Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Structura CEJ
Structura CEJ acum este in dispozitiile Tratatului de la Nissa. S-a stabilit continuarea
aplicarii principiului desemnarii a cite un judecator de la fiecare stat membru.
Acum CEJ are 27 judecatori si 8 avocati generali.
Atit judecatorii, cit si avocatii sunt desemnati de Consiliul UE la propunerea statelor
membre.
Judecatorii (6 ani) si avocat general pot fi cetatenii statelor respective care :
- au calificarea necesara numirii cele mai inalte functii din tara respective;
- ori sunt profesori universitari cu competenta recunoscuta;
- care au independenta si onestitate recunoscuta.
Avocatii generali ce au rolul de a asista CEJ si ocupa in dreptul comunitar o pozitie
care e mai aproape de cea a procurorilor nationali decit a avocatilor. Sarcina lor este de
a prezenta concluzii independente cu privire la cauza de dezbateri care exista.
Cei 27 judecatori aleg din rindul lor un presedinte pentru 3 ani. Judecatorii sunt ajutati
de un grefier si de un grefier asistent. Pe linga fiecare judecator sau avocat general sunt
cite 2 secretari, care ii ajuta in pregatirea dosarelor. Acestia activeaza 3 ani, din rindul
persoanelor care intrunesc conditiile:
- sunt juristi cu bogata experienta;
- sunt de aceiasi nationalitate ca si judecatorii si avocatii generali.
1
3. Competenta CEJ
Are actiunile :
1. Actiunea in anulare reclamantul contesta legalitatea unui act comunitar, care
vine de la o institutie comunitara (actele Parlamentului, Consiliului, Comisiei) .
2. Recuzul in carenta actiune pusa la dispozitia institutiilor comunitare, exceptie
CEJ, a statelor membre, a PF si PJ, prin care acestea solicita curtii sa constate
abtinerea institutiilor comunitare intr-o problema in care aceasta trebuia sa
actioneze.
3. Exceptia de ilegalitate prin care se poate obtine anularea unui act normativ
ilegal.
4. Actiunea - in constatarea neindeplinirii de catre un stat membru a obligatiilor
sale.
5. Recursul in interpretare - e actiune pornita la cererea organului de jurisdictie
nationala, Curtea revine pentru interpretarea normelor comunitare.
6. Actiunea in daune contra institutiilor comunitare reclamantul urmareste
obtinerea de compensatii pentru daunele cauzate de actul comunitar.
In scopul realizarii, mai ales 6, in 1989 este format Tribunalul de I instanta a
actiunilor :
a) recursul in anulare contra actelor adoptate de institutiile comunitare ;
b) recursul in carenta contra institutiilor comunitare ;
c) actiunea in daune contra institutiilor comunitare ;
d) actiuni din raporturile dintre UE si functionarii sai.
2