CUCERIREFi FIRDERLULUI

www.dacoromanica.ro

NICOLAE BALCESCU
a IN IN a

CUCERIREFI
FIRDEFILULUI
OE LATHE 11111141 VITENUL
(CU 0 PREFATA A D-lui P. LOCUSTEANU

SI 0 POEZIE DE D-; MIRCEA RADULESCII)

EDITURA X
BUCURESTI.

STRADA ISVOR No. 3

1914

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEliE
Cal& aceasta carie va aptirea, poate cit tare,
prin glasul trambitelor 'W va fi si chernat oastea Ca sil reinoiascil, in lamina vremii de azi
ci in sensul constiintii nationale actuate, vilejiile pe cari marele Nicolae Beacescu le zugravep`e in aceasta parte a istoriei lui Mihai Viteazul. Noi am don i din sullet ca evenimentele

sil se grabeasca cal mal mull, ca sa nu pierdem o clip,"6 mil car din zilele patine ce cu
totii simtim cli ne mai des part de infliptuirea
idealului nostru secular.
Dacel insd liana atunci cercul de tier al neu-

tralittitii nu se va fi /rant; dacci rezistente

strAine simtimantalui nostru national sau cum-

panirea unor prudente prea intarzietoare vor

fi impiedicat sa se hotarasca ,s i de fapt aceea
ce suflete,ste tara intreaga de mutt a hotaral,
adlijduirn cil publicarea acestei carti va fi
un indemn mai mutt ca sa indeplinim ce-avem
de indeptinit.
Am crezut necesar, in aceste vremuri marl,
www.dacoromanica.ro

sid evocidm umbra lui Mihai si s'o facem sd

strabald dela un cap& la celdlalt al pdmantului ronidnesc pentru ca 'din vitejiile lui trecute sd se inspire vitejiile noastre de maine
si pentra ca pilda reimprospdiatd a cuceririlor
lui s'ci ne dea curajul sd fdptuim at mai neinMrziai aceea ce s'a mai feiptuit.

Astdzi, ca si acum trei sute de ani, frail

nostri din Ardeal gem sub acelas jug apkYsii-

tor; astdzi, ca si acum trei sute de ani, el asteapld un liberator, care sa' infrdngd cerbicia
asupritorilor si sd restatorniceasa drepturile
batjocorite ale limbii si sufletului lor.
In cursul vremii, e adeviirat, lobagia mate-

riald a fost desliintatd,dar ce fotos? Dacd

finem seamd de raportal vremilor si al diferen-

fierii 'de constiintd, suferintele pe cari le InClara' azi faith nostri din Ardeal stint cu mull
mai dareroase. Azi, and sin gura bucurie adevdrald a omului o pode da constatarea cd
na ne-am rdirkit de pe drurnul idealului pe
care-1 urindrim, azi nu mate fi durere mai
sdngeroasd dealt incercdrile brutale de a tdia
firul care leagd in tintp suflelele de su flete
si a pregali nimicirea constiiittei,fie a unui
om, fie a unui popor.

,Si aceste incercdri le ndesesc ungurii, zi

cu zi, an ca an, in contra /radar nostri. Copiii
cari nu 'n(eleg o vorbd ungureascd sunt si11(1 sd-si stdlceascd creerul si bimba ca sd bill-

Masai cuvinte, cari nu spun nimic mintii lor,

www.dacoromanica.ro

lar care in llama le slidesc numal aril; lemel

cl bdrbafi, ca credinfa in Dumnezeu, sunt
trimisi s se inchine la icoane In fafa cdrora
cddelnifeaza jandarmul ungur In haine preofe,sti. Petiftru cea mal mica abatere dela legile
si regulamentele multe ce sistematizeazd maghlarizarea: insulte, amenzi ruindtoare, luni si
ani de temnifil. Presa romilneascd din Ardeal,

acest minunat instrument de conservare si

desvoltare a constiinfei publice,aproape nici
nu mal exista, din pricina grelelor persecufii
indreptate contra el. lar acum in ajunul rasbolului tofi cei suspectafi pentru bunele lor
sentimente romdnesti, tofi cei cari nu obisnuiau
bine-cuvinteze gura ce-i ocara, au
lost impuscafi sau aruncafi in temnife.
Dar aceiasi soarta au avut si bravil fdrani

cari, la cea dintdi chem are a patriei lor vitrege, si-au Ids& brazda, copiii ci nevasta si
au alergat ca ininza voloasa sa-si apere mosia.
Tofi acesti vrednici romdni, au lost aruncafi

in rdndurile tnidi ale morfii,,s1 edad a lost

nevoe sl cdnd n'a lost.
Pentru ca acesti dragi fii ai neamului
nostru sa fie ell" mai curdnd i ca cdt nzai
multa barbafie rasbunafi, publicam paginile
cari urmeaza. Ele inchid un rezervoriu de energie si de fdpte vitejesti cari azi trebuesc
cheltuite. Ele sa lie larul puternic care s ne
lamineze clrumurile pe ande (went sit pasim,
www.dacoromanica.ro

pentru a patea deslusi in (grana lor urma pasilor

ai lui Mihai-Viteazul.
5i-acam, inainte cu un sin gur gdnd: zecile
de mii de Romlni din Ardeal carZ s'au dus
sti moard orbe,ste cdnd goarna ungureascd i-a
cherna', trebue sd fi fost mtinati de convingerea addncd, dei poate nedeslasitd, cd mor
ca s,d pastreze pentru noi acel pdmdnt.
fel eroismul lor ar fi cu totul neinteles.

E, prin armare, de datoria noastrd sd facem ca acele jerife sdngeroase sd nu rdmdie

zadarnice. Fie, deci, ca din sdngele eroic al
acelor ardeleni sd rdsard unirea tutaror Romdnilor, dapd cunz din cele dintdi sporldri
ale cdrturarilor ronzdni de peste munti s'a ndscut odinioard consliinta noastrd nationald, una
si nedespdrtitd.
P. Locusteanu

www.dacoromanica.ro

SE SCO ALA 1VIORTII...

In noapte, and doaTme truditul pamant

In pacea solemn i clreapta,
Sub crucile strambe de lemn ce s'au frant,
Se sgudue schitul i'n vechiul mormant
Voivodul Mihai se deteapta.

Vartejuri de umbre pe ziduri s'alung'

Cumplita se 'nalta fantasma ;
Cu svonuri ce pan' la hotare ajung
Clopotnita veche vibreaza prelung ;
Se clatina catapeteasma.
www.dacoromanica.ro

10

Surd vuet strabate tacutul faga :

Trosnind, manastirea strabuna
In doul 1i frnge prea sfantul loca
Voivodul se 'nalta acum uria,
lar zalele-i fulgera 'n tuna...

Si Von rostete cu glas raspicat :

Spatare, da-mi spada qi calul,
E clipa and ceasul suprem a sunat,
Aduna de-graba boerii la sfat,
Caci vreau sa cuprindem Ardealul.

Nu's harnici la lupta ai notri urmai,

Ei nu vad schimbarile sortii
Cu mine 'mpreuna opt mil de arcai
Vor trece Carpatii... Cnd viii sunt lai,
Vom ti sa ne batem noi, mortii I

Din lantul robiei, pe veci sfarmat,

Vrem slobozi sa fie tot! fratii
Cei vii in zavistii se 'ntrec nefncetat
Vorbete mai bine un palo curat,
Decat la un loc, diplomatii...
www.dacoromanica.ro

11

Maria ta, otile's gata de-un ceas

i-ateaptl poruncl domneascl,
Sunt toate un suflet, un trup qi un glas,
Merinde destule In saci ne-au rAmas,
Ca viforul vor sa porneascA I

lar Vodk grAqte :

Aa v'am visat I
i-acuma strAngeti cApitanii.
SA tie cA ceasul suprem ateptat
De secoli i secoli acum a sunat,
Si nu'l vor aduce iar, anii.

SA tie prezentul : cu noi s'a nAscut

Si'n noi a dormit idealul

Avem o moie i noi ne-am bAtut
Mai larg sl'i Intindem strAbunul tinut
i una sA-I facem cu-Ardealul.

i-acutna 'nainte Cu Domnul, copii I

SApate cu semnele slovei
Sta'n lespezi a noastre strAvechi vitejli

Tu, Clucere Preda vel merge pe Jii

Cu toatA otirea Craiovei ;

www.dacoromanica.ro

- 12

Pe vai, tinand Oltul, spre Turnul In sus

Vei merge tu, Bane Mihalce,

Cel meter la vorba, viteaz si supus,

Tu care pe Unguri si Turci i-ai rapus,
Cand tara a vrut sa ne-o 'ncalce

Va trece pe creste cu varfuri In noni

Novac cu haiducii. Tu, Stroe,
Ce'n clocotul luptei ca vulturii sbori,
Te-atine cu oastea la vai si stramtori,
Luptand dupa buna ta voe

Tu Miriste, frate, cu darjii panduri

Ce's numai o mana de oaste,
Doboara copacii cu grele securi
In negre prapastii si iesi din paduri
Lovind Ungurimea In coaste...

...Vapai luminoase sbucnesc de sub frunti

Si-o mare de furci si de coase

S'agita In aer, pe val i pe munti,
Pe albii de rauri, prin codrii carunti,
C'o rece ciocnire de oase.
www.dacoromanica.ro

13

i Voda da semnul. Cu straniu avant

Pornqte oqtirea ca valul,
les o#i numeroase din ori-ce mormant
$i canta'n ecouri purtate de vant :
Ardealul, Ardealul, Ardealul L.
Mircea Dem. RADULESCU

www.dacoromanica.ro

CUCERIRER FiRDEMULUI
0 tail splendidi.nvilirea barbarilor.
Venirea Ungurilor. Lupte seculare futre RomAni si Unguri

Pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati

se intinde o tara mandra i bine-cuvintata intre toate tarile semanate de Domnul pe acest
parnant. Ea seamana a fi un maret intins
palat, capod'oper de architectura, unde sunt
adunate j aezate cu mAndrie toate frumusetile naturale ce 1mpodobe0e celeralte tinu-

turi ale Europei, pe care ea ni le aduce aminte.

Un bran de munti ocole0e, precurn zidul o ce-

tate, toata aceasta tara i dintr'insul, ici colea, se desfac, intinzandu-se Dan in centrul'
ei ca nite valuri proptitoare, mai multe iruri
de dealuri inalte i frumoase, marete pedestaluri inverzite care varsa urnele lor de zapada.'
peste vi 0 peste lunci. Mai presus de acel bran
muntos se 'Malta doua piramide mari de munti
cu cre0etele incununate de o vecinica diadema
de ninsoare, care ca doui uria0 stau la ambele

capete ale tarei, catand unul in fata altuia.

Paduri stufoase, in care ursul se preumbli in

voie ca un domn sta'panitor, umbresc culmea
acelor munti. i nu departe de aceste locuri,
cari aduc aminte- natura tarilor de miazanoapte, dai ca la portile Romei, peste cArnpii arse 0 varuite, uncle bivolul dormiteaza
a-lene. Ast-fel miaza-noapte i miaza-zi traesc
www.dacoromanica.ro

16

inteacest ;inut alaturi una de alta 0 armoni-

sand impreuna. Aci stejarii, brazii i fagi_i trufa0 inal;a capul lor spre cer; alaturi te afunzi

inteo mare de grail i porumb, din care nu

se mai vede calul i calaretul. Ori in-cotro te-i

uita vezi colori felurite ca un intins curcubeu

tabloul cel mai incntator farmeca vederea:

stanci prpastioase, munti uria0 ale caror varfuri mingae nourii, paduri intunecoase, lunci
inverzite, livezi mirositoare, vai racoroase,
garle a caror limpede apa curge printre campiile inflorite, paraie repezi, care mugind groaz-

nic se pravalesc in cataracte printre acele amenintatoare stnci de piatra ce plac vederii
0 o spaimant tot deodata. Apoi in tot locul
dai de rauri mari cu nume armonioase, ale caror unde port aurul. In pntecele acestor munti
zac comorile minerale cele mai bogate 0 mai

felurite din Europa: sarea, ferul, argintul, a-

rama, plumbul, mercuriul, antimoniul, arsenicul, cobaltul, tuteaoa, teluriul 0 in sfargt metalul cel mai imbe4ugat de cat toate, aurul,
pe care Il vezi stralucind pana i prin noroiul

drumurilor.
Astfel este ;ara Ardealului.
Dar nu numai artistul i naturalistul, ci Inca
strategicul, politicul i archeologul au de multe

a se minuna inteacest impodobit ;inut. Cel

dintai va privi 0 va cerceta cu mirare aceast

puternica i intinsa cetate naturall, scaparea
neamurilor in epooele grele ale istoriei lumei.
De ori unde vei veni, ai s urci mult spre a ajunge la dansa 0 nu poti patrunde in ea fail
de a fi strabatut cel putin una din cele eapte
porti intarite de natural, lesne de aparat, foarte
anevoie de coprins. Politicul va admira felurhnea natiilor 0 a religiilor adunate din toate
colturile lumei pe acest pamant, unde Dumwww.dacoromanica.ro

- 17 nezeu insusi pare a le fi chemat, intinzand din-

naintea lor o masa asa de imbelsugata, cum

minunatele institutii democratice ce au ocro-

tit acesti munti pe cand despotismul le matura din toata Europa. In sfrsit istoricul archeolog va cerceta cu interes suvenirile

ramasitile Dacilor, ale acelui viteaz i nenorocit popor, cea din urma odrasla din acel neam

minunat al Pelasgilor, care se arata la leaga-

nul civilizatiei tutulor popoarelor si forma v,r-

sta eroica a omenirei. El va intalni inca." la

tot pasul urmele de uriasi ale poporului roman,

domnii lumei, caci Ardealul e cea mai frumoasa parte a Daciei fericite (Dacia PILO,
draga tara a Cesarilor.
Aci erau Apulum, Salinae, Napoca, Patavium,

Praetoria Augusta, Aqum, Auraria, frumoase

insemnate colonii romane, din care patru
cu drept italic, si cea mai vestita decat toate,
Sarmisegetuza Regia, capitala lui Decebal, nu-

mita apoi Ulpia Traiana, de ale carei ruine

plin e si astazi valea Hategului.
Ramasitele templelor, basilicelor, apeducte-

lor, bilor dau i astazi puternica dovada de

cultura cea mare in care ajunsese Dacia sub
Romani.

Dar nu tinu nici doua veacuri inflorirea Da-

ciei i imparatul Aurelian, la 274, isi retrage

legiunile dinteinsa si o lasa in mlnile Gotilor. D'aci inainte cumplite nevoi, in vreme

de mai multe veacuri, coplesira Dacia. Aflndu-se in calea barbarilor, peste dnsa mai inti se varsa acel ingrozitor potop, de neamuri,
care ineaka. toata Europa. Dupa Goti, Hunii
cei groaznici, Gepezii, Avarii, Bulgarii, Paci2

www.dacoromanica.ro

18

natii, Comanii i altii trecurg asuprg-i Ong

cgtre sfrsitul veacului al IX-lea, dar fgrg a

o putea pustii, fgr a putea sili pe locuitorii ei
s-si pgrseascg patria. In acele vremi grele,

Ardealul mai cu seam fu scutitorul natiei

romne. In muntii lui scgparg locuitorii tgrei

Romnesti i ai Moldovei, and se vgzurg ng-

pgditi de barbari, de unde and se mai limpezea locul de dusmani, ei se coborau la sesuri
cgtre cgminele lor cele vechi. Era atunci (in
veacul al IX-lea), dupg cgderea Avarilor, Dacia liberg i, in vreme ce in Dacia inferioar
se intemeia banatul Craiovei, in Dacia superioarg se formau mai multe staturi romane
.Pe la inceputul veacului al X-lea domniau
peste Ardeal, Banat si Bihar, romanii Gelu,

Menomorut i Gladi, cnd un nou neam barbar

din Asia, Ungurii, ngvgli asuprg-le. RomAna
stgturg puternic impotriva acestui nou potop.
Dupg cloud lungi rgsboaie, ducele Ungurilor
Arpad Inca nu putu cuprinde Biharul tara lui
Menomorut i tocmai dupg moartea acestnia,
intr In stgpAnirea ei cu drept de mostenire,
fiindcd fiul sgu Zoltg luase in cgsgtorie pe fica
ducelui Menomorut. Gelu, domnul RomAnilor
din Ardeal, inc se impotrivi eroeste ungurului Tuhutum i muri in bgtaie de o moarte glorioasg pentru patria sa (904). Atunci, zice cronica, Romnii, vAzand moartea domnului lor,
deter m5.na. cu Ungurii de bungvoia lor

aleserg domn pe Tuhutum, tatgl lui Horea".

Astfel Romnii, nu invinsi i coprinsi fiind,

dar printr'o unire politicl, primirg pe Unguri
In tara lor. Intr'acest chip dupg un rgsboi' sAngeros, intrar Ungurii i in Banat, unde dom.nia Gladiu.
La inceputul domnirei Ungurilor soarta Rowww.dacoromanica.ro

19

mAnilor fu mai blnd. Ei i pstrar constitutiile lor provinciale cu ducii lor proprii; Romnii

atunci soti ai Ungurilor, iar nu

supusii lor. Tot Ardealul nu incpuse inc in

stpAnirea Ungurilor, si pe 15110. hotarele de
miaz-zi se aflau ducate cu totul libere, precum era cele ale F,Igarasului, Omlasului
Muresului. In celelalte prti ale Ardealulu
supuse Ungurilor, acestia erau foarte putini;
mai mult o armat dect o populatie. Afard
de dnsii, se mai aflau atunci in Ardeal niste
oarde ce locuia muntii de ctre rlsrit. Acestia
erau din acelas neam, SAcuii, ce se cred a fi
rmsitele din ostile lui Atila. Ei erau imprtiti in scaune i aveau o organizatie cu totul
democratic.

Mai trziu, pe la 1143, o colonie german

veni in Ardeal chiemat fiind de craiul Gheiza

II-a si asezat de dAnsul in pinfultul numiti
criesc. Cu toti Ungurii, Scuii i Sasii, tot

Romnii, dei multi din ei trecuseri in vecinele principate, tmaser ins in mai mare
numr in Ardeal i i pstrar pn in al

XIII-lea veac, impreun cu simtimntul drepturilor de mosteni ai trei, inc si multe drepturi, (precum )si pmAnturile lor. Dar din gelozie,

natiile ce vecuiau cu dansii inteaceiasi Oir,

iar mai cu seami de cnd ducii Ungurilor se
urcar la vrednicia de regi i introduser iobgia, incepurd a trata pe Romni ca un popor

cuprins si, de pe dreptul cuprinderilor de pe

atunci, Ii despuiar de pmnturile lor, spre

a csi e imparti intre sine si a reduce pe mostenii

trei la soarta de iobagi.

Romanii nu suferit. in t'Acere tirania si reducerea lor din starea de natie liber. la aceea a
iobgiei; dar norocul nu-i ajut si fie-care a
lor rscoali. nefericit ingrettia mai mult jugul
ce-i apsa. Astfel inc. din vremea lui Stefan,
www.dacoromanica.ro

20

craiul Ungariei, in Banat, Optiu, nepotul ducelui Gladiu, vz5.nd tendin tele tiranice ale

Ungurilor, chern poporul la arme si dup

un infricosat rsboi, numai prin trdarea ginerului sdu Cinad fu invins. Apoi mai tArziu,
cAnd jugul ajunse si mai greu, Romanii redusi
acum toti in stare tlfineasc, se scular in

mai multe rAnduri in veacul XII-lea, al XIII-lea

si al XIV-lea.

Istoria Ardealului si a Ungariei de pe acele

timpuri e plin de asa nUmitele rdscoale
ne,sti (tumultus rusticorum). Aceste rscoale

nu erau numai ridicarea iobagului in contra

stpAnului su, dar mai mult rscoala simtimAntului national al unui popor chinuit de alt
popor. De atunci ura neamurilor lu proportii
mari i, in vreme ce aceast deosebire a sAn-

gelui slujia impiarilor de pretext la tirania

lor, in mima impilatilor ea hrnia vecinic dofinta de neatarnare.

Jugul RomAnilor in Ardeal se ingreuia nu

numai din partea nobililor Unguri, ci Inc i
din partea popilor catolici. Era o intreitI tiranie: religioasd, politic si social: La 1366
Ludovic I-iu regele Ungariei dedese voe nobililor s stArpeasc de tot natia ronan. Aceastl." crunt prigonire ajunse atat de nesuferit, incAt la 1437 RomAnii apucart Cu totii
armele impotriva tiranilor. Ei isi aleser povtuitor pe Antonie Magnu. Ungurii chemarl,
intr'ajutor pe Secui si pe Sasi, se conjurarl,
impreun i fcurd legturi, spre aprarea
comun

i stArpirea RomAnilor, Int.'rind cu

jurrnfint a lor legtur, in 17 Septembrie

1437. Aceast legtur o mai intrirl.
in 2 Februarie 1438 si fu temelia constitutiei
www.dacoromanica.ro

21

ce a domnit in Ardeal pAn la anul 1848. Dar

tranii romni, ajutati si de putinii nobili din
neamul lor ce se mai pstrase, tinur rsboiul
mai bine de doi ani i tocmai la 1439, caznd

asupr-le toat puterea Ungariei, ei se linistill, dui: ce insd craiul Albert le dete
tatea de a se strmuta in once loc i veri
le va place. Inltarea Romnului loan Huniad
la guvernul Ungariei i aceea a fiului su
Mathei la demnitatea de rege, opri furia Ungurilor de-asupra Romni.lor.

Mathei pedepsi inc cu crncenie pe cerbicosii

nobili Unguri din Ardeal, rebelati in contr-i,

sub pricinuire e nu vor a se supune la un crai
romn. Voind s dea satisfactiune cererilor
poporului romn, dela 1467 el Il scp de dijmele ce pltea la popii catblici si-1 apr de
asupririle nobililor. Craiul Matheiu, ca si tatAl
su Ioan Huniad, spre a ridica natia lor apsat, nu stiu

face altceva dect a inmulti

numrul nobililor romni. Aceast msur fu

slab in adev,dr, cdci acesti nobili, sau erau
sraci i neputinciosi a tinea frunte numerosilor nobili, sau de erau bogati dobandeau interese protivnice multimei i se inecau in
aristocratia maghiar, pierzAndu-si nationalitatea. Adevr e c Corvinii, inltati in mrimea
lor prin Unguri care II priveghiau de aproape,
stiindu-i de snge romnesc, nu puteau face
mai mult. Ei nu puteau si de ar fi avut acele
idei i ar fi voit s desfiinteze regimul feodat
sau s gonease pe Unguri din pmntul Romnilor i s despart acestora din crdie, tara
deosebit. Cu totul dimpotriv, tintirile lor erau
s ingloteze pe toti Romnii in acelasi stat cu

Ungurii; de acolo veniri i ispitirie lor nenorocite de a coprinde Tara Romneascd i Mol-

dova,

www.dacoromanica.ro

22

Dar cu craiul Matheiu muri i dreptatea, de

pe spusa i. de astazi a poporului in Ungaria
i. Ardeal, i asuprirea taranilor romani crescu
din zi in zi. La anul 1514 isbucni acea revolutie
a taranilor din Ungaria sub Doja, ingrozitoare

prin crncenia faptelor ei i a pedepselor ce

trase asupra-i. Romanii din Banat, precum
chiar nobilii Romani din Maramure, luara
parte la aceasta revolutie. Taranii romani din
Ardeal ce nu se miscaseta, impartaira pedeapsa celorlalti i. pierdura dreptul a se muta

de pe o moie pe alta. Apoi se introduse

cartea de legi a lui Verb6czy, care legiuia.: cg.

aranul n'are nimic afarg de simbria pentru

munca sa (rusticus praeter mercedem laboris

sui nihil habet).

Pedeapsa dumnezecasca nu intarzie a izbi pe
aristocratii Unguri.
Cand puternicul sultan Solimannavali asupra

Ungariei, taranii nu voira a se scula spre a

apra o patrie ande nu li se lasase nici un

drept, i ;Ungaria fu lovita de moarte, impreuna

cu craiul ei, in Walla memorabilg. dela Mohaci

(29 August 1526). Banatul de atunci cazu cu

totul in stapanirea Turcilor i. Ardealul ramase

sub printi unguri alei i vasali ai Portii. Aceasta noua epocg in care intr Ardealul fu
i mai fatala Romanilor. Atunci se ivirg, acele
legi batjocoritoare pentru Romani, prin care
veneticii unguri i. sotii lor ocarasc numele i.
neamul romnesc; religia Romanilor numai
vrernelnicete o sufereau i. pe danii Ii declara
de hoti, tithari. i. vagabonzi in tara lor mote-

nit4, Pela parinti; legi care cu totul Ii departeaza de slujbe civile, nu le iarta a um'bla cu

sabie, palo sau alt, arma, pedepsind cu taiere

de mana dreapta pe acela la care se va ggsi o

pura; legi prin care nu le este ertat a purta

haine de

postav; nici pantaloni nici ciswww.dacoromanica.ro

23 --

me, nici plrie de un fiorin, nici cmase

subtire, apoi alte nenumrate prescriptii de
rusinoas i vecinic i obAgie.

Ura national a Romnilor in contra tiranilor Unguri se intrup atunci in oare-care individualitti puternice, care, faifa.' a simti poate,

se fcur organul ei. Astfel Stefan Mailat, romn din tinutul Irgrasului (1537-1541), rnai

apoi Gaspar Bekes dela Caransebe 1573

1575) si Pavel Macikasi (1586) cltir torta

discordiei peste capetele Ungurilor si-i

mar greu prin rscoalele si rsboaele ce atA.Astfel viteazul dorrin al Moldovei Petru

Rare de zece ori nvli in Ardeal (1528

1544), pustiind cnd pe Sasi, and pe Scui,

cnd pe Unguri, reclamAnd mosie printeasc

in acea lar. Si indat dup aceea, Alexandru

Vod al Moldaviei si Petru Vocl al Trei

Romnesti intrar (1550, 1552, 1553, 1556 i

1557), mijlocinci intre deosebitele partide si
totdeauna pedepsind pe unii din asupritorii Romnilor. Aceste intmpldri fcur c in
acest veac, RomAnii dintr'o parte i dintealta.
a Carpatilor se frecar unii cu altii, isi imprtir. durerile, isi aduser aminte traditiile
unui trai comun si. dorir infiintarea lui. De
atunci, de cAte ori un steag romAnesc se iveste alfaind in varful Carpatilor, Ardealul in-

treg se infioar, Romnii de sperare, tiranii

de spaim5.

Ardealul tn timpul lul Batori.Intrigi t

cancanuri.

Am vAzut in cartea din urml cum, schirn-

bAndu-se lucrurile si vremile, ajunse Ardealul

in stp.nirea cardinalului Andrei Bathori, prie-

tenul Polonilor, al Turcilor i al lui Ieremia-

\Toca Movil din Moldova, toti dusmani inverunati ai lui

C,ea dinti grija
www.dacoromanica.ro

24 --

a noului sedpnitor fu d'a trimite un sol la

Poartd spre a incheea pacea, i Poarta, dupg,

ce intoarse pe sol cu rdspuns favoritor, nu

intArzie a trimite in Ardeal un ceaus spre a
trata de pace. Cardinalul se ardta dintr'un-

tgi c voeste a sta neutru si a fi totdeodatd priei cu Nemtii, cumpdnindu-se

astfel intre ambele aceste pIrti rdsboitoare pa".-

ten cu Turcii

nd s vadd care-i va da mai mari foloase.

Pentru aceasta, hotgal a trimite solie la impdratul. Acesta primise bine pe solil trimisi de
Sigismund si-i pornise inapoi cu conditii moderate. Abia esiserd ei din Praga cnd imparatul afld revolutia din Transilvania. Mnia
foarte de a se vedea inselat inteastfel de usu-

rinta sau viclenia Ungurilor, el porni indatd

pe doctorul Petz cu poruncd s aresteze pe
soli ori unde-i va gsi. Acestia, ajungAnd la
Thorn, aflard cd Sigismund, cu obicinuita sa
usurintd de minte, ldsase Ardealul cardinalului i hotrArd s nu meargg mai departe pAnd

s afle vointa cesarului. Acolo-i ajunse Bartolomeu Petz si-i puse s facd jurdmg.nt de cre-

dintd impdratului, iar ei nu se intoarserd in

Ardeal decAt mai tArziu, dup moartea cardinalului. Dar in Ardeal acesta revocase pe soli
din insdrcinarea lor i trimise in locul lor la

impgratul pe Kamuth, carele fu arestat de

Petz la Viena, iar cdrtile lu. i se luard si se

se trimiserd impdratului. Petz, sosind in Ardeal, gdsi interesele stdpanului sdu mult mai
rdu decAt bdnuia. Nobilii i popoarele erau
foarte intgratati impotriva Austriei i erau cu
totii incredintati c ar fi mult mai bine pentru

ansii a se bucura de dulcetile pdcii sub un

print pdmintean, care are invoirea i ocrotirea

Turcului, decAt a avea de stdpAn un strgin

zare sd-i arunce fdrd indoire inteun rdsboi
www.dacoromanica.ro

25

sAngeros. Cu toate acestea cardinalul, cautAnd

a castiga vreme, scrise lui George Basta, ge-

neralul imparaitesc ce se afla cu oastea sa

la Lanovic
ruga d'a nu'l supara i lovi
nici inteun chip, caci el voeste a intri toate
cele incheiate cu solii lui Sigismund de impa-

ratul; ca, el n'are alte tintiri deal pastrarea

pacii si a bunei rndueli in Ardeal; c astfel
umbletele lor nu vor fi neplacute i nu va fi
nevoe a intrebuinta sila catre un print aliat
al imparatiei. Basta asculta bucuros aceasa
rug,aciune i dete porunca la ai sai d'a raj sa.para nimeni hotarele Ardealului. Petz se
intoarse la Praga pe la sarsitul lui Aprilie.
Cardinalul ti dedese o scrisoare cAtre imparatul, prin care ruga pe M. S. a crede c el
e gata la once slujba, mai cu seam in ce priveste interesul comun al crestinatatii; c spre
a sfArsi in pace pricea ce s'a ivit, el va trimite
indata soli cu deplina imputernicire. El Inca
propunea ca, spre a strAnge i mai mult le-

gatura sa cu imparatul, sat,i se dea in casatorie

pe principesa Maria-Christina, care acum se

invoise a se desparti de Sigismund Bathori.

Aceasta juna i frumoasa principesa, jertfit
prin o politica perfida. ca sa fie sotia lui Bathori, dupa patru ani de suferinte, acum, prin

invoire cu sotul ei, subscrisese actele prin care

cerea Papei s" strice unirea lor. Pricinuirea

fu neimplinirea casatoriei. Aceste acte ce se

atestara de cardinalul Andrei si de alti trei
martori din partea printului i patru din a,

principesei, intre care era si duhovnicul amAnduror i doua dame din casa sa de cele mai

aproape de persoana ei. Atunci se ivise in

public multe fabule spre a talmad neputinta
fisica a lui Bathori. Unii, precum am mai
spus, ziceau ca el fusese legat prin farmecele
www.dacoromanica.ro

26 --

unei babe fermectoare numit Ioana care era

a lui loan Koacock. Altii spuneau c. mama
lui Stefan Bocskai, dorind ca Sigismund s.

iea in cstorie pe o fiic a ei si neisbutind

cci vanitatea lui Il facu sa prefere pe o nemtoaicA, prin farmece 11 legase. Cardinalul porni

atunci la Roma pe secretarul su Tomasi, mai

pe urrn autor a dou.' scrieri despre acele timpuri, ca s vesteasa. Papei inltarea sa pe tronul Ardealului i s-1 roage a-i da iertare spre

a se putea cununa cu. Maria-Cristina. Papa

primind actele de desprtenie, stricA casltoria

In 14 Iulie (1589), inteun consistoriu, dar Maria-Christina era desgustat de lume i stul
de suferinte i, neprimind propunerile cardinalului, prsi Ardealul si se intoarse la Gratz

lng printii si. De acolo se intoarse frN

intrziere la mnstirea Santa-Maria d'Halla
la Inspruck, unde se clugri. Ea era d'abia

de 25 de ani. Era o femee frumoas, cu minte,

impodobit cu invtturd, iubeat, dar avu nenorocirea a fi nscut archiducesd i osn-

dit din nastere a sluji de instrument orb

politicei familiei sale. Ea fusese mai inaiu
hotrt a se cAstori cu posomortul btrn
tiranul Filip al II-lea, regele Spaniti; apoi i
se schimli nenorocirea, and-o in cstorie
dup Bathori. Astfel in acea mnstire perir

ingropate sub vi attea daruri strlucite ce

impodobea pe acea nenorocit femee, ludat
cit de toti cAti au cunoscut-o.

Impratul nu rspunse la scrisoarea ce-i trimisese cardinalul Bathori prin Petz i porunci
generalului Basta s se grijeasc de oaste spre
a intra in Ardeal. Asemenea, primind scrisori
www.dacoromanica.ro

27

dela Mihaiu-Vod cum c` el se teme de o

trdare din partea lui Andrei, i c." ar don i s
oteasc. in contra lui, ii trimise printr'un raguzan o bunA sum de bani. Cardinalul vzAndu-se amenintat din toate prtile cu mai mula

grab deck prevzuse el, i ingrijat de primejdia in care se afla, ceru un pasport i
trimise pe Gaspar Corni la Basta spre a c5.-

tiga vreme. Acest trimis arat c: dac imparatul nu primete o invoire pe care stp5.nul su totdeauna a dorit-o, acest print va fi
nevoit pentru aprarea sa a-i cuta un puternic protector; c. el roag pe M. S. I. s
declare curat de voete a trata pe cardinalul
ca un aliat sau ca un duman; c. un ciau

al Portii ce era lAng ansul, ii fgduia

ajutorul i prietenia sultanului, fill a cere
mai mult de 1 o mii galbeni tribut anual in
loc de 15 mai ce era mai inainte, i c5., neputAnd sta fkk" protectie, se va declara pen-

tru Poart; dar c cardinalul gndind mai

mult la ceea ce cerea dela dansul rangul

i calitatea sa, doria mai bine s se uneasc5;

cu impratul impotriva dumanului comun al
numelui de cretin, deck a se arta c jertfete intereselor sale particulare cauza religiei precum i mntuirea i libertatea patriei
sale; c multe erau mijloacele de impciuire i. ei trebue a mai strAnge nodurile printeo nou cstorie cu casa Bathorescilor, asupra cAreia casa Austriei a vrsat atkea faceri de bine; c.. cardinalul, vr primar cu Sigismund, se va sili d'a merita aceast aliant,
prin jertfirea ,i credinta sa i c el dorete
ca impratul s bine voiasc a-i da in CAA.torie pe princesa Maria Christina; ca atunci
acest print rezemAndu-se pe aceast august
csatorie, va privi de aci inainte ca duman
www.dacoromanica.ro

28 --

Du numai pe Turc, acest crud biciu al crestinilor, dar incg si pe toti cti vor isbi sou,

N-or nesocoti casa Austriei.

Basta fu putin atins in inimg de aceste cuvinte i, incredintat fiind c cardinalul nu lucra cu bun,g. credintg, rgsp-unse trimisului cu
aceeasi prefacere: cg, stgpAnul sgu trebue s."
spere mult la bunvointa impgratului, cg" el

va face indati cunoscut M. S. impkatului

aplecdrile in care se aflg cardinalul i crede

c vor fi ascultatc bucuros propunerile acestui print; c, afarg de acestea, el le va rezenia

cu tot creditul sgu.

Cardinalul inteadev,gr nu era de bung."

Prieten al Poloniei, cgreia era mult in-

datorat, el nu putea s voiasc serios alianta

Cu imprgratul. El stia acum cl cgsgtoria ce
cerca era peste putintg. El credea mai mult in
Turci, care ti multumiau dorintele si-i fgggduia i tara RomOneascg. Lui ii trebuia ins
cAtg.-va vreme spre a se intelege bine cu Tur-

cii, Polonii si cu Movilg si a se intemeia in

targ., a se ingriji de oaste si a dobAndi ajutoare dela aliatii sgi. El trimise spre acest
sarsit in Polonia pe Gavriil Banfi, unul din
senatori

i pe stefan Cacasi dela Clus, iar

In Moldova pe Ion cu numele Negy (Marc)

din orasul Baia de Cris. Acesta era insgrcinat d'a negocia 6 dsgtorie intre unica fall a
lui Ieremia-Vodg cu Ion Iffiu, fratele sgu din
mum.

Acum cardinalul, crezand c a inselat

a adormit pe imph.ratul, voi s mnele i sg adoarmg pe Mihaiu-Vodd, de care simtise

cg nu e iubit, precum nici el nu-1 iubea. Miwww.dacoromanica.ro

29

hai-Voc15. inteadev.r, intelese bine ct de pri-

mejdioas e pentru dnsul urcarea cardinalului la domnia Ardealului. El desperase cu totul de a se mai putea acum mpciui cu Tur-

cul si a se bate cu dnsul; avind Ardealul

dusman, i era foarte greu. El incepu a priveghia cu luare-aminte toate miscarile cardinalului i afl curat Ca' acesta fAcuse aliant
cu Polonia, cu Turcii i cu Ieremia i ca,
nainte de toate aliatii asupra t.rii Romnesti
asupra capului lui vor npdi, c Turcii se in-

voiser a lsa lui Andrei Transilvania si Tara

Romneasc, sc.zand i tributul cu cinci mii
galbeni i 6., de pe povata i sfaturile cardina-

lului, Poarta urzea acum curse private spre

a-1 pierde. Mihai instiint, de toate acestea pe

impAratul, fAgcluind c va goni pe cardinalul

din Ardeal. Afar de primejdia cu care 11 ameninta cardinalul, lui Mihai ti era ciud mare
cum un pop. (cum ii zicea el) s, domneasa,

peste o tall asa de frumoas, de care el se

credea mult mai vrednic si care-1 iubia pe
dAnsul foarte mult.

Cardinalul trimise lui Mihai-Vodi pe Gas-

par Cornis, pe care-1 numise general mai mare

peste toatI oastea sa. Acesta fusese unul din

sfetnicii lui Sigismund la anul 1594, and se
uciser. nobilii. El ura pe cardinalul Bathori
si partida turceascA si se temea de rIsbunarea ei. Cu putine zile inainte, el primise o in-

fruntare grea dela junele Iffiu, frate vitreg

al cardinalului, al arui tat piense in acea
ucidere dela 1594. Cornis avea drept a se
teme di amnestia i uitarea fglduit de car-

dinalul nu va fi tinut de seam. Ast-fel inspirat spun c. Cornis intlnindu-se cu

mai intgrt asupra carclinalului, incredintAndu-1 de gndurile rAjnfa" qti ale awww.dacoromanica.ro

30 --

cestuia si-1 intemeea mai mult in proiectul su

de a intra in Ardeal. Intordindu-se Linga caldinal, Comi Il asigur c Mihai-Vodd nu hrdneste nici un cuget de dusmnie asupr-i
nu bnueste nimic. Nu mult dup'A aceea cardoi soli,
dinalul trimise lui Mihai-Voda
pe htrAnul George Ravazdi, unul din senatori si pe Nicolae Viteazu, 1AI-bat hisemnat
si care cunostea limba romlneascli, spre a-i
fgdui prietenie i raporturi de build vecin-

tate, cerAnd si dela dnsul asemenea. Mi-

,hai, necunoscAnd hied pe deplin cugetele impratului i crezAnd in sinceritatea cardinalu-

lui, se induplec a incheia cu acesta un tractat, puind in cond4ie ca cardinalul s nu se

desbine de impratul, nici s se alieze cu
ci, unindu-si armele impreunl s6 poarte
rsboitt im pot riva lor. Acest tractat incheiat
la 14 Aprilie 1599, se subscrise de 1VIihaiu si
de zece boieri ai si i prin jurgmnt pe evanghelie se intri. Apoi solii ardeleni, dupd o z5.-

bovire de dou luni in Tara Romneasc, se

intoarserl acas.

Dar nu trecu mult vreme si Mihai-Vod'd se

incredin0 de viclenia cardinalului ctre clansul. El prinse un trimis al cardinalului ce mergea la Turci i, din crtile ce se gsise la dAn-

sul, se dovedi cum c cardinalul incheiase pace

aliant cu Turcii i cu Ieremia-Vod i voia
s5.-1 rIstoarne din tron i s5.-1 prinz1, pentru

care sarsit chibzuiau fiecare a-si aduna stile

In tabr. Mihai, vznd ca este astfel inwlat, se hotri d'a apuca inaintea vrdsmasilor
ski, de a-i isbi pana a nu fi ei in stare s-1 isbeasa.; deci incepu a aduna si a inscrie soldati
parte mare din Poloni, Cazaci,
SArbi. El scrise impratului toate faptele cardinalului, artand c vrea s.-1 rsbune despre
www.dacoromanica.ro

31

ansul si sa cuprinda Ardealul, cerAnd pentru

aceasta dela Maiestatea Sa sa contribuiasca cu
30 mii talere pentru plata ostirilor cu zece
mii pusti. In vremea aceasta, spre a nu se insufla banueli cardinalului, raspandi vorba
aceste gatiri de oaste le face impotriva Turcilor.

Mihal se pregitetite
Cu toate acestea faima, adesea prevestitoare
adevarata a nenorocirilor ce ameninta, incepu
a se lati, attnd toate vorbirile, spaimAntand
toate fetele, vestind c acele pregatiri de ras-

boj ale lui Mihai-Voda nu se fac impotriva

Turcilor ci impotriva Ardealului. Atunci printul Andrei porni un sol la Casovia, spre a in-

treba pe generalul Basta daca e adevar ca

Mihai-Voda pregateste o revolutie i fierbe in

mintea sa proiectul d'a-1 goni si d'a stapni

Ardealul. Basta, ascultnd vorbele acestui trimis, raspunse foarte simplu ca gandurile lui
Mihai Ii sunt necunoscute i cA cardinalul
poate intreba pe el insui de ceea ce pregg."teste. Cardinalul se hotgri atunci a trimite la
Mihai-Vocla pe senatorul Pancratie Sennyei
spre a iscodi gandurile lui. Mihai primi pe sol
cu multa huna vointa i cinstiri in palatul sa.0
dela Targoviste, inconjurat fiind de soldatii
Sennyei ceru dela dansul d'a nu lasa pe prhitul Andrei in cumpana, intre temere i sperare; d'a imprstia printr'o declaratie cu

inima curata, sgomotul rau ce alearga nu

numai in Ardeal, dar- inca si in toate parle

din afara. Mihai, vaznd proectele sale descoperite, se simti in nevoe d'a insela pe dusmanul san, spre a nu fi insusi inselat i perdut
de dansul. El protesta cu multa infocare dinwww.dacoromanica.ro

32

naintea lui Sennyei impotriva nedreptei lor b-

nueli ce cardinalul are asupr-i; el aduse a-

minte de jurArnA.ntul ce a fcut cd va pzi pace

i prieteug cu Ardealul i c. aceasta i-o po-

vtue0e i interesul su. El adaose protestatii i jurminte c astfel va urma i in viitor,

declarAnd in sfa",r0t e el st gata a trimite in
Ardeal pe sotia sa i pe fiul su Faitrwu ca
zAloage ale credintei sale, numai cardinalul s

trimit pe frate-su Stefan Bathori la Tur-

nu-Rou, 15.ng hotarul trii RornAneti spre

a-i primi i s se indatoreze c va purta grije
pentru siguranta i buna petrecere a familiei
sale, dup cum o cere datoria i prieteugul.
Istoricul Bethlen in cuvntul ce pune in gura
lui Mihai in aceast imprejurare, pretinde
el ar fi zis el, de va intra in Ardeal, s-1 duc
Dumnezeu a mAnca trupul femeii sale 0 a bea

sAngele fiului su. Nou ne vine cu greu a

crede la acest jurmnt scAnd tim cAt de

mare era credinta sa i cAt de puternic inima

sa. Ca toate inimile de leu, el i0 iubia fami-

lia. Credem mai mult sau 6." aceste cuvinte sunt

nite exageratii ale anal4tilor unguri contim-

porani sau Cal Sennyei chiar, care 0 el era

tainic du0nan al Cardinalului, a adus dela

sine aceste cuvinte spre a insufla cAlugdrului

o incredere oartt. in Mihai-Vocl. Gaspar Cor-

ni ine declara c el 10 pune capul c Mi-

hai-Vod n'are nici un gAnd de vrm4ie. Ast-

fel crezutii printului Andrei slujit mai mult

a-1 iriela deal chiar du0nanul su MihaiVod.

Intr'acest chip Andrei Bathori se inel i,

incredintat acum c Mihai-Vod nu cuget fa..0

asupr-i, Ii dete voia cerut de acesta d'a cum-

pra in orawle sseti arme, praf, trmbite,

steaguri 0 tot ce-i trebuia pentru rzbo
www.dacoromanica.ro

i de

3:3

a le trece in tara RomAneascg. Asemenea el

ngdui

1a

vre-o

cAti-va

unguri,

precum

George Maco si frate-sgu Grigore, Franciscu

Lugaci, rasboinici viteji i cercati, si la multi
alti, a intra in slujba lui Mihai-Vodg, dorind
ei a se bate sub dnsul. Dar aceastg incredere
ce avea in Mihai nu opri pe cardinal d'a lucra
cu mai multi infocare cu aliatii sgi intru infiintarea planurilor comune. El se invoi pentru incheierea pdcii i aliantei cu Turcii prin
Mustafa, solul turcesc, i ciausul Usaim, care
de cAt-va vreme se afla petrecAnd in bun

cinste la curtea lui; dinteala parte se trite-

cu Polonii ca fie-care
strAngAndu-si ostile in taberi, s stea gata a-i
veni intru ajutor. El insusi isi adung otile, purand tabgra la Sas-sebes astepta numai so-

lese cu Ieremia-Vocig

sirea aliatilor sgi spre a se porni impotriva

lui Mihai. In vreme ce cardinalul farg grije,

pang sg-i ving aliatii, isi petrecea timpul, preumblandu-se prin munti, vAnnd la pstrgvi
desfatndu-se prin manedri i bguturi, armia

lui, ce sta in nelucrare la Sas-sebe, incepu a

cArti si a se plnge, mai cu seam nobilirnea.
Fie-care de pe caracterul su, striga i zicea
cg-si pierdeau vremea inteo nelucrare nefolositoare i rusinoask c se ruinau acolo nefdcAnd nimic, Ca' ei slgbiau ei nu puteau merge

s. ingrijeasa. de trebile casnice ale lor; cl e

necuviincios lucru, in vreme ce erau in sigurantg, fr dusman de nicairi, de a-si petrece
vara inchisi in tabgrg, topindu-se in moliciune.

Cei mai limbuti nu respectau nici pe printul

nici pe sfetnicii sgi; c ei strigau c cardinalul era fricos, nesocotit, nehotairk i, lenes
obisnuit fiind la trndgvia calugreascg
si la o vieatg delicatg i singuratick el nu
stia ce trebue unei armii ceeace cere intewww.dacoromanica.ro

34

resul statului; ca el a luat domnia f r

sa

tie prin ce ar putea mttntui republica i. cum

cu ce se face rasboiul. Cardinalul, cum auzi
aceste cartiri ale ostailor, se ingriji foarte i
indata, lasnd in tabar, numai pe pretorieni
trupele mercenare, dete la toate celelalte oti

voe de a se intoarce pe la casele lor. Astfel,

nu oarba incredere in Mihai-Voda, ci temerea

sa de crtirile otirilor, f.'cu pe cardinal a
strica lagarul i. a se desarma de o camdata.

In vremea aceea sosi in Ardeal la Alba-Julia

(20 August 1599) German Malaspina, episcopul de Caserta, ca nunciu apostolic pe langa
cardinal. Acesta fusese, cum tim, in aceea5i
cualitate in Polonia, unde din reaua credinta
cu care se purtase
trase hula tutulor,
Polonezii facur un joc pe numele lui ce in-

semna spin Mu, zicand: nici odata nu pot fi

spinii buni, macar si de ar fi trimii dela Roma". El era intr'adevar un ambitios i intrigant mare, cautnd prin toate chipurile a do}Audi palaria de cardinal, ce foarte mult o
doria. Dupa o edere de ca-va ani in Polonia, despernd de a-vi vedea dorinta implinita, trecu in Ardeal, teatru pe atunci de multe

intrigi. El doria in tot chipul s cA. tige fa-

voarea imparatului, ca printeinsul s dobAndeasca cardinalatul. El se sili a face pe Andrei

Bathori s inteleaga c5.t este de urat i. ocartor pentru ansul, fiind crWin i cardinal
sa se alieze cu Turcii impotriva crWinilor i a Papei; ca el trebue sa se teama de
mania Papei i a sfntului colegiu i de eds.;
bunarea imparatului O. a tuturor cre$tinilor. El
Ii fgaduia inca' cum La va mijloci la Papa ca
www.dacoromanica.ro

35

s.-i dea voie a se cstori ca sd nu se sting

astfel familia Bathorestilor. Un analist ungur
de pe atunci, anume Szamoscozi, pretinde
printul Andrei se induplic la aceste cuvinte

ale lui Malaspina si se f.'gclui ea.' va strica a-

lianta cu Turcii, cu atAt mai mult c acestia

pretindeau ca s le dea inapoi cettile de mar-

gine Lipova, Ieneu i alte treceri vecine; zicea

numai c temAndu-se de impotrivirea locuitorilor voia s tin aceasta hotdrAre secret pang:

la epoca and se va aduna dieta; iar pentru

incheerea acestei aliante porni indat pe Stefan Cacasi la Impratul; i apoi chem la sine
pe solii turci, le declard c voeste rsboiu cu
Poarta. Istoricul Bethlen face bine de a se indoi, observnd c, ceilalti analisti tac despre
aceasta i c solii si lang." sultanul, Nicolae
Gavay i Francisc Budai, nu se intoarser dela
Poart, decal dup intrarea lui Mihai-Vodd in
Ardeal. Urma insa ne va arAta c.a.' Andrei Bathori nu era de loc sincer in fga.Auelile sale.
O dovadd despre aceasta Inca.' este c, In vreme

ce el protesta despre hotrarea lui d'a se alia

cu impratul, el scria lui loan Zamoisky cerand

poveti i protestnd de vointa lui de a tinea

cu Polonii. Zamoisky Ii rspunse, in 23 Septembrie 1599, ca s se grbeasc a trimite o

ambasaa, la Staturile Poloniei, cernd protectia lor pentru dansul i pentru provincia sa.
Este adevr c toti actorii acestei scene umblau eutand a se insela intre sine unii pe altii:
Andrei Bathori insela pe impratul, pe Mihai,
pe Basta si pe Malaspina; Impdratul insela pe

cardinalul, pe al crui trimis Il primi foarte,

dete sperri
bine la Pilsna, unde se dusese,
GI va incheia in curnd tractatul cerut, i in-

teaceeasi vreme trimitea instructii tainice la

Mihai-Vod si la generalul Basta ca s se Inwww.dacoromanica.ro

36 --

teleag impreun spre a intra dit mai cu grabd

In Ardeal si a goni de acolo pe cardinal. El

inc insela ji pe Mihai-Vod., lasandu-i a spe-

ra mult, dar fiind bine hotrAt a se sluji cu

dansul ca un instrument si a nu-1 lsa sg se

intemeeze in stpnirea Ardealului. Mihai-Vod

c.uta a insela pe cardinalul i inteaceeasi vre-

me voia s insele pe Basta, intrAnd in Ardeal

inaintea lui, cum si pe impairat, fiind hoVrAt
a pstra aceast tara.' sub crmuirea sa. Basta
asemenea voia s sileasc in toate chipurile
spre a dobndi el, iar nu Mihai, cArmuirea
Ardealului: in sarsit Malaspina umbla s in-

ele pe toat lumea, vnnd in toate pgrtile

mult dorita pAldrie de cardinal. Acest chip
viclean de a lucra, dei in ziva de astzi,
cnd ideile morale sunt mult mai desvoltate,

este oare-cum iertat, decorAndu-se cu numirea

de diplomatie i insenciune de rsboi, datoria
istoriei, aceasta." constiint a neamului omenesc,

este de a-1 osAndi. Mihai-Vod din toti este

mai lesne de iertat; el era amenintat cu vicienie in cArmuirea si patria sa si era nevoit s,
se apere cu aceleasi arme cu care era isbit;
ambitia lui inc avea un scop mult mai no-

si mai inalt decAt a celorlalti; el tintea

a regenera natia sa.
bil

aflnd de tabra cardinalului

dela Sas-Sebe, trimise in Ardeal pe banul
Mihalcea, sfetnicul su de aproape si pe George Rat, sArb cu neamul i cu numele, spre a
cerceta puterile i gndurile lui Andrei. Sosind lng. acest print, ei Ii declararA c. Mihai-Vod. voeste sI n.vAleasc. in Bulgaria, in
vreme ce Ibrairn-Pasa rsboia in Ungaria, dup.
www.dacoromanica.ro

37

cum facuse Cu isbAnda in anul trecut, i c

ar don i pentru aceasta sa nul i se intAmple in
lipsa vre-o primejdie din parta Ardealului.

Cardinalul incredinta pe trimisi ca Mihai-Voda

poate fi sigur ea nu)i se va aduce nici o sanjenire la intreprinderile sale. pe 15.ngi acest

raspuns, trimisii raportara lui Mihai, c in

tabara de 16.nga orasul Sas-Sebe Andrei avea numai, niste pretorieni i oare-care osti
mercenare; iar oastea tarii se licentiase din
pricina sarbatorilor i fiind fara grija de vrasmasi.

In acele zile Mihai-Vod trimise la Rudolf

cesarul pe unul din boierii sai anume Stoica,
boer ales, intelept si de cinste al tarii, ca
se dea porunci lui George Basta sa-si uneasca
la Casovia ostile sale cu garnisoanele germane

si cu Stefan Bocskai si impreuni cu stile

Varadinului si caza cu totii asupra Ardealului,

In care el, Mihai, va navali intr'acea vreme

astfel Andrei, fiind silit a-si imparti ostile,
A nu poata respinge nici pe unul nici pe cellalt dusman. Cesarul, trimitnd pe Stoica la
Szatlu-nar, ii raspunse ca va afla vointa sa
dela vice-regele din Casovia. Cu toate acestea
trimise crti lui Moise Sacuiul, capitanul Szatmarului, poruncindu-i ca s dea la vreme tot

ce va fi trebuincios. Generalul George Rat aduse

inca lui Mihai o suma de bani din partea

paratului si el se puse atunci a-si aduna oastea si a pregati expeditia ce avea in gAnd, raspAndind mereu vorba ca se gateste impotriva
Turcilor. Autorii contimporani vorbesc ast-fel

de armata lui in aceast epoca: Slujesc de

soldati acestui voevod, afara. de Romni,
a caror vitejie o cunosc bine Turcii din vremea viteazului lor capitan Dracula, multi unguri, ardeleni, cAti-va arnauti, greci si Axbi.
www.dacoromanica.ro

38

Are putini pu5ca5i, de care se af15. in lips

ardelenii, cci aceste popoare mai cu seam5.

ungurii, se bat mai voios cu Alpine 5i clri

cu sulitele i cu mare indrsneal arat. fata
la vr.5.5maW.

Mihai 55i iubia osta5ii i cea dintli a lui ingri-

jire era pentru dnii. Totdeauna in mijlocul

lor, fcndu-le necurmat cutare, cercetAnd tre-

buintele lor, and aratndu-le familiaritatea unui camarad, and vorbindu-le cu puterea
mrirea unui domn, and cu dragostea unui
printe, el fermeca i rpea mintea 5i inimile
osta5ilor. Vitejii din toate prtile 5i din toate

natiile alergau Cu entusiasm sub steagul unui

erou, care le flgduia biruinti glorioase, Cci
ei 5tiau bine c el i5i tine agduiala, i infoca,

rea lor era a5a de mare at 5i increderea lor.

Cu un asemenea cpitan ei erau gata a intreprinde tot, siguri c vor isbuti. Ei erau mndri de dnsul i mAndri de sine5i, gAndind

fac parte dintr'o armie nebiruitd. Romnii precum 5i Moldovenii Il urmau imbolditi mai mult
din datorie i dragoste ctre patrie, pe care el
o fcuse att de glorioas i fgduia a o face
pe att de mare. SArbii, Bulgarii, Grecii, Ar-

nutii alergau la dnsul ca ctre un inger de

libertate 5i de mntuire pentru neamurile lor.
Cazacii, Polonezii, Ungurii se intocmeau sub
steagul lui, unii povtuiti prin admirarea lor
pentru un mare erou, altii mpini prin dragos
tea rsboiului 5i a foloaselor ce aducea osta5ilor, altii, ca mai toti vitejii, cci mima lor
era aprins.' de acea nobil dragoste a gloriei,
care impinge pe om la moarte ca s dobandeasc. nemurire.

Intr'aceea, in cursul lui Septemvrie, MihaiVod trimise alti doi boeri, anume unul vistierul Damian 5i. cellalt Preda, ca s ceard in
www.dacoromanica.ro

39

numele lui o trecere sigura prin mijlocul Ardealului in Ungaria, uncle Il chema imparatul
In ajutor impotriva puternicului Ibraim-Pasa
fagaduind a trece prin Ardeal fara a vatama
pe nimeni. Dar cardinalul rgspunse ca' nu crede ca vr'o primejdie asa mare amenintg crestinatatea, inca't s." aiba trebuinta de ajutorul lui
Mihai, indemn5ndu-1 in once caz a trece mai

bine Dunarea in Bulgaria, dupa cum ii era

gandul si va face prin aceasta o diversie mult

mai folositoare crestinilor. D'abia se intoarsera

acesti boieri lAnga Mihai-Vadg si el trimise din

nou cardinalului pe Mihalcea, banul Craiovei

si pe George Rat, capitanul guardiilor sale,

spre a vesti ea.', de pe povata ce i-a dat el,

este gata sg treacg. Dundrea spre a pustii Bulgaria. Dar cu toate acestea Andrei nu se increzu
porni la Mihai pe George Palatici, om foarte
dibaci, ca sg.-1 incredinteze ca pacea incheiat
cu Turcii i cu Ta'tarii este numai o prefacere
pan sa-i vie bine a se declara dusmanul lor,
aceea oe spea a o putea face curnd i ca el
vo-este a cultiva cu dansul sAntele drepturi ale
unei bune vecinatgti si ale unid prietesug nesiluit. Mihai, care stia acum ce temei au cuvin-

tele lui Andrei, rgspunse ca si el voeste sa

trdeasc." in bung' unire cu printul Ardealului.

Mihai lucra cu atta taina, in cAt impartindu-si
armia in deosebite locuri ,nu rasa lui Palatici

sa vazg, fr numai trei sute pedestrasi din

guardia sa. Intordndu-se langa cardinalul, Patici Ii raporta rdspunsul lui Mihai, addogand
ca n'a vazut la dansul nici o preggtire de rdsboi.

Cardinalul, sigur acum ca Mihai va sta in

C a a castigat astfel timpul trebuincios pentru infiintarea proiectelor sale, crezu
ca va putea acum sa-si caute a se desface
www.dacoromanica.ro

40

protivnicii si din luntru si sa rsbune ucide-

rea fratelui su Baltazar. Cu toate ca la alegerea sa de print el jurase, pentru ansul

fratele su Stefan uitare desvrsit i cd nu

va cuta nici o rsbunare, acum umbla s, prigoneascA sub alte pricinuiri pe acei ce-i credea
ca sfdtuitori ai acelei ucideri; astfel era Stefari
Bocskai, Gaspar Cornis, George Rasvadi
altii. Puind pricin c Bocskai, nu a intrat in
Ardeal and a fast chemat, cardinalul ocupase
cetdtile Deva i Gorghiu ,ce erau in stpAnirea
lui Bocskai. Asemenea Stefan Bathori trgea
la judecat pe sus insemnatii svtuitori ai osAndei !ui Baltazar, cernd ca
intoarc star-'a acestuia ce Sigismund Bathori o imprtise

liare dnii. Drept aceea cardinalul convoa

theta pentru 18 Octombrie (s. n), ziva St.

I.uca, la Alba Julia, spre a hotri despre acest(: pretentii ale lui si ale fratelui su. In vremea aceasta Sigismund Bathori, dup o petre-

(ere d'abia de cte-va luni in Polonia, scrise

ardinalului c i s'a urAt cu traiul in ar strm. i doreste a intra in Ardeal, spre a tri o
Cardinalul, temndu-se cu tot
dreptul de un om att de neastmprat, Ii rspunse printr'o poesioar in patru versuri (quatrain), povatuindusl s stea
refuzA
cererea.

Intr'aceea Ieremia-Vod din Moldova fku

stire cardinalului c Mihai-Vod voeste a intra in Ardeal cu osti grele si tot intr'o vreme
Ioan Maro, srb de neam, nscut i crescut
In Ardeal, care stiind bine limba romneasc
latineascA, se afla in slujba lui Mihai-Vod
ca secretar si cunostea proectele lui, scrise
cardinalului ca s nu cread, incredintkile lui
www.dacoromanica.ro

41

Mihai, osad el are de gAnd a navali in Ardeal

a coprinde aceasta tara, pentru care sarsit

Ii aduna toate otile. Andrei Bathori porni
indata la Mihai-Vodd in solie pe Tomas Czo-

mortany, om ager la minte, ca sa caute prin

toate chipurile a descoperi proectele lui Mihai. Czomortany sosi la Bucuresti SAmbata
spre seara, i i Octombrie, i indata avu audienta dela Mihai-Voda, iar dup ata-va vreme de vorba, luA.nd cuvAntul domnului, se in-

toarse a doua zi Dumineca catre cardinal, cu

un raspuns pacinic. Despre aceasta solie
contimporani se deosibesc intre sine. Cronica romana i unii din analistii unguri pre-

tind ca cardinalul insarcina pe Czomortany

a spune lui Mihai, sa-si lase tara si scaunul,
caci apoi de nu, va fi isgonit de dansul si de
Turci i va incapea in mAna acestora. Se vede

c cardinalului i se dete astfel pe fata glndirea sa, sau pentru c credea ca peste putin va fi in stare a o pune in lucrare, fiinda
ti i sosise acum niste cete de polonezi si mol-

doveni inteajutor, sau c a voit s sperie pe

Mihai i sa mai cAstige un repaus pe at-va
timp. Aceiasi analisti unguri spun ca. Mihai
Vodi, auzind vorbele lui Czomortany, se in-

furie si era cAt p'aci sa dea mortii pe aducatorul acestei obrasnice solii, dar ca, stapAnindu-si
mAnia, el gAndi ca1 e mai bine a respecta dreptul gintelor si a cauta sa rasbune acest afront
asupra lui Andrei, dela care i-a venit, decAt asupra solului. Pentru aceea rspunse acestuia
cu vorbe dulci i bune, fagadu,i a fi ingaduitor
intru toate i nu-1 lasa a descoperi pe fisiono-

mia lui nici un semn care sa-i destainuiasca

cugetul. Ast-fel acest minunat brbat stia cAnd

\Tia a se stapAni pe sine-si si a-si inveli prowww.dacoromanica.ro

42

iectele, asa in CAA nimeni sa nu le poara p,trunde.

Dar un alt analist, Ambrosie Simigiani, pretinde 6. Andrei propuse lui Mihai a-i da asil
In Ardeal daca Turcii vor veni sa-1 goneasca
din Tara Romneasca, si pang sa-si fac pace
cu dnsi; ca Gaspar Cornis, dusman al cardinalului, in intelegere fiind cu Czomortany,
care si el era tainic partisan al lui Mihai, in
slujba caruia comandase niste ostiri, puse pe
acesta a spune lui Mihai cal i se porunceste
de a ei indata din tara Romneasca, altmintrelea va fi prins de Turci, fi_ind el o stavil;
la alianta cardinalului cu Turcii.
Simigiani ca si Szamoscozi banuesc ca Gaspar Corni cu Pancratie Sennyei, unul din senatori, si cu multi altii din cei mari ai Ardealului, mai cu seama din cei compromisi cu Sigismund Bathori in uciderea nobililor la 1594,
temandu-se d'a cadea jertfa lui Andrei si ,$tefan Bathorestii, chemard pe Mihai-Voda a intra in Ardeal. Cest din urin analist pretinde

ca adesea multi au auzit pe Gaspar Cornis

zicAnd: and tai un cap din Bathoresti, in
data se iveste altul in loc, dar voi face ast-

fel de bine ca ma voi mantui pentru totdeauna

de aceasta peire. Aceste invinovatiri, precum si altele ce vom vedea mai la vale, nota
dupa cum si altor istorici ung-uri si straini,
nu ni se par destul de temeinice ca sa putem
incheia din ele o acuzatie de tradare pentru
Cornis si pentru sotii lui catre neamul lor.
Fira indoiala ca acestia nu iubiau pe cardinalul de care aveau a se teme; dar mai toti Un-

gurii simtiau ca ansii si dela simtimntul de

lira 'Ana la tradare este inc mult.
4t

www.dacoromanica.ro

43

Suferintele RomAnilor din Ardeal.

Mihal asteptat ca un saivator si de Romini
si de celelalte popoare

Mihai-Voda iarasi nu avea trebuinta de ajutorul unor tradatori dintre nobili, cAnd avea
In parte-i toate popoarele Ardealului. RomA.nii, poporul cel mai numeros dinteaceasta ta-

ll, de mult tintise ochii spre ansul Cu cre-

dinta sperarei,
astepta ca pre un m5.ntuitor ,spre a-i scapa de tirania aristocratiei un-,
guresti. Intr'adevar, printr'o fatalitate a lucrurilor, asuprirea Ungurilor ardeleni asupra

iobagilor lor Romni, se adaogia inteo progresie crescatoare de ce se mai apropia ceasul ursit spre pedeapsa ei. Intr'o chronica saseasca de pe acele timpuri citim, la anal 1592
acestea: Foarte adevarat este ceeace zice Liviu (in cartea IV, decada 4), imbuibarea
sgArcenia sunt ciumele care rastoarna toate
,,imparatiile cele mari. In ambele acestea se
deprindeau nobilii foarte tare, mai ales Ken,,diescii; atAtea bani storceau dela iobagi

cAt nimanui nu-i era iertat a lua bani im-

prumut sau alte soiuri de hrana, decAt numai

dela ei. Apoi vinurile ce le da iobagilor erau
foarte acre, fara gust i nici de o treaba; asemenea i grAul era muced i tat-4os si to-

tusi cu pret mare: carnea de bou, de oaie

sau era de vita bolnava sau de mortaciune,

pe care iobagii, macar c nu le puteau gusta

erau siliti a o plati cu pret destul de mare;

nu cauta nimeni k mila, nici la saracia plebei oelei mai ticaloase, nici la Dumnezeu,
ci facea fie-cine ce voia. Fie-care era craiu
sau prindpe.
Kendiesdi, spre a-si asigura lucrurile sale,
www.dacoromanica.ro

44

trimiteau scrisori in toate prtile ca principii; pe aoestia Ii urmau altii, ast-fel incgt
si cei mai sdrenturosi nobili deprindeau tirania i rgutatea asupra sgrmanilor tgrani. Te
uiti Doamne, i rabzi Faimos a fost si Francisc Alardi, ce locuia la Mures, lAngg SnPaul, si bgtrnul Bogati, cgmgtari i saxnari foarte avuti, cari au intreprins cea mai
mare tiranie cu nenorocita plebe.
Aceste se urmau la 1592, inaintea rgsboiu-

lui. De seapte ani de and urna neincetat

rgsboiul, chinurile i nevoile Ronanilor cres-

cuserg peste msurd, incgt mima lor acum

ferbea de dorinta de a-si vArsa focul rgsbunrii peste capetele tiranilor lor, domnii Ardealului.

Deosebit de Romanii, pe care in lipsg de alte

pricini, legtura sangelui i-ar fi silit a sta mai
bine cu fratii lor din targ deal cu neam strgin
apoi chiar i Sasii i Scuii erau cu totul in
favoarea lui
Orasele sgsesti, ostenite i nemultumite de domnia ungureasc,
aplecate din naturg cgtre impgratul Germa-

spinintate inci de cgtd-va vreme de

ura cea mare ce le hrnia cardinalul si de titirile lui d'a le aduce cu sila la legea papistseascg, despre fggduiala ce dedese Papii
pentru a intra astfel in favoarea acestuia
a le strpi cu totul, se plecau bucurosi cgtre
Millai-Vodg, care zicea cg cuprinde tara pentru impratul. Ei aflaserg c la Alba-Julia se
ridicase in piatg seapte tepi in care Andrei;
voia sg tragg pe cei seapte judecgtori saxoni
inainte de 18 Octombrie, ziva hotrkg pentru deschiderea dietei, la care acestia trebuiau
niei,

sg se afle. Albert Hull, comitele Sasilor i unul

din cei mai mari din bgrbatii lor, descoperind
acest groasnic proect, hotri a-si mantui comwww.dacoromanica.ro

45

patriotii de tirania unui popor crud si fanatic.

El se grbi a scrie lui Mihai, rugandu-1

vin ct mai curand in ajutor, fgduind a
rscula toat.' natia in favoarea lui.
Mihai, spre a le da dovad de increderea
alesese pe Christofor Herschel,
cet.tean dela Brasov frate cu judele acelui
oras, spre a-1 trimite la Praga la impratul
cu crti in care se trata de gonirea cardinalusa

lui din Ardeal. Se zice c Herzely fcu aceast

cltorie sub pretext de comerciu i c5. Mihai dete lui Herzely pentru drum o sut. de
galbeni de aur si impratul, dup." ce l'a rspltit cum se cade, il trimise inapoi la Mihai.
Secuii asemenea, dup cum stim, aveau o
ur fioroas: impotriva nobililor i mai ales
asupra familiei Bathorestilor. Purtarea cea inselkoare a acestora, dandu-le libertatea cand
aveau nevoe de dansii i rpindu-le-o indat
ce trecea primejdia, chipul cumplit prin care

cea din urtra rscoal a lor (1596) fusese

pedepsit, Ii fcuser nerhdtori de a scutura jugul, tinand a da man de ajutor ori-

crui dusman al casei Bathorestilor.

Asa, toate popoarele Ardealului urau pe cardinalul, asteptau cu nerbdare i stau gata

s ajute pe Mihai spre a rpi din mana lui

Tara Ardealului. Mihai dar in Ardeal era sperarea i sprijinul intereselor populare impotriva aristocratiei i domniei unguresti. Vai
pentru ce necunoscu el aceast frumoas misie i trase asuptI-si pedeapsa meritat a ce-

lor ce calc me,nirea cu care provedinta i-a

insrcinat I

Dar afar de popoare, stim c o mare

parte din cei mai mari nobili ai Ardealului

nemultumiti de Bathoresti, chemau in dorinta

inimei lor pe Mihai, desi in lips de dovezi

www.dacoromanica.ro

46

temeinice, nu credeau c aceasta dorintd

fi mers pima la tradare i c ei sa fi inlesnit
cu ceva triumful lui Mihai.
Astfel, cursoarea ce t'Ara pe Mihai si-1 im:
pingea in Ardeal era puternica, nebiruita, providentiala.

A doua zi dupA pornirea lui Czomortany

spre Ardeal, luni, in 13 Octombrie 1519, Mi-

hai-Vodd aduna la Ploesti o parte mare din

()stile sale. Toata gloata ostasilor Rom5.ni

sArbi era asezata in piata si pe uliti; iar cd1Aretii guardiei sale numiti Curtenii si o ceata,
de Cazaci si de polonezi, Ii raspAndi imprejurul orasului. Generalului Baba-Novac, care avea sub comanda sa 5000 oameni pedestrime
precum si haiducilor din Ungaria, le dete po-

runca de a-si intocmi ostimea lor armata in

cinci rAnduri din piat pAna la curtea palatului domnesc. Astfel fiind posturile asezate, a-

duser dinaintea lui Mihai mai intE pe viteazul George Mako cu ceilalti capitani de
oaste, Stefan Tasami, Ion Tamasfalvi, Grigore Kis si pe toti ofiterii unguri, ce slujiau
in armata sa. Domnul le lua minile lor in
ale sale
puse s jure ca-1 vor urma ori
unde-i va povAtui, mai ales in expeditia ce el
pregateste; c vor asculta i vor indeplini toate
poruncile sale si ca nu vor trada steag-ul sau

nici de fat nici inteascuns. Dupa ce dete

ast-fel drumul lui Mako i ostilor sale, aduse

de asemeni dela satul Florestii 500 calreti

unguri comandati de Dimitrie ce-i zicea cel
mare si pe locotenentii sdi. George Horvath
Ion Kis, Petru Kidel, Ion Sinoli i cati-va
altii. El aduse inc." si pe beslii, de cari avea
doua sute in oastea lui. Aceasta ceata de cawww.dacoromanica.ro

47

lreti, sub o numire turceasck era intocmitg.

de Mihai-Vodg. Ei aveau o plat deosebitg.
ajunser a fi fruntasii vitejilor. Capul lor era

tefan Petnahazi. Mihai-Vodgi Ii aduse pe unul

dupg altul spre a face jurdmAnt. Fur unii

cari se indoirg putin a face jurgmAnt orb si
cam nehotArg.t; cg'tre cari intorandu-se Mihai, le zise cu oarecare asprime: Faceti,
datoria soldatilor este a urma pe general, iar
nu a generalului pe soldati; mie mi se cade
a porunci, voug a asculta".

Mihai, cAutAnd mereu a tine at mai ascuns

proectul su, rgspAndise vorbe, ca mai Mainte, c aceast gAtire de rgsboi se face asupra Turcilor; dar o seam de boeri pgtrunseser proiectele sale. Erau multi din boierii
sgi cei mai iubiti cgrora nu le prea plAceau
tintirile ambilor Mihai, cum se zicea atunci,
adic ale domnului i ale banului Mihalcea,
carele mereu atAta ambitia i pofta de domnire si de coprinderi a domnului su. Acei
boieri iubiau tara si pe domn, dar voiau s."
vazg pacea si se impotriveau expeditiei din
Ardeal, ca una care poate avea pang in urm
sfArsit rau, atAtAnd multi dusmani asupra taru
i zdrnicind sperarea de a o vedea impAciuit i culegAnd rodul de atAta sAnge yds.-

sat. Intre acesti boieri era si Theodosie Logo-

fgtul, boier btrAn, ales, de cinste si price-

put la sfat. Folosindu-se de lipsa banului Mihalcea, ce se afla Inca in Ardeal lngg, cardi-

nalul, acest boer voia s facg o silint spre

a intoarce pe Mihai-Vod din hotgrArea sa
de a intra in Ardeal, el trase in gAndul
pe sotia lui Mihai, doamna Stanca. Era o
femee aleas aceastg doamng, ale crei
chiar dusmanii sotului ei nu se putur
opri a le incununa cu laude entusiaste. Bung,
www.dacoromanica.ro

48

blAndg, supusg, inger de mamg si de sotie,

ea. adesea domolea iuteala i asprimea caracterului sotului ei, si inteaceeasi vreme, inirng
eroicA, ea impgrtgsea de multe ori primejdiile bArbatului sgu, insotindu-1 in rgsboae
pAng pe cmpul bgtgliilor, stnd la coasta lui.
Ca logoatul Theodosie, ea nu iubia pe banul
Mihalcea pe care-1 invinovgtea cg satueste rgu
pe don-m. Fie un presimtimAnt de nenorocirile
ce coprinderea Ardealului va trage asupra fa-

miliei sale, fie numai niste scrupule nobile

si impuse ori-cui este in pozitie d'a asculta

numai glasul inimei sale, fgr d'a avea alte
dorinte mai inalte a implini,

i i se 'rea cg

e nedrept lucru a purta rgsboiul in Ardeal.

Cu inima stgpAnitg de aceste simtiri, ea se

duse lAngg sotul sgu, silind prin ruggciuni

lacrmi a-1 intoarce din hotgrArea lui. Ea
aduse aminte asilul ce le dgduse Ardealul atunci and erau amAndoi pribegi, prigoniti de
tiranul Alexandru, ajutorul ce-i dedese printul
Sigismund spre a se face domn si mai pe urmg
sptre a knAntui tara de ngvglirea lui Sitian Pasa,

vi-1 jurg pe Dumnezeu, pe santul Mihai si pe

santul Nicolae, patronii casei lor, d'a nu purta
rgsboi trite tail dela care primise numai bine,
spre a nu trage asuprg-si osAnda nemultumitorilor. Infocatele i elocuentele cuvinte, precuml
lacrAmile ei fur zadarnice; ele nu puturd
clgti hotgrgrea sotului s5.u. Si oare s'ar fi ea."zut ca el tocmai acum, in minutul d'a o indeplini, sg se lase de o idee care de multg vreme
fr.gmAnta inima sa? In ce oare se_ al-AM el nemultumitor? Daca." Sigismund Bathori l'a aju-

tat intru ceva prin creditul sgu spre a cgpgta

domnia, el nu i-a rgsplgtit insutit aceastg micg

facere de bine prin cte foloase biruintele sale
adusese Ardealului i sporise gloria lui Siwww.dacoromanica.ro

49

gismund? Trebuia oare s uite la cte umilinte

supusese Sigismund pe Mihai si patria lui?
Trebuia s uite c, pata rusinosului tractat de

la la 1595 nu era incd stears? DacA Sigismund a venit

ajute impotriva lui Sinan,

nu era oare spre a se ajuta pe sine-si i Ardealul care era deopotrivd amenintat? At'At numai
cA, in loc s astepte pe Turci in Ardeal, veni
intAmpine in tara Romneasc i ferise
prin aceasta Ardealul de pustiirile rsboiului?
Apoi, chiar de ar fi avut Mihai i Romnii datoria de a fi recunoscltori lui Sigismund, a-

cesta mai cArmuia el oare acum Ardealul?

Nu-1 lsase pentru peirea lui Mihai in mAinile
cardinalului? Acesta apoi nu era vAdit de dus-

man al nostru? Trebuia oare s-i lase timp a

ne isbi si a ne pune in stare de a nu-i putea
sta impotrivA?

chiar de ar

fi fost altfel

purtarea cardinalului, chiar de ar fi avut Mihai datoria s se arate recunoscltor pentru

dnsul, apoi recunostinta personal a unui
domn poate oare s sting dreptul i datoria
unei natii? Putea el s se lepede de cauza natiunei pe care se fggduise a o ajuta? Ardealul a cArei gloat de populatie sunt RomAnii,
nu este el o tail romneascA? Trebuia oare

a mai lsa in stpnirea Ungurilor toat a-

ceast tara, care, de pe dreptul naturei i drep-

tul oamenilor, este a Romnilor? Mai

ales

ctmd chiar i populatiile de alt sAnge 11 chemau?

Ce? ffindc ne tragem din acel popor, stpn

al lumei, care intemeie cea mai minunat

mai colosal unitate cunoscut in istoria omenirei, fi-vom noi osnditi a tri alturi frate
cu frate, in veci strin unul de altul? Suntem
noi osnditi a ispsi mrirea strdmosilor nostri si jugul sub care ei plecar lumea trind
www.dacoromanica.ro

50

vecinic izolati unul de altul, sub un deosebit

jug barbar? Dumnezeu nu ne-a dat i noua oare

acelas drept ca celorlalte natii i aceeasi datorie, o anume misie a implini in omenire? Dar
intreprinderea e grea de a crea unitatea natio-

nala; ea va at'ata multi dusmani asupra-ne

curand sau mai tarziu va veni o zi fatala,
precum venise lui Mircea, lui stefan cel Mare
lui Petru Rares. Ce? pentru ca o datorie, o

datorie nationala, o datorie de viata, si de

moarte e anevoioasa, suntem oare in drept

a ne apkra de dansa? Se poate oare naste ceva

In lume fra jertfe i duren? Eroul va cadea

inteadevar sub aceasta grea sarcind. El va

adaogi un nume glorios mai mult in sirul martirilor unitatii nationale, dar silintele lui, san-

gele sau varsat, pana i greselile lui vor lumina calea generatiilor viitoare si o zi va veni

cat de tarziu, and ursitele glorioase ce el a

visat pentru natie, pank in sfarsit se vor in-

deplini.

Pan'a nu intra in Ardeal, Mihai se chibzui

a feri in lipsa-i tara Romaneasca de navalirile

Turcilor; spre acest sarsit, de pe spusa lui

Bethlen, se trimise soli vestindu-le c povatueste o armie impotriva cardinalului, care a
incheiat pace cu imparatul i a se va sili
in tot chipul a-1 aduce la ascultare i a-1 face

credincios sultanului. SpTe a da mai mult credit acestei fabule in ochii Turcilor, el lasa. In
.Targoviste un ceaus insarcinat a primi in lipsa

lui un tribut pentru sultanul. Adesea turcul

ca i Mihai au cautat a se insela unul pe altul

In asemenea fabule groase, la care nimeni nu

putea crede si Para indoiala c i acum, daca
Turcii nu navalira in tar, pricina fu mai mult
www.dacoromanica.ro

51

din neputinta deck de increderea in vorbele lui

Mihai. Slujimdu-se cu asemenea vorbe, acesta
nu vatama deal caracterului sa.u, i cu oarece

temei i trgea asupra-si din partea dusmanilor sai invinovatirea de a fi om viclean,

prefacut i fra credint',. Inainte de a esi din

tara, Mihai aseza pe batrana sa muma Teodora, pentru care era plin de dragoste si de
ingrijire, ca inteun loc de siguranta, la ma-

nstirea Cozia, cladita, in stmul Carpatilor, ca

seaza acolo cAti vreme va tine rasboiul.
Aceasta batrAna doamnd, care vazu si presimti Cu mima nestatornica norocire a fiului
s'Au, fericirea i restristea lui pAna i tristul

sau sfarsit, muri in aceeasi manastire cinci

ani dupa aceeasi expeditie (1603).
Doamna Stanca, neisbutind a intoarce pe sotul ei de a intreprinde expeditia hotarAta, voi
sa-1 insoteasca in Ardeal i impreuna cu fiul
su Patrascu, ce era atunci de doudzeci i cinci
de ani, s imprn`i5eascrt primejdiile sotului ei.

www.dacoromanica.ro

Irttva,rea, irt Ardeal

nu se multumi, ca un general

harnic, a invalui expeditia sa in cel mai mare

secret, dar inca adopta un plan de operatii a
carui idee strategica cu drept poate minutia.

In intelegere fiind cu Saii, sigur d'a trage

pe Secui in partea sa, el hotari s intre cu

oastea principar pe la Valeni, si pe la pasul

Buzdului in Ardeal, s se aseze intre Sasi si
Secui, s'A tin pe aceia in supunere, sal traga
pe acestia in partea lui 5i sa. inchiza calea
prin care ajutoarele de Poloni si de Moldoveni puteau sosi cardinalului. Tot intr'o vreme
el trimise peste Olt la Radu Buzescu si la banul Udrea ca s saral si ei cu toate ostile Craiovei ale Jiului i cu ale Mehedintilor, sa-i
jasa inainte catre luncile Sibiului i, ocupAnd
acest oras aliat, sa." tina calea deschisii, catre
Alba Julia, capitala Ardealului i punctul obiectiv al operatiilor rasboiului.
Ast-fel toate intocmind i prevazAnd, trei
zile dupa. depunerea jurarnantului ostilor, la
16 Octombrie, Mihai-Voda porunci ungurilor
si O. mearg a t'abad: in poalele Carpatilor
ce despart tara RomAneasc. de Ardeal. Acolo

cherna in graba toata multimea ostasilor, ce,

erau imprastiati prinprejur in batalioane, puse
prin glasul crainicilor de proclama cA toate
www.dacoromanica.ro

53

trasurile s rmna in urma; fie-care sl-si

poarte bagajul; lucrurile cele mai grele s

se incarce pe cai de carausi si in putine tra-

suri rmase pentru femeile i avuturile boierilor; s incarce lucrurile taberii pe cai usori
de munte, lasand tot ce e greu de purtat; ca
printul Andrei a facut pace si alianta cu Turcul; ca oastea va trece prin Ardeal, caci cesarul i-a dat loc de intalnire in Ungaria; ca el
N-oeste ca in aceasta cale capcteniile i soldatii

s'Ai fie unul l'angd altul soti de drum. Ast-fel

poruncind, el se pune cu toat oastea a trece

rnuntii indreptandu-se cdtre pasul Buzaului. Innainte trimise o ceata aleasa spre a ocupa trecatorile si a stapani strAmtorile, ca sa nu base

pe dusman s rastoarne pe drum copacii, lucru ce lesne se face inteacele locuri, i astfel
tac drumul sau sa-i intinda curse in straintorile de dincoace, poruncind ca, de se vor

gasi, sa le strice ca sa inlesneascd trecerea

armiei. El se lua pe urma acestei cete cu atata
iuteala inct trite zi si o noapte trecuse mun-

tii mai cu toate ostile sale, Oita a nu mergo

inca vestea in Ardeal ca el a pornit din tara

Rornanea sca. Aceast extraordinara iuteala do-

vedeste lmurit c acest mare rasboinic fu

poate cel dintai in Europa, care simti zisa
comun, acum ca secretul tacticei std in picioare". Timpul uscat i arzator al verii trecuse i acela al toarnnei din acest an favoriza

intreprinderea lui Mihai, caci nici cerul nu

fu ploios, de pe cum adesea se intmpla in

aceast,' luna, de face parnantul noroios, nici

zapada, nici frigul nici o alta turburare a aerului nu intarzie aceasta expeditie. Un geniu
favoritor lui Mihai, impotrivitor Ungurilor,
,,zice Bethlen, Ii facuse tot lcsne de implinit.

Drumurile nu erau inchise prin copaci raswww.dacoromanica.ro

54

turnati, nici aparate de ostire; el nu intAlni

nici o oaste care sa-1 opreasca.' in cale, si

trecu Alpii cu mai mare iuteali deck odinioar Anibal.
Dup ce a trecut muutii, gasind un loc priincios pentru hrana i odihna ostilor, la trece-

rea din tara Romneasca in Ardeal numita

a Buzaului, Mihai-Voda tabari acolo in acea
zi, care era Smbata (18 Octombrie),. . Indata
pomi pe George Mako, Ioan Tamasfalvi, Stefan Harali si un alt Stefan Dnis, toti Secui
de neam, ca sa indemne pe Secui la revolta.
AjungAnd lAnga concetatenii lor, acestia se
silira ct putura ca sa-i aducal cu gloata in tabra lui Mihai. Ei le fagaduira mari rasplatiri si mai ales o libertate temeinica, pentru
care d'attitea ori ei se sculasera i trasesera
cumplite pedepse dela printii Bathoresti i cei mai inaintea lor; ei ii povatuira

d'a scutura acum acest jug nu numai rusi-

nos, dar si nesuferit; s nu gAndeasca c vor

fi in siguranta de nu vor imbratisa nici o parte
nici alta, sa se socoteasca ca lng Mihai vor
fi indata rasplatiti prin redolAndirea libertatii
n'au nimic a spera dela printul Andrei,

un Bathori si un popa; c mai bine este a

scutura odata o nevrednica robire deck a se

lasa traind vecinic sub impilare, ei i neamul
lor. Auzind aceste vorbe i altele, Secuii, care
locuiau Cikudul i Ghergiul, raspunser c ei
nu vor lua armele si nu se vor duce la Mihai,
pAna cAnd cetkuia Orheiul, zidita d'asupra
capetelor lor de Ion Sigismund ce fusese a-

les crai al Ungariei, nu va fi darAmata;

daca Mihai, esind biruitor voeste a pritni aceasta conditie i s le dea libertatea, faga.www.dacoromanica.ro

- 55 duesc d'a alerga indatd lngd dnsul si d'a

urma steagul su. Instiintndu-se Mihai despre acestea, primi cererile lor i Secuii, cum
aflard rdspunsul domnului, se adunard in mare
nunar langd. ceatuia Orheiul si o deterd pradd
fldcgrilor; apoi vr'o mie
alergard

la arme. In vreme ce acestia se ggtesc a se

duce angd Mihai-Vodd, sfdrmAnd i arzand

palaturile nobililor, ceilalti Secui, dupd exemplul lor, ndvailird cu atAta furie asupra palaturilor celor mari, inck mai nici unul nu scdpd

de omor. Intre aceste palaturi ful arse

si

acele din posesiile lui Ion Beldi din secuime,

care cu gresald spun unii cd se arserd. de
Mihai-Vodd.

Intr'aceia, ridicAndu-si tabgra dela Buzgu,

Mihai o asez-g Duminicd (19 Octombrie) 16,n-

Presmdr, oras din tara BArsei sau din tinutul

nevoind sg lase in urmg un oras asa de important ca Brasovul, care
ar fi putut a-1 isbi in spate, sau a-i tia linia,
de comunicatie i provisiile, chernd indata in
cortul sdu pe cei mai de cdpetenie ai orasului, intre care judele Valentin Herschel, om ales prin calitdtile si prin avutiile sale, si le zise
Brasovului.

ca

Idea orasul i sd-i jure credintd, fiind mai

bine pentru dnii a-1 sprijini deal a-1 md-

nia. Judele se consultd cu magistratul orasului

si nu atit pentru ordseni cdt pentru tara BArsei ce le rfra supusg, hotdrArd si se invoirg cu

totii ca s facd pe voia lui Mihai sub conditie dacd va coprinde tara. Asa dar in zo Octombrie esir deputati din partea orasului. Ciril
senator si bdtrn de respectat
prin pdrul sdu cel alb si prin intelepciunea sa,
impreund cu Luca Hirscher, oratorul comunisi Cu alti doi cetIteni jurati, insotiti si de
c4i-va soldati. Apropiindu-se ei de tabrs, le
www.dacoromanica.ro

56

esira intru intampinare cati-va cazaci care

dusera la cortul domnului. Ei ti prezentara

un car cu cojoace trebuincioase soldatilor spre
spre a se feri de frig, si bucate multe, i1 ru-

gara s tracteze orasul Brasovului cu milostivire, caci populatia, fiind putin rasboinica
cu totul dedata la industrie, nu-1 poate intru nimic vatama. Mihai le raspunse c ei prin
inscris intrit cu peeetea cetatii sa se indatoreze cu credinta imparatului nemtesc, caci de
nu, el va da in prad, cetatea, cu tot tinutul ei.
La aceste cuvinte deputatii vazand primejdia
i cetura trei zile spre a se chibzui.

In noaptea acelei zile, luni spre Marti (20

spre 21 Octombrie) dup miezul noptii, pe o
ploae si o grindina grozava, Mihai dete semnalul d'a ridica tabara dela Presmar i merse
de tabri la Codlea.
In ziva urmatoare (21 Octombrie) sosira in
tabard Pavel Kertz doctorul cetatii, Mathei
Fronius si Ion Hirschen jurati cu cati-va din
sutasi, soli ai Brasovenilor, spuind c comu-

nitatea n'a voit sa astepte 'Ana in sorocul

de trei zile, ca s aduca rspuns i ca i-a
sarcinat s roage pe Mihai-Voda a se multumi
cu fgdduiala
vor fi credinciosi, de-1 va

ajuta Dumnezeu a isbuti asupra lui Andre4

ca de vreme ce le voeste binele, dupa cum
zice, s se indure asupra-le i s nu-i puni
In primejdie de a pieri prin rasbunarea luid

Andrei; cu toate acestea, ei fagaduiau de acum

a nu unelti nimic impotriva lui, nici de fata

nici pe ascuns, i c vor sta in liniste desavarsit, numai i domnul s fie bine-voitor
locuitorilor targului i locului dimprejur. Miwww.dacoromanica.ro

57

hai li asculta .cu luare aminte si le rgspunse

astfel: ,,Vd ca voi v tineti i de mine si

de principele vostru si nu fail cuvant. Deci

eu sunt multumit cu faga"duintele voastre numai s ra"maneti statornici.

In 22 Octombrie Mihai trece cu toata oastea
sa peste magura Codlei, i 'Meg. in aceeai
zi trece la .5 sdrcaia, o mosie de ale Braovului. Trecand armia prin padurea numita Dra-

con, care se intinde la 16 mii de pasi, nite

veliti poloni din avanguardie, intalnind cati-va

negutAtori ce veniau cu marfa, Ii pridard
ucisera. Alti soldati in cale aprinsera cte-va
sate, intre care Feldioara i Maghiurusul, pradarg cati-va preoti i ridicarg mai ales toti
caii i bucatele ce gasira prin sate. Asemenea
rele, care facura pe analistii i istoricii unguri
a urla si a se vgita de f grgdelegile ostirei lui
Mihai, chiar i astazi and armiile se afla disciplinate i administratia proviziilor organizata,

sunt foarte comune la o ostire ce navaleste

In pamant strain si este nevoita a se hrani
cum si unde va putea. Apoi indaratnicia locuitorilor de a-vi ascunde bucatele mania pe

ostasi. Mihai se silea cat putea a tine in fraul

disciplinei pe ostasi; dar strisnicia lui nu putea sa vazd i s. pedepseasc totul. Ava, cand
plecg oastea din Presmar, nite ostasi pusera
foc targului. Mihai, cum OA, sari si puse oa-

menii sai sa stinga focul jurandu-se, spune

o cronica vramag lui, cum c cu voia lui
nu se fac acestea, insa el nu e in stare a tine
in franc niste ostai furiosi". El afla mai apoi ca niste ostasi isbiserg castelul del, Heltia i erau p'ci sad coprinza i indata trimese
porunca strasnica de-i opri dela aceasta intreprindere. Acestea sunt destule spre a nimici
neruinatele hule ale istoricilor unguri care
www.dacoromanica.ro

invinov,Mesc pe Mihai, nu numai c n'a fAcut

nimic spre a infrAna osasimea, ci inc5, a indemnat-o la hotie, tAlhkie, pustiire, aprin-

deri si omor". Era cu greu intr'adevIr a se

intAmpla oare-caye escesuri si a pIstra o strasnic5." disciplinl inteo armie numeroas, com-

pus in mare parte de ostasi mercenari de

felurite natii. Spre a-si inchipui cine-va ce fel

erau armiile atunci, trebue s5.-si aduck' aminte

cum erau ele mai cti-va ani in unnI, in ilsboiul de treizeci de ani. Armia lui Mihai trebuia sk semene Cu aceea imp5.11teasc a vestitului Wallenstein.

La 23 Octombrie Mihai scoase gall o pro-

clamatie, vestind 01 el a venit s tina" pe locui

torii Ardealului in credinta si supunerea ce ei

juraserS. mai inainte impratului si a scoate

din scaun pe Andrei Bathori, care lIsand partida crestineasci, vrea s5, predea Ardealul Tur-

cilor. Dup4 aceea el porni dela Sa'rcaia spre

Fi5gdras nevAt5mAncl pe nimeni, zice aceeasi

cronicii citat mai sus, nici prAdAnd satele,

pentru c de buri voe H. deterI cele trebuin-

cioase spre hranr; si chiar inteaceeasi zi

ajunse la Cartisoara. In cale in toate Ortile

Mihai revolutiona popoayele si le silea, mai
ales pe Sasi (pe care nu voia sa.-i lase in urma
sa in stare de a se anna.) a se uni cu armia sa.

Mihai fkea toate Cu o grab mare, incsi Andrei se afro.' cu totul

fir de putere, inck el credea ea' silind la
drum, il va putea ajunge pa.n'a nu apuca ei
s-si strAngsd annia si O.' lesne il va putea
credintat fiind

nimici.
*

www.dacoromanica.ro

59

Andrei

Bathori ti strAnge otIie.

strapice cofttra Secullor

Mauri

La Alba-Iulia dieta se a.dtmase chiar in a-

ceiai zi in care Mihal Voda tabarase in stram-

torile Carpatilor. Ea se apucase indata dupa

cererea printului de a face proces lui Bocskai
care nu voise a se infatia in persoang dinain-

te-i de pe cum fusese citat. Dupa doua zile

iata c sosete un curier trimis de Valentin

Herschl dela Braov cu carti catre cardinalul

pe care deschizandu-le sfetnicul sau Gaspar
Corni, vazu c.' se vestete c deocamdata tot

e linitit

sigur, afar numai a s'a vazut

inteo trecere in vecinatatea Buzaului nite com-

panii de veliti polonezi, dar ca ei nu facusera

nici un rau nici oamenilor, nici vitelor,
de se va intampla ceva mai insemnat, vor face

indatd cunoscut. Dar curierul care adusese scrisorile, and esise din Braov vgzuse avanguardia lui Mihai intinsa de ba'tae in preajma ora-

sului. Ajungand la Alba-Iulia, inca galben de

frica, i socotind c in cartile sale se pomenete

de navalirea lui Mihai, nu spuse nimic lui Gas-

par Corni, dar raspandea aceastg veste printre onaani, Mat tot oraul se umplu i fierbea pe ulite vorbind de aceasta, and cei mari

nu tiau 'Ma nimic. Un capitan de algreti

pretoriani anume Gaspar Libek, ducandu-se la

Corni, Ii fa'cu cunoscut sgomotul rgspAndit
de curier in ora. Ajuta-ne, Doamne 1", strigg

Corni tremurand la aceasta groaznia.' tire

indatg aducand inainte-i pe curier, se asigurg

de adevar i dupg ce-1 mustra rgu, alerga la

printul Andrei spre a-i spune primejdia ce-1
ameninta. Cine ar fi vazut turburarea i. spai-

ma lui Corni atunci s'ar fi incredintat c ace,st

www.dacoromanica.ro

60

om nu poate fi trgdator, de p^ cum l'au b-

nuit unii din analisti.

Spun ci Andrei Bathori dintru'intgi nu voi
s. creazg, tratind aceastg veste de fabull
glumg, mai ales cg solii lui Mihai, banul Mihalcea i George Rat, se aflau la Alba, lng5.
si.-1 incredintau a nu se ingriji, cgci
toate vor esi cu bine. Cu toate acestea, tiind

d6.nsul

obicei indatd sfat cu cei mai mari,

porunci s trimit fr intArziere in toate pgrdupg."

tile spre a cherna pe locuitori la arme. In-

tr'aceea nobilimea Secuilor, mai aproape fiind

de tku i credincioasg printului Andrei, trimetea curier peste curier spre a-i vesti c Mihai-Vodg a trecut Alpii si a sosit cu o armie
insemnat la Preasmgr; cg a aprins nu numai
castelul lui Ion Beldi, ce se afla atunci la dietg

dar ine a purtat flacgra si sabia prin toate

satele i orasele ce a intmpinat ping la Fel-

dioara. Spune Ambrosius Simigiani c multi

din nobilii, voitori de rgu ai printului Andrei
prindeau scrisorile ce-i erau adresate si opreau
pe cureni d'a se infltisa dinaintea lui ;pe
lng aceasta, vorbele despre sosirea dusmanului se impotrivea una alteia ei se sileau
prin multe cuvAntri a-1 incredinta c n'are de

a se terne de nimic. Cu toate acestea,

zice

Bethlen, precum valul gonete valul, d'asemenea o vorbg despre sosirea lui Mihai mgrea
intemeea celelalte vorbe i umplea urechile
tutulor. A doua noapte dupg sosirea curierului
dela Brasov se duser Stefan Bathori, Gaspar
Cornis, Pancratie Sennyei si Stefan Bodoni
lngg printul Andrei, pe care-1 ggsirg meditnd i cAntnd dintr'un instrument de muzicl

pe cnd tara era in foc. Ei Il desteptarg din

meditatia sa, descoperindu-i adevrata stare a
lucrurilor. Andrei, frk a se prea grgbi i arg.
www.dacoromanica.ro

61

a-si pierde cumpkul, dete drum dietei s'i, numind pe Gaspar Cornis locotenent al ski peste
toat armia, trimise indat. porunci strasnice
In toate pi.'rtile ciliei, spre -a se purta, de pe
obicei, in tot locul o sabie incrustaa in snge
si a vesti CA fr zbav,' si cu cea mai mare
iuteal toatd nobilimea, toat, brasla ostaseasc

s se adune Marmara. la Sas-Sebe, cici o primejdie obsteasc,' amenintl si nu sufer nici

o intArziere; ea.' toti acei ce nu se vor grbi

a veni vor fi priviti ca niste tildatori si dezer-

tori si se vor pedepsi cu moartea cea mai

crtmt.5.. El serse asemenea si la Secui, cari

erau scutiti de slujba ostseasc de cAnd fusesera despuiati de libertatea lor, zicndu-le
c6 inteo primejdie at.t de grea s-si. uneasa.
si ei puterile spre a goni din patrie pe dusmanul comun, fgaduind a da libertate la toti a-

ceia ce vor sta inteajutor; e era mult mai

bine si mai sigur pentru Secui a-si dobndi
libertatea dela un print ales de dmsii, care
are aceiasi natie, lim13 si obiceiuri ca si ei,

dealt a lua arrnele in favoarea unui stfain,

impotriva aceluia ce este os din osul lor si
siinge din stingele lor; si pentru ca s-i fac

s.' se lupte cu dnsul si ar voia lor, Andrei

ha m.'suri aspre in tara Secuilor dintre ilurile
Muresul si Crisul, odinioar rml aurit. Una

din aceste msuri era punerea in lucrare a

unui obiceiu vechiu intrebuintat de Sciti si
apoi s't in Ungaria pe la inceputul acestui crai.
Acest obicei era ca la o prirnejdie mare cu care
ameninta vr'un dusman strin tara, acel locuitor ce nu se scula indatl dup, porunc.' spre a

lua armele impotriva dusinanului, era legat

cu funii prin mijlocul trupului si cu mula
rusine pedepsit. Dar ura Secuilor contra lui
Andrei era atta de mare incta nici amenintrile
www.dacoromanica.ro

62

nici fag`aduelile lui nu-i putura indupleca a lua

armele in favoarea lui.
In urma acestora, cardinalul merse de intalni
pe Malaspina ce era bolnav, ti expuse primejdia in care se afla i dobandi dela acesta faga-

duiala ca va sta ca mijlocitor spre a-1 impciui cu Mihai-Voda. Ei se chibzuira de a trimite mai nainte pe un nobil Isac Csejtie la Mihai spre a afla oererile lui si a cauta s."-1 aduca

la shntiminte pacinice. Dar Mihai, fara a da

un 1- ,spuns, opri la sine pe Isac Csejtie pana
dupa bataie. FAra a mai pierde vreme, cardinalul, urcandu-se inteo trsur, esi din capitala sa, ce nu mai era s'o vaz, ursit a fi o

priveliste ticaloasa a lunecoaselor lucruri orne-

nesti. El lasa in locul sat' la Alba-Julia pe

fratele sau Stefan Bathori i pe Ladislas GyuIasi si se duse la Sas-Sebe, unde se fcu adunarea ostilor. Aci, afland Andrei ca. Mihai in-

nainteaza repede spre Alba, far a astepta

toate ostile ce soseau incet, ti ridica tabara

de acolo. El porunci ca cei ce vor sosi

urmeze i, lasand d'o parte Eagarasul unde avea
garnizoana, se indrepta cu mare grab" spre
Sibiu, unde ajunse a treia zi, in 24 Octornbrie. Locuitorii Sibiului, cari impreuna cu capetenia lor Albert Siiveg, erau aliati cu Mihai,
Il primirA rece, fara a-i da datoriile de credinta
cuvenite.

Inteaceea Mihai inainta cu graba spre Si-

biu, socotind s ajung acolo inaintea lui An-

drei. In 25 Octombrie el ajunse langa targul

Talmaciului cu oastea, cu sotia i cu familia
sa. Tinta lui era a inlesni unirea cu armia sa
a ease mii ostasi. Oltenii ce-i aducea pe la
Turnu-Rosu, Radu Buzescu si banul Udrea,
www.dacoromanica.ro

63

pe cari ii aqtepta in tot minutul i cari sosir5.

tocmai a doua zi In 26. Armia lui Mihai se
mai adiogise in cale cu o aura de Secui,
alti partisani ai si din Ardeal, mai ales RomAni,
venise inteajutor. Astfel, impreuoastea, Mihai VocIA, mai inaintAnd
spre Sibiu, i0 wz5, tabkra la Stat la Vestem,
mereu armia intre cotiturile muntilor,
p5.11A. va socoti c'a venit vremea ca s'o scoatd

la ampie.

Intre strAmtorile muntilor era un spatiu

indestul de mare, unde Mihai putea tAbAri

i
intocmi wile. Acolo el ascunse ceata

femeilor, tot ce de pe vlst5. 0 de pe sex nu era

In stare d'a se lupta impreuni cu bagajele i

cu oimare multime de care. Miercuri in 17 (27)

Octombrie, strejile ambelor arrnate protivnice

se ar.5.tar. 0 se v.zur uncle cu altele. Dar,

at5.t pentru c tunurile noastre rgmaser in
urmA, cale d'o zi, cAt i pentru c in acea zi
era srbgtoarea evanghelistului Luca, pe care
RomAnil 11 cinsteau foarte mult, Mihai
a* tine Wile in strAmtorile muntilor i d'a,
nu da lAtaia in acea zi.
Cardinalul, vkand apropierea armiei lui Mihai intrl in grij mare, cki nesosindu-i Inc ajutoarele dela Lipova, Ieneu, Caransebe 0 ale
Secuilor din scaunele Arieului i Mureului

el se socotea mai slab in puteri, nu numai

cu nurn6rul, dar 0 cu calitatea
teadevAr zice Bethlen, Romnii cari de mai
multi ani se af1 in rsboi necontenit cu Turcii, ob4nuiti cu munca i Cu primejdiile erau

priviti de toti ca mult mai buni osta0 deck

Ungurii. Intre aceste oti romAne0i, mai deprinse la isbAndA 0 mai vestite erau cetele ce
se chemau Buze#11 1 Rfe,cti1, pe numele apitanilor si, fratii Buze0i 0 George Rat. Cu
www.dacoromanica.ro

64 --

toate cA in adevar ()stile lui Mihai erau mai

bune dect ale lui Andrei, in care se aflau

multi tarani ram armati si nedreprinsi cu ras-

boiul, dar cu numarul nu se deosebea mult

intre ansele. Fiecare armie numa'ra ca la 25

mii luptatori; artileria lui Andrei era mai bunk'

si mai numeroasa deal a lui Mihai; ea numara
mai mult de patruzeci tunuri in vreme ce Mihai avea numai opt-spre-zece bucati, mari
mici. Cardinalul in tahara sa aduna pe lang5,
sine senatul i alti oameni incercaJti spre a se

sfatui cum sal poarte mai bine rdsboiul. Parerile fur impotrivite; unii sfatuira d'a pre-

lungi rasboiul si a nu lasa sa se hotarasc

soarta i norocul unei singure b,tlii. Ei ziceau

c aceast prelungire va dezorganiza armata

lui Mihai prin foamete, ostenelile rasboiului,
lipsa banilor si nedisciplina ostasilor; ca, Cu
cat s'ar intArzia mai mult, Cu atata armia lor
va creste in numar, in vreme ce Mihai va slabi.

Altii ziceau cia trebue a rezima toata tabara

de zidurile Sibiului si s'o intareasc prin metereze facute cu care legate impreuna; c astfel, unind tabra cu orasul, vor putea sa aib

indestulare despre hrana i s resping pe dusman prin lovituri de tun, de cum-va s'ar ispiti
el sia-i loveasea; cd trebue a potoli focul dusmanilor prelungind rasboiul prin amnari,
inselaciuni i solii; cA astfel puterile
dusmanului se vor inmuia si se vor slabi prin
asteptare i prin isbiri partiale, mai ales cu un
om ca Mihai, iute, indasnet s,i nerabdator,

astfel incheiau ei. Fabiu birui pe Anibale

craiul Mathei triumfa lang. Vratislu de silintele a doi puternici crai, al Poloniei si al

Boemiei. Emeric ,Szicszai, unul din credinciosii

printului Andrei, Il rug in deosebi
cauta
un azil inaintea luptei spre a se feri
www.dacoromanica.ro

65

primejdiile rasboiului, aducandu-i aminte despre nenorocirile dela Varna si Mohaci. La a-

cestea Andrei raspunse D'asi fi in locul tau,

si eu as face-o, dar stiindu-ma cap al acestei
armii, nu voi sa fiu fugar si sa dezer tez dela

ai mei.

Dar altii, pe cari banuitorii cronicari Ii numara printre dusmanii lui Andrei, Il povatuiau
a nu se trage inapoi si a nu lasa s treaca oca-

zia d'a stavili navalirea dusmanului si a opri

011.11 d'a se intinde mai mult; cu at mai mult
vor intarzia, cu atat armia lui Mihai va creste
prin venirea secuilor, dusmanul va fi mult mai
de ingrozit atund and isi va uni toate puterile.

Pentru aceea nu este vreme de pierdut; tre-

bue a lua armele pentru patrie i pentru libertatea copiilor sai si a cerca norocul rasboiului.
Acest sfat era si cel mai bun, caci in adevar
once prelungire a rasboiului ar fi fost in pa-

guba lui Andrei si in folosul lui Mihai, de

vreme ce popoarele Ardealului tineau cu acesta

din urma. La un asemenea sfat se uni si Andrei
si hotari
incerca norocul. Mai 'nainte insa
el voi s'a sleiasca toate mijloacele de impaciu-

ire. 01 nepriceputa minte omeneasca 1 zice

unul din cronicarii nostri; cat)." vreme fu de
a tocmi tara si a face pace i nu vru, ci vru
s tocmeasc and nu fu de nici un folos".
Tratative itntre Mihai si Andrei.

Principele Transilvaniel porneste contra lui

Mihalu.Ostile stau fatA'n fata.

Mihai-Voda precum an vazut si pe urma." din

pricinele aratate, ne voind a da batae in acea

zi de Miercuri 17/27 Octombrie, spre a indatora

pe dusman a nu-1 isbi, se socoti a-1 ocupa in awww.dacoromanica.ro

66

cea zi cu negociatii.. Trimise dar soli la Andrei

cerndu-i ca
deschidg calea pentru el si
armia sa, spre a merge s se uneasca cu Nemtii impotriva Turcilor, cad de nu, apoi
va deschide el cu sabia; ca el n'a intrat cu

ganduri vrsmasesti in Ardeal; ca de s'a facut

vr'o pustiire prin sate si orase, a fost fara porunca lui. Andrei, doritor de pace, ascultAnd
solii, Ii trimise inapoi la Mihai, impreun Cu
doi de ai sai, purtand acest raspuns: ca. Mi-

hai-Voda trebue sa se tragg' in tara Rom5.neascd tot pe drumul pe unde a venit i sa

despagubeasca toate relele ce au facut osta-

si sal i s faca o noua leggtura de pace si a-

lianta temeinica, impreund. Mihai, ascultAnd

propunerile deputatilor, se arata a le primi

In de bine si, spre a insufla mai multe sperari de pace lui Andrei, el incheie cu aceiasi
deputati o incercare de arme pentru acea zi,
pentru care ceru zaloage, fagaduind de a trimite i din parte-i. Andrei se grabi a trimite

pe Moise Secuiul si pe Melchior Bogathi, cel

dintAi capitan vestit, cu cinste cunoscut de Mihai pentru campaniile sale in Ardeal, celalt
june ales prin nasterea si calitatile sale. Mihai
Ii trimite doi boeri straluciti, postelnicii Preda
si George, cu cari Andrei vorbi si se plAnse cu
vioiciune de purtarea lui Mihai catre dansul.
Intr'aceasta vreme sosi in tabara lui Andrei,
Malaspina, legatul Papii, pe care indata printul 11 porni langa Mihai-Voda ca s se sileascg
In tot chipul spre a-1 aduce sa faca pace. Nun-

ciul, infkisandu-se inaintea lui Mihai, nu se

temu d'a necinsti caracterul ski de episcop

si de sol, pogorkidu-se pana a mili inteun

chip nerusinat. Prefacandu-se ca vine dela

curtea imparatului i slujindu-se cu nuxnele
M. S. Imperiale, dela care spunea ea are carte
www.dacoromanica.ro

67

la man, el porunci lui Mihai s. ias indatd

din Ardeal, fr a face nici o vra'smsie. Cerand Mihai s. i se arate porunca impratului,
nunciul rspunse ca.' ea se afl in minile prin-

tului Andrei, cruia a lsat-o, dar CA peste

putin poate s i-o aduc. Malaspina fu nenoro-

cit in inselciunea sa, ca'ci Mihai Il dete de

minciun scotand carte a impdratului cu totul

dimpotriv prin care i se poruncea sa' isbeasc

pe cardinalul fr intarziere i declar c la

aceast porunc voia s asculte. Nunciul

conjur attmci in numele lui Duninezeu ca

nu faci nici o miscare in ziva aceea, Ora ce

va vorbi cardinalului ca s.-1 aduc la alte

simtiminte. Mihai nu mai rspunse nimic nun-

ciului i acesta se intoarse chiar in acea zi

la Andrei. Din partea lor, Moise Secuiul
Melchior Bogathi se silit prin multe cuvinte

a aduce pe Mihai la simtiminte pacinice si bine-voitoare ctre Andrei, zicand cu inselciune

el un tractat de pace s'a si incheiat intre acesta
si impratul; CA, privind nestatornicia lucrurilor omenesti, s se multumeasc pe pozitia sa
de acum i s n'o jertfeasc ambitiei sale si
unui viitor nesigur.
La acestea iatd care fu rspunsul lui Mihai:
Am jurat lui Christos, pe Turci s nu slujesc
si voi pe dnsii Ii iubiti, cum oare s rri increz vott? D'aceia hotdrat-am a va' coprinde

tara si a muri ca un crestin sau peste voi

a domni. El acraog c alianta ce spun ei

c'au incheiat cu impratul este o pricinuire

deseart spre a ocoli greuttile de fat si mai
mult spre a rupe pacea deck a o face; c e
mai bine a hotri prin arme deck a mai face
tractat de pace. Incat pentru nestatornicia
norocului, stiu zise el, ca' sunt om, dar stiu
si aceea Ca. Dumnezeu ajut rsboaiele drepte,
www.dacoromanica.ro

68

eu am luat armele pentru lege; el va intAri pe cei ce se luptu pentru cltuzsul si va

prigoni pe cei ce-1
Joi, in 18/28 Octombrie, zi consfintit de pe
calendarul nou, apostolilor Simon si luda, din
zi de diminea0 Mihai-Vodd trimise inapoi la
Andrei pe Moise Secuiul si pe Melchior Bogaca un partizan al Turcilor i vAnztor al pri-

cinei crestinesti su se lep-ede de stpanirea

Transilvaniei, s imbrace haina popeasc, sd
se duc in Polonia i s lase principatul pe
seama lui Sigismund Bathori, sau de altminthi, cu urnatorul ultimatum: Andrei Bathori
trelea va hotri puterea armelor; iar atunci
el, domn al trii Romtmesti se leag c-1
va face a redobAndi milostivirea impqratului.
Cardinalul intelese atunci ca trebuia a se gild
de rsboi si trimise inapoi zaloagele lui Mihai,
El (se igAndi ins s mai trimit odat pe Malas-

pina lAngg Mihai spre a mai face o cercare

de pace. Urcndu-se hue() trsur, insotit de
o micI escort, Malaspina intrd in tabdra voevodului, dar acesta nu vru
primeasc si,
fiinded Malaspina se apuc in tabr a vorbi
ofiterilor si ostasilor, indemnndu-i s lase armele ca s nu verse sAnge crestin, Mihai, v-

ztindu-1 aland astfel de a doua oard datoriile sale de sol E,;i. pricepAnd c nu-i adusese

nici porunca imparatului f"gdduit5., il chem

clinainte-i, 41 mustr putin pentru inseldciunea

lui i, fr a vtrna intru nimic respectul

cuvenit persoanei sale, Il trimese pAn la a
doua porunci, la arest in coada taberii, puindu-I sub paza fiului stt PAtrascu, ca s. ntz
i se intmple nici un ru.

Edr cuvAnt au bnuit unii Unguri c i Malaspina, voind s cAstige favoarea impdratului
dobtindeasc prin mijlocirea lui demnitawww.dacoromanica.ro

- 69 tea de cardinal, lucra in secret in favoarea lui

Mihai i ea de bunk' voe el ramase in tabara
lui. Polonezii mai ales, unind pe Malaspina,
umplurd Europa de invinovtirile lor, zicAnd

c el a fost un spion al imparatului i c a

inselat si a pierdut pe cardinalul.
Aceasta banuiala a venit din aceia ca, in ur-

ma batliei, Malaspina se arata plin de zel

pentru Mihai i pentru imparatul. Dar este de

crezut ca el se arata, astfel, caci se compromisese foarte mult in ochii lor, prin focul cu care

aparase pe Andrei inaintea btliei. Aceea ce

silise pe Malaspina a sta In favoarea cardinalului era ca acesta ck-va mai 'nainte fagaduise
In secret Papei a-i inchina Ardealul, sperand
Ca, astfel Il va avca la nevoe sprijin impotriva
imparatului si va putea pastra aceast, tara ca
un feud atArnator de santul Scaun.
In vreme ce Andrei si Ungurii stau in cumpand intre temere si nadejde si asteptau intoarccrea lui Malaspina, ca s vaza de le a-

duce pace sau rasboi, Mihai i ja toate masurile pentru bataie. El isi intocmeste armia
isi ascaza tunurile, pune tot lucrul la locul
satt, si, inaintnd spre Sibiu trimite un crai

cardinalului ca sa-i spun ca el voeste s crute

stmgele crestinilor, ca. el nu vine ca sa-1 verse

dar c, in numele imparatului sa-i asigureze

invoirile ce i se ded
i i se jurase de Sigismund, cum si
faca a intra in stapanirea
acestei tri; c cardinalul tinca un principat
ce nu era al lui; In sarsit ii declard Ca, de
nu va lasa, mai curnd anncle spre a se supune
la M. S., el Il va goni de pe urma cu foc i cu
sAnge 'Ana' Il va scoate afara din aceast tard.

www.dacoromanica.ro

70

La aceasta vestire trufasa printul Andrei,

pierzAnd sperarea de impaciuire cu care in zadar se magulise, mniat peste maisura, trimise
inapoi pe crainic, incaleca calul i porunci lui
Gaspar Coatis, generalul-sef d'a forma randurile si d'a intocmi armia de bdtae. Locul unde

armia fu intocmita era o cam*, nu prea bine

aleas, asezata intre orasul Sibiu si targul .5 e lirnberg; aceasta campie este din natural asa de
nepotrivit. inct pamntul se pleaca.' din partea Selimbergului i dimpotriva se tidied din

partea orasului Sibiului; intinderea ei este de

aproape patru mii pasi. Mihai era spre rasarit
urmand rAul Sibiului. Andrei era de cealaltd
parte spre apus. Armia lui Andrei fu intocmita astfel ca.' ea ocupa partea cea mai de
jos a cmpiei, inchisa de ambele parti intre
oras si raul Sibiu. Mihai din contra raspAndisc
ostasii si parte pe ses i cea mai mare parte
pe indltimile care din sus de Sibiu si de Selimberg se tin de munti, astfel inchst, de pe impre-

jurari voevodul putea alege sau de pe natural

sau de pe vointa, un loc priincios, in vreme
ce printul Andrei n'ar fi putut lua &eta untd
mai rau.
Intocmirea armiei lui Andrei era aceasta: la
centru o mie caldreti, al caror cap era viteazul
Moise Secuiul, avnd de locotenenti pe Francisc Sevri i pe cei doi Toma, unul Czomortany

celalt Becz, ambii secui i vestiti in rasboiu;

erau trei sute polonezi armati cu
arcuri, pusti i sbii, comandati de un nobil

langd

si voinic polon. La dreapta erau asezati pedestrasii luati din gamizoane si o mie Sasi;
aceasta aripa o comanda Stefan Lazar, rdsboinic harnic care se ilustrase in rdsboaiele
cu Mttscalii in vremile lui Stefan craiul Poloniei; acestuia se dete ca ajutor George Awww.dacoromanica.ro

- 71 racli,

ungur, apitan al pedestrasilor Braso-

vului, carele se afla pe lnga Andrei, inca dinnaintea mavlirii lui Mihai. La stanga venea
intai 600 pedestrasi pretorieni, zisi alba,stri, de

pe uniforma lor; capul acestei cete alese era

Mathei Pereseth, voinic indara'tnic avand de
locotenent pe Francisc Turi. Dupa dnsii ve-

nea o armie ajutatoare, povatuita de Petre

Huszar si Stefan Tohi, ambii unguri din Ungana cari fusesera pentru vestea vitejiei lor
chemati de printul Sigismund in Ardeal. Huszar primise dela Andrei comanda intregei

aripe stnge. Alaturi cu oastea lui Huszar,

tot dela stnga, veneau cei mai de capetenie

magnati i nobili, Melchior Bogathi, Nicolae

Zalasdi i mai multi altii, iar la stAnga lor era

Barcsai banul Lugosului cu o calarime voinica, Gaspar Sibrik capitan al caldrimei pretoriene

i junii nobili ce slujeau la palat, al

caror regiment se urca la 400 oameni adaogit

Inca cu mai atti pedestrasi alei, veniti cum
se zicea, dela portile Comitatelor. In a doua
linie venea falangea sau corpul armiei de rezerv,a, formata de oamenii Comitatelor si de
nobilime. Capii erau Ion Iffiu numit
de pe vArsta lui, care era frate vitreg cu printul Andrei, Stefan Toldi, George Ravazdi, Stefan Bodoni dintre Senatori, Baltazar Cornis
asemenea senator i fiu al lui Gaspar Cornis,
precum i multi altii. Capul tuturor era Gaspar Cornis, dar findo." in calitate de generalsef, el comanda toat armia, Pancratie Sennyei lu in locu-i comanda acestei trupe. La

spatele ei veneau 600 calreti ai caror capi

erau Benedict Mendzenti, Mihai Szeinere, Wolf-

gang Petki si Stefan Beseni.

Astfel intacmindu-se armia, Andrei se apropie de capi i le tinu un cuvnt lung plin
www.dacoromanica.ro

72

patima, fr demnitate i cuviinta, in care se

vadeste sernetia i obrasnicia ce mai totdeauna

a intrebuintat Ungurul catre Roman. El nu se

multand numai a imputa lui Mihai mustrarile
obicinuite atunci de Unguri, ca s'a aratat in-

grat catre dnsii cari l'au ajutat d'a se face

domn l'au mntuit de Sinan; dar inca arunc injuraturi groase i nevrednice asupra
lui si a natiei romane: Mihai, zicea Andrei,

e up sarpe pe care l'a hrnit in sanul sat',

si al cdrui venin umbl sad otraveascd. Fratii
lui pasc i astazi porcii i caprele in padurile

tdrii Rom'Anesti. El seaman mai mult unui

clobitoc fioros decal unui om. El s'a unit cu
talharii i cu taranii, semenii lui din toate
tinuturile spre peirea noastra'. Nu va temeti
adaogi el, de aceasta' nape proasta i defaimata, de veacuri dajnica Ungariei, natie de
robi, pe care se cuvine a-i bate mai bine cu
nuiele si bete decat cu fierul". Apoi spre a

aprinde si mai mult mania ostasilor sai in

contra lui Mihai i sa le dovedeasca reaua
lui credint, el puse de ceti tractatul de alianta ce acesta incheiase cu Ravazdi i cu Viteazul si.-1 intArise prin juramantul lui si al

boerilor. Andrei uita numai a spune ca el a

fost cel dintai care calcase si rupsese acest

tractat prin comploturile sale impotriva lui Mihai, i prin pacea ce incheiase cu Turcii. Dupa

aceea cardinalul se aseza la dreapta falangei

sale, intr'un loc inltat, spre a priveghea toate
intamplarile rsboiului i, pentru ca locul salt
s poata fi vzut de catre ai sai, el puse in-

nainte-i un steag mic pe care era tesut cu

aur litera A. El purta platosa ostaseasca.

incaleca un cal negru i generos, ce-1 avea in

dar dela Sigismund Bathori; lng dnsul sta
www.dacoromanica.ro

73

Stefan Csaki din Mediasi, George Palatici

vr'o cti-va alti nobili dintre Secui.

Mihai ct la intocmirea oastei lui Andrei

dup dnsa isi intocmi pe a sa. El vzu c.
Andrei intrise niai bine cu osti aripa stAng

apoi centrul, iar aripa dreapt era cea mai

slab; deci el hotri a-si concentra silintele

isbirea asupra acestei din urm. aripe a dusmanului si a centrului, refuznd a inhta btaia
intre elreapta lui i stnga lui Andrei, puind
acolo pe Baba-Novac, vestit general pe acele
vremi, cu catanele i haiducii sli; la dreapta
era clrimea sArbeascd, o ceat de cazaci si

alta de Moldoveni. La centru erau ungurii,

avnd cap mai mare pe George Mako, iar

capii cohortelor ,erau Francisc Lugasi, Dimitrie numit cel Mare, George Horvath, Mihai
Gyulai, Lupul Noak i altii cari comandau hatalioane sau companii. In dosul lor erau Polonezii cu o seamd numeroasa de Cazaci i c-

lrimea romneasc. In sarsit venea Mihai

cu falangea sa, o trupa de o mie Secui, impreun si boierii cu militiile lor. Trei cruci

mari intregi de aur erau dinaintea lui 1VIihai

indata.' dup ruci venea eroica lui sotie doamna

Stanca. PAn, a nu se inhta stile la lupt,

Mihai protest prin un crainic ce trimisese
in tlbra lui Andrei pentru sAngele ce are s
se verse, ea', impotriva vointei sale, cardinalul

Il sileste a se -bate. Apoi el declar c el d

iertare tuturor celor ce vor voi a recunoaste
pe impratul de stpAn. El propuse inch' de
a se cruta viata celor ce vor voi s fuga dintr'o

tabr. intr'alta, sau cki spera c tm mare

numr din soldatii lui Andrei vor trece la dnwww.dacoromanica.ro

74

sul, precum se si intampla, sau c voia a da

Ardelenilor un semn de buna lui vointa catre

Mihai, trecnd in fruntea ostilor, le vorbi

putin cu cuvinte scurte i energice, ast-fel cum

trebuia unor ostasi doritori de a se bate. Purtndu-si in dreapta i in stanga trupul, ochii
bratele sale, domnul mai mult prin gesturi expresive decat prin cuvinte indemna pe ai si
zicandu-le: Aicea (si arata tabara sa) aicea
este "dreptatea, aicea pricina cea buna, tocmelele, legaturile i jurdmintele de pace, imparatul i Dumnezeu. Grbiti dar, cci cu

biruinta va asteapta o glorie mare si o bogata prada. lar dusmanul (intorcndu-si mana
catre cansul) ce are oare pe seama-i, ara' numai credinta calcata in picioare i juramin-

tul batjocorit, lipsa de once barbatie, vicieniile, cursele, sfaturile oteritoare cu Turcii
si nelegiuirea unor legaturi vinovate. Sub un
cap chemat la cele sfinte soldatul e pangarit; sub o purpura santa e un piept nevrednic catre cer. Dela unii ca acestia ce mai e
de asteptat? ara numai aceea ce ei ne aratd:
inimi indoite, tremurul trupului lor, blesteme
femeesti i prin urmare fuga mai nainte de

a se bate.

Abt-fel scurt cuvanta Mihai i grind, chipu-i fulgereaz, ochi-i scanteiaza i focul inimei
aprinde in inimile ostasilor si un eroic

entusiasm. Ei sunt siguri acum ca vor birui,

Domnul porunci indatai a se invoca in toata ta-

hra de trei ori sntul nume al lui Isus. O

strigare mare se inalta de odata la ceruri; sem-

nul de batae se dete i trambitele incepura a

suna din ambele tabere.
www.dacoromanica.ro

75

Groasnica lupt de la $elimberg.

Soldati de-ai lui Andrei trec la Mihal. Vitejiile lui Baba-Novak. Mihaiu se poart ca un
leu.
Biruinta Romanilor. -- Fuga lui Andrei
Bathori.

Era zece ceasuri de dimineatd (18/28 Octombrie) and incepu bdtdlia prin o furioasd ndvdlire de ambele prti. Sunetele trmbitelor, urletele tunurilor, infiordtoarea suerare a ghiulelelor ce se incrucisau in aer, clncditul paloselor, strigrile luptdtorilor, fumul prafului
care in mijlocul sgomotului, isntuneca cerul,
toate acestea rspAndeau in toate pdrtile spaima mortii i curmau vieti frd numdr. Tunurile lui Mihai-Vodd erau asezate pe un loc

rnai bun decAt al Ungurilor i ar fi avut tunari mai mesteri, cdci ghiulelele aruncate prea
sus, treceau peste capetele ungurilor, lovind
numai vArful rncilor si le f dcea mai mult.
spaimd deckt vdtdmare.
D'abia se incepuse btaia, cAnd un nobil roinkn din oastea lui Andrei, anume Daniil Zalasdi, i rds." postul ce i se incredintase si,
and pinteni calului, trecu in tabdra noastr..
Talentele sale si favoarea printilor Bathoresti

ridicase pe Zalasdi dintr'o treaptd de jos la

aceea de nobil. El fAcuse Bathorestilor multe

slujbe, care strlucise numele lui. Cinstea
slujbele fdcute i primite l'ar fi indatorit a
rmanea credincios lui Andrei, dar glasul skngelui '11 impinse, cu marea mirare i intristare
a Ungurilor, In tabra lui Mihai. Spun cd el
fcu cunoscut lui Mihai pozitia armiei vrds-

mar. Curnd dupd aceea, vom vedea cum

Ungurii rdsplitird lui Zalasdi cu moarte cumplit pentru aceast. faptd.

Cea dintAi isbire o fdcu Baba-Novac cu rewww.dacoromanica.ro

76

cea-i vitejie, in capul calaretilor s, asupra

lui Stefan Lazar, pe care-1 avea in fata; dar

cu toate silintele ce puse, el fu respins inapoi
de voinicii pedestrasi ai acestuia. Indata Mihai ji trimise in ajutor o trupa voinica de calareti armati cu lance. Eratt calaretii Unguri
Secuii comandati de George Mako. Acestia
ajungnd in mijlocul ostasilor lui Baba-Novac,
uimiti de neisb.nda lor, Ii imbarbateaz din
nou i impreuna impingAnd inainte caii lor,

cad peste stile lui Lazar si ale lui Andrei;

apoi clespartindu-se in doua trupuri, unul s
lasa asupra pedestrasilor, care silira pe Baba
a da inapoi, Ii macelareste groaznic, calcAnd
pe unii in picioarele cailor lor, lovind pe altii
cu lancile. Acolo pieri Stefan Lazar, ce comanda aceasta aripa. El se jertfi de buna voe

mortei asV'Arlindu-se in mijlocul macelului sol-

datilor si i strigAnd: Voiu sa mor ca sa nu

mai slujesc unui pop nemultumitor care mi-a
rapit cinstea i vredniciile mele". Celalt trup
cazu peste oastea lui Moise ce-i era in

fata. Aci se facu o mare ucidere, caci fiind

ptmctul principal al bataii si o parte si alta

se purta cu barbatie i se vatamard greu. Unguru', zice Bethlen, era in lupta cu ungurul;
unul se batea spre a apdra patria, celalt spre
a, o robi. In sfrsit dupa ce se luptara dit-va
cu puteri deopotriva, trimitnd Mihai inca un
ajutor la ai sai, Moise Secuiul fu impins
poi de Mako i pierdu multa lume in retragerea sa. Un steag investit cu semnele Bathorestilor fu rapit dela oastea sa; stegarii Toma
numit Grecul, Stefan Szeplaki i Tudor Colbaz fur omorti.
Petre Huszar din aripa stAngd, vazAnd oastea lui Moise c'a dat inapoi i c. batalia este
mai pierduta, grabi a alerga intr'ajutorul lui
www.dacoromanica.ro

77

Moise Cu tvoinica trupa de lanceri ce comanda

si, and asupra sArbilor i Ungurilor lui Mihai, osteniti de o lunga lupta, i respinse
poi. VizAnd. aceasta, .Mihai cu ramsita CAlarimei sale unguresti si rornAnesti, Cu cea mai

mare parte din rezerva sa, alerga insusi asupra lui Petru Huszar, da ajutor ungurilor si
sArbilor sai si dupa multa vdrsare de sAng-e
respinge inapoi toate trupele lui Huszar, incremenite de atta voinicie. Mihai insusi alerga ca un leu prin mijlocul vrasmasilor, tinAnd in rnAna sabia sa groaznica i ameninta-

toare, cu care clobora in dreapta si in stnga

pe cAti intnipina. El nu se multumi insa a
inima pe ai si prin exemplul ce le da, ci
inca prin cuvinte Ii indemna, Ii impingea,
imbarbta spre a folosi de acest minut priincios

ca s sparga de tot armia dusman.

J.

Ungurii acum pierduser bataia; armia lor

In risipa fugea in toate partile; rezerva numai
singurA mai tinea. Aceasta trupa numeroasd,

curagioas, care inca nu dedese in batae

seam in ajutor la celelalte osti, le opri din
fuga lor si le sili a se intoarce spre armia im-

protivnica. Andrei Barcsai, Moise Secuiul, Stei ceilalti capi, temAndu-se ca isbAnda lui Mihai s nu se prelungeasca i spre a pune stavila furioaselor
sale isbiri, se indemna si se imbarbateaz unii

fan Tahi, Petre Huszar

pe altii, ti pun in ornduial batalioanele ale

caror rAnduri erau stricate i, Cu energia des-

perarii, cu o numeroasa caldrime de lanceni

Cu toat pedestrimea guardiei, furios se a-

runcd asupra lui Mihai, miindru i sigur acum

de isbAnda sa. Lupta reIncepe atunci cu mare
www.dacoromanica.ro

78

inviersunare din amAndoua partile si ajunge

ingrozitoare, desperara. RomAnii i Ungurii se

sasie unii pe altii ca niste tigri flamAnzi, stiind

bine ca pretul biruintei e frumoasa i manoasa

tat. a Ardealului. Unii se lupta ca s'o tina;

ceilalti ca s'A ea inapoi mostenirea parinteasca.

Biruinta multa vreme statu nehotarita, Orla'

cAnd silintele disperate ale Ungurilor i imimprospatarea-ostilor lor, sparsera oastea os-

tenta a lui Mihai si o silira a da dos. Cea

mai spaimAntatoare neornduiala intra atunci

in rAndurile acelor ostasi, cari cAt-va timp innainte erau biruitori. Fuga lor fu atAt de repede incat cu mare greu Mihai isbuti a-i opri
Calare pe un cal spumegator, plin de foc, a-

coperit de sudoare si de praf, el alerga in-

teo parte si intealta, intrebuintAnd cAnd indemnarile, cnd amenintarile, cAnd inssi loviturile spre a intoarce pe ostasii sai la batae.
El isbuti mai intA.i prin aut9ritatea persoanei
sale a opri steagurile; apoi pe Muga ansele
se nevoi a opri pe fugan i strigAndu-le: Ce
va s'a zica aceasta miselie? Ce va A. zic5,
aceasta spaimAntare neobicinuit, care va face
sa lasati a va scapa din mAini o biruint5. c5.s-

tigata? Voi v trageti dintr'o lupta cu noroc

inceputa; voi da ti pas unui dusman ingrozit
si in risipa a-si aduna puterile. Unde sunteti
voi, vitejii mei soldati, cari odinioara ati pustiit Bulgaria, care ati sdrobit armiile lui Caraiman si. ale lui Ahmet, care ati imbogatit
tara RomIneasca cu jafurile barbarilor? Pentru ce puterile voastre sunt acum topite, mA.nile voastre slbite i inimile voastre fara bar..
baie? i.,aceea ce este rusinos de spus ne-

vrednic de facut,pentru ce mAnile voastre

armate chiarna ajutorul lor picioarele voastre

nearmate? Ast-fel oare o s biruiti i s luati
www.dacoromanica.ro

79

Ardealul? astfel o sa umpleti casele voastre de

dobind.? Pentru ce dar nu va opriti? Nu

vreti oare mai bine a dobAndi astazi gloria

decAt o vecinic. necinste?" Prin asemenea cu-

vinte-i apostrofa Mihai, dar spaima era mai

puternica clecAt rusinea. Ea biruia nu numai
cuvintele, ti inca ranile i loviturile. In dosul
taberii RomAnilor era un deal naltisor inconjurat cu santuri lnga satul Heltau. D'abia in
acel loc, numit tufisul Cisnadiei, Mihai isbuti
a opri fuga ostasilor, a-i intocmi in orAnduiala i a-i intoarce cu fata catre dusman.
Ungurii facusera un pas mare spre biruint
ar fi putut isbuti a sparge cu total si a ra'zleti
oastea noastra spaimAntata i pus pe goand
a impiedeca pe Mihai-Vodi, a o intocmi din

nou, daca' acei ce comandau rezerva ar fi dus-o

in ajutorul lui Barcsai si a lui Moise, cari isbutisera a infrAnge armia romna; dar Corni i Pancratie Sennyei tinura in nemiscare
rezerva ce era sub comanda lor. In vremea
aceea Mihai isi ciad ostile din nou asupra dusmanului. El porni inainte &tia cete de polonezi ce nu dadusera inca in acea zi, ucignd
si rasturnAnd totul inaintea lor. Moise i Barcsai sprijinira dit-va aceasta furtunoasa isbire;

dar, va'zind ea nimeni nu le vine inteajutor,

flancul lor descoperit e amenintat de Mihai, se trag cu graba spre rezerva. Atunci o
ceata de poloni ce slujiau in armia lui Andrei, vazAnd fuga Ungurilor i crezAnd ea ha-

taia e pierduta de dnsii, trec langd compatriotii lor in armia noastra". In vreme ce se

petreceau acestea Gaspar Cornis, generalul sef

al dusmanului, voind s faca o recunoastere

www.dacoromanica.ro

80

spre dreapta ca sa vaza ce e de facut in starea

de atunci a luptei, fu fara." veste ocolit de escadroanele moldovene ce slujeau in armia noastra; 11 prinsera si-1 aduserd inaintea lui Mihai,

care, cunoscndu-1 de mult din soliile lui

respectnd virtutea i vrednicia ce impodobeau

pe acest ludat rasboinic, Il trat bine si-1 puse

In loc sigur ca sa, nu i se intmple nimic.

Au fost unii, zice Bethlen, vfasmasi ai 'cinstei i ai reputatiei lui, cari au zis ca Car*
de bung' voe si intr'adins s'a lgsat a fi prins
si dus la Mihai, fiind de partida impgratului".

Analistii sttaini stau insa la indoiala despre

acestea. Prinsoarea fara veste a generaluluiset dezertarea Polonilor, spargerea ostilor lui

Moise si ale lui Barcsai, incremenird de spairna. pe Andrei si pe ostasii si, incttt ei nu mai
indrasnira a tine lupta cu Mihai, in vreme ce
acesta, reimbarbatnd pe ai sai, se arunca puternic inainte, tale, turburd i pune in neorAnduial toate cetele unguresei.
Era actin' trei ceasuri dupd arniazi. Andrei,

care dela seapte ceasuri dimineata statuse in

acel loc, vazAnd acunaa dupd o bgtalie de cinci

ceasuri armia sa in risip, farg speranta de

a mai ind.repta bataia, gAndi la sine spre a
se mAntui prin fugg, de pe povata unora si,
inainte de scapatatul soarelui, el i pdfasi
postul i armata luAnd fuga, insotit fi_ind de

o suta de calareti, intre cari erau frate-su

Ion Iffiu, Ion Gerendi, George Palatici, Ion

Beldi cu fiii si Pavel si Clement, Toma Czomortany, Nicolae Mico si multi altii. Oastea

lui Andrei, parasita astfel de printul sdu

lipsit de generalul sau robit, cauta a mai tine

pAna la sosirea noptii, ce nu era departe ca s
se poata trage in siguranta. Obosirea armiei
noastre o ajuta intru aceasta. Noaptea acum
www.dacoromanica.ro

81

sosise i bdtaia tot mai tined.. Pancratie Sen-

nyei, Moise Secuiul, Stefan Toldi, Petre Hus-

zar mai sprijinird incd" mai multe isbiri ale

lui Grigore Mako, cnd pe la opt ceasuri Mihai intelegdnd de fuga lui Andrei si pricepAnd
ca bdtaia nu mai este nehotdrs.td i c rdmne
nurnai a o sat*, impinge inainte cte-va cete

din oastea sa, zicndu-le: Fetii mei, mai oipintiti hied odatd; biruinta e a voastr.; vitejia voastr,d mi-o chezdsueste. Ndvala acestor cete sparge cu totul rmsita ostilor
lui Andrei i le pune pe fugl. Ei se trag in
tdcere, zice Bethlen, cu pasi grabnici i fdrd

rnduiald, pdrdsind Romnilor tabdra, biruinta i patria. Ai nostri se aruncard indat."

In tabAra ungureascd, unde gisird i prdard

mult aur, argint, haine, cai, corturi, multe stea-.

gun i patru-zeci i cinci tunuri. Ostasii nos-

tri petrecurd noaptea aceea prildnd

ungureascd"

tab.'ra

sdrbdtorind biruinta lor prin mese

cntece i chibte de veselie. Armia lui Andrei

ldsase pe cmpul bdtliei 2027 morti i aproape r000 rdniti i prinsi. Intre acesti din
urrnd, afard de generalul Cornis, cdzuse
George Ravazdi, pe care Secuii, urndu-1 de
moarte pentru tirania cu care pedepsise revolta lor, Il omortd a doua zi dupd bdtdlie.
Asemenea pdti de cdtre Romni i secuiul
Wolfgang Cornis. Toti ceilalti prini, cu

rinimie de Mihai furd liberati. Pierderea noas-

tr" a trebuit inc sd fie insemnatd desi mai

micd dect a Ungurilor. Dintre ai nostri inc
rdmaserd morti mai multi ostasi de rnd, in

vreme ce din Unguri picar multi nobili, intre

cari, Ion Sassaovi, Mihai Culpenius, ce purta

steagul guardiei, Ion Berende, Daniil Rako

altii.

Multe muieri unguroaice, zice Stavrinos, r.www.dacoromanica.ro

82

maser. vduve in ziva aceea; turburatu-s'a

soarele i ziva s'a intunecat; praful in aer
se inlta i pmntul tot s'a rosit de snge
v.arsat... S fi vzut acolo trupuri moarte
tineri viteji cum ziceau in trn goi fr.
suflare". Lesurile ce stau moarte in cmpie
fur adunate de locuitorii Sibiului i ingropate toate laolalt. Astfel acei ce putin ina-

inte .erau dusmanii inviersunati, mijlocind natura, se lsar a fi impreunati inteacelas mormnt. Fiindc groapa fcutd nu putea coprinde

attia morti, gramdir trupurile unul peste

altul, puind intre fiecare din ele o mn de

iarbA, ast{fel incat se fcu o movil mare, ce

se intindea la un mil de oras, si care va fi,

zice dureros Bethlen, pentru veacurile viitoare

un monument vecinic de peirea Ardealului".

Astfel fu btlia dela Sibiu, una din cele

mai vestite in analele gloriei romne. Ea fu
mult mai mare prin rezultatele ei, cci ne fcu
indat. stpni ai Ardealului.

Ardealul al RotnAnilor.Tritni01 din

Alba-lulla la Mihai.
lntrarea triumfal In
Alba-lulia.

A doua zi Vineri 29 Octombrie la rsritul

soarelui, Mihai porni, in deosebite directii, numeroase cete spre a lua in goan pe dusman.

El le porunci ca s fie cu mare ingrijire, ca

nu cum-va dusmanul s umble a se aduna un-

de-va si a intinde vre-o curs. Spre a ispiti

bine starea lucrurilor, el trimise spioni in toate
prtile, mai ales spre Alba-Julia, poruncindu-le

d'a-i raporta indat. Inteadevr esise vorbA

c. spre Alba si Clus printul Andrei fcea
pregtiri de rsboi i c ridicase un mare
www.dacoromanica.ro

83

numar de soldati. Mihai insa cunoscu indata

c nicairi nu se afla osti ca sa indrasneasc.

a sta sau de fata sau pe ascuns impotriva

lui biruitor, i hotari a-yi duce armia drept
la Alba-Iulia spre a stipani aceasta capital,
a Ardealului i, impreuna cu dAnsa, tara toata.
Inteaceeasi vreme facu de obste cunoscut

prin' proclamatii i prin crainici: ca in ori-ce

parte se va arata Andrei Bathori sa-1 prinza

i-1 aduca la Alba, viu sau mort, fagaduind

o buna rasplatire pentru o asemenea slujb.
declarnd ca va pedepsi strasnic pe aceia ce-i
vor da locas sau Il vor scapa. El porunci inca
a se inchide toate trecerile i porni 1200 oameni din oaste de impanara toate drumurile
cautAnd pe Andrei. La Alba-Iulia Stefan Ba-

i Ladislau Gyulasi, pe cari Andrei

insarcinase cu administratia tarii, cum aflara
de batalia nefericit pentru dansii dela Sibiu
luar ce aveau mai scump i cu o mic.
suit., ugir Gyulasi la Ceh, iar Stefan Bathori mai inta'i la Clus, apoi la cetatea Husta
pe hotarul Poloniei. Acolo astepta cat-va, dar
pierznd sperarea d'a capata ajutoare dela Pothon

loni, el se duse la Simlau, loc de unde se

trage casa Bathorestilor.

Cum se vAzurd liberi prin fuga lui Stefan
Bathori, Albenii se grabira a porni dinaintea
lui Mihai trei deputati oameni intelepti i elocuenti, anume Martin Turi, Stefan ce-i zicea
Sartorius, i George Nagilabu. Acestia gasira
pe Mihai tabailt nu departe de Sibiu si, inf.tisAndu-i piste cupe de aur i alte daruri scumpe,
Il rugara ca s." fie mai mult cu indurare de

cAt Cu asprime, s nu pustiasc un oras biruit care se preda fdr impotrivire i sa nu

dea jaf o capitala unde el are s locuiasca

cci ei stau gata, pentru protectia ce le va
www.dacoromanica.ro

84

da, a se jertfi, ei si tot ce au pentru dAnsul.

La acestea rspunse Mihai c el n'a intreprins acest rasboi spre a strica acea tat-5." si
ca iubeste mull mai bine a o vedea semanat,
si plina de avuturi si bucate decA.t de a o
pustii si a o ruina cu cruzime; ca el a vrut
numai s ad.uca pe locuitori la credinta catre
impa'ratul, ce ei i jurasera si apoi si-au
cat juramintul, nesocotind legile dumneze-

esti i omenesti; c,d gAndul lui, coprinzAnd

tara, n'a fost altul fr numai d'a infrAnge,

pe rebeli, a da pacea si linistea popoarelor;
pentru aceea el nu va face nici o sminteal.
nici locuitorilor Albei, nici tuturor celor ce
vor recunoaste autoritatea sa, ba Inca el
va insoti cu toata bunatatea sa, cAta vreme
ii vor fi credinciosi.
Intr'aceea Mihai-Vodd, ridicndu-si tabra de
la Sibiu, inaint cu incetul spre Alba-Julia

Prin toate orasele pe unde trecu prin cale

locuitorii alergau inainte-i cu daruri, trAgAnd

pusti in semn de veselie i primindu-1 cu mare
dragoste i entusiasm. Apropiindu-se de Alba
locuitorii orasului i ai judetului Il intmpi-

nard cale de o leghe inainte cu multd cinste

daruri. In capul lor era episcopul catolic,

Dimitrie Naprazdi, inconjurat de tot clerul su.

El felicita in numele poporului pe domn de

sosirea sa, urndu-i tot felul de fericiri, o domnie vecinica asupra t"rii Ardealului ce el do-

Undise cu sabia, o viata indelungata si is-

bAnzi multe care s se adaoge uncle peste altele. In aceiasi zi, luni i Noembrie (s. n.)
Mihai-Vocla intra cu mare pomp in capitala
Ardealului. Dorinta ce adesea avea d'a face
www.dacoromanica.ro

85

intiprire asupra popoarelor printr'o stralucita

privelite addogindu-se la vesela imbatare a

unei izbAnzi de atAta vreme dorita, facu pe
Mihai de puse in aceasta intrare triumfala o
podoaba neauzita in partile noastre. Intrarea
s'a facut prin poarta Sfntului George. Dela
aceast. poart. 'Ana la palatul domnesc sta

inirati osta5ii de ambele partile caiei, in mai

multe rAnduri, in dosul cdrora se gramadise
mil de mii de popor. Inainte venea episcopul

clerul sau, corporatiile orawlui, apoi o banda

de muzica, care se compunea de opt trmbite
ce cu mult armonie modulau sunetele Ior, de
atAtea tobe de otel de pe obiceiul turcesc, de
un bun num",r de flaute i. fluiere. In urma acestei orchestre venea Mihai calare pe un maret cal alb. Opt copi_i de casa, investiti cu
mare elegant,a, inconjurau calul domnului.
Mihai purta pe cap un calpac unguresc impodobit cu o fulie neap-A de pene de cocor

legat cu o coped de aur; o mantic lungd

alba de matase tesuta cu fir, avnd pe de laturi tesuti vulturi de aur; o tunica" alba dc aceiai
lungi ciorapi de matase albi
cusuti cu pletre scumpe i cisme de saftian
galben, de brAu atArna o pala de Taban impodobita cu aur i. rubine.

O ceata de zece ldutari urma indat, dupa

domn, cntnd cntece nationale. Opt seizi du-

ceau de frAu opt cai acoperiti cu ele pretioase, lucrate in aur i. argint i impodobiti
la cap cu pene mari. Apoi venea o multime
de bojen i ofiteri straluciti, toti clri, i o
numeroasd trupa de soldati. LAnga domn se
purtau steagurile lui Andrei Bathori, luate in

batlia dela Sibiu. Ele erau desfcute i plecate

sprc pImnt in semn ca Ardealul este supus.

Astfel in mijlocul concertului trArribitelor,
www.dacoromanica.ro

86

tobelor i altor instrumente, in sunetul clopotelor i in vuetul tunurilor, cu care se uneau

strigrile de bucurie ale poporului, intr. Mihai in capitala Ardealului i trase la palatul

domnesc. In cale, pdn'a nu ajunge la acest

palat, Mihai spun cd se indreptd cdtre un nobil ungur Stefan Bodoni, ce czuse prins in
bdtdlia dela Sibiu i.-1 intrebd unde ar fi mai
bine sd tragd. Fdr" ndoial, zise Bodoni,
in palatul printului Andrei". La care vorbe Mi-

hai rspimse: Ce nu sunt eu incd biruitor?"

mirdndu-se c inc se da numele lui Andrei
unui palat, care acum era cu drept cuvnt al
su. Toatd ostdimea se impdrti in linite i

Cu ordnduiald prin ospatdrii i. case publice,

ard a face nici o pagubd sau vdtdmare locuitorilor. Nimeni n'ar fi indrsnit a face vre-un
rdu, tiind pe stranicul domn acolea.
Exemplul Albanilor fu urmat de locuitorii
tutulor oraelor rli cari se grdbird a trimite
deputatii la Mihai spre a-i aduce inchindciunile i. credinta lor i a cere mila i. ocrotirea
lui. Cetatea Cluului la cea dintE somatie ce
i se fdcu, se inchind in 4 Noembrie i. primi
In garnizoand I000 soldati sub comanda banului Mihalcea. Mihai porni 3000 soldati spre

a aduce la supunere toatd tara de jos, i inteacee4. vreme scoase un decret deosebit,
prin care fagdduia mila i. ertarea sa la toti
deopotriv,d, de once treapt ar fi, cari vor
depune armele i vor asculta de dnsul 5i de
slujbaii s.i. El obti acest decret in toate
pArtile prin obicinuitii curen. Astfel toatd tara
Ardealului pAn. la Solnocul din acest tinut,
era acum supus lui Mihai, deosebit numai de
cetdtile Husta i. Uivara. Mihai incepu a purta

titlul urmtor: Mihai voevodul Trii Romaneti, al sntitei maiestdti cesarocr.'ieti conwww.dacoromanica.ro

87

siliar

si locutiitor asupra Ardealului si de

oastei MaiestAtei sale dincoace de Ardeal si
de pkrtile lui supuse ckpitan".
tirea biruintei lui asupra cardinalului fiind

indatk. dusk' prin scrisori la impAratul Rudolf,

acesta se bucurk foarte mult si o vesti intregei

impkrktii, and lui Mihai cele mai mkrete

laude. Toatk lumea era acum plink de numele

lui Mihai-Vodk si minunat de repezile lui izbAnzi. Prin vitejia lui, pustiirile Turcilor si
Tdtarilor fuse7e stavilite si. crestinii triau linistiti sub aprarea sabiei sale pururea invingtoare. Acum tot el, pedepsind pe rebeli si
impkcAnd turburkrile popoarelor, da in alainile cesarului cheile Daciilor. Nimic nu mai

lipsea gloriei lui si, de pe spusa istoricului

P,isseliu, lui i se aplica, in mintea natiilor
crestine, vechea cAntare de biruint a bisericii, in care se proslkveste, ca biruitor al tu-

turor celor ri santul patron al vitejilor

si

mai cu osebire al lui Mihai, cerescul voevod

si Archanghel Mihail.

www.dacoromanica.ro

Fuga lui Andreiu Bathori.SAcuii pe firma sa.

Uciderea printului.

Oare ce se va fi facut nenorocitul Andrei Bathori ? Din ziva in care, cu desperarea in inima,
fugi din campul /AMU de la Sibiu i s'a perdut
urma. Nimeni nu putea spune unde se afla. Ramas'a Inca In tara, oprit de veo sperare, sau ca,
perzand tronul, isi parasi si patria, silind numai
a-si mantui vieata? lsbutit'a Inca inteaceasta?
Incepuea in tara straina descoloratul si tristul
trai al pribegiei, acea cruda suferinta, care usuca
pe om fara de a-1 omori? Ast-fel se Intrebau
toti in Ardeal, biruitori si biruiti. Vai I In vreme
ce trufasul sat' biruitor intra cu o pompa mareata In capitala sa, sarmanul Andrei In coltul
Impotrivitor al OM, platia printr'o moarte cruda
nenorocirea de a fi domnit.
El se trasese, cum am vazut, din campul IAtalii insotit de o suta insi calari, trecu pe langa.
Sibiu si Ilia directia Sighisoarei, voind sa se Indrepteze prin Moldova In Polonia, unde sa astepte vre-o ocasie priincioasa pentru a-si redobandi tronul perdut. El ajunse Trite fuga pana
la Oltamir. Acolo calul ski cazu in noroi si el
trebui sa-1 lase, impreuna cu multa avutie ce era

pe dansul, ca sa scape cat mai iute In cetatea

Odorhei din Sacuime, unde sotii sal 11 povatuira

a merge. Aci el cerceta pe unde e mai bine a
trece In Moldova. El dete aci porunci spre a sine

www.dacoromanica.ro

89

In datoria supunerii pe Sdcui, de nu s'au revoltat incd, fAgAduindu-le uitarea revoltei lor si cd
le va da vechea libertate ; dar toate erau zadarnice. Poporul sAcui 11 ura de moarte ; nobilii
sdcui numai, cari fuseserd la bdtaie si aceia pe
cari II gdsi pe la casele lor, primird bucuros a-1
insoti si a ocroti la fuga sa. Ei se temeau de
Mihaiu a rdmAnea In tara, ear mai cu seamd de
ura Inversunatd ce aveau asuprd-le compatriotii
lor ruinati prin libertatea ce Mihaiu-Vodd dedese
tdranilor sdcui, ei doreau cel putin sd-si poatd
scdpa vieata, fugind in tara strAind. PregAtirile
ce nobilimea trebuia sd facd pentru fuga lui, silira pe Printul Andrei a astepta pe loc trei zile,
si aceastd zdbavd fu peirea capului sdu. VAzAnd
el aceastd IntArziere si temAndu-se ca multimea
sotilor sdi sd nu vedeascd mai mult dusmanului
fuga sa, el hotdri a se despArti de dAnsii. Ldsd
In cetAtuia Odorheiu pe George Palatici ; apoi,
alegAnd un numAr oarecare din nobili spre a-1
tnsoti, dete drumul celor-l'alti, multdmindu-le de
credinta ce i-au ardtat si povAtuindu-i sd meargd
sd se inchine biruitorului Mihaiu, dela care crede
cd vor primi iertare, si sd astepte in liniste vremea care Dumnezeu, ce tine In mAna sa ursitele
impAratilor, o va Insemna pentru mAntuirea Ardealului de sub puterea acestor biruitori streini.
De acolo Andreiu, lAsAndu-si bogatele sale vestminte de purpurd, spre a pune haine tArdnesti,
se indreptd spre Moldova, depArtAndu-se mult de
drumul cel mare, luAnd potecile si fAcAnd ocoluri

spre a-si ascunde si mai bine fuga. Dupd ctdva

cale ajunse Trite vale unde gdsi un isvor cu
apA dulce si Imbelsugatd ; vederea locului piacAndu-i cu deosebire, el se opri acolo, apoi deschizAnd sacul unuia din soldatii sdi, lud putin
vin si pAne spre a-si potoli oarecum foamea si
setea si a stAmpdra amarul inimei sale. FAcand
www.dacoromanica.ro

90

acest mic ospat, el se adresa catre cei ce-1 inconjurau i le zise : Precum mAntuitorul Christos, inainte d'a se da jertfa mortii, facu cina
cea din urtna cu ucenicii sal i fu vndut de
luda, unul dinteinii, care-i intinsese cursa, asemenea i eu, cazut In nenorocire prin tradAtori,
poate fac astazi cea din urma cina Cu voi, pe
care o consAntesc mortii mele. Aceastl presimtire a mortii ce-1 atepta i pe care o i intAmpina in ziva urmatoare, miv foarte inima
sa, ca i a tutulor celor ce-1 ascultau. Plecand
din acest loc, ei ajunserA a doua zi In vederea
muntilor celor mari ce tin pan la hotarele Moldovei In capatul tinutului sacuiesc numit Csik i
sosirA la un loc pe care locuitorii 11 numesc SAnThomas, de pre o biserica ce-i este consntita.
Acolo, In a easea zi dupa nenorocita batalie, se
opri Andreiu, gAndind cA in aceste locuri va fi

mai In siguranta de cursele Slcuilor. Aceste locurl, ca toate cele ce inconjur Ardealul, sunt
aspre, muntoase, paduroase.
*

Era Intre sticui un nobil din neamul lor anume

Blasie Ordg, care, prin facerile de bine ale cardinalului, ajunsese din stare saracA la o avutie
insemnata. El nu voise sA mearga la Wale, luAnd
de pricinuire starea cea rea a sanAtAtei sale
dar indata ce auzi despre invingerea i fuga lui
Andreiu, el puse sA traga clopotele spre a aduna,
de pe cum este ouiceiu la tara, rudele sale, clacaii i compatriotii sal i tricepu a-i atAta spre
a se lua vrajm4ete in goana pe Andreiu. El
zicea cu o mare furie cAtre un popor acum destul de infuriat ca ei trebuie sA aresteze pe Andreiu, uneltitorul atAtor rele, ca sA merite bunavointa lui Mihaiu ; ca numele Bathori, vecinic
a hra.nit nenorocirile publice i private
i Ca
www.dacoromanica.ro

91

este bine a-1 starpi din tara ; ca trebue a ucide

pe acest popa nevrednic In pace i In rasboiu,
ca s nu mai rarnana nimeni din aceasta afurisita familie, spre a chinui tara prin tirania sa.
Nici c facea trebuinta de multe Indemnari, Sacuii fiind Insuflati de o ura omoratoare asupra
numelui BathoreOilor, cad mai Intaiu stefan
Bathori i Sigismund Bathori, In anii trecuti, le
rapise nu numai once libertate, ci Inca li pedepsise foarte aspru pentru revolta lor i apoi ti
supusese nobilimei ca nite robi vanduti. Ei cautau toate mijloacele spre a scapa de aceasta

robire ; pentru aceea ei mutase asupra lui An-

dreiu toata ura ce hranise catre cei mai dinainte

Bathoreti i-i fagacluiau prin moartea sa d'a-i

redobandi libertatea i a se mantui de o robire

ocaratoare. Pentru aceea ei voira mai bine s
pearza pe printul Andreiu i nobilimea sacuie, de

cat sa piar

ei

itiii i sa fie vecinic robi.

Ei

alergara toti din toate partile, batrani i juni,

cari cu arme, cari fara arme, unii impini de furie

i de indrasneala, altii de sperarea jafului, Inchipuindu-i ca. Andrei cu nobili ce-1 insoteau trebuia s aib multe avutii cu danii. Intru aceasta
sperarea lor nu era cu totul inelata. Printul

suita sa aflasera a sunt goniti de o

ceata de sacui, dar nu o credeau indestul de
mare spre a-i putea vatama. Cu toate acestea
Andreiu, nevoind a fi intarziata suita sa de baAndreiu

gagiele cele multe, vrea sa le paraseasca ; dinWait parte stramtorile mocirloase nu-i Ingaduia

a se prea grabi.

Numeroasa ceata a sacuilor isbi pe fugan i in

poalele muntelui San-Toma. Cand se apropie printul Andrei cu sotii sal de acest loc, cam pela

scapatatul soarelui, dete peste nite stramtori cu

anturi i gasira drumul acoperit cu copaci, iar
vreo suta de sacui stand In loc i ateptandu-i.
www.dacoromanica.ro

92

Ei inta.risera aa de bine acea stramtoare incat

erau siguri ca nimeni nu va putea rasbi printeinsa.

La stanga acelui loc era un munte foarte Malt,

ale carui povarniuri erau acoperite cu paduri . i
cu maracini. and suita lui Andrei apuc de intra In acele stramtori cautand mai mult la fuga
decat la Male, Sacuii o isbira cu strigari mari,
deodata in fata i In dos. Fugarii se opresc atunci
barbatete i se intocmesc pentru bataie. Sacuii,
vazand micul numar al protivnicilor, navalesc cu
mai mare foc asupra-le, descarca In ei puOle ce
aveau, apoi Incep a asvarli intr'Insi cu sageti, su-

liti, barde i land ; altii, ca duvrianul sa nu-i

poata lovi, fiind el calare i ei pe jos, rastoarna
caii tarand plopi pe pamant, desradacinand alti
copaci i silindu-se In tot chipul a face lupta de
o potriva. Nu cu mai putina. Infocare nobilimea
respinge cat
4i apara viata i pe printul sail
poate isbirile taranilor; multi cazura din ambele
parti, dar mult mai multi din partea lui Andrei.
Inteadevar cazand fara de veste in cursa, incurcati de bagagiele lor, ei nu puteau a se sluji cu
folos de caii lor i nu le venea lesne a-i intrebuinta armele inpotriva duvnanului. Deosebit de
aceasta, ei erau foarte putini i Sacuii mai mult
de opt sute. Pentru aceia Andrei
nobilii, rasbiti de multime, incep a se trage Inapoi raslititi;
unii perzandu-0 caii, se arunca de jos printre
stejarii i cranguri i fug incotro pot. Taranii sacui mai ageri la picior i cunoscand locurile, se
urca mai cu inlesnire prin stramtorile i asprimile muntilor, cauta, gasesc i ucid pe nobili ce
nu cunoteau calle i sangereaza pana in departe
toate acele prapastii cu uciderile lor.
i

Printul Andrei, rugat fiind de ai sai sa fuga

ca sa scape 'Ana cand ei mai tineau frunte duwww.dacoromanica.ro

93

manului se si trAsese cu un mic numAr, lAsAnd

drumul mare si luAndio prin cotiturile muntelui.
Dupa ce au fAcut ca vre-o dou mii de pasi, el
fu silit din pricina prApAstiilor si a greutAtilor
drumului, sa-si lase calAria, cu atAt mai mult cA
calul sAu nu mai putea umbla fiind cu totul obosit. Deci el Incepu pe jos a urca pe munte, a-

junse cum putu In locuri anevoe de apropiat si

isi IndreptA fuga spre pArti nelocuite. LepAdAnd

tot ce ar fi putut IntArzia fuga sa, cu patru soti,

ce din IntAmplare gAsise, el pAtrunse pAnA in adAncul rnuntilor. Prin acesti munti *tefan numit
Negrul era foarte trebuincios printului, cAci cunostea bine cAile, dar fiindcA sAngele ce-i curgea

din rana ce el primise li luA puterea si simtirile,

Andrei si sotii sAi, temAndu-se ca dusmanii ce-i
goneau sa nu-1 gAseascA si sa-i rApeascA putina
viatA ce-i mai rAmAsese, Il culcarA mai mort Intr'un loc umbrit vi-1 acoperirA cu frunze uscate.
VindecAndu-se dupa aceea si Intorcandu-se la
casa sa, el povesti aceastA barbara mAcelArie.
DupA acest fel de Ingropare a lui Negru, Andrei mai InaintA catva doborAt de sete, de cAldura si de drum; In sfArsit, fAcAndu-se din ce In
ce mai noapte, el si singurul sot ce-i mai rAmAsese, un nobil credincios anume Nicolae Mico, zarirA lucind In depArtare un foc. Ei se IndreptarA
spre acest loc numit Nascalat, care se strAluci
de atunci prin crunta drama ce se petrecu intrInsul. Sosind lAngA acest foc care ardea In coliba unui pastor, Andrei, obosit de osteneala drumului, nu mai putea face un pas si, murind de
sete, ceru dela tAranul ce gAsi Inteacel bordei
sl-i dea de bAut. TAranul ne-avAnd altceva, Ii
dete putin zer. Printul Andrei luA cupa si mai intai o Intinse lui Nicolae Mico ca sa guste, zicAnd : SA bem aceste amArAciuni cu care viclenii
si trAdAtorii ne-au adApat Indestul. El Inghiti

www.dacoromanica.ro

94

putin, apoi trimise indata pe taran sa-i caute

putina apa, dandu-i un galben de aur unguresc,

numai sa vie mai curand. Esind atunci din coliba, Andreiu se duse de se intinse pe iarba sub
un copaciu vecin, isi rezima capul de un trunchiu
pe jumatate putred si insarcina pe Mico sa stea
la paza, in vreme ce el se va odihni putin, ca
sa poata apoi a-si urma drumul, fagaduind ca
va sta si el la randul seu de streaja pana cand
Mico va odihni. Zacand astfel pe pamantul gol,
Andreiu lua breviarul in mana, se puse a citi, la
lumina lunei, ceasurile canonice si indata oste-

neala biruindu-1, somnul pe nesimtite tl coprinse.

In vremea aceasta lupta Secuilor urmand deosebitele cotituri si locuri grele, pe unde Mico si
Andreiu fugisera, sosesc cu o iutime minunata si
cad asupra taranului strigand : Ce procleti de
nobili ai primit in gazda ? De nu ni-i vei da

indata te -om ucide, dupa ce te vom face mai

intai a suferi mii de chinuri, calaule. Spaimantat foarte si nestiind ce voiau ei sa faca, tlranul le spuse : a doui insi nitrase la dansul,
sezuse putin si apoi esise ; ca el nu stia de loc
cine erau

ei si a gandete a sunt ascunsi

p'acolo p'aproape. Mico auzind sgomotul acelor ce sosiau si intrebarile ce fAceau taranului,

se duse spaimantat de scula pe printul Andrei

si-i vesti ca dusmanii i-au calcat, rugandu-1 sa
caute a scapa cum va putea. Dar luna, ca cum
s'ar fi temut a lumina fara-de-legea, se ascunsese sub negrii non i si In acel tntunerec, Andrei,
care nu cunostea locurile n'avea chip de scapare.
;

El trimise pe Mico inaintea vrajmasilor spre a

cauta sa-i imblanzeasca prin vorbe si fagadueli.

Dar gloata Secuilor furioasa, In loc d'a asculta
rugaciunile lui Mico, Intoarse catre dansul armele ei. Dupl ce se ocroti un minut cu sabia sa,
Mico, plin de rani, fu prins viu. Se povesteste
www.dacoromanica.ro

95

ca, doritor d'a scapa mai curnd de viata, si simtind pe gtu-i taisul ruginit al palosului unui Oran, el ti intinse sabia sa, care era mai ascutita,
zicndu-i : Slujeste-te cu aceasta, prietene, si
nu ma mai sfasia, ranindu-ma cu arma ta fall
tais. i zicnd aceste, el Ii Intinse gatlejul, ca

sa nu se zica ca un viteaz a avut ca un om fall

inima, capul Mat pe dinapoi. In vreme ce Mico
era astfel prins si ucis, Blasie Ordog, de care
am pomenit mai sus, Impreuna cu alti trei soti,
isbeste pe Andrei. lmpins mai mult de nevoie
deck de vitejie, Andrei trase sabia cea lata ce
purta la coasta si Incepu a se apara cu o mna
slaba, silind sa nu moara fara razbunare. El isbutise a rani pe unii din vrajmasi, cAnd Blasie,
mai Indemnatic In lupta, Ii dete o lovitura de
secure In frunte, facndu-i o rana mare d'asupra ochiului stAng, de unde Incepu sngele a
curge paru de-i acoperea vederea. In aceasta
stare nenorocitul Andrei tncerca O. fuga, dar urmat de aproape de ucigasi, el primi cu o asemenea arma o alta rana, In partea din dos a
capului, d'asupra grumazului si, perzand simtirile,
cazu la pamant, batandu-se In sngele sau. N'apucase Inc sa-si dea sufletul cAnd ucigasii, u-

randu-li-se de vremea ce perdeau sa-i smulga

un inel frumos de diamant ce purta In degetul
cel mic, fi Mara degetul ca sa poat lua inelul
apoi, apropiindu-se de dansul Blasie Ordg, li

tale capul, pe care, punndu-1 Inteo sulitA, 11 lua

cu dAnsul, iar trupul 11 lasara In acel loc des-

puiat de once vesmnt si In prada fiarelor salbatice. Aceasta tragedie se petrecu land. satul
Szent Domokos (St Dominic). Astazi Inca Inteacele parti, taranii Isi arata locul unde fu omort
sarmanul Andrei si credinciosul sat' Mico.
www.dacoromanica.ro

96

Semne rele cari prevestesc tragedia. Mihai

afla despre asasinarea lui Bathori. Saracul
popa 1. Inmormantarea cardinalului.
Pedepsirea asasinului.
Astfel fu sfarsitul lui Andrei Bathori, print, car-

dinal si episcop de Varmia In Prusia. El era In

vrasta de douazeci si opt de ani numai, Malt la stat,
barba si parul capului galbene, pe care de pe ritul

religiei, el avea obiceiu a le purta rase. Era d'un

bland si mai bun pentru biserica
caracter dulce
decat pentru rasboiu. Din copilaria lui avusese
plecare spre calugarie. Din nenorocire chiar calltatile lui private facura dinteansul un rau stai

panitor ; ambitia de a domni 11 perdu ; el cumpara

printr'o cruda moarte o domnie de opt luni asupra

Ardealului si fu numai un jalnic exemplu al ticalosiei ursitelor omenesti. De pe aratarea unor

analisti, nenorocirea In care pica Andrei si Ungurii din Ardeal fusese prevestita prin niste semne
ceresti. In luna lui lunie se ridica deodata despre

apus o furtuna grozava care Infricosa pe toti si

pricinui multa stricaciune inteo parte mare a Ardealului. De dimineata norii se rostogoleau unii
d'asupra altora. Cerul intreg se Intunecase ; tunetul urla neIncetat ; trasnetul ce cadea, fulgerile
ce straluceau prin Intuneric, o ploaie deasa si repede si mai ales o vijelie grozava spaimantase
pe toti. Parte din acoperisele caselor din Albalulia full ridicate, naltimile zidurilor doborate precum si grajdurile din curtea printului care erau
foarte puternic zidite ; pastorii pe drumuri fura
rasturnati sau tarati cu iuteala Incotro nu voiau ;
multi cai ce pasteau pe la camp furl asvarliti in
Mures, unde se innecara , o multime de stejari
mari si pomi roditori furl smulsi din radacina.
Aceasta furtuna tinu ceva mai putin de un ceas
si fu privita de toti ca prevestirea nenorocirilor
www.dacoromanica.ro

97

ce sosira Cu cateva luni In urma. Inteaceeas vreme

globuri de foc se aratara in deosebite locuri ras-

pandind groaza. 0 multime de lupi se pogorara

cete cete din muntii numiti Meses si se raspandill In sesurile Ardealului si prin sate, asemenea
si multe alte fiare salbatice. Cinci zile inaintea
bataliei dela Sibiu, toata noaptea se vazura flacari pe cer, astfel In cat armata lui Andrei merse
la drum luminata d'aceste minunate flacAri. and
Andrei tabari la orasul Mercurea din parnantul
sasesc, el vazu deodat trecand pe dinainte-i un
arap negru purtand in mana o coasa grozava. El
Intreba cine are o slugA cu un chip asa de neplacut si toti magnatii, dupa ce cercetara si cau-

tara, li raspunsera ca un asemenea om nu se

afla in armie. Cu putine zile pana a nu se Intalni Andrei cu Mihai-Voda, el visa c picase in
niste turme de tapi furiosi si ca d'abia scapase,
and niste porci 11 sfasiara mantela si coiful. Incredintat ca acest vis este un semn de rau, el II
povesti indata la Alba-lulia lui Stefan Bathori si

altora. In vreme ce Andrei se scobora pe scara

palatului ski din Alba-lulia ca sa mearga la tabara dela Sas-Sebe, unul din pintenii sai de aur
se sfarama si cand esia pe poarta Isi sfarama
asemenea si chiotoarea mantalei sale. In sfarsit
spiritul de superstitie si de misticism al Ungurilor merse pana a crede ca. si schimbarea portului ce ei facusera cie vreo cativa ani, fusese un
semn rau care arAta ca ei trebue sa sufere inteo
zi jugul unei natii straine.
*

Dupa uciderea lui Andrei, Secuii se apucara a

cauta prin paduri si prin stramtori pe nobilii cari
umblau ratacind prin intuneric si, dupa ce-i ucisera mai pe toti, se intoarsera la locul luptei
spre a culege jaful. Dar cu cat pusese mai multa
7

www.dacoromanica.ro

- 98 graba spre a castiga aceasta prada, cu atata perdura din vreme spre a o Imparti, certandu-se si
Injurandu-se intre dansii In cat p'aci erau sa se
inhale la Wale cu armele. Furd omorati atunci,
parte cu Andrei, parte in fuga lor, Ion Beldi cu
junele ski fiu Pavel, Nicolae Mico, fratii Tomas
si Emeric Besz, Francisc Romany comis al lui
Andrei, caruia ii scapa viata In lupta, omorand
un secui ce-I ameninta cu moartea, Emeric Lazar,
Francisc numit cel Mare, Mihai Caraczoni, meter
capitan de artilerie, si multi altii vestiti prin meritul si avutiile lor. Secuii li ucideau fail mila,
incredintati ca nimic nu putea fi mai folositor
republicei sacuiesti decal moartea tutulor acestor
oameni cari Ii tinuse trite() robie aspra, ca pe

niste robi cumparati cu bani. Ei credeau a numai acest mijloc au spre a-si redobandi starea
lor cea dintai si a-si asigura libertatea pe care
o doreau cu infocare. Numai un singur nbil,
Csomortany, barbat vestit In rasboaie, scapa In
Moldova. Acesta este acelasi care, dupd cum s'a
vazut inapoi, fusese trimis sol de Andrei la Mihai Voda si carele, cu toate ca credinta lui era
banuita. lui Andrei, 11 Insoti In fuga sa, dovada
puternica despre usurinta ce pun uneori oamenii
In banuelile lor I

Fu atunci o disputa Intre Sacui, din cari unii

voiau sa pastreze In viata vre-o cativa din nobilii
prinsi, iar altii cereau ca sa se omoare Indata
acesti oameni nesuferiti si vrednici de ura

se Invoira apoi a amana pentru catava vreme

moartea unora dintransii. Acestla erau loan Iffiu,

fratele lui Andreiu, Stefan Kabosi, Gaspar Palosi,

Nicolae Bartacuti, Francisc Gereb si Wolfgang

Lazar. Sacuii le legar manile la spate si tot Injurandu-i mereu Ii pornira ca sa-i duca spre
Alba bulla la Mihaiu-Voda. Inaintea lor, Blasie
Ordg, ducea, Infipt Inteo sulita, sangeratul cap
www.dacoromanica.ro

99

al lui Andreu Bathori Invalit trite panza. Pang

a nu ajunge ma la Alba-lulia, Sacuii in cale uci-

sera pe prinsii

lor ; trupurile lor le

aruncard

Inteun sant langa Alba, lar capetele sangerate si

vinete le asvarlird neingropate in oras. Blasie
Ordg pastra numai pe Ion Iffiu, pe un fiu al lui
Nicolae Miko, anume Mihaiu in varsta de 12 ani,
si capul lui Andreiu, pe care-linfatia lui MihaiuVoda, in II ale lui Noembrie. Pusera capul pe o
masa si Mihai cata putin la ddnsul in tacere,
pana cAnd, vdzand pe doamna Stanca ce era
inecAnduse In lacrimi, o intreba pentru ce plange ?--

Pentru ca, raspunse aceastd miloas si simtitoare

femeie, aceea ce i s'a Intamplat lui se poate intdmpla si tie sau acestuia, aratand pe fiul ei
Patrascu. Aceasta vorba patrunse inima otelita a

asprului domn si-i aduse aminte nestatornicia

lucrurilor omenesti. Cuprins de mild, el pleca
capul cu intristare, lacrdmile de odata Imbrobodill fulgerarea ochilor lui si din inima strigd: 0
saracul popa I saracul popa ! Astfel planse marele Cesar cand vazu dinainte-i capul dusmanului sail Pompeiu.

Dupa aceasta Mihaiu trimise acest cap, pus

sub un disc, lui Malaspina. Acesta puse un zugray de scoase un portret de pe dansul, pe care-1
trimise imparatului. Mihaiu trimise pe Ion lffiu
In inchisoare la cetatea Deva si, de pe povata
ce-i dete logofatul Teodosie, porni oameni sa
caute trupul lui Andreiu pe care-1 gasira gol, dar
nevatamat de Wad si dobitoace, nelipsind de la
ddnsul deal degetul cel mic care fusese Mat de
ucigasi, dupa cum am spus. Trupul mortului fu
pus intru'un car si, ca sa nu fie bite asemenea
stare expus privirilor, cand bagara carul In oras,
il acoperira cu foi de copad i verzi. Astfel il adusera in Alba-lulia noud zile dupa moartea sa. In-

data, cu mare ingrijire din porunca lui Mihaiu,

www.dacoromanica.ro

/00

fu trupul Investit cu haine marete, Intins pe o

peatra de martnurd si acoperita Cu o manta de
purpura Apoi il dusera In templul cel mic ca sd
stea pandla ziva inmormantdrii. Cateva zile dupa
aceea, adunandu-se acolo si deputatii tarii convocati pentru deschiderea dietei, Mihaiu trimise de
aduse si trupul lui Baltazar Bathori pe care printul
Sigismund pusese de-1 ingropase fall nici o cinste
In cetatuia de la Gherla si apoi se fad/ Inmormantarea lui Andreiu cu o pompa de tot craiasca.
Sicriul era purtat de juni nobili si Inconjurat de
toti boerii romani. Armasarul lui, frumos Impo-

dobit cu toate armele sale, urma dupa sicriu.

Apoi venia Mihaiu Insusi cu fata Intristata, cu o

multime de nobili, ofiteri si popor. Inainte si Inapoi pasiau cu toata cuviinta ostile Inarmate si
In buna randuiala. Apoi preotii, cantaretii si fadele nu mai aveau numdr. Astfel dusera trupul
lui Andreiu In biserica cea mare si-1 puserd In
acel monument ce el, In vieata tiind, zidise pentru
frate-sau Baltazar. Acolo trupurile ambilor frati
turd impreunate. In acelasi templu zdceau de mai
multa vreme Ingropati doi alti alugari, barbati
mail si puternici, cari perird Cu aceeasi moarte
ca Andreiu, Cardinalul George Martinitiu, ucis
din porunca imparatului Ferdinand, mosul lui
Rudolf II, si episcopul Oradiei, ucis de Griti. Blasie Ordg, ucigasul lui Andreiu, In loc de ras-

plata ce astepta de la Mihaiu, fu osandit a i se

tala capul pentru fard-de-legea ce fdcuse. Toata
prada ce Sdcuii luasera de la Andrei si de la
sotii lui, In aur si argint, din porunca lui Mihaiu,
fu varsata In visteria tarii.
*

Mila, indurarea si generositatea ce arata Mi-

haiu-Vodd catre cainicul sal/ dusman, marl favoarea popoarelor pentru dansul, ii atrase inimile

www.dacoromanica.ro

101

nobilimei Ardealului si lauda tuturor natiilor straine.

Nobilii transilvani simtira mai ales atunci ca,

uriti fiind de moarte de catre popor, singura lor

scapare e acum Mihaiu. Ei gandira ca, de au perdut

carmuirea tarii si au cazut sub un stapanitor de

alt sange, incai sa caute a-si Ostra starea si

vieata lor. Acestea inteadevar erau atunci foarte
amenintate. Au vazut inapoi ce fel urau si tratau
Scuii pe nobili. Ostasii mercenari unguri, poloni,
sarbi, cazaci si altii raspandindu-se prin teara,
nefiind sub ochiul strasnic al domnului, necajiau
inca pe locuitori, iar mai ales pe nobili, facandu-i
sa simta toate rebele rasboiului. Apoi chinuita
natie a Romanilor din Ardeal, cum afta de invingerea de la Sibiu, se ridica in picioare groaznica,

inviersunata, amenintatoare. Cu cat fusesera ei

mai cumplit Impilati de nobilii unguri, cu cat mai

mult innecasera in inima lor suferintele si ura ce
aveau catre dansii, cu atat isbucnirea acestei ure
fu puternica si pustiitoare. Romanii Ardeleni cuvantau ast-fel si Intr'un chip simplu catre Unguri
Sunteti niste venetici, cari ati venit prin sila de
ne-ati calcat tara, ne-ati rapit pamanturile, drepturile, vieata ; ne-ati chinuit si ne-ati aruncat
in cea mai cumplita robie. Intre noi si intre voi

n'a domnit dreptatea sau simtirile omenirei, ci

numai sila ; acum cand ne-am desteptat si ne
simtim puternici, vrem sa intrarn si noi in drepturile si in parnanturile rioastre, ce ni le-ati rapit
odinioara. ; vom lua dar pe seama-ne mosiile si
casele voastre, iar pe voi v vom ucide sau va
vom goni, ca sa curatim tara de voi. Aceste
idei si simterninte povatuira toate revoluthle facute sau incercate de Romani, de la nvalirea
Ungurilor pana asta-zi.Ast-fel revolutiile veacului
de mijloc, aceea de la 1437, rascoala de la 1599,

insurectia lui Noria de la 1784 si revolutia de la

1848 fur mai mult inspirate de setea rasbunarii
www.dacoromanica.ro

102

deck de dragostea libertatii, si pentru aceia Romanii nu-si putura asigura libertatea ; caci libertatea triumfa fard a-si rasbuna ; altmintrelea
ea nu mai este libertate ci numai rasbunare. Nici
o data si nici inteun loc libertatea nu s'a putut
intemeia prin calcarea dreptatii si prin carmuirea
groazei. Libertatea nu se tine si nu se tntemeiaza
prin tiranie, ci numai prin libertate.
Romanii, crezand a-si asigura libertatea si a
stinge aristrocratia, se puneau de ucideau la aristocrati si pustiiau bunurile lor si, fiind-cd mai
adesea nobilii apucau de fugeau, ei isi varsau furia

mai mult asupra bietilor burgeji unguri de prin

rase ; apoi, cum trecea furtuna, aristrocratia era
iardsi in par si Romanul iar cadea in ghiara ei.
De asemenea mai multi domni romani din principate, dusmani ai aristocratiei, printr'un guvern
de teroare, credeau ca fac ceva ucizand la boieri,

In loc de a ucide boeria. Toata schimbarea era

de persoane, dar spiritul de cast si institutia se
pastra, ba inca se mai intdrea prin interesul ce
Insuflau oamenilor, cei prigoniti si impilati. Re-

volutia de la 1848 din tara Romaneasc singurd

pricepu ca spre a asigura libertatea, trebue a 'Asa
pe boieri sa putrezeasca in pace si a ucide boeria
prin proclamarea dreptului comun. Romanii ardeleni n'au priceput aceasta nici la 1848 ; cu ant
mai putin ei o pricepura la 1599. Ei nu se gandeau ca nu este nici drept, nici folositor, nici cu
putinta de a curati tara Ardealului de toate po-

pulatiile straine, care fac mai a treia parte din

totalul locuitorilor ei ; uitara ca. o posesie indelungata aduce drepturi positive si netagaduite,
ca. o nationalitate, ori-cat de mica va fi, trebue
respectata, caci sfant e dreptul ce are ea de a

trai In pdmantul ce ocupd ; ca. acest drept natural e pe d'asupra ori-cdrui drept istoric, de
vreme ce pamantul este al oamenilor, iar nu oawww.dacoromanica.ro

103

menii ai pgrndntului. Problema de deslegat In

Ardeal era i este, nu cum vor face fie-care din

Romftni, Unguri, Sasi

i SAcui, ca sd rdmAnd numai ei singuri intr'acea lard i sd goneascd pe

cele-alalte popoare, ci proclamand dreptul comun
sau egalitatea pentru individe
nationalitdti, sd
caute mijlocul de a armonisa Impreund, alcdtuind
un stat federativ. Fdrd Indoiald c numdrul Roindnilor In Ardeal le asigur in ori-ce cas o prei

ponderantd naturald si dreaptd in trebile tarn si

va preface oare-cum Ardealul Inteo tara romd-

neascd.
Ast-fel Romani' i Ungurii la 1848, luptandu-se

plecard de la acele4
principii gresite si azurd sub acelasi jug.
unii Impotriva

RAscoala RomAnilor ardelenl. Mihal se'nconjoarA de nobill unguri. Interesele RomAnilor

sunt nesocotite. Tribut pentru armatA. Prinderea 1 schingluirea trAdAtorulul Maro.
si la 1599, Rorndnii ardeleni riclicdndu-se
nu se purtar ca un popor matur, insuflat de dra."
gostea libertAtii prin care purtarea ei ar fi impus si lui
i asurpritorilor lor si ar fi silit i pe unlit
si pe cei-ralti a-i Intregi In drepturile lor naturale
sociale, ci, setosi de rdsbunare, se apucard s
preumble torte si palos prin palaturile nobililor.
Multi nobili perird atunci. Dar si mai multi Inca
scdpard, uni afard din tard, alti sub protectia lui
Mihal. Acesta nu putea sd sufere asemenea neorandueli care se- descArcau asuprd-i. Eidnuit
pAnd a nu intra In Ardeal, de Unguri ca lucreazd
prin proti romni a scula pe tdrani Impotriva nobilimei unguresti, el dorea sd dovedeascd neadevdrul acelor banueli, de si dupd intrarea sa In
Ardeal fusese indemnat spre uciderea nobilimei
ungureti, nu numai de catre Roman ii ardeleni

Mihai

www.dacoromanica.ro

- 104 de catre o seama de boieri dar Inca si de un

numar Insernnat din cei mad ai Ardealului, In
capul carora era episcopul catolic Dimitrie Naprazdi. 0 politica rasa inima ar fi Indemnat poate pe
Mihai a-si asigura stapanirea Ardealului prin nimicirea acestei aristrocratii puternice, care tot
d'auna era sa-i stea In potriva ; dar inima sa,
dorinta d'a-si da un nume mare si bun in Europa,
care-si atintise ochii acum asupra-i 11 departau
de la o asemenea fapta, preferind a incerca cu
binele sa-si traga inimile nobililor unguri. Din nenorocire el nu se multumi numai a-i tolera si
protegea, ci se inconjura de dansi, le Incredinta
posturile cele mai Insemnate In arme si administratie si impar' jails' intre dansi averea confiscata de la cei ucisi In bataie sau care pribegisera.
Umilinta ce aratau catre dansul acesti aspri si
trufasi nobili si setea cu care vanau favoarea lui
Insela pe Mihai. El crezu ca ei nu vor mai ridica
nici o data capul lor, dupa ce 1-au plecat asa de

jos. El socoti va va gasi un reazim si o putere

IntrInsi si a prin ei va trage fnima Intregei natii
unguresti si va deschide un camp mare la Intinsele si ambitioasele sale proiecte. Aceasta II orbl
si-1 facu de impinse pana la nesocotinta generosita-

tea sa catre dansii ; si cu cat ei staruiau In Invinovatirile si banuelile lor, cu cat ei complotau
si umblau mai rau sa-1 surpe, cu atata el se arata
mai Indurator catre dansii, hick generositatea lui
ajunse a fi o slabiciune care-1 perdu. Aceasta facu

a el, dupa ce domoli setea de rasbunare a taranilor romani, nu le dete libertatea, spre a nu
vatama Interesele nobililor. Adevar ca el nu putea
lucra In Ardeal Impotriva de ce facuse In tara
Romaneasca. Nenorocitul aqeamgnt de rumnie,
ca un butuc II tinea In lant si-1 tara slue perzare.
El dedese libertatea Sacuilor, nevoit fiind si fiind-ca

acestia numai de putina vreme o perdusera si o

www.dacoromanica.ro

105

doreau cu Infocare. Dar Romanii de mai multe

veacuri TO perdusera libertatea i fiind i mai numerqi, paguba ce ar fi simtit nobilii Unguri ar
fi fost mult mai simtitoare. Apoi Sacuii era o po-

pulatie foarte rasboinica, In vreme ce Romanii

sub impilare uitasera pana i intrebuintarea armelor, de la a caror manuire stapanii lor ii oprisera. Mihai insa, ca toll rasboinicii, credea mai
mult in soldati deck In popor ; spiritul lui era
mai mult de cuceritor deck de nationalist. Nobilii
erau representantii poporului, na-

in ochii lui

tia arman, i pre arme voia el a se intemeia.

Mihai socoti sa urmeze In Ardeal, In privinta Romanilor, politica Corvinilor, adica a uura oarecum sarcinele taranilor, a-i ocroti in contra abuzurilor nobililor i a inalta mai multi dintr'inii

in treapta de nobili, ca astfel natia sa fie representan in dietele Oa Dar am vazut mai inapoi
ca aceasta sistema nu adusese marl foloase romanilor, a ci nobilii lor, dobandind interese impotrivitoare gloatei poporului, se aliau cu cei-l'alti nobili unguri i se lepadau chiar i de nationalitatea

lor. Datoria lui Mihaiu ar fi fost de a da Romanilor iertarea de iobagie i proprietate de 'clamant
spre chezaiuirea acelei libertati i de a Infiinta
o representare deosebita a lor in dieta celor-ralte
trei natii. Ast-fel el ar fi dat stapanirii sale
In Ardeal o temelie neclintita. Nici odata ocasie
mai buna pentru aceasta nu se infatiase ca

acum, indata dupa batalla dela Sibiu, cand Ungurii ingroziti, amortiti cu totul, se multumiau

de li s'ar fi lasat macar viata. Mai tarziu Mi- hai in zadar voi ; anevointele crescuse prea mult ;
ocazia trecuse. i nu trebue a crede ca noi adi
j udecam pe Mihai de pe ideile de democratie ale
veacului nostru, lar nu de pe acelea ale veacului

sau caci una ne va dovedi ca aceste idei erau

bine simtite atunci i ins4 de Mihai.
www.dacoromanica.ro

- 106 De altfel de idei inspirat irisa, Mihai-Voda deschise la 20 Noembrie in Alba-lulia adunarea generala, in care el fagadui ca va Ostra constitutia
tarei si toate privilegiile, libertatile si daniile nobililor, afara de cele facute de Sig-ismund. Reprezentantii depusera juramantul de credinta si, spre
raspuns la cererile domnului d'a i se da provizii
si bani pentru tinerea ostilor, se orandui ca de
fiecare cas sau poarta (cum se zice In Ardeal)

sa se dea cate opt masuri de faina si opt masuri de yaz sau orz, si dela zece case cate o
vita de taiat, lar fiind omul sarac, in lips de

vita, sa dea trei oi. Asemenea se hotari ca, de

vreme ce s'a dat libertatea Secuilor, acestia sa
alba a da, de pe vechiul lor obicei, cand se
schimba domnul sau cand se insoara, din ease
boj unul pe seama domnului. Aceasta dare se
numia de Secui fripturA de bou. Incat pentru bani
spre purtarea rasboiului, se hotari ca sa dea de
fiecare casa, fara a fi nimeni scutit, nici domn
nici boer, cate ease fiorini ; trei fiorini s se dea

pana in 25 zile, socotindu-se din ziva publicarii

decretului, iar ceilalti trei cu 25 zile mai tarziu.
Toate celelalte articole, ce se incheiarii atunci si
fura cuprinse in actul general al dietii care se
intri de Mihai-Voda si se publica, privesc numai
interesele nobililor ; ele dau voie unora dintrInsii
a se intoarce in tara, asigura' libertatea Secuilor,
iar pe Romani, fara nici o usurare, ii !asa in
starea de iobagi ai nobililor. Astfel Mihai tradase
misia sa in Ardeal si merita de a cadea.
*

In vremea aceasta se raspandi fairna in Ardeal

fi intrat In tara
Romaneasca pe la Inceputul lui Decembrie, si
multi se ingrijira ; dar aceasta temere peri tildad,
lamurindu-se cum d. Turcii, ce intrasera in tara,

cum ca o ostire turceasca ar

www.dacoromanica.ro

107

cu toate c bine armati, de pe obiceiul lor, erau

ins/ putini i veniser numai ca sa cumpere
miere si unt, aceea ce facand, esira din tara,
fara a vatama pe nimeni. Cu toate astea, Mihai,
ingrijindu-se, porni armie de calareti in tara Romaneasca. care O. Impedice asemenea venir ale
Turcilor i sa apere tara. Scurt dupa. aceea Mihai
porni si pe fiul ski Patrascu in tara Romaneasca
cu o seama de oaste, spre a carmui tara In locul
lui,

dete de curator pe Pancratie Sennyei, pe

care MO. dupa o tuna It rechema Inapoi, nu se

stie din ce pricina. Mihai poruncise la o seama
de nobili din Ardeal ca sa Insoteasca pe Patrascu
In tara Romaneasca. Dar fncepura a tremura toti,
gandind ca merg la peirea lor, de se vor duce
In tara Romaneasca, i rugara pe Mihai d'a amana
deocamdata pornirea lor, la care el se si invoi.
La sfarsitul dietii, Mihai puse de aduse la Albalulia vistieria printului Sigismund ce el pusese In
cetatuia Vecs, sub paza lui stefan Bodoni. Era

un numar insemnat de vase de argint :

cupe,

talere, discuri, vasuri si Intre altele, niste pahare

de argint asa de mari Inca abia

doi oameni

pute.au duce unul gol ; pe langa aceste mai erau

podoabe de cai, platose, seli ornate cu pietre
scumpe si diamanturi, sabii, pumnale, palose, hangeruri, securi si alte asemenea lucruri ; apoi mai
multe vesminte scumpe pretuite 32 rnii fiorini,
din care unul impodobit cu diamanturi era pre-

tuit 15 mii fiorini ; pe urma un mare numar de

monete de aur numite ce Portugalia, din care
una facea cat zece galbeni de aur. and infra
Mihai ca sa vaza aceasta avutie In casa unde era
asezata, rapit de mirare striga : Ce de bani am
s fac d'aci ca sa-mi platesc ostasii si oamenii

mei. Pretul se ridica Inteadevar la mai multe

sute de mii de fiorini. Mihai Isi aseza apoi ostirea
In deosebite comitate pentru iernat, impartind-o

www.dacoromanica.ro

- 108 mai ales prin cetati ; dar oarecare escesuri ce

facura ostasii si mai ales ungurii, sarbii si cazacii, ridicara plangeri din partea locuitorilor, mai
cu osebire din partea nobililor, cari alergau la
Mihai vaitandu-se. La aceste plangeri, Mihai rspundea adesea cu bnatate, zicAnd : ca acestea
se fac Mr tirea lui, fagaduind crt va pedepsi
strasnic pe cei vinovati ca de vreme ce, din
mila lui Dumnezeu, Ardealul este acum al lui,
el se va sili spre a face sa domneasca. intrInsul
pacea i linistea si ci va strui ca nimeni
nu Incerce vre-o paguba.
In vremea aceasta, cuprins de manie asupra
lui Ion Maro, puse sa-1 catite si sa-1 goneasca
prin toat tara, pan-1 vor prinde. Este stiut
acest secretar al lui Hihaiu desvalise mai Intaiu
printului Andreiu proiectul stapanului sau d'a
nvali In Ardeal. Mihaiu fi ierta cu generozitate

aceasta vin ; dar In ajunul bataliei dela Sibiu,

nemultamitorul Maro trecuse din tabara lui Mihaiu In aceea a lui Andreiu, sperand ca acesta
va isbandi. Mihaiu care iertase tntaiu pe Maro,

intra fntr'o manie furioasa la aceasta noua a lui

tildare. Maro, care aflase mania doninului asupra-i, rataci pe ascuns Inteo parte si intealta
prin sate si orase, pe la deosebiti nobili, cautand
vreo ocasie spre a fugi in Ungaria. Astfel umbland, el se duse din Intamplare sau intradins
la 5tefau Tholdi, nobil ungur, rugandu-1 a-i acorda un asil ca s scape de goana ce-i da Mihaiu. Tholdi II primi

fagaclui ca va

fi

in si-

guranta In casa lui ; dar, temandu-se de Mihaiu

si dorind a dobandi favoarea sa, fi descoperi indata cA Maro este ascuns la dansul. Tarat la
Alba-lulia, Maro fu dus dinaintea lui Mihaiu, care
dupa ce-1 mustra pentru fara-de-legea lui, fi dete
pe mana calailor mesteri a chinui pe vinovati.
Acestia II legar strans de picioare si de maini
www.dacoromanica.ro

109

la un stalp, care se afla Inteuna din suburbiile

Albei ; apoi Ti ciuntira mai

intaiu picioarele, pe

urrna genuchii unul dupa altul si In sfarsit bratele pana la coate. Trupul lui, sfasiat si despuiat
de toate vesmintele, ramase doua zile In privirea tutulor, acoperit de noroiu si de sange.
Dar sa Intoarcem mai bine ochii de la aceasta uracioasa priveliste, tanguind barbaria acelor timpuri.
*

Mihaiu-Vocla trimise o deputatie de doua persoane, Intre care si Petru Armeanul, ca sa mearga
la Praga sa vesteasca' Imparatului norocita biruinta asupra lui Andrei si coprinderea Ardealului. Ajungand deputatia la Viena si dand archiducelui Mateiu aceasta Inveselitoare stire, el puse
indata s'A cante in toate bisericile Te-Deum laudamus i, poruncind sa duca toate tunurile pe
bulevarduri, desertara mai multe salve de artilerie spre semn de bucurie. Archiducele Mateiu

darui capeteniei deputatilor un lant de aur si la

sotii sal cate un pahar de argint suflat cu aur ;
apoi deputatia se porni inainte si se duse la Plisen, unde gasi pre Imparatul. Ea raporta imparatului despre isbanda dobandita. Aceasta ambasacia fu vesel primita de Marirea sa si, fiind bine
d'ruita, primi porunca a se Intoarce inapoi.
Imparatul scrise Indata Papii, vestindu-i norocita coprindere a Ardealului, si (de oarece nu
cunostea Inca moartea cardinalului) plangandu-se
foarte de purtarea lui, invinovatindu-1 ca el este
In Intelegere cu Turcii si rugand pe Santia sa
ca sa-1 afuriseasca si sa-i iea inapoi palaria de
cardinal. Inteaceeasi vreme sosi la Roma si scrisorile episcopului Malaspina, cari vesteau moartea cardinalului. Tot atunci solul craiului Poloniei facu cunoscut ca invingerea si moartea carwww.dacoromanica.ro

110

dinalului adusese mari neplaceri la toata curtea

regela Poloniei si cd toti strigau impotriva lui
Malaspina. Cu ocasia acestor deosebite scrisori,
Papa convoca la 12 lanuarie 1600, o congregatie
de nouasprezece cardinali ca sa chibzuiasca de
trebue a se cere vre-o satisfactie si a huli ornorarea cardinalului. Papa mai intaiu si apoi cei
mai multi din cardinali fura de Were ca. nu
trebue de o cam data a procede nici cu censura, nici a cere vreo satisfactie despre moar-

tea cardinalului, cu atat mai putin a el fusese

ucis In rasboiu, purtand arme si intr'o haina si
meserie deosebita de aceea de cardinal ; a nu
se stie cine l'a ucis si daca aceia stiau sau nu
ca ucid un cardinal, nici daca sunt ei catolici
sau schismatici si afara de juridictia santului
scaun ; ca, inainte de a procede la afuri-

sire, trebue a face forma de judecata pe care

In acea nehotarare nu stiu de unde s'o inceapa;

ca. apoi cu aceasta, Papa ar supara pe 1mparatul si pe printul tarii Romanesti, pentru mania acestora asupra cardinalului, a carui memorie ei se vor sili a o innegri cat vor putea ;

a in acel cas ei ar putea privi ca facute in-

direct tmpotriva lor acele procedan

censuri
si vor face a se compune cart' 1mpotriva cardinalului, In care nici colegiul cardinalilor, nici
i

santul Scaun nu vor fi crutati ; a mai bine

este

sa a#epte sosirea

nunciului Malaspina,

care acum basase Ardealul si se afla in cale

spre a se Intoarce la Roma si dela care vor afla mai multe mai deslusite si vor sti ce este
de facut.

Se vede ca mai tarziu Papa se hotari a pe-

depsi uciderea cardinalului Audit, de pre cum

spune analistul Timon, pe toata natia secuie de

un post strasnic de o suta de

ani.

Malaspina,

intorcandu-se la Roma, Papa 11 facu sa simta ca.

www.dacoromanica.ro

fiase purtarea lui, caci ti porunci sa se traga

In episcopatul sail, uncle muri de mahnire, du-

and dorul palariei de cardinal.

-:-

Ci dar In mijlocul acestnr vremi, la 2 Noembrie, generalul Basta, pe care archiducele Maximilian, departandu se la Viena, II lasase locotenent In locu-i la Casovia i In Ungaria de sus,
Insotit de Mihai Sekeli, Pavel Nias i David Ungnad, se duse cu ()Ole lor la Oradea mare, purtand cu dansii i o mare suma da bani ce Imparatul trimesese la Casovia pentru plata armiei.
Ei voiau sa vina In Ardeal spre a da ajutor lui
Mihai intru cuprinderea acestei tad, cand aflara
ca. Mihai a 0 isbutit a coprinde tara fail a mai
atepta ajutorul lor. Cu toate acestea, Basta hotart a intra cu armia sa In Ardeal, cu pretentia
de a carmui tara In numele imparatului. David
Ungnad, svetnic insemnat al Imparatului, stralucit prin multe solii la Constantinopole i InWaite WO, apuca Inaintea lui Basta i, Insotit
de Petre Lasli, sosi in 12 Noembrie la Alba-lulia
spre a curteni pe Mihai-Voda despre norocita sa
biruinta. Acesta le dete audienta a doua zi In
13, la opt ceasuri de dimineata, primindu-i foarte
bine. Dupa aceea le trimise acasa capul lui Andrei Bathori, pe care-1 balsamise. Ungnad puse
Indata de scoase un potret de pre cap, foarte asemanat. In 17 Noembrie, cand Ungnad voi sa
plece, Mihai, care primise In dar dela dansul un
ban de aur mare pe care erau zece portrete ale
Imparatului, li trimise i el printr'unul din cei
mai mari ai sal ofiteri, o hara frumoasa, rugandu-1 s'o primeasca cu buna-vointa. Ungnad
primi acest dar aratand o mare multumire i apoi porni din Ardeal.
Mihai-Voda, afland de venirea lui Basta, triwww.dacoromanica.ro

- 112 mise IndatA veo mie de oameni cAtre cetatea

Husta de pe Mures, care e cheia drumului ce
din Polonia, Ungaria si Moldova duce In Ardeal.
In aceastA cetate era o garnizoanA de 19 companii de trabanti, cArora se poruncise d'a se tine
bine acolo paria la cel din urmA om ; dar ei,
vAzAnd cetatea ocolitA si isbitA, perdurA curajul
si se InchinarA cu conditie ca li se va cruta
viata. IntrAnd valonii lui Mihai In cetate, puserA
mAna pe avutii nepretuite, cAci acolo Bathori si
multi nobili Isi lAsase averile lor. Spun cA aceste
avutii se urcau la zece milioane. Tot atunci Mihai cuprinse si Lipova si alte orase din Banat.
Basta, intrAnd In Ardeal, prinse la SimlAu pe
Stefan Bathori, care fugise

acolo

dela cetatea

Husta. El Ii fAgAdui cA va dobAndi ertare dela

ImpAratul,. dacA va mijloci predarea cetAtii Uivara,
cea mai puternicA a Ardealului si unde erau atunci In garnizoarfA 2000 trabanti cu multe arme.
Stefan Bathori primi a-si cumpAra libertatea prin
predarea Uivarei. Mihai se grAbi a trimite o garnizoanA In acea cetate. Astfel acum, prin predarea acestei din urmA cetAti, Ardealul intreg cAzu

sub stApanirea lui Mihai. Atunci pentru intAiasi

data se IntAlni In fatA Mihai cu Basta, al cArui
nume era menit a fi inscris cu sAngele sAu in
istoria vietei lui. Ei nu-si plAcurA unul altuia.

DupA ce-si arAtarA antipatia lor in public prin

vorbe amare si impungAtoare, ce unul zicea asupra altuia si muscAndu-se prin satire, ImprejurArile li aduse IndatA a vi-o arAta prin fapte.

SA ne oprim putin asupra acestui geniti fatal

al eroului roman.
George Basta era de nearnul lui arnAutn ciar
nAscut Inteuti sat numit la Rocca, lAngA To tnt,
la anul 1547; tatAl-sAu Dimitrie, nobil din Albania,
isi pArAsise tara ImpreunA cu alte familii spre a
scApa de tirania otomana si trecuse in Puglia

www.dacoromanica.ro

113

sub umbrirea craiului Spaniei, care-i facuse o

pensie anuala si-i dedese comanda unei companii de lanced toti arnauti, cu care-I trimese la
Milan. El lud de sotie o dama din Alexandria si
avu doi feciori, din care cel mai mare Nicolae,
ajunse locotenent-general de cavalerie In armia
craiului Spaniei, cel d'al doilea, George Basta, intra la patru-zeci de ani ca soldat in compania
tatalui sau, apoi dupa moartea lui, trecu ca stegar In compania fratelui sat]. El ajunse in curand
locotenent in 'acea companie, pe urma. capitan de
archebusieri calari, capitan de lancen, svetnic de
rasboi. El comanda un regiment de caldrime de
arnauti, and ducele de Parma fu numit carmuitor In tarile de jos la 1597, si el se perfectiond
In meseria armelor sub acest mare capitan, care,
recunoscand meritul lui Basta,

11

facu comisar

general de calarime la anul 1580. El se deosebl

in asedierele cetatile Anvers (1584) si Bonna (1588),
insoti in Franta pe ducele de Parma in ajutorul

Ligei la anii 1590 si 1592, asemenea facu parte

din expeditia comitetului Carol de Mansfeld in
Francia la 1593. Dupa aceea merse de facu cateva
campanii In Ungaria, se intoarse iarasi in Virile

de jos la 1596 si, la 1597, fu cerut de imparatul

dela Filip II, regele Spaniei, ca sa-1 lase sa intre
In slujba sa si dobandindu-1, Il numi general de
artilerie si guvernator al cetatii Vienei si apoi
In oastea arhiducelui Maximilian, fratele imparatului. El era mare si plin la trup, gras la fata,
ochi mari si privirea aspra, gura potrivita, dar
buza de sus cam ridicatA, fata rnaslinie, caracterul fisonomiei lui arat viclenia; lar caracterul
lui moral vom lasa ca faptele lui sa ni-1 vedeasca.
*

www.dacoromanica.ro

- 114 Mihai-Vocla se supara de venirea lui Basta, nu

voi in nici un chip sa-1 cunoasca de general apitan al tarii, zicand a el este numit capitan general i print vasal i tributar al imparatului; el
facu cunoscut lui Basta ca, de vreme ce a biruit

pe cardinalul fara ajutorul nimanui, va putea pastra prea bine tara in supunere, i el a face bine
a se trage in Ungaria de sus, caci n'are trebuinta
nici de dansul nici de otile lui. Dar Basta care era
sigur a dobandi el dela Imparatul carmuirea Ardealului uu numai ca. nu voi sa asculte cererea lui Mihai, dar Inca pretinse sa puna garnizoane nernteti
prin cetatile Ardealului, silind pe Mihai, In numele

imparatului, a primi aceasta macar pe o vreme,

pana cand Ardealul va fi cu totul liniOt i nu
va mai avea a se teme de navalirea strainilor.
Mihai-Voda care primise In numele Imparatului
i numai ca locotenent al lui juramantul de credinta al Orel Ardealului, jurase asemenea a va
pastra toate privilegiile i drepturile acestei tad.
El era hotarat a-i tine juramantul chiar impotriva imparatului, al carui scop intelesese ca era
a reduce tara inteo provincie a imparatiei, iar
nu a o tine ca o tara deosebita, libera i numai
tributar coroanei sale, de pe cum se fagaduise
intai. Mara de aceasta Mihai nu voia sa lase din
mana-i guvernul Ardealului, pe care-I c4tigase
cu sabia i sa-1 vada mai ales trecand in mainile
lui Basta pe care de acum trica nu-I putea suferi.
Peste putin ura acestop doi oameni se vadi publicului inteo ciocnire, care fu p'aci sa aprinda
flacarile rasboiului intre danii. Basta, spre a incepe Indeplinirea vointei sale d'a pune garnizoane

din Wirea sa prin cetati, trimise o ceata de Ger-

mani ca sa intre In cetatea Husta, de pe Tisa.

dar comandantul roman ce Mihai pusese In acea

cetate, nu voi sa primeasca in launtru pe oamenii lui Basta i, Inchizandu-le portile cetatii, Ii reswww.dacoromanica.ro

- H5 pinse Inapoi Cu vorbe restite. Oastea Imparateasca

fu nevoita sa petreaca noaptea aceea In camp pe

o bruma si un frig mare si pe urma a se Intoarce
indarat. Basta, afland aceasta, se Infurie si indata

Incepu a se pregati de rasboiu, trimitand sa-i

vina calarimea din Silesia si pedestrimea de pe
marginile vecine ale Ungariei si Intocmindu-si

astfel o numeroas'a ostire sub arme. Mihai nu se

lasa mai in urrna si isi stranse si el pe langa
sine toate puterile. Amandoua taberile erau acum
gata a incepe rasboiu Intre dansele si a se dumica una pe alta. Dar jurisconsultul Petz, om
Indemanatec, ce se afla atunci In Ardeal, alergand
cand la Mihai and la Basta si aratandu-le primejdia In care se expune crestinatatea deschizandu-se intre ei un rasboiu civil, pe cand IbraimPasa In Ungaria Incepea a ameninta prin miscari
rasboinice, isbuti, prin autoritatea cuvintelor lui,
a-i Impaca si, dei ei urmara a se un l din inima,
dar In vederea oamenilor traiau In pace. Mai apoi
Insa, rugat de Basta, Mihai primi la 24 Decembrie
In cetatea Husta, pe langa garnizona romaneasca
si 200 de soldati ai Imparatului. In orasele Tatta
si Simlau Inca erau niste cete de Nemti. lar In
celelalte cetati Mihai nu Ms sa intre garnizoane
Imparatesti, zicand ca aceasta este impotriva privilegiilor si libertatilor tarii si ca acum, rasboiul
Incetand In aceasta tara, el n'are trebuinta de
alte puteri de cat d'ale lui. Afland el prin comisarul Imparatesc Petz ca Imparatul voeste a da
carmuirea Ardealului lui Basta, se manie foarte
de Inselaciunea, nemultumirea si perfidia Imparateasca si strig tare ca In aceasta. revolutie, Ardealul a dobandit mai mult un stapan puternic,
al carui jug nesuferit o va Impovora, de cat un
aparator Impotriva puterei turcesti. Mihai imputa
Inca prin vorbe amare cruzimea, scumpetea si
obrasnicia, cu care putin mai nainte oamenii MIwww.dacoromanica.ro

116

paratesti tratasera Ardealul.

In una acestora,

domnul facu sfat cu toti boerii romani si nobilii

Ardealului, aratandu-le lupta ce are cu oamenii
Imparatesti pentru drepturile tarii. La acest sfat
toti furl de pasere si Indemnara pe Mihai ca sd
tina domnia acestei tdri, fiind numai tributara
catre Imparatul. Spre a face cunoscut impAratului
aceasta hotarare a tarii, Mihai II trimise indata
doi soli, pe banul Mihalcea si pe logofatul Stoica,
cei mai strAluciti dintre sfetnicii lui. Acestia, sosind In 13 lanuarie (1600) la Pilsen, Infatisara
mai Intai imparatului din partea lui Mihai-Vodd,
sabia, busduganul si steagul lui Andrei Bathori,
precum si calul ce el Incalecase in batalle. Apoi
ei ti facura cunoscut ca Mihai-Voda nu se priveste in Ardeal de cat ca un guvernator spre a
administra tara si a o pdzi de nAvalirile dusmanilor si ca, sub acest titlu, el voeste ca imparatul sa i-o incredinteze ; al doilea cereau ca

sa. se hotarasca ce sa faca cu orasul Clusului,

care de mai multe ori necunoscuse si tradase autoritatea Impardteasca si merita o pedeapsa exemplara ; si In sfarsit cum sa se poarte cu acei
nobili din Ardeal, care fugiserd si acum cereau

iertare voind a se intoarce inapoi. Solii, dupa ce

full ascultati cu multd bunavointa de Imparatul
si dupa ce M. S. tinu sfat, fura bine ddruiti si

trimesi Inapoi cu mare cinste, purtand acest

rdspuns : Ca Imparatul va trimite comisarii
sal In Ardeal si ca

printeinsii va face cu-

noscut lui Mihai vointa sa. In vremea aceasta

sosise la curtea imparateasca scrisori secrete
ale lui Basta impotriva lui Mihai-Voda, prin care
el facea cunoscut sfatului impardtesc ca acest

print voia sa usurpeze suveranitatea tarii ; ca

omenia ce acest om barbar afecteaza si dragostea

ce el arata ca are pentru popoarele Invinse maresc banuelile, si e de temut ca rugaciunile cele
www.dacoromanica.ro

- 117 vii ce el face imparatului pentru pastrarea privilegiilor tarii si spre a-I indemna a nu trimite
intrInsa ostiri straine, sa nu ascunza gandiri ambitioase. Aceste scrisori aruncara In deosebite
pared sfatul imparatesc, sau mai bine acea camarila de femei si de iesuiti ce carmuiau Imparatia In locul slabului si lenesului Rudolf II. Unii,
castigati cu totul In favoarea lui Mihai, strigau
ca. Basta scrie ca un rival si ca un pismas al
gloriei sale ; c Mihai este foarte credincios 1mparatului si ca este un capitan cu merit si Cu
vitejie sublima. Dar altii, a caror parere birui,
zisera ca trebue a da mai mult crezamant lui
Basta, capitan credincios i cu sfat Intelept, decat
lui Mihai a carui nesatioasa ambitie de a domni
este deobste cunoscuta.
Mihai sigur acum ca, dupa ce l'a ajutat norocul ca sa cuprinza Ardealul, II va ajuta ca sa-1
stapaneasc, astepta cu o yesera nerabdare
sosirea comisarilor Imparatului si urma a admi-

nistra Ardealul ca pe o tara a sa. La 9 Februarie el convoca dieta tarii, unde, de pe zisa unui
cronicar sas, nu facura alta decat mancara, baura
numarara banii lui \Toda ; lar de pre marturia
istoricului Bethlen, aceasta sesiune se vede a fi
fost mai serioasa, caci Mihai, Incepand a se desilusiona de nobilii unguri si voind a face oarecare usurari poporului, acestia Incepura a-1 ruga
sa nu se atinga de privilegiile lor. Ei indr'sneau
a vorbi de privilegiile lor atunci cand cu once
jertf trebuia a uni pe toti locuitorii tarii spre a
apara privilegiile tarii ce erau amenintate de
Nemti. Domnul, furios de aceasta, raspunse lovid cu mana manerul sabiei sale si strigand
lata privilegiul vostrul Din nenorocire el amen inta numai, dar nu lucra. Intr'adevar acum era
www.dacoromanica.ro

118

mai greu d'a o face deck indat dup btglia de

la Sibiu. El apucase din nenorocire a jura paza
constitutiei tgrii si credincios jurmntului, ca un
domn constitutional, el nu putea preface nimic
in tara WA de invoirea dietei. El nu voia Ind
O. fad ca Sigismund, sa sileascg dieta prin impilare a-i implini voluta.
Astfel acum si mai pe urmg, ne vom incredinta ca buna credint 11 perdu pe el si tocmai
aceast virtute i-o tAgg.duira dusmanii sAi. Ungurii II Invinovkir atunci c el ar fi vrut sg
sting nobilimea si c ar fi si fAcut-o, dad
Dimitrie archiepiscopul Bulgarilor nu s'ar fi dus
cu Biblia la dnsul ca sg-1 IntoarcA din acea
hotkire. Vom mai vedea In urm aceastg. Invinovtire repetinduse de mai multe ori, la care
singurul rgspuns ce istoria poate da spre a o nimicnici este cg. Mihai a avut multe ocazii de a

ba Ind si imprejurgrile l'au indatorat

spre aceasta, si tot n'a facut-o. Asemenea suntem
o face,
la

Indoial de arkarea ce numai Bethlen face

cum ca Mihai ar fi poruncit in acea vreme lui

George Ratz comandantul cettii Deva s arunce
In Muresul inghetat pe junele Ion Iffiu, ce se afla
acolo la Inchisoare. Mihai era un om iute la
mnie dar nu era crud. Viata lui ne dovedeste
cu ce generozitate el s'a purtat inteatatea randud, dtre boerii din tara Romneasd ce complotase peirea lui. Apoi am vgzut dorinta lui d'a
trage prin bunatate inima Ungurilor si il vom
vedea in privinta lar generos pn la nesocotint.
Mihai-Vodg, mai de mult fggduise cg se va duce
la Brasov si fusese impedecat prin venirea solilor si prin alte trebi, se duse In sfrsit la 1 Martie
in acest oras, unde intr cu mai mult de 6000
cglreti si pedestrii si cu o pomp necrezut.
La 9 Martie ajunse la Brasov un sol dela I'mpArai.ul turcesc, pasa dela Timisoara, bgtrAn vewww.dacoromanica.ro

- 119 nerabil numit Huraia-Aga. Mihai ii ei Inainte cale

de o jumatate de mil de ora la Ghimba

cavalcadd mdreatd : cand se Intalnira,

cu o
unul

altul se deterd jos de pe cai i, dupd ce se imbrAtiard, Aga lud. dela Mihai o pala persieneascd ce

acest domn purta la coapsa so vi-i ddrui alta turceascd Impodobita cu aur i petre scumpe. Pe langd

aceasta, li mai dete un steag verde spre semn de

protectie otomand, mai multe pene de erodiu din
cele mai frumoase, spre a face fulii, apte cai de
pret i un foarte bun oitri. Aceste daruri furd
purtate lnaintea lui Mihai, ast-fel ei intrard amandoi in Braov In sgomotul artileriei Intregi.
Trimisul turc se sili In tot chipul a Indupleca pe
Mihai d'a se deslipi de ImpAratul Germaniei spre
a se alia cu sultanul. Mihai li rdspunse cu bundvointd, dar li declard curat ca el nici odat nu va
recunoWe altd autoritate de cftt aceea a ImpAratului cretinesc. Tot atunci sosird. i trimiii impdratului catre Mihai-Vodd, neamtul David Ungnad

i ungurul Mihai Seckeli, cdpitan in Sathmar. Ei

full martori la aceastd primire fAcut solului

turcesc. Lui Mihai li pdru bine de aceasta : el
nu se indoi c o privelite ap de florid nu-i va

pune In grije i ca bAnuelile ce-i vor cuprinde ti

vor face sa fie mai Indupleatori. Cu toate acestea
el le dete sd. Inteleagd cd ei nu trebue a se scandalisa de ce vdzuserd ; ca el nu putea a nu primi
de pe cuviinta un atnbasador i de a-i face cinstea
ce se cdclea, WA de a fi privit de toti ca cel
mai putin curtean dintre toti printii.
Agentii Impdrate0, InfAtiandu-se dinaintea
domnului Ii ziserd; ca cesarul, pentru atata credintd i slujbe memorabile ale lui, li Udgdduqte
toatd clementa i toatd bundtatea sa tmpardteascd, dar fiind-cd. Imprejurdrile i starea Ardealului o cer, el Ii poruncqte d'a se Intoarce
Indatd In tara Romaneascd i d'a pdzi hotarele
i

Impotriva Turcilor.

www.dacoromanica.ro

120

Mihai-Vocia, auzind de aceea ce-i spuneau agentii cesarului In numele sau, nu-si putu tine
mania si le raspunse indata de fata: c el nu

va lasa Ardealul spre a se intoarce in tara Romaneasca si nu va face pe voia Imparatului ;

de si cesarul i-a platit In toti anii o subventie,
dar ca prin toate ostenelile si primejdiile ce a
suferit de la dusmanii cesarului, luptandu-se
pentru dansul, el meritase guvernul Ardealului
care de pre dreptate si legiuit i se cuvine", and
a intelege ca numai puterea armelor cu care castigase aceasta tara, il va sili a o Intoarce inapoi.
Apoi Mihai de a doua oara aduna la sfat boerii,
cari toti fura de Were c ii este prin Intelepdune poruncit a pastra pe seama-i Ardealul ;
el suindu-se pe scaunul tarii Romanesti, tara
era ocolita de vrajmasi si ca Dumnezeu i puse
In mana Ardealul ca cu puterile unite a ambelor
tri, sa se poata apara.
Mihai vazand c simtimintele boierilor .si ale
nobililor ardeleni conglasuesc cu ale sale, se intemeie si mai mult In hotararea de a tine Ardenlul. In 15 Martie el deschise dieta pe care o chemase la Brasov. Cu cloud zile Inainte el voise s'o
amane si sa-i schimbe locul la Sibiu, dar fiind-ca
deputatii venisera din toate partile, il ruga a o
continua. Toata sfatuirea dietei, tinu numai un
ceas, aruncand o contributie de patru fiorini de
cap. Toti se asteptau la o contributie mult mai
aspra; apoi, auzind aceasta, o priviau ca o binefacere deosebita si se Invoira cu totii. In f6 Martie la

7 ceasuri porni din Brasov la Sibiu si d'acolo la

Alba, ducand si pe agentii imparatesti cu sine.
Aci, dupa ce-i tinu cate o saptamana si li mai
zabovi si la Clus, ti trimise Inapoi la Imparatul
Rudolf cu acest raspuns: ca de nu va trimite
subventia anuala si aceasta In graba, el va duce
asupra imparatului nu numai oameni, dar Ina
www.dacoromanica.ro

121

mii de mii de demoni ; c el n'are trebuint'd de

ajutorul strdinilor ; a are destui soldati, numai
bani Ii lipsesc spre a-i putea tine. El ruga incd
pe agenti a se sili ca impAratul sd numeasc
alt persoand in locul lui Basta, care ii era bd.-

nuit din deosebite cuvinte si pentru ca svezile

lor particulare sa nu turbure linistea tdrii intregi.
El invinovAtia mai ales pe Basta cd, In loc sd
grdbeasc a-i aduce ajutorul ce era dator impotriva cardinalului, isi petrecuse vrernea In zadar
In fapte de nimic, Incd se prefAcuse ca e bolnav,

pentru cd primise o suma mare de bani, de la

cardinal, prin mijlocul lui Cornis ca sa nu-1 vatdrne si pentrd aceea el se miscase prea cu lucetul cu oastea sa spre Ardeal, Idsnd sd scape ocazia d'a intra impreund cu clAnsul In acea tara.
Deosebit de acesta, Mihai fAcu a se propune de
pe ldturi agentilor ImpAratului cA, de vreme ce
Ardealul i se face din ce in mai iubit, el doreste
ca sd-I stdpaneasc si dup. dnsul sd treacd la
fiul sau prin drept de mostenire ; cd pe lngd
i se adaoge Inca Oradia-Mare, Husta,
Baia mare si pdrtile din afard ale Hotarului Ungariei, care mai 'nainte tinuse de Ardeal si cd. tot
ce va mai cAstiga cu vreme, tdri si oameni, sd
rdmand pe searna lui si a fiului sdu ; cd O. i se
dea bani pentru a ridica osti si aceleasi pensii
si aceiasi cinste de care se bucurase Sigismund
Bathori, intre care sa fie fAcut si principe al
Santei Impardtii si sa i se dea ordinul mielului
de aur ; cd impAratul si cei-l'alti principi crestini,
care tin de impdrAtie sa se Indatoreze de a-1
rdscumpdra cu bani de la turci, IntAmplAndu-se
sd caza prins In mnile lor ; cd daca cum-va va

Ardeal, sd

fi

gonit de dusmani din Transilvania sau din

Tara-Romneascd, impdratul sd aibd a-i pldti

o sutd mii talere pentru traiul ski in Ungaria
de sus,

www.dacoromanica.ro

122

Mihai nu-si mai facea iluzii acum asupra

Nemtilor ; el intelese ca de bunavoe ei nu-i vor

da nimica, ci numai siliti de dansul si de Imprejurad. El se gandi a se impaciui cu dusmanii

sal ca sa Incete ()data acest Indelungat rasboiu

si spre a putea fi liber la tritamplare In fata
Nemtilor. Pentru aceea trimise o solie la craiul
Poloniei spre a incheia pace si alianta. Vorba esi
atunci a Mihai propuse si lui leremia domnul
Moldovei ca sa-si dea pe fie-sa dupa Patrascu
fiul lui Mihai, ca asa Ardealul, Polonia, Moldavia si tara Romaneasca fiind una, sa n'aiba temere nici de Tatari, nici de Turci, cu mult mai
putin Inca de Nemti. Dar o noua dorinta de domnire ce coprinse pe nestatornicul Sigismund Bathori, impedeca once .tratatie si aprinse din nou
flacarile rasboiului.

Cuprinderea Moldovel

Adunandu-si In graba ostile sale straine din

cartierele lor, Mihai le Impreuna cu armia sa si
cu a Ardealului. Esi din Alba-lulia si, la 'I Mai,
Ti aseza tabara lAnga oraselul Presmar. Acolo porunci ta toti Sacuii O se scoale In arme si sa-1
urmeze. El facu cunoscut atunci armiei ca are sa.
intre In Moldova spre a rasbuna moartea lui StefanVoda Rdsvan, aliatului sal], pe care lerernia-Voda

Il morase cinci ani mai Inainte inteun chip crud,

rusinos si Impotrivitor obiceiurilor crestinesti. Armia lui Mihai, spun ca trecea peste 50.000
ostasi din cari 38.000 puscasi, 3000 cazaci 4000
calareti sarbi, 4000 sacui si 4000 voluntarii sub

comanda lui Baba-Novac. Cea mai mare parte

din aceasta armie trebuia O_ se pogoare din
Ardeal In Moldova pe la Trotus ; cea-l'alta sa
treaca din tara Romaneasc pe la Focsani. In 6
www.dacoromanica.ro

- 123 Maiu 1600, Mihai, lasandu-si sotia In Ardeal, porni

spre Moldova si, voind a sosi chiar si Inainte de

vestea sosirei sale, cu o graba de care toti s'au
minunat, fail a da rasuflare ostilor sale, trecu hotarul, nu prin drumul obicinuit pe unde stia ca-1
asteapta dusmanul, ci urcandu-se prin muntii cei
mai grei, printre stand si prin aspre stramtori.
Pe acolo anua avu a suferi mult, mai cu seama
din lipsa provisiilor ce nu gasira nici pe acolo
nici In partite Moldovei, de oare-ce dusmanul le
pustiise mai dinainte. Cali insa avura psune si
ostasii fura siliti a se hrani cu foi de copaci ; totusi stile nu murmurara de loc impotriva acestei repejuni. Inteadevar Mihai le dedese Incredin-

tare ca vor birui si le facuse s spere mult In

Imbelsugarea si gloria ce vor dobndi prin biruinta

castigata fail de nici un aliat. Ostile vrasmase,

oranduite spre paza acelor munti, vazand cu mirare si spaim ca dusmanul, trecand prin prapastii, le-a ocolit, se trasera spre sesul Moldovei
catre tabara lor cea mare din launtrul tarei.
Sigismund Bathori, si Eremia-Vocia, cari se aflau atunci la o nunta In orasul Trotusului, luand veste ca Mihai a trecut muntii cei mail si
ca acum, randuit de batalle, se apropie de clansii,
ramasera. Incremeniti. In groaza ce-i cuprinse, ei

gandira a aceea ce e mai sigur pentru dansii,

este d'a se retrage In luntrul tarii si fara zabava. sculandu-se cu toata anua, se Indreptar

spre Suceava. Mihai-Voda, ne Intimpinand in fa-

ta-i pe dusmani, de pre cum se astepta, se la

dupa dansii cu aceeasi iuteala cu care trecura
muntii. Armia lui avu si alce a suferi mult de
saracia locului, mai ales ca. dusmanul pustia tot
In cale spre a Intarzia goana ce-i da ai nostri.
Dar ostile lui Mihai, biruind aceste suferinte, se
imbarbatara si mai mult, silira la drum si In
sfarsit ajunsera. pe cele vrajmase la un loc anume

www.dacoromanica.ro

- 124 lascea si le nevoira a sta de rdzboi ; avanguardia dusmanului, alcAtuita de cate-va regimente polonese bine armate, isbi avanguardia noastra compusa de cati-va rrnani i sarbi si o sparsera. Mi-

hai trimise indatd de chema o seama de Unguri

de Ardeal, cari se aflau mai In urma si-i asvarli

asupra Polonilor din avanguardia dusmanilor, cari

dupd putina aparare, se IntoarserA in risipa, lasand
In loc ca la 200 morti dinteinsii. Intre acestia era
si un viteaz polon anume Dydynski. Indata dupd
aceastd luptil de avanguardie, ambele trupuri de
armie protivnice se aratara una in fata alteia. Ele

catara cat-va una catre alta ca cum ar fi asteptat ceva. Ce va face armia moldoveana ? Luptase-va ea altaturi cu Polonii pentru un domn pus
de acestia si nesuferit tarii, impotriva fratilor lor
de sange si a unui erou, tala tutulor Romanilor?
Moldovenii nu statura mult in cumpana. lute clipd 15.000 dinteinsii, puindu-si cusmele In varful
lancilor, cu mare strigare de bucurie, trecura In
tabara lui Mihai. leremia nu mai avu alt ce face
de cat a fugi cat mai In graba, impreuna Cu oastea ce-i ramasese, spre Hotin.
Ajungand la Suceava, el nu indrasni O. intre
In cetate, neincrezandu-se in locuitori. Era asa
de groaznic Mihai-Voda si vestit de rasboae In
toate aceste parti, zice Miron Costin, cat indata
ce au sosit la Suceava i s'au inchinat cetatea
Sucevii si a Neamtului si puse in cetati o seama
de ai lui pedestrasi. Cronicarul polon Heidenstein
banueste ca comandantul Sucevii, un polon anume

Trzaska, ar fi tradat cetatea, castigat fiind printeo mica rasplatire.

Mihai-Vodd apoi pripi asa de aproape pe leremia, in cat avanguardia sa ajunse niste haiduci
pedestri cu cate-va care din arierguardia lui Itremia. Haiducii statura cu inima la rAzboi aparandu-se cate-va ceasuri, dar inglotandu-se oaswww.dacoromanica.ro

125

tea lui Mihai, ei fura sparti

detera dosul. Aceasta lupta stdtu tanga raul Jijia, la un sat anume Verbia, unde std o movild mare fdcutd
dup aceea peste trupuri, de leremia. In sfarsit
i

dusmanul, ajungand la Nistru, la cetatea de margine a Moldovei, numita Hotinul, pe care leremia o Ingrijise foarte bine cu slujitori de ai sal
nemti, hotdra de a se opri acolo spre a da batale, sperand sa va putea isbuti sa birue ostile
lui Mihai, obosite de atata cale. Numarul astasilor ce aveau aliatii cu dansii se ,urca Inca la
30,000. In 8 Mai sosi i Mihai pe loc i Indata se
Inhata bataia la Otani langa Hotin. Batalla tinu de
la 10 ceasuri dimineata parid seara si, cu toate cd
dusmanul se purta mai vitejeste In aceastd batalie, dar nu fu mai norocit decat altadata. Mihai
cdzu Cu o furie mare asupra armiei dusmane,
care dupa o luna impotrivire pierdu campul de
bataie, pe care-1 rosi si udd cu valuri de sange ;
8000 din vrajmasi zdceau pe campul bataliei, lar
din oastea noastra numai 2000 ; multi dusmani
Inca perird ca vai de ei, inecati In raul Nistrului.
Romanii castigara o pradd bogata, lar dusmanii
ce scapard se Inchisera cu toti In cetatea Hotinului.

Mihai Incepu a bate cetatea. Ghiulele lui, spune

Miron, se cunosteau In zidurile cetatii pana la
surparea ei, si dupa un asediu de trei zile, va-

zand ca nu o va putea sparge, caci Ii lipseau

tunuri mari, puse un trup de paza Imprejurul

cetatii si, lasand In capul ostilor pe Udrea, Impreuna cu Deli Marcu si Baba-Novac, el se Intoarse la Suceava si de acolo la lai, unde infra cu
triumf, se sui In tronul domnilor moldoveni primind
Tuteo ceremonie solemna juramantul de credinta al

boierilor acestei tari. De atunci el Incepu a se

www.dacoromanica.ro

126

Intitula si a se scrie : Domn al Orel Romanesti,

al Moldovei si al Ardealulvi. leremia-Vodd, vdzAnd cA-1 vor scoate din cetate, fugi Intrio noapte

pe furls Cu roti boierii lui In Polonia. Mihai dei

cunostea bine cat de multi partisani are in PoIonia Intreagd, iar mai cu seamd cd vecina tat-A
a Podoliei, care era: de lege orientala II cherna
si-1 astepta cu mare bucurie spre a i se Trichina
lui, tot nu Indrasni a trece peste hotar In Polonia, spre a sfdrsi rdsboiul, incheind pace sau Indeplinindu-si planurile sale In acea tara, din pricind cd el Ina. nu era inteles bine cu aliatii sal,
cd nu putuse coprinde cetatea Hotinul si cd. trebi
grabnice il chemau In Ardeal. Aceasta fu o mare
gresald a lui Mihai, cdci vecinatele provincii erau
fArd osti si cu simpatia popoarelor, chiar si fdra
de aliatii sdi, el ar fi putut impune vointa sa In
Polonia.

El trimise cureni la cetatile acestei tdri spre

a vesti triumfurile sale In Moldova si tot Ardealul
Isi aratd. veselia prin descdraturi de tunuri si

alte ceremonii. Asemenea Mihai pornise curen

la Imparatul ca sd-i facd cunoscut coprinderea
Moldovei si a i-o Trichina din partea sa si a fiului sdu Patrascu, pdstrdnd Insd pe searna-i stdpdnirea ei.
*

Ping aici este interesant, din punctul de vedere care ne Insufle teste astg-z/, povestirea lui
N. Balcescu despre cucerirea Ardealului,infgptuitg de marele Domnitor muntean.
Cucerind si Moldova, Mihai isbuti sg Infgp-

tueascg o clipg, In anul de glorie 1600, unitutulor tgrilor romine sub un singur
sceptru. Mihai este cel dintii care, a izbutit, prin
vitejia spedei sale, sg refacg, sub ocgrmuire romineascg Dacia veche. Atunci au trgit o clipg la un
rea

www.dacoromanica.ro

127

Mc 0m4nturile rom4nesti cari azi stau departe

unul de altul : Basarabia, Moldova, Bucovina,
Muntenia si Ardealul.
Fi-va dat oare regelui Carol s4 realizeze ideaIul pe care Mihai Pa Thscris In constfinta natinail acum trei sute de ani ?
S4 ngcMjduim c4 da. Mihai n'a putut sk-si

paistreze ins.4 foloasele victoriilor lui uimitoare,

fiind-cA poporul nu era preg4tit atunci pentru

a desvvrsi, prin suflet si filelegere a Imprejurrilor, ceea ce Mihai fnfgptuise prin spada sa

glorioasd.

Dar azi poporul este gata. Constiinta nationail nu numai doreste, pretinde chiar sa' se realizeze unirea Romnilor de pretutindeni. Oare
spada lui Mihai nu mai scAnteiaz4 azi ca odinioara ?

Lovit In Moldova de poloni, isbit In Ardeal de

chiar fmOratul, care atunci ca si In toate vremurile se purta cu vIclenie MO de credinciosii

sAi, Mihai, dup4 biruinta strlucit4 de la Gor4slAu, cAzu lovit mi.sele.ste de moarte, In cortul
s4u, pe ampul victoriei, de trimisll du,smanului
Basta.

V4rsiindu-si sngele pentru p.Istrarea Ardea-

lului, pe care Impgratul voia &I i-I ia mielete, Mihai a pecetluit stAp4nirea sa asupra ace-

lui scump p&mAnt romtinesc, cu o pecete pe care

veacurile n'au putut-o deslega. Ea asteapt si

azi pe mostenitorul legitim al marelui Mihai
spre a o desface pentru ca mostenirea invingatorului de la . elimb erg s4 "incap& In mini
vrednice de a o p4stra.
Fi-va oare fapturd a zilelor noastre acel fericit mostenitor? Cu aceast4 intrebare plinA de
n4dejde shirsim aceast" paffin4 glorioas4 a istoriei lui Mihai-Viteazul.

www.dacoromanica.ro

"11

EDIT URA X"

BUCURESTI, STR. ISVOR, 3

Sub presA :

ASEDIEL PARISMI
Trarlucere duira. FR. SARCEY

Copert in 8 cullori
PIZETUI. 1 7_43E117

www.dacoromanica.ro