1.4.

Caracteristicile celor dou sisteme circulatorii

Rentoarcerea sngelui din circulaia sistemic se face prin venele cave - n atriul drept n ventriculul drept care pompeaz sngele n plmni (prin artera pulmonar); rentoarcerea
sngelui din circulaia pulmonar se face prin venele pulmonare - n atriul stng - n ventriculul
stng, care l pompeaz n circulaia sistemic prin aort.
Circulaia sistemic
Sngele se rentoarce din plmni la inim prin cele patru vene pulmonare, n atriul stng.
Atriul stng este mai putin compliant dect atriul drept dezvolt o presiune mai mare dect n
atriul drept (6-10 mm Hg). Sngele trece din atriul stng n ventriculul stng prin orificiul valvei
mitrale. Ventriculul stng are un perete muscular foarte gros, astfel nct poate genera o presiune
crescut n timpul contraciei (120-140 mm Hg). Sngele din ventriculul stng trece n aort prin
orificiul valvei aortice.
Circulaia pulmonar
Atriul drept are o distensibilitate crescut (complian crescut) se poate acomoda la
cantitatea de snge venos care se rentoarce menine o presiune sczut (0-3 mm Hg).
Presiunea normal n atriul drept depinde de volumul de snge din atriu i complian a atriului.
Sngele trece din atriul drept n ventriculul drept prin orificiul valvei tricuspide. Peretele
ventriculului drept nu este att de bine dezvoltat ca i cel al ventriculului stng, i dezvolt o
presiune mai mic (15-20 mm Hg). Sngele din ventriculul drept trece prin orificiul valvei
semilunare pulmonare n artera pulmonar.
Sistola atriala
La sfritul diastolei generale, orificiul atrio-ventricular este deschis. Ambele caviti sunt
umplute cu snge, presiunile fiind sensibil egale, valoarea de referin fiind cea a presiunii
barometrice la nivelul atriulului drept, cu manometrul men inut la jumtatea grosimii toracelui
(pentru subiectul n clinostatism). Cum capacitatea atrial este ceva mai mare dect cea
ventricular (140 ml n atriul stng fa de 120 ml n ventriculul stng pe cordul post-mortem),
cantitatea de sange aflat n atrii este suficient pentru a asigura umplerea ventricular complet.
Autoexcitarea automat a nodulului sino-atrial genereaz unda de depolarizare, ce se propag
prin muchiul atrial i care pe electrocardiogram genereaza unda P (Topol, 1995).