) poza (imagine)
f iv
vi) pagina Internet
g vi
viii) Adobe Acrobat
hv
ix) calcul tabelar
1) Windows, Colectia European Computer Driving License, Editura BIC

ALL, 2001, Bucureti
Bucureti
3) Curs Online Utilizarea computerului si organizarea fisierelor, [Marius
75
Procesare de text. Aplicatia Microsoft Word
Unitatea de nvare 4
APLICATIA MICROSOFT WORD
Cuprins
4.1 Introducere ........................................................................................................77
4.2 Lucrul cu aplicatia..............................................................................................78
4.3 Personalizarea ferestrei ....................................................................................85
Raspunsuri la testele de autoevaluare ....................................................................91
Lucrare de verificare................................................................................................91
Bibliografie ..............................................................................................................92

Enumere avantajele si dezavantajele folosirii aplicatiilor tip Word Processing,
Demonstreze aptitudini de lucru cu aplicatia MS Word, precum deschiderea,

nchiderea, deschiderea mai multor documente simultan, salvarea si reeditarea documentelor,
Personalizeze fereastra de lucru a aplicatiei MS Word,
Explice semnificatiile termenilor editor de texte, desktop publishing,

document sablon.
76
4.1 Introducere
Aplicatiile
Text
Processing
nlocuiesc
cu succes
maina de
scris.
Editarea de texte este una dintre cele mai raspndite activitati realizate cu
ajutorul calculatorului. Progresul tehnic si tehnologic nregistrat fata de mainile
de scris, fie ele manuale sau electronice este unul imens, creterea productivitatii
fiind una evidenta.
Prin folosirea unui program de editare de texte utilizatorul nu mai trebuie
sa fie stresat de introducerea perfect corecta a textului si se poate concentra
asupra ideilor, continutului. Astfel, daca se constata aparitia unor greeli de
ortografie sau se doreste modificarea aranjarii n pagina a lucrarii respective, nu
mai este nevoie sa se reintroduca ntreg textul. Totodata, daca se dorete
preluarea unei parti de text dintr-un document mai vechi dar cu continut
asemanator, aceasta operatie este banala, si din nou nu mai implica reintroducerea textului respectiv.
Pentru lucrarile de zi cu zi precum ntocmirea de rapoarte, memorii, scrisori,
adrese, lucrari de diploma, cursuri, referate, etc. se folosesc programe tip editor
de texte (text processing applications sau text processors). Acest tip de
aplicatii ofera utilizatorilor posibilitatea introducerii de text, a copierii, mutarii,
formatarii textului, aplicarea de stiluri, aranjarea pe paragrafe, introducerea de
tabele, imagini, ecuatii, verificarea ortografica sau gramaticala, etc.
O alta categorie de aplicatii care au un rol relativ asemanator este categoria
Desktop Publishing. Acestea sunt n general dedicate realizarii paginilor de
ziar, revista, brourilor, etc. Desi teoretic un procesor de texte ar putea fi
folosit pentru a realiza sarcinile unei aplicatii Desktop Publishing, acestea din
urma ofera o productivitate crescuta pentru sarcinile respective.
n continuare, ne vom referi numai la aplicatiile tip editor de texte, si vom
particulariza folosind Microsoft Word. Microsoft Word este de departe cel
mai folosit editor de texte n prezent, datorita popularitatii produselor Microsoft,
n special a sistemului de operare Windows si a platformei Office, din care
Word face parte.
Exista si alte solutii att la platforma Office n ntregime, dar si la
Microsoft Word n special. De mentionat este rivalul antic al Word WordPerfect
si suita de aplicatii OpenOffice oferita gratuit de catre Sun Microsystems. Din
suita OpenOffice fac parte o aplicatie pentru editare de texte, una pentru calcul
tabelar, una de editare imagini si una pentru prezentari.
Indiferent
ce
aplicatie
pentru
editarea
textelor
este
folosita,
functionalitatile sunt n general aceleasi, iar standardul de facto este Microsoft
Word, acesta fiind motivul pentru care am ales exemplificarea editoarelor de
text cu aceasta aplicatie.
Deoarece avantajele folosirii editoarelor de text le-am enumerat
(creterea productivitatii, posibilitati de revenire, aplicare de formatari diferite,
introducere de tabele, etc.), sa ne axam putin asupra dezavantajelor ce pot
aparea n urma folosirii. O prima problema data de complexitatea formatarilor
disponibile este aceea ca este nevoie de aplicatii speciale pentru a putea citi
documentele
respective,
deci implica un oarecare efort din partea
destinatarilor.
77
Avantaje
si deavantaje
ale
procesoa
- relor de
text
Extensii
specifice
MS Word
Aceasta problema este rezolvata prin includerea n sistemul de operare

Windows a aplicatiei WordPad (mai multe detalii n sectiunea 3.4.1).
O alta problema este data de dimensiunea relativ mare a fisierelor. Rata de
compresie pentru documentele Word fara imagini incluse poate atinge 90% - adica
fiierele pot fi comprimate de 10 ori astfel nct sa ocupe doar a zecea parte din ct
ocupa n mod normal. Chiar cu multe imagini incluse, rata de compresie poate fi uor
n jurul a 50%.
Pentru a finaliza, datorita evolutiei foarte rapide a posibilitatilor oferite de
documentele Word, acestea includ si optiunea ca utilizatorii sa i poata crea singuri
comenzi, numite macrocomenzi. Aceasta optiune a
deschis usa viruilor pentru documentele Word. De aceea se recomanda sa
nu deschideti fisiere Word dect de la persoane cunoscute si documente despre
care sunteti absolut sigur ca v-au fost trimise intentionat. Totodata se recomanda
folosirea unui software antivirus care sa fie permanent updatat.
Documentele create cu aplicatia Microsoft Word se disting prin extensia
.doc. Exista si posibilitatea de a crea documente sablon (template). Acestea contin
deja un numar de setari prestabilite, incluznd latimea paginii, dimensiunea si tipul
caracterelor (fontului), stiluri pre-definite, etc. Aceste documente sablon sunt de fapt
seturi de setari pre-definite care pot fi puse la dispozitia utilizatorilor mai putin
avansati, sau care sunt folosite pentru a asigura o standardizare. Spre exemplu,
lucrarile trimise la conferinte trebuie sa fie create folosind sabloanele oferite de
organizatorii conferintei, pentru ca toate lucrarile sa foloseasca aceleasi setari si deci
sa ofere un aspect unitar cartilor de lucrari. Documentele sablon au extensia .dot.
4.2 Lucrul cu aplicatia

Prima operatie ce trebuie realizata este lansarea aplicatiei (rularea
acesteia). Exista mai multe modalitati de realizare a cestei sarcini, dar
cea mai folosita este navigarea prin meniul Start, Programs, Microsoft
Office, Microsoft Word.
Accesarea
MS Word
Figura II/ 1 Deschiderea aplicatiei Word din meniul Start
78
De asemenea, daca utilizatorul deschide (prin dublu click) un fisier cu

extensia .doc sau .dot, sistemul de operare va folosi Word pentru a
deschide fiierul respectiv.
Fereastra MS Word are aceleasi componente generale ca orice
fereastra: bara de titlu, control box-ul, butoanele Minimize, Maximize
(Restore) si Close si scroll bar-urile pentru defilare. n plus fata de
acestea, fereastra aplicatiei contine meniuri specifice si bare de
instrumente specifice.
Prezentam n imaginea urmatoare fereastra standard a aplicatiei MS
Word, cu elementele sale componente marcate n chenare rosii. Pe
parcursul acestei unitati de nvare veti afla cum se poate personaliza
fereastra aplicatiei Word.
MS Word:
interfata
grafica
Figura II/ 2 Fereastra standard a MS Word
79
Odata ce am deschis aplicatia, urmeaza sa efectuam operatiile de

introducere a textului, aplicare de formatari, stiluri, corectura
gramaticala, etc. Este foarte important ca pe parcursul evolutiei lucrarii
sa SALVAM ceea ce am lucrat. Salvarea se realizeaza apasnd
combinatia de taste CONTROL+S, apasnd butonul special din bara de
instrumente sau alegnd optiunea Save din meniul File.
MS Word:
salvarea
documentelor
Figura II/ 3 Posibilitatile de a salva documentul

Daca este vorba despre prima data cnd se salveaza documentul,
aplicatia va cere utilizatorului sa aleaga un nume expresiv pentru fiierul
respectiv si o adresa (folder) unde sa fie salvat. Tot acum se poate
alege si tipul de document sub care va fi salvat. Fereastra de dialog
poarta numele Save As.
MS Word:
salvarea
documentelor sub
alt format
Figura II/ 4 Fereastra de dialog Save As
80
Atunci cnd documentul a mai fost salvat si se realizeaza salvarea,

modificarile nou aparute sunt adaugate la documentul deschis. Daca se
dorete salvarea unei alte copii, eventual cu un alt nume, trebuie
folosita functia Save As din meniul File, sau tasta F12. Rezultatul este
aparitia ferestrei de dialog binecunoscute n care utilizatorul specifica
un nou nume, o noua adresa sau un alt tip de document. Spre exemplu,
nainte de orice modificare radicala a formatarilor dintr-un document
recomandam realizarea unei copii de siguranta folosind functia Save
As.
Daca s-a terminat lucrul la un document anume si se doreste
nchiderea lui dar pastrarea deschisa a aplicatiei pentru ca urmeaza sa
se editeze si alte documente, se poate apela la comanda Close din
meniul File, la butonul de nchidere a documentului sau la combinatia
de taste CONTROL+W.
MS Word:
nchiderea
documentelor
Figura II/ 5 Comenzile pentru nchiderea documentului activ

Daca atunci cnd comandati nchiderea documentului exista modificari
efectuate asupra acestuia de la ultima salvare pna n momentul
nchiderii, Word va afia o fereastra de dialog care ntreaba daca doriti
salvarea celor mai recente modificari.
Figura II/ 6 Confirmarea nchiderii: salvati modificarile sau nu?
81
Mai avem de trecut n revista doua operatii generale: crearea unui nou
document si deschiderea unuia existent. Daca deschiderea
documentelor existente am abordat-o oarecum la nceputul sectiunii,
aratnd ca aceasta se poate realiza efectund un dublu click pe
documentul dorit, mai exista totui o optiune. Cu aplicatia rulnd se
poate alege butonul Open din bara de instrumente, optiunea Open din
meniul File, sau combinatia de taste Control+O.
MS Word:
deschiderea
documentelor
Figura II/ 7 Comenzile de deschidere unui document existent
MS Word:
MS Word va deschide o fereastra de dialog cu ajutorul careia se poate naviga catre

adresa (folderul) documentului dorit. Se selecteaza documentul si se apasa
butonul Open. n anumite cazuri speciale se poate opta pentru deschiderea
speciala. Aceasta se activeaza folosind mica sageata verticala adiacenta butonului
Open si declanseaza un meniu cu urmatoarele opiuni:
Open Read-Only (doar pentru citire): aceasta optiune permite utilizatorilor
sa se asigure ca nu vor putea face modificari din greeala asupra documentului
deschis;
Open as Copy (deschidere copie): se foloseste pentru a putea efectua

modificari pe documentul deschis fara a afecta originalul. Numele dat automat
fiierului este Copy of. Pentru a putea alege singuri numele, deschideti
n mod normal documentul original si drept prima operatie dupa deschidere
efectuati Save As astfel nct sa puteti alege numele si adresa noului
document.
Open in Browser (deschidere n browser): se aplica la

documentele tip .htm, .html, etc. Aceste documente sunt pagini de Internet si
se ofera posibilitatea deschiderii lor n browserul prestabilit.
Open with Transform (deschidere si transformare): se aplica
Opiuni la
deschiderea
documentelor
82
documentelor create cu versiuni mai vechi de Microsoft Office, sau cu alte

programe de editare de texte ale caror formate sunt cunoscute de Word.
Open and Repair (deschidere si reparare): optiune utila atunci cnd

documentul Word a suferit stricaciuni pe parcursul sau prin e-mail sau la
copierea de pe discheta, etc. Nu garanteaza rezultatele, dar este unica
solutie de a deschide un document
stricat
MS Word:
Opiuni la
deschiderea
documen
- telor
Figura II/ 8 Fereastra de dialog Open si opiunile disponibile
MS Word ofera si posibilitatea de a deschide mai multe documente aflate n

acelai folder concomitent. Este suficient sa le selectati pe toate documentele pe
care le doriti deschise si sa apasati Open, iar Word le va deschide pe
fiecare ntr-o fereastra separata. Pentru a baleia ntre documentele active
simultan se folosesc opiunile de baleere ntre ferestre prezentate n
sectiunea 2.4.3 Manipularea ferestrelor. Se poate folosi si meniul Window al
aplicatiei Word, din care se poate alege documentul de activat
MS Word:
comutarea
ntre
document
ele
deschise
Figura II/ 9 Posibilitatea de baleere cu meniul Window
Am ajuns n sfrsit si la crearea unui nou document. Aceasta se

realizeaza simplu prin alegerea butonului New din bara de instrumente sau
combinatiei de taste Control+N. Rezultatul este aparitia unui document
nou complet gol ntr-o noua fereastra de lucru.
83
MS Word:
crearea
unui nou
Figura II/ 10 Butonul NEW din bara de instrumente
documen
t
Exista si alternativa alegerii opiunii New din meniul File. Aceasta varianta va
afia n partea dreapta a ferestrei meniul New Document. Acest meniu ofera mai
multe opiuni de creare de noi documente, inclusiv folosirea de sabloane
(templates).
MS Word:
crearea
unui nou
document
folosind
un sablon
Figura II/ 11 Meniul New Document si fereastra de dialog ce permite

alegerea unui sablon (template) pentru noul document
84
Test de autoevaluare Lucrul cu aplicatia MS Word

1) Care dintre urmatoarele combinatii de taste este folosita pentru a
deschide un document existent?
a) CONTROL+N
b) CONTROL+O
c) CONTROL+W
d) CONTROL+S
nchide un document deschis?
a) CONTROL+N
b) CONTROL+O
c) CONTROL+W
d) CONTROL+S
crea un nou document?
a) CONTROL+N
b) CONTROL+O
c) CONTROL+W
d) CONTROL+S
salva un document?
a) CONTROL+N
b) CONTROL+O
c) CONTROL+W
d) CONTROL+S
4.3 Particularizarea ferestrei
MS Word:
personalizarea
ferestrei:
Adaugarea
de bare de
instrumente
MS Word ofera foarte multe opiuni de formatare si lista de comenzi este una
mult prea lunga pentru a putea fi incluse butoane pentru realizarea tuturor doar
cu un singur click. Exista bare de instrumente, care grupeaza butoane cu
functii din aceeasi categorie. n mod normal sunt afiate la pornirea aplicatiei
doar barele Standard, Formatting si Drawing.
Bara standard cuprinde butoane de comanda care realizeaza functiile de baza:
crearea de noi documente, deschiderea , salvarea, copierea si mutarea
textului, introducerea de tabele, stabilirea gradului de marire/micorare
pentru vizualizare (zoom) si functia Help.
Bara de formatari (Formatting) cuprinde
butoanele ce se refera la
dimensiunea, tipul, culoarea, alinierea textului (fontului) si cteva op iuni de
formatare la acest nivel. Bara Drawing cuprinde comenzi de tipul introducerii
de linii, forme speciale (sageti, stele), text artistic, etc.
Tot la deschiderea pentru prima data a aplicatiei, mai exista selectat si panoul
de sarcini (Task Pane). Acesta poate afia sarcini din cteva categorii (New
Document, Styles and Formatting, Getting Started, Mail Merge, etc.) Pentru
afiarea sau ascunderea panoului de sarcini (Task Pane) se poate folosi
combinatia de taste Control+F1.
85
Pentru a afia sau ascunde o bara de instrumente cea mai simpla

metoda este executarea unui click dreapta n zona barelor de
instrumente sau chiar a meniului si alegerea din lista a celor ce se
doresc afiate. O alta metoda este accesarea meniului View, optiunea
Toolbars si bifarea celor dorite.
MS Word:
Figura II/ 12 Lista de bare de instrumente disponibile
personalizarea
ferestrei:
Adaugarea
de bare de
instrumente
Figura II/ 13 Optiunea Toolbars din meniul View
Adesea nu este nevoie de afisarea ntregii bare de instrumente ci dor de unul sau
cteva din fiecare categorie. Din acest motiv, MS Word ofera posibilitatea de a
dispune pe barele existente a comenzilor dorite, din diferite alte categorii, chiar si cu
crearea de bare de instrumente personale. Toate acestea se realizeaza prin
executarea de click dreapta n zona barelor de instrumente si alegerea ultimei
opiuni Customize.
O fereastra de dialog speciala este afiata, care ofera o lista de categorii si

pentru fiecare dintre acestea toate comenzile disponibile. Adaugarea unui buton pe
bara de instrumente se face prin localizarea acestuia n lista si apoi prin Drag and
Drop pna la pozitia dorita n barele de instrumente. Spre exemplu, daca se
dorete adaugarea butonului ce activeaza editorul de ecuatii, se alege categoria
Insert, se identifica butonul Equation Editor si se pozitioneaza prin Drag and Drop pe
bara de instrumente, ca n imaginile urmatoare.
86
MS Word:
personalizarea
Figura II/ 14 Pasul I : Identificarea butonului ce se dorete adaugat
ferestrei:
Adaugarea
de
instrumente
pe barele
existente
Figura II/ 15 Pasul II: Prin Drag and Drop se pozitioneaza butonul pe bara
Figura II/ 16 Pasul III: la eliberarea butonului mouse-ului butonul este

afiat pe bara
87
MS Word:
personalizarea
ferestrei:
Procedeul poate fi reluat de oricte ori este nevoie, pentru a adauga toate comenzile
des utilizate, si poate fi realizat si n sens invers n mod similar, pentru ndepartarea
de pe bara a butoanelor de comanda. Cu fereastra Customize deschisa, se trag
butoanele de comanda prin Drag and Drop n afara suprafetei barelor de
instrumente.
O
alta
posibilitate
oferita
de
aceasta
fereastra
de
dialog
este
personalizarea modului n care apar butoanele de comanda pe bara. Cu fereastra
Customize deschisa, daca se executa click dreapta pe oricare buton din bara de
instrumente, devin accesibile opiunile pentru acel buton. Acestea includ modul de
afisare, numele butonului si chiar si alegerea unei alte pictograme sau crearea unei
pictograme.
Aceasta optiune (de personalizarea a butoanelor) este folositoare daca utilizatorul
considera ca pictograma nu este suficient de clara si dorete afiarea functiei butonului
n scris. n acest caz se alege optiunea Text only.
Personalizarea
butoanelo
r
Figura II/ 17 Opiunile de personalizare la nivel de buton de comanda
88
Activitate practica Personalizarea ferestrei

1) Panoul de sarcini (Task Pane) poate fi afisat n partea dreapta a
zonei de lucru si ofera acces la cteva categorii de functii. El poate fi
afiat n mai multe feluri. Veti experimenta toate op iunile. Executati click
dreapta n zona barelor de instrumente si alegeti din meniul
contextual optiunea Task Pane. Acesta este afiat n partea dreapta. Cel
mai adesea, categoria de sarcini afiata initial este Getting
Started. Aceasta ofera opiuni de conectare online la resursele de
documentare Microsoft, posibilitatea cautarii unor informatii dupa
cuvinte cheie, posibilitatea deschiderii unor documente existente sau a
crearii unui document nou. Executati click stnga pe titlul Getting
Started pentru a afla lista de categorii ce pot fi afisate n panoul de
sarcini. Enumerati-le:
New Document, Styles and Formatting, Getting Started, Mail Merge
2) Selectati afisarea n Task Pane a categoriei New Document, prin
click pe numele acesteia n lista de opiuni. Aceasta categorie grupeaza
sarcini uzuale legate de crearea unui nou document. Care sunt aceste
sarcini?
Document nou, din ablon, document existent
3) Renuntati la afisarea panoului de sarcini prin apasarea butonului de
nchidere (marcat cu X la nivelul titlului categoriei). Accesati meniul
View. Navigati catre optiunea de activare a panoului de sarcini. Care
este combinatia de taste care ar putea fi folosita pentru a afia Task
Pane-ul?
Ctrl + F1
4) Folositi combinatia de taste aflata la punctul 3. Task Pane-ul este din
nou vizibil. Ce categorie de sarcini este afiata?
New Document, Styles and Formatting, Getting Started, Mail Merge
5) Atunci cnd veti dori sa editati proprietatile unei imagini pe care ati
inclus-o n documentul de lucru, veti avea nevoie de bara de
instrumente specializata Picture. Pentru a o afia executati click
dreapta pe zona barelor de instrumente si bifati optiunea Picture.
Plimbati cursorul mouse-ului deasupra butoanelor de pe bara de
instrumente proaspat aparuta.
a) Cum se pot deosebi butoanele active (care pot fi folosite accesate) de cele inactive (care nu pot fi accesate la momentul
respectiv) ?
Cele active au o culoare mai vie, cele inactive sunt gri, terse
b) Enumerati numele butoanelor active de pe bara de
instrumente Picture.
Insert picture, Color, Contrast, Crop, Rotate left, Line style, Compress
pictur, Text wrapping, Format picture, Set transparent picture, Reset
picture
89
6) Adesea veti folosi la editarea unui document anumite functii mai greu
accesibile. Veti dori sa va uurati munca prin pozitionarea unor butoane
specializate pe barele de instrumente, eventual n locul unora dintre
opiunile pe care nu le folositi prea des.
Pentru acest exemplu vom presupune ca se editeaza un referat la
chimie sau fizica sau matematica si aveti nevoie adesea sa introduceti
indici sau puteri. Formatarile respective se numesc SuperScript
(pentru puteri) si SubScript (pentru indici). Veti pozitiona aceste doua
butoane pe bara de instrumente.
Executati click dreapta n zona barelor de instrumente si alegeti
optiunea Customize. Selectati eticheta centrala (Commands).
a) Enumerati categoriile n care sunt mpartite de instrumentele
disponibile:
File, Edit, View,Insert,Format, Tools, Table, Drawing
b) n ce categorie credeti ca se gasesc functiile dorite?
Format
c) Navigati catre categoria Format si apoi navigati n continutul acesteia
(jumatatea stnga a ferestrei de dialog) pna cnd ntlniti butoanele
dorite. Cum sunt notate cele doua butoane?
Superscript, subscript
d) Prin Drag and Drop pozitionati succesiv cele doua butoane n zona
barelor de instrumente. Apasati butonul Close. Care este rezultatul
acestei operatii ?
Apar pe bara de instrumente
90
RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

Lucrul cu aplicatia MS Word
1)
2)
3)
4)
B.
C
A
D

1) Care este efectul deschiderii unui document folosind optiunea Open
as Read-Only? (3 puncte)
a) Documentul este deschis cu aplicatia WordPad, care poate
doar sa citeasca documente Word (format .doc) dar nu poate
salva.
b) Se creeaza o copie a documentului, si este deschisa doar
aceasta pentru a asigura ca nu se fac modificari la documentul
initial.
c) Documentul este deschis fara a putea salva modificari. Daca
se efectueaza modificari si se doreste salvarea acestora,
trebuie folosita functia Save As.
d) Nu exista o optiune de tipul Read-Only.
2) Care este efectul deschiderii unui document folosind optiunea Open
as Copy ? (3 puncte)
a) Se creeaza o copie a documentului si este deschisa doar
aceasta pentru a asigura ca nu se fac modificari la documentul
initial.
b) Se deschide un nou document si modificarile sunt copiate
automat n documentul original.
c) MS Word creeaza o copie a documentului dupa care
deschide documentul initial.
d) Nu exista o optiune de tipul As Copy.
3) Care este avantajul crearii unui nou document folosind optiunea New
din meniul File n locul combinatiei de taste CONTROL+N? (3 puncte)
a) Nu exista nici o diferenta, deci nici un avantaj.
b) Folosind optiunea din meniu se poate alege ntre tipul de
document MS Office (fiier Excel, prezentare PowerPoint, etc.)
c) Folosind combinatia de taste se poate alege pentru noul
document unul din sabloanele (template-urile) existente.
d) Folosind optiunea din meniu se poate alege pentru noul
document unul din sabloanele (template-urile) existente.
91
1) Word, Colectia European Computer Driving License, Editura BIC ALL,
2001, Bucureti
Bucureti
3) Curs Online Procesare de text - Word, Alina Munteanu,
http://ecdl.credis.ro
92
Operatii de baza n Microsoft Word
Unitatea de nvare 5
OPERATII DE BAZA N MICROSOFT WORD
Cuprins
5.1 Introducerea datelor .......................................................................................... 94
5.2 Selectarea datelor............................................................................................. 96
5.3 Copierea si mutarea datelor.............................................................................. 98
Raspunsuri la testele de autoevaluare.................................................................. 102
Lucrare de verificare ............................................................................................. 103
Bibliografie ............................................................................................................ 103

Introduca date folosind MS Word,
Efectueze selectari de text cu eficienta maxima (un cuvnt, un rnd, un
paragraf, totul pna la nceput, totul pna la sfrit, o pagina, etc.)
Efectueze operatii de duplicare sau mutare a datelor n cadrul fiierelor Word,
93
5.1 Introducerea datelor

Trebuie mentionat din nou ca atunci cnd spunem date nu ne referim
la calendar, ci la orice tip de informatii care este pastrat sub forma
electronica. n acest caz, al documentelor Word, cea mai mare parte a
datelor este stocata sub forma de text cu diferite formatari. Exista
totodata posibilitatea de a introduce datele sub forma de tabele si de a
ataa imagini. Lista de obiecte ce pot fi introduse ntr-un document Word
este mult mai lunga, dar aceste trei tipuri sunt de departe cele mai
ntlnite.
Introducerea textului n fiierele Word este o sarcina banala, cu
executie asemanatoare cu tastarea la maina de scris. Avantajele fata de
maina de scris au fost enumerate ntr-o sectiunea anterioara, si includ,
din punctul de vedere al introducerii datelor, posibilitatea de a reveni si
corecta greselile fara nici un efort, posibilitatea de a modifica retroactiv
aranjarea n pagina si posibilitatea de a elimina foarte usor anumite
pasaje din text care nu mai prezinta importanta. Trebuie
mentionata si posibilitatea de a refolosi textul odata introdus pentru
nenumarate alte documente, cu ajutorul copierii.
MS Word:
punctul de
insertie
MS Word:
paragrafe,
aliniate
94
ncepem prezentarea cu definirea punctului de insertie. Acesta este locul unde va

aparea urmatoarea litera cnd va fi tastata la tastatura. Punctul de insertie este numit
pe scurt cursor Acesta este marcat printr-o bara verticala care clipeste. Acesta
poate fi deplasat cel mai uor cu ajutorul mouse-ului catre pozitia dorita. De
asemenea si sagetile si tastele PageUp, PageDow, Home si End pot fi folosite
pentru deplasarea cursorului. Mai multe informatii n sectiunea urmatoare.
Vom explica n continuare conceptele folosite de MS Word pentru a avea un limbaj
comun ntre utilizatorii aplicatiei. Probabil ca cel mai important concept este acela de
paragraf, care reprezinta un bloc de text delimitat prin apasarea tastei ENTER. n
cadrul paragrafelor se pot porni aliniate, adica sa se continue ideea (de obicei prin
nceperea unei noi propozitii) de la nceputul rndului urmator, fara a ncepe un nou
paragraf. Pentru a crea un nou paragraf se apasa tasta ENTER. Pentru a crea un
aliniat se apasa combinatia de taste SHIFT+ENTER.
Un alt concept este indentarea. Indentarea reprezinta lasarea unui spatiu liber ntre
marginea din stnga a spatiului de scris si marginea stnga a paragrafului, precum
n exemplul urmator:
TEXT NE-INDENTAT
TEXT INDENTAT O DATA
TEXT INDENTAT DE DOUA ORI
Indentarea se poate obtine prin apasarea tastei TAB sau a butonului de indentare
(Increase Indent ). Anularea indentarii se face cu apasarea butonului de reducere a
indentarii (Decrease Indent) sau prin stergerea TAB-urilor. Spatiul adaugat de 1 TAB
se stabileste executnd dublu click pe rigla superioara, n jumatatea de jos a
acesteia, deschiznd fereastra Tab Stops.
MS Word:
indentarea
paragrafelor
Figura II/ 18 Butoanele pentru creterea/scaderea indentarii si

stabilirea spatiului adaugat de folosirea acestora
Dupa cum se observa n imagine, exista posibilitatea ndepartarii
setarilor existente toate odata (Clear All) sau una cte una (selectata
cea la care se renunta si Clear) si se pot adauga punctele la care se
pozitioneaza cursorul la apasarea tastei Tab sau a butoanelor de
indentare (introducere cifra urmata de Set). Daca nu sunt prevazute
toate punctele de oprire, din caseta Default Stops se stabileste spatiul
standard adaugat fata de ultimul punct. Rezultatul adaugarii stopurilor
de tabulare (Tab Stops) se poate vizualiza tot pe rigla superioara, prin
aparitia unor semne ajutatoare n forma de vinclu
Figura II/ 19 Afiarea stopurilor de tabulare pe rigla superioara
95
5.2 Selectarea datelor
MS Word:
metode de
selectare
Introducerea anumitor portiuni de text se poate realiza si prin copierea respectivului

text din alte documente (primite pe e-mail, downloadate de pe Internet , primite de la
un coleg, compuse pentru o alta ocazie, etc.). Pentru aceasta primul pas este
selectarea datelor de copiat.
Pe de alta parte, am atras atentia asupra posibilitatilor imense de formatare
oferite de MS Word. Pentru a aplica formatari, sau pentru a le schimba pe cele
existente primul pas este tot selectarea datelor ce vor fi formatate. De aceea am
decis sa prezentam n aceasta sectiune modalitatile de selectare a datelor n MS
Word.
Exista trei modalitati de a selecta textul n Word: numai de la tastatura, numai cu
mouse-ul sau combinat. Pentru selectarea cu ajutorul mouse- ului exista urmatoarele
posibilitati:
Click and Drag : modul natural de selectie cu mouse-ul presupune
apasarea butonului stnga al mouse-ului la nceputul zonei de selectat si
pastrarea sa apasata n timp ce se deplaseaza mouse-ul orizontal sau
vertical pentru a selecta tot textul dorit. Cnd se acopera toata zona dorita se
elibereaza butonul stnga al mouse-ului si textul selectat este afisat n
video-invers (fundalul si textul schimba culorile ntre ele, negrul devine alb si
albul negru),
MS Word:
metode de
selectare
Figura II/ 20 Selectarea prin Click and drag
96
Dublu click: selecteaza cuvntul pe care se executa dublu click;

Triplu click: selecteaza ntreg paragraful pe care se executa;
Click and drag + tasta ALT: aceasta combinatie realizeaza selectare
pe verticala, si poate fi folosita numai pentru aplicarea anumitor formatari,
spre deosebire de celelalte modalitati de selectare, n urma carora se pot
aplica formatari dar si copia sau muta. Se realizeaza apasnd tasta ALT odata
cu selectarea cu mouse-ul. Rezultatul selectiei este un dreptunghi. n mod
normal, la deplasarea pe verticala a mouse-ului, Word ar fi selectat tot rndul
peste care se trece.
MS Word:
metode de
selectare
Selectarea
pe
verticala
cu tasta
ALT
Figura II/ 21 Diferenta ntre selectia cu ALT si fara
Facem mentiunea ca tasta ALT trebuie apasata nainte de a ncepe selectia cu

mouse-ul.
Trecnd la modalitatile de selectie de la tastatura, trebuie sa amintim ca tot de
la tastatura si tot cu aceleai combinatii de taste se poate executa si
navigarea. Astfel, daca se apasa si tasta SHIFT se realizeaza selectia iar
daca se apasa doar restul combinatiei se realizeaza doar navigarea. Astfel:
SHIFT+sagetile: realizeaza selectia caracter cu caracter a textului
catre stnga sau dreapta si rnd cu rnd pe verticala
(sus sau jos). Fara SHIFT se realizeaza deplasarea caracter cu caracter
sau rnd cu rnd,
SHIFT+CONTROL+sagetile: pe orizontala se selecteaza cuvnt cu

MS Word:
cuvnt iar pe verticala se selecteaza pna la nceputul sau sfrsitul
paragrafului. Fara SHIFT se sare cte un cuvnt pe orizontala si cte
selectarea
un paragraf pe verticala.
de la
SHIFT+Home sau SHIFT+End: se selecteaza textul dintre cursor
si nceputul (Home) sau sfrsitul (End) rndului. Fara SHIFT se
tastatura
sare la nceputul sau sfritul rndului,
SHIFT+PageUp sau SHIFT+PageDown: se selecteaza o pagina de

text n sus (PageUp) sau jos (PageDown) fata de cursor. Fara SHIFT se
Combinatii
sare o pagina n sus sau jos.
de taste
SHIFT+CONTROL+Home
sau
SHIFT+CONTROL+End:
se
selecteaza
tot
textul
ntre
cursor
si
nceputul
(Home)
documentului sau ntre cursor si sfrsitul (End) documentului. Fara
SHIFT se sare la nceput sau sfrit.
CONTROL+A: ca si la Windows Explorer, aceasta combinatie de taste
selecteaza tot textul.
n cazul special al obiectelor inserate n document (imagini, ecuatii, etc), este
suficient sa se execute un click stnga cu mouse-ul pe obiectul respectiv si
acesta va fi selectat. Dublu click-ul va deschide obiectul pentru editare. Pentru
a nchide modul editare trebuie executat click stnga n afara obiectului editat
sau trebuie aleasa optiunea Close din butoanele de comanda specifice.
n cazul special al tabelelor inserate n text, exista cteva modificari ale
cursorului mouse-ului care pot fi folosite pentru a efectua selectii tip tot tabelul,
o singura coloana, doua rnduri, etc. Trebuie amplasat cursorul mouseului n pozitiile din imaginea urmatoare si executate click-urile conform
indicatiilor, n zonele marcate din imagine.
97
MS Word:
selectarea
celulelor,
rndurilor,
coloanelor,
tabelelor
Figura II/ 22 Selectarea cu mouse-ul pentru tabele
5.3 Copierea si mutarea informatiilor
Copierea si mutarea se fac n general la fel cum am explicat la capitolul despre

Windows Explorer: se selecteaza textul (sau obiectele) de copiat sau mutat, se
transmite comanda de copiere sau mutare
(CONTROL+C sau CONTROL+X), se navigheaza la locul unde vor fi inserate si se
transmite comanda de inserare (alipire) CONTROL+V. n loc de aceste comenzi din
tastatura se pot folosi si butoanele speciale din bara de instrumente Standard.
MS Word:
butoanel
e pentru
copiere si
Figura II/ 23 Butoanele de editare din bara de instrumente Standard
mutare
De asemenea, mutarea se poate realiza si cu mouse-ul, prin Drag and Drop: se

selecteaza textul (de obicei unul sau cteva cuvinte, maxim 1 paragraf) si se trage
cu Drag and Drop la pozitia dorita.
Ca observatie, atunci cnd se copiaza un text, de fapt se copiaza cu tot cu toate
formatarile. De aceea, dupa executarea comenzii Paste, Word va afia o caseta ce
permite accesul la opiunile de formata re, prin executarea unui click stnga pe caseta
respectiva. Opiunile n cauza permit pastrarea formatarilor originale, aplicarea
celor din contextul actual sau copierea pur si simplu a textului, fara formatari.
Exista si posibilitatea de a aplica un anumit stil. Despre stiluri vom vorbi n
urmatoarea unitate, referitoare la formatari.
98
MS Word:
opiuni de
inserare
Figura II/ 24 Opiunile de aplicare a formatarilor la copiere sau mutare
MS Word:
Paste
Special
Deoarece clipboard-ul este universal pentru sistemul de operare, copierea

se poate realiza si ntre aplicatii. Spre exemplu, daca se copiaza un text
dintr-o pagina de Internet , tot prin selectare si transmiterea comenzii
Copy, se poate realiza inserarea n Word simplu, activnd documentul n care
se doreste introducerea textului respectiv si executnd comanda Paste.
Se poate opta n aceste cazuri pentru alegerea op iunii Paste Special din
meniul Edit (care contine si celelalte opiuni Copy, Cut, Paste). Aceasta
permite utilizatorului sa aleaga modul n care se va realiza inserarea: ca obiect
special sau ca simplu text.
Ultimele observatii ce trebuie adaugate sunt legate de folosirea clipboardului special office. Acesta poate contine 24 de obiecte diferite care pot fi
inserate oricnd oriunde, spre deosebire de clipboard-ul standard care poate
contine un singur element la un moment dat. Este o optiune folositoare atunci
cnd se doreste repetarea ctorva inserari n diferite locuri dintr-un document.
Panoul Office Clipboard poate fi activat n Task Pane prin alegerea op iunii
Clipboard sau se poate activa alegnd Office Clipboard din meniul Edit.
99
MS Word:
Paste
Special
Opiunile
de
inserare
speciala
Figura II/ 25 Activarea ferestrei Paste Special si opiunile

disponibile
Inserarea oricaruia dintre obiectele colectate la un moment dat n
clipboard-ul office se realizeaza prin pozitionarea cursorului la locul
inserarii si executarea unui click stnga pe pictograma aferenta din
panoul Clipboard.
Clipboardul special
Office
Figura II/ 26 Accesarea Clipboard-ului special Office
100
Test de autoevaluare Operatii de baza n MS Word

1) Un paragraf este un bloc unitar de text. Pentru a marca sfrsitul unui
paragraf se apasa tasta ENTER. Paragrafele pot contine aliniate. Cum
se creeaza un aliniat n interiorul unui paragraf?
a) Prin apasarea de doua ori a tastei ENTER.
b) Prin apasarea combinatiei de taste ALT+ENTER.
c) Prin apasarea combinatiei de taste SHIFT+ENTER.
d) Prin apasarea combinatiei de taste CONTROL+ENTER.
2) Ce se ntmpla daca se executa un singur click stnga pe un cuvnt
dintr-un paragraf?
a) Se selecteaza cuvntul respectiv.
b) Se selecteaza rndul respectiv.
c) Se selecteaza paragraful respectiv.
d) Se pozitioneaza cursorul la locul click-ului, stabilindu-se
astfel punctul de insertie al textului de la tastatura sau prin
inserare (Paste).
3) Ce se ntmpla daca se executa dublu-click stnga pe un cuvnt
dintr-un paragraf?
inserare (Paste).
4) Care este combinatia de taste folosita pentru a naviga de la punctul
de insertie la nceputul documentului?
a) CONTROL+SHIFT+Home
b) CONTROL+Home
c) SHIFT+Home
d) Home
5) Care este combinatia de taste folosita pentru selecta tot textul
cuprins ntre punctul de insertie si sfrsitul documentului?
a) CONTROL+SHIFT+End
b) CONTROL+End
c) SHIFT+end
d) End
6) Cu ce combinatii de taste se realizeaza selectarea ntregului rnd pe
care este pozitionat cursorul mouse-ului (punctul de insertie)? (Mai
multe raspunsuri corecte)
a) End si apoi SHIFT+Home
b) PageUp si apoi SHIFT+PageDown
c) Home si apoi SHIFT+End
d) CONTROL+R
7) Cu ce combinatie de taste se poate realiza selectarea ntregului text
al unui document?
a) CONTROL+S
b) CONTROL+A
c) CONTROL+B
101
c) CONTROL+C
8) Care este combinatia de taste cu care un cuvnt selectat este plasat
n ClipBoard pentru a putea fi inserat ulterior?
a) CONTROL+SHIFT+C
b) CONTROL+C
c) SHIFT+V
d) CONTROL+V
9) Care este combinatia cu care un paragraf selectat este plasat n
ClipBoard pentru a putea fi inserat ulterior?
a) CONTROL+SHIFT+C
b) CONTROL+C
c) SHIFT+V
d) CONTROL+V
10) Care sunt combinatiile de taste care se folosesc pentru a muta un
paragraf selectat ntr-o alta parte n document?
a) CONTROL+C si apoi CONTROL+X
b) CONTROL+X si apoi CONTROL+C
c) CONTROL+X si apoi CONTROL+V
d) CONTROL+C si apoi CONTROL+V

Operatii de baza n MS Word
1) C. Control+Enter introduce un Page Break, ALT+Enter duplicheaza
textul din paragraful curent iar 2xEnter introduce doua paragrafe.
2) C
3) A
4) B.
5) A
6) A si C sunt operatii identice, privite n oglinda: se deplaseaza
cursorul la capatul de rnd si se selecteaza pna la capatul celalalt.
7) B
8) B
9) B
10)C : nti se plaseaza paragraful n ClipBoard si apoi se insereaza la
noua destinatie.
102

Pentru ntrebarile cu raspuns liber, raspunsul nu trebuie sa depaseasca
1 paragraf de text.
1) Ce se ntmpla daca se executa triplu-click stnga pe un cuvnt
dintr-un paragraf? (3 puncte)
inserare (Paste).
2) Care este diferenta ntre ClipBoard-ul Office si ClipBoard-ul
sistemului de operare? (2 puncte)
3) Cum modifica apasarea tastei ALT n timpul selectarii cu mouse-ul
(Click and Drag) procesul de selectare? (2 puncte)
4) Cum modifica apasarea tastei SHIFT n timpul selectarii cu mouse-ul
(Click and Drag) procesul de selectare? (2 puncte)
2001, Bucureti
Bucureti
103
Formatarea documentelor
Unitatea de nvare 6
FORMATAREA DOCUMENTELOR
Cuprins:
6.1 Formatarea textului .........................................................................................105
6.2 Folosirea stilurilor ............................................................................................116
6.3 Finalizarea documentelor ...............................................................................119
Lucrare de verificare..............................................................................................128
Bibliografie ............................................................................................................129
Aplice diferite formatari att la nivel de text, cuvnt, paragraf ct si la nivel

de pagina, antet, note de subsol, etc.
Formatarile se refera la aplicarea de culori, schimbarea caracterelor (fontul),

spatierea ntre rnduri, spatierea paragrafelor, etc.
Explice conceptul de stiluri si utilitatea acestuia.
Creeze si foloseasca stiluri de formatare.

Insereze si formateze text ca antet sau note de subsol.
Modifice setarile referitoare la aezarea n pagina si imprimare.
104
Imprime documente sau parti ale acestora.
6.1 Formatarea datelor

6.1.1 Formatarea la nivel de text
Cnd vorbim despre formatarea textului ne referim la aplicarea unor
anumite caracteristici unor anumite pasaje de text pentru a le scoate n
evidenta fata de textul normal sau pentru a le diferentia de altele.
Formatarile sunt disponibile la mai multe nivele: la nivel de text, la nivel
de paragraf, la nivel de marcator de lista, la nivel de tabel, la nivel de
pagina, etc.
La nivel de text, formatarile care pot fi aplicate se refera la alegerea
tipului de caractere cu care este scris textul, altfel spus fontul,
dimensiunea caracterelor, sublinierea, ngroarea, scrierea cu caractere
cursive, atribuirea unor culori de fundal sau chiar pentru text, scrierea
sub forma de puteri sau indici, etc.
Sa explicam putin notiunea de fonturi: dupa cum fiecare persoana are
un scris deosebit de al celorlalti, aa exista si la calculator optiunea de a folosi
Fonturi,
seturi de caractere care sa arate oarecum diferit. Un set de caractere poarta
caractere
numele de font. Aadar un font este n fapt un set de instructiuni despre cum se
traseaza fiecare litera, cifra, semn special. Iata n continuare cteva exemple
, alegerea
de acelasi text scris cu diferite fonturi, pentru a observa distinctia:
fontului
Figura II/ 27 Acelai text scris cu diferite fonturi
Fonturile se mpart n doua categorii: monotype si True Type. Fonturile

monotype aloca pe orizontala acelasi spatiu pentru fiecare litera, pe cnd cele
tip True Type reflecta cel mai corect aspectul literelor si proportiile ntre ele,
comportndu-se bine si la redimensionare
(micorare sau marire).
Pentru ca sistemul de operare sa poata citi documente scrise cu un anume font,
acel font trebuie sa fie instalat. De aceea se recomanda folosirea unor fonturi
de larga circulatie, n special dintre cele instalate standard pe toate
calculatoarele, pentru a se asigura ca documentele respective se pot folosi fara
a trebui sa se dedice timp reformatarii. Formatarile la nivel de text se aplica
textului selectat alegnd optiunea Font din meniul contextual sau din meniul
Format.
105
Alegere
a
fontului
Figura II/ 28 Accesarea meniului de formatari la nivel de text Accesarea

acestei opiuni deschide o fereastra de dialog n care se pot stabilit toate setarile
referitoare la formatarea textului.
Formatarea
completa la
nivel de text:
font,
culoare,
dimensiune,
efecte
speciale
Efectele
speciale
aplicabile
textului
106
Figura II/ 29 Fereastra de dialog pentru formatarile la nivel de text

n paragraful urmator vom aplica fiecare tip de formatare cte unui cuvnt, pentru a
exemplifica efectele folosirii formatarilor respective. Acest paragraf contine cuvinte
scrise cu fontul Comic Sans, n format
Bold (ngroat sau caractere aldine),
Italic (caractere cursive),
Bold Italic (cursiv+bold),
Strikethrough (taiat),
Double Strikethrough (taiat cu doua linii),
Superscript
(putere),
(indice),
Shadow (umbra),
(contur),
Emboss (reliefat),
Engrave (gravura),
Subscript
SMALL CAPS (majuscule mici),

ALL CAPS (majuscule indiferent de cum scrie utilizatorul),
Hidden (ascuns nu se vede la imprimare).
De asemenea, se pot aplica mai multe tipuri de sublinieri (o linie, doua
linii, punctat, cu liniute, etc). Este foarte sugestiv exemplificata caseta
pentru Underline aa ca includem o imagine a unei parti a op iunilor, cu
recomandarea de a exersa singuri.
Posibilitati
de
subliniere
a textului
Figura II/ 30 Posibilitati de subliniere
Spatierea
caracterelor
si
pozitionare
a verticala
A doua pagina a acestei ferestre de dialog, si anume Character Spacing

contine opiuni de spatiere ntre caractere si de pozitionare fata de linia de
baza a rndului. Spatierea ntre caractere poate avea ca rezultate afiarea
textului mai aerisit sau dimpotriva, mai condensat. Pozitionarea poate avea
ca efecte afisarea textului mai ridicat sau mi cobort fata de restul textului. n
paragraful urmator exemplificam aceste formatari.
Cuvinte scrise s p a t iat (Expanded) sau condensat (Condesed) cu cte
1 pt si ridicat (Raised) sau cobort (Lowered) cu cte 3 pt.
Ultima pagina a acestui meniu este cea de efecte speciale (Text Effects).
Acestea se aplica numai n cazul deschiderii documentelor cu ajutorul PC-ului
si nu atunci cnd documentele urmeaza sa fie imprimate, si sunt adesea
evitate deoarece ngreuneaza citirea textului. Majoritatea acestor formatari, si
anume cele mai des folosite sunt disponibile standard pe bara de
instrumente Formatting. Se selecteaza textul si se apasa butonul dorit. Similar
pentru anulare.
Figura II/ 31 Cele mai des folosite formatari la nivel de text

6.1.2 Formatarea la nivel de paragraf
Dupa nume s-ar putea crede ca pentru a accesa acest meniu este
nevoie ca un anumit paragraf sa fie selectat. Nu este cazul. Atunci cnd
se dorete aplicarea unei formatari numai paragrafului curent (unde este
pozitionat cursorul) este suficient sa se execute click dreapta si sa se
aleaga optiunea Paragraph din meniul contextual sau sa se aleaga
aceeasi optiune din meniul Format. Daca nsa se dorete formatarea
mai multor paragrafe simultan, atunci acestea trebuie selectate.
107
Formatarea
paragrafelor
Figura II/ 32 Accesarea meniului de formatari la nivel de paragraf

Accesarea acestei opiuni deschide o fereastra de dialog n care se pot stabili setari
referitoare la:
alinierea textului n cadrul paragrafului (stnga, dreapta , centrat sau stngadreapta) punctul 1 din figura urmatoare,
spatiul liber lasat fata de marginile paginii (indentarea la stnga
si la dreapta) punctul 2
tipul de aliniat (ncepe primul rnd la nivel cu restul textului, mai la stnga
sau mai la dreapta fata de restul textului), - punctul 3
spatiul alb lasat nainte de si dupa fiecare paragraf pentru a-l delimita mai
bine vizual punctul 4,
spatierea ntre rnduri, - punctul 5
Formatarea
completa la
nivel de
paragraf:
Alinierea,
indentarea,
spatierea
ntre
paragrafe si
ntre liniile
paragrafului
108
Figura II / 33 Meniul Format Paragraph
Alte opiuni
la
formatarea
paragrafelor
A doua pagina de proprietati permite accesul la op iunile referitoare la

comportamentul paragrafelor care se ntind dincolo de limita inferioara a paginii
pe care sunt scrise. Este vorba despre optiunea de a nu imprima ultimul rnd
al unui paragraf singur pe pagina urmatoare sau primul rnd al unui paragraf la
sfrsitul unei pagini (Widow / Orphan control), optiunea de a nu lasa
paragraful sa se sparga pe doua pagini (Keep lines toghether), optiunea de
a pastra paragraful pe aceeasi pagina cu urmatorul paragraf (Keep with next)
si optiunea de a introduce un delimitator de pagina naintea paragrafelor ce se
ntind pe doua pagini. n partea inferioara mai exista doua opiuni care se
refera la neafisarea numarului de linie pentru un paragraf continut ntr-un
document n care se numeroteaza liniile (Supress line numbers) si despre
excluderea unui paragraf de la despartirea n silabe n cazul n care aceasta
este activata (Dont hyphenate).
Activarea despartirii automate n silabe se face din meniul Tools, optiunea
Language,
sub-optiunea
Hyphenation.
ATENTIE!!! Despartirea n
silabe nu functioneaza corect dect daca exista instalat un dictionar de limba
romna sau daca textul este scris n limba engleza!
Prezentam n ncheierea acestui subiect o lista demonstrativa de
paragrafe formatate cu diferite opiuni din lista disponibi la, pentru a clarifica
rezultatele aplicarii formatarilor. Fereastra de dialog Format Paragraph
contine n partea inferioara o zona de pre-vizualizare
(preview) a efectelor aplicarii formatarilor, care ofera utilizatorului o idee asupra
rezultatelor ce se vor obtine. Aceasta caseta de preview este disponibila si
pentru formatarile la nivel de text si este o unealta foarte folositoare.
Exemple de
formatari
de
paragrafe
Figura II/ 33 Exemple de formatari la nivel de paragraf

Deoarece setarile de aliniere la stnga, dreapta, central sau stngadreapta
sunt cele mai folosite dintre cele legate de formatarea paragrafelor, exista
n bara de instrumente Formatting.
109
Butoanel
e pentru
aliniere.
Figura II/ 34 Bara de instrumente Formatting contine butoane pentru alinierea
paragrafelor
6.1.3 Formatarea tip lista
Formataril
e tip lista.
Pentru realizarea listelor MS Word pune la dispozitia utilizatorilor optiunea

Bullets and Numbering din meniul Format. Ca regula generala, se poate opta
pentru doua tipuri de liste: numerotate sau nenumerotate. Listele numerotate
contin elemente distinctive pentru fiecare obiect din lista (numere, litere,
combinatii, etc.) iar cele nenumerotate definesc intrarile n lista prin marcatori de
lista (bullets n limba engleza).
Atunci cnd se doreste crearea unei liste exista doua op iuni: cea recomandata
este ca la nceperea introducerii elementelor din lista sa se opteze pentru aplicarea
unei formatari tip lista. Cealalta optiune este selectarea paragrafelor ce vor fi
transformate n lista si aplicarea unui din formatele respective.
Cel mai usor se porneste la crearea unei liste apasnd unul din butoanele
speciale pentru lista numerotata sau nenumerotata. Daca nu sunteti multumiti de
pozitionarea (indentarea) listei, se pot folosi butoanele pentru Increase sau
Decrease Indent. De notat faptul ca odata cu modificarea indentarii, MS Word
modifica automat si tipul de lista n cazul celor nenumerotate.
Pentru a va asigura ca lista va avea exact setarile dorite, ncepeti prin a le modifica
folosind optiunea Bullets and Numbering din meniul Format sau din meniul
contextual.
Figura II/ 35 Accesarea meniului Bullets and formatting
110
Fereastra de dialog care se deschide ofera patru pagini de setari. La

nivelul acestui curs ne vom ocupa de primele doua, cele cu op iuni
pentru liste numerotate simplu si liste nenumerotate.
Tipuri de
liste nenumerotate
Figura II/ 36 Liste nenumerotate, tipuri pre-definite

Fiecare tip de lista ofera si un numar de 7 exemple de liste pre-definite
pentru tipul respectiv. Pentru a stabili n detaliu alinierea si marcatorul
de lista (bullet-ul) trebuie accesata comanda Customize. Aceasta ofera
accesul la o pagina de setari legate de aezarea n pagina si tipul de
marcator de lista. Prezentam n continuare modul de folosire a fiecarei
casete de opiuni.
Bullet character (alegerea marcatorului): permite optarea ntre o lista

de 6 marcatori predefiniti, folosirea unei litere sau unui simbol
special
(butonul
Character)
sau
alegerea
unei pictograme
(butonul Picture) Daca se acceseaza butonul Character se va
putea alege din lista de caractere speciale
(Symbols) iar daca se acceseaza butonul Picture se poate alege
dintr-o lista de pictograme pre-definite sau se poate importa o
imagine dorita de pe calculator (optiunea Import).
Bullet position (pozitia marcatorului): stabileste indentarea
(spatiul liber) lasat ntre marginea stnga a paginii si marcatorul de lista
(bullet).
Text position : Tab space after (pozitionarea primei linii): servete
pentru a defini distanta ntre marcator si nceputul primei linii de text,
prin stabilirea distantei primei linii fata de marginea paginii.
Text Position: Indent at (pozitionarea textului): se refera la

pozitionarea celorlalte linii de text ale elementului de lista, n cazul n
care acesta se ntinde pe mai multe linii.
Opiuni de
formatare
la liste
111
Opiuni de
formatare
la liste:
marcatorul,
pozitia
textului,
indentarea
Figura II/ 37 Setarile pentru tipul de lista

Ataam n continuare si capturi de ecran cu ferestrele de opiuni
accesibile cu ajutorul butoanelor Character si Picture.
Alegerea
marcatorilor la
listele nenumerotate
Figura II/ 38 Opiuni suplimentare: alegere symbol sau pictograma

Formatarea folosind tipuri ofera tot 7 opiuni pre-definite si posibilitatea
de personalizare.
112
Tipuri de
lista
numerotata
Figura II/ 39 Tipuri predefinite de lista numerotata
Fereastra de opiuni personalizate permite tot definirea pozitionarii

marcatorului, a primei linii de text si a restului textului, dar n plus permite si
alegerea tipului de numerotare si punctul de pornire al numerotarii. Spre
exemplu , pentru o lista numerotata cu cifre romane mici si ncepnd de la 4
(iv) se folosesc setarile din imaginea urmatoare:
Opiunile
de
formatare:
Tipul de
numerotare,
numarul de
nceput,
alinierea si
Figura II/ 40 Setari personalizate pentru liste numerotate
indentarea
113
Activitate practica formatarea datelor

1) Copiati ntr-un document nou trei paragrafe de text. Daca nu aveti un
document existent, sugeram introducerea manuala a trei paragrafe din
aceasta lucrare (spre exemplu primele trei paragrafe de la sectiunea
6.1.1). Selectati primul rnd al primului paragraf. Apasati succesiv cu
mouse-ul butoanele de comanda marcate prin literele B, I si U. Care
este efectul acestei operatii?
ngroare, italic, subliniere
2) Selectati primul cuvnt din paragraful 2. Deschideti fereastra de
formatare la nivel de paragraf (click dreapta si alegeti Paragraph din
meniul contextual). Alegeti spatierea la 2 rnduri si confirmati alegerea
prin apasarea tastei butonului OK. Care este efectul?
Se distaneaz rndurile la 2 rnduri
3) Deselectati primul cuvnt. Pastrati nsa cursorul mouse-ului n cadrul
celui de-al doilea paragraf. Redeschideti fereastra de dialog pentru
formatarea paragrafelor. Micsorati spatierea la 1.5 rnduri si confirmati
cu OK. Care este diferenta ntre rezultatul acestei operatii si cel de la
punctul anterior?
Se micoreaz distana dintre rnduri.
4) Care este cel mai rapid mod de a aplica spatierea de 1.5 rnduri si la
paragraful numarul 3?
a) Reluarea procesului descris anterior.
b) Pozitionarea cursorului n cadrul paragrafului 3 si apasarea
combinatiei de taste CONTROL+Y (Redo).
c) Folosirea opiunii de copiere a formatarilor (Butonul de
comanda n forma de pensula Format Painter) pentru a
copia formatul paragrafului 2 si pentru a-l aplica paragrafului 3.
d) Copierea paragrafului 2 si folosirea opiunii Paste Special ,
sub-optiunea Formatting asupra paragrafului 3.
5) Sa efectuam mpreuna copierea formatarilor cu ajutorul opiuni i
Format Painter:
a) Pozitionati cursorul mouse-ului n interiorul paragrafului 2.
Apasati butonul Format Painter din bara de instrumente
Standard. Ce se ntmpla cu cursorul mouse-ului?
__________________________________________________
__________________________________________________
b) Deplasati cursorul mouse-ului asupra paragrafului caruia
doriti sa i aplicati formatarile, n cazul de fata paragraful
numarul 3 si executati click stnga. Care este rezultatul?
__________________________________________________
__________________________________________________
114
c) Pozitionati cursorul mouse-ului ntr-unul din cuvintele de pe

primul rnd al primului paragraf (cel formatat la prima sarcina
din aceasta activitate). Copiati formatul folosind Format
Painter-ul si aplicati-l prin click pe un cuvnt din paragraful 2.
Care este rezultatul?
__________________________________________________
__________________________________________________
6) Doriti sa transformati cele trei paragrafe ntr-o lista numerotata cu
cifre romane. ncepeti procesul prin a selecta cele trei paragrafe. Care
este urmatorul pas?
a) Executati click dreapta n interiorul selectiei si alegeti
optiunea Bullets and Numbering.
b) Accesati meniul Format si alegeti optiunea Bullets and
Numbering.
c) Nici una dintre opiunile anterioare nu este corecta.
d) Ambele opiuni (a si b) sunt corecte.
7) Accesati meniul de formatare tip lista. Care dintre cele patru submeniuri trebuie accesat pentru a putea aplica o formatare simpla tip
lista cu cifre romane?
a) Bulleted
b) Numbered
c) Outline Numbered
d) List Styles
8) Alegeti tipul de formatare dorit si folositi butonul Customize. Care
este numele cmpului cu ajutorul caruia se poate stabili numerotarea cu
cifre romane?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
9) Doriti sa folositi tipul de scriere a paragrafelor cu aliniate, precum la
scrisul de mna. Aceasta presupune ca primul rnd al paragrafului sa
fie mai distantat de marginea din stnga a paginii, n comparatie cu
celelalte rnduri ale paragrafului. Accesati meniul de formatare la nivel
de paragraf. Doriti stabilirea unei margini de 1.5 cm. Care sunt
cmpurile ale caror valori trebuie modificate si n ce fel?
Align at, Indent at
115
6.2 Folosirea stilurilor
Stilurile
sunt
seturi
complete
n acceptiunea MS Word, stilurile sunt un set de formatari pre-definite sau definite

de utilizatori care asigura o structurare unitara a documentelor. Se
recomanda mai ales atunci cnd se realizeaza lucrari de mare lungime, care includ
capitole, subcapitole, liste, etc.
O alta utilitate deosebita a folosirii stilurilor este realizarea unui cuprins automat, fara
loc de greeala. MS Word poate analiza documentul si poate prelua textele definite
ca titluri pentru a crea un cuprins al lucrarii. Datorita acestei posibilitati, nu mai
exista restrictii asupra editarii documentului dupa crearea cuprinsului, pentru a nu
afecta paginatia. n cazul n care sunt necesare modificari, se re-creeaza cuprinsul.
Pentru a avea acces la meniul de stiluri se folosete optiunea Styles and Formatting
din meniul Format. Ca varianta se poate afia Task Pane-ul prin combinatia de taste
CONTRL+F1 si se alege Styles and Formatting din lista de opiuni a acestui
panou.
de
formatari
Figura II/ 41 Afiarea panoului Styles and Formatting
Panoul de
stiluri poate
fi afiat n
partea
dreapta a
ferestrei si
n task pane sunt afiate stilurile disponibile, pre-definite. Cele mai utilizate stiluri
sunt Normal, Title, Heading 1, Heading 2 si Heading 3. Normal include setarile
referitoare la formatarea textului standard, Title la titlul lucrarii si stilurile tip Heading
sunt titlurile de capitole, subcapitole, sub-sub-capitole, etc. n functie de ct de
stufoasa este lucrarea, va fi nevoie de Heading-uri pe mai multe sau mai putine
nivele. n general se recomanda un numar de 3 maxim 4 nivele de structurare, cu o
numerotare de tip 3.2.1 (trei nivele) sau 5.2.3.7 (patru nivele).
Repetam definitia unui stil: este vorba despre un set complet de formatari att
la nivel de text ct si la nivel de paragraf, care sunt definite initial pentru a putea fi
aplicate pe parcursul dezvoltarii lucrarii. Folosirea acestora asigura o formatare
unitara pe parcursul lucrarilor lungi (ca acest curs de exemplu)
Folosind exemplul acestui curs, am folosit un numar de 7 stiluri principale:
titlurile pe cele 3 nivele (H1, H2, H3), textul normal, listele nenumerotate ,alinierea
centrala pentru poze si etichetele automate de la imagini.
contine
toate
stilurile
definite
116
Figura II/ 42 Exemplu de lista de stiluri

Pentru a personaliza un stil se executa click dreapta pe numele sau n
lista si se alege optiunea Modify. Daca personalizarea nu se face la
nceputul lucrarii este recomandat sa se aleaga nti optiunea Select all
xx instances, unde xx este un numar care arata de cte ori este folosit
stilul respectiv n document. Abia dupa selectarea tuturor aparitiilor
(instantelor) se executa din nou click dreapta si se alege Modify.
Figura II/ 43 Modificarea setarilor stilurilor

Ca urmare a alegerii opiunii Modify se deschide o fereastra de dilog
care contine numele stilului, cteva casete de op iuni care permit
setarea rapida a ctorva formatari de baza, accesul la formatarile pe
larg si nca cteva casete de opiuni identificabile n imaginea
urmatoare, si pe care le vom trece n revista.
117
Modificarea
opiunilor
generale
ale
stilurilor:
Figura II/ 44 Opiunile de modificare a unui stil
Style based on (stil bazat pe) [1]: atunci cnd se doreste copierea
unui stil si modificarea doar a ctorva setari, pentru a avea doua stiluri, se
creeaza un nou stil bazat pe unul deja existent.
Totodata pentru a crea un stil de tip heading se porneste de la unul dintre cele
existente deja.
Style for following paragraph (stilul pentru paragraful urmator)
[2]: atunci cnd se creeaza stiluri pentru liste, este recomandat ca urmatorul
paragraf sa fie tot unul de lista, n schimb dupa titluri n general urmeaza
paragrafe de text normal.
Zona 3 din imagine contine o descriere a tuturor formatarilor ce se aplica.
Add to template (adaugare la sablon / standard) [4]: daca stilul creat

urmeaza a fi folosit si la alte documente, se poate adauga la documentul
sablon Normal. dot, pentru a fi disponibil mereu
Automatically update (updatare automata) [5]: atunci cnd utilizatorul
aplica manual o formatare unui element care are un anumit stil, daca optiunea
de updatare automata este activa, atunci Word aplica respectiva formatare
tuturor elementelor ce folosesc acelai stil. Este nerecomandabil sa fie folosita
aceasta optiune pentru stilurile ce sunt folosite extensiv, deoarece daca, spre
exemplu, se subliniaza un cuvnt si optiunea de updatare automata este
activata, atunci toate paragrafele care folosesc acelasi stil vor fi subliniate.
Accesnd butonul Format, se pot stabili formatarile la nivel de text, paragraf, lista,
etc., aa cum am prezentat n capitolele anterioare. Pentru a aplica un stil unui
paragraf este suficient sa se pozitioneze cursorul undeva n interiorul paragrafului
respectiv si sa se execute click stnga cu mouse-ul pe numele stilului de aplicat.
Opiunile
unui stil
118
6.3 Finalizarea documentelor
n aceasta sectiune vom aborda procesul de finalizare al documentelor, care

include aplicarea de formatari la nivel de pagina, stabilirea unui antet,
includerea de note de subsol si pregatirea pentru imprimare.
6.3.1
Paginarea
Pentru a stabili setarile legate de asezarea n pagina, tipul de hrtie folosit,

marginile documentului, etc. trebuie accesat meniul
Page Setup.
Accesarea acestuia se face executnd un dublu click pe rigla superioara. Tot aa
se acceseaza si meniul Tab Stops. Diferenta este pozitionarea cursorului n
momentul executarii dublu click-ului. Daca se executa n partea inferioara a
riglei se acceseaza meniul Tab Stops. Daca se executa dublu-click n partea
de sus a riglei se obtine meniul Page Setup.
Daca aceasta metoda de acces pare prea complicata, se poate alege optiunea
Page Setup din meniul File. Indiferent de metoda folosita rezultatul este
deschiderea ferestrei Page Setup, care contine 3 pagini de op iuni: Margins
(margini), Paper (hrtie) si Layout (aezare). Vom prezenta n continuare
fiecare pagina de opiuni si setarile ce se pot aplica.
Figura II/ 45 Meniul Page Setup, pagina Margins
Casetele pentru margini (Top, Left, Bottom, Right, Gutter) [1]:

stabilesc dimensiunea n centimetri sau n unchi a marginilor respective.
Unitatea de masura este afiata pentru nu lasa loc de confuzii - 1
inch=2,54 cm. Caseta Gutter se folosete pentru a delimita suplimentar
fata de margini un spatiu destinat ndosarierii.
Cnd o carte contine multe pagini, sau cnd se realizeaza o ndosariere,
o parte din marginile de pe mijloc este blocata cu arcul sau din cauza
lipirii Aceasta setare aloca un spatiu special pentru operatia respectiva.
119
Daca se realizeaza o lucrare tip calendar, de exemplu, se va dori ca legarea

sa se faca n partea de sus a paginii, de aceea exista si optiunea Gutter
Formatarile
Position (pozitionarea spatiului pentru lipit).
Orientation (orientarea paginii) [2]: se pot alege doua tipuri de orientare:

la nivel de
Portrait (pe lungime) sau Landscape (pe orizontala, aa numitul tip-vedere).
pagina
Multiple pages [3]: contine optiunea de a realiza marginile n oglinda, ct si
opiuni de imprimare a mai multor pagini de text pe o singura foaie de hrtie.
Apply to (cui se aplica formatarea): atunci cnd documentul este mpartit n
sectiuni, se poate opta pentru aplicarea unei formatari numai la sectiunea
curenta sau la tot documentul. O alta optiune existenta este schimbarea
formatarilor de la pagina curenta pna la sfrsit.
Pagina Paper a meniului Page Setup este dedicata alegerii tipului de hrtie pe care
va fi imprimat documentul. Contine o lista cu tipuri de hrtie standard, att pentru
Europa ct si pentru Statele Unite. Lista include tipurile cele mai folosite pentru
Romnia: A4, A3, A5, B5, etc. Alaturi de lista de opiuni, se poate seta manual
dimensiunea hrtiei, n centimetri sau inchi. Totodata se poate stabili ca prima pagina
sa fie imprimata dintr-o alta tava de hrtie dect restul. Aceasta optiune este
folositoare n cazul imprimantelor performante care contin mai multe sertare de hrtie
diferita, pentru a realiza o coperta pe un alt tip de hrtie fata de restul lucrarii (hrtie
colorata spre exemplu).
Pagina Layout a meniului Page Setup permite stabilirea dimensiunii antetului si
subsolului mpreuna cu cteva alte opiuni pe care le vom explica individual:
Formatarile
la nivel de
pagina,
sectiunea
Layout
Figura II/ 46 Meniul Page Setup, pagina Layout
120
Section start (nceputul sectiunii) [1]: atunci cnd se foloseste mpartirea n

sectiuni, se poate stabili cum sa nceapa sectiunea curenta (pagina impara,
pagina para, continuarea cele anterioare, etc.)
Header and footers: different odd and even [2]: aa cum arata
numele, se poate opta pentru stabilirea unui antet si subsol diferite
ntre paginile cu sot si paginile fara sot. Acest curs folosete aceasta
optiune, pentru a alinia diferit antetul (la stnga pe paginile pare si la
dreapta pe paginile impare.)
Header and footers: different first page [3]: permite stabilirea unui
antet sau subsol diferit pentru prima pagina. Este o optiune deosebit de
folositoare, deoarece prima pagina a unei lucrari este de obicei coperta
sau contrapagina, iar acestea nu trebuie sa contina antet si subsol.
Castele de dimensiune pentru antet si subsol [4]: aceste casete
permit setarea dimensiunii n naltime a antetului
(Header) si a subsolului (Footer).
Vertical alignment (alinierea verticala) [5]: se poate stabili modul n
care textul umple pagina. Setarea de tip Top va scrie textul ncepnd
din partea de sus, pe cnd o setare de tip Center fa centra textul n
pagina, pe verticala.
Setarea
antetului,
subsolului
si alinierii
verticale
6.3.2 Antetul si subsolul documentelor

Cu totii stim ce nseamna antetul: o zona n partea de sus a paginii,
care are un continut prestabilit. n cazul acestui curs antetul contine
denumirea ariei curriculare acoperite Am explicat n sectiunea
anterioara cum se stabilesc dimensiunile si setarile pentru antet si
subsol. n aceasta sectiune vom explica modul n care se stabileste
continutul acestora.
Din punct de vedere functional antetul si subsolul sunt identice, diferind
doar locul de amplasare n pagina. Pentru a accesa antetul si subsolul
trebuie aleasa optiunea Header and Footer din meniul View.
Rezultatul este aparitia unei bare de instrumente dedicata si afiarea
textului documentului cu culoarea gri, pentru a denota faptul ca este
inactiv. Zona activa este antetul sau subsolul.
Butoane de
navigatie la
nivelul
antetului si
subsolului
Figura II/ 47 Vizualizarea antetului si bara de instrumente specifice

Cele mai importante butoane de comanda sunt cele ncercuite n
imagine. Este vorba (n ordine de la stnga la dreapta) de butonul ce
permite copierea antetului sau subsolului din sectiunea anterioara
(Same as previous), comutarea ntre antet si subsol (Switch between
Header and Footer) si navigarea ntre antetele diferitelor sectiuni sau
ntre cel pentru pagina para si pentru pagina impara (Show Previous si
Show Next).
Celelalte butoane de pe bara de instrumente ofera posibilitatea de a
introduce anumite elemente predefinite, precum numarul paginii,
121
numarul total de pagini, data la care a fost creat documentul, ora,

autorul, etc. Nu este obligatoriu a se folosi nici unul din aceste cmpuri
de informatie, utilizatorii putnd defini propriile anteturi sau note de
subsol. Acest curs de exemplu folosete ca antet un tabel care are
numai marginea inferioara vizibila, la fel si pentru subsol, dar cu
marginea superioara vizibila, iar la subsol se folosete si optiunea de
inserare a numarului de pagina.
Ca optiune de formatare ce prezinta un real interes mentionam
posibilitatea de a formata numerele de pagina executnd un click cu
mouse-ul n interiorul numarului si alegnd butonul Format page
number . Aceasta ofera accesul la o caseta de meniu ce permite
alegerea tipului de numerotare (cifre arabe, cifre romane, etc.), dar si
cifra de la care se pornete numerotarea.
Formatarea
numerelor
de pagina
Figura II/ 48 Accesarea si continutul ferestrei Page Number Format

6.3.3 Corectarea gramaticala
Cu
dictionar
instalat,
Word poate
corecta
greelile
de
ortografie
122
Un prim element de finalizare este folosirea corecturii ortografice si gramaticale.

Aceasta se activeaza apasnd tasta F7 sau alegnd din meniul Tools optiunea
Spelling and Grammar. Fereastra e dialog care se deschide identifica greelile de
ortografie sau de gramatica si propune si solutii pentru nlocuirea acestora. De fapt
este recomandabil ca aceasta optiune sa fie activa tot timpul, ceea ce se va traduce
ntr-o verificare permanenta (n timp real) a ortografiei, greselile fiind subliniate
cu o linie roie ondulata.
Pentru ca verificarea ortografica sa poata functiona corect trebuie ndeplinite
doua conditii cumulativ: sa existe un dictionar pentru limba respectiva instalat si
textul sa fie declarat n limba n care este scris. Setarea limbii unui text se face
selectnd tot textul si accesnd optiunea Language din meniul Tools. Aici se
opteaza pentru comanda Set Language si se alege din lista limba dorita (romna,
engleza, etc)
Figura II/ 49 Accesarea meniului pentru stabilirea limbii

La activarea corecturii ortografice, opiunile sunt cele din imaginea
urmatoare.
Opiunile la
corectarea
gramaticala
Figura II/ 50 Fereastra de corectura ortografica si gramaticala
Opiunile la
corectarea
gramaticala
Ignore Once (ignora o data): se ignora greseala identificata. Util atunci

cnd n text este strecurat un cuvnt n alta limba.
Ignore All (ignora toate): idem cu primul, dar ignora toate
aparitiile cuvntului respectiv.
Add to dictionary (adaugare n dictionar): atunci cnd sunteti siguri de
existenta cuvntului se poate opta pentru adaugarea lui n dictionarul
dupa care MS Word realizeaza corectura.
Change (nlocuire): se accepta corectura propusa de Word. Daca
sunt mai multe variante propuse, se selecteaza cu mouse- ul din lista
corectura dorita si apoi se opteaza pentru Change.
Change All (nlocuire toate): idem cu Change, dar sunt corectate
automat toate aparitiile greselii respective.
AutoCorrect (corectare automata): la apasarea acestui buton se
creeaza o regula pentru corectarea automata, si de fiecare data cnd
utilizatorul va tasta gresit, Word va corecta n mod automat respectiva
greeala.
6.3.4.
Imprimarea
Adesea lucrarile efectuate n procesoarele de texte sunt destinate
imprimarii n final. Cartile, cursurile, brourile, anunturile si rapoartele
sunt adesea destinate imprimarii, pentru a fi distribuite n forma fizica
catre utilizatorii finali. n aceasta sectiune vom prezenta pregatirile finale
n vederea imprimarii si modalitatea de imprimare. Mentionam ca pentru
a putea imprima un document este necesar sa existe o cel putin
123
Print
Preview:
verificare
nainte de
imprimanta instalata. Despre instalarea imprimantelor se gasesc informatii n

sectiunea 3.4.2 Imprimarea
Pregatirea n vederea imprimarii se refera la o inspectie vizuala a materialului,
efectuata n general n modul Vizualizare naintea imprimarii (Print Preview)
n care se urmarete aranjarea n pagina, n special pentru a se asigura ca titlurile de
capitol nu se afla la sfrsitul paginii sau ca tabelele care se ntind pe mai multe pagini
au capul de tabel repetat pe fiecare pagina, etc.
Pentru a activa modul de pre-vizualizare se foloseste butonul special de pe bara de
instrumente Standard sau optiunea Print Preview din meniul File.
imprimare
Print
Figura II/ 51 Accesarea modului Print Preview
Preview:
opiunile
specific
e
Cnd documentul este accesat n modul Print Preview, barele de instrumente

sunt nlocuite cu bara speciala Prin Preview, care contine butoane speciale pentru
afisarea a unei singure pagini odata sau a mai multor pagini simultan, pentru
procentul de Zoom dar si pentru iesirea din modul Print Preview. Vom prezenta
functiile butoanelor sin imagine de la stnga la dreapta.
acestui
mod
Figura II/ 52 Bara de instrumente Print Preview
Print (imprimare): daca utilizatorul este multumit cu
aspectul documentului poate decide sa l imprime direct la
imprimanta standard (default). Nu se recomanda acest mod de a
imprima pentru ca nu ofera posibilitatea revizuirii setarilor
imprimantei
Magnifier (lupa): cnd acest mod este activat, utilizatorul poate
efectua click cu mouse-ul n pagina afisata pentru a o mari la
dimensiunea reala, cum va fi imprimata pe hrtie. La al doilea
click se revine la modul de afisare ales initial (o pagina pe ecran
sau un anume numar de pagini)
One page (o pagina odata): permite afiarea unei singure pagini
la un moment dat, vizualizarea se face pagina cu pagina,
navigarea ntre pagini efectundu-se cu ajutorul tastelor PageUp
si PageDown .
Multiple Pages (mai multe pagini deodata): accesarea acestui
buton permite utilizatorilor sa defineasca cu ajutorul mouse-ului
124
numarul de pagini si formatul n care se vizualizeaza

documentul. Se definete folosind o setare de tipul X pagini pe
verticala x Y pagini pe orizontala.
Print
Preview:
opiunile
specifice
acestui
mod
Figura II/ 53 Folosirea butonului Multiple Pages
Shrink to fit: ncearca sa afieze ntreg documentul pe o singura
pagina.
Full Screen: se renunta la meniuri si bara de titlu a ferestrei pentru a
oferi un spatiu ct mai mare de vizualizare.
Close: asigura ieirea din modul Print Preview.
Dupa ce s-au realizat toate verificarile si s-a concluzionat ca
documentul este n ordine, se trece la imprimarea efectiva. Pentru a deschide
meniul de imprimare se acceseaza optiunea Print din meniul File sau, mai
simplu, se apasa combinatia de taste CONTRL+P. Fereastra de dialog care se
deschide contine opiuni legate de alegerea imprimantei la care se face
imprimarea, zona de imprimare, numarul de copii, etc. Vom prezenta n
continuare modul de folosire a fiecarei setari.
Opiunile
de
imprimare:
numar
copii,
pagini
imprimate,
etc.
Figura II/ 54 Meniul Print
Printer Name [1]: permite alegerea uneia dintre imprimantele
instalate.
Page range (pagini de imprimat) [2]: se poate opta asupra
paginilor care vor fi imprimate, putnd alege ntre toate paginile
(All), pagina curenta (current page) sau o selectie de pagini
(Pages) exprimate sintetic. De exemplu pentru a imprima
125
Opiunile
de
imprimare
descrise
pe larg
paginile ntre 5 si 12 se scrie 5-12. Daca se dorete si pagina 17 n plus se

scrie 5 - 12, 17, etc. n cazul n care naintea activarii meniului de imprimare
se selecteaza o portiune de text, exista si posibilitatea de a imprima doar acea
portiune (Selection).
Number of copies (numar de copii) [3]: se stabilete numarul de exemplare n
care se dorete imprimarea.
Collate (sortare) [4]: permite alegerea ntre sortarea exemplarelor
diferite sau a paginilor. Daca se bifeaza Collate atunci se imprima ca o serie
de exemplare. Daca este debifata aceasta optiune, se imprima toate
exemplarele din pagina 1, apoi din pagina 2, etc.
Print (imprimare) [6]: se poate alege ntre imprimarea tuturor paginilor, numai
a celor cu numar par sau numai a celor cu numar impar.
Print to file (imprimare n fiier) [7]: n loc sa se trimita la imprimanta
documentul, se creeaza un fiier cu extensia .prn.
Manual duplex (duplex manual): se refera la posibilitatea de a imprima fata
verso pe imprimantele care nu ofera standard aceasta optiune. Astfel se
vor imprima automat toate paginile impare, apoi se va cere utilizatorului sa
reintroduca paginile n imprimanta, pe fata cealalta si se vor imprima si
paginile pare.
Pages per sheet (numar de pagini pe coala de hrtie) [9]: permite
imprimarea a mai multe pagini de document pe o singura foaie de hrtie. Se
aplica la imprimarea unor formate mai mici pe hrtie de format mai mare (de
exemplu 2xA5 pe un A4).
Scale to paper size (redimensionare pentru a se potrivi cu hrtia) [10]:
n general se foloseste pentru redimensionarea ntre formatele asemanatoare,
gen A4 si Letter
Am lasat la o parte zona numarul 5 n mod intentionat. Aceasta permite alegerea
continuturilor care vor fi trimise la imprimanta. Aceasta optiune este utila atunci cnd
se doreste evidentierea proprietatilor stilurilor, a elementelor ascunse, etc.
Activitate practica Finalizarea documentelor

Procesul de editare al oricarui document se ncheie adesea cu
imprimarea sa. n vederea imprimarii, este recomandata re-parcurgerea
docementului pentru a asigura asezarea n pagina, pentru a verifica
ortografia si pentru a efectua ultimele pregatiri n vederea imprimarii
(spre exemplu includerea numerelor de pagina).
1) Sa ncepem activitatea de finalizare a documentului prin stabilirea
antetului si subsolului. n primul rnd trebuie sa va asigurati ca exista un
spatiu prevazut pentru antet si subsol. Accesati deci meniul Page
Setup, fie din meniul File fie prin dublu click pe rigla (ruler). n care
pagina de opiuni a acestui meniu se regasesc op iunile legate de
dimensiunile antetului si subsolului?
a) Margins
b) Paper
c) Layout
d) Header and Footer
2) Accesati pagina de corespunzatoare pentru a stabili dimensiunile
antetului si subsolului si stabiliti-le dimensiunile la 1.5 cm sau 0.5 inch
126
(n functie de cum este setat sistemul de operare). Ce optiune trebuie

bifata pentru putea folosi antete diferite pe paginile cu sot fata de cele
fara sot? Bifati-o.
_________________________________________________________
_________________________________________________________
3) Ce optiune trebuie bifata pentru a putea elimina antetul de pe prima
pagina? Bifati-o.
_________________________________________________________
_________________________________________________________
4) Reveniti n pagina de opiuni Margins. Care va fi efectul stabilirii
urmatoarelor margini: Top-2 cm, Bottom 2 cm, Left 3 cm, Right - 2 cm,
Gutter 1 cm, Gutter Position Top ?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
5) Confirmati setarile facute prin apasarea butonului OK si reveniti la
documentul editat. Accesati meniul View, optiunea Header and Footer.
Acesta permite stabilirea antetului. Word deschide n modul editare
antetul sectiunii n care este pozitionat cursorul. Totodata, cteva
elemente vizuale marcheaza trecerea n modul de editare a antetelor.
Care sunt diferentele vizibile fata de modul de editare a documentului?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
6) Doriti ca prima pagina sa nu contina nici un antet iar celelalte pagini
sa afieze numele autorului lucrarii pe paginile cu sot si titlul lucrarii pe
paginile impare. Primul pas este sa lasi nemodificat antetul pentru
prima pagina (adica sa ramna gol). Ce buton din bara de instrumente
speciale Header and Footer trebuie folosit pentru a naviga catre
urmatorul antet?
a) Link to previous
b) Switch between Header and Footer
c) Show Previous
d) Show Next
7) n antetul pentru paginile impare introduceti numele Dvs., apoi
navigati catre antetul pentru paginile pare si introduceti numele lucrarii,
dar aliniat la dreapta. Cu ce buton se poate iesi din modul de editare al
antetului?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
8) Numerotarea paginilor este o cerinta obligatorie pentru majoritatea
tipurilor de documente ce vor fi create n activitatea de utilizare a
calculatorului. Accesati modul de editare a antetului si subsolului. Exista
vreun buton special pentru a edita subsolul?
_________________________________________________________
________________________________________________________
9) Ca si antetul, notele de subsol vor fi diferite pentru prima pagina,
paginile pare si paginile impare. Odata facuta optiunea pentru antet, ea
se pastreaza si pentru subsol. De aceea, trebuie urmati aceiasi pasi ca
si la stabilirea antetelor.
Remarcati existenta posibilitatii introducerii unor cmpuri predefinite, cu
ajutorul butoanelor din bara de instrumente speciale. Aliniati central
textul din subsol si introduceti numarul de pagina. Ce buton poate fi
folosit acum pentru a edita formata numerele de pagina?
127
_________________________________________________________
________________________________________________________
10) Care sunt opiunile de formatare a numerelor de pagina oferite prin
accesarea butonului mentionat anterior?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________

1 paragraf de text.
1) Exista patru tipuri de alinieri pentru paragrafele de text. Cu ce tip de
aliniere sunt formatate paragrafele acestui manual? (1 punct)
a) Align Left
b) Center
c) Align Right
d) Justify
2) Doriti ca prima pagina sa nu contina nici un antet iar celelalte pagini
sa afieze numele autorului lucrarii pe paginile cu sot si titlul lucrarii pe
paginile impare. Primul pas este sa lasti nemodificat antetul pentru
prima pagina (adica sa ramna gol). Ce buton din bara de instrumente
speciale Header and Footer trebuie folosit pentru a naviga catre
urmatorul antet? (2 punct)
a) Link to previous
b) Switch between Header and Footer
c) Show Previous
d) Show Next
3) ntotdeauna, nainte de imprimarea sau transmiterea mai departe a
unui document este indicat sa i verificati corectitudinea ortografica.
Corectorul ortografic si regasete n meniul Tools, optiunea Spelling
and Grammar. Ce tasta permite lansarea rapida a acestuia? (1 punct)
a) F4
b) F5
c) F6
d) F7
4) Presupunem ca pe calculatorul pe care l folositi exista att
dictionarul englez ct si cel romn. Textul scris de Dvs. este n limba
romna. Cum va asigurati ca Word va realiza corectura folosind
dictionarul adecvat? (2.5 puncte)
Language, set language
5) n procesul de corectura gramaticala puteti ntlni urmatoarea
situatie: ati redactat un raport privind vnzarile unor produse al caror
nume este scris corect, dar Word detecteaza cuvintele respective ca
greeli. Cum va puteti asigura ca Word va recunoaste n viitor aceste
denumiri? (2.5 puncte)
128
2001, Bucureti
Bucureti
129
Tabele, grafice si imagini n Word
Unitatea de nvare 7
TABELE, GRAFICE SI IMAGINI N WORD
Cuprins:
7.1 Inserarea tabelelor ..........................................................................................131
7.2 Inserarea graficelor si imaginilor......................................................................137
Raspunsuri la testele de autoevaluare ..................................................................140
Bibliografie ............................................................................................................141

Insereze tabele n documente
Aplice formatari la nivel de tabel, rnd, coloana, celula
Insereze grafice n documente
Insereze imagini n documente
Aplice formatari imaginilor inserate
130
7.1 Inserarea tabelelor
Inserarea
unui tabel
Adesea n prezentarea informatiilor este foarte utila folosirea de tabele. Astfel,

MS Word ofera posibilitatea de insera n cadrul documentelor Word tabele cu
un nalt grad de personalizare. Inserarea tabelelor se face apasnd butonul
Insert Table din bara de instrumente Standard sau urmnd traseul: meniul
Table, optiunea Insert, optiunea Table. Daca se folosete butonul din bara de
instrumente, acesta trebuie tinut apasat si apoi se alege manual numarul de
celule si coloane, precum n figura urmatoare.
Figura II/ 55 Inserarea unui table folosind butonul din bara Standard
Daca se opteaza pentru inserarea tabelului cu ajutorul meniului, utilizatorul
poate alege numarul de coloane si rnduri ntr-o fereastra speciala.
Stabilirea
numarului
de coloane
si rnduri
pentru
tabelul
inserat
Figura II/ 56 Accesarea din meniu si fereastra de dialog Insert Table
Dupa cum se observa din imagine, acest mod de inserarea tabelului
ofera si posibilitatea stabilirii unui numar de parametri suplimentari,
precum optiunea AutoFit. Acest parametru permite inserarea tabelelor
cu latime automat egala cu maximul disponibil n pagina (AutoFit to
window) sau cu latime special adaptata la continutul tabelului (AutoFit
to contents). n al doilea caz, latimea tabelului crete odata cu
necesarul, pe masura ce textul introdus n celule creste n dimensiuni.
Aceasta optiune este nerecomandata deoarece ajusteaza n
permanenta latimea coloanelor.
Odata inserat tabelul se trece la introducerea datelor n celule.
Formatarile la nivel de text, paragraf sau lista se poate realiza per
celula, per rnd, per coloana sau per tabel, n functie de ce a fost
131
selectat cnd s-a aplicat formatarea respectiva. Informatii despre

selectare se gasesc n sectiunea 5.2 Selectarea datelor.
n plus fata de formatarile deja studiate, exista si formatari specifice
pentru tabele. Acestea se pot accesa cel mai usor executnd click
dreapta n tabel si alegnd Table properties din meniul contextual.
Figura II/ 57 Accesarea meniului cu formatarile speciale pentru

tabele
Vom trata pe rnd fiecare pagina de opiuni din acest meniu. Prima
pagina afiata utilizatorilor este cea care contine setari legate de
dimensiunea si aranjarea n pagina a tabelului:
Formataril
e la nivel
de tabel
(Table
Properties)
132
Figura II/ 58 Pagina Table din meniul de proprietati ale tabelelor

Preferred width (latimea): se poate stabili o latime fixa pentru table.
Alignment (aliniere): n cazul tabelelor cu latime mai mica dect cea a

textului, se poate alege alinierea n pagina (stnga, centrat sau dreapta).
Text Wrapping (amplasarea fata de text): similar, daca tabelul are o latime
mai mica dect a textului, se poate opta ca acesta sa fie inclus n paragraf sau
sa fie tratat ca un paragraf separat
Options (opiuni tabel): vom prezenta pe larg acest meniu la pagina
dedicata celulelor (Cell)
Borders and shading (linii si umbre): accesarea acestui buton permite

accesul la un meniu separat pentru stabilirea tipului de linii de margine cu care
va fi liniat tabelul.
Dupa cum se vede n imagine, acest meniu permite definirea

tipului de linie (continua, punctata, ntrerupta, etc.), a grosimii,
culorii si amplasarii liniilor pna la nivel de celula.
Acelasi meniu se foloseste pentru a aplica chenare paginilor de
document, folosind optiunea Page Border, care arata identic,
dar chenarele stabilite se aplica la nivel de pagina. Tot meniul
Border and Shading poate fi folosit si pentru stabilirea unui
fundal colorat, att la nivel de tabel ct si la nivel de paragraf.
Acest meniu se poate accesa si alegnd optiunea Borders and
Shading din meniul Format.
Formatarea
liniilor
(Borders
and
Shading)
Figura II/ 59 Meniul Borders and Shading permite personalizarea

chenarelor la nivel de table, celula dar si la nivel de pagina.
Trecnd la pagina speciala de setari dedicate rndurilor (Rows)
tabelelor, se observa urmatoarele opiuni:
Formatarea
rndurilor
(Row
Properties)
Figura II/ 60 Pagina Rows a meniului Table Properties
Size (dimensiuni): permite specificare exacta a naltimii fiecarui

rnd. Se bifeaza casuta Specify Height si se precizeaza
naltimea dorita pentru rnd, apoi se trece la urmatorul rnd cu
butonul Next Row, etc.
133
Allow row to break across pages: n cazul rndurilor cu multa

informatie, care pot capata naltimi considerabile, se opteaza
pentru permiterea sau ne-permiterea mpartirii rndului respectiv
pe mai multe pagini. Daca nu se permite spargerea rndului,
atunci ntreg rndul va fi trecut pe pagina urmatoare, cu
dezavantajul crearii unui spatiu gol pe pagina anterioara, spatiu
ce poate avea dimensiuni considerabile.
Repeat as header row : aa cum arata numele, aceasta

optiune este foarte utila atunci cnd tabelul se ntinde pe mai
multe pagini. n acest caz, se selecteaza rndul ce contine capul
de tabel si se bifeaza aceasta optiune. Efectul este repetarea
capului de tabel la nceputul fiecarei noi pagini de tabel.
Pagina dedicata coloanelor (Column) contine numai posibilitatea de a
stabili n mod foarte precis latimea fiecarei coloane. Modul de setare
este cel descris pentru naltimea rndurilor.
Formatarea
coloanelor
(Column
Properties)
Figura II/ 61 Pagina Column a meniului Table Properties
Ultima pagina, cea dedicata setarilor la nivel de celula permite
accesarea setarilor legate de latimea celulei si, n plus, a alinierii
textului n plan vertical: n partea de sus (Top) , centrat (Center) sau n
partea de jos (Bottom) a celulei.
n plus, se poate accesa meniul de opiuni legate de spatierea celulelor.
Prin click pe butonul Options se deschide o noua fereastra de op iuni,
ce permite stabilirea unor spatii goale ntre marginile interioare ale
celulei si continutul acesteia. Aceasta optiune poate fi setata la nivel
global, pentru tot tabelul, daca se acceseaza butonul Options din
pagina Table n loc de Cell.
Formatarea
celulelor
(Cell
Properties)
Figura II/ 62 Pagina Cell a meniului Table Properties

134
Figura II/ 63 Stabilirea marginilor la nivel de celula

n plus fata de margini se poate opta pentru ruperea textului care
depasete latimea celulei pe mai multe rnduri sau pentru micsorarea
acestuia astfel nct sa poata ncapea in celula pe un singur rnd.
Tabelul urmator exemplifica diferenta dintre aceste op iuni. Textul din
celule este acelasi pe fiecare rnd. Se observa avantajele si
dezavantajele fiecarei setari.
Formatare
a celulelor:
Text
Wrapping
Text suficient de lung pentru a Text suficient de lung pentru a depasi latimea coloanei pe un singur rnd
depasi latimea coloanei pe un
singur rnd
Text suficient de lung pentru a
Text suficient de lung pentru a depasi
depasi
Wrap text
Fit text
Daca n procesul de introducere a datelor se constata ca tabelul este
insuficient, exista doua posibilitati de a-l extinde. Prima este prin apasarea
tastei TAB n ultima celula a tabelului (cel mai de jos rnd, cea mai din dreapta
celula), se adauga un nou rnd la tabel. Operatia poate fi repetata la nesfrit.
A doua modalitate de re-configurare a tabelului este selectarea uneia din
opiunile sub-meniului Insert din meniul Table. Rezultatele fiecarei opiuni sunt
evidente din numele acestora.
Editarea
tabelelor:
inserarea
si
stergerea
de coloane
Figura II/ 64 Opiuni de extindere a tabelului
sau rnduri
Similar cu opiunile de extindere a tabelului sunt construite si opiunile de

restrngere, accesibile din sub-meniul Delete al meniului Table:
135
Figura II/ 65 opiuni de restrngere a tabelului

O ultima optiune pe care o consideram foarte importanta si des utilizata
este cea de spargere (Split) sau contopire (Merge) a celulelor.
Pentru celula activa, n cere este pozitionat cursorul, se poate alege din
meniul contextual optiunea Split Cells (spargere celula). Aceasta
deschide p fereastra de dialog n care utilizatorul poate stabili numarul
de rnduri si coloane n care este divizata celula activa
Editarea
tabelelor:
unificarea si
spargerea
celulelor
Figura II/ 66 Paii pentru spargerea unei celule
Operatia inversa este contopirea celulelor (Merge): se selecteaza celule dorite,

se executa click dreapta si se alege optiunea Merge Cells din meniul contextual
Figura II/ 67 Paii pentru contopirea celulelor
136
7.2 Inserarea imaginilor si graficelor
Cum se
insereaza o
imagine?
Se spune ca o imagine egaleaza o mie de cuvinte. De altfel, pe

parcursul acestui curs ati putut observa ct de utile sunt imaginile pentru
a ilustra explicatiile oferite. Se trage astfel usor concluzia ca inserarea de
imagini n documentele Word este o optiune importanta, p care utilizatorii
trebuie sa o poata folosi fara probleme.
Inserarea unei imagini n document se realizeaza pozitionnd cursorul n locul
unde va fi introdusa imaginea, apoi accesnd meniul Insert, optiunea Picture,
sub-optiunea From File. Aceasta va deschide o fereastra de dialog cu
ajutorul careia se navigheaza la adresa unde se afla imaginea ce se dorete a fi
introdusa, unde se executa dublu click pe respectiva imagine.
Figura II/ 68 Accesarea opiunii de inserare a imaginilor

Odata inserata imaginea n document, prin dublu click pe aceasta se pot
accesa opiunile de formatare ale imaginii. Cea mai importanta pagina de
opiuni este pagina Layout (asezare). Aceasta pagina de opiuni permite
stabilirea modului n care imaginea interactioneaza cu textul din jur. Rezultatele
aplicarii fiecarei opiuni sunt evidente, fiind ilustrate n fereastra de dialog.
Formatare
a
imaginilor:
alinierea
Figura II/ 69 Pagina de opiuni Layout a meniului de formatare a

imaginii
O alta pagina ce prezinta interes din meniul Format Picture este cea cu
ajutorul careia se pot redimensiona imaginile introduse. Este vorba despre
pagina Size. Folosind casetele de dimensiuni din aceasta
137
pagina se pot stabili exact latimea si naltimea imaginii sau procentul

sub care se face redimensionarea. Operatiile de rotire sau
redimensionare a imaginilor introduse se pot realiza foarte uor si cu
mouse-ul, prin apucarea marginilor si redimensionarea cu Drag and
Drop, exact ca la redimensionarea ferestrelor. Daca n pagina Layout
este bifata orice alta optiune dect In line with text atunci este
posibila si rotirea imaginii, si cu ajutorul mouse-ului. Pozitionnd
mouse-ul pe punctul verde de deasupra imaginii se poate roti imaginea
prin Drag and Drop.
Formatarea
imaginilor:
dimensiunile
Figura II/ 70 Pagina Size a meniului Format Picture
Figura II/ 71 Rotirea cu mouse-ul a imaginilor introduse

Atunci cnd nu aveti imagini potrivite pentru ilustrarea ideilor exprimate,
exista optiunea de a folosi una din imaginile puse la dispozitie de
Microsoft, asa numitele Clip-Art. Pentru a avea acces la colectia de clipart aceasta trebuie n primul rnd sa fie instalata pe calculator. Pentru a
activa panoul Clip Art acesta trebuie ales din meniul Task Pane.
Figura II/ 72 Activarea panoului Clipart n Task Pane
138
Folosirea
Acest panou ofera posibilitatea de a cauta imagini din colectie dupa anumite
criterii. Apoi, pentru introducerea imaginii dorite se executa un click stnga pe
pictograma imaginii respective.
galeriei Clip
Art
Figura II/ 73 Cautarea de imagini clipart si introducerea lor n

document
Test de autoevaluare Tabele, grafice, imagini

1) Aveti un tabel care se ntinde pe mai multe de o singura pagina.
Doriti sa repetati capul de tabel la nceputul fiecarei pagini. Ati putea
segmenta tabelul si copia manual primul rnd. Totui, realizati ca o astfel
de abordare nu este una eficienta, mai ales daca nu exista o certitudine
privind volumul de date care va fi continut pe fiecare rnd din tabel.
Astfel, pe masura ce vor fi introduse date n completarea celor
existente, tabelul se va extinde. Care este optiunea care permite
repetarea automata a unui rnd la nceputul fiecarei pagini de tabel, si
cum poate fi accesata?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
________________________________________________________
2) Ultimul rnd al unui tabel de pe o pagina depasete marginile paginii
si trece pe pagina urmatoare. Exista posibilitatea de a forta rndul sa
treaca pe pagina urmatoare sau a-i permite sa se rupa pe doua
pagini. Cum se numete aceasta optiune si unde este ea localizata?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
3) Este posibila stabilirea de latimi diferite la nivel de coloana? Dar la
nivel de celula? (Adica este posibil ca celulele de pe un rnd sa nu fie
pozitionate perfect sub cele de pe rndul anterior, cu alte cuvinte sa
aiba alte latimi dect cele de pe alte rnduri?)
_________________________________________________________
_________________________________________________________
4) Aceeasi ntrebare dar legat de naltimea rndurilor: este posibil ca un
rnd de celule sa aiba o naltime diferita de cea a celorlalte rnduri?
Este posibil ca o singura celula dintr-un rnd sa aiba o alta naltime?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
139

Tabele, grafice, imagini
1) Optiunea utila n cazul de fata este Repeat as Header Row at
beginning of each page. Se efectueaza click dreapta n rndul care va
fi capul de tabel, se alege Table Properties, se alege eticheta Row si se
bifeaza optiunea cautata.
2) Optiunea utila n acest caz este Allow row to break across pages,
optiune ce se poate accesa din meniul Table Properties, eticheta
Row.
3) Da, ambele posibilitati exista. Pentru a stabili latimea unei singure
celule fara a afecta ntreaga coloana trebuie mai nti selectata exact
celula respectiva si apoi cu ajutorul mouse-ului se stabileste latimea
acesteia. Dovada se afla n tabelul de mai jos:
4) n cazul naltimii celulelor situatia difera fata de latimea acestora.

Astfel, se pot stabili naltimi diferite doar la nivel de rnd, nu si la nivel
de coloana. Dovada este tot tabelul de la punctul 3.

1 paragraf de text.
1) Cum se numete optiunea ce permite contopirea a mai multor
celule adiacente ntr-una singura?
Merge
2) Cum se numete optiunea ce permite mpartirea unei celule n mai
multe sub-unitati?
Split
3) Care dintre urmatoarele opiuni legate de amplasarea imaginilor fata
de text permit textului sa nconjoare imaginea? (Alegeti doua op iuni)
a) In line with text
b) Square
c) Tight
d) In front of text
4) Care dintre urmatoarele opiuni legate de amplasarea imaginilor fata
de text permit textului sa se deplaseze fara sa tina cont de amplasarea
imaginii?
a) Behind text
b) Square
c) Tight
d) In front of text
140
2001, Bucureti
Bucureti
141
Calcul tabelar. Aplicatia Microsoft Excel
Unitatea de nvare 8
APLICATIA MICROSOFT EXCEL
Cuprins
8.1 Introducere ......................................................................................................143
8.2 Lucrul cu aplicatia............................................................................................143
8.3 Foile de calcul ................................................................................................143
8.4 Registrele de calcul .........................................................................................144
Raspunsuri la testele de autoevaluare ..................................................................147
Bibliografie ............................................................................................................152
Enumere avantajele folosirii aplicatiilor de calcul tabelar,
Demonstreze aptitudini de lucru cu aplicatia MS Excel, precum introducerea

si formatarea datelor n celule, introducerea, redenumirea si stergerea foilor
de calcul, navigarea ntre foi de calcul,
Explice semnificatiile termenilor calcul tabelar, foaie de calcul, registru
de calcul, celula, etc.
142
8.1 Introducere
n viata de zi cu zi programele de calcul tabelar sunt foarte folosite att
n mediile de afaceri, ct si pentru uzul personal. Programele de calcul
tabelar folosesc tabele formate din rnduri si coloane pentru a organiza
informatia n celule.
Celulele pot contine date, text sau cifre, iar asupra acestora se pot
efectua operatii matematice, pot aplica formule de calcul complexe, etc.
Programele de calcul tabelar sunt utile pentru a realiza bugete,
previziuni, simulari de rate de leasing, etc.
Aplicatii de
calcul
tabelar
Cel mai raspndit program de calcul tabelar este MS Excel, din suita Microsoft
Office. Exista si alte programe de calcul tabelar, precum aplicatia din suita
Star Office oferita gratuit de Sun Microsystems sau aplicatia Lotus 1-2-3. n
general functionalitatile sunt aceleasi. Aplicatia Excel se distinge n special prin
integrarea cu celelalte aplicatii Office si prin numarul imens de functii de
prelucrare pus la dispozitie utilizatorilor.
8.2 Lucrul cu aplicatia
Fisiere
Excel.
Extensii.
Lucrul cu
aplicatia
este similar
cu Word.
Fiierele create de MS Excel poarta numele de registre de calcul

(workbook). Extensia registrelor de calcul este .xls. Registrele sablon poarta
extensia .xlt. Totodata, aplicatia Excel poate fi utilizata pentru a deschide si
fiiere de alt tip, cel mai notabil fiind fisierele Comma Separated Values
(Date separate prin virgula), extensie .csv.
Aceste fiiere (csv) sunt un mod practic de a organiza datele sub forma de
tabele n scopul transmiterii lor catre alte sisteme de operare, alte aplicatii, prin
e-mail, etc. Sunt n fapt fiiere de tip text, care contin informatii grupate sub
forma de tabele, cu separatorul ntre celule constituit din semnul virgula (de
unde si numele) sau alte caractere speciale, ca de exemplu spatiul sau TAB-ul.
Avantajul fiierelor .xls asupra fiierelor .csv este constituit de
posibilitatea de a stoca formule de calcul, relatii ntre date si formatari.
Fiierele .csv pot doar sa stocheze datele simple n forma alfanumerica.
Fiierele .xls pot contine formule de calcul, relatii ntre datele din celule, functii de
calcul, formatari avansate, etc.
Dezavantajul utilizarii fiierelor .xls este, ca si la cele .doc, dat de
dimensiunea acestora, ca si de posibilitatea de a contine virui.
Lucrul cu aplicatia este simplu, operatiile de deschidere, nchidere,
salvare, redenumire, salvare ca alt tip de fiier, deschiderea de mai multe fiiere
simultan, etc. fiind practic identice pentru toate aplicatiile din suita Office. De
aceea consideram suficienta prezentarea realizata n sectiunea 4.2 Lucrul cu
aplicatia. De asemenea, personalizarea ferestrei aplicatiei se realizeaza n
mod similar cu personalizarea ferestrei aplicatiei Word, descrisa n
sectiunea 4.3 Particularizarea ferestrei. n mod evident o parte dintre barele
de instrumente din Word nu se regasesc n Excel (ca de exemplu cea de stiluri),
si reciproc. Diferentele nu sunt nsa unele de fond.
Trebuie nteleasa bine diferenta de functionalitate oferita de cele doua aplicatii.
MS Word este un editor de texte, care ofera posibilitati extinse de formatare,
lucrul cu stiluri, introducerea de elemente ajutatoare
143
(imagini, tabele, ecuatii, etc.). Este folosit pentru a realiza rapoarte de

activitate, lucrari de diploma, cursuri, carti, adrese, scrisori, etc.
MS Excel este un program dedicat realizarii de calcule pe marginea
unor date existente, spre exemplu realizarea unor bugete, simulari,
calcule statistice, calcule financiare, etc. Desi fiecare aplicatie ofera
functionalitati oferite si de cealalta (n Word se pot introduce tabele iar
n Excel se poate introduce text), scopul final al utilizarii lor este diferit.
8.3 Foile de calcul

Fiierele MS Excel se numesc registre de calcul. Acestea sunt
compuse n mod standard de trei foi de calcul (worksheet sau simplu,
sheet) numeotate de la Sheet 1 la Sheet 3. O foaie de calcul este o
suprafata de lucrul formata din 256 coloane numerotate de la A la IV si
65,536 rnduri, numerotate de la 1 la 65,536. 65,536 este egal cu 2 la
puterea 16-a iar 256 este egal cu 2 la puterea 8.
Notiuni
specifice:
rnduri,
coloane,
celule
Intersectia dintre un rnd si o coloana este o celula. Celulele din foile de calcul sunt
numerotate folosind adrese de tip Coloana x Rnd. Astfel, adresele de celule sunt
de forma:
A1: celula de la intersectia primei coloane cu primul rnd. Este prima celula,
privind de la stnga la dreapta si de sus n jos.
C4: celula de la intersectia coloanei C (a treia) cu rndul 4.
FB25678: celula de la intersectia coloanei FB (a 158-a) cu rndul
25,678.
IV65536: ultima celula, cea mai din dreapta si pe ultimul rnd. Celula activa
(n care este pozitionat cursorul, cu alte cuvinte celula selectata) este marcata prin
afiarea cu o culoare diferita a capului de coloana si a capului de rnd, simultan
cu afiarea adresei celulei selectate n cmpul de adresa din coltul stnga sus al foii
de calcul.
Figura III/ 1 Afiarea celulei active
Redenumirea unei
foi de lucru
144
Fiecare celula poate contine text, cifre, text si cifre, care pot astfel afisa paragrafe de
text, numere, sume, date, zile ale saptamnii, etc. Despre inserarea datelor n celule
vom vorbi n unitatea de nvare 9.
n mod standard, un registru de calcul contine 3 foi de calcul, numerotate de
la 1 la 3. Pentru a naviga ntre foile de calcul se efectueaza click cu mouse-ul
pe eticheta cu numele foii de calcul ce se dorete a fi activata.
Numele foilor de calcul pot fi schimbate, pentru a reflecta ct mai expresiv
continutul foii de calcul respective. Redenumirea uni foi de calcul se face executnd
click dreapta pe eticheta cu numele foii de clacul respective si alegerea op iunii
Rename din meniul contextual.
Figura III/ 2 Redenumirea unei foi de calcul

Numele foii de calcul este selectat si utilizatorul poate introduce un alt
nume de la tastatura. Se sugereaza folosirea de nume relativ scurte dar
ct mai expresive pentru continutul foii respective. Pentru a valida noul
nume si pentru a reveni la activitatile curente, se apasa tasta ENTER
dupa alegerea noului nume pentru foaia de calcul.
Figura III/ 3 Foaia de calcul redenumita

Atunci cnd se constata ca foile de calcul existente sunt insuficiente
pentru a organiza corect informatiile din registrul de calcul, se poate
opta pentru introducerea de noi foi de calcul. Aceasta optiune se
activeaza alegnd din meniul Insert optiunea Worksheet.
Inserare
a unei
noi foi de
Figura III/ 4 Inserarea unei noi foi de calcul
lucru
Rezultatul este inserarea unei noi foi de calcul naintea foii de calcul active.
Pentru a ordona foile de calcul dupa criterii stabilite de utilizator, acestea pot fi
repozitionate n ordinea dorita prin Drag and Drop executnd click pe
eticheta cu numele foii de calcul ce va fi mutata.
Figura III/ 5 Deplasarea foilor de calcul pentru a modifica

ordinea lor n lista
145
Navigare
a
Ordinea foilor de calcul n lista este importanta att pentru a asigura o organizare a
datelor conforma cu dorintele utilizatorilor, dar si pentru ca navigarea ntre foile
de
calcul
se
poate
realiza
si
cu
ajutorul combinatiilor de taste
CONTROL+PageUp (activarea
foii
de
calcul anterioare din lista ) sau
CONTROL+PageDown (pentru activarea foii de calcul urmatoare din lista). Totodata
navigarea ntre foile de calcul se poate realiza si cu ajutorul tastelor de navigatie
ntre foile de calcul, care permit utilizatorilor sa sara la prima sau ultima foaie de
calcul din lista.
ntre
foile
de
calcul
Figura III/ 6 Tastele de navigatie ntre foile de calcul
Alte opiuni notabile din meniul contextual obtinut prin click dreapta pe eticheta cu
numele unei foi de calcul sunt Delete si Move or Copy. Daca optiunea Delete
este evident ce rezultat are (stergerea definitiva a unei foi de calcul, cu ntreg
continutul ei), optiunea Move or Copy deschide o fereastra de dialog ce are
urmatoarele opiuni:
Figura III/ 7 Fereastra de dialog Move Or Copy Worksheet
Copierea
si mutarea
foilor de
calcul
146
To Book (n registrul): Mutarea sau copierea foii de calcul active n alt registru
de calcul. Se poate alege din lista oricare din registrele de calcul deschise
simultan sau crearea unui nou registru de calcul.
Create a copy (creare copie): bifnd aceasta optiune se realizeaza
copierea n loc de mutarea foii de calcul la destinatia aleasa.
Before sheet (mutare naintea foii): cu ajutorul acestei casete se poate
stabili ordinea n lista a foii de calcul mutate, prin pozitionarea acesteia
naintea uneia dintre foile existente sau chiar la sfritul listei (optiunea move
to end)
Copierea unei ntregi foi de calcul se poate realiza fie cu scopul includerii ei
ntr-un alt registru de calcul, fie pentru preluarea formatarilor si formulelor
deja create si nlocuirea doar a datelor, fie invers, pentru pastrarea datelor si
prelucrarea lor cu alte formule.
8.4 Registrele de calcul

Operatiile ce se pot aplica registrelor de calcul sunt cele de deschidere,
nchidere, salvare, salvare cu alt nume sau sub alt tip de fiier,
imprimare, etc. Aa cum am aratat n deschiderea aceste unitati de
nvare, toate operatiunile se realizeaza similar cu aplic atia Word.
Singurele diferente care apar fata de fiierele Word sunt ntlnite la
pregatirea n vederea imprimarii a registrelor de calcul. De aceea vom
trata n continuare formatarea n vederea imprimarii a fiierelor de
calcul tabelar, tip .xls.
Meniul Page Setup se acceseaza, ca si la Word, din meniul File,
optiunea Page Setup. n Excel, fereastra de dialog contine patru pagini
de opiuni, similare cu cele de la Word. Prima este pagina Page:
Meniul
Page
Setup
Figura III/ 8 Pagina Page a meniului Page Setup

Aceasta permite schimbarea orientarii n pagina a registrului de calcul,
redimensionarea (Scaling) sau imprimarea a mai multor pagini ale
registrului de calcul pe o singura pagina de hrtie. Tot aici se poate
alege tipul de hrtie pe care va fi imprimat registrul (Paper Size) si
calitatea la imprimare. Calitatea la imprimare se stabilete n Dots Per
Inch (puncte pe inch) dpi. Cu ct mai multe puncte imprimate pe un
inch, cu att calitatea imprimarii este mai mare.
A doua pagina de opiuni este cea de stabilire a marginilor registrului de
calcul ct si a spatiului dedicat pentru antet sau subsol. Aceste casete
functioneaza similar cu cele din Word:
147
Stabilirea
marginilor
foii de
calcul
Figura III/ 9 Pagina Margins a meniului Page Setup
Diferentele sensibile fata de Word apar abia la pagina Header and Footer (antet si
subsol). La Word antetul si subsolul documentului erau stabilite cu autorul meniului
View, iar la Excel sunt stabilite din meniul Page Setup. Aceasta diferenta provine n
principal din standardizarea mai puternica n cazul Excel, care permite per total mai
putine opiuni de formatare a antetului si subsolului.
Pagina de setari specifice contine o lista de anteturi sau note de subsol predefinite
si optiunea de a crea unele personalizate (butoanele Custom Header si
Custom Footer). Acestea acceseaza o noua pagina de dialog cu ajutorul careia
se pot introduce text sau elemente predefinite (numarul paginii, data, ora, numele
autorului, etc.) n partea stnga, centrala sau dreapta a antetului / subsolului.
Stabilirea
antetului
si
subsolului
pentru
foaia de
calcul
Figura III/ 10 Pagina Header and Footer a meniului Page Setup
148
Figura III/ 11 Fereastra de formatare a antetului sau

subsolului pentru Excel
Ultima pagina de opiuni legata a meniului Page Setup este pagina
Sheet. Aceasta pagina permite stabilirea de capete de tabel n cazul
tabelelor ce se ntind pe mai multe pagini. Aceasta optiune este
asemanatoare cu cea din Word si se aplica atunci cnd tabelul de
imprimat se ntinde pe o suprafata mai mare dect pagina de hrtie. n
aceste caz, pentru ca fiecare pagina imprimata sa contina capetele de
rnd sau de coloana, trebuie alese acele celule care contin capetele de
tabel respective.
n caseta Rows to repeat at top se stabilesc capetele de coloane iar n
caseta Columns to repeat at left se stabilesc capetele de rnduri.
Zona care va fi folosita drept cap de tabel se exprima folosind prima si
ultima celula. Despre selectarea celulelor si exprimarea zonelor de
celule se gasesc informatii n urmatoarea unitate de nv are, numarul
9.
Meniul
Page
Setup,
opiunile
de
imprimare
Figura III/ 12 Pagina Sheet a meniului Page Setup
149
Opiunile din sectiunea Print se refera la alegerea culorii (alb-negru sau

color) n care se va imprima, optarea pentru includerea capetelor de
coloana si rnd ale Excel (cele care contin numele coloanelor de la A
la IV si numerele rndurilor de la 1 la 65,536 - ) optiunea Row
and column headings.
Stabilirea ordinii n care sunt asezate paginile este tot un rezultat al
faptului ca tabelele din Excel se pot ntinde pe o suprafata de lucru
mare, att pe orizontala ct si pe verticala. n acest caz se alege daca
imprimarea va ncepe pe verticala sau pe orizontala. Cu alte cuvinte,
care va fi a doua pagina? cea din stnga primei pagini sau cea de
dedesubtul acesteia?.
Am lasat la urma optiunea de a imprima doar o anumita zona din foaia
de calcul, optiune similara cu selection din Word n Excel se poate
stabili doar o anumita zona de celule ce va fi imprimata, n caseta Print
Area.
ATENTIE!!! Opiunile stabilite n meniul Page Setup se aplica
SEPARAT pentru fiecare foaie de calcul. Adica pentru fiecare foaie de
calcul trebuie repetat procesul de stabilire a marginilor, antetului si
subsolului, zonei de imprimare, etc.
Test de autoevaluare Introducere in Excel

1) Ce extensie au fiierele standard produse cu ajutorul Microsoft
Excel?
a) CSV;
b) XLT;
c) XLS;
d) nici una dintre opiunile anterioare
2) n tabelul urmator, bifati n dreptul aplicatiei corespunzatoare
utilizarile pentru care este destinata:
Scopul
MS Excel
MS Word
Compunerea unei lucrari stiintifice
Realizarea unui buget de venituri si cheltuieli
Realizarea de calcule statistice
Scrierea unei adrese oficiale
Trimiterea unei scrisori de intentie
ntocmirea unui eseu literar
Efectuarea unor previziuni legate de evolutia preturilor
Determinarea inflatiei
Analiza economico-financiara a unei ntreprinderi
Realizarea unui raport de activitate
3) Care dintre urmatoarele adrese de celule nu sunt valide n foile de
calcul MS Excel? (Alegeti trei)
a) A0
b) A1
c) IV 4560
d) MM 200
e) IV65536
f) AB68000
150

Introducere in Excel
1) C
utilizarile pentru care este destinata:
Scopul
MS Excel
MS
Word Compunerea unei lucrari stiintifice
NU
DA
Realizarea unui buget de venituri si cheltuieli
DA
NU
Realizarea de calcule statistice
DA
NU
Scrierea unei adrese oficiale
NU
DA
Trimiterea unei scrisori de intentie
NU
DA
3) A , D si F
4) C

1 paragraf de text.
1) Care dintre urmatoarele sunt avantaje ale folosirii fisierelor XLS n
locul celor CSV? (alegeti doua 3 puncte 1.5 puncte fiecare raspuns)
a) Fiierele XLS pot fi usor folosite pe orice tip de sistem de
operare;
b) Fiierele XLS pot contine alaturi de informatiile propriu-zise
si formule sau functii matematice;
c) Fiierele XLS ocupa mai putin spatiu pe harddisk;
d) Fiierele XLS pot contine si informatii formatate
2) Numarul standard de foi de lucru (worksheet) ntr-un registru de
calcul (workbook) este trei. Pentru a introduce foi de calcul aditionale se
folosete optiunea Worksheet din meniul Insert. Cum este pozitionata
noua foaie de calcul fata de cele deja existente? (3 puncte)
a) Noua foaie de calcul este inserata ultima;
b) Noua foaie de calcul este inserata prima;
c) Noua foaie de calcul este inserata naintea foii de calcul
active;
d) Noua foaie de calcul este inserata dupa foaie de calcul
activa.
151

utilizarile pentru care este destinata
Scopul
MS Excel
MS
Word ntocmirea unui eseu literar
NU
DA
Efectuarea unor previziuni legate de evolutia preturilor
DA
NU
Determinarea inflatiei
DA
NU
Analiza economico-financiara a unei ntreprinderi
DA
NU
Realizarea unui raport de activitate
NU
DA
1) Excel, Colectia European Computer Driving License, Editura BIC ALL,
2001, Bucureti
2) Calcul Tabelar Excel, Ana Dulu, Editura ANDRECO, 2005,
Bucureti
3) Curs Online Calcul tabelar - Excel, Cristian Logofatu,
152
Operatii avansate n Microsoft Excel
Unitatea de nvare 9
OPERATII DE BAZA N MICROSOFT EXCEL
Cuprins:
9.1 Inserarea datelor............................................................................................. 154
9.2 Selectarea n Excel ......................................................................................... 157
9.3 Formatarea n Excel........................................................................................ 161
9.4 Copierea, mutarea si stergerea datelor........................................................... 167
Bibliografie ............................................................................................................ 176
Insereze date (text, cifre, date si ore, etc.) n registrele de calcul Excel.
Selecteze corect si eficient datele din foile de calcul n vederea aplicarii de

formatari sau a copierii sau mutarii datelor respective.
Aplice formatari continuturilor selectate.
Copieze, mute sau stearga date din foile de calcul.
153
Operatii de baza n Microsoft Excel
9.1 Inserarea datelor
Celula
activa este
Inserarea datelor n foile de lucru Excel se face cu ajutorul tastaturii, celula cu celula.
Astfel, datele sunt organizate n foile de calcul n celule. Fiecare celula poate contine
peste 25,000 caractere, mult peste necesar n cazul utilizarii aplicatiei pentru scopul
sau, de a simplifica operatiile de calcul tabelar.
Pentru a introduce date ntr-o celula, aceasta trebuie activata. Activarea celulelor se
realizeaza cu ajutorul tastelor sageata sau mouse-ului. Celula activa este
identificata prin afiarea identificatorului sau n cmpul de adresa si prin aplicarea
unui chenar negru, ngroat.
cea n care
se
insereaza
datele din
tastatura
Figura III/ 13 Identificarea celulei active
Excel
aliniaza
textul la
stnga si
numerele
la dreapta
154
Inserarea datelor n celula activa se face folosind tastatura, sau prin copierea de
date din alte celule sau alte tipuri de fiiere. Despre copierea datelor vom
vorbi n sectiunea 9.4 Copierea, mutarea si stergerea datelor.
Informatiile introduse n celule pot fi de tip text, numar, data sau timp, cifre contabile,
etc. Toate acestea se diferentiaza prin aplicarea de formatari diferite. Singura
diferenta pe care o realizeaza Excel ntre datele introduse n celule este daca datele
sunt:
de tip numar: toate caracterele din celula sunt cifre. Celulele ce contin
numere sunt aliniate n mod automat la dreapta.
de tip text: indiferent daca exista un singur caracter non-numeric sau numai
caractere non-numerice, Excel trateaza celula respectiva ca text. Celulele
ce contin text sunt aliniate n mod automat la stnga.
formule: functionalitatea principala a programelor de calcul tabelar este
realizarea de calcule cu ajutorul unor formule introduse
de
utilizatori.
Pentru introducerea de formule, utilizatorul trebuie sa nceapa cu semnul
egal (=) sau minus (-). n cazul celulelor care contin formule este afiat
rezultatul formulei, si nu formula nsasi. Mai multe despre formule n
unitatea de nvare nr. 10.
Atunci cnd textul introdus ntr-o celula depasete latimea celulei exista
doua scenarii:
daca celula (celulele) alaturata (alaturate) sunt libere, goale, atunci Excel
afiseaza textul integral, trecnd peste marginile celulei.
daca celula (celulele) alaturata (alaturate) nu sunt libere, goale, atunci Excel
afiseaza doar textul care poate fi afiat fara a suprascrie celulele ocupate.
Continutul celulei este pastrat integral, nsa nu se afieaza.
Cnd
textul este
prea lung
pentru
celula
acesta
trece
peste
celule
nvecinate,
daca sunt
libere
Pentru
editarea
unei celule
se
folosete
tasta F2
Figura III/ 14 Modul de afiare a textului mai larg dect celulele
Se observa din imagine ca Excel pastreaza ntregul text n celula

respectiva, dovada fiind cmpul pentru formule (Formula Bar) care afieaza
ntreg continutul celulei active. Despre formatarea celulelor astfel nct sa poata
fi afiat tot continutul, informatii pe larg n sectiune
9.3 Formatarea n Excel.
Cmpul de formule este cel mai util instrument pentru inserarea datelor si
editarea continutului celulelor. Atunci cnd o celula este activa, cmpul de
formule afieaza continutul integral al celulei. n cazul n care celula contine o
formula, cmpul de formule afieaza formula, pentru a putea fi editata, n timp
ce n foaia de calcul este afiat rezultatul formulei.
Odata terminat procesul de inserare a datelor n celula activa, pentru a confirma
inserarea este suficient sa se dezactiveze celula. Astfel, prin apasarea oricareia
dintre tastele sageata, TAB sau ENTER, cursorul este mutat asupra unei alte
celule, activnd-o, iar celula initiala salveaza datele ce au fost introduse.
ATENTIE!!! Pentru a modifica datele introduse anterior, nu este suficient sa
se selecteze celula de editat si sa se adauge datele dorite. Acest procedeu va
duce la nlocuirea datelor din celula cu noile date introduse. Pentru editarea
datelor dintr-o celula trebuie executat dublu click n celula respectiva, si apoi
pozitionat cursorul la locul unde vor fi editate / introduse /sterse datele. O alta
varianta de a deschide celula n mod editare este selectarea acesteia urmata
de apasarea tastei F2. Aceleasi observatii sunt valabile si n cazul editarii
formulelor. Confirmarea inserarii datelor prin tasta TAB va activa
urmatoarea celula la dreapta. Confirmarea cu tasta ENTER va activa

celula de dedesubt. Confirmarea cu tastele sageata va deplasa cursorul
la celula urmatoare n directia sagetii apasate.
n cazul editarii celulelor, tastele sageata deplaseaza cursorul textului
n interiorul celulei si acceptarea modificarilor se realizeaza doar cu
tastele TAB sau ENTER. Daca se introduc date n tabel urmnd traseul
de la stnga la dreapta si apoi de sus n jos, se poate opta pentru
navigarea pe orizontala cu tasta TAB. La sfritul rndului se apasa tasta
ENTER si se activeaza prima celula de pe rndul urmator, scutind
astfel utilizatorul sa deplaseze cursorul pna la nceputul rndului.
155
Figura III/ 15 Deplsarea cu TAB si ENTER pentru inserarea datelor

n tabele multi-rnd
9.1.1 Inserarea numerelor
Formatul
numerelor
este cel
american:
punctul
separa
zecimalele
n cazul n care n celule se introduce un numar este suficient sa se tasteze cifrele

acestuia. Probleme pot aparea doar n cazul introducerii de numere cu virgula. n
general sistemele de operare sunt setate cu opiunile regionale pentru sistemul
englez, n care virgula si punctul joaca rol invers. Astfel, 3 virgula 54 se scrie 3.54
iar despartirea n grupuri de cte 3 cifre se face cu virgula, ca n exemplul
2,345,654 . Trebuie tinut cont de acest considerent atunci cnd se introduc numere
n celule. Astfel, numarul 101.223,54 din limba romna va trebui introdus ca
101223.54. A se tine cont ca se introduce numai separatorul de zecimale,
n acest caz punctul. Pentru afisarea numerelor grupate n grupuri de 3
cifre, trebuie aplicata o anumita formatare. Despre formatari vom vorbi n
sectiunea 9.3 Formatarea n Excel. Pentru introducerea numerelor negative
este suficienta precedarea acestora de semnul minus (-)
9.1.2 Inserarea datei sau a orei
Datele se
introduc in
format
dd mmm
yy
156
Pentru inserarea datelor se recomanda folosirea limbii engleze, si ordinea dd

mmm yy adica doua cifre pentru zi, trei litere pentru luna si doua cifre pentru an,
despartite prin spatiu. Exemple de date: 01 Jan
99 sau 25 Jul 05, etc. Trebuie introduse numele lunilor n limba engleza. n acest
mod se asigura ca nu apar confuzii ntre formatul de data standard american
mm/dd/yy si cel european dd/mm/yy. Pentru a afia data n alt format, trebuie
aplicata o formatare de tip data. Deocamdata nsa ne oprim la modul de
introducere al datelor, care recomandam sa fie cel prezentat la nceputul
paragrafului.
Pentru introducerea de ore recomandam folosirea formatului hh:mm, unde grupul
hh reprezinta ora si trebuie sa fie un numar mai mic dect
24 iar grupul mm reprezinta minutele si trebuie sa fie un numar mai mic dect 60.
Separarea se face prin doua puncte (:). Pentru afisarea n alte formate se va aplica
ulterior o formatare, dar pentru introducere recomandam modelul hh:mm.
9.1.3 Inserarea nsemnelor monetare

Daca de exemplu se doreste afiarea ntr-un tabel a valutei pentru cifrele
prezentate, NU trebuie introdus numele valutei sau simbolul
acesteia mpreuna cu numarul n aceeai celula, deoarece Excel va trata
celula ca text. Daca se doreste efectuarea de operatii cu numerele
respective, trebuie introduse doar numerele, si apoi aplicata o formatare
de tip Currency.
9.2 Selectarea n Excel

Ca si n Word, pentru a putea aplica formatari sau a realiza operatii de
copiere/mutare este nevoie sa se selecteze continuturile n prealabil. n
Excel selectarea se realizeaza foarte uor cu ajutorul mouse-ului.
Mouse-ul poate ndeplini foarte multe functii n Excel, iar n functie de
forma pe care o are cursorul sau la un moment dat, functiile disponibile
se modifica. De aceea consideram ca trebuie sa demaram aceasta
sectiune cu o scurta prezentarea a tipurilor de cursor si a functiilor
disponibile.
Figura III/ 16 Tipuri de cursor al mouse-ului n Excel
Mouse-ul
are diferite
functionali
tati, n
functie de
cursor
Cursorul obisnuit: actioneaza n zona barelor de instrumente si a

meniurilor, pe care le activeaza prin click. Prin click and drag
actioneaza barele de defilare iar prin Drag and Drop poate fi folosit la
mutarea celulelor.
Cursorul cruce alba: actioneaza n interiorul foilor de calcul, activnd
celulele prin click. Este folosit pentru selectare, prin click and drag pe
celule sau capetele de rnd si coloana.
Cursorul cruce neagra: apare la trecerea cu mouse-ul peste patratul
din coltul dreapta jos al celulei active. Prin tragere continutul
celulei active se copiaza n celulele indicate.
Cursorul sageata dubla: apare atunci cnd se pozitioneaza
mouse-ul n zona dintre doua etichete de cap de coloana sau cap de
rnd. Prin click and drag n directia dorita se modifica naltimea sau
latimea celulelor din coloana/rndul repectiv.
Cursorul de editare: actioneaza n interiorul celulelor, apare prin dublu
click n celula al carei continut se dorete editat. Functioneaza
similar cu cursorul din WORD, permitnd editarea textului din
celula respectiva.
157
Selectarea
Cursorul Help: se obtine prin apasarea simultana a tastelor SHIFT si F1

sau prin activarea opiunii What's this? din meniul HELP. Folosete la
afiarea informatiilor din HELP referitoare la obiectul pe care se face click cu
el.
Astfel, pentru selectare se foloseste cursorul tip cruce alba. Pentru a fi clar, acesta nu
trebuie activat ntr-un mod deosebit, ci pur si simplu este disponibil atunci cnd nimic
nu este selectat, daca plimbati mouse-ul peste celulele din foaia de calcul. Pentru a
selecta o celula se executa click stnga pe ea. Aceasta este activata, prin afiarea
unui chenar negru ngrosat n jurul ei (Figura III/13).
Pentru selectarea unei zone de celule adiacente se executa click cu mouse-ul pe
prima celula si pastrndu-se apasat butonul stng al mouse-ului se deplaseaza
acesta pentru a acoperi ntreaga zona de celule ce se dorete selectata. Operatiunea
poarta numele de Click and Drag.
cu mouseul: click
and drag
Figura III/ 17 Selectarea cu mouse-ul, prin Click and Drag
Ca si la selectarea din Windows sau Word, exista si posibilitatea de a selecta celule

sau zone de celule non-adiacente. Pentru aceasta se folosete tasta CONTROL
care se tine apasata n timpul efectuarii selectarilor de zone ne-adiacente prin
click and drag.
Selectarea
cu mouseul si tasta
CONTROL
Figura III/ 18 Selectarea de zone ne-adiacente, cu tasta CONTROL
n figura anterioara s-a folosit tehnica click and drag pentru a selecta fiecare zona de
celule, si tasta CONTROL a fost tinuta apasata pe tot parcursul folosirii mouse-ului.
n cazul selectarii de celule ne-adiacente, este posibila doar aplicarea de formatari
sau stergerea celulelor, copierea si mutarea nefiind posibile.
Pentru a selecta una sau mai multe coloane sau unul sau mai multe rnduri, se
foloseste tot cursorul cruce alba, cu care se selecteaza prin click and drag etichetele
de cap de linie sau cap de coloana.
158
Selectarea
rndurilor
sau
coloanelor
Figura III/ 19 Multiple coloane si rnduri selectate prin click and drag
mpreuna cu tasta CONTROL
Selectia de celule adiacente se poate realiza si doar cu ajutorul tastaturii,

pornind de la prima celula ce se dorete selectata, mentinnd apasata tasta
SHIFT si folosind tastele sageata sau PageUp si PageDown pentru
deplasare. Daca se folosete si tasta CONTROL, se poate realiza selectia
ntregii coloane / ntregului rnd pna la prima celula goala.
Selectarea
datelor
contigue
(celule
adiacente
fara spatii
libere)
Figura III/ 20 Exemple de selectie cu ajutorul tastelor sageata, SHIFT

si CONTROL
n imagine distingem 3 exemple:

(1): se porneste de la prima celula non-blank (care nu este goala) de pe
rnd, se apasa simultan CONTROL+SHIFT+Sageata Dreapta si
selectia automata include toate celulele non-blank adiacente.
(2) Se pornete de la o celula non-blank si cu combinatia de taste anterior
mentionata se selecteaza totul pna la prima celula blank de pe rnd.
(3) Situatia este analoga cu (1) dar se realizeaza pe verticala, cu
combinatia de taste CONTROL+SHIFT+Sageata Jos.
Ca observatie notam faptul ca exista si posibilitatea utilizarii acelorasi
combinatii, dar fara tasta SHIFT, avnd ca rezultat navigarea pna la ntlnirea
primei celule blank. Daca n directia dorita nu exista nici o celula non-blank
naintea uneia blank, atunci selectia sau navigatia se face pna la sfrsitul
rndului (celula IVxx) / coloanei (celula yy65536). xx si yy reprezinta numarul
rndului, respectiv coloanei, pe care se executa selectia.
159
Activitate practica Inserarea, selectarea si formatarea

1) Vom exersa pentru cteva modalitati de introducere a datelor
calendaristice n celulele Excel. Vom alege ca data data de 1 ianuarie
2007. Selectati celula A1. Tastati n celula 01 jan 07. Cum validati
continutul celulei?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
2) Apasati tasta Enter sau sageata n jos pentru a trece n celula A2.
Ce se ntmpla cu data introdusa n celula A1?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
3) n celula A2 tastati 01-jan-06 fara nici un spatiu. Apasati tasta Enter.
n celula A3 tastati 01/jan/07 si apasati tasta Enter. n celula A4 tastati
01/01/07 .n celula A5 tastati 1-1-7 fara spatii iar n A6 cu spatii ntre
cifre si liniute. Care sunt efectele acestor operatii?
_________________________________________________________
________________________________________________________
4) Tinnd cont ca formatul standard al datei n Excel este Luna Zi An,
cum trebuie introduse n format cifra/cifra/cifra (ca de exemplu
01/01/07) urmatoarele date?
a) 2 februarie 98
b) 12 martie 2001
c) 24 decembrie 2008
d) 11 septembrie 2001
5) n mod standard, Excel va accepta numerele n format american.
Astfel, separatorul de zecimale este punctul iar delimitarea vizuala a
miilor se face folosind virgula, ca n exemplul 1,234.50. Este vorba
despre o mie doua sute treizeci si patru virgula cinci.
Tastati n celula B1 1200.56, n celula B2 1,200.56 iar n celula B3
1200,56. Apoi tastati n celula C1 o formula care sa adune 1 la
continutul celulei B1. Trebuie sa tastati =B1+1 (inclusiv semnul egal).
Efectuati analog operatia n celulele C2 si C3 introducnd deci
formulele =B2+1i =B3+1.
Care sunt efectele acestor operatii?
_________________________________________________________
________________________________________________________
6) Doriti sa aplicati o formatare unitara tuturor celulelor care contin date.
Primul pas pentru aceasta este sa le selectati. Acest lucru se poate
realiza prin tehnica Drag and Drop ca si la Windows sau Word, sau se
poate realiza cu ajutorul sagetilor si tastelor SHIFT si CONTROL.
Pozitionati cursorul pe celula A1. Care este combinatia de taste ce
permite selectarea automata a tuturor celulelor pna la A6 inclusiv?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
7) Doriti sa stergeti continutul tuturor celulelor de pe un rnd. Primul pas
pentru aceasta este sa le selectati. Care este operatia prin care se
poate selecta un rnd ntreg? Dar pentru a selecta doua rnduri
adiacente? Dar pentru a selecta doua rnduri neadiacente (de exemplu
rndul 2 si 5) ?
160
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
8) Ce combinatie de taste este cel mai usor de folosit pentru a selecta
toate celulele dintre celula activa si nceputul rndului?
_________________________________________________________
________________________________________________________
9.3 Formatarea n Excel
Pentru a
deschide
meniul de
formatare
a celulelor
se
folosete
CONTROL
+F1
n primul rnd trebuie mentionat ca entitatea de baza la nivelul careia se aplica

formatarile este celula. Totodata trebuie mentionat ca bara de instrumente
Formatting este aceeasi n Excel ca si n Word, oferind deci functionalitati
identice: alegerea fontului, dimensiunii acestuia, aplicarea formatarilor Bold,
Italic, Underline, alinierea la stnga, dreapta sau centrat , colorarea fontului sau
aplicarea unui fundal, etc.
Ca deosebire fata de Word, bara Formatting din Excel contine n mod standard
si cteva formatari predefinite pentru numere: afiarea sub forma de procente,
afisarea cu virgula sau cu unitati de masura
(currency), cresterea sau scaderea numarului de zecimale cu care este afiat
numarul, etc.
Pentru a aplica formatari unei celule sau unei zone de celule acestea trebuie
nti selectate. Apoi se acceseaza meniul Format, optiunea Cells sau se
folosete combinatia de taste CONTROL+1. Rezultatul este deschiderea unei
ferestre de dialog Format Cells, cu mai multe pagini de op iuni. Vom explica n
amanunt fiecare dintre paginile ce prezinta importanta.
Cea mai importanta pagina de opiuni este cea denumita Number. Aceasta se
refera la modul de afiare si de interpretare al numerelor introduse n celule.
Exista o lista de 12 pagini de sub-opiuni.
Formatarea
numerelor:
numarul de
zecimale,
numerele
negative
Figura III/ 21 Pagina Number, opiunile legate de afisarea ca numere
161
Probabil cea mai folosita sub-pagina de opiuni este cea prezentata n

imagine, care permite cresterea sau scaderea numarului de zecimale
afiate zona 1 -, separarea numerelor lungi n grupuri de cte trei cifre
zona 2 si alegerea unui format pentru numerele negative zona 3.
Formatarea
ca valute
(Currency)
Figura III/ 22 Pagina Number, opiuni legate de afiarea ca moneda

nationala
Sub-optiunea Currency permite afiarea numerelor nsotite de
simboluri monetare, pastrndu-se tratamentul ca numere. Astfel, daca
se introduce ntr-o celula 123 EUR acesta va fi perceput ca text, si
deci operatiile matematice vor fi indisponibile. Pentru a putea afia
simbolul monetar pastrnd posibilitatea efectuarii de operatii se opteaza
pentru formatarea tip Currency si se alege din lista simbolul monetar
de folosit. Urmatoarea categorie de sub-op iuni este denumita
Accounting (contabilitate). Aceasta are aceleasi op iuni ca si
Currency, mai putin posibilitatea de a stabili formatul pentru numere
negative, deoarece standardele contabile presupun afiarea sumelor
negative din contabilitate ntre paranteze.
Alegerea
modului de
afisare a
datelor
calendaristice
Figura III/ 23 Pagina number, opiunile legate de afiarea ca data
162
Opiunile de formatare tip data si ora permit alegerea din lista a unui tip
de formatare. Pentru a ntelege diferentele dintre anumite tipuri ce par
identice, urmariti caseta Sample din partea de sus a ferestrei de dialog.
Aa cum arata numele sub-opiunile Percentage si Fraction permit
afiarea numerelor sub forma de procentaj sau fractie. Pentru aplicarea
formatarii tip procentaj sugeram folosirea butonului special din bara
Formatting, urmat de creterea sau descresterea numarului de
zecimale afiat. Afiarea ca fractie transforma numerele introduse n fractii
ireductibile. Opiunile ce se pot stabili sunt legate de numaru l de cifre cu
care se afieaza fractia.
Afisarea
numerelor
ca fractii
Figura III/ 24 Formatarea ca fractii ireductibile si rezultatele sale
Alte tipuri
de
formatari
Formatarea tip stiintific presupune afiarea numerelor ca numere cu un numar

prestabilit de zecimale si nmultit cu o putere a lui 10. Spre exemplu, 1,500,000
este afiat ca 1.5E+6 adica 1.5 x 10^6.
Formatarea ca text impune tratamentul numerelor ca text, iar cea tip Special
permite alegerea formatarilor gen ZipCode sau Social Security Number,
aplicabile evident doar n Statele Unite. O ultima categorie de interes este cea
de personalizare, care poate fi folosita pentru a realiza formatari personalizate,
n anumite limite. Spre exemplu, un model de formatare
tip
dddd
dd/mmm/yyyy va afisa datele precum Sunday
01/Jan/2005.
Cu aceasta am ncheiat prezentarea tipurilor de formatari ale numerelor si
avansam catre formatarile privind alinierea, accesibile de pe a doua pagina de
opiuni a meniului Format Cells, este vorba despre Alignment.
163
Alinierea
textului n
celule
Figura III/ 25 Pagina de opiuni Alignment a meniului Format Cells

Opiunile de aliniere orizontala si verticala a textului n celula sunt
evidente: stnga, dreapta, centrat, sus, jos, central, distribuit
(echivalentul lui Justify din Word), si exista si posibilitatea indentarii
textului fata de marginea celulei.
De asemenea opiunile Wrap text si Shrink to Fit au functionalitati
identice cu cele din Word, asa ca reluam exemplul de la sectiunea 7.1
Inserarea tabelelor
Wrap text
sau
Fit text?
Figura III/ 26 Avantaje si dezavantaje Wrap text fata de Shrink to Fit
Atentie! Shrink to fit nu poate fi bifat dect daca la alinierea orizontala
este bifat General. Tot General permite si alinierea automata a
numerelor la dreapta si a textului la stnga.
Paginile de opiuni Font si Borders functioneaza perfect identic cu cele
din Word, iar pagina Patterns folosete la stabilirea unui fundal pentru
celula, eventual cu un model imprimat (Pattern). Pagina de op iuni
Protection contine doua opiuni: Locked si Hidden. n mod obinuit
optiunea Locked este bifata. Aceasta optiune este utila atunci cnd se
preconizeaza dorete prevenirea accesului utilizatorilor nedoriti n
cadrul registrelor de calcul.
Am prezentat aproape toate posibilitatile de formatare din Excel si nu
ne-am referit la latimea coloanelor sau naltimea rndurilor. Acestea pot
fi setate relativ uor prin selectarea capetelor de coloana / rnd si
redimensionarea prin click and drag cu ajutorul mouse-ului. Pentru a se
putea activa modul de redimensionare, mouse-ul trebuie sa aiba
cursorul n forma de sageti duble. Pentru latirea coloanelor trebuie
164
pozitionat n partea dreapta a coloane de redimensionat ar pentru

naltarea rndurilor n partea de jos a rndului.
Redimensio
narea
rndurilor
si
coloanelor
Figura III/ 27 Redimensionarea coloanelor prin click and drag
Stabilirea
dimensiu-
Exista totodata si posibilitatea stabilirii n mod exact a latimii sau naltimii

coloanelor sau rndurilor selectate. Se alege din meniul contextual
optiunea Column Width n cazul coloanelor si Row Height n cazul rndurilor.
Excel deschide o fereastra de dialog n care se poate stabili exact latimea sau
naltimea.
nilor exacte
pentru
rnduri si
coloane
Redimensionarea
automata:
suficient
pentru cel
cea mai
mare
celula
Figura III/ 28 Redimensionarea exacta a coloanelor si rndurilor
O ultima posibilitate de redimensionare a coloanelor si rndurilor este cea

automata. Astfel, pozitionnd mouse-ul n dreapta etichetei cu capul
coloanei de redimensionat sau sub eticheta rndului de redimensionat
si executnd dublu click cu mouse-ul n forma de sageti duble se obtine
redimensionarea automata a coloanei / rndului. Redimensionarea automata
potrivete latimea coloanei astfel nct tot continutul celei mai lungi celule sa
poata fi afiat pe un singur rnd. n cazul redimensionarii pe verticala, se folosete
exact atta naltime cta este necesara pentru a afia complet continutul celei
mai nalte celule.
O eroare care apare adesea n foile de calcul este afisarea unui numar cai lung
dect ncape n celula. n acest caz n loc de numar, Excel afieaza o serie de
diez. Prin redimensionarea automata se asigura ca cel mai lung numar de pe
coloana respectiva poate fi afiat.
165
Test de autoevaluare Formatarea

1) Pentru a accesa opiunile de formatare ale unei celule trebuie sa
faceti click pe meniul Format si sa alegeti optiunea Cells, avnd
selectata(e) celula(le) pe care le doriti re-formatate. Exista nsa nca
doua metode mai rapide de accesare a meniului de formatari. Care sunt
aceste opiuni? (Alegeti doua)
a) Executati click dreapta n zona selectiei si alegeti optiunea
Format Cells din meniul contextual;
b) Apasati butonul Format Cells de pe bara de instrumente
Formatting;
c) Folositi combinatia de taste CONTROL+F1;
d) Folositi combinatia de taset CONTROL+1.
2) Care este efectul bifarii sau de-bifarii op iunii Use 1000 separator
din pagina de opiuni Number a meniului de formatare a celulelor?
a) Introduce celule de separare la fiecare 1000 de celule de pe
rndul sau coloana selectate;
b) Folosete un semn (cel mai adesea virgula) pentru a
delimita vizual numerele mari n grupuri de cte trei cifre,
pentru a le uura citirea;
c) Separa numerele n multipli de 1000;
d) Aceasta optiune nu se regasete pe pagina Number a
meniului respectiv.
3) Folosind tipul de formatare Scientific, cu 2 zecimale, cum vor fi
scrise urmatoarele numere:
a) 1
b) 1234,5
c) 0,5
d) -5463,27
4) Care este efectul aplicarii unei formatari de tip Wrap Text asupra
unei celule?
a) Atunci cnd n celula respectiva sunt introduse numere
foarte lungi, iar latimea celulei nu este suficienta, Excel va afia
numarul pe mai multe rnduri;
b) Daca n celula respectiva se gasete un text care este prea
lung pentru latimea celulei, aceasta va fi expandata pe verticala
pentru a permite afiarea ntregului text.;
c) Daca n celula respectiva este inserata o data calendaristica
ce se ntinde mai departe de latimea celulei, celula este
expandata pe naltime pentru a putea permite afiarea ntregii
date;
d) Toate opiunile anterioare sunt corecte.
166
9.4 Copierea, mutarea si stergerea datelor n Excel

9.4.1 Stergerea
Operatia cea mai usor de executat este stergerea datelor selectate.
Excel pune nsa la dispozitia utilizatorilor mai multe tipuri de stergere.
Se poate opta pentru golirea continuturilor celulelor selectate, caz n
care se apasa simplu tasta Delete, sau se poate opta pentru stergerea
integrala a celulelor respective, cu deplasarea celorlalte pentru a
acoperi spatiul lasat gol. n primul caz celulele golite de continuturi
pastreaza n continuare formatarile.
n cazul stergerii integrale a celulelor, acestea trebuie selectate si apoi
se alege Delete din meniul contextual. Excel va deschide o fereastra de
dialog n care utilizatorul stabileste modul n care se realizeaza
stergerea, adica sensul de deplasare al celulelor adiacente:
Opiuni de
stergere
Figura III/ 29 Accesarea opiunii de stergere si meniul Delete

Prezentam n continuare efectele selectarii fiecarei op iuni din cele 4
disponibile:
Cum
functioneaza
stergerea?
Figura III/ 30 Rezultatele alegerii opiunilor din meniul Delete

9.4.2
Mutarea
Mutarea este de asemenea operatie relativ simplu de efectuat. Ea se executa

ca si n Word sau n Windows: se selecteaza celulele de mutat, se transmite
comanda de mutare n clipboard (CUT fie din meniul Edit, optiunea Cut, fie
de la tastatura cu tastele CONTROL+X fie de la butonul dedicat din bara de
instrumente Standard), urmat de navigarea la adresa unde se vor muta
continuturile si transmiterea comenzii Paste
(CONTROL+V, sau din meniul Edit optiunea Paste sau cu butonul din bara
Standard).
167
Exista nsa si posibilitatea mutarii celulelor selectate cu ajutorul mouse- ului. Odata
selectate celulele dorite, un chenar negru ngroat este afiat. Pozitionnd mouse-ul
asupra acestui chenar se poate obtine cursorul standard de repozitionare. Cu acesta
se poate efectua mutarea prin click and drag.
Mutarea
celulelor
Figura III/ 31 Mutarea cu ajutorul mouse-ului, prin Click and Drag

9.4.3 Copierea
Copiere
Am lasat la urma copierea de aceasta data deoarece aceasta operatie poate ridica
anumite probleme. n general copierea se executa dupa aceiasi pasi ca ntotdeauna:
selectare, Copy, navigare la adresa dorita si Paste. n Excel. Continutul celulelor
poate fi copia si cu ajutorul mouse-ului, pozitionnd mouse-ul n coltul dreapta jos al
chenarului, deasupra punctului ngrosat. Cursorul se transforma n cruce neagra si
prin Click and Drag se poate realiza copierea.
a
celulelor
Figura III/ 32 Copierea cu ajutorul mouse-ului, functia Auto Fill
168
Umplere
Aceasta metoda de copiere poarta numele de AutoFill umplere

automata. Poarta acest nume deoarece cu AutoFill
se pot realiza
operatii mai complexe dect simpla copiere. Astfel: daca introducem n celule
alaturate numere care constituie un sir simplu, Excel poate sa extrapoleze
sirul. Exemple n imaginile urmatoare:
a
automata
completeaza
sirurile
de date.
Figura III/ 33 Exemple de folosire a functiei Auto Fill
De exemplu daca se ncearca continuare sirului patratelor numerelor naturale,
Excel nu poate sintetiza acest criteriu de cretere. Alte liste ce pot fi continuate
automat sunt cele cu zilele saptamnii sau lunile anului scrise n engleza, date
calendaristice sau timpi. n toate exemplele urmatoare au fost introduse
doar primele trei elemente ale listei si celelalte au fost completate cu
ajutorul opiunii Auto Fill.
Figura III/ 34 Exemple avansate de folosire a functiei Auto Fill

Pentru a se realiza aceasta extrapolare trebuie selectate initial cel putin trei
celule. Dar daca totui se selecteaza trei sau mai multe celule care contin
numere aflate ntr-o anumita relatie se poate oare realiza copierea
simpla, fara AutoFill? Raspunsul este evident, DA. Pentru aceasta trebuie
apasata tasta CONTROL n timpul efectuarii operatiei. n exemplele urmatoare
a fost realizata operatia de AutoFill plecnd de la aceleai date initiale dar
tinnd apasata tasta CONTROL.
169
Figura III/ 35 Efectele apasarii tastei CONTROL n procesul de

umplere automata
Pna aici copierea pare totui simpla, iar functia Auto Fill una utila. Si atunci de ce am
avertizat asupra dificultatilor ce pot aparea la copiere? Raspunsul sta n aceea ca
pna acum am exemplificat copierea pe celule care contineau date introduse si nu
formule. Problemele apar la copierea formulelor. Sa luam ca exemplu situatia din
imaginea urmatoare:
Copierea
formulelor
Figura III/ 36 Celula C6 contine o formula de calcul
n imagine se observa ca n celula C6 este introdusa o formula ce calculeaza suma

numerelor introduse n celulele C2 la C5. Mai multe informatii despre domenii de
celule si despre formule n unitatea de nvare numarul 10. Dupa cum se poate
vedea, n celula C6 este afiat rezultatul formulei si nu formula nsasi. Suma
numerelor din celulele C2, C3, C4 si C5 este 28. Dar celula C6 contine de
fapt formula
=sum(C2:C5).
Daca dorim copierea n D6, E6 si F6 a formulei atunci este suficient sa copiem celula
C6 cu una din metodele anterioare. Rezultatul ar fi cel prezentat n imaginea
urmatoare: n fiecare din celulele n care a fost copiata formula se calculeaza formula
analoga. Astfel n celula E6 este calculata suma numerelor din celulele E2, E3, E4 si
E5.
Acest rezultat se datoreaza modului n care este tratata formula: de fapt Excel
interpreteaza suma respectiva ca aduna numerele din cele 4 celule de deasupra
mea. De aceea, copiata n celula E6, se modifica n modul ilustrat n imagine.
Copierea
formulelor
170
Figura III/ 37 Rezultatele copierii unei formule (1)
Daca din celula C6 s-ar copia n celula E7 n loc de E6, si formula s-ar
modifica n mod corespunzator, precum n imaginea urmatoare. n
concluzie, la copierea celulelor care contin formule se copiaza e fapt
formula si se modifica adresele celulelor continute n formula.
Copierea
formulelor
Figura III/ 38 - Rezultatele copierii unei formule (2)

Daca nsa se dorete copierea unor celule care contin formule, insa nu
se dorete copierea formulelor ci a rezultatelor acestora, n loc de
comanda Paste se poate alege din meniul contextual comanda Paste
Special , sau aceeai optiune dar din meniul Edit.
Figura III/ 39 Accesarea opiunii Paste Special

Se deschide o fereastra de dialog n care utilizatorul poate opta pentru
inserarea numai a anumitor componente ale celulelor copiate. Astfel se
poate opta sa se insereze doar formula, doar formatarile, doar
comentariile sau diverse combinatii.
Inserarea
speciala:
doar
valorile,
doar
formulele,
doar
formatarile,
etc.
Figura III/ 40 Fereastra Paste Special
171
n cazul analizat vom alege optiunea Values care va asigura inserarea rezultatelor
formulelor adica a numerelor afisate. Totodata, fereastra Paste Special permite
efectuarea de operatii aritmetice cu valorile ce se insereaza. Daca, spre exemplu,
se dorete adunarea, scaderea nmultirea cu sau mpartirea la 10 a tuturor valorilor
dintr-o zona de celule, se creeaza o zona identica din punct de vedere al
dimensiunilor care contine n toate celulele numarul 10 (ales arbitrar pentru acest
exemplu). Apoi se copiaza zona care contine numai 10 si se executa Paste Special
deasupra zonei initiale, de transformat. n imaginile urmatoare este ilustrat
procesul si rezultatele.
Inserarea
speciala:
operatii
matematic
e
Figura III/ 41 Rezultatele Paste Special cu opiunile de oper atii aritmetice
Optiunea de Transpose
efectueaza operatia vectoriala de transpunere:
coloanele sunt transformate n rnduri si invers. Ataam o imagine ce prezinta
rezultatele folosirii acestei opiuni:
Inserarea
speciala:
transpunerea
vectorilor
Figura III/ 42 Rezultatele aplicarii opiunii Transpose la copiere
n ncheierea acestui subiect mentionam ca mutarea celulelor ce contin formule nu

ridica aceleai probleme, deoarece la mutare Excel muta de fapt formula n alta
celula, dar adresele celulelor implicate n calcul sunt pastrate, aa cum se poate
observa n imaginea urmatoare.
Mutarea
formulelor
Figura III/ 43 Rezultatele mutarii unei celule ce contine o formula
172
Test de autoevaluare Copierea, mutarea si stergerea

1) Ati selectat o zona de celule cu formatari identice (fundal galben,
textul scris cu bold si aliniat central). Doriti sa stergeti continutul acestor
celule dar sa pastrati formatarile. Cum puteti realiza acest deziderat?
a) Apasnd butonul DELETE de pe bara de instrumente
Standard;
b) Apasnd butonul Clear Cells de pe bara de instrumente
Standard;
c) Apasnd tasta DELETE;
d) Oricare din variantele anterioare.
2) Ati selectat o zona de celule cu formatari identice (fundal galben,
textul scris cu bold si aliniat central). Doriti sa stergeti integral aceste
celule. Cum puteti realiza acest deziderat? (alegeti doua op iuni)
a) Executati click dreapta si alegeti optiunea Delete din meniul
contextual. Stabiliti n ce directie se vor deplasa celulele
adiacente;
b) Apasati butonul DELETE de pe bara de instrumente
Standard;
c) Accesati meniul Edit, optiunea Clear, sub-optiunea All;
d) Apasati tasta DELETE.
3) Att copierea ct si mutarea unor celule n Excel se pot realiza cu
ajutorul mouse-ului, prin operatii de tipul Click and Drag. Cum se
diferentiaza aceste operatii?
a) Operatiile nu se diferentiaza prin executie ci prin pasul
ulterior. Atunci cnd se dorete mutarea, trebuie revenit la zona
initiala si sterse celulele originale;
b) Pentru a copia trebuie pozitionat cursorul mouse-ului pe
chenarul negru al celulelor selectate, iar pentru mutare trebuie
accesat coltul din dreapta jos al selectiei;
c) Pentru mutare cursorul trebuie sa fie n forma de cruce alba
iar pentru copiere n forma de cruce neagra;
d) Pentru a muta trebuie pozitionat cursorul mouse-ului pe
chenarul negru al celulelor selectate, iar pentru copiere trebuie
accesata zona speciala din coltul din dreapta jos al selectiei.
4) Cum se pot copia nite celule ce contin numere ce ndeplinesc
anumite criterii de nsiruire fara a fi afectate de functia de AutoFill?
a) Odata cu copierea cu mouse-ul, se tine apasata tasta
CONTROL;
b) Odata cu copierea cu mouse-ul, se tine apasata tasta
SHIFT;
c) Odata cu copierea cu mouse-ul, se tine apasata tasta ALT;
d) Dupa copiere se face click pe iconita speciala de op iuni de
copiere si se selecteaza optiunea Undo AutoFill
5) Care este diferenta esentiala ntre copiere si mutare n ceea ce
privete celulele ce contin formule? (Alegeti doua opiuni)
a) La copiere se preia rezultatul formulei;
b) La copiere se preia formula;
c) La mutare se preia formula;
d) La mutare se preia formula neschimbata, pastrndu-se
rezultatul.
173
6) n celula C3 este inserata formula =A1+A2. Daca mutam formula din

celula C3 n celula D4, cum se va modifica aceasta?
a) =B1+B2;
b) =A2+A3;
c) =A2+B2;
d) Nu se modifica.
7) Ce optiune exista pentru a reorganiza un set de numere scris pe un
rnd astfel nct sa fie scris pe o coloana, fara a rescrie valorile?
a) Din meniul Paste Special se alege optiunea Transform;
b) Din meniul Paste se alege optiunea Transform;
c) Din meniul Paste Special se alege optiunea Transpose;
d) Din meniul Paste se alege optiunea Transpose;

Formatarea
1) A si D
2) B
4)
A) 1.00E+00
B) 1.23E+03
C) 5.00E-01
D) -5.46E+031
5) Raspunsul corect este B. n cazul numerelor prea lungi ca si n cazul
datelor, Excel va afia repetitiv caracterul diez (#) pentru a semnala
depasirea latimii celulei
6) D
Copierea, mutarea si stergerea

1) D
2) A si C
3) D. Aceasta manevra copiaza repetitiv continutul celulelor selectate.
Pentru a realiza o copiere n alta parte se aplica procedura de la
mutare, tinndu-se apasata tasta CONTROL.
4) A
5) B si D
6) D
7) A
174

1 paragraf de text.
1) Care sunt beneficiile folosirii unei formatari de tip Currency? (Alegeti
doua 2 puncte 1 pt fiecare raspuns)
a) Alaturi de numere vor aparea si semnele monetare sau
prescurtarea valutei n care sunt exprimate sumele;
b) EXCEL va trata celulele respective ca numere si nu ca text,
permitnd astfel efectuarea de operatii aritmetice cu numerele
respective;
c) Continutul celulelor va fi automat aliniat la stnga (fata de
alinierea la dreapta care este standard);
d) Se pot afia sumele exprimate n RON
2) Care este efectul aplicarii opiunii Merge Cells asupra a trei celule
selectate? (1 punct)
a) Cele trei celule devin o singura celula;
b) Cele trei celule sunt unite ntr-una singura, pastrndu-se
continutul tuturor celulelor, separate prin virgula;
c) Cele trei celule sunt unite ntr-una singura, pastrndu-se
continutul tuturor celulelor, separate prin spatiu;
d) Cele trei celule sunt unite ntr-una singura, pastrndu-se
continutul primei celule din stnga sus.
3) Ce este functia de AutoFill ? (2 puncte)
a) Reprezinta optiunea de a tasta numai primele litere ale unor
cuvinte sau date urmata de apasarea tastei TAB, rezultatul fiind
completarea automata a textului de catre Excel.
b) Reprezinta optiunea de a extrapola datele ce ndeplinesc
anumite conditii simple. De exemplu sirul 1,2,3 poate fi extins
cu numerele 4,5,6 etc. folosind functia de AutoFill
c) Reprezinta optiunea de a stabili primul si ultimul numar dintrun sir n doua celule ne-adiacente, urmata de umplerea
automata de catre Excel a celulelor intermediare cu valorile
excluse;
d) Reprezinta optiunea din Excel ce permite adaugarea de
spatii goale la textele sau numerele din anumite celule, pentru
a atinge o anumita lungime dorita. Spre exemplu, daca latimea
coloanei este de 12 caractere si se introduce doar textul
cuvnt, se adauga 6 spatii goale.
175
4) n celula C3 este inserata formula =A1+A2. Daca copiem formula din

celula C3 n celula D4, cum se va modifica aceasta? (2 puncte)
a) =B2+B3;
b) =A2+A3;
c) =A2+B2;
d) Nu se modifica.
5) n celula H7 este inserata o formula ce calculeaza produsul celulelor
G5:G25. Doriti sa copiati doar rezultatul formulei n celula G4, si
concomitent sa adunati acest rezultat cu cifra existenta deja n celula
G4. Ce optiune va permite sa realizati aceasta operatie? (2 puncte)
a) Optiunea Copy Special din meniul Edit;
b) Optiunea Paste Special din meniul Edit;
c) Optiunea Add Values din meniul Paste;
d) Nu se pot realiza aceste operatii simultan.
2001, Bucureti
Bucureti
176
Unitatea de nvare 10
OPERATII AVANSATE N MICROSOFT EXCEL
Cuprins:
10.1 Lucrul cu datele............................................................................................. 178
10.2 Lucrul cu formule si functii ............................................................................ 183
10.3 Grafice n Excel............................................................................................. 190
10.4 Imprimarea foilor de calcul ............................................................................ 194
Bibliografie ............................................................................................................ 198

Efectueze operatii avansate asupra datelor inserate, operatii
precum cautarea si nlocuirea sau sortarea datelor.
Introduca formule de calcul pentru prelucrarea datelor inserate.
Foloseasca functii predefinite n formulele de calcul.
Creeze si modifice grafice n Excel.
Imprime foi de calcul sau numai zone ale acestora.
177
10.1 Lucrul cu datele

Am parcurs anterior o sectiune speciala dedicata inserarii datelor.
Procesul de inserarea datelor este nsa cel mai adesea efectuat n
scopul prelucrarii ulterioare a datelor respective n vederea obtinerii
unor informati sintetice, prezentarii unor rapoarte, realizarii unor
estimari, etc.
Daca pentru sintetizarea datelor este n general de aplicarea unor
formule de calcul, iar aceasta va fi subiectul urmatoarei sectiuni, pentru
re-organizarea datelor operatiile cele mai frecvente sunt cele de sortare
(ordonare) si de regasire sau nlocuire.
10.1.1 Sortarea datelor
Ordonarea
datelor:
Operatia de sortare are foarte multe aplicatii n uzul de zi cu zi al tehnologiilor

informatice. Fie ca se dorete listarea alfabetica a produselor unei companii, fie
ca se dorete ordonarea descrescatoare a notelor elevilor la examenul de admitere,
etc. este necesara ordonarea datelor existente.
Primul pas n executarea unei ordonari (sortari) este selectarea integrala a
zonei ce contine datele de sortat. Adesea datele sunt ordonate n tabele pe
coloane si rnduri. Se recomanda selectarea datelor cu tot cu capetele de tabel. Ca
exemplu vom folosi o lista cu continuturile nutritive ale alimentelor. Este o lista cu
180 nregistrari, diferite alimente din diferite categorii. Pentru nceput se
selecteaza toata lista, cu tot cu capetele de tabel si se navigheaza n meniul Data,
optiunea Sort.
Optiunea
SORT
Figura III/ 44 Accesarea opiunii de sortare a datelor
178
Excel deschide o fereastra de dialog n care utilizatorul poate stabili

criteriile de sortare ct si celelalte opiuni:
Ordonarea
datelor:
opiuni de
sortare
Figura III/ 45 Fereastra de dialog cu opiunile de sortare
Includerea
sau
excludere
a capului
de tabel
Dupa cum se observa, ordonarea se poate realiza dupa cel mult trei criterii.
Daca, spre exemplu, se dorete afiarea celor mai grase alimente din lista,
ordonate alfabetic se bifeaza opiunile precum n imagine. Astfel, primul criteriu
este continutul de grasimi, si se opteaza pentru ordonare descrescatoare
(Descending), apoi se alege criteriul
Denumirea alimentului si se opteaza pentru sortarea alfabetica
(Ascending). Nu este vorba de cifre, Ascending nseamna crescator, iar
cnd este vorba despre text, Ascending nseamna n ordine alfabetica.
Analog,
Descending nseamna descrescator sau n ordine invers
alfabetica.
n partea de jos a casetei de dialog exista optiunea de a include primul rnd n
procesul de sortare, sau dimpotriva, excluderea sa din acest proces. Daca
primul rnd selectat este cel cu capetele de tabel, atunci se va dori sa nu fie
implicat n procesul de sortare, si se va opta pentru optiunea My list has
Header Row. n cazul opus, n care nu exista capete de tabel si deci toate
datele selectate trebuie sortate, se opteaza pentru My list has No Header
Row.
Daca se opteaza pentru cap de tabele, atunci criteriile de sortare includ
etichetele din capetele de tabel. Daca se opteaza pentru includerea primului
rnd n procesul de sortare, criteriile de ordonare se definesc n functie de
numele coloanei. Imaginea urmatoare ilustreaza diferenta.
179
Includere
a sau
excludere
a capului
de tabel
Figura III/ 46 Includerea sau excluderea primului rnd n procesul de sortare

Butonul de opiuni ( Options) ofera acces la cteva caracteristici avansate ale
procesului de sortare. Astfel, se poate stabili daca se face diferenta ntre majuscule
si caractere normale (Case sensitive) sau se poate opta pentru sortarea pe rnduri
n loc de coloane (Sort left to right).
Opiuni
avansate
de sortare
Figura III/ 47 Opiuni avansate de sortare

10.1.2 Regasirea si nlocuirea datelor
Un tabel precum cel din exemplul anterior contine doar 180 rnduri,
dar un tabel extins, care nregistreaza operatiile contabile ale unei
ntreprinderi (de exemplu) poate avea mult mai multe nregistrari. Un
numar mare de nregistrari se traduce din punctul de vedere al navigarii
ntr-un cosmar. Daca utilizatorul doreste sa vizualizeze o operatie
anume, este ne-fezabil sa caute manual, vizual prin mii de nregistrari.
De aceea, exista, ca si n Word, posibilitatea de regasire a unui text.
Pentru a activa functia de regasire (Find) se folosete combinatia de
taste universala CONTRL+F. Pentru a activa modul de regasire plus
nlocuire se foloseste combinatia de taste CONTORL+H. Ambele
combinatii au ca rezultat deschiderea ferestrei de dialog Find and
Replace, n modul cautare sau n modul nlocuire. Nu este necesar sa
retineti si combinatia de taste pentru Replace. Odata deschis meniul se
poate opta pentru Find sau Replace prin alegerea cu mouse-ul a
etichetei corespunzatoare.
180
Meniul de
cautare
sau
nlocuire:
acces
prin
CONTROL
+F sau
CONTROL
+H
Opiunile
la
cautare
sau
nlocuire
Figura III/ 48 Fereastra de cautare si nlocuire, cu cele doua moduri

disponibile
Oricare dintre cele doua operatii se doreste a se efectua, este obligatorie

extinderea ferestre prin apasarea butonului Options. n continuare vom
folosi ca exemplu n imagini modul de nlocuire, deoarece n acest mod se
poate efectua si simpla cautare.
Figura III/ 49 Activarea opiunilor extinse la caseta de cautare si nlocuire

Vom parcurge n continuare fiecare din cmpurile ce prezinta interes n procesul
uzual de cautare si nlocuire:
Find What (textul de cautat): n aceasta caseta se stabileste care

este stringul de cautare, cu alte cuvinte, ce niruire de caractere va
cauta Excel. Regulile de cautare sunt aceleasi cu cele de la cautarea
din Windows sectiunea 3.3 Cautarea.
Replace With (nlocuire cu): aceasta caseta permite stabilirea unui

string cu care sa fie nlocuit stringul de cautare. Daca aceasta caseta
este lasata goala si se opteaza pentru Replace
(nlocuire), cnd stringul de cautat este gasit, atunci el este sters. Daca
nu este goala, stringul de cautat este nlocuit cu continutul acestei
casete.
Within (unde se cauta): aceasta caseta permite utilizatorilor sa opteze

daca procesul de cautarea va avea loc doar n foaia de calcul activa
sau n ntreg registrul de calcul.
Search (ordinea de cautare): se poate opta pentru cautarea pe

coloane sau pe rnduri. Aceasta optiune este utila atunci cnd volumul
de date este foarte mare si se cunoaste deja coloana sau rndul unde
se preconizeaza ca se gasete textul de
181
Opiunile
la
cautare
sau
nlocuire
cautat. Prin stabilirea ordinii de cautare se asigura o regasire mai rapida.

Look in (ce se analizeaza): se poate opta pentru cautarea ntre valorile din
celule, n formulele din celule sau doar ntre comentariile utilizatorilor la
celule. Comentariile utilizatorului se insereaza alegnd din meniul contextual
pentru celula dorita optiunea Insert Comment. Astfel celula este marcata
printr-un semn rou n coltul dreapta sus iar la pozitionarea cursorului n
celula, comentariul devine vizibil.
Find Next (regasire urmatoarea aparitie): transmite comanda de a
continua cautarea pna la urmatoarea aparitie a stringului cautat.
Find All (regasire toate): completeaza procesul de regasire a stringului si
afiseaza n partea inferioara a casetei toate rezultatele cautarii.
Utilizatorul poate sari la oricare din rezultate prin click cu mouse-ul pe
rndul respectiv.
Replace (nlocuire): nlocuieste stringul selectat cu cel propus n caseta
Replace With. nlocuiete doar prima aparitie, apoi cauta pe urmatoarea si
asteapta comanda de la utilizator.
Replace All (nlocuirea toate): efectueaza automat nlocuirea, fara a cere
aprobarea utilizatorului la fiecare aparitie, aa cum face Replace.
Match Case : echivalent cu Case Sensitive explicat mai devreme:
face diferenta ntre majuscule si litere mici.
Match entire cell contents (cautare numai celule ntregi): aceasta
optiune se foloseste la cautarea cuvintelor scurte, pentru a elimina
rezultatele de genul PERioada aceasta cnd se cauta indicatorul PER.
Casetele Format: Excel ofera posibilitatea rafinarii criteriului de cautare n
functie de formatarile aplicate. Astfel se poate cauta stringul PER dar
numai daca este scris cu rou pe un fundal verde (de exemplu). Op iunile de
formatare sunt toate cele din meniul Format Cells (revedeti sectiunea 9.3
Formatarea n Excel pentru mai multe detalii).
Figura III/ 50 Folosirea butonului Find All
182
10.2 Lucrul cu formule si functii

Aa cum am afirmat adesea pe parcursul prezentarii aplicatiei MS
Excel, oferta specifica programelor de calcul tabelar consta n aceea ca
exista posibilitatea prelucrarii datelor cu ajutorul unor formule
matematice, n vederea sintetizarii lor. n sectiunea 9.4.3 Copierea am
exemplificat o formula simpla, care calcula suma numerelor afiate n
anumite celule.
10.2.1 Domenii de celule
Pentru a asigura un limbaj comun si o ntelegere exacta a modului de
lucru al formulelor, trebuie sa demaram aceasta sectiune cu
prezentarea conceputului de domeniu de celule. n limba engleza
termenul este cell range si denota multimea celulelor care vor face
parte dintr-o anumita formula. Domeniile de celule sunt cel mai adesea
exprimate n forma celula stnga sus : celula dreapta jos. Astfel se
descrie un dreptunghi, pornind de la coltul stnga sus si pna la cel
dreapta jos. n acest fel se pot specifica si domenii de celule pe un
singur rnd sau pe o singura coloana, dar si domenii ce se ntind pe
mai multe rnduri si coloane. Totodata, un domeniu de celule poate fi
extins prin adaugarea cu virgula a altor celule singulare sau domenii de
celule. Pentru exemplu, daca se dorete calcularea sumei numerelor
aflate n celulele selectate n imaginea urmatoare, se introduce functia
pentru suma, n cazul acesta functia sum(), si se selecteaza cu mouseul celulele dorite. Excel afieaza formula de calcul.
Domeniile
de celule
se
declara
de la
prima
celula din
stnga
sus la
ultima din
dreapta
jos
Figura III/ 51 Suma calculata pe mai multe domenii de celule

Dupa cum se observa, fiecare domeniu de celule este definit prin doua celule
despartite de semnul doua puncte. Prima celula este ntotdeauna cea din coltul
stnga sus, iar a doua cea din coltul dreapta jos.
183
10.2.2 Introducerea formulelor
Pentru a
insera o
formula se
ncepe cu
semnul
EGAL
Pentru a introduce o formula ntr-o celula aceasta trebuie precedata cu semnul egal
(=) sau semnul minus (-). Formulele de calcul reprezinta n fapt transmiterea unei
comenzi de efectuare a unor operatii matematice sau logice asupra unor numere.
Excel prezinta avantajul posibilitatii formulelor de a prelua numerele pe care le
folosesc n calcule din celulele foii de calcul. Astfel, formula =sum(1,2,3) va afia
rezultatul 6, dar aceasta functionalitate putea fi obtinuta si cu un alt program mai
putin complex sau chiar cu un calculator de buzunar. n schimb Excel poate prelua
numerele respective din celule.
Daca, n schimb s-ar folosi formula =sum(A1:A3) iar n celulele A1, A2 si A3 ar fi
introduse numerele 1,2 si 3, rezultatul formulei ar fi acelasi, numarul 6, dar
posibilitatile de modificare a calculului sunt mai simple. Pentru a nlocui numarul 2
cu 200 este suficient sa se modifice continutul celulei A2 (n exemplul de acum),
fara a trebui modificata formula.
Figura III/ 52 Avantajul preluarii valorilor din celule
Avantajele
folosirii
formulelor
184
Un alt avantaj oferit de preluarea valorilor din celule apare n cazul calculelor lungi,
cu multe valori. Daca valorile se nscriu individual n celule este ulterior mult mai
usor de verificat corectitudinea lor, si implicit a calculului.
Formulele de calcul pot contine operatori matematici simpli sau functii mai simple sau
mai complexe. Functiile reprezinta seturi de operatiuni matematice
prestabilite,
care au ca scop simplificarea muncii utilizatorului. Din moment ce functiile
sunt deja definite n Excel, utilizatorul nu mai trebuie sa le re-defineasca. Spre
exemplu functia SUM() calculeaza suma numerelor din celulele mentionate. Este
mult mai usor pentru utilizator sa insereze formula =sum(A1:A5) dect sa insereze
formula exacta =A1+A2+A3+A4+A5. Rezultatul este acelai, dar uurinta n utilizare
recomanda functia existenta.
Un alt exemplu este functia AVERAGE(), care calculeaza media numerelor din
celulele mentionate. Utilizatorul ar putea sa foloseasca doua functii mai simple pe
care sa le combine pentru a calcula media. Astfel,
average(C3:C11)
este
echivalent
cu sum(C3:C11)/count(C3:C11). n fond, a doua
formula este definitia mediei.
Formulele de calcul ce pot fi create sunt infinite, putnd fi construite formule dintre
cele mai simple pna la cele mai complexe. Formulele pot mbina folosirea unui
numar de functii cu operatii decise de utilizator. Este foarte important pentru
utilizatori sa nteleaga avantajele folosirii functiilor predefinite si sa aiba o parere
generala asupra spectrului larg al acestora.
Folosirea
adreselor
relative
sau
absolute
O problema ce apare la introducerea formulelor este aceea ca la copiere,

formulele se modifica, pentru a calcula n mod analog rezultatele pentru
adresele din noua vecinatate. Astfel, formula
=sum(C1:C3) din celula C4, la copierea n celula D5 se va transforma n
=sum(D2:D4) pentru a reflecta corect comanda calculeaza suma celor trei
celule de deasupra. Daca se dorete copierea unei formule concomitent cu
pastrarea unei adrese de celula, adresa respectiva trebuie blocata n
formula.
Blocarea adresei celulei consta de fapt n transformarea referintei relative
n referinta absoluta. Adresele de tip C2, AB244 sunt referinte relative, adica
Excel le interpreteaza n functie de celula n care sunt inserate. Astfel, adresa
C4 introdusa n celula E6 are de fapt semnificatia doua coloane la dreapta,
doua rnduri n sus. Ceea ce explica de ce la copierea n celula F7 a formulei
din E6, adresa C4 se modifica n D5.
Figura III/ 53 Modificarea formulelor la copiere
Referintel
Transformarea n referinta absoluta se face folosind succesiv tasta F4. Aceasta

are ca efect adaugarea caracterului dolar ($) nainte de numele coloanei si
numarul rndului din adresa celulei. Caracterul dolar naintea numelui
coloanei semnifica blocarea coloanei iar n fata numarului rndului
semnifica blocarea rndului. Exemple se gasesc n tabelul urmator:
e absolute
pot stabili
cu tasta
F4
Adresa inserata
C4
$C$4
$C4
C$4
Tipul de referinta
Relativa
Absoluta la copiere adresa ramne
identica, indiferent de locul unde este copiata.
Semi-absoluta la copiere numai coloana ramne
aceeasi
Semi-absoluta la copiere numai rndul ramne
acelasi
185
n imaginea urmatoare ilustram efectele folosirii fiecarui tip de referinta

n celula D6, urmata de copierea formulei n celula F7
Comportamentul
referintelor relative
si
absolute
la copiere
10.2.3
Functiile
Functiile
au sintaxa
speciala,
folosesc
argument
e ca date
de intrare
si
Aa cum am aratat, functiile sunt un set prestabilit de operatii ce se aplica asupra

argumentelor. Argumentul / argumentele unei functii reprezinta datele de intrare.
Astfel, functia sum(1,2,3) poate fi mpartita n numele functiei (sum) si argumentele
sale (numerele a caror suma se calculeaza).
Functiile iau datele de intrare, numite argumente, le prelucreaza conform
procedurii stabilite si returneaza un rezultat. De exemplu, functia AVERAGE()
primete ca argumente un set de numere. nti se calculeaza suma numerelor, apoi
se numara cte numere sunt si apoi se mparte suma numerelor la numarul lor,
pentru a se returna media. Fiecare functie primeste anumite argumente. Unele
functii primesc argumente tip numar, altele numai argumente tip data, sau
numai argumente tip text, etc. Totodata, pentru functiile mai complexe trebuie
cunoscuta si sintaxa functiei.
Spre exemplu, functia round() primete un numar maxim de doua argumente.
Primul este numarul de rotunjit iar al doilea este numarul de zecimale la care se face
rotunjirea. Sintaxa functiei este
=round(number,num_digits)
returneaza
rezultate
Separatorii de lista
separa
Sintaxa functiei arata utilizatorului ce tip de argumente primeste functia si totodata

care este ordinea n care acestea trebuie introduse. Daca se introduce formula
=round(3.587,2) rezultatul este 3.59. n schimb, daca se introduc argumentele
invers, =round(2,3.587), rezultatul va fi 2. Argumentele se introduc n formule
separate prin separatorul de lista. Cel mai adesea, acesta este caracterul virgula, dar
uneori poate fi caracterul punct si virgula. Cnd se introduce o formula care contine o
functie Excel va afisa n timpul tastarii sintaxa functiei, pentru a veni n autorul
utilizatorului. Balonul de informatie privind sintaxa functiei ofera si informatii despre
separatorul ce trebuie folosit. Daca Excel prezinta sintaxa cu virgula atunci acesta
este separatorul dorit. Idem pentru punct si virgula.
argumentele
functiilor
186
Figura III/ 54 Excel afiseaza sintaxa pentru a uura munca

utilizatorilor
Pentru a va face o idee asupra diversitatii functiilor disponibile si
totodata pentru a va obinui cu sintaxa acestora, recomandam folosirea
ajutorului pentru functii. n partea stnga a barei de formule (Formula
bar) exista un buton marcat cu f(x) care activeaza meniul Insert
Function.
Asistentul
pentru
functii
Figura III/ 55 Accesarea si meniul Insert Function
Operatorii
logici,
Fereastra de dialog Insert Function prezinta functiile clasificate pe categorii.

Daca o functie este selectata cu mouse-ul, n partea de jos a casetei sunt
afisate sintaxa functiei si o scurta descriere. Pentru mai multe informatii se
acceseaza linkul Help on this function de la baza ferestrei de dialog.
O categorie foarte importanta de functii este cea a functiilor logice. Acestea pot
rula teste logice si returneaza valoarea TRUE sau FALSE. Este vorba despre
operatorii logici SI, SAU, NU, DACA. Dintre acetia, consideram ca trebuie sa
prezentam mai pe larg functia DACA (IF).
functia IF
Figura III/ 56 Scurta prezentare si sintaxa pentru fiecare functie

187
Sintaxa si
folosirea
functiei IF
Dupa cum se observa n imagine, sintaxa functiei IF presupune definirea nti a

testului logic care trebuie efectuat, apoi a rezultatului functiei n cazul n care
testul este ndeplinit si apoi a rezultatului functiei daca testul nu este ndeplinit.
De exemplu pentru a afisa n celula D4 a valorii 1 atunci cnd numarul din celula C3
este mai mare dect cel din celula C2 si a valorii 0 daca C3 este mai mic dect C2,
sintaxa functiei ce trebuie inserate este:
=if(C3>C2,1,0)
Argumentele functiei sunt despartite prin virgula, aa ca le vom trata separat: C3>C2
este testul logic care trebuie efectuat, 1 este ceea ce returneaza functia daca C3
este mai mare dect C2, iar 0 este ceea ce returneaza functia daca C3<C2.
Similar, daca se dorete afiarea expresiilor adevarat sau fals, formula se
modifica astfel:
=if(C3>C2,adevarat,fals)
Este obligatoriu ca atunci cnd se specifica un text, acesta sa fie ntre ghilimele. n
imaginea urmatoare prezentam doua scenarii pentru functia IF() prezentata
anterior.
Erori
generate
de formule
188
Figura III/ 57 Rezultatele folosirii aceleiai functii n conditii diferite.
Lucrul cu functii poate genera erori. Erorile ntlnite pot fi #NULL! ,

#DIV/0!, #VALUE!, #REF!, #NAME?, #NUM!, #N/A . Pentru a afla mai multe
informatii despre fiecare dintre aceste erori si modurile n care se corecteaza, folositi
functia HELP a MS Excel.
Test de autoevaluare Formule si functii

1) Doriti sa introduceti o formula ntr-o celula. Cum realizati acest
deziderat?
a) Tastati formula precednd-o cu semnul egal;
b) Tastati formula precednd-o cu semnul minus;
c) Tastati formula precednd-o cu semnul plus.
d) Oricare din variantele anterioare.
2) Adesea n formule este nevoie sa folositi multe celule. Cum se poate
include un numar mare de celule ntr-o formula ntr-un mod rapid?
a) Se selecteaza cu mouse-ul toate celulele;
b) Pentru uurinta se folosesc notatiile pentru zone de celule;
c) Se introduc n formula manual toate celulele de care este
nevoie;
d) Se folosete asistentul pentru functii.
3) Cum se noteaza (definete) o zona de celule?
a) Adresa celulei din dreapta sus, doua puncte, adresa celulei
din stnga jos.
b) Adresa celulei din stnga sus, doua puncte, adresa celulei
din dreapta jos.
c) Adresa primei celule, doua puncte, adresa ultimei celule.
d) Se folosete optiunea Names din meniul Insert pentru a
defini o zona de celule.
4) Care este diferenta ntre referintele absolute si referintele relative?
_________________________________________________________
_________________________________________________________
5) n celula G3 este inserata o formula ce contine o referinta semiabsoluta. Formula este =sum($B2:$B4). Care va fi formula rezultata
prin copierea din G3 n H3?
a) =sum($C2:$C4);
b) =sum($B2:$B4);
c) =sum($B3:$B5);
d) =sum($C3:$C5);
6) n celula G3 este inserata o formula ce contine o referinta semiabsoluta. Formula este =sum($B2:$B4). Care va fi formula rezultata
prin copierea din G3 n H4?
a) =sum($C2:$C4);
b) =sum($B2:$B4);
c) =sum($B3:$B5);
d) =sum($C3:$C5);
189
10.3 Grafice n Excel

Se spune ca o imagine este egala cu o mie de cuvinte. Mai ales n
cazul prezentarilor evolutiei unor indicatori aceasta zicala se
adevereste. Afirmatia anul acesta profitul a atins 58.2 milioane EUR
fata de doar 38.7 milioane EUR anul trecut nu se poate compara ca
expresivitate cu graficul care exprima aceeai crestere.
O poza
egal 1000
cuvinte
Figura III/ 58 Ilustrarea prin grafic a evolutiei unui indicator

Astfel o optiune foarte folositoare a MS Excel este cea de inserare a
graficelor n foile de calcul, plecnd de la datele introduse. Se pornete
prin selectarea datelor ce vor fi folosite la crearea graficului. Vom folosi
ca exemplu variatia preturile de nchidere la Bursa pentru doua
companii, n ultimii 4 ani. Primul pas este introducerea datelor, urmata
de selectarea lor si apasarea butonului din bara de instrumente
Standard, sau alegerea opiunii Chart din meniul Insert.
Inserarea
graficelor
Figura III/ 59 Accesarea opiunii Insert Chart

Excel deschide o fereastra de dialog cu 4 pasi ce trebuie ndepliniti.
Primul pas este cel de stabilire a tipului de grafic. n functie de tipul de
date si de ceea ce se doreste sa se exprime, exista mai multe opiuni.
Spre exemplu, n cazul nostru, n care dorim urmarirea n paralel a
evolutiei a doua companii n decursul a 4 ani, este foarte util tipul de
grafic cu bare. Daca n schimb s-ar fi dorit exprimarea grafica a modului
de mpartire a pietei ntre 4 companii, ar fi fost mai potrivit graficul tip
PIE (cerc). Pentru urmarirea dispersiei unei serii de valori fata de
medie, cel mai potrivit tip de grafic ar fi fost cel cu puncte (Scatter), etc.
190
Alegerea
tipului de
grafic se
face n
functie de
ce se
dorete
ilustrat
Figura III/ 60 Pasul 1: alegerea tipului de grafic

Dupa cum se observa n imagine, Excel ofera utilizatorilor posibilitatea
de a pre-vizualiza rezultatul aplicarii tipului de grafic la datele selectate,
prin folosirea butonului Press and hold to view Sample.
Pasul urmator ofera posibilitatea sortarii datelor pe coloane sau pe
rnduri si ofera un preview asupra cum va arata graficul n fiecare
situatie. Totodata exista posibilitatea modificarii seriilor de date, prin
includerea celor omise sau excluderea unor anumite valori, folosind
eticheta Series.
Figura III/ 61 Selectarea datelor de pe rnduri sau de pe coloane
191
Stabilirea
seriilor de
date
Figura III/ 62 Alegerea exacta a datelor ce participa la trasarea

graficului
Categorii
de
formatare
a
graficelor
192
Dupa cum se observa n imagine, pentru fiecare caseta este posibil sa se selecteze
cu mouse-ul domeniul de celule care se ia n calcul. De observat ca n cazul seriilor
de date Excel preia referinte absolute.
Pasul urmator ofera optiunea de formatare a graficului, pe mai multe categorii:
Titles (titluri): permite stabilirea unui titlu pentru grafic si a unui titlu pentru
valorile aflate pe fiecare axa.
Axes (axe): permite alegerea ntre afisarea sau nu a valorilor pe fiecare

axa.
Gridlines (linii ajutatoare): permite stabilirea numarului de linii ajutatoare

afiate pe fiecare axa. n imagine, liniile ajutatoare sunt trasate doar pe
orizontala (axa Y), si este optat pentru linii mai rare (Major gridlines).
Legend : permite repozitionarea legendei sau stergerea ei completa.
Data labels (etichete pentru date): permite stabilirea afisarii de informatii

ajutatoare n vrful fiecarei bare (n cazul din imagine). De fapt se
poate opta pentru afisarea tuturor caracteristicilor fiecarui punct de pe
grafic.
Data table (tabelul de date): permite afiarea sau ascunderea n grafic a

tabelului cu sursa datelor.
Figura III/ 63 Pasul 3: opiunile graficului

Ultimul pas al asistentului de inserare a graficelor este pasul n care se
decide daca obiectul nou creat va fi inserat n foaia de calcul activa sau
ntr-o foaie de calcul noua.
Accesare
a
ulterioara
Figura III/ 64 Pasul 4: pozitionarea graficului n registrul de calcul

Rezultatul este inserarea graficului n pagina. Proprietatile acestuia pot fi ulterior
modificate folosind dublu-click pe orice obiect din grafic care se dorete a fi editat
sau prin alegerea opiunilor dorite din meniul contextual al graficului.
a
opiunilor
de
formatare
a
graficelor
Figura III/ 65 Meniul contextual al graficului permite accesul la oricare

din pasii asistentului, plus alte formatari
193
10.4 Imprimarea foilor de calcul

Imprimarea foilor de calcul se realizeaza exact precum imprimarea
documentelor Word, pagina de dialog fiind efectiv aceeai. Spre
deosebire de Word, n meniul File exista si o optiune speciala pentru
stabilirea unei anumite arii care va fi imprimata. Este vorba despre
optiunea Print Area. Aceasta optiune este disponibila n meniu doar
atunci cnd exista o zona de celule selectata.
Stabilirea
unei
anumite
zone
pentru
imprimare
Figura III/ 66 Stabilirea unei zone pentru imprimare

O alta diferenta fata de Word este aceea ca odata folosita optiunea
Print Preview, la revenirea n modul normal de lucru, Excel traseaza
punctat marginile fiecarei pagini, pentru a indica utilizatorilor modul n
care foaia de lucru va fi sparta n pagini de hrtie. Tot la acest capitol
de functionalitate trebuie mentionata optiunea din meniul View numita
Page Break Preview, optiune care permite utilizatorilor sa stabileasca
manual modul de mpartire n pagini a foii de lucru.
Figura III/ 67 Modul de vizualizare Page Break Preview
194
Activitate practica Operatii curente n Excel

1) Introduceti n Excel urmatorul tabel, ncepnd cu celula A1:
Marca
/
Anul
Acura
Audi
BMW
Infinity
Lexus
Mercedes
2000
1000
800
1600
4000
6500
3200
2001
1234
900
1650
4200
6600
3500
2002
1105
1000
1670
3800
6900
3567
2003
1860
1000
1900
3600
7000
3749
2004
2003
950
2300
3800
7050
3624
2005
2178
1050
2500
3900
7120
3129
2) Selectati celulele din primul rnd si aplicati formatare tip Bold,

mpreuna cu alinierea centrala.
3) n celula A8 adaugati cuvntul Total.
4) n celula B8 introduceti o formula care sa calculeze suma mainilor
vndute n anul 2000 de toti producatorii mentionati.
5) Copiati formula n celulele C8:G8, pentru a afla totalurile pe fiecare
an.
6) Copiati formatarea de la primul rnd si aplicati-o si la ultimul rnd (cel
cu totalurile)
7) Selectati toate celulele ce contin numere, mai putin capetele de
tabel.
8) Aplicati-le formatare de tip numar, fara zecimale (nu se pot vinde
subunitati de maina !) dar cu separator al miilor.
9) Selectati n ntregime rndurile care contin datele referitoare la
vnzari (fara totaluri dar cu capetele de tabel). Sortati producatorii n
ordine invers alfabetica.
10) Pastrnd selectia creati un grafic tip Column care sa ilustreze
evolutia vnzarilor pe ani si unul pe marci. (Indiciu: la pasul 2 al
asistentului folositi ambele opiuni de organizare a datelor pe coloane
sau pe rnduri.)
11) Selectati doar primul si ultimul rnd, pentru a realiza un grafic al
evolutiei pietei auto n general. Folositi ca tip de grafic tipul Line.
(Indiciu: la pasul doi al asistentului renuntati la seria de date
marca/anul si treceti n cmpul Category axis anii).
La sfrsitul acestor operatii tabelul cu datele ar trebui sa arate aa:
Marca
/
Anul
Mercedes
2000
3,200
2001
3,500
2002
3,567
Lexus
6,500
6,600
6,900
7,000
7,050
7,120
Infinity
4,000
4,200
3,800
3,600
3,800
3,900
BMW
1,600
1,650
1,670
1,900
2,300
2,500
Audi
800
900
1,000
1,000
950
1,050
Acura
1,000
1,234
1,105
1,860
2,003
2,178
Total
19,100
20,085
20,044
21,112
21,731
21,882
2003
2004
2005
3,749
3,624
3,129
195
Iar cele trei grafice aa:

8,000
7,000
6,000
2000
2001
5,000
2002
4,000
2003
2004
3,000
2005
2,000
1,000
Mercedes
Lexus
Infinity
BMW
Audi
Acura
Evolutia marcilor n fiecare an

8,000
7,000
6,000
Mercedes Lexus Infinity BMW

Audi
5,000
Ac ura
4,000
3,000
2,000
1,000
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Vnzarile pe ani
Total
22,500
22,000
21,500
21,000
20,500
20,000
19,500
19,000
18,500
18,000
17,500
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Evolutia pietei auto
196

Formule si functii
1) A sau B.
2) B . Si selectarea cu mouse-ul ar fi fost o optiune, dar cnd este
vorba despre 5000 de celule selectarea cu mouse-ul dureaza mult si si
pierde eficienta.
3) B.
4) Referintele absolute se pastreaza la copierea unei formule, pe cnd
cele relative se recalculeaza. Referintele absolute sunt introduse
folosind semnul Dolar ($).
5) B . Copierea se realizeaza pe orizontala, dar coloana este blocata
prin referinta semi-absoluta.
6) C . Referinta semi-absoluta blocheaza doar coloana n acest caz.
7) A.
8) A si C.
9) B si D.

1 paragraf de text.
1) n celula G3 este inserata o formula ce contine o referinta semiabsoluta. Formula este =sum(B$2:B$4). Care va fi formula rezultata
prin copierea din G3 n H3? (2 puncte)
a) =sum(C$2:C$4);
b) =sum(B$2:B$4);
c) =sum(B$3:B$5);
d) =sum(C$3:C$5);
2) n celula G3 este inserata o formula ce contine o referinta semiabsoluta. Formula este =sum(B$2:B$4). Care va fi formula rezultata
prin copierea din G3 n H4? (2 puncte)
a) =sum(C$2:C$4);
b) =sum(B$2:B$4);
c) =sum(B$3:B$5);
d) =sum(C$3:C$5);
3) Care este diferenta ntre formule si functii? (Alegeti doua) (2 puncte
1 pt fiecare raspuns corect)
a) Formulele pot contine functii;
b) Functiile pot contine formule;
c) Functiile sunt formule predefinite;
d) Formulele sunt functii predefinite.
197
4) Care sunt elementele definitorii ale unei functii? (Alegeti doua) (3

puncte 1.5 puncte pt fiecare raspuns corect)
a) Sintagma;
b) Sintaxa;
c) Separatorii de lista;
d) Argumentele
2001, Bucureti
Bucureti
198
Navigarea si cautarea pe internet
NAVIGAREA SI CAUTAREA PE INTERNET
Cuprins
11.1 Introducere.................................................................................................... 200
11.2 Navigarea pe Internet ................................................................................... 202
11.3 Cautarea de informatii pe Internet................................................................. 208
11.4 Imprimarea ................................................................................................... 212
Bibliografie ............................................................................................................ 215
Explice n ce consta Internetul.

Identifice protocoale de comunicare prin Internet si scopurile la care
sunt folosite.
Defineasca si explice termeni precum browser, motor de cautare, protocol,

world-wide-web.
Identifice elementele specifice ale unui browser.
Foloseasca un motor de cautare pentru a regasi informatii.
Imprime pagini de Internet.
199
11.1 Introducere
11.1.1 Ce este Internetul?
Internet este un termen foarte des ntlnit n prezent, majoritatea
companiilor au pagini de Internet, majoritatea vecinilor au acasa
calculatoare conectate la Internet, adesea raspunsurile la ntrebari sunt
de forma cauta si tu pe Internet. Aadar consideram ca trebuie n
primul rnd sa abordam definitia Internetului.
Ce este
Internetul?
Pentru a
accesa
Internetul
se
contacteaza
un ISP
Ce este
Internetul reprezinta o retea globala de comunicatii la care sunt conectate

miliarde de echipamente de comunicatii (PC-uri, routere, etc.) si care ofera
utilizatorilor posibilitatea de a transmite si receptiona date fara a stabili o legatura
directa ntre transmitator si receptor. Pentru a fi foarte clar, Internetul este partea
fizica
a
retelei:
cablurile, echipamentele de conectare si echipamentele
conectate.
Internetul a fost inventat n anii 60 de catre Departamentul Apararii al SUA (Do D) si a
pornit la drum sub denumirea de ARPAnet. Ideea de la care s-a pornit a fost crearea
unei retele de comunicatii care sa poata asigura comunicatiile indiferent cte noduri
componente erau distruse n caz de razboi.
Acest principiu sta la baza Internetului pna n ziua de astazi: datele transmise de la
sursa la destinatie sunt mpartite n pachete iar fiecare pachet urmeaza o anumita
ruta. Rutele urmate de pachete pot diferi substantial de la un pachet la altul, dar
odata ajunse la destinatie, pachetele sunt reasamblate pentru a recompune mesajul
initial. Daca n timpul transmisiei ruta urmata de primul pachet nu mai poate fi urmata
de celelalte, indiferent din ce motiv, transmisia nu este afectata. Dimpotriva,
pachetele ramase urmeaza alte rute pna la destinatie. Internetul n sine nu apartine
nimanui, ci este o retea globala. Pentru a putea accesa Internetul, trebuie nsa sa
existe o conexiune. Aceasta conexiune poate fi obtinuta numai prin intermediul unui
ISP Internet Service Provider (Furnizor de servicii Internet). Att firmele ct si
utilizatorii casnici contacteaza un ISP pentru a se conecta la Internet. Prin existenta
Internetului ca mediu fizic de comunicatii a fost facilitata aparitia a diverse servicii de
comunicatie, pe scurt servicii. Primul si n continuare cel mai folosit serviciu al
Internetului este e-mail-ul, asa numita posta electronica. E-mail-ul functioneaza
exact precum pota traditionala, permitnd transmiterea unor mesaje catre unul sau
mai multi destinatari care primesc mesajele si pot decide sa le citeasca sau nu, sa
raspunda sau nu, etc.
Un alt serviciu al Internetului este World Wide Web-ul. Aceasta este o inventie mult
mai recenta, a anilor 90, datorata grupului de la CERN condus de Tim Berners Lee.
World Wide Web-ul, sau pe scurt www
(trei dublu ve) este o colectie de calculatoare dedicate (numite servere)
stocarii si prezentarii informatiilor catre vizitatori. Paginile de Web sunt adesea
numite pagini de Internet. Paginile de web au ca scop raspndirea unor informatii, fie
ca este continutul ziarului cotidian, fie ca este vorba despre rezultatele unui raport de
cercetare, fie ca este vorba despre produsele si serviciile oferite de o companie, etc.
WWW-ul?
200
Paginile de
Internet
sunt scrise
n limbajul
HTML
Serverele www sunt caracterizate prin adrese de web, adesea numite si adrese
de Internet. Adresele de Internet sunt de fapt un sir de caractere pe care
utilizatorul trebuie sa l introduca n browser pentru ca acesta din urma sa stie
unde sa navigheze.
Browserele sunt programe care interpreteaza limbajul special n care sunt
scrise paginile de web si afieaza informatia pe ecranul monitorului vizitatorilor.
Limbajul standard pentru paginile www este limbajul HTML
(Hyper Text Markup Language). Acesta permite introducerea de text si de
imagini mpreuna cu coduri de formatare. Browserele citesc pagina de web,
adica primesc de la server o pagina de cod HTML pe care o interpreteaza si
executa, iar utilizatorul primete rezultatul interpretarii codului. Spre exemplu
codul <b>Titlu lucrare</b> are ca efect scrierea cu caractere ngrosate
(bold) a cuvintelor titlu lucrare.
11.1.2 Protocoale
Protocoale de
comunicare
prin internet
Fiecare serviciu oferit de Internet se bazeaza pe un protocol de

comunicare. Protocoalele sunt seturi de reguli si de proceduri pentru a asigura
o standardizare si o eficienta a comunicarii. Exista un numar mare de
protocoale folosite pe Internet , dar le vom prezenta pe scurt pe cele mai
ntlnite:
HTTP (Hyper Text Transfer Protocol): este protocolul de

comunicatie ce permite transferul paginilor web de la serverele care le
gazduiesc la clientii care le cer (browsere).
FTP (File Transfer Protocol): permite utilizatorilor sa se conecteze

la servere de fiiere (File Servers) pentru a ncarca
(upload) sau descarca (download) fiiere.
HTTPS (HTTP Secure): varianta criptata a HTTP, se folosete n

special la comertul electronic.
SMTP (Simple Mail Transfer Protocol): este protocolul care

asigura transmiterea mesajelor de e-mail ntre servere.
POP3 (Post Office Protocol) sau IMAP (Internet Message Acces

Protocol):
sunt protocoale care permit utilizatorilor sa citeasca
mesajele de e-mail de pe serverele de e-mail.
SSH (Secure Shell): protocol de comunicare ce permite accesul

n mod linie de comanda la calculatoare aflate n alte locatii. Este un
protocol securizat.
Telnet: este un protocol mai vechi si ne-securizat de acces la distanta

n linia de comanda.
201
Test de autoevaluare Ce este Internet ul?

1) Care dintre urmatoarele trasaturi sunt specifice Internetului ca retea
de comunicatii? (selectati doua)
a) Retea globala;
b) Toate calculatoarele sunt interconectate unul cu celalalt;
c) Calculatoarele unei companii pot comunica numai ntre ele;
d) Desi nu apartine nimanui, pentru a-l putea accesa este
nevoie de o conexiune prin intermediul unui ISP.
2) Ce nseamna ISP?
a) Internet Services Program;
b) Intranet Service Provider;
c) Internet Service Provider;
d) Internet Scheme Program.
3) Care dintre urmatoarele servicii este cel mai folosit dintre posibilitatile
de comunicare oferite de Internet?
a) FTP-ul;
b) WWW-ul,
c) SSH-ul,
d) e-mail.
4) WWW-ul este una dintre inventiile cele mai recente si totodata cele
mai de succes n domeniul Internetului. WWW-ul a fost inventat de o
echipa de cercetatori condusa de Tim Berners-Lee. La ce institut activa
aceasta echipa de cercetatori?
a) IEEE;
b) CERN;
c) Department of Defense (DoD);
d) ARPA.
11.2 Navigarea pe Internet

Termenul de navigare pe Internet nseamna de fapt navigare pe WWW.
Este vorba despre accesarea paginilor web cu ajutorul unui program
special, numit browser. Activitatea de a vizita pagini de web poarta
adesea numele de web-surfing sau navigare pe web. Similitudinea cu
navigarea este data de existenta n paginile web a legaturilor catre alte
pagini, aa numitele hyperlink-uri. Acestea sunt portiuni de text sau
imagini care permit utilizatorului sa le acceseze prin click cu mouse-ul.
La accesarea unui hyperlink, utilizatorul este redirectionat catre alta
pagina web, fie de pe acelai server fie de pe alt server.
Trebuie sa clarificam termenul de model client-server: serverul este un
calculator care ofera un anumit serviciu celor care l solicita, si anume
clientii. Astfel, un server de web ofera clientilor (care in cazul acesta se
numesc browsere) continutul paginilor de web de pe serverul
respectiv. Browserele interpreteaza codul si afiseaza pe monitor pagina
n format inteligibil pentru utilizatori.
202
11.2.1 Elementele unui browser
Cele mai
folosite
browsere:
IE si
FireFox
Cel mai folosit browser este Microsoft Internet Explorer, n parte datorita faptului
ca este deja instalat n sistemul de operare Microsoft Windows si n parte
datorita u urintei n folosire. Browserele sunt programe gratuite, de aceea
exista un oarecare razboi n acest domeniu. n prezent (2005), dupa
Internet Explorer (adesea prescurtat IE), cel mai popular browser este FireFox,
produs si distribuit de Mozilla. Fiecare din aceste browsere are avantaje si
dezavantaje fata de celalalt, n fond alegerea unui browser fiind o chestiune de
preferinte.
Un browser are ca elemente componente obligatorii o bara pentru adrese,
n care utilizatorii introduc adresa paginii pe care doresc sa o viziteze, un buton
GO, care transmite comanda de accesare a paginii din bara de adrese si nca
un numar de butoane specifice.
Figura IV/ 1 Fereastra IE si butoanele standard
Butoanel
e de
navigatie
ale unui
browser
Back (napoi): permite revenirea la pagina web vizitata naintea celei

curente,
Forward (nainte): daca s-a folosit butonul Back odata sau de mai
multe ori, pagina curenta se afla ntr-o succesiune de alte pagini, unele
vizitate anterior iar altele ulterior. Butonul Forward deschide pagina
vizitata ulterior.
Stop: n cazul n care ncarcarea unei pagini dureaza prea mult se
poate opta pentru ntreruperea procesului.
Refresh (rencarcare): unele pagini de web sunt dinamice, si schimba
des continuturile. n acest caz, pentru a rencarca pagina
(browserul cere din nou pagina de la serverul web). Un exemplu foarte
la ndemna este accesarea paginii web a unei agentii de stiri. La
fiecare re-afiare se vor viziona stirile cele mai recente.
Home (pagina de start): atunci cnd se deschide browserul acesta
poate afia o anumita pagina numita pagina de start. Se recomanda
folosirea ca pagina de start a paginii celei mai des vizitate sau
dimpotriva a unei pagini albe (blank). Stabilirea paginii de start se face
din meniul Tools, optiunea Internet Options:
203
Figura IV/ 2 Stabilirea paginii de start. Se poate opta pentru

o pagina alba
Butoanele
speciale ale
unui
browser
Search (cautare): deschide fereastra de dialog pentru cautarea n pagina.

Se poate accesa si cu combinatia de taste CONTROL+F.
Favorites (pagini favorite): utilizatorii au la dispozitie optiunea de a memora
adresele anumitor pagini interesante, pentru a uura regasirea lor ulterioara.
Butonul Favorites deschide n panoul de sarcini lista de pagini favorite si
optiunea de a adauga pagina curenta n lista.
History (istoric navigatie): Internet Explorer pastreaza un jurnal al paginilor
accesate n fiecare zi. Deschiznd meniul History, utilizatorii pot alege din
aceasta lista paginile vizitate anterior daca doresc sa revina asupra lor.
11.2.2 Domenii si adrese de Internet
Domenii de
Internet:
TLD pentru
fiecare tara
204
Pentru a deschie n browser o pagina de Internet trebuie sa i se cunoasca

adresa. Adresele de web sunt compuse din 3 parti: domeniul general (TLD Top
Level Domain), domeniul serverului si adresa locala. n exemplul www.credis.ro
domeniul general este .ro, domeniul serverului este credis iar www reprezinta
adresa locala.
TLD sau Top Level Domain este o colectie de prescurtari de 2 sau 3 caractere care
realizeaza o mpartire a adreselor (domeniilor) de Internet pe tari (cele cu 2
caractere) sau zone de activitate (cele de 3 caractere). Lista de TLDuri cuprinde
alaturi de TLDurile pentru fiecare tara (.at pentru Austria, .ch pentru Elvetia, .ro
pentru Romnia, etc.) si domeniile .com pentru activitati comerciale, .org pentru
activitati non profit, .edu pentru institutii de nvatamnt, .gov pentru organisme ale
Guvernului American, etc.
Adresele de
internet se
numesc IP.
Un IP este
compus din
4 grupuri
de numere
ntre 0 si
255
La nivelul fiecarei tari exista o institutie care gestioneaza aceste TLD- uri.
Aceste institutii sunt responsabile pentru pastrarea unei baze de date cu
numele de domenii alocate si adresele acestora. De exemplu, n Romnia,
institutia abilitata sa gestioneze domeniul .ro este RNC ul. Pentru a nregistra
un nou domeniu, precum credis.ro sau unibuc.ro sau orice alt domeniu de
genul domeniu.ro doritorii trebuie sa se adreseze la RNC unde se depune o
cerere si se platete o taxa.
Pentru a activa un domeniu de Internet, detinatorul trebuie sa dispuna de un
calculator conectat permanent la Internet sau sa fie client al unui serviciu de
gazduire a paginilor de Internet (web hosting). De fapt, navigarea pe Internet
se face cu autorul adreselor de Internet, numite si adrese IP sau simplu IP-uri.
IP vine de la Internet Protocol.
Adresele de IP sunt compuse din 4 grupuri de cifre, fiecare grup cu valori ntre
0 si 255. Aceasta versiune de adrese se numeste IPv4. Fiecare domeniu activ
are nregistrat n baza de date a institutiei care gestioneaza TLD-ul o adresa de
Internet. De exemplu, adresa IP pentru credis.ro este 80.96.49.245. Este
evident ca pentru oameni este mai uor sa retina numele de domeniu dect
combinatiile de numere.
De aceea exista serviciul DNS - Domain Name Service. Acesta este un serviciu
care ruleaza pe o parte din calculatoarele conectate la Internet si realizeaza
transformarea numelor de domenii n adrese IP. Astfel, cnd utilizatorul cere
browserului sa afieze pagina web www.credis.ro, browserul cere serverului de
DNS adresa IP pentru credis.ro. Daca serverul de DNS o are n baza sa de
date, atunci raspunde si browserul contacteaza adresa 80.96.49.245 unde va fi
ntmpinat de serverul de web care va transmite paginile n format HTML.
Daca serverul de DNS nu are n baza de date adresa IP pentru
credis.ro, acesta cere mai departe, la alte servere de DNS adresa IP pentru
credis.ro, pe care o transmite mai departe browserului.
Ultima parte a adresei de web este numele serverului web local. De exemplu,
un site web complex, precum cel al enciclopediei Wikipedia, poate fi compus
din mai multe servere similare, pentru fiecare limba n care este accesibil siteul. Astfel enciclopedia n limba engleza este accesibila la adresa
http://en.wikipedia.org
iar
cea
n
limba
germana
la
adresa
http://de.wikipedia.org. Astfel a fost cumparat doar domeniul wikipedia.org
iar cele doua pagini au adrese separate.
Adresele de web complete trebuie specificate cu protocolul de acces cu tot. n
general se folosete protocolul HTTP, dar pentru securizarea paginilor se
folosete HTTPS. n toate browserele este suficient sa se scrie numele
domeniului, de exemplu microsoft sau google si sa se apese combinatia de
taste CONTROL+ENTER. Browserul adauga automat prefixul http://www. Si
sufixul .com .
11.2.3 Navigarea propriu zisa

Atunci cnd utilizatorul doreste sa acceseze o pagina web, acesta
deschide un browser, introduce adresa n bara de adrese si apasa
butonul GO sau tasta ENTER. Aceasta este singura interactiune cu browserul
Istoria de
pentru a vizita o pagina de Internet.
navigare a
Paginile de Web contin hyperlinkuri: portiuni de text sau imagini care permit
butonului
utilizatorului sa execute click stnga pe ele pentru a deschide o noua adresa.
BACK
Dupa cum se poate observa navigarea pe Internet este
205
cea mai simpla si intuitiva operatie ce se ndeplineste cu ajutorul

calculatorului. Pentru a reveni la paginile deschise anterior se poate
apasa succesiv butonul BACK sau se poate alege din lista de pagini
vizitate recent folosind sageata ajutatoare a butonului BACK.
Figura IV/ 3 Lista de pagini recent vizitate

Functionalitate similara ofera si butonul Forward, cu diferenta ca
deplasarea se face catre paginile vizitate ulterior celei active.
Daca pe parcursul navigarii se considera ca pagina curenta este una de real interes
si ca ar fi oportuna memorarea ei pentru un acces rapid ulterior, se poate adauga
aceasta pagina n lista de pagini favorite. n IE aceasta se acceseaza cu butonul
Favorites iar n celelalte browsere poarta numele de Bookmarks (semne de
carte). Pentru toate browserele este valabila comanda CONTROL+D. Apasarea
acestei combinatii de taste adauga pagina curenta n lista de pagini favorite. Pentru
a organiza mai bine aceasta lista, n IE este nevoie sa se acceseze butonul
Favorites care deschide un panou special, cu op iunile Add (adaugare) si
Organize (organizare). Accesarea butonului Organize permite utilizatorilor sa
creeze foldere pentru sortarea paginilor favorite si totodata sa adauge pagina
curenta n unul din folderele existente.
Lista de
pagini
favorite sau
Book Marks
contine
pagini
interesante
organizate
pe subiecte
Figura IV/ 4 Panoul de pagini favorite contine o lista a cestora eventual

sortate pe directoare
Accesarea butonului Add deschide o fereastra de dialog ce permite alegerea unui
nume ct mai expresiv pentru pagina favorita dar si alegerea folderului n care
va fi adaugata aceasta. Daca nu exista un folder potrivit, acesta poate fi creat cu
ajutorul butonului New Folder.
206
Totodata exista optiunea copierii ntregii pagini pentru a putea fi

accesata fara conexiune la Internet. Aceasta optiune este utila
utilizatorilor de dial-up, pentru a nu petrece mult timp conectati. Astfel,
se viziteaza un numar de pagini, sunt salvate toate local (OFFLINE) si
sunt studiate ulterior, fara a fi conectat la Internet. Pentru a realiza
aceasta operatiune trebuie bifata optiunea Make available Offline.
Adaugarea
si
organizarea
paginilor
favorite
Figura IV/ 5 Fereastra de dialog Add Favorite
Accesarea butonului Organize deschide o fereastra de dialog n care
utilizatorul poate alege ntre crearea de noi foldere, redenumirea unor
foldere existente sau a unor pagini favorite, mutarea unor pagini n alte
foldere sau stergerea folderelor sau paginilor din lista.
Figura IV/ 6 Fereastra de dialog Organize Favorites
207
Test de autoevaluare Navigarea pe Internet

1) Ce reprezinta optiunea Favorites din Internet Explorer sau
Bookmark din alte browsere bazate pe standardul Mozilla?
a) Reprezinta posibilitatea de a salva setarile facute la un
moment dat pentru a nu fi nevoie sa le reluati. Este oarecum
echivalentul lucrului cu stiluri n MS Word;
b) Reprezinta posibilitatea de a marca o pagina de Internet ca
Favorita, prin acordarea unei note, pentru realizarea de
statistici de catre administratorii site-urilor,
c) O colectie de adrese de Internet despre care utilizatorul
considera ca merita sa fie retinute, deoarece contin informatii
interesante. Astfel, utilizatorul se asigura ca le va regasi uor.
d) Nici una din variantele anterioare nu este corecta.
2) Pentru adresele de web urmatoare, specificati care este TLD-ul:
a) www.credis.ro TLD: __________
b) portal.credis.ro TLD: __________
c) www.google.com TLD: __________
d) www.mozilla.org TLD: __________
e) www.yahoo.co.uk TLD: __________
3) Ce este DNS-ul?
a) Un protocol de comunicare;
b) Serviciul de trimitere a mesajelor e-mail;
c) Serviciu ce realizeaza transformarea domeniilor Internet n
adrese IP;
d) Protocol de denumire a domeniilor de Internet .
11.3 Cautarea de informatii pe Internet

Internetul este o resursa uriasa, aproape infinita de informatii. Problema care apare
tocmai datorita imensitatii volumului de date este regasirea celor care sunt utile la un
moment dat. Spre exemplu, atunci cnd se cauta informatii despre presiunea ce
trebuie sa existe ntr-o anumita marca de pneuri atunci cnd se pleaca la drum lung,
informatiile legate despre presiunile politice din Africa de Sud sunt complet
nefolositoare. Pentru a usura regasirea informatiilor au fost nfiintate motoarele de
cautare. Un motor de cautare este un server web care permite utilizatorilor
(vizitatorilor) sa formuleze criterii de cautare si care ofera ca raspuns un numar de
Ce este un
linkuri catre pagini care contin stringul cautat. Motoarele de cautare sunt n fapt baze
motor de
de date uriase care salveaza continuturile a ct mai multe pagini de Internet. Pentru
a realiza aceasta operatie, motoarele de cautare trimit programe speciale numite
cautare?
BOTS sau CRAWLERS care citesc toate paginile de web ntlnite n cale, urmeaza
toate linkurile din aceste pagini si transmit la baza informatiile colectate.
11.3.1 Cautarea cu Google
Cel mai cunoscut si totodata cel mai folosit motor de cautare este
Google. Google a fost inventat de doi studenti, Larry Page si Sergei
Brin, care au vrut sa creeze cel mai tare motor de cautare posibil.
Visul lor a fost transformat n realitate, iar Google este astazi o
208
companie tranzactionata la bursa si valornd peste 100 milioane USD.

Toate exemplele d e cautare din aceasta sectiune vor fi legate de
folosirea Google.
Adresa motorului de cautare Google este http://www.google.com .
Aceasta este o pagina relativ simplista, cu un design foarte usor,
realizat asa n mod intentionat, pentru a grabi procesul de ncarcare a
paginilor. Rapiditatea si usurinta n folosire au fost doua din elementele
esentiale ce au adus succesul fenomenal al acestui motor de cautare.
Utilizatorul introduce n singurul cmp disponibil criteriul de cautare,
care poate fi compus dintr-un singur cuvnt sau din propozitii ntregi si
apoi apasa butonul de cautare.
Cel mai
popular
motor de
cautare:
Google
Figura IV/ 7 Pagina de web www.google.com
n imagine se observa si butonul I feel Lucky (ma simt norocos) Acesta
efectueaza cautarea si deschide automat primul link din lista de
rezultate.
n mod normal, la apasarea butonului Google Search (cautare cu
Google), rezultatul este afiarea unei liste de hyperlinkuri catre paginile
care ndeplinesc criteriul de cautare. Acestea sunt ordonate n functie
de un criteriu numi Page Rank. (rangul paginii) Aceasta tehnologie a
fost brevetata de Google si permite ordonarea listei de raspunsuri n
functie de popularitatea paginilor.
mpreuna cu adresele paginilor web este oferit ca raspuns si un scurt
extras din pagina respectiva pentru a da utilizatorului o idee asupra
contextului. Astfel utilizatorii pot decide rapid daca pagina respectiva
prezinta un real interes sau nu.
209
Rezultatele
unei cautari
cu Google
Figura IV/ 8 Rezultatele cautarii, nsotite de scurte extrase de text.

Totodata, Google pune la dispozitia utilizatorilor si o copie a paginii
respective, copie salvata n memoria Google. Este vorba despre
accesarea linkului Cached. care nsotete fiecare raspuns.
11.3.2 Cautarea avansata
Google pune la dispozitia utilizatorilor sai mai multe optiune de cautare
avansata. Este de mentionat aici n primul rnd optiunea de a cauta
imagini care ndeplinesc anumite criterii. Daca se acceseaza linkul din
partea superioara intitulat Images, criteriul de cautare introdus se refera
la numele sau descrierea imaginilor.
Cautarea
de imagini
cu Google
Figura IV/ 9 Rezultatele cautarii de imagini

O alta optiune foarte interesanta este optiunea de regasire exacta a
unei fraze. Astfel, daca se introduce n cmpul de cautare criteriul
cursuri ECDL Google va afia paginile care contin aceste cuvinte, dar
nu neaparat mpreuna. Astfel, si paragraful
210
n prezent oferim doar cursuri Microsoft, si nu avem n plan includerea

celor de ECDL
Cautarea
unei fraze
va fi returnat ca rezultat al cautarii. Pentru a se asigura cautarea exacta a frazei

dorite, criteriul de cautare trebuie specificat ntre ghilimele. Astfel, cautarea
dupa cursuri ECDL va returna doar acele pagini n care aceste doua cuvinte
sunt ntlnite alaturat.
Figura IV/ 10 Cautarea dupa fraza exacta
Cautarea
Pentru a restrnge aria de cautare la un anumit domeniu, criteriul de cautare

trebuie urmat de cuvntul site, doua puncte si domeniul n care sa se realizeze
cautarea. Astfel, pentru a cauta informatii despre iPod doar pe site-ul Apple se
folosete drept criteriu de cautare stringul
ntr-un
iPod site:www.apple.com
singur site
Cautare
O ultima variatie a cautarii cu Google ce consideram ca trebuie

mentionata n acest curs este cautarea definitiilor termenilor. Aceasta din urma
se aplica cu real succes n general doar termenilor din limba engleza pentru
moment. Dar este o unealta foarte folositoare: daca spre exemplu utilizatorul
ntlneste termenul
WYSIWYG ntr-un document si acest termen este
necunoscut, se poate cauta o definitie a sa folosind Google. Pentru cautarea
definitiilor trebuie ca termenul de cautat sa fie precedat de cuvntul cheie
define si doua puncte.
definitii cu
define: wysiwyg
Google
211
Figura IV/ 11 Restrictionarea cautarii la un singur site
Figura IV/ 12 Cautarea definitiilor

Google ofera multe alte servicii de cautare avansate, att tematice ct
si metode si sugestii de cautare. Recomandam sa consultati cu
regularitate paginile http://www.google.com/help/refinesearch.html si
http://www.google.com/intl/en/options/ pentru a fi la curent cu noile
posibilitati oferite de Google.
11.4 Imprimarea
Imprimarea paginilor web este o operatie ce nu trebuie sa ridice
probleme la acest punct al studiului. n orice browser combinatia
CONTROL+P acceseaza meniul Print. Acesta functioneaza similar cu
meniul Print al oricarei alte aplicatii.
212
Meniul
Page Setup
este
Pentru a se putea forma o idee asupra aspectului la imprimanta al paginii

active, se poate folosi optiunea Print Preview din meniul File iar pentru
modificarea marginilor, orientarii n pagina, etc. se poate folosi optiunea Page
Setup tot din meniul File. Totodata, optiunea Page Setup poate fi activata si
din modul Print Preview, prin accesarea butonului special.
accesibil si
din modul
Print
Preview
Figura IV/ 13 Accesarea meniului Page Setup din modul Print

Preview n IE si FireFox
Diferentele ce apar la imprimarea folosind un browser sunt date n general de

optiunea de a imprima si culorile de fundal sau nu. Multe pagini web ofera
versiuni speciale pentru imprimare, asa numitele
printer-friendly versions. Acestea contin acelasi text si eventual
imaginile necesare, astfel formatate nct sa asigure un maxim de
lizibilitate la imprimanta.
n cazul n care pagina web nu ofera o versiune printer-friendly,
utilizatorul poate opta pentru imprimarea si a culorilor de fundal si a imaginilor.
n IE, aceasta optiune se regasete n meniul Tools, optiunea Internet
Options, pagina Advanced, la categoria Print.
Figura IV/ 14 Includerea culorilor si imaginilor la imprimare, n IE Pentru

browserul FireFox, aceasta setare este relativ mai usor de atins, regasindu-se
n meniul Page Setup:
213
RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTO-EVALUARE

Ce este Internet ul?
1) A si D
2) C
3) D
4) B
Navigarea pe Internet
1) C
2)
3) A si D
a) .ro b).ro
c) .com d) .org
e) .co.uk

1 paragraf de text.
1) Ce este o adresa IP ? (alegeti doua variante) (1 punct)
a) 4 grupuri de cifre cuprinse ntre 0 si
254; b) 6 grupuri de cifre cuprinse ntre 0
si 254; c) este adresa unei pagini de
Internet ;
d) o adresa unica pentru fiecare calculator conectat la Internet
2) Ce este HTML-ul? (1 punct)
a) Un limbaj de programare pentru redactarea e-mailurilor;
b) Un protocol de comunicare cu ajutorul caruia se citesc
paginile de Internet;
c) Un limbaj de programare folosit pentru transmiterea paginilor
de Internet de la server la browser;
d) Un limbaj de programare cu ajutorul caruia sunt scrise
paginile de Internet. Browserele interpreteaza codul HTML si
afieaza paginile pe ecranul utilizatorilor.
3) Ce este un browser? (2 puncte)
a) Program de calculator folosit pentru navigarea paginilor
WWW.
b) Program de calculator care cere paginile WWW de la
serverele de Internet si apoi le afieaza utilizatorilor;
c) A+B
d) Nici una din variante.
214
4) Aezati urmatoarele protocoale n spatiul corespunzator definitiei lor:

HTTP, FTP, SMTP, POP3, SSH: (5 puncte)
a)SSH protocol ce permite accesarea la distanta a unui alt
calculator, n mod linie de comanda;
b) SMTP - protocol ce asigura transmiterea mesajelor de email ntre servere;
c) FTP- protocol ce permite transferul de fiiere ntre
calculatoare speciale numite FILE SERVERS si calculatoarele
utilizatorilor;
d)POP3 protocol ce permite citirea mesajelor de e-mail;
e) HTTP - protocol ce asigura transmiterea paginilor de
Internet de la serverele de Internet la clienti (utilizatori).
1) Internet, Colectia European Computer Driving License, Editura BIC
ALL, 2001, Bucureti
2) a.
ECDL Start modulele obligatorii, Ana Dulu, Editura ANDRECO,
2005, Bucureti
3) Curs Online nternet, informatie si comunicare, Mircea Florescu,
215
Posta electronica (E MAIL UL)
POSTA ELECTRONICA (E-MAIL-UL)
Cuprins
12.1 Crearea unui cont de e-mail ..........................................................................217
12.2 Receptionarea si expedierea mesajelor ........................................................221
12.3 Comenzile de raspuns si redirectionare ........................................................225
12.4 Agenda de adrese .........................................................................................227
12.5 Managementul mesajelor ..............................................................................231
Bibliografie ............................................................................................................235

si creeze o adresa de e-mail gratuita.
Foloseasca serviciul de e-mail pentru a trimite si receptiona mesaje
electronice.
Execute operatii de raspuns la mesajele electronice sau redirectionare a
acestora.
Foloseasca eficient optiunea de agenda de adrese.
216
Creeze directoare pentru organizarea mesajelor electronice si sa

organizeze mesajele electronice.
12.1 Crearea unui cont de e-mail
Servicii
gratuite de
e-mail:
Yahoo!,
MSN,
Gmail,
MyMail.ro
n prezent exista nenumarate site-uri care ofera e-mail gratuit. Cele mai
prestigioase sunt Yahoo! MSN si Google. Google este cel mai nou intrat pe
aceasta nia, dar a produs o revolutie: nainte de aparitia serviciului Gmail
(denumirea oficiala pentru Google Mail), spatiul oferit gratuit utilizatorilor
de e-mail gratuit de catre Yahoo si MSN era de 2
MegaBytes. Google a lansat serviciul cu 1 GB oferit gratuit iar n prezent
ofera gratuit 2GB spatiu de stocare pentru e-mail-uri. Aceasta a dus la
modificarea completa a standardelor pentru e-mail-ul gratuit. La data editarii
acestui curs, serviciul Gmail este nca n versiune BETA
(ultima versiune nainte de lansarea oficiala), motiv pentru care vom exemplifica
modalitatea de creare a unui cont gratuit de e-mail folosind serverele Yahoo!.
Primul
pas
este
accesarea
ntr-un
browser
a
hyperlinkului
http://mail.yahoo.com/ . Aceasta este pagina ce permite accesul la contul
de e-mail. Cum la acest moment contul de e-mail nca nu exista, trebuie folosit
butonul Sign Up Now.
Figura IV/ 15 Pagina de start Yahoo Mail

Pagina urmatoare este una n care utilizatorul opteaza ntre 3 servicii oferite de
Yahoo!: serviciul gratuit (1GB spatiu de stocare), serviciul de e-mail profesional
(2GB spatiu plus acces si prin POP3) sau serviciul de nchiriere
a
unui
domeniu
personalizat
(e-mail
de
genul
utilizator@domeniu_personal.com) .
217
Vom alege pentru acest exemplu serviciul gratuit:
Crearea
unui cont
gratuit de
e-mail la
Yahoo!
Figura IV/ 16 Alegerea serviciului gratuit
Pagina urmatoare contine o serie de casete de text si liste de opiuni.
Utilizatorii trebuie sa ofere informatii despre nume, prenume, sex, sa
aleaga o parola si un nume de utilizator pentru e-mail (Yahoo ID)
Informatii
personale
necesare
pentru
contul de email
Figura IV/ 17 Prima parte a paginii de date de contact

Parola trebuie introdusa de doua ori, deoarece fiind cmp de tip parola,
caracterele nu sunt afisate, fiind nlocuite cu stelute. Din cauza ca
utilizatorul nu poate vedea parola introdusa, i se cere sa reintroduca
parola pentru a se asigura ca nu a aparut o eroare de tastare.
218
ntrebarea
secreta
trebuie sa
fie una la
care numai
Dvs.
cunoateti
raspunsul!
Figura IV/ 18 Continuarea paginii de informatii personale

n continuare, se cere sa se stabileasca o ntrebare secreta si un
raspuns secret, care este ideal sa fie un lucru pe care sa nu l cunoasca
dect utilizatorul. ntrebarea secreta poate fi folosita atunci cnd se
pierde parola. Pentru a se asigura ca parola nu este tr ansmisa
fraudulos unor persoane ne-autorizate, persoana care solicita aflarea
parolei trebuie sa stie raspunsul la ntrebarea secreta.
Ultima caseta este cea de confirmare a codului din imagine. Aceasta
etapa a fost introdusa pentru a preveni crearea automatizata de conturi.
n partea de jos a paginii se afla Termenii de Folosire ai serviciului.
Pentru a putea accesa serviciul Yahoo! trebuie sa acceptati termenii
respectivi, prin apasarea butonului I Agree.
Ultima pagina este o recapitulare a informatiilor introduse, care poate fi
imprimata pentru a fi pastrata ntr-un loc sigur. Tot aici se poate opta
pentru stabilirea Yahoo! Mail ca pagina de start a browserului.
219
Figura IV/ 19 Ultima pagina, de confirmare si acces la contul de

e-mail
Odata completat procesul, utilizatorul este redirectionat catre pagina sa
proprie de e-mail. De aici se poate accesa folderul de mesaje primite
(Inbox) cel de mesaje trimise (Sent), cel de mesaje sterse (Trash) sau
se poate crea un nou mesaj de e-mail (Compose). Folderul Drafts
contine mesajele ne-trimise dar salvate la cererea utilizatorului.
Pagina de
acces la
contul de email gratuit
la Yahoo!
Figura IV/ 20 Pagina personala de e-mail
220
12.2 Receptionarea si expedierea mesajelor
Cum
functioneaz
a Yahoo!
Mail?
Odata accesat contul de e-mail, receptionarea mesajelor se face automat.

Adica serverul de e-mail primeste toate mesajele trimise catre utilizator si le
introduce n directorul de mesaje primite (Inbox). Mesajele de e-mail primite
sunt scanate mpotriva virusilor si analizate de filtre mpotriva mesajelor
comerciale nedorite (Spam sau Bulk). Mesajele care contin virui sunt
dezinfectate si mpreuna cu cele care contin publicitate nesolicitata sunt
plasate n directorul de mesaje sterse
(Trash). Acesta are aceeasi functionalitate precum Recycle Bin-ul din
Windows.
Receptionarea mesajelor primite consta de fapt n accesarea lor din Inbox. La
accesarea paginii de e-mail (login) sistemul afiseaza numarul de e-mail-uri noi
primite de la ultima vizita. Prin accesarea folderului Inbox se poate vizualiza
lista de e-mail-uri primite. E-mail-urile nou primite (deci nca necitite) sunt
afiate cu caractere ngrosate. Pentru a citi un anumit mesaj trebuie executat
click pe subiectul acestuia.
Figura IV/ 21 Folderul Inbox: mesajele necitite sunt afiate cu

caractere ngrosate
Transmiterea mesajelor e-mail este un proces foarte similar cu

compunerea unei scrisori. Folosind interfata web Yahoo! Mail, trimiterea de
mesaje e-mail se demareaza prin apasarea butonului COMPOSE. Prin
apasarea butonului Compose se obtine accesul la modul de compunere
al mesajului e-mail. Primul cmp de completat este destinatarul (To) iar al
doilea este cel de descriere a continutului mesajului (Subject). Se
recomanda folosirea unor descrieri ct mai succinte si totodata expresive n
acest cmp. Exemple de descrieri recomandabile sunt : tema seminar 3?,
oferta servicii telefonie IP,
service autorizat? etc. Exemple de descrieri ne-eficiente sunt
ntrebare, problema , document, etc.
n cmpul TO trebuie trecut destinatarul mesajului electronic. De fapt, este
vorba despre adresa de e-mail a destinatarului. Pentru a trimite acelasi mesaj
e-mail mai multor destinatari, trebuie folosite op iunile CC
(Carbon Copy copie la indigo) sau BCC (Blind CC copie ascunsa).
221
To:
destinatarul
Pentru adaugarea cmpurilor CC sau BCC exista doua linkuri speciale pozitionate
chiar deasupra cmpului TO. Accesarea acestor linkuri are ca rezultat afiarea unor
cmpuri suplimentare intitulate CC si BCC. Destinatarii adaugati n aceste
cmpuri primesc cte o copie a mesajului respectiv. Diferenta est urmatoarea:
adresele destinatarilor trecuti n cmpul BCC sunt ascunse pentru ceilalti.
Astfel, toti destinatarii pot vedea adresele din cmpurile TO si CC, dar nimeni nu le
vede pe cele trecute n cmpul BCC.
CC: alti
destinatar
i
BCC:
destinatar
i ascunsi
Figura IV/ 22 Adaugarea cmpurilor CC si BCC si nlaturarea lor
Subject:
titlul
Pentru continutul efectiv al mesajului se foloseste cmpul de text special, care

este nsotit de butoane pentru formatarea textului, astfel nct sa se poata compune
un mesaj ct mai apropiat de dorintele utilizatorilor. Butoanele de formatare au
functionalitati evidente. Si sunt nsotite si de baloane de explicatii. n imaginea
urmatoare explicam functionalitatea fiecarui buton.
Figura IV/ 23 Opiunile de formatare a te xtului

La compunerea mesajelor de e-mail exista si posibilitatea atasarii unor fiiere.
Astfel, pentru a trimite un raport de activitate, se redacteaza un fiier Word care se
ataeaza la e-mail. Similar pentru o prezentare PowerPoint, poze de la mare, fiiere
de muzica, etc. Singura limitare ntmpinata la ataarea fiierelor la mesajele de email este data de dimensiunea acestora. Fiecare serviciu de e-mail ofera
dimensiuni maxime diferite pentru fiierele atasate. Este recomandabil ca fiierele
trimise prin e-mail sa fie comprimate pentru a usura transferul lor prin retea.
222
La fiecare
mesaj se
pot ataa si
fiiere, n
limita a
10MB.
Pentru a
depasi
limita,
Pentru a atasa fiiere la mesajele de e-mail se acceseaza butonul Attach Files.

n mod automat se pot ataa pna la cinci fiiere. Daca nsa limita de 5 fiiere
este prea mica, se poate opta pentru folosirea butonului Attach more files.
Folosind serviciul Yahoo! Mail se pot ataa fiecarui mesaj fiiere care sa
totalizeze un maxim de 10MB. Pentru a atasa fiecare fiier se folosete
butonul Browse aferent fiecarui cmp de atasament si se selecteaza fiierul
de pe Hard Disk-ul local.
Revenim asupra recomandarii de a folosi arhive si fisiere comprimate, chiar si
pentru uurinta de atasare. n loc de parcurgerea de 5 ori a procesului de
selectare a fiierului si de ncarcare a acestuia pe server
(upload), se creeaza o arhiva (selectarea fisierelor, click dreapta, Add to
compressed Folder sau Add to Zip file) si se uploadeaza un singur fiier.
Astfel se poate depasi si bariera celor 10 MB dimensiune maxima,
deoarece fiierele comprimate ocupa mult mai putin spatiu. O arhiva
de
10MB poate contine fiiere care decomprimate sa depaseasca uor
20MB.
folositi
arhive (zip,
rar, etc.)
Figura IV/ 24 Ataarea de fiiere la mesajele de e-mail
Pentru a finaliza procesul de atasare, trebuie apasat din nou butonul Attach
Files. Interfaa web revine la fereastra de compunere a mesajului de email. La acest moment, fiierele atasate sunt ncarcate pe server (upload) si
scanate mpotriva virusilor. Daca se constata ca nu exista probleme, utilizatorul
este informat si are posibilitatea de a reveni la compunerea mesajului prin
folosirea butonului Continue to Message.
Fisierele
ataate
sunt
scanate
Figura IV/ 25 Finalizarea atasarii de fiiere si revenirea la mesaj
mpotriva
viruilor
223
Dupa ce toate cmpurile necesare au fost completate, mesajul a fost

compus si formatat dupa dorinte, au fost introduse toate iconitele
emotive (emoticoni) dorite, exista urmatoarele opiuni:
Transmiterea mesajului (Send) catre destinatarii selectati,
Salvarea mesajului ca schita (Save as Draft) pentru a fi

revazut, reeditat sau trimis mai trziu si
Renuntarea (Cancel) la transmiterea sa.
n corpul
mesajului
se pot
emoticoni.
Figura IV/ 26 Opiunile de finalizare a procesului de compunere a

mesajelor
Daca se opteaza pentru transmiterea mesajului, se foloseste butonul
Send, iar sistemul anunta transmiterea cu succes a mesajului si ofera
posibilitatea revenirii la verificarea folderului Inbox sau revenirea la
compunerea unui alt mesaj (Compose). Daca se opteaza pentru
renuntare, nainte de a anula complet toate opiunile, sistemul cere o
confirmare. Daca se opteaza pentru salvarea mesajului, acesta este
plasat n folderul Drafts (Schite)
Figura IV/ 27 Confirmarea transmiterii mesajului si cererea

de confirmare a renuntarii la transmitere
224
12.3 Comenzile de raspuns si redirectionare

Pna acum am tratat modul de trimitere a mesajelor si modul de citire a
mesajelor primite. Dar odata ce un mesaj primit a fost citit, adesea
apare nevoia de a raspunde la el, sau de a-l redirectiona catre
persoanele mai competente sa rezolve problema respectiva. n plus,
exista posibilitatea ca mesajul respectiv sa fie unul de relaxare, si atunci
se obinuiete sa fie retrimis si celor apropiati, etc. Pentru aceste
scenarii vom detalia procesele de raspundere si redirectionare a
mesajelor.
12.3.1 Raspunsul la mesaje.
Cnd se acceseaza un mesaj pentru a fi citit, exista urmatoarele
opiuni, vizibile n imaginea atasata:stergerea mesajului, raspunsul la
mesaj, redirectionarea mesajului, declararea mesajului ca spam si
mutarea mesajului ntr-un alt director.
Se poate
raspunde
doar celui
care a trimis
mesajul sau
tuturor
recipientilor
Figura IV/ 28 Opiunile disponibile pentru mesajele accesate

n aceasta sectiune vom analiza cele doua opiuni legate de raspunsul
la mesaje. Ele sunt Reply to sender si Reply to Everyone. Oricare
optiune va fi accesata, rezultatul este acelai; se deschide modul de
compunere a mesajelor de e-mail, cu toate op iunile prezentate n
sectiunea anterioara. n cmpul TO este trecuta adresa de la care s-a
receptionat e-mail-ul iar textul mesajului primit apare n caseta de
compunere a noului mesaj.
Daca se folosete optiunea Reply To Everyone, adresele mentionate n
cmpul CC sunt preluate n acelasi cmp si pentru noul mesaj.
Compunerea si transmiterea mesajului urmeaza aceleai etape ca si la
compunerea unui mesaj nou. Diferenta apare n aceea ca un destinatar
este deja selectat automat, si ca se pot pastra pasaje din mesajul primit
pentru a raspunde punctual. Pentru a trimite raspunsul se folosete
butonul Send.
12.3.2 Redirectionarea mesajelor
n limba engleza, aceasta operatiune poarta numele de Forward.
Opiunile legate de redirectionarea mesajelor se refera la modul de
redirectionare:
225
Opiuni de
redirectio-
ca si cum mesajul ar fi proaspat compus (as inline text) caz n care

textul mesajului original este preluat n cmpul de compunere a
mesajului si poate fi editat
ca ataament (as attachment) caz n care modul de compunere se
deschide exact ca la compunere si cu un fiier ataat.
nare a
mesajelor
: inclus
sau ataat
Figura IV/ 29 Opiunile de retransmitere a mesajelor
Figura IV/ 30 Diferenta ntre redirectionarea ca text sau ca ataament

n rest, procesul de redirectionare este similar cu procesul de compunere: se
adauga destinatari, eventual ascunsi, se adauga alte fiiere ataate, se editeaza
textul, se formateaza textul, etc. si se efectueaza transmiterea prin butonul Send.
226
12.4 Agenda de adrese
Se poate
crea o
agenda de
Ca si la telefonia mobila, nu este fezabil ca utilizatorii sa retina adresele de email ale tuturor persoanelor cu care corespondeaza. Pentru acest scop au fost
inventate agendele telefonice. n cazul folosirii serviciului de e-mail exista
agenda de adrese AdressBook. n cazul serviciului gratuit Yahoo! Mail,
aceasta este accesibila cu ajutorul linkului Adresses din zona de meniuri a
interfetei web.
adrese
virtuala,
pentru a
retine uor
toate
adresele
de e-mail
Figura IV/ 31 Accesarea agendei de adrese n Yahoo! Mail
Adaugarea de adrese se face accesnd butonul Add Contact. Facem

mentiunea ca prima pagina a agendei arata precum n imaginea
anterioara doar atunci cnd nu exista nici un contact n agenda. Atunci cnd
agenda de adrese contine deja informatii de contact pentru una sau mai multe
persoane, la accesarea agendei, sunt afisate informatii despre datele de
contact deja introduse.
Figura IV/ 32 Prima pagina a agendei, cu informatii de contact Pentru

adaugarea unei noi persoane n agenda se folosete butonul Add Contact.
Aceasta contine mai multe casete de text, care pot stoca foarte multe date de
contact pentru fiecare persoana din agenda. Pentru a putea folosi agenda la
trimiterea e-mail-urilor este suficient sa completati cmpurile legate de nume,
prenume, nickname si adresa de e-mail. n cazul n care adresa de e-mail este
la Yahoo!, se poate completa si cmpul Yahoo! ID.
227
Adaugarea
informatiilo
r n agenda:
nume,
prenume,
adresa de
e-mail.
Nu uitati un
nickname!
Figura IV/ 33 Datele principale de contact pentru persoanele
adaugate n agenda
Pentru adaugarea persoanei n agenda se folosete butonul Save.
Daca se dorete continuarea procesului de completare a agendei, se
folosete butonul Save and Add Another. Odata cu salvarea noii
nregistrari n agenda, interfata web redeschide agenda, dupa o pagina
de recapitulare a datelor proaspat adaugate.
Figura IV/ 34 Pagina de recapitulare a datelor introduse

Daca se constata erori, se poate reveni la modul de editare prin
folosirea butonului Edit. Daca informatiile sunt corecte, se foloseste
butonul Done. n prima pagina a agendei exista si o zona de adaugare
rapida a noilor contacte, care contine doar casetele legate de nume.
Prenume, nickname, adresa de e-mail si numar de telefon.
228
Adaugarea
rapida n
agenda
Figura IV/ 35 Optiunea de adaugare rapida (Quick Add)

Agendele care contin multe persoane nu pot fi afisate n ntregime pe
prima pagina, aa cum este cazul n exemplul din imaginile noastre. De
aceea n partea de sus a interfetei exista optiunea de afisare a
persoanelor din agenda ordonate dupa prima litera a numelui. Dupa
cum se observa, fiecare nregistrare este nsotita de un buton de
editare a datelor de contact.
Totui trebuie sa clarificam modul n care poate fi folosita agenda de
adrese pentru a usura procesul de compunere a mesajelor de e-mail.
Astfel, atunci cnd se compune mesajul, n loc de introducerea
manuala a adreselor de e-mail ale destinatarilor, se poate opta pentru
introducerea nickname-urilor sau a numelor proprii. Pe masura ce
acestea sunt tastate, Yahoo! ofera o lista de adrese din agenda care
corespund criteriilor. Imaginea urmatoare ilustreaza aceasta
functionalitate.
Scrieti
nicknameul si alegeti
din lista
oferita de
Yahoo!
Figura IV/ 36 Recunoaterea adreselor care corespund numelui sau
nickname-ului
229
De asemenea, daca se dorete trimiterea unui mesaj la un numar mare

de destinatari, se poate deschide agenda prin click pe linkul TO n
modul de compunere. Agenda este deschisa ntr-o noua fereastra. Se
poate cauta individual fiecare destinatar si n dreptul sau exista 3
opiuni de includere n mesaj: n cmpul To, n cmpul CC sau n
cmpul BCC. Dupa ce au fost bifate opiunile corespunzatoare pentru
toti destinatarii, se folosete butonul Insert Checked Contacts.
Exista nsa si cazuri n care chiar si acest procedeu poate fi ineficient.
Spre exemplu atunci cnd se doreste trimiterea de mesaje similare
catre destinatari care pot fi grupati dupa anumite criterii. Spre exemplu,
daca se dorete trimiterea unui mesaj de Craciun tuturor prietenilor, etc.
n acest caz devin utile listele de contacte (Contact List). Listele de
contacte sunt n fapt grupari de adrese dupa anumite criterii. Pentru a
crea o lista, din agenda se alege butonul Add List. Acesta activeaza
modul de inserare a listelor, precum n imaginea urmatoare.
Mailing
Lists:
grupeaza
mai multe
persoane
cu
caracteristici comune
Figura IV/ 37 Adaugarea de liste (mailing list)
Pasii ce trebuie urmati sunt: alegerea unui nume sugestiv pentru lista si inserarea lui
n caseta speciala (1), selectare din caseta din stnga a tuturor contactelor ce vor
face parte din aceasta lista si actionarea butonului Add (2) si, n final, actionarea
butonului Add List. Daca se constata ca selectia a fost eronata, contactele pot fi si
ndepartate din lista: se selecteaza n partea dreapta contactele de ndepartat si se
actioneaza butonul Remove.
Listele sunt adaugate n agenda ca si contactele, ordonate dupa nume. Si ele sunt
nsotite de optiunea de editare, care redeschide fereastra din imaginea anterioara, n
care se poate alege un nou nume pentru lista, adauga sau sterge contacte
Selectarea unei liste de persoane ntr-unul din cmpurile To, CC sau BCC are ca
efect transmiterea mesajului catre toate adresele din lista respectiva, cu avantajul
evident pentru utilizator constituit din tastarea unui singur nume pentru adaugarea a
zeci (sute) de adrese simultan.
230
Figura IV/ 38 Listele de contacte sunt afiate alaturi de contacte
12.5 Managementul mesajelor

Pe masura ce e-mail-ul este din ce n ce mai folosit, numarul de mesaje
stocate n folderul Inbox creste semnificativ. Astfel, se impune nevoia
unei organizari a mesajelor. Cel mai eficient sistem de organizare a
mesajelor este cel preluat de la organizarea fisierelor, si anume creare
de directoare, subdirectoare, etc. si mutarea mesajelor n directoarele
corespunzatoare, dupa subiectele de interes, sau dupa data primirii,
sau dupa persoana care le-a trimis.
Orice sistem de organizare are avantaje si dezavantaje, de aceea
recomandam ca fiecare utilizator sa si creeze propriul sistem de
clasificare si sortare a mesajelor, n functie de criteriile cele mai
relevante pentru el nsusi. n aceasta sectiune vom prezenta doar
modalitatea de a crea o structura de directoare si operatiile necesare
pentru a muta mesajele ntr-un anumit director.
12.5.1 Managementul directoarelor
Pentru a adauga noi foldere se foloseste linkul Add din zona Folders,
aflata n partea stnga a interfetei Mail. La accesarea acestui link, o
noua fereastra de dialog se deschide, fereastra n care se poate alege
Managem
numele dorit pentru noul folder.
e ntul
mesajelor
se face cu
ajutorul
directoarelor
231
Figura IV/ 39 Linkul de adaugarea a unor noi directoare

Crearea
unui nou
director
pentru
mesaje
Figura IV/ 40 Fereastra de dialog pentru stabilirea numelui noului folder
Lista de foldere personale este afiata n zona Folders, n continuarea celor standard,
n categoria My Folders. Aceasta categorie poate fi ascunsa (restrnsa) folosind
linkul Hide. Lista de foldere personale poate fi editata, accesnd linkul Edit din
partea superioara a zonei Folders.
Figura IV/ 41 Efectele ascunderii listei de foldere personale
Accesarea linkului Edit deschide interfata n modul de editare a listei de foldere, mod
care prezinta o statistica a folosirii fiecarui folder (numar total mesaje, numar
mesaje necitite, si spatiul ocupat pe server). Totodata, exista pentru fiecare din
folderele personale posibilitatea de a le redenumi sau sterge.
232
Opiuni de
management al
directoarelor:
redenumire
si stergere
Figura IV/ 42 Modul de editare a listei de foldere

12.5.2 Managementul mesajelor
Mutarea
Odata creata lista de directoare nu mai ramne dect sortarea mesajelor

n folderele respective. Pentru a muta mesaje din folderul n care sunt stocate
initial (cel mai adesea Inbox, dar se pot muta si ntre foldere), n primul
rnd mesajele trebuie selectate. Selectarea mesajelor se efectueaza
bifnd
check-box-urile
corespunzatoare. Urmatorul pas este accesarea
meniului butonului Move. Se executa click pe numele folderului n care se
dorete mutarea mesajelor selectate.
unui mesaj
n alt folder
Figura IV/ 43 Mutarea mesajelor selectate ntr-un alt folder

O alta operatie ce poate fi efectuata cu mesajele este cea de marcare a
lor. Procedeul debuteaza tot cu selectarea mesajelor de marcat si
continua cu accesarea meniului butonului Mark. Cea mai folosita
optiune aici este cea de marcare a mesajului ca necitit (Mark as
Unread). Aceasta se folosete pentru a afia anumite mesaje ca si cum ar
fi abia primite, pentru a atrage atentia utilizatorului. Tot n acest sens se
poate folosi si optiunea Flag for Follow-up. Celelalte doua opiuni din
lista sunt inversele celor doua prezentate.
233
Opiuni de
marcare a
mesajelor
Figura IV/ 44 Opiunile de marcare a mesajelor
Stergerea
Atunci cnd anumite mesaje devin nefolositoare, se poate opta pentru stergerea lor.
Pentru a sterge un mesaj este suficient ca acesta sa fie selectat si sa se acceseze
butonul Delete. Aceasta operatie muta mesajul selectat n folderul Trash, care
functioneaza dupa aceleasi principii ca si Recycle Bin-ul din Windows. Astfel, un
mesaj mutat n Trash poate fi recuperat prin procedura de mutare ntr-un alt folder.
Daca se dorete stergerea definitiva, se opteaza pentru Empty Trash. Daca se
dorete stergerea numai anumitor mesaje din folderul Trash, acestea pot fi selectate
si apoi accesat din nou butonul Delete. De aceasta data se va deschide o
fereastra de dialog care cere confirmarea stergerii definitive a mesajelor
respective. O fereastra de dialog cu un mesaj asemanator se obtine si la accesarea
linkului Empty Trash trebuie confirmata stergerea definitiva a mesajelor.
mesajelor:
nti n
Trash si
apoi
definitiv
Despre
mesajele
nedorite
(Spam)
Figura IV/ 45 Confirmarea stergerii definitive a mesajelor din Trash
Ultima operatie pe care o descriem este cea de declarare a mesajelor ca mesaje

Spam. Mesajele spam constituie o mare problema a Internetului modern. Este
vorba despre nenumarate mesaje nedorite, care au ca scop publicitatea,
extorcarea
unor
sume
de
bani, raspndirea de virusi sau pur si simplu
deranjarea destinatarului.
Toate companiile lupta mpotriva spamului, iar serviciile gratuite de e- mail ofera
posibilitatea de a declara un anumit mesaj ca spam. Rezultatele acestei
operatiuni sunt crearea unui raport se nregistreaza adresa de la care a fost
trimis mesajul si crearea unei reguli n filtrele anti-spam. Astfel, urmatoarele mesaje
care au aceleasi caracteristici (aceeasi adresa de la care au fost trimise, sau ,mai
strict, acelasi domeniu de adrese, acelasi tip de mesaje n subiect, etc.) vor fi
automat detectate ca spam si vor ajunge n Trash n loc de Inbox. Pentru a declara
un mesaj ca Spam, acesta trebuie selectat, iar apoi se acceseaza butonul Spam. O
noua pagina se deschide, care descrie operatiile care vor avea loc la confirmarea ca
mesajul este Spam.
Figura IV/ 46 Confirmarea ca Spam a mesajelor selectate

Dupa cum se observa n imagine, utilizatorul are optiunea de a
bloca automat toate mesajele viitoare de la adresa respectiva.
Fiecare serviciu de e-mail ofera si alte functionalitati n afara
celor descrise n aceasta unitate de nvare. Recomandam citirea
cu atentie a tuturor paginilor de prezentare, si accesarea cel
putin o data a paginilor de op iuni sau setari (Options,
Settings, etc.) pentru a va familiariza ndeaproape cu oferta
serviciului de e-mail pe care l folositi.

Pentru a raspunde corect la ntrebarile din aceasta lucrare de
verificare, parcurgeti cu atentie continutul Unitatii de nvatare. Nu
sunt necesare informatii necuprinse n Unitatea de nvatare.
Fiecare ntrebare are mentionat punctajul aferent. Transmiteti
Lucrarea de Verificare tutorelui utiliznd metoda agreata de
comun acord, specificnd numele Modulului, Numele Dvs,
Adresa de contact si numarul Lucrarii de Verificare.
1 paragraf de text.
1) Creati-va un cont de email gratuit si transmiteti Lucrarea de
Verificare folosind aceasta adresa 5 puncte
2) Ce metoda folosita la organizarea si managementul fiierelor
este indicat sa fie folosita pentru a gestiona un numar mare de
mesaje e- mail? (1 punct) organizarea fiierelor
3) Cum se numesc mesajele de e-mail nesolicitate? (1 punct) spam
4) Care este scopul acestor mesaje de e-mail? (2 puncte) publicitatea,
extorcarea unor sume de bani, raspndirea de virusi sau pur si
simplu deranjarea destinatarului.

02 Utilizare PC Si Internet PIR-2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02 Utilizare PC Si Internet PIR-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program universitar de formare n

Michaela Filofteia LOGOFATU

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Michaela Filofteia LOGOFATU

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Unitatea de nvare 2 - Utilizarea calculatorului

Unitatea de nvare 3 - Organizarea fiierelor

Proiectul pentru nvmntul Rural

Unitatea de nvare 4 - Aplic atia Microsoft word

Unitatea de nvare 5 - Operatii de baza n Microsoft word

Unitatea de nvare 6 - Formatarea documentelor

Unitatea de nvare 7 - Tabele, grafice si imagini n Word

Proiectul pentru nvmntul Rural

Unitatea de nvare 8 - Aplic atia Microsoft EXCEL

Unitatea de nvare 9 - Operatii de baza n Microsoft EXCEL

Unitatea de nvare 10 - Operatii avansate n Microsoft EXCEL

Proiectul pentru nvmntul Rural

Unitatea de nvare 11 - Navigarea si cautarea pe Internet

Unitatea de nvare 12 - Pota electronica (e-mail-ul)

Bibliografie modul ...................................................................................... 236

Proiectul pentru nvmntul Rural

identifice si clasifice tipurile de calculatoare, componentele

explice semnificatia termenului sistem de operare si enumere si

explice semnificatia termenilor precum fiier, folder, subfolder,

enumere avantajele si dezavantajele folosirii aplicatiilor tip Text

enumere avantajele folosirii aplicatiilor de calcul tabelar, sa

explice n ce consta Internetul, sa identifice protocoale de

Proiectul pentru nvmntul Rural

Structura Unitatilor de nvare

Proiectul pentru nvmntul Rural

Obiectivele unitatii de nvare 1

La sfrsitul acestei unitati de nvare, studentii vor fi ca pabili sa:

Identifice diferitele tipuri de calculatoare si sa le clasifice dupa diferite criterii

Proiectul pentru nvmntul Rural

Acest modul va va familiariza cu conceptele de baza ale utilizarii

Proiectul pentru nvmntul Rural

1.2 Hardware, Software, IT

La o prima abordare, toate sistemele informatice sunt compuse din doua

Multiplii: ca si n cazul kilobitului, nu se aplica multiplii din

Figura 1 Tabel explicativ privind valorile multiplilor n sistem binar

Hertz / kilohertz /megahertz: Hertz-ul este unitatea de masura pentru

Proiectul pentru nvmntul Rural

Cu attea sisteme de numeratie, se poate pune problema, atunci cnd ntlnim

Test de autoevaluare Termeni din limbajul calculatoristic

Proiectul pentru nvmntul Rural

1.3 Tipuri de calculatoare

Computerele MAINFRAME sunt computere de mari dimensiuni pot ocupa o

Minicalculatoarele sunt calculatoare de dimensiuni mai reduse si sunt n general

Proiectul pentru nvmntul Rural

1.4 Partile componente ale unui calculator

Figura 2 Carcasa calculatorului

n partea frontala a cutiei pot fi vazute o multime de "beculete" care n timpul

Proiectul pentru nvmntul Rural

calda" (warm boot): repornete calculatorul, este rulata o

Figura 3 Carcasa tip desktop orizontala

Figura 4 Carcasa tip tower - verticala

Proiectul pentru nvmntul Rural

Pentru a realiza legaturile ntre dispozitive, carcasele sunt prevazute cu

Figura 5 Conectorii pentru dispozitive

1.4.3 Placa de baza

Proiectul pentru nvmntul Rural

Figura 7 Schema placii de baza

Procesorul reprezinta creierul calculatorului, fiind componenta care efectueaza

Unitatea de control este circuitul care comanda si controleaza activitatile