Liviu Rebreanu

(1885-1944)

Eu nu sunt decat un simplu

scriitor. A trebuit sa renunt la
multe, sa indur multe, sa risc tot
pentru a ma putea darui deplin
scrisului. Si, desigur, a trebuit sa
iubesc mai presus de toate

scrisul ca sa indraznesc a-i

inchina toata viata mea.

LIVIU REBREANU CREATORUL ROMANULUI ROMANESC

MODERN
BIOGRAFIE
Primii ani

Liviu Rebreanu s-a nscut la 27 noiembrie 1885 n satul Trliua (din

fostul comitat Solnoc Dbca - azi judeul Bistria-Nsud), fiind primul din
cei 14 copii ai nvtorului Vasile Rebreanu i ai Ludovici (nscut
Diuganu). n tineree, mama sa (1865/1945) era pasionat de teatru, fiind
considerat "prim diletant" pe scena Becleanului de batin. Ambii prini
constituie modelele familiei Herdelea care apare n Ion, Rscoala, Gorila,
etc.
n anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat n comuna Maieru, pe valea
Someului. Potrivit afirmaiei scriitorului: n Maieru am trit cele mai
frumoase i mai fericite zile ale vieii mele. Pn ce, cnd s mplinesc zece
ani, a trebuit s merg la Nsud, la liceu.
n scrierile sale de sertar, la nceput n limba maghiar, i apoi n limba
romn, multe amintiri din copilrie aduc pe oamenii acestor locuri n primplan. Dei localizate n imaginarul Pripas (identificat de cercettori cu
Prislopul n care Rebreanu a locuit mai trziu), unele episoade din Ion au
pstrat cadrul toponimic i onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum
mai este intitulat ntr-una din povestirile publicate de scriitor).
Studii

A nceput cursurile colii primare n 1891. Autorul va rememora aceasta

epoca:Cele dinti plceri ale slovei tiprite i ale tiinei de carte tot n
Maieru le-am avut, n forma primelor lecturi care m-au pasionat, Povetile
ardeleneti ale lui Ion Pop-Reteganul, vreo cinci volume.
A urmat n anul 1895 dou clase la Gimnaziul grniceresc din Nsud.
n 1897 s-a transferat la coala de biei din Bistria ("Polgri fiu iskola"),
unde a urmat nc trei clase.
n anul 1898, ndrgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie "ntia i ultima
poezie". Fascinat de o tnr acri dintr-o trup ambulant ungureasc
(ingenua trupei, de care m-am ndrgostit nebunete), scrie un vodevil dup
modelul celui vzut. Mai trziu, aflat n Budapesta, a cultivat, fr succes,
acelai gen dramatic.
n 1900 a nceput s urmeze coala Real Superioar de Honvezi din
Sopron (denburg, n nord-vestul Ungariei, lng grania cu Austria). La
sfritului anului I, a obinut calificativul "eminent". Ca i la Bistria, a
manifestat o nclinaie deosebit pentru studiul limbilor strine. La Braov, a
aprut povestea Armeanul negutor i fiul su Gherghel, folclor prelucrat de
Vasile Rebreanu (ntr-o colecie pentru copii). n 1902, dup abateri de la
regulamentul colii, a fost retrogradat din funcia de chestor. La sfritul
celui de-al doilea an de coal real, a primit doar distincia simpl. n cel
de-al treilea an a pierdut i distincia simpl, din cauza mediei sczute la
"purtare". Din 1903 pn n 1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum"
din Budapesta (dei s-a simit atras de medicin, ale crei cursuri
presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Din nou,
n primul an, a primit distincia de eminent.
La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al
doilea de honvezi regali din Gyula, n sud-estul Ungariei. Aici, pe lng
ndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupri literare: lecturi,
conspecte, proiecte dramaturgice. n 1907 a conspectat numeroase opere din
literatura universal, specificnd, uneori, data lecturilor (25 aprilie, 2, 3, 7, 8
i 16 mai, 1, 2 iulie). ntre scriitorii excerptai au fost clasici francezi, rui,
germani, italieni, englezi, unguri. Li s-au adugat cteva proiecte de
literatur dramatic: Vetlytrsak - rveny (Rivalii - Vltoarea); Valk
fhadnagy (Locotenentul Valk); Gigi (Ghighi), ultimul cu personaje
inspirate din viaa "intelighenei" nsudene.

La Budapesta i Gyula a scris i transcris cinci povestiri, n limba

maghiar, din ciclul Szamrltra (Scara mgarilor), satire cu caracter
anticazon (volum nepublicat). Sub presiunea unor ncurcturi bneti, a fost
forat s demisioneze din armat; n prealabil, scriind n "arest la domiciliu",
s-a hotrt s se dedice literaturii (Journal-ul surprinde acest moment).
A revenit n Prislop, spre disperarea prinilor, care l-au tiut domn:
Aici am luat contact cu ranul romn, aici l-am cunoscut mai bine, aici mam impregnat de toate suferinele i visurile lui - lucruri care aveau s treac
mai trziu n literatura mea ...
Detenia la Vcreti i Gyula
La nceputul anului 1910 era funcionar la primria din Vrarea. n luna
ianuarie 1910, pe baza conveniei cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan
cere autoritilor romneti extrdarea gazetarului. n februarie Rebreanu a
fost arestat i deinut la Vcreti. ntr-un Memoriu adresat autoritilor
romneti n luna mai, tnrul scriitor a menionat c adevrata pricin a
cererii de extrdare const n activitatea sa publicistic pe care, anterior, a
desfurat-o n slujba romnilor de peste muni. n nchisoarea Vcreti, a
terminat nuvela Culcuul.
Publicnd n Convorbiri critice nuvela Culcuul, criticul Mihail
Dragomirescu a inut s o prefaeze astfel:
Dei nu admitem cruditile de termeni pe care autorul e nevoit s le
pun n gura eroilor si, totui, publicm aceast novel, i nc la
acest loc de onoare, fiindc pe lng o adncime de concepie puin
comun, e remarcabil prin pitorescul lumii zugrvite, prin spiritul de
observaie, prin energia decepiei i mai cu seam prin originalitatea
limbii.
Dup o lung detenie la nchisoarea Vcreti, este ntemniat la Gyula.
Aici scrie Golanii i ncepe s traduc volumul de povestiri Lelki kalandok
(Aventuri spirituale, Budapesta, 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula.
Autorul i era prieten i dup mrturisiri datnd din acele zile (epistola lui
Rebreanu ctre Mihail Dragomirescu, la 7 august 1910) mpreun ar fi
scris mai multe lucrri (pe cnd eram la Pesta). Cteva titluri din volum,
ndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi
publicate, peste ani, la Bucureti, n paginile Universului literar (1913) i n
Almanahul Adevrul (1914). A ntocmit un proiect sumar al romanului

Zestrea, datat n nchisoarea din Gyula. La 16 august, eliberat din nchisoare,

Curtea tribunalului de Apel consider c delictul a fost ispit dup cele ase
luni de temni.

PERSONALITATEA SCRIITORULUI
Liviu Rebreanu marcheaza primul moment al romanului romanesc
modern ,urmat de un al doilea moment-Camil Petrescu.Contemporan cu
Mihail Sadoveanu,el se deosebeste fundamental de acesta:in timp ce autorul
Fratilor Jder construieste o opera coplesitoare din diverse specii ale
prozei,de la schita la trilogia romaneasca,Rebreanu ctitoreste romanul
nostrum modern ,reusind in doua decenii sa-I strabata varstele ,sa-I
dezvaluie directiile si formulele mai importante.
Spre deosebire de Slaviciomul care nu a vrut sa fie scriitor,Liviu
Rebreanu a shtiut ca are ca menire scrisul.N-a avut sansa unui mentor
spiritual sau a unei prietenii implicand emulatia scrisului,ca a lui Creanga
sau Slavici cu Eminescu.Rebreanu se modeleaza singur ,de la reinvatarea
limbii romane cu dictionarul si vocabularul alaturi,la lectura clasicilorCaragiale si Creanga-,pana la curajul incercarilor de proza scurta si
indrazneala,rara atunci ,a abordarii romanului,pana la ambitia de a scrie,de-a
lungul a doua decenii ,de fiecare data un alt tip de roman.O existenta
dedicata total scrisului ,munca istovitoare-nopti albe in sir,in masa de
scris-,pana gaseste tonul romanului ,transcrierea fiecarui roman de doua-trei
ori il fac pe Rebreanu sa se prabuseasca devreme- moare in 1944 cand nu
implinise 60 de ani.
Rebreanu debuteaza inainte de 1910,greu si nespectaculos.Trimite mai
multe nuvele unor reviste,printer care si Vietii romanesti conduse de
Garabet Ibraileanu,dar debutul propriu-zis are loc in
revistaLuceafarul,aflata sub indrumarea lui Octavian Goga,de la Sibiu ,cu
schitaCodrea(Glasul iubirii.).Al doilea debut i-l asigura Mihail
Dragomirescu in Convorbiri criticein 1910.
Proza romaneasca se afla,in primele doua decenii ale secolului al XXlea,cantonata in interiorul schitei ,povestirii si nuvelei,reprezentata printr-o
perioada de scriitori remarcabili:Al.Bratescu-Voinesti,Emil Garleanu,Ion

Agarbiceanu,Gala Galaction,Bassarabescu si tanarul Sadoveanu,dominate de

curentele specificului national samanatorism si poporanism.
Rebreanu intelege foarte bine ca acest tip de proza e deposit si incearca
o schimbare a nuvelei,dar,dupa ce-si descopera universal romanesc
propriu,trece la roman si acesta il absoarbe cu totul.
1

Incercand sa definim lapidar contributia lui Liviu Rebreanu la evolutia

prozei romanesti,am putea zice:Rebreanu a dat literaturii romane
romanul.Intr-adevar,cu Liviu Rebreanu incepe romanul romanesc
modern,deci romanul in intelesul deplin al cuvantului.
Sintetizand oarecum observatiile numerosilor exegenti si acordandu-le girul
unei autoritati necontestate,Tudor Vianu,dupa ce subliniaza intr-un admirabil
medallion inclus in al sau Jurnal din 1961,imaginatia scriitorului,capabila
sa cuprinda vaste ansambluri,cum si o ascutime a intelegerii psihologice
coboratoare pana la datele elementare ale finitei omenesti ,o vigoare si o
temeinicie a puterii constructive,necunoscute inca in literature noastra,
conchide:Avusesem multi povestitori pana atunci,dar nu inca un romancier
in sensul modern al cuvantului,acel care I se potriveste lui Balzac si Zola,lui
Tolstoi si Dostoievski,lui Thomas Mann si Galsworthy.Prin
Rebreanu,romanul romanesc ne agrena in circuitul mondial al genului si,prin
calitatile lui,facea parte din sirul acelor fapte de creatie,izvorate la sfarsitul
primului razboi mondial din nazuinta mai generala de a realize stilul major
al culturii nostre.
Foarte rareori- zice Bratescu-Voinesti se intampla ca citind o carte
de 600 de pagini,sa-ti para rau ca se sfarseste asa de repede. Acest lucru ti se
intampla citind romanul domnului Rebreanu.Cacinicaieri ,in cele aproape
600 de pagini ale romanului ,nu gasesti una care sa vadeasca o oboseala,o
scadere de sarguinta a autorului.De la prima si pana la cea din urma pagina
,lucrarea iti da impresia de multumire sanatoasa pe care ti-o pricinuieste o
ploaie rodnica ,fara fulgere si fara traznete ,dupa un lung rastimp de seceta
arzatoare.

Perpessicius,12 prozatori interbelici,pagina 100-105;

Momentul Rebreanu in evolutia romanului romanesc

Formarea scriitorului difera de a tuturor inaintasilor:
-cunoaste limba si cultura germana si limba si cultura maghiara;
-reinvata romaneste la 25 ani;
-modelul cel mai important ramane Goethe si cateva din marile carti ale
literaturii universaleDon Quijote,Calatoriile lui Guliver;
2

Padurea spanzuratilor,Ciuleandra,Adam si Eva,Jar urmaresc

miscarile interioare,calea sinuoasa a sacrificiului,a iubirii sau a nebuniei prin
care eroul iese din real sau din viata.Se ingemaneaza in aceste romane doua
obsesii:a iubirii si a mortii;evolutia personajelor penduleaza in aceste
romane intre Eros si Thanathos.

Romanul de analiza pshihologica

Padurea spanzuratilor(1922) urmareste evolutia eroului,a lui
Apostol Bologa, in 4 etape:
- cetatean al Imperiului Austro Ungar(sentimental datoriei);
- -roman(sentimental patriotic);
- om(iubirea fata de semeni);
- martir,apostol(sacrificial,jertfa).
Precedatat de cateva nuvele inspirate din primul razboi mondial
,romanul Padurea Spanzuratilors-a nascut dintr-o fotografie pe care mi-a
aratat-o un prieten,la sfarsitul anului 1918.Fotografia reprezanta o padure
plina de cehi spanzurati in dosul frontului austriac dinspre Italia,se
confeseaza Rebreanu in volumulMarturisiri.

Marian Vasile,Conceptul de originalitate in critica literaturii romanesti,pagina 148;

A gasit tonul romanului,essential pentru scriitor,presupune si acea

posibilitate de comunicare cu biografia interioara.
Drumul parcurs de Bologa intre cele 2 spanzuratori este traseul
descoperirii de sine,acceptarea menirii sale ,pe care,dincolo de tribulatiile
erotice sau ostasesti,i-o releva propriul nume.
Materia Padurii spanzuratilor e fixate intre cele doua imagini ale
spanzuratorii-simbol al razboiului si terorii,al mortii.
Cu Padurea spanzuratilor,Liviu R. s-a dovedit un analist dintre cei mai
patrunzatori al unui caz de constiinta.
Criza declansata in constiinta lui Apostol Bologa la primirea ordinului
de a lupta,ca ofiter,,in armata austro-ungara,impotriva celor de o limba cu
el,prilejuieste romancierului atat dexvaluirea unei psihologii sociale,unei
mentalitati,care este a categoriei pe care personajul o intrupeaza,cat si
scrutarea cutelor sufletesti individuale celor mai adanci.Obsesiile lui Apostol
Bologa,starile prin care trece in diversele imprejurari parcurse: de la
supravegherea executiei unui camarad pana in ceasul propriei executii, sunt
detectate cu un simt fara de gres al adevarului psihologic. Metoda de notare
a senzatiilor organice in care se traduc invartejirile dinauntru,si
gandurile,simtamintele capata o pregnanta si un contur de o materialitate
torturanta.Iar imaginea spanzuratorii,cu care romanul incepe si se incheie
,devine un symbol al terorii sufletesti si al mortii.
Preocuparea de a sonda profunzimi sufletesti n-a fost un incident,ci
constituie o constanta a scrisului lui Liviu R.
Prin creatia sa epica,precum,dealtfel,si prin restul operei,Liviu R. si-a
inscris numele definitive in cartea de aur a valorilor perene.Punand piatra de
temelie a romanului romanesc modern,prozatorul s-a realizat ca un creator
de prima insemnatate si operele sale representative si-au asigurat in
patrimonial artei un loc privilegiat alaturi de infaptuirile de o rezistenta
verificata ale literaturii universale.
3

Este evident ca aceasta carte,pe care Rebreanu a terminat-o dupa razboi,e

dedicate romanilor ardeleni care,printr-un lung sir de martiri si atatea
suferinte,vor obtine eliberarea de sub jugul strain.
In ceea ce priveste aspectul stylistic al romanului,Tudor Vianu remarca
absentaimagismului.De asemenea ,acelasi critic observa la Rebreanu o
lipsa de inzestrare speciala in directia intuitiei limbii vorbite.
Situarea din punct de vedere stilistic a romanului Padurea spanzuratilor
in contextual literaturii romane e atent argumentata de acelasi Tudor Vianu
3

Perpessicius,12 prozatori interbelici,pagina

in Arta prozatorilor romani:Motive si vocabulary ,aptitudini si mijloace

stilistice aratau cu realismul romanesc intrase intr-o noua faza.

Ciuleandra(1927)
Scriitorul o considerao opera in care se exprima si se clarifica o taina
sufleteasca mare,e cazul des repetat al iubirii pana la crimasi ii este
dragafiindca in ea sunt insticte.
Tema ocultata de epica romanului :misterioasa metamorfoza a fetei
de tarani , Madalina,intr-o Madeleine tulburatoare.
Tema iubirii ca posesie ,impinsa la extreme in moarte.
4

Tema nebuniei ,citita si in cheie naturalista si psihanalitica.

Adam si Eva(1925)-roman al arhitetipurilor,conceput pe ideea

metem-psihozei sip e mitul eternei reintoarceri.
Rebreanu insusi marturisea:In orice caz ,mie,din tot ce am scris pana
acum,Adam si Evami-e carte ace amai draga.
[]intr-insa viata omului e deasupra inceputului si sfarsitului pamantesc,in
sfarsit[..]Adam si Eva e cartea iluziilor eterne..
Cele spate parti ale romanului urmaresc acelasi cuplu in sapte intrupari
in diverse perioade istorice si locuri (de la cetatile antice ale Orientului si
Indiei,in Roma,Evul Mediu,Revolutia franceza,pana in Bucurestiului
secolului al XX-lea.
In incercarea de refacere a androginului,cuplul parcurgesapte cercuri
ale unui purgatoriu al iubirii(Perpessicius).
5
Rama narativace inglobeaza celelalte povestiri,ca si descrierea
initiala si finala din fiecare iesirea din intuneric si reintoarcerea in miscarea
reincarnarilor(in Adam si Eva).

Jar(1934)-roman sentimental tragic:

Romanul iubirii intelese ca un lucru primordial,tragic.
Epica romaneasca urmareste evolutia sentimentului :
4
5

Marian Vasile,Conceptul de originalitate in critica literaturii romanesti,pagina 150;

Marian Vasile,Conceptul de originalitate in critica literaturii romanesti,pagina 152-153;

Pasiunea se despica de la sine,firesc ca sa poti vedea mersul ei ca o

boala(Liviu RebreanuJurnal).
Eroina trece prinmojarul iluziilor si apoi prin pojarul dragostei.

In loc de concluzie
O marturisire de ascriitor:Eu am apucat timpurile cand nu se scria
roman romanesc;caci asta aparea ca o indrazneala tot atat de mare cat a
construe Notre-Dame la Bucuresti.Azi incepatorii au toti cateva romane in
sertar.
Numai din pricina lui Liviu Rebreanu.
E cititorul authentic al romanului romanesc.[..]
Reprezentam azi formule diferite,pentru ca temelia e zidita puternic,in
stare sa suporte nenumarate etaje,pentru un veac,pentru mai multe.
(Camil PetrescuOpere,volumul al III-lea)