Tema 27: Furtul art 186

OBIECTUL JURIDIC SPECIAL relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor

mobile .
OBIECTUL MATERIAL: bunurile care au o existenta materiala ,sunt create prin munca
omului,dispun de valoare materiala si cost determinat fiind bunuri mobile si straine pt
faptuitor.
In cazul in care bunurile furate au anumite calitati speciale ,calificarea se va face nu
conform art 186 CP dar potrivit unor norme speciale: art 194,222,290,295,360 sau
altele din CP .
LATURA OBIECTIVA :are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de luare legala si gratuiata
2. Urmarile prejudiciabile:prejudiciul patrimonial efectiv
3. Legatura cauzala
4. Modul ascuns
Specificul furtului in raport cu celelalte infractiuni savarsite prin sustragere consta in
modul ascuns de comitere a sustragerii.
Pt a stabili modul ascuns e necesara luarea in considerare a criteriului obiectiv dar si
a celui subiectiv.Astfel, criteriul obiectiv e prezent atunci can sustragerea e
savarsita :
1. In lipsa victimei sau a altor persoane(cel mai des intalnita)
2. In prezenta altor persoane dar pe neobservate pt acestea
3. In prezenta altor persoane care observa luarea bunurilor dar nu constientizeaza
caracterul infractional al celor comise .
4. In prezenta altor persoane care urmaresc luarea bunurilor si constientizeaza
caracterul infractional al celor comise ,insainsufla incredere faptuitorului ca nu-i
vor crea piedici in procesul de savarsire a sustragerii in virtutea calitatii de sot,a
relatiilor de rudenie,a raporturilor afective etc(cel mai rar intalnita)
Prezenta criteriului obiectiv nu e suficienta pentru stabilirea modului ascuns de
comitere a sustragerii.Mai este necesara prezenta criteriului subiectiv.Acesta
presupune convingerea faptuitorului ca cele savarsite de el raman nevazute
,neobservate sau neintelese adecvat de catre alte persoane ori ca aceste persoane
nu-i vor crea piedici in procesul de savarsire al sustragerii.
Prioritar e criteriul subiectiv.De aceea ,daca faptuitorul considera ca savarseste
sustragerea pe ascuns iar in realitate actiunea de luare i-a fost,de ex,observata de alte
persoane nu exista temeiuri de a-i califica fapta ca sustragere
dechisa.Dimpotriva,sustragerea nu e ascunsa atunci cand faptuitorul e convins ca
actiunile lui sunt evidente pt cei din jur ,desi in realitate ele au ramas ,de
ex,neobservate.
In unele cazuri,persoana care incepe savarsirea infractiunii de furt e surprinsa la locul
comiterii faptei.In astfel de cazuri,in functie de comportamentul ulterior al faptuitorului
pot fi deosebite urmatoarele 3 variante de calificare:
1. Faptuitorul intelege ca a fost descoperit,inceteaza realizarea sustragerii
parasind locul de savarsire a faptei si abandonand bunurile victimei.in acest caz
fapta trebuie calificatat drept tentativa de furt
2. Daca faptuitorul fiind surprins la locul savirsirii faptei ignora aparitia altor
persoane si continua savirsirea sustragerii furtul se va transforma in jaf in acest
caz intentia initiala de a comite furtul se va transforma in intentia supravenita
de savirsire a jafului
3. In cazul in care faptuitorul intimpinind rezistenta aplica violenta sau ameninta
cu aplicarea ei persoanele care incearca sa impiedice luarea bunurilor fapta
urmeaza calificatat ca tilharie conf. Art 188 CP sau ca jaf in baza lit.e) ali. 2 art

187 CP. Daca insa faptuitorul aplica violenta sau ameninta cu aplicarea ei sau
deja dupa consumarea sustragerii pr a evita retinerea sa fapta nu mai poate
constitui jaf sau tilharie. In acest caz vom fi in prezenta concursului dintre furt si
una din faptele prevazute la art. 175 152 152 155 CP ori art.78 C Contr.
Infractiunea de furt este o infractiune materiala si se considera consumata din
momentul obtinerii de catre faptuitor a posibilitatii reale de a se folosi si a dispune de
bunurile victime
LATURA SUBIECTIVA se caracterizeaza prin intentie di=rec si scopul de utilitatea
SUBIECTUL- pers fizica responsabila care la momentul comiteri faptei avea virsta de 14
ani .