o mai-iunie 2009 o 11,98 LEI o rssN t453-7079

8,5 @B

detalrr ia pagina

6i

spe*.ia# qi

IJ

LINUX
-try'iTffiffi

*z

distributii
direct
bost-mblf e

PROBLII{EI E ilART ARE

Aplicatii Windows
sub

Linux
L-,

fu"$andriva

*1,
4

Editare
uideo

5U5E
-4

,lqF,*-

-*

{i

Sub semnul pinguinului

!

De fiecare datti cAnd in.ri cade pe mdni o noud distribulie de Linux pentrr.r desktop-uri r.ru pot si nu observ (gi de rnulte ori si Ei scriu asta) cAt de
ugor de configurat gi utilizat au devenit acestea. I'otuqi, probabil ci sistemului de operare gratuit nu ar fi devenit aga de rdspindit dacd r.ru gi-ar fi

adus aportul consistent gi integratorii de sistern, in incercarea lor de a

oferi calculatoare cdt mai ieftine. La inceput utilizatorul avea de ales intre
un PC avAnd preinstalat un sistem de operare comercial in regim OEM
(pu,tin mai scump) qi unul care si tie lir.rat cu un hard disk gol, dar cu
sisten.rul de operare Open Source atlat pe un DVD sau CD (nrai ieftin).
Era de la sine in{eles faptul ca in cel cle-al cloilea caz utilizatorii (sau, mi
rog, peste 90 7o dir-rtre aceqtia) urmaru sir irpeleze la ,,un prieten priceput",
care sa Ie instaleze o vetsiune piratati a sistemului cle operare de Ia Microsoft Ei o grlmadi de alte aplicalii.
insi, de 1a o vreme, situirlia s-a schinrtrat, cel pulin Ia producitorli de
marcii: aceEtia au inceput si livreze PC-ul cu Linux-ul preinstarlat, pentru
a scuti utilizatorul de efbr-tul contigurarii. Ei bine, din acest moment,
mulli dintre utilizatori au cedat tentaliei qi au incercat, mdcar pentru citeva ore, si lucreze ir-r mediul grafic clin Linux. Ca o urmare flreascl, ur-rii
au trecut definitiv la acesta, irltii, cale nrl s-au putut obiEnui cu interfala
sau cu iipsa proglarnelor fhmiliare, au gters partlliile de l.inux qi au instalat ur-r alt sistem de operare. Presupun cir acesta a lirst r"rnu1 dintre aspectele care au impulsionat in ultirna r.reme rispdndirea sistelnului cle operare
Open Source.
Insa, in opinia nea, a existat gi r.rn al cloilea, r-r-rai iurportant: cred ca, ir-r
lnocl paradoxtrl, PC-urile portabile gi-atr aclus Lrn aport;i r-r-rai nrare. Daca
acum cilir.a ani enr destr"rl de clificil cle instalat un Lir.rux pe notebook, fiincl necesare opera!iuni de reconrpilale a kernel-ului, r-nodificarea gi instalarrea rnanuala a clriverelor (Ei nici alir uLr era sigul cir fiurc!ionaru corespr-rr-rzirtor

toate componentele),

in nrorlentul

cle fa{ir multitudinea de

dispozitir.e interne gi externe suportate implicit au fircut instalarea gi utilizaleer ibarte sim;rle. Si acest lucr,t poirte fi exeniplifictrt cel tlai btne prin
ir-rten-nediul popularelor netbook-uri, r,ariantele cu Littux preinstalat liind
fbarte rirspdndite rnai ales clatorita corrslunului reclus de resLlrse. $i numirul rrare al celor care au palstrat respectivul sistem c'le operare preinstaltrt
confirrna faptr.rl ca de multe ori a ar-ea un calculator rapid prir-r-reazi in fhla

ulruia care, degi tbbseqte SO-ul cur-roscut, se miqci nrult mai greu.
Bineinleles, indiferelrt de cit de puline resurse necesita san cle aspectul
glafic al unui Linux pentru clesktop, intotdeauna vor exista adepli invergur.ra{i ai sistenului de operare cle la lvlicrosoft, care vor gterge parti{iile de
Linux tiri s.l stea pe gdnduri. Dar, ceilalli au de cevi.L r.reme ler ciispozilie o
alternativa r.iabilii, gratuitir. Pot alege srr lucreze sub ,,semnul pir-rguinu-

lui".

l):rniel Diinila-Bdkesi

I LINUX I cHrP specrnr- |

r-,iD=li,li
i--{!!.,'
uuj
_::1"+-iirl,i:r1

:r=, 3. r1:r: f-:;,ri,:ll F,t lF

Editorial

Cuprins

Ali instalat o distribulie gi acum doriti si

Va place mediul Linux dar nu

Cuprins DVD

aplicatii decAt cele de bazS?

adiugali
in acest articol vi vom arita cum puteli face

pdrli de programele Windows? Emulatoarele reprezintd o solulie demnd de luat in considerare, mai ales ci unul dintre ele este
chiar qratuit.

30 Surse de soft, pachete binare gi cod

si alte

acest lucru.

34 Probleme cu driverele

Distribufia potrivitE

contactul inilial cu Linux este probabil vari-

funclioneazi? Webcam-ul nu este detectat

de sistem? Vd prezenGm o evaluare sincerS

etatea covarsitoare de distribulii disponibi-

stili pe care

sd o

alegeti?

la

Noivi oferim

cSteva sfaturi.

fl8 Explicarea conceptelor generale

drepturi
de acces? Ce este Gnome sau KDE? Ce inseamni Swap? O mullime de concepte noi
Ce este un super user? Ce inseamnd

care trebuie explicate cu rdbdare

9i

inlelese.

22 Explicarea directoarelor de sistem

Pierdut accidental intr-un director cu nume

vi oferim cAteintoarce de unde ati

interminabil? in acest articol

va sfaturi pentru a
pornit.

vi

vi

puteli des-

Ali instalat sistemul, dar placa wireless nu

Unul dintre cele mai intimidante aspecte

le. Nu

54 Pinguin cu MS 0ffice

Aveli un camcorder sau un aparat foto care

filmeazi? Va prezentdm in acest articol un
utilitar simplu care v-ar putea fi foarte utilin

situaliei.
WiFi pentru Linux

Cum se instaleazd 5i folosesc conexiunile

WiFi sub Ubuntu. Automat, simplu sau complicat? Dumneavoastri decideti, noi doar va

ar;tdm cum

39 EeePC

ti

60 Filme de vacantE cu Avidemux

se face.

editarea filmelor. A5adar, iati cum puteli

edita filmele sau clipurile personale cu ajutorul Avidemux.

62 Realizarea unei imagini

Ubuntu 8.10

DeSi nu beneficiazd de toate

HDR

facilitilile lui

Pentru un specialist, Ubuntu este o alterna-

Adobe Photoshop, Gimp este un instrument

tivd mai buni pentru motorizarea unui

foarte folositor pentru editare foto. R;zboiul oarecum fals intre Gimp gi Adobe este
vechi si scopul acestui articol nu este de a

Ee-

ePC decat Xandros-ul implicit. ln acest arti-

col vd aritim cum oblineJi un

sistem

complet si rapid pe un netbook.

relua dezbaterea, ci mai degrabi analizarea

in mod practic a posibilititilor sale, prin realizarea unui truc clasic deja: o imagine HDR.

64 Editarea fotografiilor ln format

42 Aplicafii sub Linux

26 Interfafa Gnome - prezentare generaltr

Ali instalat Linux, vd place Gnome, dar nu

gtili cum sa-l folosili? latd un punct de pleca re in explorarea posibilit;.tilor sistemului
dumneavoastri.

;.:
FE

4 | curp sprclnl I t-ttrrux

Cunoasterea aplicafiilor care

pot deschide

anumit tip de document este factorul cel mai important in utilizarea unui
calculator. Vd oferim un ghid cetre aceste
programe in Linux.
5i crea un

RAW

O etapi important; in prelucrarea foto este

editarea negativelor digitale. $i in Linux
exist; cateva aplicatii gratuite, ca alternati-

vi

la modulele comerciale de pe alte plat-

forme.

ilurRli'**

Distributii pe DVD 5i mod de instalar!

.?ii1*ffj+j#i*:r:rfl'}
articol.
dul descris in a doua parte a acestui
Pentru inceput, vom face o scurt; trecere in
revisti a variantelor de Linux prezente pe

Datorite modului in care

DVD-ul

fost creat

pagi:
in-

ci necesrta parcurgerea urmatorilor

Pornili versiunea live de pe DVD gi dupi

- distribulie Linux ce

r';"'irlirl liln'-:rii i-inu;{ ?'?

ocupa putin spatiu, dar care ofera aproape

tot ce si-ar putea dori un utilizator obisnuit.

prinde
o aplicalie de

Astfel, mediul grafic al acestuia include

tre altele un procesor de text, un browser

internet, un client de e-mail,

etc.

mesagerie

Datorit; dimensiunii ;l cerinlelor de sistem reduse, DSL poate fi rulat cu succes ti pe

calculatoare mai

vechi.

care
;'-- :^
Pe

ria.ji - si acesta este o distribulie mic6,

-.^:' ;^.
rotoseste InSa meotut oesKtop
KLJt J.5.

;;;;

o"

n",,i."'",

merate mai sus oferi ;i

"",

aplica-

.dnq"cD
.^,d"p"cD

,r.$!"*':1lil*c:.'rs.li;=r.:x,/iinur-14

ata'at, distributia Damn Small Linux nu cu

poatefl instalatiprincomanda*::-1$insiaii, ,:rrir*nli!:*tt'i:l,i!f,iji2r

DVD.

i;;;;

DAMN sMALL LrNUX

iar la sfar;itul fi;ieruluiinlocuili

,.*s:,/Ebi*:'*ci,ii:sr*iii-:r:i,.i

cdrcarea sistemului deschideli o fereastra cu

Terminal. in aceasta tastali urmdtoarere
lr*::i*ii:k,/*:-lr:ib

menzi:
.. ..
^ t. . .r o
n:ill,i"r*:r*ci

.:-r

co.:.

.r
.

rliik:'*si,il-:iii:

salvali figierul cu fctrll+lxl, ty]

dupd care editali fi5ierul

ai

;i

tEnterl

inrti prin .o-

manda iar.i,*:,r':--i:::i:,.+*"! i:.r*h. in acest

er inlocuiti peste tot referinta
r ,-_iadi*fir,i-r{i+i',:+.!:!u?.rrr.:i

fili-

virtual
trebuie
insta-

Copierea celor doui fi5iere pe discul

este necesari, deoarece acestea
editate, dar nu trebuie p;strate dupd

cu

lare.

ihfii*$

''*i;c:'----rit,=-rii'tn!r:r{t4..:la gi salvaii fiSierul. Introduceli inTerminal comenzile

+;i i;-::-:-:=i:::,':.i:-l-irjir::t :'r*:"1':Cir*'*:i-

figierelor' l-Jii]
comanda i1.r;r:: i:i5;Td::kj*ii- dupi care initiati

Urmdtorul pas constd in editarea

Introduceli

n'"*":;;.;;"i:ililllriinro-

o't"rndinritin'e/ud.o.
ou'"L"dinttin^rud*p

#:,1i"ff:J;,"J:;0""...ffi
; ,,
2OOg
CD-uri-

drake, acest sistem

op:rare a

scri.ptionarea

de

instalarea Damn Small Lifereasira rerminar

::::HJ:::i"::::::

incercat

'"

sistem de operare extrem de rapid, Tiny Core

Linuxpoatefi solulia.Trebuieavutinsbinve-

n"ffi&3xffiff
|or/DVD-uri|or,pre--n1',:l'1n..1".llo:':':|*l..".'n,1'd*u'",'1|"-l:"":l::1,,:."

.U|,I:,3,,Ui,,!r'::G{iit!}.kt&-]r_'''.'''.:.''--'-':---.:j:j:--::''';'-:...=..--

Une|tepentrU're-.i:*T}*;:i*l*..;,":J]:.::j:T#jil:.:

cuperarea

siste- f @

mului.

ffi

: Wm

-:

ffiffi

nonitr

pentru

cand sa promoveze utilizarea Linux ului ori

:::l*xm1rc"""o.onffi.jjIT':,.:'ijy;,il.:xffH:,?,1."J:liTj',1::i',;:.;
=
Mandra- mrltitrdinii de
*i
hazat ne Dchian

foarte raspandit
-.--. --

in

....
m6A;il^.ldctr^^
maaliilo.la<kt^n.la^a

? amrna

el

_c

',z . .
ne rfillp

l-.i

--

re prlrl lrllerllleLllul

2005,
ke Soft a

fuzio-

Urlul dslstellL

)l

aplicaiii livrate, opensUSE

^^-{^-^^.ri+,,i,,^\^i^+y^,,1,ir^+^r^^^,,,.+

**nrxT*:i,"".."whWJ#::T1:ji!;";;;;:,.,.dec5treunnouVenitin|Umea
= '*,il.,,^T
c,:::ll:::
,tri'.'" ]'.rJ","i." ;'
'.poatedori unutilizatorobisnuit, fiind oferitd ti posibilitatea de a instala u;or alte aplicalii de pe repozitorii.
zenwaik i-.ive Editioil - centrat pe utilizarea
de tip desktop si cu accent o. ui*r1," n-',ri
timedia, acest sistem de operare rapid bazat
pesrackwareoferaprintreartelesi modaritati
simpre de convertire a carcuratorurui intr-un
server dedicat. Este rivrat impricit cu Adobe
Frash prayer 5i drivere care faciriteazi utirizarea ra intreasa capacitate a sistemurui,

at ce a fost

pornit.

imedi-

sistem
de operare elegant promite ,,
,i lt..i"
"i"*
rului tot ce are acesta .*",", oi^'r"r""rr,
rn care r-a ransat sau inr,uru,, i,ina un, o'"i"
pulinele care oferd irpri.it ,"arr" ouo o
avandtoatecodec_urileinstarate.
tinux

tv.iint 6

bazat pe ubuntu, acest

^5nu""

::

::T :"

produsul prin care

-- a deve-

,l ^-^-_..:,"_
_-;- de,
nit cunoscuta
sub numele

Mandriva.
Knonpix 6"0 - versiunea Live a acestui sistemde operare bazat pe Debian oferd suport
penrru majoritarea componenteror 5i perife
rrru," si darorita forosirii mediurui
l:::]o,.
oesKtop LXDE nu are probreme t".
^rr.-0"
n.ro"
srsreme mai srabe din punct a"

""a"r.

ware. printre software-urire incruse se

ra

; pachetul openoffice

ors

numa-

origi
Ubuntu,
ce
co
de

Ff,105 *aenDeslcteip 2009 - avAnd la

ne Xubuntu' la randul lui derivat din
variantd de Linux cu un desktop
:::.ttt'
aminteste de Beos este livrat'i cu toate
dec-urile necesare si ofera un qrad mare
compatibilitate cu diverse dispozitive hardwlre Demnd de menlionar este si
sottware

impresionantd.

6 | c*rp spEcirri. ILntux

"r.."

J""rn-.,'i

t."

i :, bazar pe Debian ri avand

la cat gi pentru birou.

- distributie sustinuta de RedHat

i.-.1:l:-lfo,lositaprintrealtelesi pentruatestasi

si

rezolvarea unei urgente aveti nevoie de

un

tmnllmlnta diverse tehnologii' care ulterior

in distribu!ia comerciald RedHat
avand un asemenea

:::l",::luse
Enterprise Binein!eles'

;:?ijt;!iiff'rlii:il; :: j::::::":;T::
neficiind sr de unele tehnologii foarte noi.
Distributia prezenta pe DVD necesitd la pornire c6!iva pa5i de configurare, printre care li
stabiLirea numelui gi parolei utilizatorului curent

dotarea ofer6
:lT.?l'-avdnd
numeroase

i{,landrivatinux?Sqg-incddelaprimaver^ ..
- - "in cazul in care pentru
Fin''r fore
Lini-ax -x '2

siune din 199g, la acea

$imprymlprc

camediudesktopimplicitKDE-ul,MEP|Sofe
ri asistenli de configurare;i numeroase apli
calii, potrivite atat pentru utilizarea persona-

la bazd Ubuntu' distribulia

facilitdti multimedia printre

are vizionareTV redare DVD 5i ascultarea

posturilor de radio de pe internet etc., toate

acestea prin intermediuleAR Media Center.

f;ri,

tl,,

- CO.::.:

pufa

onat discul apdsati din nou pe

Forward pentru a ajunge in fereastra de stabilire a datelor
utilizatorului. Atenlie! Relineli
parola 5i numele de utilizator
specificate aici, pentru ci numai cu ajutorul acestora veli
putea accesa sistemul dupd finalizarea instaldrii (Atenlie:

pe 64 c: ::
St.rc a :'=--:

: l:. an, 64
, :a:ctie de
::'::;':--: ::^:'rl Cfeafea
:: :- -: -,: : gita pe har: : : ':a ce 64 de biti.
=

a.-.=' , izut
.

: :

si ca alternaersiunile pe 64 de

i.+^-^l^l^
^^^
. : : .)rrLcr
rrsrvr uE
uPtrde la Microsoft.

':':

';r;s ?.'1 - Distribu!ie

Anumite distribulii necesiti

specificarea unei parole pentru'i

u50r

root. Re!ine!i aceastd parole

de folosit bazati pe Ubun-

deoarece fbrd ea nu veli putea

tu, dedicatd mai ales inc:

pdtorilor. lmplicit folos:s:=

Enlightenment ca rnea -.
desktop gi oferi o integrare strensd cu diverse pro-

efectua modificiri ale sistemului.).Cu Forward treceli la pasul

final de dinaintea instaldrii
efective, moment in care pueventual modifica, de
exemplu, locul de instalare implicit
bootloader-ului, in
urma unui clic pe Advanced. in mod normal ar
trebui sii pdstrati setarea implicita ;i si lansali
partilionarea ;i copierea datelor printr-un clic

teli

duse Google.

al

Instalare
Deoarece c6teva din distrlbl. atasat revistei sunt bazdta : :
modul de instalare al ace:- '
folosit pentru exemplir.6; ='

cesitali de Ubuntu. B -= = .
variante de Linux i^sra ... =

D5- . -:

me (cu exceptia

- . l-ui
-"

3m

: :i:

e-

'.--.i

ali '), utilizatorul fiind

g :
stalare. Exceptie fac. r. .
modul de i^srala'-

. . -=

din'e:.: . . '.
pe sirbc'. .-: '-

accesat

'

noud apdsare pe Forward ajungem la pasul in

care trebuie avut; cea mai mare atenlie: fereastra Ptepare disk space care oferd doui sau
trei variante. Astfel, dacd existd spaliu nepartilionat pe disc, utilizatorul va fi nevoit si aleagi
'intre
variantele Guided - use entire disk, cazln
care, ATENIIE, parti!iile 5i datele existente pe
disk vor fi Sterse, Manual (parti\ionare manuald) sau Guided - use the laryest continuous free
spoce. Aceasti din urmi opliune nu apare in
cazul in care nu existi spaliu nepartilionat.
Dupi specificarea moduluiin care sd fie partiti-

Unele distribulii de pe DVD necesiti introducerea fie a unui nume de utilizator $i a

unei parole predefinite, fie, mai ales pentru
instalare, introducerea unei parole pentru
util;zatorul roor. Distributiile care nu aoar in
lista alaturati oferi acces la drepturi de root
prin comanda sudo su - urmatd de [Enter].

s ilmba .:-',

Director General: Dan 86descu (daf _badescuG]3dnc.::

Di.ector Executivi Adrian Dum iru (ddfian dumitrle:;Director Tehnic: Daniel D;nil; Bek6si (dan dani d@_ldm:

:
:

af (ionut br arrchip.fo), Cipridr Vn

ti

(cvaidaaab ucipmedia.ro)

Arc.

Ba

.:

Re

atii internalionale: http://www.chip.rolch p_ nt

edlt!ril: 500010-B.asov Str. N.D- Coced nr. l2

Reclama: :-:::_ ::: arlstirn_popo3dmc.ro)

Marketingt ::' : :- ;.-: {sofia gfigofeo3dmc..o)

...: -;.3:.u
-:-:.-i..ct

64Studio, Tiny Core Linux, SlaX.

Zenwalk Llve Edition

rool

ZenLive

SimplylVEPlS

demo
root

demo
root

earOS

earmusic

rugdm consultali documentaliile si forumurile din internet. Redaclia nu igi asumi

nicio rdspundere cu privire la eventualele
pagube provocate de pierderile de date
datorate programelor 9i distribuliilor Linux
de pe DVD-ul atatat revistei.

Ed:tura:3 D l'4edia Communications SRL

eanu.=:

ecpyright;
ln Romania: 3 D Nledia Communicatlons SRL Bragov
in Germania: CHIP Holding GmbH, l\,4unchen,

,:fca_ba a;Afvcl.ro)

Director: Dr. Paul Bernhard Kallen

:i;:l3dmc.ro)

(nicu_anghe

Dintre distribuliile prezente pe DVD, cateva nu sunt instalabile (sau nu intr-un mod accesibil), acestea rulAnd exclusiv de pe DVD:

N4ontaj 5i tipar: Veszp16ni Nyomda ZRt., Veszprdm, Ungafia

Contabilitate 9i administratie: Medeed C.istea, Emanue a NeqL-:

Distributiej

care erau instalate pe alte partitii.

Sedlul

Secretar de redactie: Cr:stiaa Ccstieanu (crlstlna_cost

DVD: l.f e D;rl; 31q-;si'.:n danllaeJvd.roj
Grafic5, DTP:

Distribuliile Linux de pe DVD-ul atagat sunt

oferite fira niciun fel de suport tehnic. Datoritd multitudinii de configuratii posibile,
editura nu poate garanta faptul cii toate
distributiile prezente pe DVD vor rula pe
toate calculatoarele. in caz de probleme vi

Redactori: Danlel Danlla-Bdkdsi (daf_danilaof!d.ro), M f,. .:

(mihai mandacheefvd.ro)
BE

PC-

::f-

Redac!ia poaie Ji contaetati ls:

Olo8 ztEOOl, OJoB r'5OOa
Fa* A268 4187281 E-mailj .edaciie@ch p.fo
Adreca redaeliei: 500010-Bra5ov, str. N.D. Co.:: -Adresa penlru c6respondenlai
500530 - BraSov, Oficiu Poltal 2, C:suta Posia ; 1

Colaboratorir on!t

Dupi finalizarea instaldrii ti repornirea

ului va fi afi5at un meniu de seleclie care va

conline atet noul sistem de operare cit gi cele

-,. :ic
:.1

bineinteles, prezenra

pe butonul /nstal/.

I oana badesc!e3dmc.ro), N:cu Anghet

C;td in ordache (cata ln.iordache@3dmc.ro

tssN'1453-7079

l,l;i;iiscriso/e,|,Ci].lsi|'j|1icln}a1q14,,.'.i..eXpe.]ia:erc]a.lioi00''/i1f:}|0i.\i2iat{}''i!t;.:|i!t..!i|u|.)
pli)Ti:e. ,recjriit iji r dtsr de arl::;/iiic {dnp.:t,fe.ar;l jrrlc!-r:tlii jnj:r )'}!1;aii a;r;'/ticji);:
:+:
'natlificate a milterialeler

|'i'i:'e[ii':)!s3!.;aiii}a.aji1!!Or2pirieitj?visl*aiii{iie|']].s:]/it1']i,..:a.,|.iL!|i;.}|ii4|ei:1i!.!iFt}./aci:ii1-i]:.:)j1,i'.:1
:i::i,lr1alai{3 pr

atlt

i],?ge/;

n'i

r/tdoVeJlJ-.1!

;?I

)iiir/il-tr rir

il.'Aiati/eif; i-.r}ltsbanla}itrlili

er g;t r-1s+:eI ir.;t/

LINUX I cH{P SPEcIAL.

INTRODUCERE

- GHID DE ALEGERE

A DiSTRI
rbl

l*t=

d*#

qu+c

&

&

fit,6*

*-or*a**

1T

J-"*"*. H

@wc""

k--""*

WP

F**

hffirymi

"f**'

''ttr#

.r#

d--

,.{g.:

qP

btr?t
#
,%,
;.

Dist ributia potrivite

Unul dintre cele mai intim idante aspecte la contactul inilial cu Linux este, probabil, varietatea
covArgitoare de distribulii disponibile. Nu gtili pe care dintre ele si o alegeli? Noi vi oferim
Ciprian Vaida (cvaida@blucipmedia.com)
cAteva sfaturi.
/'lsimplhcautarecuGoogledupiorica- nu mai r.orbim de cele 320 afiEate de troversele,teoriilecor.rspiralionistegiproWre combinatic a termenilor:,,linux", DistroWatch.com (http://distrowatch. ceseleat-erente.
,,distribution", ,,install" va returna cAteva
milioane bune de rezultate. Chiar daci
incumetati si r[sfolli cdteva din acestea
probabil ca nu veti reu;i sa va apropiati de
o decizie asupra cirei atr."u"ftt
opnlr
O consultare a paginii Wikipedia pentru distribu{ii Linux (http://en.wikipedia.

vi

,j "u

com/stats.php?section=popularity)...
moment in care probabil u.ft'p".uirur" FigCa f e inCOtf O
In mare masuri clistributiile Linux sunt
,,Eupentrucinevotez?".
similare, ceea ce iace insd, diferenla intre

SCUftE biOgfafie

despre ,,titicu"' Linus Thorvalds, precum 9i

despre paradigma software-ului ,,open sopdcate
urce", incAt nu cred ci are rost si mai treorg/wiki/Linux_distribution, din
nu existi in acest moment o variantd in
cem in revista vreunul din aceste aspecte.
limba romdni), va oferi 16 distribu{ii ca $i 1a urma urmei de ce ar conta toate acesfiind ,,cele mai cunoscute/populare". Tot tea, cine qtie ql, sincer, pe cine intereseazd
este ceva, considerAnd cd lista cu distribu- istoria Windor^,'s-ului? Este suficient daci
tii aflati pe acelagi site la adresa http:// spunem cd Linux-ul a avut pdni in moen.wikipedia.org/wiki/List_of_Linux_ mentul de fali o istorie cel pufln la f'el de
distributions, are cAteva zeci bune. Ca si
colorati ca a Windows-ului, cu toate con8

(fil. snL;i,r, I LINUX

S-au scris atltea despre istoria Lir-rux,

e1e

sunt detaliile

-si

r-iziunea ,,creatorilor"

faci qi cui sd
eremplu, unii le orienteazi cirtre incepitori sau ca inlocuitor
pentru \\'indorvs, al1ii 1e orienteazi citre
stalii de lucru la birou, al1ii spre calculaei asupra a ceea ce ar trebui sd
se adreseze. Spre

toarele vechi care poate nu mai fac

fali

si,

ruleze trpiicalii moderne sub Windows.

Unii le pregitesc cit mai complet posibil
pentru rnultimedia, pe cAnd allii ocolesc
acest aspect in dorinla de a nu crea controverse referitoare la divelse patente.

ca urmate a trlturLlr acestor aspecte

:i le racern cateva recomanddri, in iirnciis ;c destrnalia pe care vreti
ne-am gindrt

si o datr s-st;::tiLlui de operare Linux: sisteme pe:r::..i ir-rcepatori sau inlocuitor de

\\'in.li,-.i.. :lsterne pentru birou, sisteme

t.- :lltttt"tedia gi sisteme pentrlr jo:l:,_

Sd

incepem...

... cu incepdtorii sau cu cei care doresc sd

inlocuiasci Windows-ul cu altceva, fie din

plictisexla. din curiozitrte:au pur Ei simplu de nervi. Acum trebr-rie sa o spunem
pe cea dreapti: va 1i ner.oie de o perioadi

de timp de adaptare la noul mediu. Dar

vi sperie acest lucru, privlti
r ntreasa situalie ca
Ei cum ati fi tot in Win!-,,-,ri dar ali instalat un skin nou, poate

nu trebuie si

:r--.: ut.tlc.rlt. poate mai clasic.

.r.-r .:

>:

:;tt-!.. in
-.-

s;:,:.:' ,

iicelasi ie1,

in

traditronalul

,:.: :ir;\".

;,.: .1:terenta Ci
--:. :--- -, -:;,. In p1US,

l - : -'.
Fl'-:l-.:::. --:- --:.;. - ---tnl af fl
.. -,rltplet
L: ...- ....
in iii:ti,: :--: -: - -':: -: I .: t-:Lrfezenta
un alantirr d"a.. : .: - ..-.Lr\r'S XP.
O parte din c,.::- : .- .: - t-: r: --rretea,
za in aCeaSta cilii:. t : ),
_ -:..t cost,
acest lucru tlind s- .... . _
- .rJzanoulutilizator:,.C.-::-...-- _- . .:.5uie
si platesc? Nu se po. r. : . ..
..
Emecherie la mijlocl". Drr..:- .. '
.-..
.-:
ntai denrne de a fi nl.r' . .
..
,,-.'--:
IIEPIS (www.mepis.org) s,
.
UII:,.

--:.-

--

L)

rrxrr'.xandros,com).

Mf

PtC

I{ITWORt{ A59l5TA$!T; Unuldin instrumentele proprii pentru configurarea wireless.

rest lu-

flffi

pu..

a 1] cel

mai rispdndit dintre

acestea gi se instaleazi cu toate aplicaliile

necesare folosirii de zi cu zi a unui calcula-

tor de citre un utilizator obignuit. Popr-r1aritatea mai mare a lui MEPIS se datoreazir
in principal faptului ci in ultimi instar"rlir
acesta se poate descirca Ei gratuit, dar disponibilitatea versiunilor gratr"rite este ceva
mai redusi qi in plus cantitatea de softr.r,are
livrat cu acestea este mult mai mici. Aceasti distribulie se laudi cu faptul ci se autoconfigureazl din punct de vedere al conponentelor hardr,vare (capitol la care dispune
de citeva instrLlmente proprii) qi ci dupd
instalare totul este pre-configurat in intir.nLrinarea

utilizatorilor incepitori.

[!fi[! este insi probabil ur.r brand

mai cunoscut, fiind mai prezent in media
gi pe Internet. Unul din motive este faptul
cd este bazat pe defunctul Corel Linux,
cate la vremea lui a fbst o tentativi admirabili din partea Corel de a realiza o distribu{ie Linux mai prietenoasa pentru incepdtori. Celdlalt motiv principal este
achizitionarea Linspire (fost Lindows),
care a fost complet sr.rspendat vara trecutd

in favoarea Xandros OS.

Daci dorili si incercati Xandros, este

oferiti o versiune de incercare de 30 de
ziie care include gi Crossover Office Standard Edition, o aplicalie comerciali care

permite ir.rstalarea gi rularea aplica{iilor

Windows. Atenfie, nL1 este insd gi garantat
ci orice aplicalie va rula; pentru mai multe detalii despre modul in care poate fi fo-

losit consultali articolul dedicat

emula-

loarelor din aceasta revisti. Ca gi M EPtS.

Xandros are o serie de instrumente proprietare pentru facilitarea folosirii calculatorului de utilizatori mai pulin aviza\r,

ii

un file manager propriu sau o

suiti de aplicafii pentru securitate (antivicum ar

si.

pietili

pentru sistemul de operare, puteli incerca

varianta gratuitd aluififfi de pe DVD-ul
ata$at revistei sau una dintre celelalte distribu!ii gratuite de aicl.

tiUEEEE

existi qi in va-

riante comerciale, dar, de exempiu, cea de

la openSUSE, delinuti de Novell, este mai

mult orientati citre corporatii. $i oricum,

variantele gratuite sunt suficient de bine

FfN?Ril ?i!C:PAi*Ri: Linux Mint, cu un meniu oarecum familiar.

'i

::1

.t.r'rti,i
):

:,,:....:t:..:)

,1,

ci totuqi nu linefi neapirat

liffi

::.

:t.:..):;.
| :.,,.:l:.

inceput gratuit
caz

,.\l'
',.,::.:

'r'l,rl.;:

rus, flren all etc.).

In

'

ri,lil

",: ;t)
tr'l l

.rlt

rlr,,rl

ir

rt'.l r:,tl

.frt ii,i.

;|:l',
llr:'r'l;,tll
..:.t:

.a;:::

ir.lllt;'1
i,lrl

li

.|t,.:a:.

i.l:rl,r"

lli,:il
:.ai:.'l,l:

':.r:::,,
rlltiriil:
:il;:|,ll
itt:1..t:)
.1::\::'::.

::.1:t.:)

;::1:.1,1,

I
I
I
I
I

I
I
I
I

.l.l
I
I
I
I
I

:g

xl

kt

xl

..:

-3

$.
E

.z

*
.x
6>
Y

5,,

9: x
-,1 q
;ao

-&
c
L

o
z

I
>P
6X

e
I

rt
A'
*t

"l
G)1

.=
tu

t.
z.

o
o

o
E

l
",2
xl

:^ :
!w:
Jft

.5

-.
.:.,.-.-.:.-.":,.:..r-

-o:

=E
ffil

:o

,:,

rt . :. il

o
6

k Ei
: : '.
.a. :-'
,'"-

r.

=5

'

ii;iil:.iir.,,...,1111

.:.::.

rl
(t,

ixf,

.a

)5x
'@

ffi

l!
-b

l@
I
I
I

[!

I!
,:I

INTRODUCERE _ GHID DE ALEGERE A DISTRIBUTIEI

I

'

:_'i:'ri!'':r:i:'':li

o serie de drivere pentru pldcile de refea

r,r ireless, acestea din urmir parand a fi cdlciiul lui Ahile pentru Linux in acest moment.

'..)::.,

Productivitate de birou
Linux-ul este un mediu pentru desktop
birouri, degi ofeo serie de avantaje indiscutabile fafi de
Windows gi dispune in mare misurd gi de
instrumentele echivalente.
Primul avantaj este faptul ci nu necesitl plata unei licenle pentru a fi folosit, incare este deseori evitat in

rl

diferent de num[rul de stafii luat in discu-

A l-A Mta*OsOfT: Xandros File Manager, un frate

inchegate din punctul de vedere al soft-

ului livrat

gi

functionalite|i.

(fost Mandrake) dispune de

interesanti pentru migrarea documentelor qi setirilor din Windows, un
lucru bun pentru simplificarea procesului
celor care migreazd din Windows. Acest
Iucru este valabil in primul rAnd din punctul de vedere al documentelor, cici Ia capitolul setdri vor fi migrate bookmark-urile
din Internet Explorer gi/sau Firefox qi imaginea de fundal configurati in Windows.
Un punct in favoarea Mandriva este gi fap-

MlfrftE

o aplicafie

apropriat al Windows Explorer.

rapid suslindtorl, ceea ce nu poate se insemne decat lucruri bune. linta anuntati
de cei care se ocupd de Mint este de a produce un desktop elegant, modern dar in
acelagi tin.rp comfortabil, direct dupi instalare. Nin.ric nou aici, dar evident chiar
iEi atinge scopul intr-o mdsuri deloc neglijabiln, integrdnd in instalare plugin-uri
pentru browsere, codec-uri muitimedia gi

!ie. Acest fapt este insi un pic umbrit de

faptul ca integrarea unor stalii de birou
Linux intr-un mediu eterogen nu poate fi
realizata de citre oricine, acest aspect necesitand o oarecarc c\|crielrt. ceea ce
implic[ gi costuri iniliale de instalare mai
mari decAt in cazul Windorvs, unde lucrurile stau mult mai simplu. Aceeagi situa{ie
intervine chiar Ei daci mediul este complet compus din stalii Linux.
A1 doilea avantaj este faptul ci mediul
Linux este vlrtual nevirusabil. Existi virugi Ei malware in general create pentru
Linux, intr-un numir nesemnificativ
comparat cu cele pentru Windows, dar
acestea sunt mai degrabi un exerciliu qtiin,tific sau de laborator, riscul fiind foarte
mic ca o infectare si se rispAndeasci. De
altfel, in acest moment, nu este cunoscut
niciun astfel de caz, in care un virus sl fi
creat o ,,plagi" cu rdspdndire semnificativi. Cu toate acestea existi insd produse

tul ci instrumentul de gestionare a fonturiior permite gi importul fonturilor instalate

in sistemul de operare Windows. in

general instrumentele de configurare sunt

bine concepute gi chiar uEor de utilizat.

E+ffi
are un centru de control,
denumit YaST, care poate satisface at6:t cerin(ele unui utilizator incepdtor, prin urmare fiind facil Ei ugor inteligibil, cdt gi ale
unui utilizator mai avansat. Agadar, daci,
in timp, veli dori sd cdpdtali mai mult
control asupra diverselor configuri.ri ale
sistemului de operare, distribulia sponsorizatd de Novell poate fi o alegere buni,
mai ales datoriti faptului cd aceastd companie este una dintre principalele inovatoare din lumea Linux.
DeEi mult mai fragedi ca vArsti, distrib"qa @
pare a fi cdpdtat foarte

iN VARIAT'ITi

irovfi-t:

openSUSE are un instrument de instalare simplu, modern gi...9ic.

'.]
,ta:.;.i:

tr::

.,tt

:',i;.:..t:
,'|r,:a:;.;

ll!i:,,r:i!iitli
l!lj.:1.:
],l,ti:l

{,4i.

i-_

ilutj\ jl Ll\ iltrit cotrlerciirle.

cit si cratLlite,

pe principLrl .,frirza buna...".

,\l

.r

lr$ldrivaLrnsx Cmr.ol Ceilr 2{l0g.1 {C*e.}16 tesrbed.lsat.retl

ir:i ir:p:ror: ljeip

care il
crr irfil cLlm e

trcilea irvantaj, si ultirrLrl

roi erpune eiici, este laptu1

fc

a$a este lirtual inclesin

tructibil
fir{a utilizatoluLLri lespectivei
stalii clc birou, in mare parte din acelaqi

virtual Irevirusabil,

motivc. Ceea ce inseamnir cii rcinstrrlirrile

perioclice necesare

in

\\'tnt|rrvs

caztLl

e qtiltl nrl,'li. i lll ',rtr',

rr-ii rrrrrlir

"

clin

Ra:)_,$;n

.l

. ar, ,rr,;

tTW

ao .r -,..i. i, 'J,: .
. AN t\r ,tu il.i.

.--tA

s-ir,-lr .- 't,.,r,.r
c' rt'(t rr ,! tlr L'tir' r o

| ."1

t;.1 l-C

zultltt irrstLtri :tt.ti tttiii. ..'.f. r'tt,,r'ii rttrti

putini, irrl pfodutti\ ir,: -

,i.r1'.. l)rrlL|cil
l-icclil'triil. Aeesl ltrcrrr r":r . ll. >i r.ur c(,rl
Iro] 111,1 lrttrt itstr]rr';:.ri' .. .,.. 1 !.rt'L \r'in
staleazri sau ruleirzlr pc ri:'..r.t1\'ul calcLlla-

.r

tor.

t0ate ilcesteil. -r..1.,,11;i] r'acolilalld

Cr-r

i,rlLrsile;i I.ini.r:t-ulur a.t:t'.i.riiu tit Iucrtr de

- . I .'--.'ci.rl pL'nt-r. a:-.r.1.1t(),..r'ala care
.

. : ...q i-;l:l;:].c,;

:.: :i:.llr::

C-

'I Ir0-:iincl

I
l !t!:..

rt

\4"i rr,i,

'

li:9:: alii:i.il

r,i r'.

-I tVe

$l \-i1ll.'r:'..: ,--

r'Lirr

t::a:ri'::1=liiif Control Panel-ul din Mandriva cu instrumentele proprii.

.. lc si

r'

llerl-ortttlrl lr -

..illll

a$teptat.

Di'lr-ibu!iilrcr...

timp stabilitatea sistcrrului nu va fi la ace

lagi nivel cu Ubuntu saLr l)ebian. De obi

locr-ritoare pentrLr '\\ -.--

ici. in.ri. Jlcgef cJ vcr:iuttii prccedettle . c

lei curente eliminii acest ilctor. Impol tant

itt.cpltot i \e Ir'ct(.r/..

c1e

alLtt'li rlc

il\'c\tcit

rti nt.it l'..

alte citeva variante n-tai

1..r,11.

'

personitlizabile. Una dintrc .-.

I t rlrrt.t.,LLLil.til l-iirttl t, di>tttr'.

ta tle ll.cdHat

menlionat este taptul ca migrarea de 1ir

0 \'ersiune catre una miri noud se face u$or
.i ldri probleme senmillcative (adica r-a
rfebui totu$i si consultati intAi notele spe-

-:r'ice versiunii

la

r,rrrr-ritoarea adresir:

http://fedoraproj ect.org/wiki/YumUpgradeFaq ). Fe.lurr rre u|l J\.illt.l j ilr lJp

tr,rl cti este tolosita de ReclHat pcntnl a testrr )i irttplcrttertta dittr.c 1161 1.l11rologii
inainte cle il trecute in versruuile comercialc, cr'ea ce pentru utilizator inseanrna cit
are la clispozilie (totugi, in schimbul fhptului ca este fblosit ca li cobri) o serie de

facilitirti, miri mult sau mai pulin vizibile,

care

ploduce qi o varranta cr.rnrerciala Pentru

r-nediile enterprise.
O alta serie cle distri-

bu{ii care se preteaze

aici este cea propusi
de Ubur-rttr. Spun se-

rle, deoarece pe lin

distribu{ia principala existir cite\.a
r.irriirnte cle instalare
gd

.rinr iir 1l Kubuntu

:.rLr

\ul)Llntu.

ote

rir

un

rlesktop nrtrrlcrn cu
o r.1t:r nrilre rlc'actualizare. o nor-rri lersi-

tlirrtl lrusatiL lir

ilcarlfc' s.t\c ltinr.
Lrnc'

-\ce:t ltLcrlr lnSc'ilnt

nii.ii

trJ'.

tinrpr-il r-eti

aYea l.r rli:fozitic

cele nrai nLri tehno-

logii, clar rn

.tcelirsi

Kubuntu, unul dintre spin-urile Ubuntu bazat pe KDE.

ILtruux

Ii;rir. sp,lci,trt I13

INTRODUCERE

- GHlD

DE ALEGERE A DISTRIBUTlEI

cru'c irnbun;rtlitcsc c\perientir au

in \pecial in
stirtiilor ric birlrr.

nttcliLLl ric hLcr.ir

':.,

zLrl

eii

Stabilitate Ei
securitate maximd
estc llr,rr'.r .rctualir eea
tltai Popllil;;1 dislribtrtie. cir trr'

lllilre SLtPOrttll corlltirlititlii cstc

Io;rrlc eltir-is sr in erlr ntai ntrrltc
.../ttt' , .,itit.. . ,1 t1'.1 "1 i,.,1.
tct'nrcri spr'crliei Lrrtr-rx-r.r1ui rrr
rctul nil ccl irr.11111 () fragin:r (lin
1o ltL nr r.u-iic' L'lrLr n Ir.t.

t\le

u1r

Downloddhg

A qtiphi{.1
:::j.

interface

tor adm,hirtring

use.s.nd

t*+.

Ctrnsrclur i.r

irlilit.ri stnrniticatir rlr

oartae r'\'eniuitltlc l.r'oblcnre s rrL

sittrrrtii ivite l-ot i-i lczolr,ate t'elrt
tiv Lr5or,;anselr.e iLtr irlt utilrzrr
tol sri ii tbst in ,r.ririsi sitLratie f i

itttl

loiLrte bLntt'.
lr,ll( (ic ;rtl,,1'l.tt,

+:;:.=::

() r'ilti Jtil (1.

ilt.r.lliln,l .i ..1

Noua tema Solar din Fedora 10.

irplicrrtiilt' .,qiltit ric instaiat" strnt

intr un nturiil rirlicltt. Pr liit!,fr

loiltc ilacstcir. L

LrLrr lLr

irre 1ii l.riz:i dLstribu

tc. \ lr ll l', '.'.li'li ;cyit l.tl.ti tiilicii pcrltrtr rr

ti ;Ltlu: t: .r-...,., :trtlitr tle LrzabilitrrL. irr

tia l)tbiiln, ailr.r' fsti' renlLnrrlri clr iur|Li

zirntl Lrrrul tlin ctlc urai sllbile sistente c1c
()|aru'r' llt orrt e.tuelri, l.'buntLr nu se pfe
tc.r,/J t(ttuSi ori..rIui ufilLZ.lt()t. llintl n-r.ti
deql abir potriyi t l.ctt tru Lt f ll ir.ltoli j rttedr i.

celeleiait, Lt r.l

rlr..rl

1'q 11tu .r i rn..iiiur i.

\rr in ultinrii instantit .rs rcconrancla ilt
ila!'J\l:1 altsiliLilr'. rllsitsi
lrl. in

culatolr cl. i.r' ,rlre ie vrti incc|i:i (l;tr cLilil

spt'ci.r1

spune urr r L'.lr ntil. r iillrltil insir ia r |e nrcrr

Iui). L:r. n,..i rr,,tli o clrt:liLLlt.' ,-1e conf iqrr
rrtre. t1c. ^'.i,Jlr L. tr'liLl tli'tribrrtier itcliintl

tlalolilri

r nLr-rtikrr s.tlc

in :tab,tjitrt

icitrl ac,-''i.r

iritlii enLlilralille, clrir' :ireli

re vt'rri lrilri lrispiatl. i)itr

i'ri. I'i..lllllal r,t rltr i tti lr ea llt ilis

p,,.-..i. \'r!..:
1,,zitr,
ti
rir..,r,.,lar
tiiol
i)utca
|r olic;uc rin i.rl

ila.'ilstL

tr-ern

elc

intilzielcir cr,i.l lrrniir lurisnt'ii tclci nriri

nla r crsirrnr -i.0 lrrnni'l diitoIitli lllo-

i-caf

zollt'i ,.r.r ll qlrt.r aJr(l !' qilti]", ].ucIu crtre

cle lrltl.l nu \a r1rl.lll.l.r rr crrzun cour(] lcl
ale, rczi ulelt'rer:iirni mirloLc clc \\Iin
clor s. ]enslrte lr.t:rinli e .r totttl sii llc clcctir'

qltl

:r rhier':. j .-.rzLrIrl.' ..gratuttc" ctLnr ar

e Lr .iciul :itL,1. lensari lir 6lrnri.

ll

i:crlor'.r

Multimedia
pentru

,-@@
@-::::-....

:i

nLr

(.ci .ic 1.r I )eirirrn sunt chiar cr

tl.' \oi i()si ailnrl r inc r trrbtr clc stcttt'itate 1i slrrbiLit.Lt.. .r.e5l lrrpt liind Oslintlit
conlor-tLr1.

:att:@

iecare

l.lt orir irctttalii l,ittux

Porte tacc 1i{i

ctr

[rlro oricfirci opcraf

r.rni nrtritinrcrlilr nro-

tlcnrc. E dlcpt ci
ttccst lucru nu tfil vitllrbil rrcunr ciilir lr

lrt-tt

:i iii unelc riist libutii

rrrr oleLi:. ..rlc .r gilta''
eorlec r-Lrilc srru apiicrr{iilc necesalc. A5arlrrr rlacI areli Lnr cal-

ir.rllrtor acasii pr ailre,

l)r' liinga clirsicele

rrplicatii clc c nrriil,
l)!'()1\'jcr- tr cLr sirLr
f)t.()acsor tle lc.'.t. tlo-

liii si ar.efi si |1;5il',ilitatca de rr yizrraliza

O adevaratd sta!ie de lucru audio.

14

LINUX

Lrrr tlli.rr. Lrit

l)\'l)..r

asculta muzica sau ir descirca ;i gestiona

pozele de pe camerir tbto digitala, cele mai
bune .rlegeri pe c.lre le p.u1g1i lace sunt Li-

nur ]irnt. Ubnirtu

:.tr.t \landriva. ca sd
numesc doar a.r-ia\ .'..
este jnsa sinsura din cele
$ffiil
prll'-p., i "' .ri,'.rra r.r.in>taleazA co-

dec u:rie n.rultimedia gi suportul pentru

redarea D\-D-urilor. Deci dacei vreti si

evitali orice acliune suplimentarl ulterioard instalirii, nu mai stati pe ginduri gi

alegeli-o pe aceasta. Pentru a instaia pe
Ubuntu sau Mandriva toate aplica{iile gi
codec-urile necesare va trebui sd urmali
nigte instrucliuni relativ simple: https://
help.ubuntu.com/community/Multime-

dia (pentru Ubuntu), http://wiki.man6[EXtsOX: Simplu, modern si foarte elegant.

driva.com/en/Docs/Desktop/Multime-

dia/\'ideo (pentru video pe Nlandriva)

qi

http: rr'iki.mandriva.com/en/Docs/
Desktop -\lultimedia/Audio (pentru aui1p pe I'1,,:'.:: .
--.

Media center si producf ie

in aceasta;,,.-s.-.:. . .'
::,, io'.rir ti-

purideni;asia-=-*.:.. - . : - :,::;i.rlizate
nenlrrr nrn,ir', ''-

:-:t(lll(

Thqi:.:
Pentru ultimul clir.r:,=. = - .:
numitele,,rnedr.: iclrtq' .:r:
HTPC (Home

.,,5d

tnr rrtcrdq:r.rd r -r\r',,/--5"rF

- :' :
este Ullii tlln e1e Sl'al'ir:a!lile (i :
CD...r Lirtllc r.L ..: tr.nLti .- .'. .. .. '
.i.tcllr J. r,lcrdrc ll(,Ll !].lii jl'' .
-..-

rn:i atit Je nri; incit vJ i.uir.. .. .:.... -pe un stick USB de 64 de IIB lr ,,:i::.nea. se poate inLegra chiar ,i ..: :..::'. -.r
aceastd ,,distribulie" astt-el inc.:l .:: nrrmentul cAnd acel CD va fi introdus ::: .,r'L'
ce calculator ($i restartat pentru J.: . -:(
mul sa booteze de pe CD) redale,r .. r: -r.i
a

clipurilor audio

sau

lideo

este g.rr.ir;:.rri.

O alternativa viabili este reprezent.Lt:r

fTUDl0 MUITiMtDIA: ArtistX 9i instrumentele de produclie video pe care le pune la dispozilie.

si

de una din distribuliile bazate pe popuLa(bazat pe L bLrn

rul MvthTV:

tive chiar qi pe calculatoare mai vechi. Un

mlIilEE (bazat pe Kubuntu), [@!

',EEl ibrrot pe Knoppix)tru ilIlEEE

transforma o relea de calculatoare intr-un

EtrIlfis

tu),

(bazat Pe Fedorn). Acestea sunt ceva nrari

sotlsticate gi dispun de mult mai multe

.-.,..-..
-.. GeeXboX, fiind
^^.rL:r;,i.itLrllIl-rrrl
cLL !u
PUJlUlllL!LLl
practic Ei sisteme cie operare, neavAnd
doar fur.rclia de ;.1i1,'.r multimedia, dar
sunt gi mai comphcirt de instalat Ei administrat prin conpara\ie.
Segmentul de proclr.rclie audio/vldeo se
poate bucura de o ot.erti destul de generoasi cind'ine'orbir cle Linu". fiEm
este conceput ca un Live CD, gi poate rula
cu latenle mici gi perfbrmanle semnifica-

aspect interesant este faptul

ci

poate

cluster bazat pe openMosix [![@@

ft este insi op{iunea cea mai potrivitd
pentru produclie multimedia in general,
nu doar audio sau video, deoarece sunt
incluse qi instrumente pentru animalie 2D

fonturi. Instalarea sa
este clin plcate ceva mai dificila, cu toate
sau 3D sau editare de

otlcial

fiind

cd este bazat $i suportat

de Ubuntu, nu veti avea dificr"rltdli

acestea, dat

in gisirea ajutorului sau docurnentaliei

il!ffilE@

imbina ideile
irr.nbelor distribu!ii tocmai meu!ionate
necesare.

irstf'el cii este Lrn Live CD cu

optillni

de

editare gi produclie gi in domer.riile grafici, video gi ar.rdio. Are un dezavar.rtaj prin

prisma faptului cd este dezr.oltat de o comunitate care are ca limbd primarl spaniola, ca urmare este posibil si nu aveli un
acces facil la documenta{ie (aceasta in caz
cd nu vorbili lirnba spaniold). Menliunl
mai -e'lti Ei fif@ft,

[@, gE@
[UW@$iEEEEIE
A

juca sau a nu juca

Rdspunsul este relativ sirnplu, daca sunte!i

un ,,gamer" inriit sau obignuili si vi dedali la astfel de activitdli, efbrtul de a migra spre Linux probabil ci nu iqi are ros-

tul, ori instalati separ.rt Lir.rux-ul gi lineli

I LrNUX I cHlP

$i

spectal | 15

INTRODUCERE _
-iJi3e-i=r::-=:=:ry=!irf

HID DE ALEGERE A DISTRI

,i*t4ril@rrw4in'w4ff

UTI EI

Windows-ul pentru astfel

de,,momente", ori rdmAneli pe Windows. Principalul vinovat pentru
aceasta situa!ie este renumitul DirectX, dezvoltat

delinut de catre Microsoft, care evident nu are o

gi

varianti sau implementare nativi in Linux. Daci

vi intreba{i despre jocurile bazate pe OpenGL, ei

bine acestea ruleazd fhri

probleme gi unii producitori chiar oferd clienli
pentru Linux, cum ar fi
Bioware pentru Neverwinter Nights sau Epic
Games pentru Unreal To-

urnament 2004 (Unreal

Tournament 3 este in lucru de asemenea).
Pentru jocurile DirectX
existd: emulatoare gi anume Wine sau Cedega (bazat pe Wine, dar comerci-

al). Dar de multe ori

procesul de instalare 9i

NU NUMAI MUZICA: Degi numele pare a indica focalizarea pe domeniulaudio, Musix+GNU Linux este una dintre

solu!iile disponibile pentru produclia multimedia.

configurare a mediului gi al jocului poate

Ei dificil, Ei se poate termina

fi indelungat
intr-un

egec.

Existd: o

gami destul de largi gi de jo-

curi native in Linux, deqi nu la aceeagi ca-

litate ca cele de pe platformele Windows.

Daci dorili sd incercati o distribu[ie care
pre-instaleazi o serie de astfel de jocuri

puteli incerca
sau

Dacl vreli

sd

incerca!i Cedega acest pa-

chet va rula ftri probleme pe principalele

distribulii enumerate pind acum. Cedega
afirmi cd are o listi de peste 40 de jocuri

certificate, care ruleazd fbri probleme

(prea mari), printre acestea fi-

ind Spore. Prince of Persia qi

Bioshock. Cit despre varianta
gratuiti, gi anume Wine, daci
aveli ribdare pentru a strdbate
prin documentalii gi forumuri,

vi

doresc mult succes.

Pe

toate gusturile

Am trecut prin multe distribu-

!ii ti tot

atatea concepte gi sco-

puri

acestora,

a1e

de prea adAnc

fhri a pitrun-

in niciunul din

aspecte. Se mai pot spune multe, dat6: fiind aceasti varietate

generoasa de op(iuni, insi cu
siguran{i veli gisi in recomanddriie noastre (care din aceleagi

motive nu pot fi considerate

ghidul final al distribu!iilor Linux) o distribulie pe care o ve{i
considera potrivitd cerinJelor
qi dorinlelor personale. Nu ne

r[mdne decAt si vd donm o

,,noui" experien{i piicutl gi
JOCURI: Cedega, pe openSUSE, rulAnd

16 | ftrrp sPEcrAL I LrNUX I

a.

Battlefield2142in window-mode.

cel pu{in la fel de interesanti.

INTRODUCERE _ PRIMII PASI IN LINUX

Concepte generale
Ce este un super user? Ce inseamni drepturi de acces? Ce este Gnome sau l(DE? Ce inseamni

Swap? Acestea sunt numai cAteva dintre conceptele care trebuie

in{elese.

Mihai Mancrache

/\ cest articol i5i propune sd fie nu atat

l{un indrumar practic, ci mai degrabd
o explicare teoretici a conceptelor de bazi
in Linux, flri de care intelegerea celorlalte
articole ar putea fi destul de dificild. Puteli

si folosili acest indrumar teoretic ai ca pe

un glosar de termeni la care si vd intoarceti in momentul in care, abordind o problemd practici, vi lovili de un concept
care vi este strdin. Articolul nu igi propune si trateze exhaustiv conceptele, ci si vi
faciliteze explorarea sistemuiui Linux gi
eventuala tranzilie cetre acesta. Se presupune, oricum, ci veli instala o distribulie
destinatd publicului larg gi nu una ezoterici, destinati administratorilor de retea.

Utilizatori
Fiind un sistem de operare care descinde
din mediile cu utilizatori multiplii (servere, relele etc.), Linux are o politici fermi
de securitate cu care va trebui si vi obignuili pentru a putea folosi sistemul. Linux
suportd in mod nativ, de multi vreme,
conceptele de utilizator qi grup de utilizatori, in funclle de care se definesc drepturile de acces la memorie, 1a periferice gi la
figiere. Fiecare utilizator are drepturi lin.ritate de a accesa gi modifica sistemul, in
func[ie de drepturile individuale sau ale
grupului din care face parte. Putere deplini are doar utilizatorul roof, numit qi super user. Cum vi va afecta in mod direct
acest lucru? De pildi, spre deosebire de
Windorvs XP, dar la fel ca in Vista, veii
constata cd o mullime de sarcini de administrare vor cere o autentificare in plus
prin care veli dobAndi temporar drepturi

ATRACTIV: KDE, unul

dintre mediile grafice din Linux.

drepturi de root. Pentru a simplifica lucru-

Authe$tlcate

rile, uneie distribulii

moderne (de pilda

systeffi policy prevents

modifying the confi guratien

Ubuntu), au contul de

An application is attempting to pertorm a* actlor

that requires privileges. Authentlcation as one ot the
userg helsw is required to pertorm thlg actlgn"

root dezactivat gi

ad-

ministrarea se face tot

prin contul curent, de
reguld dupi o autentificare suplimentard cu

paroli. TotuEi
este posibil si intainiti
distribulii care folo-

gogu,,, {gogu}
&ssvrord for gogu

aceeagi

sesc stilr"ri

aaaaaa

gctans

vechi 9i vor

de

solicita o autentificare
cu parola de root cA,nd

AUTENTIIICAREi Sistemul solicit5 introducerea parolei pentru

de

incercali sd executa!i

oblinerea drepturilor de administrator. in cazul acestei distribulii

utilizator obignuit fali de postura de root.

in mod ciasic un administrator de sistern

sarcini care reclami

bazate pe Ubuntu este suficienti reintroducerea parolei obignuite.

de super user. Degi sunteti, evident, admi-

nistratorul propriulul PC, sistemul

operare vi percepe diferit in postura

foloseqte

doui conturi: contul root

cu care

executa sarcinile administrative gi un cont

de utilizator obignuit pe care

il

folosegte

pentru sarcinile comune. instalarea

de

programe noi, adiugarea unor utilizatori

noi, crearea de grupuri, configurarea sistemului, toate acestea se pot face doar cu
18 | ftrtp sPEcrAL I LrNUX

privilegii sporite.

Iatdr

de ce, 1a instalarea sistemului de operare,

vd pr-rteli confrunta cu situalia de a aiege
doui parole, una pentru contul de root gi
alta pentru contul obignuit de lucru. Ambele conturi

vi aparfin, insi contul

de

root

este strict pentru sarcini admir-ristrative gi

in nici un caz ttu este

lecon-ranclirbil sii

deschideli o sesiune grafici folosind

user-ul root. Aceasta deoarece sutele de
aplicalii ce compun un desktop mediu vor
mla cu prir.ilegii de root, ceea ce presupune un risc foarte mare de securitate. Apoi,
olice ac\iune (de pildi de a gterge din greqealir tisiere esen{rale din sistem), poate

a\-eil
r.r

.onsciinte dezitstrlloase. Este

Ir:r.r :,:.',,t

d.rl:1.',,.'.

a;::r':

.,' .....:

bir-re qi

cir{i folosir-rd contul

rtbisnLlit gi sa vi reallten-

.'rLrt e n

ti tl

...Lcntul o cere pentru a \a

iLill rl.l .:rllfiorar dreptuli ca l'ispuns la

.;

- ,-::--. .lLrmneavoastrn (de pildn instaia:-.-. .:; r.rtri programe). Daca este absolut
:-.i-.sar sa deschidell o sesiune cle lucru ca
r.f ot o puteti tace folosind consola.

Grupuri
Grupurile sunt o ntodalitate de a oleri
drepturi de acces identice rnai rnultor uti
lizatori. Ur.r utilizator poate farce parte din
multe grupuri, insa intotdeauna api:trline cel pu{in de un grup gi anume grupul
t-nai

proprir-r. Cdteva grupr-rri starndard pe care

1e pute[i intilni (in fi-urclie de distlibulia
rr Lir-ir-rx) sttnt: wheel (grupul acltnirristra
.--,rr''.

'-

rrredlrr (qrupul celor ciue

:--.-,:

illl

ilcces

i\taillc'1.
rl;-:*5*ti!: Interfala de bazd cu sistemulde
operare, potrivite unor sarcini administrative.

ltcflr rr/'L :.

..-'.

zatoriiol i.:.r-;

,-...

sllnt proprii tiecirr-ri figier qi clirector in

- :,

ptute

.rr::rreteilJ ct.,

tr"rl sa tblose.rsa.l

xiunea la
Grupurile au un rol

user, group

rmportant tn stl'Ltctura sistemuiui

ritate gi

c1e

secu-

other.

cor-rtabilitate.txt are ca proprietirr utiliza

stabilirea
privilegiilor comune.

toml Gogu;i irpirrfh-re gnrpului econonric.

El poate sa aibii stabilite urnritoarcle
clrepturi cle acces: proprielarul (user) are
r.oie sa-l modiflce gi sit-1 citeascit, cei clin
grr,rpul ecorromic au r,oie sti-l citeascri

De exemplu, pentru a
oieri dreptul de a lucra cu imprintanta in

multe distribulii exis

.1,.'" ;."^lr;,,r;l;,rr,,.;
dirr rr(rirl\ttult

ti grr-rpul printeryi
toti utilizatorii care

ltj,41.!sr.,.

i i.'

rr: Pute!i configura utilizatorii

9i

grupurile din

ferestre ca aceasta. in imaqine este utilitarul oferit de Gnome.

alrarlir.r grupului se
bucuri de acesl clrept. Incidenta pe ..:r.. rl
veli avea cu grupurile vtr fl minimrt in :"zul unei clistribulii pentru PC ;i a nrc,.ir-,

utilizatori nu este o st1l.l--,..

de care va veli lovi probabil prea curjn...
De obicei sisten-rul vine gata confisur.::
ca grr.rpurile de

pentru ca utilizatorii sa se bucure de toai.

prir-ilegiile norrnale pentn-r un desktop
Drrcri veti intra, cle exentplu, in meniul cLc
..r.. r'.tr'.rrc .r unrlrtrril,'r', rcti redc.t ..

!--,-.ttli...\'otstri, ca utilizator, faceli deta

cle grupr-rri.

Proprietate gi drepturi
0e acces
Fiecnl; -jsiel alc cLept proplietar un utilizator sr -'-....rtinc cle tLn qmp de utilizator.i.
Lltiliz.irt,rri

,si

De exenrplr,r, presupunem ci tigierul

in

f tt .. .t1l1tr o ntultinte

delinesc interactiunetr pe calc u1t

!i

utilizatol poate si o aibir cu e1e. Eie se stirbilesc indiviclLlal pentru cele trei stari:

ur-r figier in r.rna clin irceste trei (tategorli: user/oyr'f er (propl-ietar al lisierului),
group (ftili7.rtorr.rl ftrce parte clin glupul
dc'clarat ca grr4) proprietar pentru liqier),
o f/rer (niciur.ra clirr sitr-itr{ii1e an terioare).

trrlii de

Drepturile cle acces asupra unui liqier'

director sunt ulmitonrele: drept cle
;itire, cle scriere li de executie. Acestea
:rrr-L

nsr-rpra

-,,.,,,.i..;,,,,,-1.-,,.r
(tLt tlllt ull (trcl
llLl

iui. Utilizatorul Anca firce

din grupul econonric

parte

gi r.a putea cleschicle

figierul pentru a-l citi, dar nu va pr-rtea sa I

r-nocliflce, cleoalece se inscrie ir-r categoria
groltp.UtllizLttorul George in schimb, cale
r:rr l:r, r n.trlp rlin oIrrrrrtl r'rOltOtttiC, nU

['()Jlc nici s.l vizrt.t]izcur' *'r'rtlirtrrtrrl. rrici

sa-l n-rodifice, deoarecc se ilrscric in categr>ria other.
Politica de acces ia iigrere este un arlt lrLartL irttPorlant tlr lLt.tt irt .,rl1ridgr;11c', .lL

LUCRUL IN LINIA DE COMANDA

Degi este perfect posibil sd nu ajungeti la
asemenea situalii, existd riscul sd vi confruntali cu lucrulin linia de comandi in anumite cazuri particulare care in ultimul timp
au devenit din ce in ce mai rare. in modul
consolS veli experimenta interacliunea cu
shell-ul de Linux, care este interfata cea mai

potrivitd uneori pentru anumite

sarcini administrative.

in acest mod de lucru nu existd o interfali

graficS, existd doar un ecran negru in care
veli scrie comenzi ti calculatorul vd va rispunde - similar cu modul DOS din sisteme
Microsoft mai vechi.

LutLli slslent se gisesc irt rapor t

LrNUX I cHrP sPEciaL I 19

oarece reprezinti un aspect nou, cu care

un utilizator de Windorvs nu se confrunte.

/et c/x11/X: e:

Shell
Interfafa nativi a sistemelor Linux este
una de tip consoli unde interacfiunea utilizator - sistem se face prin linii de comandd. Degi pentru o distribulie pentru PC
mediul grafic este o necesitate, in spate se

afli intotdeauna un

astfel de shel1. Accesul

la interfala shell se poate face Ei din mediul grafic, apeldnd consola de sistem prin
utilitare asemanatoare lui Command
Prornpt din Windows. Limbajul pe care
calculatorr.rl il inlelege este limbajul Shellului, format din cuvinte chele, operatori
etc. gi guvernat de o sintaxi proprie.

r-

sId: Xses!:0': !61

in

directoarele

:r3ed by drspLay mandgers

ard xrnit (startx)

=A5e55tCr

ssage O {

* pretty prlnt fressages of orbitrary lengthi use xmessage if it

* rs avallabLe and SDISPLAY 1s set
I s'"
[1E5SAGE="sPR06NAi1E
echo "sltlFSSAGE' I fold -s -\i 5{C0LUl'4N5r -80} >62
1f | -n "SDISPLAY" I && vhi(h xmes5aqe > /dev/nutL 2>&1; thef
echo "sItESSACE' I fold -s -\r s{C0LUI4NS:-80} I xfressage -center -frLe '
fi
ssage nonL O {
# pretty-print messoges 0f arbltfafy length {no trarlrng ne\tl.rne); use
# xmessdge if 1t rs avartable dnd SDISPLAY is set
HESSAGE-"sPR0GNAfiE : s'"
e.ho -r "SMESSAGa" 1 fold -s -u 9{C0LUHN5r -80} >&2;
1f [ -n "sDiSPLAY" ] && \rhich xmessage > /dev/n!11 2>&1; theD
eho n "sl4E5sACE" I fold -s '\r s{C0LUl'lNSr'80} | xmessdqe -center 'flLe
fi
(

# exrt script

elemer-rt omr-riprezent

'

2005 l2-27 01.201552 dnusinolv

te

rrornsg

Shell Script
Un

globat Xsei:::- ':.q

vlth etror

sessa0e " 5',"

..l .

xi:

Frie

ua5;qei

EI

x**01

sistemulr,ri sunt scripturile pentru Shell,

figiere de comenzi interpretate, asemanitoare fiqierelor .bat din Windor'r.s. Ele conlin comenzi adresate sisten-rului gi sunt

interpretate de cdtre shell-ul de Linux, folosite

foarte adesea ca scripturi de ini!ializare gi configurare.

foloslte in general pentru sarcini de ini!ia-

ei interne prin folosirea ur.rui spatiu

lizare, configurare etc. Limbajul

stocare extern, de obicei hard disk-ul. in

Windorvs nu se creeazi o partilie noui,

Shell

Linux este mult mai avansat decit

limbajul de comenzi pentru \\rir.rdorr.s, iar
aceste scripturi reprezinta de rnulte ori
pentrr"r

adevdrate programe, fbarte complexe.

Programe executabile
(binare)
Executabilele de Lir.rux sunt echivalentul
fiqierelor .exe din Windows, insi, de obicei, nu au nicio extensie. Ele nu pot fi ruIate sub Windows, dupa cum nici programele de Windows nu pot fi r ulate in Linux

SCRIPTURi PENTRU SHELI-: Fisiere de comenzi

general nu este necesar si modifica!i aceste valori. Chiar gi un tigier poate fi folosit

legitura intre

ca zond de sn'ap insi varianta cea mai co-

este atat de strAnsi ca

rare. De obicei distribuliile igi aleg la instalare o valoare optimd in funcfie de ca-

muni

te denumirea de Lir.rux. Kernel-r-rl de Linux suferi in permar.renfi imbunita{iri qi

noile imagini sunt incluse in upgrade-urile distribu!iilor.
Swap

Numeroase distribu{ii de Linux creeaza la

instalare o partille de swap. Swap-ul re-

prezinta o metodi de extir.rdere

menori-

nu
in Windows. O con-

ea gi sistemul de operare

ci pe acelagi Lipute{i experimenta mai multe medii

grafice Ei puteli alegeti unul care vi convisecinld a acestui fapt este

este cea a partitiei.

este engir-re-ul grafic pentru Linux, cel

care oferi aplicaliilor o intert-ali: de lucru
cu funcliile de afigare gi input. Nu are un

de figiere etc. Kernel-ul este comlln tuturor distribuliilor gi este ceea ce face de fapt
ca toate aceste sisleme de operare sa poar-

asiguri o interfali grafici evoluati, insi

r.rux

>X

20 | orrp specrnl I lttrtux

este

metoda cea mai frecventi. Aceasti parti{ie

poarta der.rr,rmirea de parti{ie de srvap gi
intri ir-r adr-ninistrarea sistemului de ope-

Desemneazi nucleul sistemului de operare care asigura funclionalitatea vitala legati de memorie, procese, semnale, sisten-rul

de

pacita{i1e hardware ale calculatorului gi in

dedicati acestui scop, dar in Linux

Wir.re).

) Kernel

nll e Lln sistem de operale intirn legat

nrediul grafic. Sarcinile sale fundamentale

pot fi duse la indeplrnire qi fira o asemer.rea interfa{a. in cazul acesta, mediul grallc este doar o extensie tr sistemului de
operare. De aceea este bine sd facefi o distinclie intre ce desktop mediu folosili (cele
mai populare sunt Gnome gi KDE) gi sistemui de operare. Bineinleles cd, un Linux
modern vine echipat cu un pachet care

fhra un emulator adilior.ral (cum ar fi

de

echivalent foarte uqor de glslt in Windows, deoarece in Windorvs modul grafic

este inerent, iar aceasti funcllonalitate e
asigurata chiar de sistemul de operare.
Este de fapt un server pe a cirui funcfionalitate se bazeaza toate aplicaliile din
mediul grafic.

) Mediul grafic
Un mediu grafic este de fapt ceea ce un
utilizator de Windows XP sau Vista s-a
obiqnuit sa identifice in mod eronat (in
ceea ce privegte Linux) cu sistemul de
operare: ferestre, icon-uri, butoane,
uri etc. Spre deosebire de Windol's,

n.reniLinux

ne mai mult.

Gnome Si KDE
Exista doua n.redii grafice integrate (desktop environnrent) cele rnai populare la ora
actuali pentrlr Linux. Alegerea unuia din-

tre cele doufr reprezinti o chestiune de

gust. i\laioritatea distribuliilor suportd
ambele, deEi vin in pachetul de instalare
doar cu una clin ele. Ambeie sunt Prietenoase si stabile la ora actuala. Aceste pachete sunt insi mult mai configurabile
decat intert-a1a grafice din lVindows qi pot
fi personalizate mult mai u9or.
Aspectul gi pozilia meniurilor, dimensiunea tcon-urilor, setul de culori, animaliile ;i sr"rnetele pot fi schimbate destul de
uiior pentrLr toate aplicaliile. Schimbdrile

cirlcultrtorr,rlui. Acestea pot fi accesate sub

tbrn-rii cle fiqlere, cor-rfcrrrl politicii Lirrux
I .- . .'-. (, :.-,
.-r-.'. ...
llltql rJLi !Lr :islcrltrl til rrriri
!rg 11
frd)LrJ

unifbrmi.

Eie sunt clenun.rite clupir o logi

calculatorului, etlcienta, clar neprietcnoasa pentru un utilizator uman 91 cle aceea o si explicir-r-r citeva dlntre ele, cLl care
e posibil si vi intiihrili mai tl'eo'er.rt.
Mediile de stocare de tip CD-RONI sau
hard clisk 1e pute{i gisi in cloui categorii:
cele pe magistrale IDE se vor numi /dev/
hda, /dev/hdb, /dev/hdc etc. Cele pe magistrale SCSI se l'or numi /dev/sda/, dev/
sdb. /clev/sdc ctc. Cu altc cur inte f rrtcti
cn tr

.rl

tt!

ar

er r /dev/sdn Ji'. ul fix lrt intt rlrta

tot pe
f

SCSI 9i Ia /dev/sdb CD-RON,l-ul

., ,",

.;f,,

SCSI. sarr I'uteli avea lrr ldellsda plirrrul

disc SCSI iar la /dev/hda un CD-RO-NI

IDE. Sau, un caz mai cornplex,

(/dev/sda)

:,'
cum ar

l:irirrfrartepopular'mediulestegraficimplicitpentrunumeroasedistribu!ii
fi -o- ":- - =: ' :=do a.

,: :
--.
f i .. ..

,.:.

,., .:Lruii

desktop-uri KDE. ...

.. ,..r'.tte

pot fi destul eis

-'..

deloc aseminitor
lcril( J.rca rrtiliz,tt,'r
siv de cor-rfigurarea lor.
PenlrLr a putea alc-.'
da cea mai buni este sii le

r:

J1

Probabil, in cursr-ri unei instaliri, a{i

intil-

nit

..

pe .rrrrinJr'ur. Totu;i. tcr '.

clenumiri bizare, ca /dev/sdal sau

/dev/hdb. Pentlu un utilizator de Windou's obi$nuit cu C: Ei D:, aceste denumiri
pot pirea bizare. Ce se ascunde in spatele
acestor denumiri qi care este logica lor?
Particula /dev este de lnpt o cale cle di-

.r.

'

Ji.tlihLrtic illc un.l.lirt r.rr'i.Lr.

iirpl1.1,r. il.l.t ltil in.,,LIr"i .. ...
.

este suportata. si r-naioritatctr

rlari suportir antbelr..

Denumirile
echipamentelor hardware

c1rs:-

:'

ector,

c1e

fapt chiar clirectorul in care sunt

hardware a1e

n-raDate toate echipamer-rtele

r-rn clisc

llx

pe IDE (/dev/hda), un alt disc flx SCSI

9i un

CD-RON{

pe

IDE

(/dev/hdb). N4emoriile USB le r.e{i gisi

mapate de reguli tot in lbrma /dev/sdx.
De relinut cii identificatorii cle rlai sus
reprezinti cloal discul in ftrrma rarv (neparti{ionatir). Pentru iclcntiflcarea partitiilor, 1a deur-unirea cle mai sus se r-nai adaugi
un nurntit cale reprezinta nunralul partiliei. De c\r'nrflu. prirrr.r paltitie tlc p.'prin.rul disc SCSI r.a purta denumirea de
/clev/sdaL. A cioua parti{ie /dey/sda2. Prir.na partilie de pe o mer.norie flash LiSB

rnapati pe /clev/sdc, vtr ti /dev/sdcl. Pentru a face o paralela cr-r denunririle date de
Winclorvs si luim urmatolul exernpiu. Un
disc fix IDE irre doui ptrrtilii care in \\rindor'r's apirear-L ca C

;i D.

Cel n.rai probabil

gisi in Linr-x sub denun'ririle de /dey/hdaL { /dev/

hda2. CD-ROlvl-ul SCSI care
in \Vindolr's se nllnlea E: r'a tl
le r.eli

iJentiiicat prin /dev/scla.

t,tr

sistemul de figiele i1 r.e{i putea

accesa efectir. prin /det/sdal.

,,

Alternati-

va ia Gnome,

meoiuigrafic
implicit pentru
Knopplx, cat

gi

peniru noile
distribu!ji
nanir

r'lo<L t^n

Tern-ienii ar,r fbst enumerali,

nu neapirrat clupii o ierarhie
precisa, sau cLl pretentia de a
dezbate unele aspecte in pro
funzime. I'lai degraba s-a incelcat explicarea unol no!iuni, jr,rdecind probabiiitatea
de a vi confl-r"urta cu ele. Trebuie men{ionat faptul ci preocuparea generali a dezvolta-

sistemut oe

torilor

operare B5D;

fost evitarea situaliilor in care

utilizatorr-r1 trebuie si se con

PcBSD si

Desktop

BSD.

de

distribulii clesktop a

irunte cu sistemul
I

LINUX

c1e

opelare.

lil-lil iirrilat

121

INTRODUCERE _ NAVIGARE PRIN LINUX

Explicarea directoarelor de sistem

Pierdut accidental intr-un director cu nune interminabil? Va oferim cAteva informalii pentru
Mihai Mandache
a vi putea intoarce de unde ati

pornit.

pentru un utilizator nelamiliarizat cu

I mediul Linux, ierarhia de directoare a
sistemului poate si par6, stufoasd gi greu de
infeles, De9i, in majoritatea cazurilor, un
sistem Linux modern poate func{iona fhri

a solicita asemenea cuno$tinte din partea

utilizatorului, un mic indrumar v-ar putea
fi de folos in situaliile mai dificile.

ArborescenId
Ca in orice sistem de operare, sub Linux
figierele sunt stocate intr-o structuri arbo-

rescenti. Riddcina acestui sistem este directorul specificat prin calea absoiutd ,,/".
Aceasta inseamnd cd toati informatia care
poate fi accesatl sub formd de fiEier se regiseEte intr-una din ramurile sau subramurile acestei riddcini. Daci dori{i neapirat sd identificali aceasta riddcini cu un

echivalent Windows, putem spune ci

echivalentul logic ar fi My Computer. Cu
toate acestea, in Windows, obiectul virtual
My Computer poate li accesat doar din
mediul grafic Ai nu are un corespondent in
linia de comandi, deci are un grad mai
mare de virtualitate decAt directorui

ridi-

cini ,,/". in Linux, directorul ,,/" poate fi

accesat gi in linia de comandd Ei este punc-

tul de ret'erinld central al sistemului. ir.r linia de comandi puteli ajunge in acest director prin comanda <s,'. Dacd folosili un

r.ravigator al rnediului grafic aceasti riddLcini este simbolizati de obicei prln folderuI FiIe System sau Roof sau altceva asemi-

nator.

Directoarele utilizatorilor
in directorul [home. De ob\cei,
poarti chiar numele utilizatorilor: de exemplu, /home/
Se gdsesc

subdirectoarele acestuia

george este de reguli directorul utiiizatorului cu numele de login george. Aceste di-

rectoare sunt destinate stocdrii fisierelor

NAvIGARE vlzuALA: Browser-ul de

este

fi;iere al desktop-ului Gnome

intuitiv ti are in mare acelea;i facilititi

FISIERE ASCUNSE:

ca Windows Explorer

Navigatorul pentru Gnome

afigAnd figierele ascunse ale directorului personal.

221cvlp

sPEcrAL I LI

*ti*le4I{*ft!i.=I*!*i3:felq<l'it^.: i-rm:nrlor,,nnrogramfoarteutilgi rapiddestinatorganizdrii fi;ierelor?Aceastaesteoreplicipentru

Linux, sub Gnome.

personale qi de oblcei, pentrlr r.1]] ,-,.

ohi.rrLrit. .llIl \in{r.r'r . riirc..t'uL. .

directoarelor .oresfrunzatoare n'lea-

fi scrise. Exceplie
utilizatornl root, super user-,tl, direc-

stocare externe) care pot

face

torul acestuia fiind /root.

Directorul personal este locu1 in care

vi

puteli stoca documentele, muzica, filmele,

intr-un cuvint toate figierele ce vi aparlin,
restul sistemului de fiEiere fiind men{inut
de citre Linux pentru scopuri administrative, fiind accesibil doar utilizatoru\troot.

Din linia de comandi vd puteli oricand

intoarce in directorul personal prin comanda cd -, iar din mediul grafic printr-un clic pe Home (aceastain unele cazuri
poate purta qi numele de login al userului). Veli observa cd unul din subdirectoarele prezente in cazul unei instaliri
obiqnuite este Desktop, unde sunt pistrate

un sistem Linux. Aceasta este

figierele gi directoarele care apar pe desktop intr-o sesiune de lucru graficd.

Directorul dumneavoastri personal

pistrati in mare, indiferent de

poate pirea destul de go1,

ARESgnS{ENTAT Structurd de

directoare generalS pentru

insi

dacd din

particularitelile distribuliilor.

w
"<>.

UNDE ESTE PROGRAM FILES?

\u exrstd. Spre deosebire deWindows fi5iei-.ie executabile sunt p;strate de regulS in
alte directoare decAt figierele de configurar: ;au bibliotecile. Deci nu ve a5teptali ca
/bin sau /sbin sd fie directoare pentru aplicar., -;-^sulWindows.
O ap,,carie are fisierele impr;stiate in mai
multe directoare din sistem, de aceea admi-

nistrarea lor se face prin interme-

"@L.

diul pachetelor software, care p;streazi informa!ii legate de fiecare aplicalie ;i fiSiereie
utilitare.
Totugi aceasti organizare nu este haotici 5i
are in principal motivalia de a separa executabilele de non-executabile, din motive de
securitate ;i de performantd.

NUMELE DE FI$IERE
nnuru ut.nti*t i^ ,-,"r- nurne e nsi"rato,
9i directoaielor sunt case-sensitive. Asta
inseamnd ci, de exemplu, denumirile
Alina.txt, alina.txt, ALINA.txt, Alina.TXT,
sunt percepute distinct de cStre sistemul
de operare. in Linux putem avea in acelagi
director figiere diferite cu denumirile de
mai sus, ceea ce ar fi fost imposibil in Windows care nu face distinclie intre literele
mari 5i cele mici.

I rrr'rux

l+np sprctnr 123

INTRODUCERE

NAVIGARE PRIN LINUX

DELA\LA/
Spre deosebire de mediul

.+;:M*;

F'
-' :

Windows, in Linux, ciile de directoare

sunt specificate folosind separatorul ,,/'i
Cu alte cuvinte o cale de directoare care
in Windows se numelte George\Documente\Scrisori\ in Linux va avea forma

ilir.il

fjr,:

George/Documente/Scrisori, Acesta
este un lucru foarte important de retinut
de la inceput gi memorarea lui vi va scuti
de eventuale erori in linia de comandi.

bror'vser-ul vizual se activeazi optiunea de

vizualizare a tiqierelor ascunse, \'eli observa

o muillme de directoare create de citre

aplicaliile instalate, directoare ce con[in
date 9i figiere de cor.rfigr"rrare specifice utilizatorilor. Pentnl acest lr-rcru, in bronser-ul

:t:6

de Gnome selectali View - Show Hidden Fi-

les. in mod cert veli rellrarca urmitorul

fapt: fiqierele nou apirute ar"r denumiri incepAnd cu simbolul ,,." (punct), deoarece
prin conventie, astfel se denurnesc in Linux
fiqierele ce se doresc a fi irscunse. Aceasta
nu este o misuri de secr-rritate, ci un mod
de a ir-npieclica anumite clirectoare sau fiqiere meiltinute de sistenr si irglomereze listaretl sau afiqarea unui director.

Directoarele sistemului
Pe scurt, aproape orice altceva

in afard de

directotrrele utilizatorilor sunt directoare

menlinute qi intrelinute de sistem, iar in

i:*iF#1i!: ti

1or manuala o poate tace doar administratorul de sistem, deci pentru a modifica fiqierele de configurtrre globali, de
exemplu, va trebr,ri s[ vi asumali drepturi

Este directorul in care sunt menlinute in general figierele globale de configurare ale

aplicaliilor. Aici puteli g;si, in ierarhia de subdirectoare, scripturi shell

figurare pentru aplicaliile sistemului.

5i

fiSiere globate de con-

/boot

Director vital: contine imaginile care se incarcd in timpul procesLr ul de boot, precum
componente software necesare 1a pornirea sistemului.

/bin

Director de fi$iere executabile: aici este p6strat un set minimal de utilitare al sistemului. De
reguld sunt executabile-comenzi rare pot fi rulate 5i in linia de comand6, fdrd asistenla unei
platforme grafice.

/sbin

Asemanetor cu /bin, doar cd executabilele din acest director sunt destinate strict administf6rii
sistemului ti sunt folosite de obicei de cdtre super user.

/tib

Biblioteci de date pentru executabilele din /bin fi /sbin,

Director destinat fi5ierelor care vor fi modificate de programe in timpu execu-tiei. De obicei
in configuratiile pentru servere, acest director este montat pe o partit e separat;, deoarece se
poate umple foarte repede gi poate sufoca sistemul. Baze de date, directoarele de spooling
pentru mail, registre tl alte asemenea fi;iere intrd aici.

lvat

/mnt

5i

alte

Aici sunt tinute in mod traditional directoarele pesle care se monteazd diferite medii de sto
care externe, cum ar fi CD-ROM, unitatea floppy sau memoriile flasn.

/mnt.

/media

La unele distributii mai moderne, acest director preia o parte din subdirectoarele lui

/tmp

Director de fi'iere temporare care sunt lterse la reboot.

Director care conline fisierele speciale corespunzdtoare hardware-ului folosit de Kernel. De Ia
discuri fixe la mouse, toata arhitectura calculatorului este mapat; prin aceste fifiere speciale.

/dev
lusr

Este o sub-ierarhie pentru aplicatiile care nu sunt vitale ristemului. Desi 1n dceasta substructurd rezidA pachete foarte importante pentru un mediu desktop, ele nu sunt considerate
de grad 0 pentru un sistem de operare. Asemenea aplicatii poart; denumirea de aplicalii
userland (de unde vine !i denumirea directorului de altfel).

/usr/bin

Fisierele executabile ale aplicatiilor userland. De la editoare de grafic; ti player e audio, la

zecile de micro aplicalii ale mediului grafic, majoritatea executabilelor sunt pestrate in acest
director.

de super user.

Legdturi

utilizatorii Windows se vor putea

familiariza rapid cu el.

terac!iunea unui utilizator obiEnuit cu

aceste zone este minimi (iarigi exceplie
tac, eviclent, directoarele corespur-rzitoare
mediilor de stocare externe). Intretinerea

KDE are un browser prietenos de figiere;

l:ri l:nr

Linux suporti un tip particular de fiqiere,

Tot aplica!ii cu rol de administrare, ca qi in /sbin, cu diferenla c; aceste aplicalii nu sunt cfitice
denr"rmite legituri (links). Prin aqa-numilusr/sbin
pentIU func!ionarea sistemului.
tdhard /ink se inlelege de fapt un pointer
Director ce contine date independente de arhitectura hardware: pagini informative,
/usr/share
la aceeagi inlbrma{ie de pe disk. DouI figidocumentatii, manuale, diclionare, macro-uri etc. Denumirea provine din faptul ci aceste
date pot fi impirtite de toate arhitecturile pe care ruleazA o distribulie.
ere legate ir"rtre e1e in acest mod partajeazi
Paginile de help ale programului man.
/u9r/share/man
aceeagi informalie, iar clatele slrnt $terse
Documenta!ii.
/usr/share/doc
de pe disk doar cir.rd toate leglturile sr-rnt
Subdirector destinar apli(atiilor instalate local. Este vorba de apli(afiile pe care nu le instalati
/usrllocal
qterse. Un soft link este aseminitor unui
din repozitorii ci din surse terle. in sub ierarh;a sa conline o structura asemdnatoare cu /: /bin
/sbin /etc /lib /man . Scopul siu esre de a paslra aplicali;le terte 5eparal, pentru a nu fi supra
shortcr.rt din Windorvs gi prin acest tip de
scrise la un eventual upqrade al sistemului.
legitr.rri se inlelege un figier care indici
calea spre un alt fisier. Cdnd informatia ] Aceasta nu este o listi exhaustivS,insd conli- face cu aceste directoare decAt in cazuri ex-

r.a
adesea

directoare

originnli dispale sotl link-u1 igi pierde

ne unele din cele mai importante

liditatea. Ceea ce yeti folosi ce1 mai

sunt probabil sofi link urile.

de sistem. De5i ierarhia este destul de

-l.%s.,*'"rc:-rffic

24

ct'tp sDEclAL I Ll\ux

sd este de notat faptul cA nu

stufoa

veli avea de

ceptionale; insd dacd aceast; situalie se ives-

te este bine s; aveli o idee generalS despre

organizarea sistemului

CONFIGURARE -ASPECTE GENERALE

I-I

]I.iOME

"i=T'11itii-:1}9irye::i,r.i=i:::!::i:3.:-1.tsf!-ii:i::rr{i:i{i:-ee{:+1.{.4:}itlr-a61fT:ry

'

terfata Gnome

prezentare generale

Ali instalat Linux,

va place Gnome, dar nu gtiti cum

explorarea posibilitatilor sistemului

si-l folosili? Iata

un punct de plecare in

dumneavoastri.

pe langa un kernel viabil. un sistem de

I operare modern are. bineinleles, neI

voie de un mediu grafic adecvat. Degi ini1: pal Unlx a fost primul sistem de operare

o asemenea dotare, cu timpul lumea

calculatoarelor personale a fost cuceritd
indiscutabil de Microsoft qi sistemul WincL1

dows, poate in primr"rl rA,nd datoriti unei

Mihai Mandache

interfele mult mai prietenoase. insi, cu

timpul lucrurile au evoluat, qi la ora actuald Linux are o interfald grafici pldcuti gi
performanti, prietenoasi cu utilizatorul 9i

':.

MEfxf UL; Forma

PANCIJL DE NOTIFICARE:

standard este Applications, Places,

System.Din Applications se pornesc aplicaf iile instalate,

PANOUL SL,PFRIOR: Conline meniul,

Aici sunt afitate conexiuni-

din P/aces se lanseazd managerul de figiere, iar din System

cateva icon-uri pentru acces rapid

le de retea, starea bateriei,

se acceseazd panourile de configurare;i control.

gi panoul de

AFISAREA

PANSUL INFERIOR: Aici sunt

ferestrele minimiza-

trfSKTOP-Ut; Suprafala de lucru conline un

cOiv!UTATOR INTRE DESK.

link cdtre directorul personal (Home).

T0P-URl: Spre deosebire de

La

DESKTOP-UI-UI:

af iSate

Prin acest buton

te, panoul de comutare intre

conectarea unui dispozitiv de stocare extern

Windows, Gnome suportd mai

minimizeazi
toate ferestrele

desktop-uri, cogul de gunoi

gi icon-ul pentru minimiza-

se vor crea

automat link-uri amplasate aici, de

unde puteli accesa figierele. Directorul real
corespunzetor este subdirectorul Desktop al

multe spaliide desktop, pentru

a vd

directorului dumneavoastri personal.

folosind panoul acesta.

se

;i

se

afi;eazi

desktop-ul.

rea tuturor ferestrelor.

Urtl:
,'.L:t
g

data si ora etc.

notificare.

ajuta in situaliile aglomera-

te. Puteli comuta intre ele

!.:

gr+km8rks Iabs H*lF

Applications

6
LIP

F.elr

;i,;s

{omFUtsf

ad

Acest menir-r este folosit pentru a lansa apli-

';eafrh
i']{Prq

1{tn

Lt*}

Plar;s

. rhlnl!r

nager de pachete propriu Gnome.

Categoriile sunt destr.rl de explicite prin

fr* slt,:!]
hr!9
I

f?li9il

denumirile lol. Bron'ser-ul de re1ea, clien-

l*tbifL

1;!.+

- . 1.'.'

t"13

caliile ilrstalate. Este in.rpir{it pe categorii:

accesorii, aplicalii ir.rternet, aplicalii grafice,
jocuri, aplica{ii offlce etc. Ca o subdiviziune apare AddlR emote Applicttflors, un ma-

qr clientul de lr.rail pot fi

pornite din subn-rer-riuL lnternet. Submeniul Olfice contine cdLteva aplicalii foarte
utile din sr"rita OpenOffice.org, cum ar ti
\\rord Processor, editorul de texte. Sor.rnd

l'lq,i!!

tul de messenger

i'l3 i'l*rJi;

':i:'l:.r.;i:....

. i.i. -.8 i.:s.tin

tf;;n

and \ritleo conline aplicalii multimedia:

p1a1.er-e audio/r.ideo, inscriptoare de

CD-uri, utilitare pentru inregi\trare

\Ullet
Gnome oferd un browser de figiere simplu gi intuitiv.

.: |.:a 1lt'.LLt ]tiill llia

, -. . ., -'.ttta,'..:
aci-__...,a-.

Cc.

.elr lll-i ::

.:

..

Jcon-urile pot fi miLrite sau micEorate folosind cele doud lupe. Calea de clirectoare
este atlEati in adinclme sub bara de rnenin, sub forma unor tab-uri reprezentdnd
clilectoarele parcurse. Comporttrmentul

:.

file

:--

- .....

KDE. .\rtiioltrl i-r1'r' .'

rc irl revi\ta

I pu.il..1r..

Gnome Ei sa exphce, la nrr.. .-: -.".:..

irrleractiurre.r prinrJr,l ;.. . -'

aceasti intertati. Ecranul cle...- -..,...

'
mr-rlt mai configurabil dectit cel . :- . :--

prin urmare variantele abur.:.,. .:.,:.

nrajoritatea elementelor Ie \.eti gii:i -,-..1.-.1
dorvs,

fbrmi sau a1ta, incliferent de cli:tii-...r,e.

Cele mai multe distribu{ii of'era lir Lr.r.:.rirr

re o interfati standard. Pentru

plificare s-a iblosit nlediul Gnome
clistributie Ubuntu.

ga con{ine scurtaturi citre directoarele

ir.r-ip1111i1111s CD, memorii externe etc.

eren.r
cle ;.e o

rnanagelulr-ri poate 1l rnoclificat clin

etC.

.^--i-^

,.1r'r C55O/'1PS,

1...
OUpa CUln spUne

dc

fl

numele, conline aplicalii utile, dir.rtre care

una dintre cele mai ir-nportante este TerminaL etnulatorul de consola pentru medir-r1

grafic.

Places
listi de scurtituri virtuale catre dlrectoare, meclii de stocare sau clirecEste practic o

toare de relea. Con{ir-re qi o listir a figierelor

.lccesate de cr-rrdnd irt Recent Documents.

Etlit - Preferences.

GNOMT VS KDE
Disputa intre Gnome gi KDE dateazd de mult gi va fi, probabil, etern;. Ca o idee
generald putem spune urmitorul lucru: Gnome este mai simplu ;i mai usor de
invdlat. KDE este mai complicat, dar 9i nrai configurabil. Pe lAngd aceasta, intr-o vreme KDE
era 5i uqor mai instabil, insi lucrurile la ora actualS s-au remediat in aceast; privint;. KDE este
desktop-ul oficial pentru Knoppix gi (foarte interesant) a fost ales desktop-ul oficial al distribuliilor pentru PC derivate din Free BSD, ceea ce probabil ii va oferi un atu considerabil in

urm;toarea perioadS.

Aspectul general
Cnonte are un a\pc(t :inrplu 5i eficit rrL.
Acest luclu J-a 5i urcat de lapl in tr,fLtl
preferinlelor. Aspectul siu standard este
cel clin imagine, cu doue panouri subtiri
de control, unul sus gi unul ir-r partea cle
ios. Cel mai probabil o distribulie fblosind
' .','lIe \c \l l)l'rlenla rrr.tCe.tsti [ufmi.

Explorare

: . :r-..1]rtqeLul

poate fi pornit tie din me

- -- r..,.'.'-,. lie rccesincl ur-ra din scur-titur. : .-: -'i .iesktop. Acesta este ir-rtuitiv gi
--: : .- -,r-,tslt. llir-rc1 destr,rl de asemanitor
i-:l -.- -': - .:.-t de \feb.
,r',,:'.... .::.;.i':.ij este destinata afigirii
cLin i. t- -..,--,.- at

iaato.lf clor, lar pnrtea stin

":

Concurentul principal al lui Gnome.

!s,:
I LrNUX I cHrP

specrnr I 27

CONFIGURARE

- ASPECTE GENERALE

Network pornelte bror,vser-ul de fi9iere in

modul re!ea, caut6,nd share-urile accesibile.

System

ALE GNOME

lvlonitor Edrt

=ii,.,

H:lp

gystem Processes Fisc'urces

File Sysiems

CPU History

*
50t

10t

Este un meniu complex, destinat adminis-

tririi

sistemului qi cor.rfiguririi mediului

Gnome. Tot de aici puteli accesa qi comenzile de inchidere a calculatorului sar"r
de Log Out. Cele doui submeniuri de bazi

stnl Administration gi Preferences, it'rsi.

con{inutul este impir{it o.lrecurr arbitrar
intre cele douir (de exemplu, Ia Preferences
intri ;i configurarea retelei, ceea ce ar fl

0a
60

rcrond,

r-

o linie generali ar 1l urmdtoare: configu-

celelalte la PreJerences. Tot ce line de ad-

ministrarea sistemului dumneavoastri

este inclus aici, de la reteir

pini

1*

Memory and Swap History

lot !(

'':

504

"-"-"'l

0a

60:c<ondr

\
v

mai degraba o sarcina aclministrativi $i nr"r

de configurare Gnorne). Cu toate acesteil

ririle globale gi care soliciti drepturi sporite se incadleazi la Atlninistration, iar

50

iPU i,e%

50

20100

r0

Memory-

13i.'

Swap

r',liB (45.9

%i of 1.0s0.3 MiB

o bytes io.o %i of o bytes

Network Hi$tory
?.r tr&i,

l.0xi8/r'
Q,!triEr..

..
60 ,!(ondr

la n.rana-

gerul de pachete gi adrninistrarea conturi-

...:
t0

50

100

20

B*c*iving

0 bgee/s

Sending

Total R*ceived

IA2.7 KiB

Total Sent

0 bltesls

JI.U

KItr

lor de utilizator. Meniurile trebuie explo-

vi fnmiliariza cu
in continuare vi vom prezental

rate cu rabdare pentru a

sistemul.
cdteva

din aceste meniuri, precum

qi

va sarcini generale de coufigr,rrare cu care

vl pute{i intilni.

Configurarea retelei setarea unei conexiuni

PPPoE
Configurarea conexiunilor ia relea se fhce
din System - Preferences - Network ConJ'iguration. Alternativ puteli da clic dreapta
pe simbolul relelei din par.roul superior
dupi care alege\r Edit Connections.

wired

.qr-,ta

*drel*ss

sYSTlM MONITOR: O aplicalie cu care puteli analiza resursele sistemului.

cite-

M$bil* Sroadband

'ath0

Pentru ci cei mai multi utilizatori au

probabil conexiunea prir.r PPPoE von.r
exenrpli iic.r con figurarea ei.
O conexiune PPPoE este o conexiune
PPP over Ethernet. Dacii ave{i conexiune
la internet prin placa de refea, dar vi s-a
dat un nur-ne gi o parolS de conectare, cel
mai probabil sunte{i in aceaste situalie.
Deschide{i managerul de re[ea qi accesafi registrul DSl. Faceli clic pe Add. Este

in registrul r.rumit tot DSl,

implicit, si cornpleta{i username

suficient ca
deschis

* wl"l *
.'-

Dst

Add

gi

password cr datele oferite de providerul

de internet, iar la service sd introduce{i o

denumire sugesti\ra pentru conexiunea

dumneavoastri.
CAnd dorili si tblosili conexiunea dafi
clic stinga pe simbolul relelei din panoul
superior. VeJi observa ca a fost trecutd in

lista de conexiuni disponibile gi puteli

porni conexiunea printr-un clic. Tot din
acest program de administrare puteli configura diferite aspecte legate de conexiuni1e dumneavoastrd: adrese IP, mdgtile de

Available services:

Lomputer acttvtty logger lsyskt ogct I

Keeps a lcg of .vour computer activrt!,

Folder sharing service (samba)

Shares y*ur

ielrted falder: through your net

Graphical login manager (gdml

Requests user and passward in a graphicai fat

Mail agent (postfx)

Dehvers

!*ur sent

maris

thr*ugh internet

Printer servic e (cupsys)

Allows apFl:aatrons to u5 printers
qu"*

f,.l*s*

iCtlFlGURARf Rtl-Lll: Managerul de relea oferit de ultimele versiuni

de Gnome este eficient si usor de utilizat.

28 I crup sPEcrALl LINUX

Remote shell server {ssh}

Ee{ur* shl! sr"?r
SERVIC!S: Un meniu avansat pentru configurarea serviciilor;i
programelor lansate automat.

6eneral Larsuts ncces:ibiiity H$*5 reys lyping F1e*!

Inlern.t Sptem
Y{eb

(eybcarC gcdel:

Srcyr:rr

Generir 105-k*y {lntl}

Ft

g*ir:ted iay*uts:

**f;uit

LAyout

U:N
Ftirierrra

!l;nd;f d 1i*drliai

*p?n link in neY#ndrw

*Fen link in newlab
firelox %s

+
{

*th*f *pti*n5...

**paratc la;'*u! for *t{h'nxnd*!tu

4Fplt sylten-wi{ie...

rutnr

Ii? l* t*51 r*ttrnqci

ffi
.i:.:ri

;a;:::. Din meniul

lHC.' .:-. i :-.,s1 e.r ini: ;.. :r-.! J

Deoarece lucrati cl- :

rete;..

-::c,r ,..:rlless

adaugi

se apare fereastra Groi'

oglinda aliturati).

.:

:.

se

GNOME KEYRING

:L(rl

-...:.:OSibil
..
-i. ";,.-. i'ezi

Package Manager
gi Update Manager
System

aceste

doui

ffiitonn

l"lMgA *OMAFiA: Panoulde configurare pentru tastaturd.

mplic te folosite la deschiderea fisierelor.

in

rr*tp

Preferred Applicdtions puteli configura aplicaliile

Administraflon r.eti eisi

in timpul diverselor sarcini administrative este posibil sd fiti intampinat de ferestre de dialog care vii cer s; setali parola pentru Gnome Keyring sau vi cer acordul pentru
a permite aplicaliilor accesul. Gnome Keyring este o colectie de chei pe care aplicaliile le folosesc la cerere. De exemplu, parolele pentru PPPoE, cheia de criptare a relelei wireless precum ;i alte parole sunt stocate in acest Keyring. Pentru a-l putea folosi vi se va cere la initializare o parolS master pe care ar fi bine si J notali undeva. CAnd o aplicafie va doii sa
foloseasci o parolS din keyring acesta vd va informa gi vd va solicita acordul.

si

elemente. Managerul de pa-

chete depinde de distribufia a]easa. insa,

de regula, este un manager care r i ur'eri
acces la nivel de pachet, mai puternic decAt cel oferit de pachetul Gnome (accesibil
din meniul Applications). Totu5i, perrtrLr
sarcinile obiqnuite de instalare de aplicalii
probabil vd ve{i simli mai confortabil cu
managerul Gnome. Din Update manager
puteli porni manual managerul de update
al sistemului. Software sources este un alt
meniu inrudit, din care puteli configura

repozitoriile (sursele de soft).

portamentul calculatorului in diverse situafii: profilul pentru baterie, profilu1

pentru adaptor, trecerea automatd a ca1cuiatorului in modul sleep sau stand by,
proteclia cu paroli a screen saver-ului,
timpul de inactivitate pentru screen saver
etc. Aceste configuriri sunt folositoare
mai ales dacd utilizali un laptop.

System Log
Pentru a viz:ualiza intr-un mod elegant
log-urile sistemului putefi accesa aceasti
apiicafie. Sistemul de log-uri poate fi des-

tul

Users and Groups

Yeti folosi aceste facilltili pentru a adduga
utilizatori sau grupuri noi, sau a configura
r:rrtenen!a unor utilizatori la grupuri.

Power Management
gi Screen Saver
-\ie.te .ior,ri submeniuri din Preferences
core.purrci setarilor de Power Ei Screen Sayer drn \\ jit./rrh,-s. Puteli regia de aici com-

de complex gi

in cazul in care este ne-

cesari o investigare a 1or, aceasti centralizare este binevenitd. in cazul unei

disfunclionalitl1i hardware sau software
puteli incepe de aici analiza problemei.

Services
De aici se configureazi serviciile gi programele care pornesc automat. Nu moditica{i configura{ia decdt daci gti{i ce faceli,
altfel riscaqi si cauzafi probleme grave de
tunctionalitate.

Preferred Applications
Un submeniu din PreJerences, util pentru
a stabili aplicalia impliciti care deschide
anumite tipuri de figiere. De exemplu, puteli stabili care dintre player-ele video si
deschidi automat fihnele sall ce program
sd deschidd figierele audlo.

Tastatura in limba
rom6nE
Pentru a instala tastatura in limba romAni

in felul urmitor: faceli clic

dreapta pe panoul superior, apoi alege{i
Add to Panel gi selectali Keyboard Indicator. Pe panou va apirea indicatorul de
limbd. Face!i clic dreapta asupra indicatorului gi apoi clic pe Keyboard prrtrences.
Din tab-ul laloals puteli adiuga alte configurafii pentru tastaturi, printre care qi
procedali

pentru limba romAni (sau maghiari,

germani etc). O alti cale de acces pentru a
cea

configura tastatura este System - Preferences

::,.';t:L:

..1

')::tt"t'

Keyboard.

t:

::t'

'
"::::l

CON FIG URARE

i,r,11

_ INSTALAREA APLiCATI.

t r:1ir::.:+:.:if ,| tr xrrra!rn-l5n:1,rr1rlririrri5!1i-i.:irt

t]

Surse de soft, pachete binare

$ cod

A!i instalat o distribu!ie gi acum dori!i si adduga!i gi alte aplica!ii decAt cele de bazd? In acest
Mihai Mandache
articol vi vom arita cum puteli face acest lucru.
f
I

n Linux sotirLl se poate instala prin trei

metode: dirr pachete. prin compilare

sursi gi prin copiere simpli. Trebuie
spus de la inceput ca acest articol trateazi
.rplicaliile natrve pentru Linuxl pentru instalarea codului de Windows sub Linux
consultali celelalte articole. Pentru a inlelege mecanismul trebr-rie si analizdm niqte
doncepte preliminare, cum ar fi cel de pachet gi de cod sursa. Degi instalarea din
sursi este in 90% din cazuri o metodi nepractici (pentru un utilizator obignuit), o
vom explica totugi, deoarece existi poslbile situatii in care va veli confrunta cu ea.
Metoda cea mai tblosita este indiscutabil
instalarea din pachetele binare gi este redir.r

comandati

in majoritatea cazurilor. In-

stalarea dir.r cod sursir, degi istoric este

r-na

in

pri-

Lir-rux, la ora actuali este folosita

in situalii

speciale (cdnd nu gisifi

drivere compilate, dacl dorili neapirat uitima versiune a ur-rei aplicalii care nu a
tbst incd incorporati in pachetele standard etc.). Instalarea prin copiere se refera
in majoritatea cazurilor doar la aplicaliile
de mici dimensiurri gi fr-rnc{ioneazi ca instalarea firi setup din Wl.rdolvs: se copia-

doar

za

directorul

aplica{iei gi se ruleazd execu-

tabiltil.

Pachete gi manager
de pachete
Linux
este destul de complicati, singura rnaniera practica de a menline toate aplicafiile
instalate ir.r ordine, este folosirea unui sistem centralizat. Aceasta presupune ca figiDeoarece ierarhia de directoare dir.r

ereleaplicaliilorsanufiecopiategiinsta-

printr-o
detaliile
qi care sa relina toate modificirile ficute.
Avind in vedere cd majoritatea aplicalii-

late manual de citre utilizator, ci

interfali care si se ocupe de toate

lor nu sunt de sine statitoare, ci se bazeaza

pe biblioteci oferite de trlte pachete, apare
qi necesitatea rezolvirii r,rnor interdependenle care complici gi n-rai mult situalia.

Iati

mopachete
care se ocupd de toate

de ce majoritatea distribuliilor

derne folosesc un manager de

(package mar.rager),
aceste lucr

uri automLlt

30 l cHrp sPEcrAL

l LrNUX

Adepl Edrt Settlngs

HelP

*6*

FetihUpdates :- : i:, t:A(tr'i

:-,.;r

FullUpgrade PrelievrChanges

i:".1.

hlte.5

Easy Tag Filter

!-!5j any

. Interfa(e:

eoler AnJ-

,torks

Filter
,,qri*
V -

Any

This filter
Reset

Eilter

Action
^:e!,
(!eo
^.: 's:;r..
".r -:ii. .::
'.r!:r
,rci rsr;lC ieep
r'!ir :.rstallec (cel
.d: rrlteliec ieec
^:il ^!1,: !.
\!:i:
rcl ,rsial r
{eeo
,,.ri 'rif; ,rN ;ft
ilol rsialied (er0
\ee!
',.r fi1!lri1
(eer
^ci -:iai ec
..: :s:a ..
\eer
ict istar ed keep
,,5iailed
fcl
\rep

flll

Reset Filter

mBtch onr

*"i"lin"n a"*piton

state Filter
V Statsr X lot lnslalled X hslall?d X Upgradabl
Aat,ons: x fep x lnstall x ReEove x Upgrade

Package
> 3dchess
) 3ddeskop
>' 41bsd'.drst
>6tunnel
> Sssresolution
) 9menu
> S*fr
> a2ps
> alps.perlja
> aa3d
> aalibl
F aap
> aap-doc
> aat!"
) aht2ps

*ithr Anlthlng

Reset Filtr

Status

Description

^i): -::.',i

for \:11
'Threedimersioral3D chesg

desktop s{itcher

4.{BSD rdi5t.

TCPprorlfornonlPv5appli(etions
rsolution nqdif! tool for Intel Eraphi( chipsrt
(reateg x mnus from th shell
emulation ofthe Plan 9 *irdo* m3nager 3-1i2
6NU a2p9.'An}thing to Pogts{rapt'(on!rter and pretq,.printer
prl version of l'{rguel Santana's a2p5 (supparts KANJII
art 5tereoqram grerator
as(ii Brt ljbrry - transitional pa(kaga
makejjk 'expert sygtem" for buildrng soft*"r

ASCII

make'lik'eipert ststnr'ior burldrng softHare (do(umentatjon)

A program to rat(h TV rn a tert.based
Translates ABt music des(iiption files

changsr install 0. upgrade 0, remrye 0 packages Cur.:ntly 1335 installed,

ADEPT: Un manager de pachete

or marFta ner name

3j

console
to Poets(ript

upgradabl:, 17:34 available patkages

puternic.

circuitul sofirvare de
unde
Windows,
aplicalia este distrisub
producitor
gi instalati de
de
cdtre
buiti
Spre deosebire de

conerciale sau cu suLsd inchisi, evident

acest ntodel nu se mai aplica 9i pachetul de
instalare este distribr.rit direct de producd-

utilizator fird aproape niciun control al tor.

O
sistemului, in Linux lucrurile stau aitfel.
De regr,rli producatorul unei aplicalii distrlbuie codul sursd, iar comunitatea care
mentine o anumita distributie alcituieqte
din ele pachete binare care pot fi instaiate
din surse centralizate. De exemplu, daci
veli dori si instalali programul de editare
tbto Gimp, in mod normal nu veti da jos
figierele de pe site-ul producatorului, ci
vefi folosi managerul de pachete pentru r
ciuta aplica{ia in sursele softn'are ale dis-

tribuliei dumneavoastra de Linux.

Nlana-

gerul de pachete va descdrca din sursele de

soft pachetele necesare Ei va instala aplica

cor.rsecin{a inevitabili a acestui model este urmatoarea: pachetele sunt indir,iduale unei distribr"r(ii, sau ut.tui cerc de dis-

tributii relativ aserninitoare. Mai

bir.re zis

nu distribuliei, ci managerului de pachete

tblosit. De exemplu, Fedora folosegte rnanagerul cle pachete RPM (RedHat Package
Manager), iar Debian folosegte managerul
DPKG(DebianPackageN{anager).Unpachet petttru RPNI nu va putea fi instalat de
DPKG Ei nici invers. insi distribuliile desprinse clin Fedora, care iolosesc tot RPM il

vor putea instala de obicei. La f'el qi distribuliile bazate pe Debiarr. Invers (de la c
!ia. Asta inseamnir ci responsabilitatea distlibLrtie derivati la cea din care s-a dericornpildrii codului qi a asambliirii pachete- r.at) Iucrurile nu tunclioneaza intotdeauna, daca rnanagerul de pachete a sut'erit
1or revine comunititii care se ocupd de
distribu{ia respectivd de Lir.rux. Evider.rt rnocliflciiri. De exerr-rplu, Ubuntu fiind c
acesta este cazul aplicaliilor ops11-5ou15s distributie bazatir pe Debian tblosegte tol
care alcituiesc marea majoritate a aplica- DPKG, insi anumite pachete pentrr.
1ii1or. in cazul producdtorrlor cle apiica{ii Ubuntu rlu se pot instala pe Debian.

TTRARHTA MANAGERELOR DE PACHETE

DPrC

p$tTRU FED0RA gr DtBtAN

Lilie de

Minimale: Capabil de a instala

coma ndd

dezinstala pachete.

Linie de
comanda

Extins;: Rezolv; interdpenden!e

complexe. Administrarea surselor
de software. Download.

\iYelul

rUM (Yellowdog
Updater Modified)

APT

Nivelul

Yum-Extender, KPackage, PackageKit

Synaptics lcnome'. KPa- Grafica

ckage, (KDE) PackageKit,
Adept(KDE)

Manaqerele de nivelul 3 sunt destul de

nume;oase si distributiile includ unul

ii

sau altul, in

funclie de desktop-ulfolosit.

Lista aleturate nu este exhaustivS.

ExtinsA.

Managere de nivelinalt

tsril-

Nucleele de management al pachetelor,

curn ar fi RPM Ei DPKG au o functionalitate de bazi, dar insulicientl unui manasement facil (ruleazi in mod linie de colandi). Din aceastd cauzi sunt necesare
:rilele de aplicatii care ofere funclii mai
r'.,rluate, De plldi in Debian, managere de
l . r' \P1 si 5r naptic:. APT

.
...

sffi*
Sections

Name

durrent

:.

ffi

adduser

3,5S

B;5e 5],stenr {re5tricted}

:......r.1 rr plLrr rJpJCi-

Development {restfl
D0{unPntattorr
E

Olt

ffi
cl*di

Ots

Gan'res

KrJE De-qktop Environm*fi

1; 2.1

ffi

cor*utrls
d*branutils
diff

5. ?, 1

librsries - Oevelopnrent
Librari0s
lj4tl''amatle

- Old

{:f

;'

f. ilubuntu

3.5.9
3.S"1 3

?p'lr"rbuntu?

-:ubuntu0
.:.11,:
2.9,

,;

].1 0.:?utruntul
],1 Q.:Tulruntul

'ffi dseleei
'ffi e2fsprogs
I elilo
I fbset

Lrbrane5

Surse de soft

bsdutris

@l ,tpLq

craphr{ s
lntPrpfted {0mput*r Lan

.r

:Wl

ind A.musenlent

:.62ubuntu?4
3.

.W

GNOhlE Desktop Enuronm

0,6. l5ubuntLr 2

base-files
base-passwd
basn

@
@

Fmsrl

Ca utilizator al unrr:.'--... -- .. ,..ls;.t.

irr marea m.ijoritatc a .- ..
.tri
baza pe managerul gratjc de ',.:.---:;: ..
lusi uneori e posibil sa re..rr-rL. .. .. --..
laite variante, mai ales daca letr :::.'.1r..i
tutoriaie Llnde vi se explica ce aveti !ii -.acut prin comenzi consoli

'&l

"pt
,ffi1 base-confiq

C0mmunraatron
I foss Pletforrn
De',.el0pnlent

-,: :.-: : l; -lltaral!'l.elldelltele

1':;-1.:.-,: . ,---.:.- - .. ----.:a.l(lrfnloild.
Srtt.rpt..' ;.t.
."- - ' -... -. .'t'.1J
APT perrtrLr J.rkro; i. .
:--'

"

gdr!

1,

l5'8!rb!,ntui

i@l fdutrls

5.

tm

,1.1

4-20040::8,1
.:0"5ubuntil1

findutils

W! ftp

0.1

;-1:ubuntu;

(repozitorii)
Sursele de softrvare (repository),

intilnrte
frectentin limba romanA yi cu denurlrr'..r
de repozitorii, sunt in esentd biblioteci

{YlJAiTi'i: Managerul Synaptic in varianta pentru

KDE.

mod de operare mai dinamic incluzAnd

torilor gi, in felul acesta, veli avea o contribu!ie activi in cadrul comunitdlii.
Un alt aspect legat de repozitorii este
provenienta soflr,l'are-ului. Sursele de soft
cu caliticativul main sunt cele care intri in
administrarea gi rdspunderea managerilor
distribufiei. Ceie care au calificative de ge'
nul contrib saLr userland se referd 1a aplicatii care sllnt mentinute de comunitate,
asupra cerora administratorii nu au niciun control sau autoritate. Cele catalogate at non Jree conlin de rnulte ori pachete
care nu pot fi suslinute 100% de comunitate, datoriti unor litigii legate de dreptr-rri
de autor sau dreptul de distribulie. Pot
contine gi softrvare ciistribuit oficial cle di\rerse companii, dar care, tlind in sursi

virtuale pentru pachete. Dir-r aceste depo

zite de software marrirgerul descarcd p.r
chetele pe calculatorul gazdi, de ur.rcle

toate noutatile cat se poate de repede.

De obicei o distribulie are mai multe

sunt apoi instalate.

Sursele de soft sunt o modalitate eficienti pentru organizareir gi validarea sofllvare-ului, of'erind facilitnli ca sincronizare, upgrade, semnituri digitala. Pe masurii
ce aplicajiile evolueazi de 1a o versiune la
irltir, administratorii se ocupi de compilalea surselor, asamblarea pachetelor qi a1inrentarea acestor depozite de soft. Ele

testare, o distribu[ie de avangardi etc. De

:,int specitlce fiecirei distribulii Ei viteza

.,. .ilre sofiul este inlocr-rit stru inclus de,
politica senerali a administratoclistributii unde se preferi stabrlit.rre.r :L L) testare mai aprofundati a
schrmb;rrlor'. iar alte distribu{ii preferi un
p.i:r.i.'

nif

.1e

:.r .\rsta1

editii: distributia curent6, o distribu(ie in

in alegerea repozitoiilor si observall calificative de genul staltle sau unstable, testing. Majoritatea utili-

aceea este posibil ca

r

zatorilor sunt incurajali si foloseasci

varianta curente stabili a unui sistem de
operare. Pe mdsuri ce pachetele care au
cirhtlcativul de testare sunt verificate, ele
sunt incluse ir-r distribr-rlia curenti, acesta
flind de t'apt;i circuitui de innoire a distribu!iei.
Dacii dori{i si aveli cele mai noi pachete cr-r prelul unui sistem mai pulin stabil
puteli incerca qi variantele de testare Ei sa
rapirrtati er.entualele bug-uri administra-

ir-rchisi r-ru corespunde criteriilor de open

softr'r,are necesare includerii sale in repoI r-rr,rux I cHrp sPEclAL

lt.t,i

i3I

CON FIG URARE

_ INSTALAREA APLICATTI _:R

A{les;cr:e:

:hoE: C;*Br1l{*ls:a}rl*F*aFpiuil:r.,:

Ic!Llirs*
lln:!re

((o,o'

(l

*"#*{.
**.***:

:,': f /j) iii,'ii*ii,-

rile$ *i

de similari cu a managerului dinainte.

**

ooser

Scriind in c[sr"r!a de Search cheia de ciutare ,,flash" vom obtine o listi de pachete

ltL!linei!:n

tf tnlscafe vector

glil a

il

Graphics Editor

!:;:lei.tr:vfs*i 4{a*::

,
:

i !c'?.e ra rhe rcrpal'i

ar{ s:lls't ialrr*5 *f*

!!!rg ire *a{kigs

pr*r:6ec

*jn.

I li*r.r11i-bi':. irgtcdrt. 5k4r,rrl. r11icelargiak. nFe F*.|i1tg!dk

: I *lhe. *:t:lli*is r::e r!ill, l:bxnl.:<ql.perl. F!llor:-iu*',ily, ;rfl pytlfliiixf;ll lBu
I frij:t hn" f*lsE traaleg* io F:ake lll rE! ol *ll Exie$*c.s ifiJ effe{l!

'

intri,

de exemplu, codec-r-rrile ar.rdio/

video, plugin-urile pentru decodificarea

Instalarea practicE
a aplicaliilor
Pentrr-r exempliticare vom foiosi o varianta cle Ubuntu cu desktop-ul Gnome. Din
meniulApplications System Add/Re-

riJore pllten iansa un manager vizual de

pachete. Este un manager de nii'elul trei

doar

ur-r

modul de instalare

in partea stingi

a1

Jlash plugin-nonfree.

ta!i docurner.rtalia.
.

conform ierarhlei, insa nu este niciunul

din managerele specificate in tabel,

este

SelectAnd pachetr"rl respectir,, din meniul

Package alegem operatiunea Mark for Installation. Dialogul de validare ne va in-

rectoare creata.

Instalarea plugin-ului
de flash
Tot pe nivelul 3 conform ierarhiei se afli
qi un manager de pachete mai puternic,

stream-urilor tlash etc.

ne intereseazd

deqi poate pu{in mai criptic: Synaptic Package Manager. Acest pachet vd permite
accesul la nivel de pachet, nu doar la nivel
de aplica{ie. De asemenea aveti acces la
mai multe inforrnalii legate de aplica{iile
instalate, de exemplu la structura de di-

Siun.*r

Help

zitoriile principale. in aceste surse de sofi

te.

formir asupra faptului ci este necesar si se

instaleze pachete necesare suplimentare
de care depinde pachetul a1es. Dupii validare putem apisa br.itonul Appll qi managerul va da jos toate pachetele selectate qi
le va instala. Este posibil ca in cazul distribu{iei dumneavoastri repozitoriul in care
pachetul acesta este men{inut si nu fie activat din start. De fapt aceasti situatie este
chiar probabili in cazul multor distribulii
in afari de cele bazate pe Ubuntu. Tot in
sursele de soft veli gisi gi decodoarele
multimedia cu probleme de licer.r{i care vi
sunt necesare pentru a vedea unele filme
sau a asculta mp3-uri. Daci folosili Synaptic, puteli activa sau adiuga surse de
solt din meniul Se/tlirgs - Resposi/ories. in
cazul altor managere de pachete consul-

:aJlAt!46[t r.lltli.&L: Gnome oferi un manager simplu pentru instalarea aplicaliilor.

rvare

conlin in descrierea 1or aceste cr.rvinVeli observa ci destr"rl de multe pachete

se inscriu irr accasta categorie insi ceea ce
care

I v.ctor-lasaa aruwlng program

: ifiks{aF Is;rJs $* $rs i 1*i}:t ei !i+ !\i4 r..( alibi 'rEai+. 6r*pFl{sl fcrnal
i I i :li*drrc n\i$l{ir:ftt bv ttr !';?;tJ {aa:+!:t.i
r : 1[14;{!p rg*r lrlgrli{ G!'ioLid be iifijh:r ircn lciei*!?* tic $ifirlia draril!
ttaits. Ef::::! lP-:8!;ei:*6
, I Frcgrai*r Thar are rerlSrcl+!, *lt!ps!5, lgxi
, I ilela!1{ atf}e!. A! .:i! Sefsl ir1crl!:. bcll v{isr art L:iirliir dijtrtt aar *;!
: i *tFi1n tfai-:lpafecCy l:i:l a$ t irlrjlritity lrArE Ortrei
, r ir{saiF llpFnrts fir:liiplt cptllHi i:: Gric ilrlllplP !ien: pr ail. Grrptid:
' I ri;i ie pfl*lfrj .n* e;po*c{: ls prg bilcrafii
,
:

!'ief

in cazul distribuliei noastre acest manager poate fi lansat din meniul Applications Slsfenr insd foarte fiecvent il puteli
gasi ir.r meniurile de administrare ale barei
Gnome. Organizarea ecranului este destul
ger'.

Fal&l*a!i'"

Aplli{Jllfi
*
usH'lrctr
&/
q- a !1frilc ]nije rrFser
'..r
iaiq* ?ise1
Bisi?:f, r:1* r*-t* lrrli#
I

De!eifpi::*rt

Pentnr ;r irsl:rla nlrrsiu-urile de flas]r

pentrlr Firefox este nevoie de acest mana-

-)t!!?:!: tst.:.':)"

':-)!:a:!:r

este

1ui Gnome.

se poate observa o

listi

categoriilor de aplicalii, iar in dreapta panoul este inparfit intre o listi de aplicafii,
o cisuli de cautare, o casuli de seiec{ie
pentru tipurile de surse de soft accesate gi
o caseti pentru descrierea funclionalitilii
progrirrnelor. Aceastir este o organizare
star.rdard, pe care o veli intelni aproximatir. 1a toate managelele de pachete. Puteli
ciuta aplicalia dupi nume, sau puteli alege una din categoriile dln stAnga (grafica,

AI

a3s

trEi:ri rlselrrrtedl

gseP 5rr!EJn i!n,,,"r5.1

i.!1q Flatiil'nr lmril!{r:el

i'o.. Fl3$rirn rrnr.'rrrel

cev*iopment irrultiierser

ter:icpirent ireetr iien;

0!ei.piiFd 1{n.,,Pf t!

adrninistrare, internet, multimediir etc.)

Odatd selectati aplicafia, ci:suta pentru

Drir4reditrcn

infbrmare va afiEa diverse detalii legate de

prograr.nul respectiv. Cu un simplu clic pe

Edit!fs InrultifersEl

Apply Change.s instalarea incepe. Acesta

este un manager potrivit pentru a instala

j93rh F!sr!!s !ue!.irr

Ed6ns

[
fl
I
!
[]
D
I
[
n
I
n
D
[

:'.r;rd

ilttl: !e!!

:::o.common

i!mnron

t. r.':!id an ni:essbei
f.r e! l:ia enr!l.i5t5 an'

s.r Ft

fr1,

Jd.he6s

ldde'koF

Th..e-drtrns!n;l' d!shop ;.+r{hef

{.brd-r.]rsi

4.445o rd:!i

4trnnei

Til Fr.iyflf

rt:resolLtrr

t.rnil{L.n nroJlili-t.n tonl ftf lnt!l

+b;:e

Plrn.r

smenq

sur"

3:n,F:
a:p3

.]lpr-p"dj;

n6n-lPv: spplkatlons
sragl_

!*da.t lrr t
(rn.t!: r nren!. irrm ihe .hell
ernulihn of th! !lar ! 6,ids$ n;n.9.
prr!r;m t. nFtlnr:p }ru. r1r!5,r for fctf I
GH! 32ps -'Ani4hrn.r i. P6!t5.r pt' .cnlt
p"rl r,.rsron cf illurl S.nlaria's ;2Fe 13il1

lmLril!si5,

3:1tr1:
Fillrs

aplic:rlil,insirnuestefblosltorpentruain-

51,"i!FPTi{p*fi{.tGi'iAruA+a= Unmanagerdepacheteputernic,oferindinformalii detaliate

stala submodr"rle

asupra pachetelor.

32lcnp

spEclAL I LrNUX

;'la*

additional

required changes?

-ia ara:. aalrar 3154 iilat5 othr Faria-ce3

:i:':iir*nl
ahafg6 are r?qujred * ai;er :n
alii 6:

I
I

t'

i..

-,"i,".

tbi!!!nt4:,irlu!!::
ll:]Ft;!t4

lh!*n+i4fntec

riv i

FTI 5 lfl

l.JT: Pa c h et u I so

I i

itat

d e p in d

alte pachete care trebuie instalate.

Instalarea prin copiere

O practici prezenti qi in Linux este instal;rrea prin copiere. Se aplici de obicei in
-..,,u1 .rplicatiiltrr

r.;-ittr

mri rnici

ca dinrensiLrne.

r'.itto sr,tilciente (nu depind de alte

i.::.:.-.-,---.-j.
-.1,: li]lil.-l itCeSt qen de
" .1 r'-1, '
L'l r.....-.-:.-.
..r
special, de f r3ig.rr,,; '.:' usr locttl ..Nllc sa
stocatl directoarele act.:,-': "--',-..,:--. Din
meniurile Cnonre pur( u .: -. -.. . r -.1tre execr"rtabile pentru Lln .ia.es r::.',, r':r,Ld
1a

aplicalie.

Instalarea din cod sursE

*1iL{fT:

Un manager de pachete cu interfate ASCII (poate fi rulat din consold).

toare, gata compilate. Nu are niciun rost

si compilali un pachet daci il puteti instala ca pachet binar. Instalarea din cod sursi
devine utili tocrnai cind nu puteli gisi
pachete binare ale unui program sau ale
unui n.rodul (de exemplr-r, un driver). ln
acest caz sursele le veti descirca de pe pagina rveb care distribuie aplicatia. Directorul desemnat pentru aceste surse este
/usr/local/src i in acest director este bine
sa creali subdirectoarele aplicaliilor. Sursele de multe ori vin in forma unei arhive

Cea mai dificili metodd qi care ir.i zrleie

noastre e foiositi doar in cazurile e\trenre,
este instalarea din cod sursl. Acea-stl ;.re

tarball comprirnate Ei trebuie mai intdi

supune descarcarea unor surse. cu'riigrr

rarea gi compilarea lor, iar apoi instalarea
binarelor Ei a fiqierelor in directoareie sistemului. Implici lblosirea consolei, cleci
un minim de cunogtin{e legate de sheli-ul

rul creat pute!i ir.rcepe celelalte operatiuni.

Comenzile date mai jos presr"rpun ci directorul de lucru este directorul principal

Linux-ului sunt necesare. Este un pro.cdeu mai complicat, dar util in anumite si
tua{ii. O cerinfd preiiminari este insta]a
rea compilatorrrlLri c r pentnr Linur
(pachetul se numeqte g++) fi a celorlalte
instrumente (de exemplu, automake y

autoconfl necesare compilirii surselor.

Toate acestea Ie puteli instala dintr-ur.r
manager evoluat de pachete cum e Synaptics.
Etapele instalirii din sursi sunt urmatoarele: descircarea surselor, configurarea

Ior, compilarea 1or, instalarea 1or, dezinstalarea 1or (daci este cazul).
Surse pot fi descircate gi din repozitoriile speciale pentru surse ale distribuliei,
insa cornprlarea unor asemenea sLlrse este
usor supertlua, deoarece distribuliile, de
obi.ci. uu.i pachetele birtrrc corerpunza-

dezarhivate printr-o comandi de gen

i':urirr;rhivi. Odati intrat in directo-

Iar -xv{

al sursei.

Nlajoritatea surselor vin dupi un anumlt tipar ceea ce a dus la o oarecare stan
dardizare a procesului de compilare in
treptele menlionate mai sus. Veriticali
dacl in director existri ut.t fiqier care si
con{ini informalii legate de instalare. Numeroase pachete dispun de un script de
configurare cu denumirea de conf, config
sau configure (sau altceva aseminitor).
Rr.rlali acest script (de exempiu, printr-o
corlar.rdi de genr-rl .ricnfiqr.;r+) ;i citili cu
atentie mesajele. Este fbarte posibil si pri-

mi{i mesaje de eroare care sd vi avertizeze

irsupra absenfei unor pachete de care
compilarea depir.rde, pachete pe care va
trebui si le instala{i. Daci acest script
air-u.rge la final fird erori critice inseamni
ca ps1s11 incepe compilarea, de obicei prin
comanda n:.:k*. in funclie de marimea
aplicaliei, compilarea poate dura de la cA-

teva secunde la citer.a ore. Daci aceasta

etapi decurge qi ea fairi probleme putell
instala aplica{ia. Pachetele standard oferi
o automatizare a instalirii Ei dezinstalirii
prin r;rek* !ir!i.-ii !, respecti\' ::r: k: ijn!n:tni!,
ceea ce veli intdlni in marea majoritate a
cazurilor. Prin comanda r'r,:!* rr:::taii fiqielele vor fi copiate ir"r directoarele sistemului. Pentru a elibera spatiul de pe disc ru-

lali

net<e

i!*;i: pentru a elimina

figierele

generate in tirnpul compilirii, dar care

acum nu mai sunt utile. Directorul de surse trebuie pistrat, iar 1a dezinstalare veli
rula l:rai<e r-;irinsi;ii in acest director.
Respor.rsabilitatea asupra aplicaliei Ei
surselor vi rel'ine in intregir-ne, deoarece
managerul de pachete este scurtcircuitat

in acest caz. Daci dorili neapirat si instalali din sursa o versiune foarte noui a unei
aplicalii pe care deja o aveli, dezinstaiali
intdi aplicalia din managerul de pachete
pentru a evita conflictele qi a evita suprascrierea in cazul unui upgrade general.

Instalarea aplica{iilor sub Linux decurge

in a1t rnod decAt sub Windows Ei este necesar si inlelege(i mecanismele pe care

distribu{iile de Linux se bazeazd. Noliunile de pachete, surse de soft (repozitorii),

manager de pachete sunt strdine unui utilizator Windorn's, ir-rsi sunt foarte comune
pentru o platfonni Linux qi practic reprezlnti elemente de bazd in distribu{ia software-ului. in esen{i trebuie si inlelegeli
migralia citre un sistem centrirlizat de distribu!ie al aplicafiilor cu avantajele gi dezavantajele sale. Daci aborda{i instalarea dir.r
cod sursi cintiri!i bine implica!iile acestei
metode qi documenta{i-vi temeinic.
lr-rruux cirrp sPEclAL 133

CONFIGURARE

- HARDWARE CU PROBL-

Probleme cu driverele
A!i instalat sistemul, dar placa wireless nu functioneazl? Webcam-ul nu este detectat de sistem? in acest articol vd vom prezenta o evaluare sinceri a situaf iei.
vrihai Mandache
riverele au reprezentat inttrtdeauna o
problema mai mare in Linux decat in
Windows. Asta deoarece, pAni de curAnd,
companiile producitoare de hardware
ignorau utilizatorii acestui sistem de operare gi produceau drivere doar pentru
Windor,vs. De rnulte ori se refuza chiar publicarea specifica!iilor electronice a1e unui

l')
l/

lr8

r{}{.) {}f

-l

*
i'

t.l.'

rr:

HCL/Machines/Laptops

component care si permitir dezvoltarea

softrvare-ului de ci:tre prograr-natorii de
drivere de Linux. in consecintri, numeroapdrfi de cod au fost scrise chiarr fird permisiunea companiilor, prir.r procedee de
reverse-engineering, prin dezasamblarea
codului Windorvs si rescrierea lui pentru
Linux.
Aceasti stare s-a ameliorat insd foarte
n-rult in ultimul timp, iar acu[r marea majoritatea a componentelor hardrvare este
se

acoperiti. Totugi, daci va cumparali de

exemplu un laptop foarte nou este posibil
si aveli probleme, deoarece trebuie sd
treaci un timp pdnd cAnd noile drivere
sLlnt programate qi incluse in distribulii.
O metodi protilactica ar fi ca la cumplrarea unui calculator nou, sI descircati
ultima edilie stabili a unui sistem foarte
popular gi care are un ciclu dinamic al softului. Exista distribu[ii care sunt orientate
pe stabilitate (de exemplu Debian) qi care
includ relativ greu modificiri, inovafii,
ugrade-uri, drivere etc. Altele au un circuit mai rapld de integrare a acestor r.routdli,
chiar dacd exista riscul unei destabilizdri
temporare a sisten-rului gi chiar al Lrnor regresii in calitrrterr soilului (de cremplu.

FEDORA: Pagina web

oferi informaliidetaliate asupra hardware-ului compatibil.

cum, folosind o imagine de sistern

1ive,

pute!i evalua complet functionalitatea fera

ir instala nimic pe hard disk.

in situalia despre care discuti:m este

clar rnal avantajoasa a douir opliune, de-

tern al administratorilor intr-un sistem

oaLrece va mareEte sansele de a aveii

prietenos gi popular,

un ca1-

culator funclional, fArA nici o interventie

ir.rcornodi. Dacri nu ali achizi{ionat calculatorul incir, ar fl r-rn moment excelent si
verificali lista cle compatibilitate :r distribr-r!iei. Aprotrpe toate distribuliile au o
aseflenea paginii ir-rforn-rativa, cle obicei
ugor navigabili Ei expliciti. Acolo pute{i
verifica daci distributia suportit t.rctualmente hardlr,are-ul sau dncii anumite
componente sur-rt inca neacoperite. Cti34 ] CgIP

SPEC]AL I LINUX

Pentru a obline un ajr-rtor ra-

pid trebuie si turniza{i corect toate datele

problemei, ir"r special cor-rfiguralia hardrvare a calculatorului.

Cerefi ajutor

Ubr"rntu).

a sistemulr-ri.

Linux nu ar fi putut evolua dintr-r-rn sis-

tiri existenta tbrur.nurilor de disculie, pe care problemele

sunt dezbitute gi rezolvate. Aceste forumuri sunt de firpt un ajutor nepreluit pe
care il puteli tblosi - de cele mai nrulte ori
aici veli intilni oarneni con-rpeten{i gi dis-

Verificafi CD-ul
inirir.rte de a vir panica li a inilia procedee
de clep:rnar e conrplicate e bine sir incercali
solutia ceir rr-rai sinrLrl[: este posibil ca prodLrcirtorul sti tl inclus gi drivere de Linux
rre

( I)

, rr

tor . il in\trrr,'tiunile de in:t.tla-

re. l)rrcri tblositi o ciistributie popLrlarii vefi

ti

avru-rtatirt cleoirrece tutorialele gi pache-

pugi s[ vd ajute. A incelca sa rezolvali sin-

telc.rrrtt pLrhlriute tle obicei pcntlu

gur o situa{ie de incon.rpatibilitate este o

problerni dificiln qi presuplrne o anumita
preclispozitie ciltre clomenir.rl tehnic, du-

menL'i.i \'a1rii]nte. Teoretic, este

blati

l.achete al clistr ibtrtiilor.

de o cluroa$tere cel putrn elenrentara

run

ase-

posibil

ca

rlliver. desr publicat de compania re-

spectrvir. sir nn

tl

rjr-rns ir-rcd

in

flr-rxul de

Primul pas: identificarea

componentelor
Ceea ce trebuie sa taceli in prin-rul rAnd
este sai citi{i documentatia crrlcr-rlatorului
9i sd afla{i nrodelul dispozitilului nefunclional. Uneori aceste specilicaqii nu sunt

inciuse in cartea tehnica gi irtunci va trebui

sd faceli o vizitl pe site-ul proclucitorului
sau pe L1n site de reviel.v-uri uncle de obicei

sunt trecute in detaliu toate componente-

le hardu,trre ale calculatorului. Atenlie!

Nu este suficient si stabilili ca modelul
unui dispozitiv - de exemplu, o placi wireiess

este Atheros, sau Realteh; trebr"rie

si aflali o specificalie cornpleti de genul

Atheros AR24l3.

lile Edit View Ierminal Tabs Help

61 .1*6f)All Idrn] lritxlrzeo ,:j,- l.:.a
fi3.1t,l8701 A(PI:

16

:0060810

PCI;ntefriljt 00.u:|C:02.0iA1 -l 05! 16 {LeveL, loVl -r

PCI: Setti.iq Lateri; :i^.' +: {ievrce 0000:fiO;02.0

0J.11.1969j Idrr:] I:rrt:..rirzed tgii :.i.,.0 20060I19 orr rt:ror 0
i6.9601791 eth0: ro I7,.,6 :'oirter.: "r,...rr.1
61.11,1B841

r-05.9?2:571 A(P1:

E{: ion-qrierj' i,r:r':ii.)t

:ecelveci

to

trRQ

6,t

, sirii.hlirg t0 lr}terrii[t

1]r0

ut!fi i: il01,1 r.ec0rreided I0 char$*t fo: FAT fil.*:yrte*r, fr

be Ia',e 1*'Tlitlv{:l
l050.i4B1SBj usb 5-5: r:*i';1:^qh steed Ui8 devl{e ilsrnq ehci ncd arrd addres:4
i05!.84.t:001 usb 5-5: iorirgLrIatio:r ti {io5eil fron, } chot{e
1050.8851031 icsr.5 : 5{5i er,,rLatroir ioi'U!8 l.1ass St0raqf de,rices
1050.3*:;:11 ust i-5: f,le'r U58 rievtce rcLrrrd, ldvendo!=05e1, rdProduct=070e
1050"8817141 Lrsb 5'5: I.ie\,r U5n devrce stflrrJs: l.1fr=0, P.0dr.lqt'1, Seri,rLll'r;:bef-?
I05l). Sfi57,1? I u;b 5 .5: Pfodu(t : U5B 5t0r,rilp
915,"141fi781 FAT:

{}!i/5ie'a

urll

It)50.*S5;il9l rr:b 5-5: 5er'iall'lirnher:

00000i]009002

I050.ii8576,11 i.lsb-st0rnge: devlce f0u'1d at,l

I050.88i7101 usb-ltotag*: v,a1t1ng fo:'device

to settle Defore scannrrrg

I055.8815311 usb-storarje: devrce scan c*rplete

ExistE un driver?

1051.8816011

De cele mai multe ori probnbil ca da. Paginile grupurilor de dezvoltatori elibereazi
surse noi aproape zilnic, cu adaugiri Ei upgrade-uri. 'f otuEi, existir un clecalaj pina la
includeretr lor ir.r r.roile distlibLrtii, Ele sunt
eLiberate cie obicei in tbnn.r tlc cocl sulsi.

iiiird

coilpilareir lol si rnstalarea

tnanuala. insa aceasti ol.(r'Jtiuntr crlc ne.
recomandatir unui incepator. Pe lbrumurile distribuliei puteli obline de n.rulte ori
inlbrmatii refelitoare la data probrhili rr
includerii lor in pachetele standarcl. Lltrli-

0 AUSi:

scst 5:0:0:0:

1056.?*00t01 rcEr

0 Ati5I

6er}er1c 5T0RA6[ DEVICE 980:

PQ

5:0:0:1;01re{t'Acce!s 6fn,0r}c

ST0RAGE

0EVi(e

Direct-A{res: 6enefic

sToMCE

DEVI(E 960? P0;

5:0:0:J: Dr.rect-Ac{e5s 6enerlc

5TORAGE

DE\,/ICE 9602

1056.7601601

0 All5i:

Drrect-Ac{esi

{)

scsr 5:0:0:l:

?60?

PQ

1056.76*;981 scst

PQ

COMAi!nA DMISG: Execuf ia comenziiintr-o consolS graficd

necesarri

zatorii avansati pot incerca totusi sa le

compileze din sursd, daci sunt t-amiliarizali cu asemenea procedee.

MESAJELE SISTTMULUI
.

La boot, kernel-ul salveazd mesajele

intr-un

buffer de unde pot fi afi5ate prin comanda

de consoli dnresg. Ape16nd aceastd coman-

dd, pe ecranul consolei va apdrea un 5ir de

mesaje foarte tehnice gi criptice dar care vi
pot da un indiciu asupra problemei. La distributiile mai noi acestea sunt disponibile gi

'

.,.::.,].':.-.

din meniul grafic. Citili cu atenlie gi informaliile pe care log-urile de sistem

le oferi. Acest diagnostic este important 5i
de multe ori, daci veli cere ajutor pe forumul distribuliei, primul rispuns pe care il
veli primi va fi s; atatali aceste mesaje intrebiri i dumneavostre

Localizare
Sistemul de operare provine dintr-un me-

lnstalarea din sursE

diu de lr"icrr-r distribuit, avind cor.rtribui,
tori pe intreg rnapamondr.rl si de aceea e
Pentru a efectuir cll succes operaliunea
dificil uneori de mentlnr.rt o centralizare este obligatoriu si ave{i cunogtinte medii,
|
1
I

foarte evidenti, binevenita de altfel intrun asemenea caz. Degi exista resurse neb

avansate de operare a sistemului: folosirea

va duce n'rai repede la tinta

Indiferent de abordare trebuie sa va
armati cu ribdare pentru cl ceea ce va

pLrtea fi un prim pas intr-un hobby. Cu

toate acestea, existi anumite riscuri care
trebuie luate in considerare. O executie
gr eqitir vi poate periclita stabilitatea sistenrnlui, ceea ce nu se intAmpli la instalarea
clin sursi a unei aplicalii comune.
Pe de alti parte, daca driverul este comfronent al unui pachet, trebuie si evitali
Lrperade-ul acelui pachet, cel pulin pind
c.rncl o versiune mai noui decAt cea insta1rrt,i nranual este inclr.rsi: in pachetLrl re.l...rir'. Deexenrplr.r.sApresupunerlcirurr
ri:.nrr-r-rit pachet furnizeazi drivere pentru o
q.rnr,r de plici n'ireless. Pachetul actual

consolei, interpretarea in linii mari a n-re.u.e incearci sd comaseze toate aceste insajelor kernel-ului, instalarea gi dezinstafbrmalii (de exernplu, www.linux-drivers. lrrrea pachetelor, compilarea surselor.
org), de n.rulte ori o ciutare pe Google vai Dac:i sunteti inarmat cu ribdare, acesta ar

inagteapti este o cdutare enervant;l prin pagini

lveb nestandirrdizate gi forumuri de discr-r
lie kilometrice. Ceea ce ciutali este de t'apt
pagina rveb a grupului de dezvoltatori care
se

ocupi de componenta

caue

vii

intere-

un indrumar de instalare. Aceste

sunt
de cele mai n-rulte ori foarte
fraqini
ir-rsi;.rclg. rvincl o zona de don'nload dupd
r''"J,lLrl icrrrrltie de dilcetorrre, lbrrlc
seaza gi

tl-ecvent tirlosit ir-r distribuirea

nrir
httrr
r_'-]a!]f

surselor

,,nu Etie" si lucreze cu placa dumneavoastrd gi sunteli forlat si cdutali sursele gi si le

compilali. De obicei, prin instalarea unui

driver se va crea un figier nou in directorul

de module incdrcate de kernel. O generalie ulterioara a pachetului respectiv poate
sd fle in continuare in urmi fali de versiunea dumneavoastri gi prin instalarea lui sd
se suprirscrie modulele de driver cu unele
mai vechi, fapt care va duce la necesitatea
de a reinstala din sursa. Cu alte cuvinte, va
trebui sa flti atent cu upgrade-urile qi sd
evitati inlocuirea drir eruh-ri.
Bineinleles, o varianti ar fi dezinstalarea con.rpleti a pachetului inainte de instalarea manuala, astfel evitindu-se riscul
suprascrierii, insi aceasti rt-retodi poate sa
nu func{ioneze intotdeauna datoriti in-

terdependenlei pachetelor sau in cazul

apartenenlei driverului la un pachet cu o
funclionirlitate extinsa, necesar in ansamblul siu funclionirii mai n.rultor componente.

LINUX I cHIP spECTaL

35

l
l

CONFIGURARE _ CONEXIUNEA WIRELESS

WiFi pentru Linux

Cum se instaleazd gi folosesc conexiunile WiFi sub Ubuntu. Automat, simplu sau complicat?
Dumneavoastra decideti, noi doar vi aritAm cum Se face.
Ionut Bdran (ionut baran@chip.ro)

I lbrrrrtLr esle o distributie conrplexi,

\.f d.rr departe de a fi cornpleta. in mr-

ir"rtimpli cu rnai toate distribu{iile Linux,

Ubuntu netiincl neapirat o exceptie. Cu

joritatea cazurilor sunt recunoscute toate

toate acestea, existi modaliti(i prin care

componentele, inclusiv plicile ethernet

sau rvireless. Dar din picate sunt qi rnulte
cazuri in care acestea r-ru functioneaza din
lipsa driverelor adecvate. Uueori e1e nu

puten-r sa instaliim driverele sub Linr,rx (in

surlt

incluse

rrpntrrr

,-i tra-

cazul de fali sub Ubuntu 8.10) cu conclitia

ca si avern la irrdemAni n'ricar un kit c1e
drivere pentru Winclows.

Sunt trei ctii prin care putem incerca

instaltrretr drir-erelor pentru conexiunea
nireless, indiferent claci avem un laptop
cu WiFi integrat sau folosim un stick USB,
Fiecare rnodalitate are avantajele gi deza
vantajele sa1e, pe care 1e vom vedeir in cele
ce urmeazi.

?-t.

rcarea firmware-ului
gi a driverelor direct din
I

buie respectate
,1"-^r".il-

,.1-

Ubuntu

Proprlerate,
drLd u4Ld

simplu

yLrl

Cetr

lr

mai t-ericiti situalie (qi cea niai simplu

de rezolvat) este cea in cnre exista drivere

de Lir-rux pentru placa pe care dorlm si o
instalin, dar nu avem firmr.are-ul pentru
ea din motir.e legate de respectarea drep

per-rtru

ci nu existl
versir"rni de Li-

nux. La fel

ncE

se

turilor

drivere de

de autor. Nlulte distribulii aL1 optat

pentru facilitirrea ir"rstalarii conexiunii wireless chiar si atr"rnci cAnd intra in disculie
dr epturile de proprietate intelectuali.
Cum au flcut? Destr"rl de simplu: pachetele de Jrir erc pcntru pllicile rvireless
sunt formate in rnajoritatea cirzurilor din
doui con'rponente - driverul propriu zis gi

Windows.

firmr'vare-ul.

r.j:iT4 iA ;:,t J.i ;= i-; j

i.;*ilr'!;cs.r=+lt;
A;a se instaleazd modululcu
care incdrcdm

/_t

,"q1

TUL CONEXIUNII WI

De indati ce aveti instalat corect si functional driverul pentru adaptorul wireless vi pu-

teti conecta la orlce relea disponibild.

Cel

mai simolu mod de a face acest lucru este

i!,]::lt:

a"l!i..tr

sd

dali clic dreapta pe icon-ul din bara de meniu Ubuntu gi sd activaJi conexiunea wireless,
urmdnd ca apoi si selectali una dintre retele
disponibile. Eventual vi se va cere parola de
conectare daci este o conexiune securizata.
Acest lucru funclioneazd daci pe retea este
activ un server DHCP care si vi trimitd lP-ul
5i adresele Gateway-ului ;i ale server-ului
DNs. Pentru cazurile in care veli fi nevoili si
specificali manual aceste setSri va trebui s;
dali clic dreapta pe icon-ul din bara si apoi
Edit cannections. Merge.ti in tab-ul Wireless
dati clic pe Add. Introduceli 55lD-ul dorit precum gi modul de funclionare {de obicei este
lnfrastructure\.7receti in tab-ul Wireless Secu-

l-d

lrit:

rily
irri:l::E.,.*r'

l::,it:.:::i

1r3f.l trnurnr

36 I crrrp sPrcrAL I LINUX

ii

alegeli modul de securitate folosit

(dace este cazul) 5i introduceli si parola de

conectare. Ultimul tab, cel lPv4 Settings,ofera
accesul fa seGrile de retea. Ca Method, alege\i Manual dacd dorili si specificali o anumit; adres; lP precum gi server-ele gateway
si DNS. Mai dali un nume conexiunii ca si o
puteli recunoagte utor. Validali cu OK Si gata!
Conexiunea wireless are deja setdrile proprii.

AceleaSi set5ri pe care le-am apli- 1'.==e*':

cat din modelele prezente in interfa[a grafic;
GNOME pot fi realizate direct intr-un Termi
nal folosind urmatoarele comenzi:
.:ii;i* i,.r,;q,:irilg * va afi;a conexiunile de relea

existente

iic+i:ii,-: ''ria;:*
. ii:*.1."t** - asociazS
-ul 1 921 68.2.200 adaptorului wlan0
sli$* i',a:i+i:f:i: ...:ie*i,: +sii* Tesi - conecteazi

:*.j*
lP

adaptorul wlanO relelei cu numeleTest

:.:

.respectiv L1r.r,Lqi:c

sunt comenzi care pornesc gi

opresc adaptorul wlan0
:Urji: :r-:.i:r: ..-,:r-! .l*i*'.:ii lll:'.' : *-l. li$"?.154
..
- seteaza calea de acces a adaptorului
wlan0 prin gateway-ul 192.1 68.2,254
adresele server-elor DNS sunt stocate in fitiewiJ*:,r

al+::r:r-:

rul /etc/resolv,conf. Comanda ar'. ;-,.1i,

permite sa editali figierul
respectiv si si addugali adresa server-elor in
felul urmAtor: :-,=::-..re r;ri +iiis:.: iP (de exemplu, nameserver 193.231.',l89.18) urm6nd si
salvali fi;ierul pentru ca modificirile sd fie
gi;,';1i1;;..:111;1:: Vd

perrnanente.

( .r::: :-.,-:t:.,r iir-nt\\'itre Lrl Caclea Sub ini.tirrr.r .::-eptr,rrilor de autrrr. clezYoltatorii
'.-ir:r'.:ic.||1 preinstalalea clri!erttlui, ur
::.rr!i cir utilizatorul sa clescirrce mttnLtal

Edrt yiew Jerminal Jab3 !.lF

a.15ijte. 1n..,0t/28/2001, 1.00.S1.606t}

fil?

(acceptiind automat acorciul cle licen{iere)

cele mai noi versiuni de filmt'are qi sa le

totul tr.rncIiona.
Ubuntu a venit cu moduhll Hardrvare
I)rrvers prin care este posibil sa se activeze
tlrivere proprietare direct dintr-o iutert-ali
ir-rstirleze pe sistem. $i

cu conditia ca sistemul respectiv

sei aibi o conexiune la internet (de obicei
graficir

trebui si fie prezentii gi ir-rprobleme). Functioneazi per.rtru driverele plicilor video AMD gi NVIDIA. Pentru conexiunea rvireless e ceva
rnai complicat.
Ca si prirrcipiu de bazi, dacii placa n icea ethernet ar

stalati

:.!ea r{i15!1"n0pef

tor ? 16:16r16 chrr, kef4e[: [ 481.6]51;il

r*t farjy
:onltialip: -g

:i

ciutirn in

rro

l:t

ilo i?t.ele!9 extet!1c.1:.

!nl8

ilo *rfeless exte.9:0n5.

i;1*n0

IEe 80?. llg e55i0:o:i,'a:y

lloderllandged Frequen{}:?.412 GH: A((ets F0)ntj ltot.A:,i0a:al6

RTS

lor

beneticia de drivere in repozitoriul Ubuntu Ei, probabil, nici de versiuni de clrivere

peutru Linux. Nu renr"rntim la a le tblosi

pentru ci existi o modalitate alterr.rirtiva

prin care le putern instala. Este vorba clespre pachetul ndiswrapper, capabil sir rnstaleze Ei si foloseascd sub Linux driverele
de Windorvs.

Pouer l.lanaqesent :of f

link oualrty;0 5r.qr1al lvelrS lloi.-re level:0
Rx rovalrd nvrd;0 Rx:.lt'al.i.d (fypt:0 Rr tnvaLr.d

ix

ex{ess}ve

itcleONFlG: Un

:=lis.*,RcARt*;*.$.$;$s*{* ADR
Putem

si stabilim ca implicite seterile de re-

si devini activ imediat ce am conectat

adaptorul de re1ea. intr-un Terminal dali comanda: sudo ndiswrapper .rr-. care va asocia
allas-ul wlan0 cu ndiswrapper.

El se giseqte in repozitoriul 3rd party

dintr-o ir.rstalare irnplicitd de Ubuntu 8.10.
Activim sursele de download din ThirdParty Softu,are ale n.rodulului Software So-

urces dupi care pornim un Terminal in

care dim urmltoarele comenzi: -:rr.:i;: ;rpt=e:-

r:pJa:e s,i apoi sudo apl-gei insrili -,:llsgik

hub
hub
RX1000 Ldser l.louse
Logite.i',
Llnux Fci;'ri;tiarr 1.1 root hub
LlnLix i0.i'1c.ii:on 1.1 i-oot hub

ii:..

Intel Cc..,.
1d6b:0002 Llnux Fc.ircaii.o:1

2.0 root

hub

[0-r:.rie:', In(.
0evlce 00lr :0 1d6D:0001 Ltnilx Fo:r-,cat:on 1.1 root
Devlre 001: ID 1d6b:000i Lrnux Fo.;riln:;.ai 1.1 ro0t
BLis 00i nevlce 001: ID id6b:0001 Linux Fo.rrtat:on 1.1 root

hui)
hui)
hub

8us 001
8ils 003
8us 003
Bus 002

00.i: lD 1,17e:1000
Devlfe 00:: ID 0b03:1751
Devr.c0

r,hlpilasus:

VERiFICARE

ASUSTe!:

-9 |

Adaptorul wireless pe

i'ee:0

beai0r:B

utilitar magic in Iinie comandi cu care putem controla adaptorul wireless.

1761:0i:05

Device 083: iD 046d:c046

Devire 001: ID ldbb:0001
Devlie 001: l0 1d6b:000i
Bus 00.1 Devrce 00:: lD 8086:1,103

ID

retrlea: I*vl:d f:gc:0 l.ll9led

10rutt3rlr.p: -S

003: 1D 06'.le:a12? SLrvr.r: {c.r,

001; iD 1ci6b:0002 Liilrrx F0:i'l{at:ol 2.0 root
Devlie 00i: ID 1d6b:0001 LInux Fo.flC.-t;or 1.1 root

Bus 00.1 Devrte 001:

Seir$:tiv:ty"0/3

re si

serrn.rii cle dispozitir.e r.vireless USB nr.r

*5 lsurlr
004: 10

flb/5 Tx-Por{efr?$ dBi

thr:off Ftagfte*t thi;sff

8r.t Rate:l

aceea ii vom spune sistemului de operare si

tncarce modulul ndiswrapper la fiecare porni-

Dar clacii nu le gasim? ir-r mod eliclent

fle,,/]Ce
Devr.ce
De,/1ae

iri.eleSs exters:ois.

lea asociate prin modulul ndiswrapper. De

ndiswrapper: drivere
Windows funcfionale
in Linux

chlpQasus:

sl.n6: 1).ia 1!

pachetele

disponibile prin Svnaptic ceea ce ne intereseirzi - evident, dupi ce am activiit conlinutul 3rd partv. in cazul fericit in care
giisinr rcolo clriverele gi firr-urvare-ul, am
scipat de probletna.

Bils 008
Bus 008
Bus 008
Brls 007
BLis 006
Bus 006
Bu5 005

A00n(oflFiilE]'olV UFi:

r\Yconitg

1,0

firi

reless r-ru este acti\.e,

i0.rc.:

lpa : 16r16:1? chlp ke/nel: I 430.5651:91 t i.i0: etre:rdl iee:.ie 6ei1::i6jbl:b

2i*i r*:ng l.l0I5 dr!,Jef: !1arr.n, !er-i:aii: 0:{}, tltli! 1.re'5:oi: 0r50F, Tne6ii AiU
5 80!.1Ir f.letir0fk Adaptd: , l?61.:0i4!.i.:cri
Apr 7 16r?6:ll (htp kerrel: | 48[r.5?-1:I3] \r1,rr0r ef{.ytrt:0r r0de! gJprsfteiji i.f
p:'fi(!p !irtr llPA, llpA2, i'lPltP!X; AiS.rCrlliP ji:tir irpa, i,rpA:, i'ipAJplK
Asr I l6:16r12 ihlil kefnl: [ {S0.57i3{3] ::!ilro rr .filj.rtered }ei,::te.in{e {if

USB este

conectat la

PC

Ca sd fim siquri ci modulul este "a'incircat la fiecare pornire va trebui se editdm

fi5ierul /etc/modules qi

si adiugim la sfArgit

ndiswrapper..intr-un terminal dali comanda

gksudo gedi: r'et.iricdilles, scrieli pe ultima
linie ndisrrrapp*r gi salvali figierul. Repornili
sistemul gi ori de cate ori veli conecta adaptorul wireless el va deveni activ automat!

Daci ave{i un adaptor wireless pe USB,

conecta{i-l la PC ca si fie ,,virzut". Din
Terminal, dali comanda lsusb in cazul in
care folosi{i un adaptor USB gi urmdri(i
indentificatorul pe ecran care are afigat
numele dispozitivului folosit de dumnear.oastra. inseamna ca el este conectat qi
agteapta driverele. Introduce{i in unitate
CD-ul de drivere de Windorvs, agteptali si
fie recunoscut de Ubuntu 8.10 qi montat
automat. Pe desktop va fi afiEat icon-ul
corespunzitor. Identificali pe CD loca(ia
unde se gdsegte fiqierul .infal driverului qi
da,ti urmdtoarea comandi in Terminal
cd /rrecliaica!-oi. ca si ajungeli in directorul
ridicina al CD-ului. Navigali cu ajutorul
cor.nenzii cc (change directory) cdtre locul

in

care se afli liqierul .infl Spre exemplu,

noi am folosit un stick wireless USB, Asus
USB-Nl1 impreuni cu CD-u1 de drivere.
Figierul .inf care ne intereseazi se afli in
dir ectorrl / me dia / c dr o m / D r iv er /N dis6.
Ajur-rgem acolo cu comanda cd ,/mediar'
cdronriDrver,'irirlr:5. Folosi{i cor-nanda !s
pentru a lista conlinutul directorului curent 9i sa vi asigurali ci aici se giseqte figierul dorit. Putem instala in sfirgit driverul

I LINUX I cH]P

sP[cIAL I 37

c0N

Fr9..!L RAR

!-

C0\EXiu',tiA

de Windorvs cu aju-

..gtt

torul lui ncliswrapper. Da\i comanda

suiia nCl!!*'*pliei -;
i:unieii,cie

i.ini gi aEtep-

tali si fie copiate driverele. Verificim daci

driverele s-au insta-

lat corect prin

co-

manda nriis+rraaper -i

dati in Terminal

gi

trebuie sd primim
un mesaj de genul
device (1761:0805)
CAnd ne-am asigurat

ci driverui

i:vennes*r ilRtvrRULUt Di wf{DC!tuS: comanda ndiswrapper -i nume

fisier incarcd driverul dorit.

este

ion!tq(hrtr r lf edrit,: a r ^,'l J:,te :ll.1llsl Ic1tvrrif,ile 1 - i

I 4 i!t' :r;tn!l-.4
'tLairri!:: de\.r:ii I l:!i1r aEi5r
ir.e:tlt
innnt({htt I /f +i :.!.' i.!. arr/S. r!'e. Jtid:ai!5 I

3D igl{
Bazooka

viBR-60I*

-r

FUrueTl*l\JIAZA: Am incdrcat cu succes driverul!

Airf I iS:1{i19 i\ir i{ii:el.: I 4:1.1e*?-d:j !a}:^l: iestt ir14i tpeeij U!6 de\,!te
!r+ln{ e\i: ilte nrd nd'Jrt9::
At. M::.1;:{J tl;:} 1?arjfi:isdr:!*r' 1o;drij:.,rtr:ler: isii df :{*ail56l: ra:i1dn 1
l-*;'l iJa:!9r irintuairl:

Allf

-?

:[:t'l:?t {lip keriei: I

635.6:31d:]

ri*{6rei

ieg;514re,J 4eii rffteai*ae

fr

:Yea lil:ii;fa0pea

lcnnt!{

present.

g_

r:!:

l4edid; (d far/i}

FR{JBi-flM: Pot

i:),,e

lFN lonnections
c0nnect ta Hidden wirqless Netwqrk,,
Create hlsw Wireless Fletwark.,,

ilNd;!6S

apirea erori la incircarea ndiswrapper. Uneori un

Adaptorul este conectat, driverele

5UcCE5:

funclioneazi

simplu restart ajut6.

instalat corect putem

gi avem acces la

releaua

wireless,

trece la incircarea moduluiui ndiswrapper.

Compilarea in kernel

Dali comanda rudc depm*ri -a Ei apoi :udr

m*dpraire n.*iswrapper. Verificali daci drive-

Cea mai grea dintre variantele de instaiare

rul este funclional cu comanda iaii .rvarrl*g/

n-rsss*ges. In cazul aparifiei unor erori inseamni ci driverul ori nu a fost incdrcat

a driverului pentru un adaptor wireless

este cea in care compilim driverul in ker-

mai bune, dar presupune cunogtinle avansate despre folosirea kernel-ului. in plus,
la fiecare update de kernel va fi nevoie de
recompilarea driverului. Nu vom detalia

nel. Folosirea Iui ndiswrapper facibteazd

incdrcarea driverului de retea ori de cite
ori avem nevoie de el. Compilarea in ker-

aceasti solulie per-rtru ci ea este ultima varianti de incercat gi de cele mai multe ori
ndiswrapper ne scoate din belele.

cum trebuie, ori nu este cel bun. O posibild

rezolvare presupune gisirea unui driver mai
nou.

nel ne oferi avantajul unei func[iondri

Succes!

.il
.i

r
!

{
t

,w

amintiri
3i::i{f

Mini'aplicaf ii
de sist*m

tffi

: 5l tr.i].i*tl

!aitr!ilr.f llil-Erof
:l r::t .r,:1i
r:.::::
:: -rl- il
..rlJDL 1

: .t ,.
r!!ii,I lP -:

e$tga-li*ed,c{qssffi

ului
h f;die:re de C+runexlffe,
,rl.iletul a bal deFii:fr:rlr

*"*.

,.

.ri.tre! a1le BcdaJil;:l cdiau

Fnlr. ixri de mrl& or;.i,r_n!l
irii-!ri* arva.rdi ttnioar!.
rr doai sintle Efertlte p-.
adotri. ln ;.eeic c.zr.:, Ca. !l
rio:ili 1t. mrdil ir r;r* sl
"i:.:ip!!'!r!:fi
!f.prlib iiiirir:, v:
'::
,:.3r;:d;T cu ralrl,:t S.ribd

CONFIG-:-'-

II\STALARE

PE

ETBOOI(

EeePC si
Ubuntu 8.10
,
Pentru un specialist, Ubuntu este o alternativi mai buna pentru motorizarea unui EeePC decAt Xanclros-ul irnplicit. in
acest articol vi aritam cum ob!ine!i un sistem complet gi rapid pe un netbool<.
Iorrul Balan (iortut_balan@chip.r'0,
l\ /l

icile netbook-uri r.re

tLrc cu ochiul datori+:
^+-^-+:-r.J .,.-,,:,-*.-+
r.rr Ll I Pr eI a
I13cu\ ^l5] .t
unor contiguralii decente,
astn ca sd nu mai aducem

IVI

,#,,.itt

in disculie dimensiunile
excelente per-rtru un dispo-

zitiv nrobil. Pentru un incepator, sistemul de opera-

re Xiindros cu care vin

preinstalate este suficient,
si chiar rtrircti\'. Beneticia-

tit tlr apllcatii

ll.i ],i.il!rl

r''r:-:

Pornili utilitarul cu care creati un kit de Ubuntu

pe stick.

lr'ntrtL

r' t)f laa Of:Cf ;,tlc' f e

-,rlr ltr-.llll ti.ti ... .' .,r,,
cutlun. Da1' parca nu e su
l'icierrt. Din erpelienta r i
.if

l.(

).1f

:|unun) ca sc poaLe si rnli

bine, ierr solutra pe care o

propunenr este Ubr,uttu

8.10 a cirrul tariantir live
ir.rstalabilir se atli pe

DVD-

tul rttitg:tl revi'tci.

Odrrtn

inst:tlitt, cl
sele

trlera prerrri-

creirrii unui

sister.r-r

&51){ I f il i .r

Asigurali-vi

i l'.;:: : : Ma re atentie ce disk veti

cc

operare personalizat, care sii aratc \i iii

funclioneze eract aga curn doritr c1ur.r'rnci
voirstrii. De ia aspectul gratic (Conrpiz :i
pinir la nurnarul gi tipul aplici,rliilor inst.rlate plus r.nici tu,eak-uri de perlirrnranti,
Haide{i sir vedem cum. Noi vorrr lirlosi c.t
exeurplu un EeePC modelul 90 i
.

nei

de la prernisa ci. irvem la inder-r-rii

uu PC tunctional cu \\'inclorrs

t.tux si

sirr,r

o inragir-re in forrnat .lSO I

nectati-1 1a PC. Il.Lrlali itcum UEl0.birt

(Rtll

l-ilui

Ubuntu 8.10 (se poate descarcir cie la aclre stt www.ubuntu.org) qi utilitarr.rl UUl0p.
cre (cle lir adresa http://w.w.pendrivelinux.com/downloads/u810/U8 I 0p.exe).
r't esttpttuetl.l ci rulaqi \\rir-rdorvs pe P(i qi
. .,rlintrt aplicirtiile cle care ar-niuteirn.r.
- . ,.r'hilrrti utilitarul U8lOp.exe pe hirrd
:.-.. ' - ,r.irrti in acelasi director flsicrr,rl cr,r
i-r-..... .',.r
.: L-htrrttu
LDtultu u.1tJ.
S.lit. rreqaft\l
P|cq.riiti ull
urr
- rr..

sti.- -.:r. ..,r.niltirt pe FAT32, c1c pe care

ati .',.'.... .,:; ii:ielele impcittante ;i co-

rt,s

tttltttuttslrtttttr claca sr-rnteti

sr.rLr

\-ista) gi sLrcciflcati lrtcra :rsociatir slicliLrlui USB apoi lalidati cu tasta fEnter'].
A5teptali piinir cinrl sunt copiate tiqierele
l.c rtick. Al.rt'uti (lirr rtoLl {Erttcrl ta si sc

;i inlirrmatiile de boot, clupit

il puteli cleconecta.

scrie pe stick
care

Ubuntu 8.10 pe un stick

Plecirr-r-r

formata!

cd este cei USB.

lnstalarea Ubuntu 8.10

lir netbook-ul EeePC. Asi:ur.rtr-r-ii ca irti scos cle pe gl toate intbr'r.-.tir1e inrportirntc, it'ttloclucefi stick-r-rl
L :B intr r-u.rul clin portut'i ;i polnifi sistelul. Apasati tastl lF2l ca si intrati in
:ir()S sectitrnca i3rro1. La I'{ttrd Disk Drives
..ir,r:c'ti stick-ul USli pe pozilia 7,s/ Di'lr.,e.
- :.:;eti acurrr in Errrrl Dcvice Prioritt'sive
-.,--.iti tlaca ave{i sticii-u1 USB ca 9i plinr
r- :.:.-r. rle boot. (land totlll esie ok tleceti
\ri|r Siili;i!::i
r-a
\i porni
, :..:. !.-\{11'a-\flltlt{-\sr
Llbuntr-r
uDLlntLl\-aPornl
p()nri
... -\{11'.
-\rlli /r{-\ si L-lrirntrr
.r: .-. >iiik, -{legeti acum optiunea Rrrrr
: : ., Pii..sl.sf3771/1, $i a$teptati pdna se in
1r-ecenr acr,un

Selectali limba interfelei grafiie.

I LrNUX cHrP

sprcral | 39

- INSTALARE

CONFIGURARE

4++'jrl

r,,,,1

PE NETBOOL<

e,is: -=4-:iir:1|

carca si:ii:rr-1 rle operare de pe stick-ul

USB.

Dupri
Instttll de

;; s-ir incircat pornili modului

lc (lesktop gi astfel incepe{i in-

stalarea. ir: 1.1inlu fereastri se selecteazd

limba (se fr)i1te alege 9i Romdni,
dar din motive legate de consisUbontu
tenla tradu.enlor preferim sd fo-

losirn limba Englezi). Butonul

Sgfi*ar Thrrd.Pany 5+h*are Updateg Authntil6ti6n Statitttts

y' http:llarabive.(anoni(al-colil,1tbuntu intrepicl f;adiir

y' http:l/atchiv.(anonl(41.(om/ubuntu Int.epid Fainer i5ourt'
inttepid ieFi.

Forward ne duce Ia pasul urmator

I htttr:l/www,arrsy.orqlulruilt!
- alegerea iusului orar. Aici selectali Bucharest. Din no:u Forward gi
ajungeli in telearstra de unde aiegeli layo-

ut-ul de tastatLlrd ce va fi folosit. Pistrafi

varianta impliciti gi treceti la fereastra urmitoare unde suntefi invitali sd partifionali hard disk-urile. Avem nevoie de cel
pulin doui partilii / (root) 9i swp (Swap).
Cum EeePC-ul folosit de noi are doud
hard disk-uri SSD, unul de 4 GB gi unul de
16 GB vom face setirile in aga fel incdt sd
maximizdm performanta. Alegeli opliu-

nea Manual gi agteptali sd

parti!iile. Avem

la

fie

detectate

dispozi!iile mediile

/dev/sda 9i /dev/sdb. Primul hard disk va

contine partiliile / (root) qi swp (Swap) cu
dimensir"rnile de 3,7 GB, respectiv 300 MB.
Ciic dreapta pe opliuneay'ee space (dtpd

parti{iile existente) gi apoi

3700 pentru dimensiunea partiliei, iar la
mount point alegeli /. Ok ca sd validali ale-

ce ati gters toate

gerile. Repeta{i operalia pe /dev/sda gi

asociati tot spaliul rdmas liber partiliei
Swap. PAna acum am alocat spa[iul de pe

primul hard disk. Cei doar 4 GB se pot dovedi rapid insuficienli, a5a ci vrem mai
mult. Din cei 16 GB ai celui de-al doilea
hard disk alocali 8 GB pentru directorul
/home (chc dreapta pe free space sub /dev/
sdb 9i de acolo new partition, Ext3 la tip gi
mount point pe /home), iar restul pentru
/usr (procedafi in mod similar). Verificali
inci o dati dacd modul de parti{ionare corespunde cu cerinlele dumneavoastrd, bifafi opliunea de formatare pentru parti!iile din /dev/sdb 9i puteli trece
mai departe ddnd clic pe For'

A3AUGATI gURsntl: O

noui sursd de downloac

pornire, evident. dacd nu sunt mai nlulti

utilizatori care doresc si foloseascd sistemul. Puteli trece mai departe la urmitoarea fereastra unde sunte[i invita!i sd verificali setirile alese. CAnd totul este Perfect,

pornili instalarea cu Install. Va dura ceva

pdni cind Ubuntu va fi instalat pe EeePC.
Acum puteli 1ua o micd pauz6. Apisali
butonul Restart now ca si intrali in sistemul de operare Ubuntu, proaspdt instalat.

lnstalarea unui kernel

personalizat
Daci totul a decurs

flri

probleme deja

ave{i Ubur.rtu instalat pe EeePC-ul dumneavoastra. Observali insi ci nu ave{i activa correriunea rvireless 5i nici camera nu

ward.

Acum vom introduce informaliile de identificare pentrLl sistem gi configuratia primului cont de utilizator. Un
cont, o paroli complexi (combinalie de iitere gi cifre este
idealn) qi un nume pentru sistem. Si zicem EeePC. Bifali 9i
opliunea de logare automati
ca

si nu mai fili deranjali

cu

introducerea paroiei la fiecare

40 | $rrp sPEcrALl LrNUX

K5{'\IET OPTIMIZAT Astept5m pand este descircat

ti instalal

DESKTOP.VICTUAL PENTRU EETPC

i
,::.':: ::.:.:::=

Driverele de Windows pentru placa grafici

Intel beneficiazi de posibilitatea de a extinde desktop-ul implicit pe un ecran virtual
de 1024 x 768 pixeli fapt care ne ajuti
mult in cazul folosirii aplicaliilor scrise pentru aceasti rezolulie 9i care nu pot fi utilizate pe rezolutie mai micd (nu avem acces la
toate butoanele din interfatd). Putem si obIinem aceiaSi functionalitate 5i sub Ubuntu.
Vi ar6tim cum:
Primul lucru pe care trebuie si il faceti este sd
adduga!i in repozitoriu sursele urmdtoare:
db http:ii ph;iip;r,-.':.i:'==.i1rlthiarri'ciOudc;,r lirluX/./
deb htlp:/i philil:jr*.fie*.firiJehiarr,ir'rt:*pc/ ./

Puteli folosi interfala grafici sau pute!i da

comanda sudo rjedii,r*!a,i*pil$ources.lisl
intr-un Terminal.
Apoi, addugali cheile publice pentru aceste
repozitorii dAnd in Termi n al urmitoarele corn

enzt:

.:,

- '.: -:.'::::

r:

:::::-:--::iri ir.ri-rl:.:v.

l::

l-

::-:;iaii reepati
==i-1=r
Maitrebuie sd creati un script prin care sd activali desktop-ul virtual. intr-un Terminal dali
comanda l*ci* gedit starie**pa:i,-ti": ca si creali fitierul starteeepan,sh. Puneli in el urmitorul text gi apoi salvali-l:
#i,/hi*li-r*:h
I t,- ,rrrrt n.l on !r{J"
*iiiri< *{ ic return to rrorin*! :rre+r:
,':,:::,r*inrr.:'*:':dr --newn"ii;d= "1*i4x76$ 6C"
5+.,i5 : +i4 r 056 1 296 1 3:3 7+e r33 ;;; BC7

r'*;l::l:-;r;iidr
'1*14r16E,,50

i:r-';

to: aI: "r,

n;tarari aplicatia

eeepan prin comenziie:

eiit !]ei upil:r.: apol

functioneaza. De aceea votn inst.il.r 'i.:' .cr.nel personirlizat (la http://rnllr.arra\ org
.

ubuntu/status.html gasili

in ftr rnt

a t

.i

c'

:-

pre modelele EeePC suportate), insJ pentru aceasta trebuie si ir-rstalali un repozit()tiu noLr. Conectali EeePC-ul la letea cr.r un
cablu ethernet qi verificali daca fiinctio-

neazi corect. Setirile pot

-r':rccie

r',;sr,j*ii:rteepan &
*n!!:r --inio --text "5tnp Pafini** Fj*cie"
t...

,,i;::li:i::l:<i*::dr -. outplri VGA **fa

Transformali acum fiiierul in executabil
apficAnd in aceia;i fereastrd Terminal comanda: :i::-iild 755 starte.e*a*-:-. Gatal
Se poate rula dintr-un Terminal cu comanda
.,r-.-i;::**p*n.sh

Acum,

--addmode Vi.4 i i-::4x7*3- 60

:'.::r,;;:ini::i;ndr --outp!,ti VCF.

Atenfie: Nu inchideli mesajul generat de

comanda ./-thrteepan.slr pentru ci desktop-ul va reveni la sedrile iniliale.

Polrrili din nou un Terminatl;, O.r, ."

ilanda
.-

. -:

'.::.

..:,r-io il,.t' rJL.t

f*nrore i.iGiia;*itaiiC lilinux'rtttricie,:-+*,Juie: qe

ca sa elin-rinali vechiul kernel qi si
;

:-:t.:ij+ i-r+:t*rrr

<-rlvrti nictc {rirtin

Aplicatii suplimentare

fi

Dupa ce repornili sistenul de operare puteti incepe s.l instarlali aplica{ii suplin.rentabara GNONIE qi apoi Etlit Cottrtetti',it:.
re. Ar.eti la clispoziqie nai multe moduri
Pornili ttn Terrninol gi da{i comanrla :
prin care puteli instala aplicalii noi. Cel mai
.,1.
/. . rirt.:. .
simplu gi la indemina este modulul Synapgi apoi srcJo ,rFi.l-({i}r;r.i.j r:ria ji-:rui !ie,l-".r\. cii sat
tic Package Mar.rage, pe care il rulati din meadr"rce{i qi insttrlati cheia (cAnd vi se cer..
rrrtrlSls/err Administratioir. Ciutafiapliparola, fblosili o pe cea pe care ati illes-o
catia de care aveti nevoie Ei o selectati pentru
pentfu utili/iltorul cureltl). Mergeti .rcurrr
instalare. Autorrlat se vor calcula figierele cle
in Sl.sferr - Adninistratlon qi Soffrrtrrc So
care mai a\.eti nevoie gi vor fi instalate.
arces (introdr,rceli din r.rou parola). Nieniul
.\ doua modalitate este sa pornili un TerThird Party, So-ftu,are gi bifa{i cele douii surrtittal si sa fblosili conranda ..iji-+gi, ln:taii ni,i
..rr::,:.::i..i ca si instala{i programe din repozise preinstiilate. Apasa{i pe Add, introcluceti
secvenla r.le lt I l i ti]:i'irr ili+,i lrd.ri.fi ir,l/,t i fit I nI U rl
ttrlir. Dezavantajul este ca dacl nu gtiti exact
trepitl tc:e:pc Ei validali. inchide{i f-ereastra nLrrrele pachetului, agzr cum este el trecut in
(Close) ;i reimprospatali intbrmatiile clin baza de date, nu il veli putea instala. De
repozitoriu (Relood).
crenrplu, l=i-,:t{:t instaii rri va instala file maPorrrili clin nou tn Terminol Ei cla{i co
n ;rger-ul Midnight Commtrnder.
mllrda .,.r' ,r'. :
Ambele modolitd.ti de insto- ' cil sj
aduceli Ei sa instalali r.roul kernel. Veti avea
lore ou un more dezovantaj * se pot
cle descarctrt aproximatir' 22 MB, operalie
instolo door oplicaliile regdsite in recare nu ar trebui si clureze mr"rlt pe o coneDozitoriile pe core Ie oveti deja odduxiune nclrnralii. Repornili sistemul gi alege!i
gate pe sistem.
noul kernel (cle exemplu, "t.ii.tl li t'r'r:Ltr). Succe:l
speciiicate
dind clic clreapta pe sin'rbolul de lete.r .1iu

iWFffiflT

.;;r*

r'd.::

I LrNux I cHrP sPEcrALl 41

PROGRAME

- UN DESI<TOP ALTERNAT]'

Aplicatii sub Linux

Cunoagterea aplica!iilor care pot deschide gi crea un anumit tip de document este factorul cel
mai important in utilizarea unui calculator.Vi oferim in paginile care urmeaza un ghid cdtre
aceste programe in Linux.
Ciprian Vaida (cvaida@blucipmedia.com)
in unele situirtii numarul cle a]ternirtive
1[ tturci cand migrali din \{indot's in Li- Eat pe butonul cle meniu, oriunde s ar atla
Fl Irltx sau cand sunteti la primul contact el. Evicler-rt este important $i grrrclul de conr- disponibile pentm o anur-r-ritir operirlir-rue.
(sau de ce nu, chiar ar,eti o anurnita experi- patibilitate pe czrre acestea le au cu suratele ca cle erernplu vizualizarea unui PDF sirr.r
en{ainLinux)cusigurantar'-atiintrebatce din \\'indorvs, pentru ci este un exerciliu rccliireiL r-urr-ri clip r-ieleo. sr.rnt atlt de r-ru,
client de mail este analogul lr,ri Outiook Ex- lipsit de sens dacii nu puteti clescl.ride tigiere nreroase incirt totul devine o chestiune cl.
creiite in sistemele de operare Nlicrosoti pletclrr-rte. Eviclent nLl toatc au exact acePress sau ce program trebuie sd folosili in
locul lui Yahooi Messenger. Aceastd sitr"ra- sau nu pute{i crea ligiere care si poatii ti
ieasi trrciiitiiti srru optiunile pe cirre 1e ciiLr
descl-rise
de
cineva
cale
nrl
si
folosegte
Litati. clar p,1rt!.,1 bLma a lucrLrrilor este cliepoatereprezentaceamairnaredificultateinfolosireasistemuluideoperare,peutru nux-ul. Din tericire acest lucru poate ti
irveti clt-undealece.Deaser.nenea,esteinrca la urma urmei aplicaliile sunt mult r-nai atir-rs ugor in cerzul figierelor uzual inter- pr)rtaltt cle mentionat faptnl ci marea ntirimportante decdt imaginea care apare ir-r schin-rbate intre dumnear,oastri si prieteni ioritate a distrilrr"rtiilor includ toate acesl.
timpul incircirrii sistemului sau logor.rl afi- sau f'ar.r.rilie
[rr'oqllnre lie pe CD-uriJe situ D\ D-ur';
42

curp sPEcTAL

LrNUX

: ---rn intermediul
: ),:,- i!-zinstalare a
..::ilttltii ci de obi,,....i.lt1

111 acestea

- -.-r.-.-+-,,
^l:,,
\r.1 I'Srrrr u du4u:l

Doza de Internet
'.
,

.,.i!iiri.r f i!rir-,,iIclc care au legituri

. ::.netul suni cclc ntai folosite aplica. :::rtof': btorrs.-i ele rveb' clienlii de

:-..-.,-.--.

lirogranrele de mesagerie instantd

=., -r.ltlar.

cor-rsicleram

potrivit pentrLl

r--:i .u ilplicatiile din aceasti zona, iar

* :: ric5tea cele mai importante sunt
rr. . :er-ele ir'eb. La acest capitol diferen: : -r-:rtre erperientele pe care le puteli
:: -:r OfLcilre sistem de operare sur-rt mi' , -. .ieoarece nu aplicalia in sine este
,., : ,rluce ,,r.aloarea", ci con{inutul pe

:
, : ,,--:e.izi. Un factor rntri irnportant
- - ::.: ,'r'.lerttir tbnt-ulilor clin \\-in
.i :;l-:Varianta pentru Linux al browser-uluiOpera are diferente minime fatd de cea din Windows

: -:) . t.it.' in sLte-urile rr'eb. Deci

isii r,:--c ::,;:ilJl'itr instalarea acestora,
--:

unele dintre a.estea putdnd fii chiar des..rr.Jte grrluit de pe Internet. Exista gi o

lersiune oticiali de Flash de

1a Adobe

perrtru Linux, deci este bine sl aveli in ve,

dere instalarea ei.

Revenind la aplicalii, avem doui veqti

bunc. Firefox 5i Opera au versiurri ;i pentru Linux cu diferenle insesizabile intre
ele. Nu acelaEi h"rcru se poate spune si despre L-rternet Explorer, acesta neavdnd o
versiune nativa pentru Lil-rux.
AEadar, daci sunteti deja un utilizator

Firetbx sau Opera, pr.rtefi si vi copiali sau

sd migrali setlrile din Windows firi probleme. Dl"r picate, insi, nu toate add-onurile Firefbx ruleazi qi pe Linux, dar este
foarte probabil sd gnsili un alt add-on care
sd faci in mare acelaqi lucru gi si rezolve
aceasti situalie. Apple nu a scos, gi probabil ci nici nu o va face, o versiune a Safari
pentru acest mediu, deoarece practic
browser-ul lor imparte, in rnare nrAsuri.

populari fundalie pentru browsere web/HTML, fiind folositd chiar Ei de

Nokia sar"r Google, in noul lor Chrome. $i
daci tot am menlionat Chrome, o versiu-

acelaqi motor cu Konqueror, bror'r''ser-ul

standard din KDE. Este vorba despre WebKit
(bazat pe KHTML), care 1a ora actuali este

dezvoltat de Mozilla.

cea mai

ne pentru Linux este in lucru la momentul

red;rctirii acestui articol.

De mentionat este si Epiphany, care
este brorvser-ul standard pentru Gnome,
precum Konqueror pentru KDE, acesta
fiind bazat pe Gecko, motorul de randare
Probabil cei mai folosit client de e-rnail
pentru Windows este Outlook Express (respectiv \{ir.rdorvs flive] Mail), iar pentru
acesta aiternativele in Linux sunt numeroase. Dintre acestea cele care ies mai mult
in evidenld sunt Kontact (prin modulul
KMail), aplica{ia care se ocupd de gestionarea informaliilor personale din KDE qi Bal'a sau Clans Vail pentru cei care preferi
rnedir"rl Gr.rome. Dacl insl utiliza{i Mozilla
Thr-rnderbird este q;i mai bine, acesta avdnd
de asemenea o versiune pentru Linux, la fel
ca qi

Firefox in acest caz adaptarea

qi

mi-

grarea datelor sunt mult mai simple.

Pentru mediile de birou sau pentru cei

care pref-eri un client de e-mail mai ,,seri-

os", Nor.ell Evolution este o solulie mal

buni, mai ales dacti este nevoie cie un client care sa se poati conecta ia un servet
Microsoft Exchange.

Mesagerie Ia pliculef
iili;;i +t$?l-ti.qi-il::

Konqueror este browser-ul web standard in KDE si responsabil indirect de

existenta Safari si Chrome.

Inclif'erent daci este fblosit pe motive profesionale sau personale, r-rr.r alt tip de apli] LINUX I cI]IP SPEc}AL I 43

PROGRAME

UN DESI<TOP ALTERNA--

oilrne
I

k"_:l
#!

KMail

'*

n,,,

[;

"

crrlrre (

J)

lcddrr

Ailc r.j

a)r!rre {1)
_-.

L)nr)n!

*l=i{,{T
iLlElii *e lilAlL: Kmail este una
i ic( l.u A!r4r ldl

din alternativele Ia Outlook Express, respectiv Windows Mail.

Ff ilTlti.J l\,'l5ld: KMess,

pentru

utilizatorii serviciului de mesagerie instant

de la Microsoft.
$i Yahoo! a avut o tentativi de a menli
ne o versiune;i pentru Linux, dar aceasta

!!t

nu a rcuqiI si

ilr ilililflq$&tflSl

sr-rprc\

etuiJsca versiunii

1.0.4. Acest lucru s-a datorat in n-rare parte

faptului cl nu i.r fbst tbarte popr-rlara din

cauza rudimentaritilii ei, la monrentul
respectiv existind deja alternative mult
mai bosate in tncilitali si care si aratau mar
,,ingrijit". Printre aceste .rlternative se numiri Piclgin (fostul Gaim) qi Kopete (integrat in KDE). Exista;i altele, dar acestea
doua sur-rt cele nrari tblosite gi ar"r iivantajul
ci snrrt actualizate ir-r permanen{ir.
Spre cleosebire de cele cloua servicii de
mai sus, Winclorvs Live Messenger nu a
avut r-rici o tentativi in a-qi asocia serviciul
gi cu sisternul de operare l.inux. Dar nu va
face{i griji, existir trlternatii.e qi aici: puteti
fblosi ur.ra din cele dor-ri aplicalii amintite
PTNTRU *!ROU:

calie absolut necesar pentru majoritatea

utilizatorilor: mesageria sall,,instaltt
messaging" ul. Nu vorn discuta sau amrnde serviciile web din aceastir categorie

ti

deoarece iicestea sunt independente de

platforma prin naturir lor (cun-r ar tl eBuddy sau Yal'roo! Messenger for the Web),
ci ne vom opri doar la clienlii individr-rali.
in acest segment Linux are un trvantaj,
pe care este bine si il luali in considerare,
prin faptul ca este inrur-r la ,,r'iermii" ctrre
circula din ce in ce mai mult printre .rcest
tip de aplicatii.
La ora trctuali cele r-nai populare servi
44 lftirp si,EclAL

facilititifoarte apropiate de Outlook.

mai sus, Pidgin sau Kopete, datoriti fap

tului cii acestea suporti un numer mare dc

n-resagerie sunt Skype, Windows

Live Nlessengel fbstul N{SN Xl[essenger) ;i
Yahoo!. Aceastir daca nu consicleriim Ten
cent QQ, o apllcalie chinezeascir foarte

sen'icii cle rnesagerie. Alterr.rativ puteli tblosi r,rn client dedicat acestui serviciu cun.
irr tl K\less (integrat in acelaqi KDE) sau

Evolution este clientul de e-mail ,,serios"

I LrNUX

5i cu

cii de

populari printre vorbiturii acestei limbi,

care ilre o versiune attit pentru Windots,

cat:i

\lrrc si Littrrr.
Skvpe ofera o velsiune a aplicaliei lor
1.s111111

a\lS\.
Dlci in schimb folosili alt servicill d.
acest qcn sirll sunteti un

utilizator de Tri.
lian. probabil ceer mai bunii alegere ar
Pidqin (care suporti 16 protocoale de m.'-

pentru Linnr, cltrr acerrsta nu are toate flt-

sageric ), eventuirl Kopete.

cilitirtile celei din \fintkrws gi nu este actualizatii atiit de des. Cu toate acestea,

clasitica neirpairat

fr-rncliile de bazii care sunt si cele nrai tblosite cle marea parte a utilizatorilor, funclioneazii fira 1.rpbls1119.

in plincipiLr sen'iciile
r

ir-r

cle

tip IRC nu .-

aceastii categorie, c.

om frrce o erccp{ie ln cazul de faln ;i

\om rccomancla urmdtoarele

alternat:

pentnr popularLrl client :nlRC: Konve:,.

'

18.55 ', i
Aar*n

T0vrels

Antor)ro Ser lro

Br ian O'L eJD
Cdro;rnF Wrllram'

r'leathe' Jrtdan
Hanrq\.re ( on.la'
jeff Llar (a
Johr) eeverage
JosPt:h Alitrn

fer'rnetr: !mrtll
i ar rra I oll,r s
r.'1ra

Wrllrar'-,
Ron Devire

PuElan: O DoqeJl
>e),rroLlr stoneg

!tePltanre l.lotiaco
Stephen Flar pe,
SLrsan Andpr >0n

Theresa
Thul Cug.futaya

[]

c-il

5At

EUF.::

d05.6!! PenFle onl.e

De;i nu este cea mai recent;

versiunei Skype ruleazi

Lr n

phoner

;.'i

!iail:

or drn:r

fird probleme

sub

ux.

tion, KVirc sau Xchat, toate acestea ficind

fa{i cu brio necesitililor unui astfel de
serviciu. Ar mai fi doar de addugat faptul
cd IRC este unul dintre protocoalele suportate de sus-amintitul Pidgin.
Dintre aplicaliile IRC de mai sus, cel
mai versatil este Xchat, datoriti numerului considerabil de scripturi gi pluginuri
disponibile pentru el, deqi nu este neaparat cel mai ardtos dintre alternative. Daci
extensibilitatea este un factor mai pulin
important gi ,,estetica" primeazd, atunci
Kvirc-ul vi se va potrivi mai bine.

MgSAGERII MULTIPLA: Pidgin

o

alternativi bund

mai buni poate

suporti foarte multe protocoale de mesagerie instantd, fiind

la Trillian.

fi

Deluge (pentru Gno-

cafiilor de file sharing (poate fi rulat gi in

Windows!), deoarece acesta suporti cele

me), KTorrent sau qBittorrent (pentru

KDE). Primele doui dintre acestea dispun
gi de o interfali web foarte

utili

mai populare re{ele ale

momentului:
eDonkey, Fasttrack , Gnutella, Kad Network Ei DC++, fiind chiar capabil sd foloseascd concomitent aceste protocoale
pentru descircarea aceluiagi figier (intr-o

pentru

controlul de la distan!d,.

MlDonkey este clientul pe care il vrefi

instalat daci sunteli un impitimit al aplit*Irge
!* Ed{ lo*enl Lrs.
$.*
a 9i(,{}*
C-

8,p

Sederi Feers 9o*r 5@d ur sFS

EIA

De la egal la egal
Aplicaliile P2P sunt gi ele extrem de populare, pe majoritatea calculatoarelor fiind
prezentd cel pufin una. Indiferent de protocolul qi tipul de relea pe care il folosili
exista alternative de clienti qi in Linux.
Astfel, pentru cei care preferi BitTorrent sau doresc un client sofisticat, Vuze
(fostul Azureus) este o aplicalie potriviti
- independenti de platformi, aceasta este
dezvoltati in ]ava gi ca urmare veti putea
sd o folosi{i Ei in Linux la fel ca in Windows. Este insi cunoscut faptul ci Vuze
r-recesiti resurse semnificative pentru a
rutea fi rulat. Agadar daci nu vre{i sau nu

tei;,is fts

oowntded;16.0lis(rs.5sr8)
uplddr t.0 Kra (0 0 Kr8)

sedersi

I {2?)

R.tio: 0,002
Piecsr
1392 r 512.0 $0
share

spdr
speed:
turs:
qai

1.2MiBls
0.0 KtB/s
0 {3)
9m l9s

Availtblllb:

9.021

x.me:
?.th:
rotal siz.r
3 d fils:

kubutu-8.1q

dEssno nnd64.rso

/roovFlblr(
595 6 s'a

lra.&er:
lR.lcr StatE:

ni$://r./rrent.ubuntu.orJ:6t69t.nnornc
announfe O(
Nen Anoolnce: C0.!9:31

I ,l],
t")ltl,'
l1:llil

,il:t,,,,

',,

aveti resurse de irosit sau pur si simplu

prelerJli un clienI mai suplu (precum

pTorrent spre exemplu) atuncl o alegere

te.s

,,

..
SPA RTA

.r/- 5G d

n8.s J' l-iedj up5&Ld 0.0..b ./rnr-'tecJ

u: Deluge este un client pentru BitTorrent foarte simplu, dar eficient.

:'1'1',;.1:

,ll,rl

- UN DESI(TOP ALTERNATl

PROGRAME

fle ea MP3 sau FLAC. Daci in schimi

aveti nevoie de un ,,jukebox" sau un pla
yer care si va qi ajute in organizarea colectiei muzicale sau sincronizarea ql gestiunea player-ului MP3 portabil, atunci aveli
la dispozilie ceva mal multe opliuni. Cele
mai populare, in funcfie de mediul desk-

top sub care ruleazi, sunt Amarok

gi

Rlthmbox, ambele oferind o paleti, boga-

ti

de funclii. Pe lAngi acestea doui mai

sunt demne de incercat Banshee, luk qi

aTunes (acesta din urmi necesiti insa
fava). Un concept mai deosebit se afle la
baza 1ui Songbird, o aplicalie independen-

ti

de sistemul de operare, care foloseEte

motorul interfe!ei aplica!iilor Mozilla

(XULRunner) gi este oarecum gi un browcreatorii sii dindu-i denumirea
de ,,Web player".
Pentru transformarea CD-urilor audio
in fiEiere MP3 sau OGG vd recomandim
ser... web,

iviL:i"Ti\rAisHT: KTorrent este un alt client BitTorrent cu influenle din varianta

populari din

Grip, Sound Juicer

Windows. uTorrent.

misuri clr un oarecare succes). in plus acesl.a

nu include efectiv o interfali
graficd proprie ceea ce lasd la
latitudinea utilizatorului a1egerea acestuia, printre cele
oarecare

sau

Amarok.
Redarea filmelor sau
clipurilor video este la fel

de facili ca qi in Windows. in unele cazuri s-ar

si fie chiar mai

putea

ugoari, dat fiind faptul

ci

mai reugite fiind KMLDonkey pentru KDE. Este demn

unele dintre player-eie

disponibile,,includ" li-

de menlionat gi faptul ci
aceste interfele pot fi foarte

bririi

bine

zate

Ei bazate pe

web.

Daca tot suntem la capi-

care suportd marea

parte a codec-urilor utili-

in

crearea 1or. in

aceaste situa!ie este

MPla-

pe In-

yer, probabil unul din

ternet" va recomandam ;i
cAqiva ciienli FTP gi cAteva
managere de dolvnload.

cele mal capabile playere

video create pini acum,
indiferent de sistemul de
operare, care include El
un encoder video foarte
bun, anume MEncoder,

to1u1 ,,descircare de

Pentru FTP cel mai popular 1,:*-!4JSL*AS pf iiiTgiJ lii*1-15: Kget este un download manager popular ce include
este gFTP, dar dacd preferafi gi un ,,drop-basked" sub forma unui simbol de harddisk.
un client pentru KDE o aleO buni vreme MPlayer nu a avut o interAV-dio-mania
gere buni este KFTPGrabber, bineinfeies
ca
programele
fali
graflci, motiv pentru care existd o sefolosite
Cel pulin 1a fel de
in cazul in care nu dorili sd folosili
playere, sau mai bine spus interfefe.
gi
aplicirliile
mulrie
de
enumerate mai sus sunt
Konqueror. Managerele de dou'nload
pe acesta din care puteli alege:
de
bazate
timedia, in special cele
gi-au pierdut din popularitate de vreme ce
,,vizualizare"
KP1a,ver,
KMPlayer sau GMPlayer.
imaginilor.
audio, video sau ale
Iitimile de bandi mari au devenit accesiplayer cu la fel de multe interfele
qi
nua1t
in
Linux
Un
La fei ca in Windor.vs,
bi1e, astfel ci intreruperea unei descirciri
qi
este xine, cele doui formdnc
segment
este
adepli
mirul aplicaliilor din acest
sau optimizarea unui astfel de proces nu
polii
universului video sub Linur
alegerea
uneia
practic
foarte abundent, flcind
mai sunt un factor atAt de important. Pe
qi Gnome o fac pentru me
KDE
ala
cum
dintre ele relativ dificili.
lAngi acest fapt, browser-ele moderne fie
De altfel MPiayer pare a I
desktop.
cliile
Pentru un adept al clasicr"rlr-ri Winamp,
integreazi un astfel de manageq fie oferi
preferati
sub KDE, iar xine ce:
in
platibrma
care pierde insi terer-r in ultima vreme
o asemenea opliune sub forma unui addTotem fiind plal's1-t1
intepreieratd
in
Gnome,
favoarea modelului iTunes, cele mai
on sau plugin, de n.rulte ori acestea oferind
din urmir Ei putin;
qi
in
acesta
inclus oilcral
resante aplicalii sunt Audacious, BMP
faciliti(i mult peste cerin{e1e majoritilii
pentru
redarea vide,
librririile
xine
tblosr
XMMS. Din piicate, ultimele doua dintre
utilizatorilor. Dar daca totr-rgi preferali si
qi
aplica{ie
baz:'
pentru
KDE
o
Eristii ir.rsa
acestea sunt clasificate oficial ca proiecte
aveli o aplicalie separati pentlu astf-el de
preferali
aceas:
in
care
ta pe rine, in cazul
moarte, dar oferi firi probleme facillteFle
operalii, puteli si instalali KGet (integrat
combinatie, gi anume Kaffeine.
necesare redirii muzicii in format digital,
in KDE) ,un 61r'get.
46 ] ciIIp SPEcIAL I LINUX

,;;;i;r;;.l$,itJitr

listi foarte lungd de

plugin-uri pentru decodarea figierelor audio.

itu l-oc ne WINAMP: Audacious are o

Nu in ultimul rAnd trebuie menlionat

gi VLC (sau Videol-\\), care este unul
din player-eie cu cele mai multe sisteme
de operare suportate oficral. De asemenea,
este

bine cunoscut gi faptul ca \-LC supor-

td un numd.r larg de formate r-ideo tara a

fi

necesari instalarea separate a unor codecuri (fiind infrilit in anumite aspecte .u

MPlayer).
Player-ele enumerate mai sus suporta
Ei redarea DVD-urilor, pentru o asemenea

utilizare fiind insd disponibil 9i Og1e.

Dacd dorili si vd creali copii de backup
la pre!ioasele

DVD-uri personale, vi reco-

MAI MULT

DECAT pLAYER:

Amarok este un jukebox audio in

ceptabile. Un plus important este faptul ci

poate fi folosit gi de utilizatorii firi prefenfii nrea meri

Posesorii de camere video digitale au

nevoie de un program cu ajutorul cd:ruia

si captureze cllpurile filsi efectueze operalii simple asupra

sd descarce sau

acestora. Kdenlive serve$te cu succes acest

scop

;'

ii;iii*:ii

:,,,:,,

toati puterea

cuv6ntului, degi nu are neapirat o interfale ,,cool".

mandim DVD::rip, care degi nu este la

nivelul lui GordianKnot din Windows,
oferi posibilitatea de a realiza intreaga
transformare in aceeaqi interfali:, cu rezultate bune gi opliuni de configurare ac-

r.nate gi

**

fiind foarte uEor de folosit gi de utili-

zatorii mai pu{in experimentali. Mai putem pomeni aici gi Kino sau Cinelerra, cel
din urmi fiind chiar un produs de nivel
profesional, care include gi un motor de
compositlng fiind astfel o alternative $i
pentru Adobe After Effects.
Dacd folosi{i s,i programe precum VirtualDub din Windows qi avefi nevoie de
ceva similar atunci Avidemux este respunsul pe care il ciuta{i. Este adevdrat, nu
are chiar toate facilitelile din VirtualDub,
dar lipsa acestora este compensati de prezenla ahora, cum ar fi suportui nativ pentru figiereie in format Matroska.

lmagini gi fotografii
Camerele foto cu

film sunt considerate

pulin din perspectiva utilizatorilor obignui{i. Unul din motive este

deja istorie, cel

comoditatea gi uEurin{a gestiondrii figie-

relor digitale ce conlin imaginile. Altul

este cd oricine poate avea acasi propriul
,,laborator" foto la costuri modice, imprimantele foto color avAnd in momentui de
fa{i preluri accesibile. Drept urmare, orice posesor de cameri foto digitali doregte
si aibd 1a dispozilie pe calculator mecar
un ,,vizualizator" de imagini, fiind prefe-

rati totugi o aplicalie care si ajute gi la gestionarea fotografiilor, mult mai numeroase acum

in era digitald.

Din pdcate in Linux nu vefi

gd,si un
complex cum este Adobe
Lightroom sau ACDSee. Totuqi, sunt dis-

program
DE BAZA: MPlayer este

unul dintre cele maicapabile playere video, fiind la originea multor

playere multimedia din Linux.

atdrt de

ponibiie cAteva aplicalii care oferl func{ii

debazd precum ajustiri ale paietei de cu-

PROGRAME _ UN DESI(TOP ALTERNATI

cle aplicalii pentru birou KOffice) sr"rn.
programele cele mai potrivite pentru grafica vectoriali sub Lir.rux. Formatul de
baza al acestora este 5VC, dar lnkscap.
poate importa gi exporta in mai r.nulte forr.nate respandite, prir.r intermediul unor
extensii. Karbon14 este mai degrabi utiL
pentru folosirea ocazionali sau pentru

operaliuni,,uloare", Inkscape avAnd o paletd de funclii mult mai bogati gi fiind privit in general ca avdr-rd rezultate mult mai
bune. Mai poate fi amintit gi OpenOffice.

org Draw, dar gi acesta cade in

aceeagi

zona cu Karbon14.
Per.rtru imaginile de tip raster putem
vorbi practic de o sir.rguri aplicalie gi anume de GIN{P, care este foarte versatila datoritd numdrului mare de plugin-uri (poate fi extins sa lbloseasca chiar gi unele
create pentru Photoshop) qi scripturi disponibile. Pentru marea majoritate a utili-

PERFORfc:ANT: xine nu are

neapirat cea mai potrivita

interfatd, dar capabilititile

zatorilor probabil cd oferd, o alternativi

suficient de buni la Adobe Photoshop dacl dorili sa incercati gi altceva, suita
KOfflce menlionati anterior include pe
lAngi Karbon14 qi un program de editare
a irraginilor raster denumit Krita. Aceasta
include o serie de facilitali care lipsesc in

lui suplinesc acest minus.

GIMP, ca de exernplu layer-ele de ajustaA t-A t{D!: KPlayer este

bazat pe MPlayer

re.

9i are o

interfald foarte,,clasici".

lori

sau inliturarea ochilor rogii. Un ajutor vine din partea Googie, care ofera Pi-

pentru Linux. Deqi aceastd aplicalie

ruieazi practic in Wine, md:car este furnizati: aEa de la sursd gi nu necesiti interven!ia r"rtilizatorului. Ca urmare a rulirii in
acest mod de emulare nu sunt suportate
toate func!iile.
Revenind insd la aplicaliile native, cele
pe care le ve{i gisi pre-instalate pe marea
casa Ei

F-Spot, care abordeaze acest tip de aplicalii

dintr-o perspectivd rnai simpld.

Inkscape sau Karbonl4 (parte din suita

O aplicalie mai simpli in acestd categorie este cea care oferi posibilitatea capturarii ecranului. ln \Vindorvs XP acest
lucru poate fi realizat u$or cu ajutorul butor-rului Print Screen de pe tastatura, urmati de deschiderea programului Paint
Eetp

Fo'ae slow qrabblnq

Grab

lrane :

Show v,deo ffom here

rnajoritate a sistemelor sunt Eye of Gnome,

respectiv Grvenvielv. Primul este insd des-

tul de ineficient, setul de opliuni disponibi-

le fiind foarte limitat, motiv pentru care

daci sunteli pe Gnome vi recomanddm
mai degrabi gThumb. Gwenview (vizualizatorul de imagini standard in KDE) insi
este salvat de faptul ci suporti plugin-uri
care ii extind un pic capabilitilile. Ca urmare daci aqteptali mai muite de la un astfel de program este mai bine sd vd orientati
cdrtre digiKam, acesta fiind de departe cel
mai bine ,,ornat" program din aceasti categorie, avAnd un suport bun pentru imaglnile RAW sau cele cu 16 bili/canal. Eventual puteli arunca o privire gi in direciia lui
48 | cHrp

t:

sPEcrAL I LrNUX

CONFIGU.
RABIL: Cu

dvd::rip
puteli crea

copiide
backup

digitale in
format avi

A!!Cl,15!'!ilpp!19r
Eff.

ratio 1.25.

perSonare.

Aje!.aruLg!@llg: 672x4OO
Eff. ratro:4:3, phys. rdho: 1.68

Adjust clip and z@m parameters

Presets
lstcllpP,lq
2nC

Lise ra5l re!izr1Q

Status

Auloadjust, 8ig frame S;ze, HQ Reirze

To!
f,

clrpp._o 5:

Zaor,

ale
DVD-urilor

72ox576
Afier:cam: 72Ox540
1,25 Ef fino:4:3, phys. railo: 1.33

ohys. rdno:

g:dif
;:C

+'

APPiY Preset values

Bottom Lelt

Riqhl

C
8i

:a

:4ove

0
22

Herght v-Riie
5.10 i050

Generate preview rmages

2nd clrpprng

io 1si

B)p
C I 56

:,i calc

height :': calc t{dth

/-' Oren

ZOOm

calculAtof

,.r lnrodlried.l Kdenlive

tnl<r iiselioe {on{of Liyout wlrdas$ ge{rnss lerp

Llnei capturi de ecran decdt in Windows:

apasarea

t23.1
flted

Lj3t

Ftfxt St*l

rlmnlin

srrrcl:

gerlDtion

so.ilr.

l;irp

Monltor

caprure Mo$tor

butonului Print Screen va porni

f,Lrtomat programul gi respectiv va oferi op-

tiunea de a salva ceea ce tocmai ali capturat.

I tq

AcasE gi la birou
Suitele de aplicalii pentru birou sunt Ei e1e
o prezenld: nelipsiti pe calculatoarele

noastle. Cea mai populari este

l( { {
Lu'

.t

'

llri

indo-

iala Microsoft Office; ca urmare mul1i utilizatori sunt reticenli atunci cind 1i se prezinta o alternativi chiar gi sub Windows,
desi comportamentul func!iilor folosite in

mod uzual este aproape identic. in abordarea de fald ne vom opri asupra
suitelor de birou ,,offline", cele
online (cum ar fi Google Docs,
ThinkFree sau Zoho) fiind evi-

dent independente de sistemul

de operare. De asemenea, ne
vom limita 1a aplicafiile ,,clasice":
un procesor de text, un program
de calcul tabelar gi un program

isiTARI
5I M

FLi:

Kdenlive este

npntrrr

programulde

Dlntre alternativele care sunt

oferite pentru mai multe sisteme
de operare cea mai populari este
fird indoiali OpenOffice.org,
ajunsi deja la versiunea 3. Aceas-

care aveIi

nevoie pentru
editarea

propriilor
clipuri video.

nrpzpntiri

suporti deschiderea qi salvarea

documentelor Microsoft Word,
Excel Ei Powerpoint, inclusiv al
noului format,,deschis" Office Open XML
(standard in Microsoft Office 2007). De
altfel este gi singura suiti nativi care oferd
aceasti din urmi interoperabilitate.
ta

iN LO{ Df VIfiTUALD
Matroska (MKV).

E:

Avidemux suporti nativ formatul de encapsulare

IrfanView gi folosirea comenzii Pasre,

iar sub Vista prin folosirea aplicafiei Snipsau

ping Tool. In Linux, la fel ca gi in cazul

celui mai recent sistem de operare Micro-

soft, existd aplicalii dedicate acestui scop.

Sub Gnome responsabild, este gnomescreenshot, iar in KDE, Ksnapshot, acestea oferind mult mai simplu realizarea

O prezen{i notabili in

aceastd zoni

IBM, o marcl ce nu mai necesita

nicio prezentare, prin intermediul suitei
este cea a

gratuite Lotus Symphony. Degi aceasta

este bazati pe o versiune mai veche, modi-

datoriti clariti:lii gi
simphtitii interfelei considerdm ci este o
suitd care meritd incercati de citre rtllizatorii incepitori sau care folosesc doar
ficatdr, a OpenOffice,

funcliile de bazi.
Am pomenit in articolul de fali de mai
multe ori de suita KOffice - aceasta este
suita de birou oficiali in KDE gi are numirul cel mai mare de aplicalii integrate
dintre cele de fa{i, fapt care vd poate determina sd decideli in lavoarea ei. in curdnd va fi lansati versiunea 2, care promite o serie largi de imbunitaliri, deci fili cu
ochii pe

ea.

in ultime instanld

ar mai fi de menfionat qi pseudo-suita Gnome Office, care

DEDICAT FOTORAF:LOR| digiKam este

camere digitale.

probabil cea mai bund alegere pentru posesorii de

include AbiWord, Evolution gi Gnumeric.

Am spus pseudo deoarece, practic, aceste

1:L1;,,,1,;:1:.1:':";

rti:tlti .'uutat::t.

L.

'.

PROGRAME

UN DESKTOP ALTERNArf lii.ltii \unl nrdcfendcltte i,t \ine Si in..

grarea clintre ele este lelatir-ir gi se dator.

nrult c'lezvoltatolilor Gnonre de.celor ciu'e nrentin aceste aplicatii. Gnor: .

Ottlce este nrai degrabi o reactie la KOt.
ce tlecltt urt llroiect rntegfirt .tl ttttei 'tt.
de birou.
Tot in segnrentul progranrelor de t ,
za rnai

office poatc ii inclusa si vizualizarerr si cr.'

area clocunrcntelor PDF. Aspeclsl t-rnr1,
este cii in urrrre parte suitele cle Lrirou nrer

suporti nativ gi fara costuri aditir

lllllc crPot tttl citre JCest loll)titt. lrrpt c.i:

fior-rate

in nrocl cert va satisface mareil majorita..

a utilizirturilor. Irentru vizualizrrerr ace:'
I{earcler cil-.

toltr Adobc oi'era propriui

poirte I-i tlt,ttnloitd.tt \i in\t.ll.ll 5cpJr'(,

Existi gi alternative la acesta cunr ar fl Okular sau Evince.
in situatia in care trplica{iir nu suport.,

,, :: : :a::-,::':: Inkscape ofe16 o solutie

ca

alternativd la variantele de sub

Windows ale programelor de desenare.

e\Portul tr.ttir itt PDf. l.irteti ..ti|i1; ' 6

rect ilttl-un I-i.iel irr lirrnt.tt I)o.t5.r'if '
aceasta opliune iiincl disponibili in toat.
progranrele cirre integreazii Lrn clialog d;

imprilnarc. Dupa ce ali trecut clc acest pa,

nu mai aveti ner,oie clecit cle GhostScrip.
care poate firce tbarte usol'cor')\'crsiil

illtr.

fiqierul IrS gi tbrnratul PDF.

i

.f

Securitatea,
in primul rdnd

:&
-F

r,
$l
I

Rolul alticolului cle fir{i este sa vir ajute ii

giisirea Lrnci altelnative 1a aplica(ia pe car.

l,rl,,'1.11j

in \\'irt.lurr\ l\(lllfu,rrrLrlttit.

actiuni. l)upir

obsen'a1r nrajoritate;,
ttu .ru tti.i tttiqr.t.
o r.ariantrr pcntru sistemr-rl de opcrare Li
nux. Deci vcstca reil este ci aplicaIiile dir
Winclou,s nu pot rula nativ in Lir-rr-rx. Ves
g11111

l|liclliil,,r'Jirt \\'inJurs

rij--iiit!'ii;r!i'i+,: A t']iif,ir{:i,tr::': GIMP este programulcel maifolositin Linux pentru editarea

prelucrarea avansata a imaginilor.

si

ter buni? Li lrinc, eviderrt. niei vinrsii '

troier-rii tttt o Pot tace. Aga cttttt ilttt ]-Itil

intr ur.r alt articol din riceaistir re'

isti. crisl.t rrt.li arttir irrryi 1'rutrrr Lirtu.t
Cliitrr nrai nrr-rlt, fbarte multi proclucator'.
ar-r-rintit
r

pentm ace:
sisterl cle operirre printre cirre ilnr ptltean-rinti Bitl)efender sar-r KasPel5[v. p.
cle arrtir.in-r$i procluc versiur-ri

br-rr-ra

lr-rl

clreptate, vii ve{i intreba care este r'.

lor. Rtispunsul este ca scopul antivirL.-

'ilot |q l.ittttr

utilizatolii

cle

r'ste tot Pr'lttftl

\Vindows. e

il

[)rot(

Dacii sunte{i intr-o relea de calcultrto,

lq -Jlc irrcirr,le .tltii

.:. ;:Ll)rclq..- ,..,..

-: .....,Lrtl(l
\ C!l
tllLiC
Pdl
.:

.CgStC

c1

ClllCtrl.tt.

re. ceea ce presupune existenla Llnor

i;$MI:ATi*:l al-j {if i!f I Xh': OpenOffice.org Writer 3.0 poate deschide si salva documente in
formatul standard din Microsoft Office 2007.
50 | cHrp sPEcrAr I LrNUX

\\'inJ,rrrs. l.r'oblf
tr.

t(.t{'JI'c l1.rItlrjirtr itt telea. Auestc..slt.L

liri" sunt una clintre metodele cle riispaintr
.,lc virttsilor nr()derni. O alta eslc prrr

/ a-'*

'::;j:::::;ffr
add a

.qq lgle_

Shde

*_*

I:::::::

?.e.onfiglred' A&ancti,

Your PDF Reader software is

working properly!

DeFya *rylce : telnr

Aoa

Rulas

fo

Adon

f Remsve E gdt
Changd

From

sll

Fl6y

;ltttrNra

s:ru:pLA: Gufw, un program spartan

PENTRU PDF-URl:

vi

pentru gestionarea firewall-ului.

.i.:.,
s ,,,..
!!e 63 Rvn 5eBn9<

termediul e-mail-ului. Daci folosili un client de e-mail qi redirectati unele dintre mesaje c[tre utilizatori de Windows, le pute{i
trimite virusi in necunoEtinti. de cauzi, mai
ales c[ acesti lirusi nu vii I'or af'ecta Linu,r ul ;.r6p11u. C;1 urnlare. dacii i'a preocupe .,sanitatea companlonilor de retea,
puteti qa instalati un arrLivjlu. qr',rtuiL ,mai

mult de atat nici nu

Vlzualizatorulde documente

PDF,

Okular, poate fi folosit ca alternati-

la Adobe Reader.

i*OJJ
tru
r-

il
$+M

**a

Hdp

Ddlne

sd

..,,.*r,

.onrigur.

*i{{}&
th.

Frworvrarqd
h glgab
f9rlolk

tlYlfllfitlllfiltll

nEwall hod you

lik b 6nfi9u..

ndd'*/Hi
sht a&ken' Lkr,rno.
rhrs ir rhe srobat zone rh.t contlrns
lo.o o.o/ol
1r: r o.o. rt nnoi rprabh4 Loar srmurer rrnnrns (nF #an

ari

v.[d

rp

add.66e

ndl

::

'{

\i

rea,rnt.llrd.rril perr
tru un calculator obignr"rrt), cum ar fl: Clam

Iet

;-"dfl

q1!x
lPrabls
local ccpD!t4. r!nnl.g (MyFi.e\

Nlo

AV sau AVG Anti-Virus Free.

99n Cdn^edron

$i la capitolul firewall lucrurile :tiru

foarte bine in Linux. Multe distribulil

lin

cu un firewall pre-configurat care de

mul
ori poate fi suficient de bun pentru a ta
proteja de persoanele curioase. Cu toate
acestea este bine si vi actualizali sistentul
mereu, Ia urma urmei este gratuit qi chiar

lry 4!.o conlg*aion

te

daci noile ver\iun i nu va

aduc facilitili noi, cu siguranld ca acestea repara
erori de programare sau
gduri de securitate (aceasta pentru ca qi aplicatiile
din Linux sunt dezvoltate

de oameni, mare

ejr ir !'.: ,::::-

Frs4i

iSTIONARE FIfiSWALL: KMyFirewall, un manager pentru firewall,

. :1:: rir.!

$49Y.{y*i

on My

rot comglrer l127.o.o,ri

oferi opliuni mai complexe

sitrnqe !r{.

-:i'.,:"ll

6
)ra
ji:
llt
tia
it!
lr:
lt
li;
t.:)
tria
x1.)
llia
lp:
jf.j
)ra
)r.
)r.
j:i
rn!:
',ra
pa

gi

ei gre5eiilor la fel ca cei

angajali de Microsoft).
Astfel, sislem ul actualizat
in combinalie cu firewallui din pachet va fi greu de
,,spart" de intruEi.
TotLlgi, probabil ve{i fi
pugi in situalia de a modifica sau crea acest fire'lvall,

spre exemplu pentru

rn*ald

decAt Gufw.

parte

din ei volunlari, supu;i

rs no!

1-: .;;i
::.,.4-1i-i
..a.rt.
!\ia-.::i.:.
::a 4 fr9 :1r49-i1-t.
rr::t-71,2
a;:,-/a
:la: f'9 :!i:'nt-:
:rr:f9:!i!-1,:
i
:arr3:t;ia!r
3li5iE
::i;r r1-,
rai i r ? :ii? :r a
7t:r t: i a ra-.:t 'a i
itt:t1
ra7:11'a
2aia.t
a)12ara
:,41/,e 2rar-ar'
t|-4.:a
:rrla 12-a
lrat ltz aaar-ri-:
i : Y? :ti -1)1':
ar- t: fi? :-ta.r.i)i'2
itl:;E
litat-lr.
!:t)te:ar::'alrr
1,144|4 ?nl1.t -,

deschide porturi pentru

aplicafiile P2P. Per.rtru r-in

instrument cle gestronare

TOTAL eSMMS,FJDER

pI i-i\

t-].{: Managerul de fisiere

dual-panel, Krusader, este o alternativi

:::,.

la

aplicalia de sub Windows.

.
t).

'.:."
::1

l:t)::a

.:

PROGRAME

UN DESKTOP ALTERNATi

simpli a firewall-ului vi recomandim

Gufiv sau Firestarter pentru Gnome, respectiv KMyFirewall pentru KDE. Daci in
schimb ciutali o aplicalie cu mai multe
opliuni de cor.rfigurare qi de o complexitate mai mare vi puteli indrepta citre Fire-

a\: aa'

ir.l

fl..,,

9..
9..
n

wallBuilder.

in ultima instanli vi recomandam sd

aveli grija in alegerea surselor programelor pe care le instalali. in marea majoritate
a cazurilor 1e veli gisi in managerul de
aplica{ii al distribuliei pe care o folosili.
Dar daci totugi nu glsi!i programul ciutat
incercali si vedeli, pe site-ul acesteia, daci
nu existi gi alte aga-numite repozitorii de
aplicatii suportate otlcial. in caz ca nici

a
ffi.',

m,,...

acum nu ati ajuns la un rezultat, fie ciuta{i

aplicalia respectivd pe un site de anvergu-

MODERN: Dolphin este managerul de fiqiere integrat incepand cu KDE 4.

ri

Degi teoretic puteli accesa fiEierele cu con-

Windows. Pentru cei care preferi un manager de figiere mai simplu gi mai suplu,
mediile desktop oferi un astfel de program integrat: Nautilus in Gnome gi Dolphin in KDE 4. Iu versiunile precedente

linut direct din aplicaliile care sllporte ti-

ale KDE, Konqueror era aplicalia stan-

pul acestora, practic orice desktop are ne-

dard pentru aceste operatiuni gi ca urmare

voie de un manager de figiere. in Windows

cel mai cunoscut este Windows Explorer,
o alternativi foarte populari qi la noi fiind

avansat dintre acestea este Krusader, care

poate ti qi in continuare folosit in acest

mod, dar este mai potrivit pentru utilizatorii mai avansa{i. Konqueror poate fi folosit gi in mod dual-panel in stilul Total
Commander.
O abordare bunl pe acest tip de managere are gi Thunar, al cirui scop principal
este simplitatea gi accesibilitatea, lucru pe
care considerdm cd il qi realizeazd. Progra-

se aproprie foarte mult de ,,fratele" din

mul este integrat intr-un mediu desktop

cum ar fi freshmeat.net gi sourceforge,

net sau ciutali site-ul oficial al ei.

Utilitare de zi cu zi

l'nF.

Total Commander. Daci il prefera{i pe

acesta din urmd vi putem indrepta citre
Krusader, GNOME Commander sau Tux

Commander (ultimele doui fiind dezvoltate pentru mediul Gnome). Cel mai

mai pu{in cunoscut gi anume Xfce, da:

poate fi folosit qi in Gnome sau KDE.
O parte din programele enumerate mir
sus suporti arhivarea gi dezarhivarea fige-

relor in format zip, rar,7z etc. insi aces

Iucru presupune existen{a acestor utilitar.
in sistem, aqadar daci nu putefi deschid.
sau crea un astfel de fiqier verificali in ma

daci acestea sunt instalate. Daca insi preferali ur1 progran.

separat de genul WinZrp sau WinRar r';
putem recomanda File Roller sau Ark
acestea fiind doar o interfali pentru utilinagerr-rl de aplicaqii

tarele efective.
La fel de necesar ca un manager de fiEiere este Ei un program pentru inregistrarea DVD-urilor gi CD-urilor. Dacd afi fo'

losit pe
t,ie ryojert qw(e locls 5erthls

Windolvs
Nero Burning ROI\i
atunci K3b, care iq.
are rd,dicinile pus.
tot de programator:
germani, este solu-

lerp

HL-DI-SDVO-UMGSA-H30N

i.l

{ia cea mai

potriviti

chiar gi intefala li
hease ihsert

w.itrrg

at npty or

!n4e

appendable

DvDlR(w) n&4tn

ind similari.

ir:

schimb, pentru

ce.

ur{

care preferi o apli-

cre.te rn.ge

pentru ,,arderi rapr-

llesytls

calie mai
Qnry creare rmage

Vedry

!vns6 dat.

simpl;r

de", Brasero

sa'L-

GnomeBaker surl
alternative mai pc,tri\/itp

fl

anlireti-

interesantd la ace,'
capitol este K9cop'
avAnd opliuni uti..

pentru

backup-:

DVD-urilor video

pentru
COMP|EX: K3b este unul dintre cele mai bune programe pentru inregistrarea DVD-urilor sau CD-urilor.
52 | cutp sPEcrAL I LrNUX

DVD-9

compres

in

DVD-

GTK+) sau pentru KDE, pot rula firi proin oricare din aceste medii. Totul
este ca libririile minim necesare sd fie instalate, dar nici acest lucru nu trebuie sd

blen.re

va preocupe deoarece

1a

instalarea acestor

programe managerul de aplicalii va avea

grijn sI instaleze tot ce este nevoie pentru
rularea acestora. Deci puteli si folosili
{hri probleme Evolution in KDE sau Krusader in Gnome. Am mentionat in articol
pentru care dintre mediile de desktop sunt
cele mai potrivite aplicafile, deoarece in
acest fel veli

5itu'lriil, *.4R

BLJf*: Brasero

pistra acelagi ,,1ook-and-feel"

al sistemului Ei integrarea cu celelalte aplicatii este mult mai buni.

oferd o alternativd u5or de folosit pentru inregistrarea DVD-urilor

PosibiliteFle

sau CD-urilor.
.. unrided larodifrdl kate
ii. ij.::.1 nt lr;r:-'r: rr:iir;:

la fel ca cele oferite de DVDShrink din

I:,

ir:.

iir:,i:r iir.;

..F i, Fi td a
F.* r
:.jr. ij!::!
::-:r!

i.rir

Iri.:r._.!

sunt mult mai

!;

multe decdt cele

r..1.

pe care vi le-am

Windows.

Un alt tip de utilitar mai mult sau mai

pufin folosit in Windows este editorul de
text simplu, cum ar fi Notepad sau Wordpad ale Nlicrosoft. Aici avefi la dispozilie
alternatir.e curn ar tl K\{rite sau Kate in
KDE qi Gedit in Gnome. Kate este chiar
un editor de text avansat cu lbarte multe
faciliteF, rivalizdnd u$or cu programe ca
EditPlus.
Un utilitar foarte indrdgit gi des tblosit
in Windows este... Solitaire, de muite ori
acesta fiind ,,imaginea de fundal" standard pe un calculator. Acest joc de carti il
puteli regisi sub denumirea de Klondike
in KPatience, care este inclus in pachetul
KDE Games. Daci folosili Gnome atunci
il pute{i gisi sub aceiaqi denumire in -\isleriot, care ,,gtie" cdteva zeci bune de jocuri de cirfi, nr"rmai bune pentru momentele de pauzd gi relaxare.

recomandat, qi
unele cazuri

in

acestea tln gi de
gusturi. Am incercat totuqi s[

vd

prezenti,m

aplicalii native gi
gratuite din segmentele cele mai
uzuale pentru
utilizatorii medii
gi incepdtori,
l'i+: *L;S *i*AT L4i*fi*?ifj: Kate este un editor de texte foarte avansat.
f iind potrivit chiar gi pentru programatori.

Reboot
Un lucru foarte important de mentionat
ci toate aceste aplica{ii fie ci
sunt pentru Gnome (deci bazate pe

este faptul

care sunt acilve

populare in Li-

gi

nux. Popularita-

tea crescuti

unei aplicalii garanteazi de multe ori continuitatea acesteia, chiar qi daci dezvoltatorii originali igi vor intrerupe men(inerea
lor - cu siguranld printre adepli se va girsi

s[ o ducd: mai departe

fi cazul XMMS care are patru

cineva pregitit

(cum ar

proiecte urmaqe). Nu am pomenit deloc,

intenlionat, programele pentru consoli

sau linie de comandi, Linux oferind resurse foarte largi in acest segment, fie cd
este vorba de arhivatoare sau de editoare
de text. Considerdm ce acestea sunt mai

degrabi apanajui utilizatorilor experimentati, care preferd folosirea consolei

pentru anumite acliuni datoriti rapiditi!ii, dar gi unui grad mai mare de... sofisticare sa spunem.

Dacd migrali dinspre Windows sau fo-

losifi ambele sisteme de operare, sperem

ci micul nostru ghid vi va face via(a gi
adaptarea mai ugoard, daci nu din aspectul grafic al interfetei. micar prin prisma

func{ionalit[lii cdt mai apropiate de

:ni LGf il-li

lria.i5:i.:..rr: KPatience pentru cei cu rdbdare care cauti ooazd de relaxare.

cea

pe care o cunoagteti.

wux l cxre

serctnr 53,
1

PROG RAM E

_ APLICATII WINDOWS SLE \UX

--

Pinguin cu MS (ltfice
Vd place mediul Linux, dar nu vi puteli despirli de programele Windows? Emulatoarele reprezinti
o solulie demni de luat in considerare, mai ales ci unul dintre ele este chiar gratuit. oaniet Danita-B6k6si

ste evident faptul cd. pentru utilizarea

l-obignuita, Linux-ul a devenit o alternativi viabila la Windows, numeroasele

distribufii dedicate incepdtorilor oferind
absolut tot ce trebuie pentru editare de documente. e-mail. mesagerie sau navigare
pe internet. in plus, chiar gi lucrurile mai
complicate, de exemplu editarea video sau
audio, au o solu!ie gratulti. De aceea, apare
o intrebare simpli: de ce nu trece toati lumea cu arme Ei bagaje in tabdra Linux?

Unul din motivele pentru care mu1(i

dintre utilizatori nu renunli la utilizarea
sistemului de operare de la Microsoft nu
rezidi neapirat din dragostea pentru
Windows, ci mai degrabi este datorat
aplicaliilor Ei mai ales a jocurilor care ruleazd pe acesta. Este adevirat, cu greu se
mai pot gisi programe care si nu dispunl
de o aiternativi gratuiti care si ruleze pe
Linux, dar pe de alta parte sLlnt pufine variantele comerciale care ruleazi pe Windows qi care si fi fost portate gi pe Linux.
$i nici nu mai vorbim de jocuri.

Si insemne

acest

lucru ci daci cineva

cd nu, deoarece majoritatea programelor

de sub Windows gi chiar unele jocuri pot
fi folosite pe Linux cu ajutorul emulatoa-

foloseasci in continuare programul cu care s-a obignuit sub Windows

doreEte

si

indiferent ce vorbim de
Dnves

Lbrdiet

Appgfttions

relor.

Word sau Excel sau de

Ardlo
eraphlcs

Oeskop Integration

Ol! Overrides
Dyndnic Lirk Libreies c*r be specified indvtduafu to be either kihin
(provi&d by fvine) s n*ive (taken from Windovls or provided by
the 4pkatbn).

un program

Emulatoare

specializat,

Din necesitatea de a-i atrage pe utilizatorii

de programe Windorvs pe platformele Linux au aparut emulatoarele, cele mai po-

trebuie sd foloseascA irr

continuare acest sistem
de operare? Bineinleles

$ew override for library:

rnax patme - File Browser

fiie 6dit

View &o Boolmarl6 Help

Existhg gvarldes:

Fack

I ..

(builtin)
(natMe)
Places

{ndtiVeJ

(native)

''

{native}
{ n6tivel
awex {natyei
(natrve)

Data

,
.'.,1

ionu.t

f4P2_hetall.iso

..

Flle Systnl

!F

MP?_rn5rall

61.0

-.

Data

lletwork teru.ers

68

(n,3ti"e)

14P;_Play.rso

!i jr i..r:tt. .)

r,,i.til!i,:-i

I .;i,..ij

Sdqglatus

Medra

(natve)
instDei

sear.h

g:me: rmax PaYre

:' Desktop

(burltin)
(n,3tive)

*i
-..
Home Coeputer

d,
W.i*Psioad

up

inatrve)
(natrve)

Mu Fqts

Sds

ir

Flnhiq

lhs

rrctcd w*im.

ld.lp Gm t?i..

yle (n6tMe)

Cioaument5
tslusi(

C:\ftqm Fie!\Raks& GdEvild Pqtp i/$lPLEl4khtd

lltlrlr

Pirt!r9
ladeos

DIREITX: Prin ciJiva pagi, Wine poate fi

bine cu bibliotecile DirectX.

54 | cHtp sPEctar

I LINUX

forlat s; conlucreze mai

n -iL i4\ lN WIN D*!{t5; Jocu I Max Payne 2 poate f i instalat ti jucat fere

probleme in Linux.

t :.:..: :;, :a.:a.'.:L,:::::;.:,..'i::::i':::i:;ii::.

;-.

pulare dintre acester iiind \\-rne (gratuit)

si CrossOver Linnr dc tapt o r-arlanti comerciaii modific.rta de \\-ine care dispune
de suport). Perrtru'o,uli .ri.ti Cedega Ei

lile gdt

CrossOver Games. aceasta din urmi fiind

o versiune adap131; pentru .iocur-i a emu-

Alr

&m

Reload

Help

Mark All upgrades

Quiek se*rch
,\

rropenteS

Applv

lna

InstalledVersion

Fackage

Latst1

lnltalled

uril':*

r.L1l^

Binein!eles,

installeiJ {cuto remcvable}

r-i

rsine"Cev

oate fi folosrt

;nstailed iiocal r:r *bsol*te)

t6il

lnstalled {upgradabl*i

L'

w!*efish

1.3.3,0

Not ]n$tailed

r-i
u

pplvr*Y,

L*-5

l,iat rnstalled {residr"ral c*nfi q}

,r-1
U

libdscaler

4.0,1.1

latorului CrossOler Linur,

pentru acest tip de aplicalii

Farkage gettings

9i \\'ine, mai ales ca are ar-antirjul de a fi

gratuit gi inclus in multe din distribuliiie
actuale. Cu ajutorul emulatoarelor de mar
sus pot fi lansate multe dintr e progr amele
Windows, tot ce aveti nevoie fiind bineirrteles emulatorul respectiv qi cAlir.a paqi de

1,17-

Sertton!

configurare.
3f1i1:

Wine
Cu ceva timp in urmi, Wine, emulatorul
gratuit din Linux era o chestie destul de
cornplicati: datoritd necesitd!ii configuririi in linre de comandi Ei posibilitelii lansani proerarr-relor \\'indons exclusiv prin
interlnediul LLn o r p.r r J nt etl i c lil.trc i l-rtro dusi in ftreastra de tip te\t, Fr(cLlm )i din
cauza erorilor tiecr-ente, de r-rtihzirrea sa

puteau beneticia doar expertii. in mo

mentul de fa{i lucrurile s-au schimbat in
bine - WINE este prezent ca inregistrare
in Synaptic Package Manager Ei astfel poate fi instalat simplu, iar configurarea poate
fi fbcuti gi prin intermediul mediului gra'
fic. Pentru aceasta, ciuta(i modulul \\'ine
in listi, selecta{i-l qi apoi dali Apply pentru ca acesta sd fie descircat Ei instalat.
implicit se poate intdmpla sd nu aveti
acces ia cea mai recenti versiune. De aceea este recomandat si adaugafi in listi gi
sursa WineHQ. Prima oari trebuie adar,rgatd cheia de verificare a integritdlii prin
comanda din Terminal:
wget -q http;//w! n*.!:u ii;eiiiei! r*ieil.rc*r;
aFti3*lfF:53.*pg -0- j sudc dpt-ky rd.j gi apoi addugali sursa:
:

:r,::: i !: .:i't:,i,rwin*.bi;d*el{id{J;a*i*i1.
ac'-rr :=: :..*:.:.i.;.i;:1.:i.r:nil*l:ic.iist -r- *ii,/
i!i 5r:;ii;3. ,;:.:: ': :.:fiai.:i5t.
Reface{i lista de update cu ajr.rtorul co-

menzii
su*s

Microsof t WirrcJows Compatibility Layer

(Binary Emulator- and Libr-aty)

ol!in

rll-!f i

a.-al:i-,

''#lr-:e rs a

ccr*pat:briity leyer for runninq Windows

appLcati*ns *n Linux.

LuStOm l-ltrerS

Sgarch

Fesults

Apphc*irot'rs $re run at fuli speed v.rith*ut the need of cpu

s lrsted, I203 rnstalled, 0 broken. 3 to rnstall,'uoqrade, 0 to remove; 79.3 MB wrll be used

ack

RZ0lVrlRF: in acest caz trebuie instalatd o versiune specialS de Wine care folosegte motorul de

renderizare Gecko pentru a outea afisa interfata,

Instalali cea mai recentd versiune Wine

fie prin Synaptic Package Manager,

fie

prin comanda
5

rrdi; * pi-{,lf I

rgctorul
a-rsi* i j,r,:i

r:*

jocuri de Win-

necesite prezenla unui emulator

Wine modificat pentru un suport mai bun

si

pentru DirectX, optimizat pentru 3dmark.

In acest caz dezinstalali actuala versiune
Wine qi desclrca{i pachetul cu extensia

.deb (Wine i.1.4+3dmarkPatch) de la

adresa: http://www.getdeb.net/search.
php? kelwords=wine.
Se lnstaleazi cu comanda ;lpiq+ -i nunre-

;:iiiet.d*h.

Nici chiar

r'h+ni*/i':i";;r-r*i-riili:at*i,r.!'Jiira/'alI;,i*

mai recente versiune de

Wine nu are suport complet pentru bibliotecile DirectX oferite de Microsoft. O
cea

in

n-1

tab-r"rl Libraries. Scrieli

litate alternativi: dati comanda rud* gecit,r

h*nl*r':'ru

erii

iiz*1,:i-,/.rvi

iiii*veriidrs l.
in cadrul ei introducefi valorile:
.,ild5"-"hu iitin"
,.riid*"="bu iiti;r"

siune a platformei DirectX.

De pe un sistem cu Windows XP adus

,,dlCxof "="nat!ve"

,,d

3* rn':"=''naiive"

,,i

3ilx&"="n*tivt"

,.dcina
,,

d ci ra

,,de

n 3

2"="irative"

r'rex "="n ati ve "

venum"="n*iivg"

,,.ii i n

pur"="brt i iti ti"

,.d in p
,,d nr

ui8"-"nativ*"

1=r.:

ird "=."1

i!r,'e"

,.d

n co:r p*s"='iraiive"

-,d

irnc"="nalivt"

,,ci

ni

loeci*r"="nativ*"

.,dr.nscript"="n;tiVe"
PROE!-[fi1A:

Anumite programe au probleme cu afigarea interfelei.

:ii',',.
.itit.,:.

,il!il

tll:'

nrr'us,er.reg intr-un

Terminal gi ciutali linia lScfiwere|rWine\\

.-d3*;m".."nnti'r"

FTML rertderirg is currenUy disabled.

in dreptul Nerv

override J'or library irls{oiee gi da\i Add.

Apoi selectali mscoree, da1 Edit gi schimbafi modul de functionare pe natite.
Avem de repetat operatia pentru mai
multe figiere, aga cd vom apela la o moda-

cdutare simpli pe Googie scoate la iveald:

urn.ri:torii pagi prin care emulatorul poate
ti pdcilit si instaleze cea mai recentd ver-

lteD $f, sekb

c,/

:.
Apoi folosind comanda wlnecfg afiEali
fereastra de configurare Wine gi merge[i
w i n,;i * ?'d5/:irlle

dati intr-un Terminal.

Este posibil ca anumite

dorvs

la zi ob1inell bibliotecile mscoree.dll gi

streamci.dll pe care le veli copia in di-

,,d rn

style"="n*tive"

PROGRAME _ APLICATII WINDOWS SUB TINUX

SURSI-;Trebuie

specificatd calea catre

fi;ierul de setup

f"'lirrosDfi

rlic

P alB.:'

al

programului ce va

lnstall Software

{)RD{}IJAT: CrossOver pune la

dispozitie presetdri pentru

aplicaliile Windows suportate.

Cr0ss!ver suFporls Wrrd. E/icel. ForvelP0int and aullook in Micr0sri ':,ilce i003
Inserl lhe

i'liLrr.si

Ofilre 2003 CD

lnstall Software

The CrDe6O?er lnct*llilion

rii i?ard leill guide yc,
lhrgugh lhe process ol
adding Wrnfiowl ioft/iire lo
Yo'rf ejtstem

rPlil l'.letrr,t0e Pliiqrn'lie!/f

f.,1!L ahrne

aD-F.,r1.,1

/ndia/cdf orn0

Otlier CD-FOl.,1 loralion

l!|cica0R E::atl ri reuar !lr'l[if.i0

1,,,1rIrr:on Erc4l 1]re!r.!pl :0[1.:i

begin, selecl the splion

thal Vou v/arlt to Ingtall, arrd
Dlrai 'l',lexl'

'

L0t[:f]ote!Ell

lc

marksd $/ith a

Select product locatiDn

L[tli9 [iotr..:

l",1tcff,r0n 1_rrfire

3l

l.,4rcr!:on (:rfilae J00!i

Mrcfsioi i:'fiics :001

l(rrfo:on {:'mie l[0]
l',lli rttLlR i-ritC! :,.P

i6

alrtadv
'o&r/are inslalled

th0w all sFrrrce pacls and depenilenilee

Unnitorul prls crrr'..i: rn

instalarea

aplicaliei Windorr's ric,r.:.e. acest lucru Iicindu-se cu uu clr. i:.'.rLrta pe figierul

setup.exe al arcesteirr sj ., r!,ind clin rneniul
.r :.-..
.: ,.. ..
ult qYt\11...:

tutltcl(Ltdl

...,t ttilh

,,WinC

Windows Progr.rtrri i - .;.;.

;a"
,.d rr Lrsic"="n.r liv*"
,d nr,:sic3f "- iraii.:i.'
,,

ci n.; ;1r n t h

"= "n

at

.,alxcl

,,c1nsaPi"="native"

n"="r latiiJs"

sr-rb LirtLtr ., ., :irr at e-ului.

Bineintelcr. ,:-. '-':ecticir se intdmpli des
sd dali de err,:.i. r..:r.r dintre cele mai obi;nu-

tr:",.-"ndiiVe"

ite

,,

i]-rSC0l'61e

.,

nr sci;

"qci

".. "5atiVe"

c"=

,,

,.cJp:ayx"="nat i\'"

,,stre* m ci ".."native"

,,

cl

p ii

ci t

"-

"n

a I

p;:ei" ="*ative"

,,d

pn

,,d

pn!obbv"="r';;ii,;t

pa

http://filehippo.com/download_directx/ Ei rula(i'1. Se vor despacheta fi;ierele intr-un director ales de dumneavoastri Ei veli putea lansa dxsetup.exe
care \ra instala kit-ul DirectX in Wine.
de la adresa:

st"="n.1tir,c"
"

,,dsound"="hu iltin"
,,d

swave"='lrativ*"
Atp,Lat,0n5

P i1

::

#"{'"ilr'r:tr

rJa,

!rat!

l:i al

dn'Ef;ffiN

l:q5+Itat:i

;';I{D P*afrlu i C}dE Sr#Y

RF:i

j__

l-*

cu ajutorui unr"ri script care de fapt va instala wine-gecko, bazat pe engine-ul de renderizare a pirginii Gecko. Pentru aceasta
introclr.rcc-ti in linia de comande
er l ir
r

m/wi rre./wi

ke g cl.co

dupa cx1"

r-retf i cks

,.ri.tt,

sh lrrinarr.cks gecko

Dupi

i1151u1u.ea

modulului amintit pu-

teti incerca si instalali/lansali din nou

prograntul buclucaq.
Pentru articolr.rl de fald am incercat sd
instalin atat sub Wine, cdt Ei sub CrossOver citeva aplicalii. Prima aplicaiie candidati la tblosirea cu emulatorul gratuit a
fost PTLer.rs, un program specializat de
editare a imaginii cu care se pot repara
ugor distorsiunile provocate de obiectivul

unui aparat foto. Degi instalarea a decurs

fbrl probleme in Wine, programul nu a
porneasce corespunzator. Pe net-

0dtu

reugit

*r,s

book-ul folosit pentru acest articol, un

="1i:r---:

EeePC cu Ubuntu 8.10, iansarea programului prin intermediul succesiunii APpll-

NESUPoRTAT: Chiar dacd nu este

56 | crrp sPEcrALl LrNUX I

gramr-rlui sc' :,rioseite de un motor de renderizare ccl nrai prrobabil de la Microsoft qi

care nrl est( rlllpiementat foarte bine. Puteti ir-rcerc.r :j trece{i de aceasti problemd

v!:q

i:;:--*-'-'--j::-r'rl
l1;{t:}

-:illr
i-l

';:,,=:

;r?.4.

fiirrd,,Hl.".'i :,i!c rerulering is disabled".

.ri'.''. . -.izul in care irtterfata pro-

Aceasta

Desci:rca{i cel mai recent kit de DirectX

i-,;* "

,,ci

sirea

"n:iive"

,,clpiaY "="ri;1;vE"

al {.la

zarea inst.llalrii tE"'r.-.-, '--,rieti tre.e la folo-

ii: i]"-"n:'tive '

suportati explicit, aplicalia PTLens a rulat fird probleme.

sA

!!{(ilii.t $l*tj:
Programele
instalate cu
CrossOver sunt

evidenliate
printr-un nou
punct in
meniul

Applications.

cations - \\'ine Programs PZens a dus

la afiqarea par!iala a ferestrei acestuia. Dir.r
fericire am descoperit destul de ugor ci de

vind era configuratia implicitd

Wine, re

zolu{ia setatd astfel (800x600) per.rtnr

desktop fiind nepotriviti. Solulia a fbst
uEoari: am dezactivat optiunea Emulate o
virtual desktop din registrul Graphics al
ferestrei Wine configuration.

Instalarea Nlicrosoft Office 2003 a de

curs ftiri probleme, programele din acesta
putAnd ti rulate incd de 1a prima incercare.
Nr-r acelagi lucru s-a putut spune insi despre Qrrrrk Xpress 6. I care nu a putut fi
rulat pe netbook-ul din test.
Dupi: instalarea unei aplicalii aceasta
devine vizibili in meniul Applications Wine - Programs (sub Ubuntu - alte dis-

tribulii pot oferi sub meniul Wine in

alte

locuri) qi poate fi rulatd cu un clic de mo-

a inifia

fblosind Wine. Astfel, pentru

dura este simpli: alegefi-o din listi, dali

clic pe Nexf, citili informaliile legate de

Setup-ul am apelat succesiunea Applicatons - CrossOyer - Install Windows Software, opera\ie care duce 1a lansarea unui
asistent. in prima fereastri a acestuia este
prezentati o listi cu aplicaliile suportate,
iar sub aceasta exist[ un buton cu textul
Install unsupported software. In cazul in
care aplicafia doritd se afli in listi proce-

compatibilitatea Crossover cL1 respectiya

aplicalie, apisali din nor"r Nex/ gi specificali calea citre CD-ul sau setup-u1 aplica!iei. in fereastra urmitoare pdstra!i setarea
impllcitl referitoare 1a bottie-ul folosit
(mai multe aminunte, citili in oglinda
,,Capsule pentru Crossover") Ei dafi clic

Select a Cuest 0perat;ng System

?irrr-h op+ratir; -*,,cgi+,:r g;lll b* rnsl.li!*d s1 1[s5 r.,i{1si rn*e hile?

6usit 0peratir{,

System

r :. t'1i{,0ccft ?Ji!"}.i*ds
f,,

linur

?. 1.1+':eil tJet\tare

g. 5Un :erArrs
5. Siher

y*r*icn:

Crossover
Faptui ca este o aplicatie comerciald se
vede imediat ce incerci si instalezi un program: sunt oferite presetiri pentru numeroase aplicafii comerciale qi este mult mai
ergonomic. Faptul ci o aplicafie lipsegte
din listi nu inseamni cd aceasta nu poate
fi instalati gi ci nu ar putea rula fhri pro-

'dlifi

;rwi

XF Pr'*iestional

bleme. Acesta a fost cazul aplicatiei

PTLens, care (nici nu ne agteptam sd fie
alttel) nu este suportate explicit, insd a
lirnctionat flrd probleme.
Instalarea unui program cu ajutorul
Crossor-er este putin

diferiti fali de

cea

iane*l

t,r'irl

*ack

*ftr f{*xi

+fi.1:i::i :iTlJAi-A: Dacd nu se poate altfel, trebuie sd folosili aplicalia Windows prin intermediul unei maginivirtuale pe care este instalat un sistem de operare de la Microsoft.
I LINUXI CHiP

,:

,rl:t:l:.

SPECIALI)/

PROGRAME _ APLICATII WIN DOWS SUts TINUX

r!

1i inr!rn$ni:+!6+Fpr!r"r{

lrrr,iirhrlr*F;=i

jj

pe Nex/ pentru a lansa setup-ul programului.

Dacd aplicalia nLl este suportatd, in fereastra initiali a asistentului CrossOver

dali clic pe butonul Install

unsupported
software gi apdsali pe Nexf. Dup[ pasul de
alegere a sursei, similar cu ce1 de la aplica-

CAPSULE PENTRU CROSSOVER

\,1-

folose;te conceptul de capsulS. Am preferat

si folosesc acest cuvint in locul variantei

dorili sd instalali mai multe apli- *----X*calii dar nu vreli ca acestea sd interac]ioneze intre ele, cum ar fi in cazul in care dorili si

rominesti pentru termenul bottle {sticli,

ve testali pagina web pe mai multe browse-

butelie), folosit original, deoarece consider

c; ilustreazd mult mai bine ideea conceptului.
Fiecare capsuli este de fapt un mediu Windows virtual, acesta continand o unitate C:
unici cu toate directoalele standard (Win-

Emulatorul comercial de la CodeWeavers

Windows complet, majoritatea set;rilor

re gi vreli s; folosili in acelagi timp mai multe versiuni ale Internet Explorer.
in plus, se pot folosi capsule care si emuleze versiuni diferite de Windows, acesta fiind
un alt aspect atractiv pentru dezvoltatorii
de aplica!ii.
Salvarea capsulelor 5i folosirea acestora pe
alte calculatoare este extrem de simpld: acces6nd Crossove r - Configuration ajungeti in

instalarea.

pentru sistemul de operare precum gi mai

fereastra CrossOver Linux Standard Setup, iar

in cazul aplicaliilor de test, atet PTLens

cit qi Microsoft Ofice 2003 s-au instalat

multe aplicalii Windows.

Spuneam mai sus c; sunt mai multe capsule
- CrossOver permite folosirea mai multor
capsule (deci medii Windows) intr-o singuri
instalare de Crossover. Acest lucru este similar cu a avea mai multe matini virtuale pe
un calculator. Un asemenea concept iii dovede'te utilitatea atunci cAnd, de exemplu,

liile suportate, trebuie si alegeli setarea

pentru capsula care va con[ine softvr'are-ul.
Inrplicit este propusa una noui. cu nunrele implicit Unsupported, care va fi creata
pe baza unui template. Alegeli ten.rplateui corespunzitor programlllui ce va fi instalat Ei da{i clic pe Nexf pentru a inilia

fir[

probleme, insl Quark-u1 a refuzat cu

incipildnare si se fr,rncfioneze. Este adevdrat, nu era in lista cu aplicaliile suportate, dar nici PTI ens nu era gi tottrEi s-a instalat qi a funclionirt fili problen.re.
in CrossOver instalarea cu succes a
aplicaliilor este semnalati de thptul ci, in

dows, Program Files etc.). in afari de aceasta, capsula mai conline 9i un registry de

ver.

over

UTU55

$tandard

cations care le contine.

AddrRemove

iiindirEtnice

Manage Eottles

A 'Bottle' corresp0nds to a Windorvs C drve and conlaans an isolated c0llection of settings

and applica'tions. To contlgure a b0'ltle. selecl it from the list and .lick'Con{igure'

poate intdmpla ca niciur-rul dintre emulatoare sd nu ofere rezultate satisficitoare

Se

Available bottles

cll

pi progranrul dolit si nu poata fi larrsat.

Numeroase progl'tllr-te cunoscute (Adobe
Photoshop CS3, de exemplu) sau mai pu
lin cunoscute, darr foarte folosite in anurnite domenii, refuzd pornlrea. Oare nu
mai este nicio solu{ie in astfel cle cazuri,
trebuie oare stearsi parti{ia Linux qi rein-

stalat Windon,s-ul? Raspunsul nu

nul Archive. Este creat un figier cu extensia

.cxarchive care poate fi restaurat cu un clic
pe bulonul Restore archived bottle pe orice
alt calculator pe care este instalat CrossO-

a.c&il .-ti:!\

Ubnntu, in meniul Applications apare un

r.tor.r submeniu cn numele \,{indows Appli-

Aplicaf

dupd selectarea unei capsule din secfiunea

Avoilable bottles din registrul Manage Bottles
puteli lansa arhivarea unei capsule cu buto-

{onl'lgure

XP

Llnsupp0ded

.T1"1' -

uilta

LONV

***,

Ornrn

Afch

.. _.. ..,. .--f

jve

I
:
:

este

foarte ugor gi depinde de mai multe aspec-

te. Astfel, daci fblosili doul-trei aplicalii

care nu merg decAt pe Windorvs, ial pentrr"r celelalte fie existi variante gratuite, fie
pot fl lansate cr"r ajutorul emulatoruiui,
puteli incerca si raimAneli in Lir.rux qi sd
lansati softrvare-ul indi:ritnic cu ajutorul
unei r-nagini rrirtuale. Binelnteles, acest 1ucru in-rplica instalarea unei versiuni de
Windows in respectiva maqini qi apoi a
softlr,are-ului respecti\r, dar PC-ul r,irtual
va fi folosit doar in caz de nevoie - in rest
veti ar.ea 1a dispozilie Linux-ul. Dumneavoastra decideli daci preferali sri tblosili

Descriplion:

Restore archrved

SALVARE:

Wine

sau chiar va reintoarceli complet la acesta

Cross0ver

ce nu

in cazul aplicaflilor indiratni-

vi puteli lipsi

de slstemul de operare

Microsoft.
58

|cirp

sPEcrAL I LrNUx

ttl:i

Help

Capsulele pot fi arhivate ti folosite apoi pe orice alt sistem pe care este instalat

CrossOver.

un Windolvs in maqina virtual.l sau plstrali un Windows instalat pe o alti partilie

- din picate

botlle

www.winehq.org

gratutt

Codeweavers

www.codeweavers.com

39,95USD

CrossoverGames Emulator pentru.jocuri

Codeweavers

www.codeweavers.com

39,95USD

Cedega

TransCaming
Technologies

www.cedeqa.com

Emulator general

Linux

Emulator general

Emulator pentru jocuri

abonament
45 USDian

PRACTICA- EDITARE VIDEO iN LINL\

r ::::ir.::

-,'

-, f ir .ti 1:::::r+.

., r

Filme de vacanti
cu Avidemux
,
Aveli un camcorder sau un aparat foto care filmeazd? Vi prezentim in acest articol un utilitar
simplu, care v-ar putea fi foarte util in editarea filmelor.Agadar, iati cum puteli edita filmele
sau clipurile personale cu ajutorul Avidemux.
Mihai Manctache
l\ egi nr"r existd o aplicalie de talia lui
l/ 6irno in domeniul editdrii video,
pentru sarcini simple de procesare existi
programe gratuite acceptabile. Avidemux
este un asemenea program foarte potrivit
pentru a prelucra filn-rele durnneavoastri
de vacanta. Deqi nu este neaperat cel mai

complex editor video gratuit pentru Linux, este foarte

popular, proba-

bil datoritd er-

COruFIGURART

gonomiei sale gi

OUTFUT: Din acest

CALCUTATOR:

interfelei intui-

panou se pot seta

Un instrument util

tive de care dispune. Este dis-

codec-urile pentru
video, audio

figierul de iegire.

Windows, ver-

ticile setate.

in configurarea

dimensiunii finale
a fisierelor.

fuanat

5i

ponibil atat
pentru Linux
cdt Ei pentru

glrift:

La

AVI

salvare noulfigier
va avea caracteris-

siunea actuali
/43034

fiind2.4.4..

PASISUL DE C0l{TfiSL: Con!ine

T?ne: 00rm;00.m0

:I

(07)

vi indepirtali

diverse nivele de vitezi. Cu cdt

precum ti cele de selectie.

centru cu atat derularea va fi mai rapidi, in directia aleasd.

TEierea unui film

Probabil una dintre cele mai frecvente
operaliuni este cea de tdiere a unui film,
adicd de inliturare a Lrnor segmente, fie
pentru gtergere, fie per-rtru recombinare.

Marcali inceputul

se-

lec{iei, iar apoi derulali

[l incErcaf i figierul
incircali figierul, fie din meniul File, fie

fi inconjurati de un

apisAnd butonul pentru deschidere aflat

sub bara de meniu.

chenar albastru.

Fie Edt

vfr vbe

Lipirea a douai ii;iere diferite se va putea

face doar dacai acestea au acelagi format
video.

Audo Tolb Ado

&

clEbm F]+

Eitul: zona selectata va

* raiati

P3{!M}

5h,ft1

Odati fdcutd selec[ia,

Folosind panoul de comandd gi butonul iniaturarea sec{ir"rr.rii o

inteligent pentru derulare rapid6, navigali pute{i face fie din Edif
pAni la porfiunea de fiEier pe care dorifi sri - Cut, fie cu ajutorul
o inliturati
tastelor ICtrl] + [X].
60 | cHrp sPEcrAL I LINUX

mai mult de

continuare pAni la

sfdrgitul por{iunii de
inliturat. Marcali sfir-

Alege!i sectiunea

04S34

Colajul

Marcati selectia

Folosind butoanele de selectie marcali selecfia. Butonul A reprezinti inceputul selecliei, iar B sldrgitul ei.

in

B:

*tRUtARf fiAPIDA: Un buton intuitiv pentru derulare pe

butoanele

de Play, Pause, Stop. derulare rapidd,

in continuare vi vom prezenta cAteva

preiucrdri simple cu Avidemux.

/00:5?122.75 Frsn

EG r
rrnE: *

J*

Ttu: L!:Fi*lil

.
i@rm:o?S

harerr:FG?)

ffi
A: ml4
6,re

5[LECT!: Selectarea unei regiuni folosind panoul de control.

EXTENSI

Pilt putenr vizuaiiza

filn.rul cu

iictive.
Avidemux nu adaugd extensiifigierelor la salvare. Este o opliune
ciudatd a designerilor la care trebuie sd fiti aten.ti. CAnd salvali figierele addugali punct ti extensia potrivitS pentru fiecare.

inapoi pe Input veclem tilnrul original. Aceasta este o

rranierd simpld

4ggi

UNDO?

efectele

Comutdr.rd

gi

rapidir de a analiza
pertbrmar-rta unui
filtru. Puteli analiza
diferenlele ruldnd

existi Undo. Aceastd facilitate lipse$te datorit; consumului mare de resurse pe care l-ar determina. Salvati intotdeauna
fi;ierulcu alt nume decit cel original. Backup-ul estefoarte important aici; nu riscali si pierdeli fi;iere pre!ioase prin suprascriere.
Aten_tie! Nu

an-rbele variante de-

odati. Tot in bara

de meniu aveti bu-

gi se

din figierul origir.ral.

to:rnele Side, Top 9i Separate. Selectdnd una

din aceste opfiuni, varianta cu filtre va rula

Filtre

feriti,

Sr.rb

Deschideli plin.rul ilsier ori din t.nenir.rl

1r1,. ,,r'i l.r'irr tlic l.c btttonttl pcttlru de:;hidere aflat sub bara de merriu.

s# Lrprrea cltpunl0r

deodati cu cea olrginalir, tie in feleastri difie lingi, dupn opliune.

denumirea cle fil-

tru se inscrie orice

:,i:il-jrI:iN: Vizualizarea filmuluifiltrat in paralel cu cel nefiltrat.

il Deschideli primul figier

copiazi formatul

operatiune, de la adirugarea unui chenar pAni la rotirea imaginii,

mirrireir clarititii, subtitluri etc. Acestea le
gasi{i in meniul l,ldeo - Filters. Sir presupu-

nerl,

exemplu, ca dorirn si adiugirn un

chenar neglu filrnului: selectiim \./ideo - Filfers. Fereastra cle dialog este in.rpdrtitd in
trei coloane. in coloana din stAr.rga se fhce o
cle

tipului general de filtre introduse;

categoria de care avern nevoie este Transform, pe care o qi selectim. Observim cir
sub Ayailable Filters apare o listi de filtre
disponibile sub categoria aleasa. Selectanr
Add block bortlers, iar la apisarea butonului
cu semnul plus clir-r partea de jos, programul
vrr rrfila o fereastri de dialog in care se
seleclie a

Tot din meniul File alegeli de data aceasta

comanda lppend. Seiecta{i al doilea fiqier.
Sectiunea de film din al doilea figier r.ir ti
adaugata

1a

sflrgitul primei parli.

a .-,

InlEturarea sunetului

Puteli inlatura foarte simplu sunetul de pc

un tilrr. Din meniul Audio, alegeli .\Ltitt

/nrik ri selectati Noire, Jrrpa care salr.rri

gierul. Nor-rl film va fi salvat firri sonor.

ri

lzolarea sunetului
Daci dorili sd salvali doirr sunetul de pe un
lilnr, o pute{i face tot din rner.riul Audio, se-

'oli

citir cor-rfigurarea filtrului (ir-r cazul nostnr

dinrensiunea ramei). Dr,rpi configurare, filtrul va apirea in coloanir de filtre active.
Pentru a vizualiztt efectele, puteli comuta intre butoanele de Input gi Output aflate
sr,rb

bara de rner.riu. Apisind butonul Oat-

,;.t.rr-rd Save.

Salvare sub un alt format

Ceie tr'.'i tipr-rri de fbrmat din panoul de
conlt.
: . rn\lrl se refera ]a: codec-ul vt'^'-'..- "'_
deo, cotic': ui ar.rciio ;i formatul general de
output .rL ii.rc:-..ilLri. .\cestea pot ti modifica-

-'

irs: ,t','eti grila la nepotrivirile de

formate circ 'l()i .tpirea. Alegeli fonr-ratul
dorit pentni --r..t:i dintre cele trei qi apoi
sallirti fiqie|1i.. \ .. ...iqr Va il\ea specilicrliile date dq JL -..,'r.tri. iar tlaci pro.
gramul remrrrci.. !i ucpotri\.ire, vi va informa printr-o ier....:ir-.r dc clialog. Opliunea
Colty care apare i:t l;'t.r .le tbrn"rate semrrificif'rlptul ci nu sc (rti.ic..Lrii nici o rlodiflcare
te separirt.

F:"'1d

prestabilitE
Uneori trebuie ca filmul si incapi pe un
anumit mediu de stocare, sau pur gi simplu
sa se inscrie intr-o anurnitir din-rensir"rne.
Metoda de er salva de mai multe ori figierul,
la diverse valori de bitrate, incercAnd sa
ghici{i dimensiunea potriviti, nu este practicir. Calculatorul (aflat tot sub bara de meniu) este un instrument care vA permite
automatizarea procesului. Folosind acest
instrunent puteli face calcule autornate
asupra unor detalii legate de opliunile de
codificare gi de dimensiunile fiEierului. in
panoul Target ave\i o listl de medii de stocare. Alegdnd r.rnul dintre ele, convertorul
va incerca si se adapteze pentru a determina flimul si se incadreze in dimensiunea
respectivi de stocare. Alegdnd Customputeti introduce o valoare in MB, iar convertorul va alege singur bitrate-ul gi adincimea pixelilor potrivite.

Available Filters

Active Filters

Crap

Bkkqt bordss

Fe6-,eeiE*m

til

0utput la mdrime

ts:Htmifr/'qH

Npldverreiize
,:tsf:- nr+ $e F srer tk,

R*

t:{ r:J

!:{ \ dri

A:tstnS'. Pei:

Resize

,ri,,,--

..,..e,4r,..e

. / :l.r Frr,r:s

F..l',rr

A s,,.h

Adtl bltrk ttordtrg

A,Hswe

tj {:!.:!n$aqLls
Eir,:ilEj

&!brde{t) E6*J tbF*u.?

BltrkeD btrders
Fd t'3d'q! sh que ddl. oqfii S' *:e

vtrti(a, ffD
w+:aN

flo rie prrw*.

Rotate
PDlale

theBise

b!S, Ieo6;10*ges.

ReBrlplftis
ihw tarelnts {& krw

Rvtrse

l.:.p:
H:

f: I Fe:

tu6td.

=:i.iEat

Ecranul de

configurare a filtrelor.

Plnv !d?o b*lMd.

.:TCDF$ Fdde
F* 6lid.
l:0 R*

Fffndr

rtrJqrD

., ,

LrNUX I cHrP sPEcrAL. I 51

PRACTICA _ EDITARE FOTO CU GIMP

!ri!:9:r:*:+::t:!?er:lF{::a?.:i:+ini:=::r.iritrl.ir.sifni

3ff1-i:-ri:!=9!i*

1a!

Realizarea unei imagini HDR

Degi nu beneficiazi de toate facilita!ile lui Adobe Photoshop, Gimp este un instrument foarte
folositor pentru editare foto. Rizboiul oarecum fals intre Gimp gi Adobe este vechi gi scopul
acestui articol nu este de a relua dezbaterea, ci mai degraba analizarea in mod practic a posi-

bilitatilor sale, prin realizarea unui truc clasic deja: o imagine HDR.

Mihai Mancrache

f ste binecuno5cut taptul ca ochiul

l- uman surclaseaza orice obiectiv foto.
Privind o imagine, de

1a umbra cea mai

mai strilucitor, distingem foarte multe detalii, atit in umbre,
cAt gi in lumind. Aceasti capacltate este

adAncd la albul ce1

deocamdatd: neegalatd de aparatele foto qi,

datoritd sistemului de expunere, vom ob-

line ori o imagine corect expusi in zona

luminoasi, dar firi detalii in umbri, ori
cu umbre detaliate, dar arsd in zonele de
alb intens. Acest neajuns se poate corecta

printr-o metodi clasici: realizarea mai

multor expuneri asupra aceluiagi subiect,
iar apoi combinarea lor intr-un cadru bogat in detalii in ambeie segmente.

Procedeul
Pentru realizarea unui HDR conform

SPSCTPi-! nlN,Aw!lc LAftS:

acestui tutorial aveli nevoie de trei expuneri diferite ale aceluiagi subiect: o expunere medle, una luminoasi gi una intune-

intunecate cdt

cati. Pentru a obline aceste trei imagini,

alegeli un subiect, instalali trepiedul qi
apoi folosili functia de bracket a aprratului. Cele trei fotografii, cea cu expunere

si

normali, cea subexpusd qi cea supraexpusa, r or fi combinal.e intr-o singura imagine. Fotografia finali va avea un domeniu
dinamic mai mare fa1d, de expunerile separate. Am ales trei fotografii deoarece

UrmAnd succesiunea File - Open, deschideli imaginea cu expunere

normali din ;irul celor trei. O veli putea recunoaste ugor, fiind cea
mai echilibratd ca luminozitate dintre cele trei"
edl *kt

Ybs l'@

*r

iobs Iets F,e,e Utu

Sh

Rezultatul este o imagine bogati in nuanle;i detalii

As.

sh,tttss

. gfrt. ,

.-tw

d E@
s cha{
A 9!d

$fr+crFw

cal+rr

c?i{

aceasta este metoda clasicd,

oblin rezultate excelente

insi uneori

se

Ei din doud ima-

gini. Versiturea de Gimp ia care ne referim

este 2.6, disponibili intr-o varianti neoficiali gi sub \\'indou,s.

Folosind de data aceasta File - Open as Layer deschideli imaginea

subexpusS. O veli recunoa;te ca fiind cea mai intunecat5 din cele
trei. Folosind lctrl] + [L] puteli deschide fereastra de layer-e, in
care se pot vedea cele doud: layer-ul background corespunz6nd
imaginii cu expunere normalS, iar layer-ul de deasupra ocupat de

fotografia subexpusi.

Fj *

atit in zonele

in cele luminoase.

E
Din fereasrra de layer-e, in cazul in care nu este deja selectat, alegeli
layer-u1 cc:espunzdtor imaginii ?ntunecate (cea subexpusd). Faceli clic

dreapta asupra

sa gi

din meniul pop-up selectali Add Layer Mask.ln

ferea stra de dialog care apa re alegeli Grayscale Copy of Layer. in

felul

acesta se obline o mascd a layer-ului care filtreazi mai putin zonele

luminate ti mai mult zonele intunecate- lmaginea fiind subexpusd,
zonele cerului care la o expunere medie sunt fird via!;, aici sunt mai

E,E Edt

Sert Vew !W

Urler qohG IoDs Ftbts

il
163,s

q,

#,7!4

-,

CtEk

AdlE

&!r

bogate in detalii. Masca lasi sd treaci tocmai aceste zone care se

proiecteazd asupra imaginii de dedesubt. Puteli s; vd jucali cu diferili
parametri ai imaginii: de exemplu, puteli ajusta nivelele de luminozitate 5i de culoare, curbele gradient etc. - pentru a obline efectul dorit.
De asemenea, puteli face diverse prelucriri direct asupra m;ttii, cum
ar fi o funclia Threshold, sau chiar pictarea manuald a unor zone, InsA
aveli grij; ca efectul sd nu devind prea nenatural.
i!

Eli

r sht

!8, lr+

rry

idb3 r{ 5

!tu's

&F

b p:nr(by shft tu a.rar+t

1re,

Clt b

pd..ob)

veli face ca opacitatea

fie maximi in zonele respective. Deti
masca este invizibili veli putea observa rezultatul asupra layer-ului.
EDITAREA MASTII: Pict6nd cu alb masca

layer-ului corespunzitor

EDITAREA lVlASTll: Editarea poate

fi ficuti direct asupra m59tii.

sd

LUCRUL CU MASTILE

Tot prin comanda File - Open as Layer deschideli imaginea

supraexpusd gi prin procedeul explicat mai sus ata5ati o masca
layer-ului nou creat. O modificare esenlial; fa!5 de imaginea
subexpusi, este inversarea culorilor mdstii. Deoarece, in cazul
imaginii supraexpuse, elementele care trebuie ldsate s5 treac6
sunt tocmai cele din zonele intunecate, este necesar ca acele zone
si corespundd, pe masc5, zonelor de alb. Din acest motiv, selectati
masca si din meniul Colors selectati lnvert.

Mdgtile sunt h5rti monocrome de bili care funcfio-

neazi in felul urmitor: culoarea albi reprezinti

opacitate, culoarea neagr; reprezintd transparenld,
Ata5ind o masc; unui layer putem face unele zone opace ;i altele
transparente, conform conven!iei de mai sus. Printr-un clic dreapta

in paleta de layer-e se pot selecta diverse operaliuni asupra mdttilor: dezactivarea lor, atagarea, gtergerea, afigarea etc. Seleclia layerului sau a mSgtii se face tot in paleta de layer-e, printr-un clic st6nga asupra simbolului acestora gi e confirmati de chenarul alb: daci

layer-ul este incadrat de un chenar alb, modificarile se fac asupra

layer-ului, iar cdnd chenarul alb incadreazi masca operim asupra
miittii. Pentru a executa operalii mai complexe asupra m;ttiio puteli afiSa in prealabil (clic dreapta in paleta de layer-e ti apoi selecta\i Show Layer Maskj .
a

,J

AJUSTAREA PoZrTr Er LAYER-ELoR

Daci nu folosili un trepied este posibil ca imaginile si nu se suprasd incercali s; suprapuneli layer-ele
cdt mai bine, altfel veli obline o imagine neclar;. O metodi ar fi sa
mirili transparenta unui layer gi astfel si incercali s5-l pozilionali

puni exact. Atunci va trebui

Pentru a regla compozitul puteli modifica opacitatea unor layer-e

pentru a le 0 nrinua influenla. ModificAnd setirile de cu oare ale

fiecdrei imagrnr rn parte puteti obtine rezultate interesante. Nu
uitali de masr sr posibilitatea de a le influenla selectiv transparen!a prin pictara cl cu o pensulS difuzi albd sau neagr;. Aveli grijd
ca rezultatui s;'l:.;t mai natural gi ve!i ob!ine imagtn surprinzdtor de bune.

pentru a se suprapune cat mai exact peste cel de dedesubt.

I LrNUX I cHrP

,:,

,lliil

sPtcrALl63

ifl

PRACTICA

- PRELUCRARE

FOTO

itarea fotografi i lor in format RAW

Ed

0 etapi importanti in prelucrarea foto este editarea negativelor digitale. $i in Linux existi cAteva aplicatii gratuite, ca alternativd la modulele comerciale de pe alte platforme. Mihai Mandache
prelrrclirrea tisierelor RA\\' produsc de

I aprrratele digitlle esle o prinri conditie

perltrLl a obline fotografii de calitate. Altf-el
ani fi forla{i si fbloslm fiqierele comprimirte

(cie obicei JPEG) a

intotcleauna

cu pierdere cle infoln-ra1ie.

Ginrp nLr ofelir ntitir. un r-nodul de procesare

R{\\r (ca pachetul Adobe, spre exernplu)

?-,qtr]:!Lf i Din aceasti zond puteli salva 9i incirca

profilele de procesare. Existd c6teve profile predefinite: neutral, default 5i crisp. Profilele de procesare sunt
foarte utile dacd a1i gdsit un set de preferinte care se
potrivesc de obicei aparatului ;i stilului dumneavoastrd de fotografie. Paleta poate fi ascunsd.

H]3?CG*ANiA:

Histograma

informativd LRGB.
I

degi existir ur.rele plugin-uri de cot.rversie,

scrise de citre utilizatori. Olicur-t-t, ne intereseazi de fapt un produs care si qi poati, edita

cirror prelucrrrre se face

tigierele RAW, nu numai si le converteasci:.

=iri..ll/l. r-i U:.iiLTi: Cdteva unelte standard,
cum ar fi mAna, pipeta pentru balansul de
alb, instrumentele pentru rota!ii

gi

selec!ii,

plus alte butoane pentru ascunderea

_- .

^._."..*

ti

afi;area altor palete sau afigarea zonelor

subexpuse si arse.

f
d

!
I
t

i
d

t
.f

dublu clic pe icon-ul directorului, iar pentru a naviga dagi

i-iif,{Li!: O cisute de dimensiune

reglabild care vi arati detaliile imaginii
la nivelul de zoom ales, utilS pentru a nu

prin salt direct la momentuldorit.

De asemenea, programul oferd

clic pe sdgelile din dreptul simbolurilor directoarelor.

vizualiza

Pentru a incdrca o imagine faceli dublu clic pe thumb-

duce la o incetinire

facilitatea de

nail-ul ei. Stelutele pentru evaluare

:5T*Rle gl

St'iAF-5!tCiil:Transform6-

rile sunt retinute intr-un istoric de

unde pot fi contramandate

oric6nd,

inghela anumite

stdri care Dot fi reincdrcate.

64 | cnip sPEcr^L I LINUX

Ei{*ttri5Efi: Un arbore este afigat pentru accesulfi;ierelor

si

directoarelor. Pentru

a incdrca

thumbnail-urile faceli

gi cozile

processing pot fi accesate tot de aici.

pentru batch

este

toati imaginea la 1:1, ceea ce ar

inutili. Zona mdriti

indicati pe fotografie printr-un mic

chenar rogu care poate fi deplasat.

Raw Therapee

Prelucrat

Unul dintr'. :.,e mai complexe programe

de edit.r'. -;:o accesibile pe Linux este
-fl'.r:":.ee.
Este o aplicalie gratuiti,
Rarr
insii :r,. c:tc opn source gi cel mai proba-

l.il ..:. ,:'ebui si o descircali direct de pe

.-:.-.-. $-M.ra*therapee.com gi si o in.::-ati prin copiere ;i dezarhivare intr-un

.iirector de pe hard. Este poate cel mai

.or.rsistent program, suportAnd o gamd
largi de aparate foto. Lista cu modelele de
aparate confirmate o puteli gisi pe site,
sub rubrica FAQ. Versiunea actuald este
tun release candidate pentru 2.4. Site-ul

'/i i:.

li,

/ 7l'1
1

aal

otera, de asemenea, gi n-ranual de utilizare

plus cAteva tutoriale. Produsul are gi o
r elsiune pentru Windows.

Fereastra de editare
Degi este un produs destul de complex,
fereastra de editare este ergonomica, gi
operaliunile pot decurge cu un numdr mi-

nim de clic-uri.

PROCESARIA lMAGlNll: Tab-urile

Exposure, Detail, Color 1i Transform

corespund tipurilor de transformAri

specifice. Aici practic

se fac toate reglajele

imaginii. Din Exposure puteli regla
compensarea expunerii, contrastul,
luminozitatea li alti parametri legati de

expunere. Defdil

vi

oferd acces la nivelul

de detaliu 9i algoritmii de mdrire a

claritilii. Prin Color regla!i temperatura de
cuf

oare, mixer-ulde canale etc.Tronsfotm

vi

oferd

facilititi de manipulare

imaginii

cum ar fi crop, rotire, dimensionare,

precum ;i algoritmide reducerea
aberatiilcr cromatice ti a vignetdrii.

originalavem o imagine mai

ol;cutd si cu tonuri de culoare mai realiste.
CORECJIE: Fald de

PRr',rrEW: Aici

vizualizati

imaginea. Fundalul poate fi

schimbat prin dublu clic, intre

culorile alb, negru si gri. Puteti

selecta nivelul de zoom.

SAwARI Fl PRE::n \]I: Prin clic pe Save

(As,) imaginea esre exportate in format JPG,

formatul implicit).
:schide o fereastri
pentru configurare: :: catiei,Sendfo
editorva exporta frs :'va porni
'i
editorul Gimp.

TIFF sau PNG (JPG 3s:e

Butonuf Preferen

ce

sc

Caliva pa$iin

imbunEtifirea
uner rmagrnl
\-om incdrca imaginea in Raw Therapee
clin p3n6ul de browse. Imaginea este destul de intunecati gi gtearsd. Printr-un clic
!.e senrnele de exclamare din paleta de
uneite pntem evidelia zonele subexpuse
sau llrfrraexpuse ale imaginii. in cazul de
tata. r-rr.r existi: zone suPraexpuse, insd suntem r\ ertizati asupra umbrelor. Putem
tace tr usoatd reglare a expunerii care este

CORICTAREA IXPUNERII: Expunerea se

imediat notata in istoricul transformiri-

corecteazi trdg6nd bara sau folosind

lor.

controlulfin.
I

i::|.
':t.:,

''.::

:: :::'

ir

LrNUx I cHrP spscrar-

:t:)t:.4:t;'

t..'1:

'.,ii.i:.,
,_,..11.;

65

PRACTICA

PRELUCRARE FOTO

-"

t:"1'

'*ji=-''
-rf':;

l:

,rF-

Eg

elr

JG#
i -;;

##$

E6

**g

*1

gff

3l

,. :

unei cpe:'e de

? Shalpgninq

{r

..1, ;1'.t1,-'.r,,,,

i*eS:crl:

i_lirrh,*?.i: t,&1k
i! llr

f,a{ii*!
'."

.4t1Jf,l

.::,,-..a.:

'' '

.,,'::":-'.'

. Shar6*;"r

"

:_..

:r, :---:t_ -

: t:t

-:t

C*l*r lllai*e Reducticn

C,rA

*,iln*

**rffctir*

llriettrt!

Sunt puse la dispozitie d!9ert;;e

'.a !:-u i

metode de mdrire a ciarititrr.

activirr intai tirb ul'l

n e in

rtLns.t'ornt care

strumen teie necesarc. D

in

.onti-

1 i-qr'1,: I

tt.g

Crtrrection ajustitn-t bara (sar: coltroltti

661

I LINUX

histoeramir,

s{i

t,ri'aat4ii:3 li!o!" rl;ir

,,i)riririii-!lilte itIjG, T1ltI eic). De

lla i: :;r:rirr.

liii) pi n rr c iil,-i r-'nt bleit irt i li irrr, atc r-1is p rr.i

dir coiiu;r1e itn;rqi tt it.
Fliosilri pipeta riitt paittl eie instrr"r
*re r.il- 1rilc:r.r

sar

cllrr'ai.ail1 brlrinsrLl de

selectiird Llir ilr.r,.iai rii

deEi

platc 9i lipsiie rie dcialii ir cerului.

iilirgirtea rtiatii r.icstui cle corect, insit
cste i-lir:tisitoeie. i)t-niru a cla pu{inei via{tt
triogri.,iiei pr-1iclll sil nc jucatn pu{in cu
cciia1ti orrlirnrctri ::i irnagiitii, ittsti, intrinte
de to.tle, ,-il i o iriee bttnti sa salr'ittll ul-t
.;, 11..i , t .i rrisL,rt ,.lil,ri i.
,[,flrrr:nLa uiiili pi'oqrr,rtl cje cciitare
RA\\r r:onsia in pastraleit clctaiillor. Ot::ri:r-i'iirid hj-!i{)gram:r, \'cii cotlstata ci ea tttt
:,r iranliireazrL ca in cazul eelitilii iisierelot

ir:i.
f)eoarece imtrginea suiera de c Ltso;,r-l!
vignetiu'e o puterr cL]fcatil. Pentnt acerrsiit

li rh

pr.rncte lr,rrlittoiisr, intr-ntt elot-ireniu re

stril:s de crtioiric, cc:'espunztrtoare zonei

H*!,: ea"!?'sl

i:

totlrili mai

l, Rctat*

viriul

*r'rig g,4g!

Lurninanr e lioise Redrrc tion

:]"' ill Llsieazat iitspr-e

tor.i-tc r,i--r'r-rpi rlirt pal"tea dreapti

sr'r-irni:,ieazir o acurlulirre exirgeratir cle

Isiliiir:

cr.irie. .l:riigrn.'u i'r'. ll nrai echilibrattr ircunl,

l.i;i1i,-eiliirrr.ri.rl

,{,*;i3-;*!

:-:'

1i.'.

1 f:rcp.

T FiftfiFti*n

Trarr:t-rrrr,

,:l j

Thr,lsh*kl

.,:

AceasU imagine a suferii modifieiri nrultipie. Fird a avea nicidecum pretenlta

arti, vi poate totLrti sugera capa{!t;!:le Ffcgiamului.

a1l-r.

r:tililia riin jmagi-

aeeea.

Ltr !--re1;r'irf sii ciectr.rali rcglajele cle lrL

' 1 r, /ri,rL\ .r r.l'cllalc,l erf irrtcrii ditl'

ti. lin irljerLrfr-lL''l irrogranl. lientril prelu.Lrif c...Lirrrii r-aii erporta ligierul 9i-l veti
in Ginrp;, r,rr,rle iu,eti acces lir tnstt'u
mente rnai e volilirte"
,.r.i.ita

Edifia de apritrie a revistsi

El rocus, ,.,

GO DIGITAL!

Hackersblog:
* s',

\$'

't"

igspuneleCea?

'"rl*o,**'"'

DVD
12,5 lei

ie,e.uar ounel

apticatii de tUninE
ocai

u!rLi sNrsn !r:11 rr lr PoL[ rosrroN

5rl4&:lrrn!

Illl

rI

hnu 0q

ln rt.qi:i

.;,"',1:,,1,,.
.:,;

t!] r !r

crc:irti r.t.

f!

Arririezooe

-r

: .

'.,..

COVER STORV
ll'Sli!',"'"*'

PC PROTEJAT

Itt lo

MINUTE=*

Sfaturi cu aiutorul cirora puteti si vi securizafi

B 38
sistemul in cel mai scurt

timP

-tittFltrr-

,,Itwi$smer

&piar4.5
pentru

to{e

t07

.rcIE'

t-i${mtfih

ligirelor