Sunteți pe pagina 1din 114

TEST nr.

1
SUBIECTUL I : Examinarea si solutionarea litigiilor ecologice.
1.1 Definiti notiunea si particularitatile litigiilor ecologice
Litigiul ecologic reprezint acel conflict de interese dintre dou sau mai multe
persoane,
obiect al cruia l constituie nclcarea unui drept sau interes ocrotit de legislaia
ecologic,
precum i recuperarea prejudiciului cauzat mediului natural.

Dupa obiect, litigiile ecologice se clasifica dupa cum urmeaza: a)litigii funciare; b)litigii silvice;
c)litigii ce tin de protectia aerului atmosferic; d)litigii ce tin de protectia si folosirea zacamintelor
minerale utile; e)litigii ce tin de protectia si folosirea obiectivelor acvatice si resurselor acvatice.
Dupa continut avem litigii ecologice patrimoniale si litigii ecologice nepatrimoniale. Toate
litigiile patrimoniale se solutioneaza in exclusivitate de catre instantele de judecata; litigiile
nepatrimoniale se solutioneaza de organele de protectie a mediului, deciziile carora pot fi atacate
in instanta de contencios administrativ. Dupa subiecti litigiile se clasifica in litigii dintre persoane
fizice si litigii dintre persoane juridice. Litigiile de recunoastere a dreptului de proprietate se
solutioneaza in instanta de judecata (in procedura speciala).
1.2 determinati organele competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice.
-atacarea deciziei autoritatilor statale la organul ierarhic superior(contencios administrativ)
-depunerea unei reclamatii la procuratura
-inaintarea unei reclamatii avocatilor parlamentari
-actiunea in instanta de judecata
1.3 Dezvoltati principiul Accesul la justitie in domeniul protectiei mediului.
Conform art. 4 alin. (1) pct. 6) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992, reclamanii
snt scutii de plata taxei de stat n cauzele de ncasare a pagubei pricinuite prin poluarea
mediului nconjurtor i folosirea iraional a resurselor naturale. n sensul art. 98 alin. (1) CPC,
taxa de stat, de a crei plat reclamantul a fost scutit, se ncaseaz la buget de la prt
proporional prii admise din aciune dac prtul nu este scutit de plata acesteia.Se menioneaz
c, conform prevederilor Conveniei de la Aarhus din 25 iunie 1998 privind accesul la
informaie, justiie i participarea publicului la adoptarea deciziilor n domeniul mediului, statul
va garanta accesul tuturor persoanelor la informaie.Se atenioneaz instanele de judecat c
informaia legat de ecologie se atribuie la informaia cu caracter public, iar refuzul nejustificat
de a furniza informaie cu caracter ecologic poate fi contestat n instan de judecat, fiind obiect
al aciunii n contenciosul administrativ.
SUBIECTUL II: Notiunea , Obiectul si Sistemul Dr. Funciar - Regimul Juridic al
Terenurilor cu Destinatie Agricola.
2.1 definite obiectul de reglementare a dreptului funciar.

Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea
relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii
funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se
studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu
privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din
folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea
terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la
schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de
proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese
din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare.
Obiectul de reglementare-reprezinta relatiile sociale care apar in timpul folosirii pamintului .
specificul acestor raporturi este legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite
ramuri ale economiei nationale
2.1 Delimitati obiectul raporturilor juridice funciare de obiectele relatiilor funciare.
Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra
lor. Adica sunt anumite bunuri determinate exhaustiv de lege. Variatii la acest subiect nu
pot exista.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic i alte
caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra pmntului.
Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie obiecte
ale relaiilor funciare.
-Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea
relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii
funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se
studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu
privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din
folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea
terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la
schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de
proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese
din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare. Aici este vorba despre anumite interactiuni
sociale care sunt legate de folosirea obiectelor relatiilor funciare.Obiectul relatiilor funciare este
doar o parte componenta a obiectului raportului juridic funciar. Obiectul RJ Funciar cuprinde
multe ale relatii sociale. De ex : gestiuneal, administrarea, instrainarea terenurilor s.a.m.d
1.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiui administrative in legatura cu
incalcarea legislatiei agrare.
-in cazul incalcarii dr. de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;
-in cazul incalcarii recomandarilor agrothnice , conditiile de exploatare a terenurilor, structura
asolamentelor, folosirii abusive a ingrasamintelor chimice si preparatoarelor de fitosanitarie;
-in cazul neachitarii impozitului funciar si alte plati pentru folosirea terenurilor;

- in cazul neintreprinderii unor masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii


solului, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau imlastinirii secundare, sa asigure atit obtinerea
unei productii calitative, cit si protectia solului si sporirea fertilitatii lui;
-in cazul nerespectarii drepturilor altor detinatori de terenuri ;
- in cazul nepastrarii bornelor de hotar si punctele retelei geodezice de stat din teren;
-in caz de nerespectare a a proiectului de organizare a teritoriului.
CONTRAVENII N DOMENIUL AGRICOL I SANITAR-VETERINAR
Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole
Articolul 184. nclcarea normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, pstrarea i
comercializarea seminelor
Articolul 185. Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a
materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea lui
Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material
sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
Articolul 187. Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere
Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de
cultivare a plantaiilor pomicole i bacifere .
Articolul 189. Neexecutarea msurilor obligatorii de combatere a organismelor duntoare sau
nclcarea regulilor de efectuare a unor astfel de msuri
Articolul 190. Scoaterea materialelor din punctele de frontier fr control de carantin i fr
tratare
Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita supravegherea
i controlul fitosanitar
Articolul 192. nclcarea modului stabilit de ncercare i raionare a soiurilor de vi-de-vie
Articolul 193. Producerea i/sau comercializarea materialului de nmulire i sditor viticol
necorespunztor normelor tehnice
Articolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole
Articolul 195. nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor
viticole .
Articolul 196. nclcarea regulilor i normelor sanitar-veterinare

TEST nr.2
SUBIECTUL I :Normele , Metoda, si Principiile Dreptului Ecologic.
1.1Definti notiunea si particularitatile normelor de drept ecologic.
Normele ecologice sunt o totalitate de acte normative care reglementeaza raporturile sociale din
domeniul utilizarii rationale a resurselor naturale, protectia mediului natural, conservarea unor
componente ale mediului, asigurarea securitatii ecologice in scopul mentinerii si dezvoltarii unui
mediu favorabil si nepericulos pentru generatiile actuale si viitoareprotectia mediului natural si
folosirea rationala a resurselor naturale.
Particularitatile :
Norme principii- norme care consfintesc principiile utilizarii rationale a resurselor naturale

Norme priortati- ex.prioritatea utilizarii apelor pentru satisfacerea necesitatilor in ape potabile si
menajere
Norme reguli de conduita.
Sunt asiguarte prin forta de constringere a statului.
Caracter statal-sint elaborate de stat, prin procesul de legiferare.
Caracterul obligatoriu- norma de conduita care stabileste participantilor la acesta relatie sociala
anumite drepturi si obligatii.
Dr la mediu sanatos; accesul la informatie privind mediul; obligatia de acontribui la protectia
mediului.
1.2 Determinati metodele de reglementare juridica a dr. Ecologic
Luind in consideratie faptul, ca protectia si amiliorarea mediului, conservarea acestuia , precum
si asigurarea dezvoltarii durabile constitue probleme de talie nationala si un obiectiv de interes
public major, statul intervine in relatiile ecologice in mod direct, conferind un caracter imperativ
reglemantarii juridice a acestor raporturi.In acest context, pentru dreptul ecologic este
caracteristic predominarea metodei imperative(administrative)de reglementare.Aceasta metoda
consta in instituirea prescriptiei comportarii subiectelor, interdictiilor si constringerii statale
pentru asigurarea comportamentului necesar si a prevederilor normelor de drept.Aceasta metoda
se aplica in raporturile cu caracter administrativ, in care un subiect are o pozitie dominanta fata
de celalalt, de subordonare, cu volum diferit de drepturisi obligatiuni.In dreptul ecologic, metoda
imperativa se materializeaza in normarea calitatii madiului, controlul ecologic,expertiza
ecologica,certificatul si licentierea etc.
In dreptul ecologic se aplica si a doua metoda, denumita dispozitiva(civila).Aceasta metoda se
bazeaza pe pozitie de egalitate a subiectelor in raport, pe volumul egal de drepturisi obligatii ale
acestora.Aceste drepturi si obligatii sint determinate de insasi subiectele raportului prin
intermediul acordului(tranzactiei)incheiate.Astfel de tranzactii in domeniul utilizarii resurselor
naturale si protectiei mediului sint incheiate tot mai frecvent.
Totodata, la etapa actuala, ia nastere si o alta metodade reglementare-economica, care se
manifesta prin stabilirea platilor pentru poluarea mediului si utilizarea resurselor naturale,
instituirea prioritatilor, inlesnirile si avantajelorpentru protectia mediului, utilizarea rationala a
resurselor naturale, precum si prin crearea fondurilor ecologice.
1.3 dezvoltati principiul folosirea rationala si in complex a resurselor naturale
Acest principiu presupune folosirea atenta a resurselor naturale in interesul generatiilor prezente
si viitoare.Sub aspectul pastrarii echilibrului ecologic, o mare importanta are modul in care se
folosesc resursele naturale.Resursele naturale care se reinoiesc trebuie sa fie utilizate in limitele
in care se produce aceasta reinoire.Nu trebuie uitat insa ca toate resursele naturale , inclusiv cele
care se reinoiesc(apa, cele vegetale sau animale)sunt totusi limitate.In acelasi timp, resursele
naturale ce nu pot fi reinoite trebuie astfel exploatate, incit sa nu riste sa se epuizeze, iar
avantajele obtinute de pe urma folosirii lor sa fie maxime. Omul poarta o raspundere speciala in
ceea ce priveste apararea si administrarea rationala a patrimoniului constituit din flora si fauna
salbatica si al mediului lor inconjurator, amenintate azi de factorii defavorabili.
Astfel trebuie sa adoptam urmatoarele directii principale:

a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de tehnologii de prelucrare a lor


care genereaza mai putine deseuri
b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale netraditionale (cum ar fi
energia vantului, energia solara etc.).
In legatura cu reforma ramurilor economiei nationale, necesitatea schimbarii atitudinii fata de
utilizarea resurselor naturale si promovarea unei politici de dezvoltare social-economica
compatibile cu mediul inconjurator s-a pus problema elaborarii Strategiei nationale si Planului de
actiune in domeniul conservarii si utilizarii rationale a resurselor naturale ale Republicii
Moldova prezentata spre examinare Guvernului Republicii Moldova, inca in septembrie 2002.
SUBIECTUL II: Dreptul de Beneficiere Funciara. Regimul juridic al terenurilor cu
destinatie agricola.
2.1 Definiti continutul dreptului de beneficiere funciara.
Se considera ca dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub cateva
aspecte:
A)Dreptul de beneficiere funciara reprezinta o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o
totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si
beneficiarii de terenuri care reglementeaza relatiile cu privire la atribuirea, exploatarea, protectia,
retragerea din folosinta terenurilor
B)Dreptul de beneficiere funciara reprezinta un drept subiectiv al unei persoane fizice sau
juridice care exploateaza sau poate exploata terenul din punct de vedere cantitativ si calitativ.
C)Dreptul de beneficiere reprezinta din punct de vedere teoretic un raport juridic, raport care
apare intre organele de stat si beneficiarii de terenuri care este reglementat de legislatia speciala
funciara cu privire la atribuirea, exploatarea, autorizarea, licentierea, retragerea din folosinta a
terenurilor.
Dreptul de beneficiere asupra terenurilor cu destinatie agricola reprezinta posibilitatea
beneficiarului de a folosi o cota sau sector de teren in scopuri personale in conformitate cu
legislatia in vigoare.
2.1Determinati volumul drepturirlor si obligatiilor beneficiarilor funciari.
Articolul 28. Drepturile posesorilor i ale beneficiarilor funciari
Posesorii i beneficiarii au dreptul:
s foloseasc terenurile potrivit condiiilor de atribuire;
s fie proprietarii produciei obinute; (drept de proprietate asupra fructelor)
s foloseasc n modul stabilit de lege zcmintele, pdurile, apele i alte bogii ale
pmntului;
s primeasc, n caz de stingere a dreptului de posesiune sau beneficiere, compensarea
cheltuielilor legate de ameliorarea terenului.
Articolul 29. Obligaiile deintorilor de terenuri
Deintorii de terenuri snt obligai:
s foloseasc terenurile n conformitate cu destinaia lor;
s respecte, conform recomandrilor agrotehnice, condiiile de exploatare a terenurilor,
structura asolamentelor, s nu admit folosirea abuziv a ngrmintelor chimice i
a preparatelor de fitosanitrie;
s achite la timp impozitul funciar i alte pli pentru folosirea terenurilor;

s ia msuri de prevenire i combatere a eroziunilor, a compactrii solului, a alunecrilor de


teren, a salinizrii sau nmltinirii secundare, s asigure att obinerea unei producii calitative,
ct i protecia solului i sporirea fertilitii lui;
s respecte drepturile altor deintori de terenuri;
s pstreze bornele de hotar i punctele reelei geodezice de stat din teren;
s respecte proiectul de organizare a teritoriului;
s prezinte la timp autoritilor administraiei publice locale informaiile stabilite prin
legislaie, privitoare la starea i folosirea terenului.
2.3 Formulati cazurile pentru care survine raspunderea civila in legatura cu incalcarea
legislatiei funciare..
Raspunderea juridica funciara civila apare ca rezultat al lezarii drepturilor
patrimoniale funciare, in cazul care survine un prejudiciu material, in acest caz,
raspunderea consta in repararea prejudiciului si beneficiului ratat, precum si
raspunderea care survine in baza tranzactiei lovite de nulitate absoluta sau relativa,
iar persoanele vinovate vor suporta consecintele incalcarilor.

Pagubele sunt reparate prin reabilitarea terenurilor carora li s-a cauzat daune si aducerea lor in
stare corespunzatoare care sa permita folosirea lor conform destinatiei lor principale sau in forma
baneasca. Evaluarea prejudiciului cauzat se va evalua conform Instructiunii pentru evaluarea
prejudiciului cauzat resurselor de sol.

TEST NR.3
SUBIECTUL I Raspunderea juridico-ecologica.
1.1 Caracterizati temeiuril si conditiile raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei
ecologice.
Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita i norma
juridica.Pentru a reclama o rspundere juridic este necesar de a stabili existena unui fapt
juridic: infraciune, delict, abatere disciplinar. Delictul ecologik-este comportamentul nelegitim
i vinovat al unei persoane, ce este ndreptata mpotriva ordinii ecologice i care a cauzat un
prejudiciu naturii sau a creat un pericol real de a pricinui o paguba
Elementele delictului ecologik-Obiectu, latura obiectiva, latura subiectiva si subiectu.
Conditiile : a)existenta actului normativ, a actului juridic ,b)fapta ilicta ;c)prejudiciul
ecologic;d)legatura cauzala dinre fapta ilicita si prejudiciu;e)vinovatia;f)subiectu:virsta,
responsabilitatea(ex. Padurarii), subiectul special;g)sanctiunea;h)termenul de prescriptive de
tragere la raspundere;i)existent unor conditii care inlatura raspunderea(ex. Extrema necessitate)
1.2 determinati sistemul organelor ce examineaza si solutioneaza cazurile privind
incalcarea legislatiei ecologice.
CONTRAVENTIONAL
Articolul 405. Organele pentru protecia mediului i Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva"

(1) Contraveniile prevzute la art.93-95, 109-130, 132-154, 156, 182 se examineaz de


organele pentru protecia mediului.
(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni inspectorul principal
de stat pentru ecologie i adjuncii lui, inspectorii superiori de stat pentru ecologie.
(3) Contraveniile prevzute la art.110-115, 120-130, 132-137, 139-142 se constat de ctre
Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva".
(4) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale directorul general al
Ageniei pentru Silvicultur "Moldsilva" i adjuncii lui, directorii ntreprinderilor de stat pentru
silvicultur, ai ntreprinderilor silvo-cinegetice, ai rezervaiilor naturale.
(5) Persoanele menionate la alin.(4) vor remite procesele-verbale cu privire la contravenii spre
examinare organelor de protecie a mediului.
(6) Contraveniile prevzute la art.181 se constat de organele pentru protecia mediului.
(7) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale persoanele menionate la
alin.(2).
(8) Procesele-verbale cu privire la contraveniile prevzute la alin.(6) se remit spre examinare
comisiei administrative.
Articolul 406. Organele supravegherii sanitar-epidemiologice de stat
(1) Contraveniile prevzute la art.80-83, 115, 268-271, 276 se examineaz de organele
supravegherii sanitar-epidemiologice de stat.
(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni medicul-ef sanitar
de stat al Republicii Moldova i adjuncii lui, medicii-efi sanitari de stat ai raioanelor i oraelor
(municipiilor).
Articolul 414. Organele supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar
(1) Contraveniile prevzute la art.131, 157, 158, 183-190, 192-196, 275 se constat de organele
supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar.
(2) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale:
a) eful Inspectoratului General Agricol i adjuncii lui, efii oficiilor teritoriale ale
inspectoratului, pentru contraveniile prevzute la art.131, 183-188, 192-195;
b) directorul Ageniei Fitosanitare i adjuncii lui, efii direciilor teritoriale ale ageniei, pentru
contraveniile prevzute la art.189, 190;
c) medicii veterinari oficiali din cadrul Ageniei Sanitar-Veterinare i pentru Sigurana
Produselor de Origine Animal sau din cadrul direciilor raionale (municipale) sanitar-veterinare
i pentru sigurana produselor de origine animal, pentru contraveniile prevzute la art.157, 158,
196, 275.
(3) Procesele-verbale cu privire la contravenii se remit spre examinare n fond instanei de
judecat competente.
PENAL
ORGANELE DE URMARIRE PENALA
INSTANTA DE JUDECATA
CIVIL
INSTANTELE DE JUDECATA (DUPA CAZ DE DREPT COMUN, ECONOMICA,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV)
1.3 Formulati cazurile de raspundere penala pentru nerespectarea legislatie ecologice.
Raspunderea penala este cea mai aspra masura de constringere aplicata persoanei care a savirsit
infractiuni ecologice-fapte socialemente periculoase savirsita cu vinovatie de opersoana

responsabila care atenteaza la ordinea de drept ecologika i care cauzeaz daune mediului
ambiant, sntii omului sau creaz astfel de pericol.
Urmatoarele infractiuni.
-infractiuni ce atenteaza la securitatea ecologica a populatiei(art.223 incalcarea cerintelor
securitatii ecologice;
-infr.care ateteaza la regimul juridic al substantei radioactive, biologice si adeseurilor(art.224
incalcarea regulamntului circulatiei subs6tantelor si materilelor si deseurilo radioactive,
biologice, toxice);
-infr. Care atenteaza la ordinea de lichidare a prejudiciilor ecologice(art,226 neindeplinirea
obligatiunilor de lichidarea consecintelor incalcarilor ecologice);
-infr.care atenteaza la protectia solului (art.227 poluarea solului)
-infr. Care atenteaza la protectia subsolului (art.228 incalcarea cerintelor de protectia a
subsolului);
-infractiunea care atenteaza la protectia apei(art.229 poluarea apei);
-infr. Care atenteaza la protectia aerului (art.230 poluarea aerului):
-infr.care atenteaza la protectia regnului animal(art.233 vinatul ilegal ,234indeletnicirea
ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari alle apei);
-infr. Care atenteaza la protectia fondului silvic(art.231 taierea ilegala a vegetatiei
forestiere(art.232 distrugerea sau deterioraea masivelor forestiere);
-infr. Care atenteaza la regimul de administrare si protective a fondului ariilor materiale
protejate de stat(art.231-235 ).
Fapta infractionala trebuie sa intruneasca cumulative elementele :
1.Obiectul generic-relatiile care asigura protectia mediului natural
Obiectul material-resursele naturale , obiectele naturii, ariile protejate de stat;
2.latura obiectiva actiuni/onactiuni criminale indreptate impotriva ordinii de dr. ecologice,
inclusive si cauzarea de prejudicii ecologice. legatura cauzala dintre fapta si consecinta .
3.subiectul persoana fizica responsabila -16 ani;
subiectul special persoana cu functe de raspundere investta cu functie de paza si protective,
pesoana juridica.
4-latura subiectiva-intentia , imprudenta.
SUBIECTUL II Dreptul de beneficiere funciara. Regimul juridic al terenurilor cu
destinatie Agricola.
2.1 Definiti notiunea dreptului de beneficiere funciara.
Se considera ca dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub cateva
aspecte:

A) o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o totalitate de norme juridice care


reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si beneficiarii de terenuri
care reglementeaza relatiile cu privire la atribuirea, exploatarea, protectia, retragerea din
folosinta a terenurilor.
B) un drept subiectiv al unei persoane fizice sau juridice care foloseste sau poate
folosi
din punct de vedere cantitativ si calitativ.
C) din punct de vedere teoretic un raport juridic, raport care apare intre organele de stat si
beneficiarii de resurse naturale care este reglementat de legislatia speciala funciara cu
privire la atribuirea, exploatarea, autorizarea, licentierea, retragerea din folosinta a
terenurilor.
2.2 Determinati temeiurile juridice de aparitie si incetare a dreptului de beneficiere
funciare.
Conform legislatiei distingem temeiuri de aparitie a dr de beneficiere funciare:
1)actul normativ(elaborat, adoptat si sanctionat de catre organele puterii de stat; publicat in MO);
2)actul administrativ individual (deciziile consiliilor; hotararile de Guvern);
3)contractul ( arenda in agricultura,);
4)hotararea instantei de judecata (irevocabila, definitiva).
Conform codului funciar Dreptul asupra terenului se stinge n cazurile:
1) renunrii benevole a deintorului la teren;
2) retragerii terenului pentru nevoile statului i societii;
4) retragerii terenului n cazul i n modul stabilit n articolul 25 din prezentul Cod;
5) decedrii beneficiarului persoana fizica;
6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;
7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul
8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;
10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;
11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor chimic,
radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei ecologice;
12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la salinizare secundar i
la apariia focarelor de eroziune prin irigare.
Punctele , 4), 6), 11) i 12) ale prezentului articol nu se extind asupra dreptului de proprietate a
ceteanului asupra terenului destinat construirii casei de locuit, anexelor gospodreti i a celui
ocupat de grdini personale.
Dreptul de a folosi terenul se poate stinge dac posesorul funciar sau beneficiarul funciar a
svrit aciuni indicate n articolul 96 din prezentul Cod.
Articolul96. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei
funciare
Persoanele care ncalc legislaia funciar poart rspundere administrativ i penal n
conformitate cu legislaia.
Constatarea contraveniilor se efectueaz de ctre autoritile administraiei publice locale i
organele de stat autorizate n acest scop, n limitele competenei lor.
Aplicarea sanciunilor nu scutete persoana culpabil de obligaiunea de a lichida nclcrile
comise.
Mijloacele ncasate n urma aplicrii amenzilor se vars n bugetul de stat i se folosesc
pentru restabilirea, mbuntirea terenurilor i sporirea fertilitii solurilor i protecia mediului
nconjurtor.

2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea legislatiei funciare.
Cod Contraventional prevde:
Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole
Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr
proiect, Articolul 187. Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere
Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de
cultivare a plantaiilor pomicole i bacifere
Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita
supravegherea i controlul fitosanitar
Articolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole
COD FUNCIAR:
Articolul 24. Sanciunile aplicate n caz de necultivare a terenurilor agricole i neluare a
msurilor de protecie a solului
n cazul cnd deintorul cu titlu de posesiune sau de folosin nu utilizeaz terenul n scopul n care i s-a
atribuit, autoritatea administraiei publice locale respectiv, la cererea proprietarului, va dispune aplicarea
sanciunilor contravenionale prevzute de lege

TEST NR.4
SUBIECTUL I Dreptul de proprietate asupra Resurselor Naturale
1.1 Definite fondul resurselor natural ca obiect al dreptului de proprietate.
Fondul resurselor naturale sunt: Resursele naturale reprezint
totalitatea zcmintelor de minerale i de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pdurilor i apelor
care pot fie proprietate private fie publica.

1.2 Determinati tipurile si formele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.


Legislatia ecologica a RM determina ca exista 2 tipuri de proprietate asupra resurselor naturale:
a)publica care poate fi exclusiva a statului si proprietatea unitatilor administrativa-teritoriale;
b)privata care poate fi exercitata sub 2 forme:
- in devalmasie
- cote-parti.
Este de mentionat faptul ca dreptul de proprietate privata asupra resurselor naturale este limitat.
Modul de dobandire a dreptului de proprietate privata asupra resurselor naturale este determinat
de legislatia speciala: Codul Funciar, Codul Apelor, Codul Silvic.
Legislatia ecologica determina cateva particularitati in ceea ce priveste exercitarea dreptului de
proprietate asupra resurselor naturale. Astfel, indiferent de tipul si forma de proprietate, toate
categoriile de resurse naturala sunt inregistrate in mod obligatoriu sub aspect cantitativ si
calitativ in Cadastrele Resurselor Naturale. Indiferent de tipul si forma de proprietate, toate
categoriile de resurse naturale sunt supuse supravegherii si controlului ecologic de stat; controlul

ecologic de stat se efectueaza cu regularitate, dar nu mai putin de 1 pe an. Indiferent de tipul si
forma de proprietate, toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a
resurselor naturale sub aspectul volumului, calitatii, se inregistreaza in Monitoringul Ecologic
Integrat (tinut nemijlocit de Ministerul Mediului); in baza acestor date se efectueaza prognoze,
programe de ameliorare pentru viitor.
Dreptul de proprietate publica, ese xercitata sub 2 forme:
1-proprietate publica exclusive a statului;
2-proprietate a autoritatilor administrative teritoriale;
1.3 Recomandati formele si metodele de aparare a dreptului de proprietate asupra
resurselor naturale.
In conformitate cu legislatia civila deosebim citeva categorii de mijloace de aparare:
- mijloace reale de aparare( urmaresc restabilirea dreptului de posesiune, dreptul de folosinta,
dreptul de dispozitie) :actiunea de revendicare, actiunea negatorie
1- Revendicarea de catre proprietar a bunurilor sale -proprietarul este in drept sa-si revendice
resursele naturale aflate in posesiune nelegitime a altei persoane daca acestea mai exista in
natura. Daca a dobindit posesiunea prin samovolnicie sau prin savirsirea unei delict, posesorul
raspunde fata de proprietar in conformitate cu normele procesuale raspunderii delictuale.
Posesorul va raspunde fata de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul ca din vina lui
bunul sa deteriorat , a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv.
2-daca dreptul de proprietate este incalcat , proprietarul poate cere autorului incetare incalcarii.
Poate cere si despagubiri.
3-recunoasterea dreptului de proprietate.
- mijloace obligationale (in cazul in care intre tert si proprietar exista un raport obligational):
1. actiunea privind repararea prejudiciului cauzat proprietarului
2. actiunea privind restituirea bunului dat in folosinta temporara
- mijloace de aparare in cazurile de stingere a dr deproprietate
1.Art 46 constitutie nimeni nu poate fi expropriat decit pt cauza de utilitate publica , cu dreapta si
prealabila despagubire.
2.Persoana al carei bun a fost rechizitionat poate cere restituirea lui, daca dupa incetarea situatie
exceptionale, aceasta sa pastrat in natura.
Articolul 26.
Controlul asupra folosirii resurselor naturale urmrete asigurarea respectrii de ctre toate
persoanele fizice i juridice a legislaiei privind resursele naturale i protecia mediului
nconjurtor. Sistemul de control asupra folosirii resurselor naturale include controlul de stat,
controlul departamental i controlul obtesc.
Controlul de stat asupra folosirii resurselor naturale este exercitat de ctre organele menionate
la art.12 alin.(1),
a) Guvernul;

b) organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu protecia mediului


nconjurtor;
c) autoritile administraiei publice locale conform competenelor stabilite de legislaie
Articolul 28. Controlul departamental
Ministerele, departamentele, ntreprinderile, instituiile i organizaiile beneficiare de resurse
naturale snt obligate s exercite controlul n vederea utilizrii resurselor n conformitate cu
condiiile stipulate n prezenta lege i n alte acte normative.
Articolul 29. Controlul obtesc
Statul garanteaz participarea publicului la luarea de decizii privind
folosirea resurselor naturale, precum i la exercitarea controlului obtesc asupra modului n
care persoanele fizice i juridice respect legislaia privind ocrotirea naturii, n baza
unei informri ample a populaiei i asigurrii accesului acesteia la orice informaie de interes
public.
SUBIECTUL II Raspunderea juridica pentru incalacarea legislatiei funciare
2.1 Definiti raspunderea juridical penala pentru incalcarea legislatiei funciare.
Articolul 50. Raspunderea penala
Se considera raspundere penala condamnarea publica, n numele legii, a faptelor infractionale si a
persoanelor care le-au savrsit, condamnare ce poate fi precedata de masurile de constrngere
prevazute de lege.
Temeiul raspunderii penale
(1) Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita, iar
componenta infractiunii, stipulata n legea penala, reprezinta temeiul juridic al raspunderii
penale.
(2) Raspunderii penale este supusa numai persoana vinovata de savrsirea infractiunii
prevazute de legea penala.
Obiectul material l constituie toate terenurile, indiferent de destinaie i proprietate, care
constituie,
n ansamblu, fondul funciar al RM. Fondul funciar, n funcie de destinaia principal, se
compune din
urmtoarele categorii de terenuri: cu destinaie agricol; din intravilanul localitilor; destinate
industriei,
transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte destinaii speciale; destinate ocrotirii naturii, ocrotirii
sntii,
activitii recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i
altor terenuri verzi; ale fondului silvic; ale fondului apelor; ale altor fonduri de rezerv.
Articolul 52. Componenta infractiunii
(1) Se considera componenta a infractiunii totalitatea semnelor obiective si subiective,
stabilite de legea penala, ce califica o fapta prejudiciabila drept infractiune concreta.
(2) Componenta infractiunii reprezinta baza juridica pentruunui articol concret din prezentul cod.
2.2 Clasificati litigiile funciare
Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva categorii:
A)Dupa continut:

-Litigii funciare nepatrimoniale;


-si patrimoniale ;
Litigiile nepatrimoniale -se solutionaeza de organele erarhic superioare, decizia lor poate fi
atacata in instanta de contencios administrativ, unele se examineaza nemijlocit de instanta de
judecata(art 90,95cod funciar);
Litigile patrimoniale funciare -se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92
cfunciar;
B)dupa subiecti:
-litigii funci ce aparintre organe adm pub si pers fiz sa jur;
-itigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri;
- litigii aparute intre persoane juridice;
c)dupa obiect:
-lit ce tin funciare cu privire la folosirea fond apelor(7 la nr.forestier, intravilanul localitatilor,
ariilor protejate de stat, ect.)prezinta o institutie jur complexa din cadrul partii generale a dr
funciar ce cuprinde un ansambu de norme jur ce reglementaeza relatiile aparute in legatura cu
2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii civile pentru incalcarea
legislatiei funciare.
Potrivit prevederilor art. 97 din Codul funciar, pagubele pricinuite deintorilor de terenuri,
inclusiv venitul ratat, trebuie s fie reparate integral.
Pagubele snt reparate prin reabilitarea terenurilor afectate i aducerea lor n stare
corespunztoare, care s permit folosirea conform destinaiei, sau n form bneasc.
Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor solului se face conform Instruciunii privind
evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol din 08.06.2004.
n sensul art. 95 Cod funciar, actele de vnzare-cumprare, donaie, amanetare, schimb i alte
tranzacii dintre deintorii de terenuri nfptuite cu nclcarea modului stabilit de legislaie pot fi
declarate nule. Condiiile nulitii tranzaciilor snt stipulate n Codul civil (art. 216-233).
Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate
datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine prezena tuturor
elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.
Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt: prejudiciul,
fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.Lipsa unei din aceste condiii,
potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu excepia cazurilor prevzute expres
de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n lipsa unei sau altei condiii. n cazurile
prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual se antreneaz n lipsa caracterului ilicit
al faptei.Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta

ilicit i prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care
se determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a
faptei ilicite.Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim
prejudiciul moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile
prevzute de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de
ap din sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material,
Legea cu privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral
de ctre persoana vinovat.
Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este necesar vinovia
autorului faptei ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de autor al faptei
ilicite i cea de debitor n obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba material a fost
pricinuit de ctre un minor, prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar de prini
(adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt, de educaie, curative sub a cror supraveghere se
afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor (art. 1406, art. 1407
CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a cror activitate este legat de un izvor
de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor,
mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii etc.) au obligaia s
repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se
datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca urmare a
exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.
TESTUL NR.5
Subiectul 1: Regimul juridic al subsolului.
a) Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile.
b) Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei subsolului.
B1 ) Determinai formele i condiiile de folosire a subsolului.

c) Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute de legislatia in


vigoare.
Subiectul 2 : Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.
a) Definiti raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare .
b) Clasificati contraventiile funciare.
c) Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspuderii pentru incalcarea legislatiei funciare.
Subiectul 1 Regimul juridic al subsolului.
1.1 Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile
Zacamintele de Substante minerale Utile sunt recunoscute spatiile subterane in perimetrul carora
se afla cantitati de substante minerale utile.
Toate ZMU se clasifica in descoperite si nedescoperite
ZMU descoperite sunt recunoscute zacamintele in cadrul carora sa stabilit cu certitudine prin
metode de cercetare geologica prezenta acestora.

In dependenta de modul de exploatare : ZMU Inchise (se extrag din mine) si ZMU
Deschise (se extrag din cariera)
Conform codului subsolului Substantele MU se clasifica in :
minereuri metalifere ;
minereuri nemetalifere ;
combustibile solide ;
petrol ;
gaze naturale ;
gaze inerte ;
ape subterane (ape minerale care depasesc mineralizarea lor cu 0,9 mng /cm3).
Conform imprtantei economice si scopului determinarii statutului juridic al beneficiarului
in vederea regimului de folosire Substantele MU se clasifica in:

Substante minerale utile de importanta nationala (petrolul, gazele natural inerte...) ;


Substante minerale utile larg raspindite (nisipul, argila, piatra de constructie, nisipul
argilos, argila nisipoasa).
B1 ) Determinai formele i condiiile de folosire a subsolului.

Articolul 14. Tipurile de folosire a subsolului


Subsolul se atribuie n folosin pentru:
a) cercetare geologic, inclusiv prospectarea, evaluarea i explorarea
zcmintelor de substane minerale utile i alte tipuri de cercetri geologice;
b) extragerea substanelor minerale utile, inclusiv a apelor subterane i
resurselor curative naturale;
c) construirea i exploatarea construciilor subterane nelegate de
extragerea substanelor minerale utile;
d) nhumarea (depozitarea) substanelor nocive i deeurilor industriale;
e) organizarea obiectivelor geologice protejate;
f) colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, altor materiale
geologice de colecie.
Articolul 15. Termenele de folosire a subsolului
(1) Sectoarele de subsol se atribuie n folosin pe un termen limitat
(folosire temporar) sau nelimitat.
(2) Pe termen nelimitat, sectoarele de subsol se atribuie autoritilor
administraiei publice centrale, instituiilor publice din subordinea acestora
pentru exploatarea construciilor subterane nelegate de extragerea
substanelor minerale utile, nhumarea (depozitarea) substanelor nocive i
deeurilor industriale, organizarea obiectivelor geologice protejate.
(3) n folosire temporar, sectoarele de subsol se atribuie pentru:
a) cercetarea geologic a subsolului, construirea construciilor subterane
nelegate de extragerea substanelor minerale utile pe un termen de pn la
5 ani;
b) extragerea substanelor minerale utile pe perioada exploatrii
zcmntului, conform documentaiei tehnice (tehnologice) de proiect
aprobate;
c) extragerea apelor subterane pe un termen de pn la 25 de ani.
(4) n caz de necesitate, termenul de folosire temporar a sectorului de
subsol se prelungete, la solicitarea beneficiarului, de ctre organul care a

atribuit subsolul n folosin, dac se respect condiiile de folosire a


subsolului stipulate n contract, dar nu mai mult dect pe termenul maxim
stabilit la alin.(3).
(5) Termenele de folosire a sectoarelor de subsol ncep s curg din ziua
atribuirii lor n folosin i includ timpul necesar pentru aducerea sectoarelor
deteriorate ale subsolului n stare bun pentru folosire n continuare.
Articolul 16. Temeiuri de apariie a dreptului de
folosin asupra sectoarelor de subsol
Temeiurile de apariie a dreptului de folosin asupra sectoarelor de subsol
snt:
1) hotrrea Guvernului, adoptat:
a) ca urmare a concursului pentru dreptul de explorare sau extragere a
substanelor minerale utile de importan naional n baz de concesiune,
conform Legii nr.534-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la concesiuni;
b) n scopul nhumrii (depozitrii) substanelor nocive i deeurilor
industriale n straturile adnci;
c) n vederea organizrii obiectivelor geologice de importan naional,
protejate de stat;
d) n alte cazuri prevzute de lege;
2) hotrrea Ministerul Mediului privind transmiterea sectoarelor de subsol
n folosin n scopul cercetrii geologice, extragerii substanelor minerale
utile, construirii i/sau exploatrii construciilor subterane nelegate de
extragerea substanelor minerale utile, precum i n alte scopuri, cu excepia
cazurilor determinate la pct.1);
3) transmiterea ori trecerea dreptului de folosin asupra sectoarelor de
subsol conform prevederilor legislaiei civile cu privire la succesiunea de
drept n cazul reorganizrii persoanei juridice;
4) stabilirea i confirmarea faptului descoperirii zcmntului de substane
minerale utile de ctre beneficiarul subsolului ca urmare a lucrrilor efectuate
pe baz de concurs din contul mijloacelor financiare proprii.
Articolul 17. Cerinele antimonopoliste i asigurarea
publicitii i transparenei la folosirea
subsolului
(1) Se consider ilegale activitile autoritilor administraiei publice,
precum i ale diferiilor ageni economici, ce au drept scop:
a) limitarea, contrar condiiilor concursului, a accesului de participare la
concurs a persoanelor juridice i fizice ce intenioneaz s obin dreptul de
folosin asupra subsolului n conformitate cu prezentul cod;
b) eschivarea de la acordarea dreptului de folosin asupra sectoarelor de
subsol ctre ctigtorii concursului;
c) discriminarea beneficiarilor subsolului la acordarea accesului la
obiectivele de transport i infrastructur.
(2) Ministerul Mediului elaboreaz, iar Guvernul aprob reglementri n
ceea ce privete cantitatea-limit a rezervelor de substane minerale utile
atribuit unui agent economic.
(3) n scopul asigurrii publicitii i transparenei folosirii subsolului, actele
normative, anunurile privind concursurile (tenderele) pentru dreptul de
folosin asupra subsolului i rezultatele acestora, comunicatele privind
atribuirea sectoarelor de subsol n folosin, formularele de documente i alt

informaie din domeniul relaiilor miniere se public n Monitorul Oficial al


Republicii Moldova i se plaseaz n regim interactiv pe pagina web a
Ministerul Mediului.

1.2 Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei


subsolului.
planificarea folosirii subsolului si a ZMU aceasta presupune intocmirea si elaborarea
diverselor planuri de activitati atit la nivel national cit si la nivel de intreprindere miniera cu
scopul de a favoriza protectia, utilizarea rationala si complexa a subsolului.Functia data face
posibila determinarea cheltuielilor nejustificate , astfel se coordoneaza exploararea
subsolului cu alte activitati a economiei nationale.
evidenta obiectelor ce tin de exploatarea subsolului procedura privind evidenta
obiectelor ce tin de exploatarea subsolului in cadastrul de stat a ZMU este stabilita de
legislatie.
atribuirea si redistribuirea subsolului ordinea de atribuire a ZMU depinde de scopurile si
de tipul de folosinta a acestora. Pentru atribuire, beneficiarului subsolului i se pune la
dispozitie un sector de teren in urma carui fapt beneficiarul este obligat sa decoperteze
stratul fertil al solului,iar dupa extragerea ZMU beneficiarul este obligat sa efectueze
procedura de recultivare a sectorului de teren. In aceeasi ordine de idei, redistribuirea
terenului presupune retragerea unui sector de teren de la beneficiar si transmiterea acestuia
unui alt beneficiar.
efectuarea expertizei de stat a rezervelor SubstantelorMU -toate resursele de ZMU sunt
supuse expertizei ecologice (geologice) se face in scopul crearii unor conditii favorabile
privind folosirea rationala si complexa a ZMU (ex : in cazul cind subsolul este atribuit
pentru constructia obiectelor de subteran, proiectul de constructie a acestora urmeaza sa
treaca procedura de expertiza ecologica-obligatorie).
supravegherea si controlul privind respectarea legislatiei cu privire la subsolul in cadrul
controlului ecologic se verifica actele cu privire la atribuirea terenului, actele ce confirma
dreptul de beneficiere , conditiile tehnice de exploatare a terenurilor, planul de masuri
privind protectia sectorului de subsol atribuit , in care sunt incluse masurile de securitate a
muncii pentru salariati. In urma exercitarii controlului se intocmeste obligatoriu un act de
control in care se indica volumul din licenta si perimetrul minier (act ce confirma spatiul in
care beneficiarul are dreptul sa exploateze) si volumul deja exploatat. Se mai indica
incalcarile depistate intocmind concomitent si in proces-verbal.
1.3 Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute de legislatia in
vigoare.
Statul are obligatia sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul
national, ceea ce implica si respectarea normelor de protectie si conservare a mediului.
Persoanele fizice si juridice care exploateaza ZMU au obligatia de a cere si a obtine acordul
si/sau autorizatia de mediu si de a respecta prevederile acestora ;de a reface terenurile afectate ,
aducindu-le la parametrii productivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functoinal,
conform prevederilor si in termenele continute in acordul si/sau autorizatia de mediu ;de a anunta
autoritatile pentru protectia mediului, sau alte autoritati competente , potrivit legii, despre orice

situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si de a actiona pentru refacerea
acestuia s.a.
Competenta indomeniul folosirii si protectiei subsolului o au : Guvernul
a) asigura realizarea politicii statului n domeniul folosirii i proteciei subsolul
b) stabileste modului de gestionare a Fondului de stat al subsolului ca obiect al proprietii de
stat;
c) aproba tarifele i normelor de timp pentru lucrrile de explorri geologice finanate din
bugetul de stat;
d) stabileste modului de prezentare de ctre beneficiarii subsolului a rapoartelor privind micarea
rezervelor de substane minerale utile;
e) stabileste modului de construire pe suprafeele cu zcminte de substane minerale utile i de
amplasare a construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
f) stabileste modului de nfiinare i inere a Fondului de stat de informaii privind subsolul;
Ministerul Mediului
a) elaboreaza i promoreaza politica statului n domeniul folosirii i proteciei subsolului;
b) aproba lista sectoarelor de subsol scoase la concurs pentru dreptul de folosire a acestora;
c) adopta deciziilor cu privire la transmiterea pentru valorificare industrial a zcmintelor de
substane minerale utile, cu excepia celor de importan naionala ;
d) exercita controlului ecologic de stat n domeniul folosirii subsolului;
Ageniei pentru Geologie i
Resurse Minerale
c) exercita funciei de beneficiar al lucrrilor de explorri geologice finanate din bugetul de stat;
d) nregistreaza de stat i evidena de stat a lucrrilor de cercetare geologic a subsolului;
e) organizeaza expertizei de stat a rezervelor de substane minerale utile conform rezultatelor
lucrrilor de explorri geologice;
f) exercita, n limitele competenei, a controlului lucrrilor de explorri geologice;
g) elaboreaza de propuneri pentru lista substanelor minerale utile de importan naional;
h) exercita controlului de stat asupra folosirii raionale i proteciei subsolului;
Autoritilor administratiei publice locale n domeniul folosirii i
proteciei subsolului
a) coordoneaza atribuirea terenurilor proprietate public a unitii administrativ-teritoriale pentru
cercetare geologic i exploatarea zcmintelor de substane minerale utile;
b) participa la elaborarea programelor de extindere i folosire raional a bazei de materie prim
mineral la nivel local i luarea msurilor pentru realizarea acestora;
c) elaboreaza programele de extindere i folosire raional a bazei de materie prim mineral la
nivel local i asigurarea realizrii acestora.
Subiectul 2 Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.
2.1 Definiti raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.
Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare reprezinta o institutie complexa din
cadrul partii generale a dreptului funciar ce cuprinde un ansamblu de norme juridice ce
reglementeaza relatiile aparute in legatura cu constatarea si examinarea contraventiei funciare

,apararea dreptului si intereselor legitime ale detinatorilor de terenuri stabilirea sistemului de


sanctiuni, inclusive recuperarea prejudiciului cauzat fondului funciar.
Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare-o obligatiune a contravenientului de
a recupera prejudiciile aduse fondului funciar in legatura cu savirsirea de catre acesta a
contraventiei funciare.
2.2 Clasificati contraventiile funciare
Toate raporturile contraventionale care se nasc din cadrul raporturilor juridice,privind terenurile
pot fi clasificate in mai multe grupe :
incalcari cu caracter economic :
ocuparea nelegitima a terenurilor incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar
ocupate,nereintoarcerea lor in starea de destinatie speciala, abaterea samovolnica de la
proiectele de organizare a teritoriului;
incalcari cu caracter ecologic :
poluareaterenurilor destinate agriculturii cusubstante chimice, cu deseuriradioactive, cu ape
reziduale, nimicireastratului fertil al solului, neluareamasurilor de printimpinare a
eroziuniisolului, amlasarea constructia si dare inexploatare a obiectivelor care provoaca efecte de
poluare a solului ;
incalcari de alta natura :
constructianelegitima, distrugerea bornelor dehotar, incalcarea termenului deexaminare a
cererilor cetatenilorprivind atribuirea terenurilor sitainuirea informatiilor despre
fondulfunciar disponibil.Cele mai frecvent intilnite sunturmatoarele contraventii :
ocupareanelegitima a terenului, acapararea lui inlipsa unui temei legal, fara obtinereatitlului de
autentificare a drepturilorasupra pamintului.
2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii pentru incalcarea
legislatiei funciare
Pentru angajarea rspunderii juridice trebuie s fie ntrunite urmtoarele condiii:
s existe o conduit ilicit;
s existe un rezultat vtmtor al respectivei conduite ilicite;
s existe o legtur cauzal ntre conduita ilicit i rezultatul produs;
s existe vinovie din partea subiectului care a produs actul ilicit;
s nu existe mprejurri sau cauze care nltur n principiu, rspunderea juridic.
Drept temei juridic de aparitie a raspunderii pentru incalcarea legislatiei funciare putem
mentiona nerespectarea normelor de drept a mediului, a reglementarilor sectoriale ,speciale, care
determina actiunile/inactiunile prin a caror savirsire se contravine cerintelor ecologice,atragind
una sau mai multe dintre formele acestei raspunderi (-contraventionala,-civila,-penala,-speciala).
Ca temei de aparitie a raspunderii contraventionale este :
-degradarea stratului fertil al solului ;
-folosirea terenurilor contra destinatiei acestora ;
-ocuparea neligitima a terenurilor ;
-falsificarea informatiei privind starea si folosirea terenurilor
Ca temei de aparitie a raspunderii civile contractuale este situatia in care obiectul contractului
este un sector de teren sau cota si in raport cu care acestea au fost folosite contrar destinatiei,
scopului de atribuire sau contractele sunt declarate nule.

Ca temei de aparitie a raspunderii civile delictuale survine in cazul in care detinatorilor de


terenuri sau cauzat pagube (venitul ratat).
Ca temei de aparitie a raspunderii penale este :
-impurificarea solului cu produse nocive ale activitatii economice ;
-otravirea solului cu produse nocive ale activitatii ecologice ;
-infectarea solului.

Test Nr.7
1.1 Definiti drepturile si obligatiile beneficiarilor acvatici

Beneficiarii de folosin a apei au dreptul s foloseasc obiectivele acvatice numai n scopurile


pentru care acestea le-au fost atribuite. n conformitate cu destinaia special a obiectivelor
acvatice, beneficiarii de folosin a apei au dreptul:
a) s extrag apa pentru folosirea ei ulterioar;
b) s exploateze obiectivele acvatice pentru necesitile agriculturii industriei, hidroenergeticii,
transportului, gospodriei piscicole i vntoreti;
c) s foloseasc obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;
d) s edifice construcii i instalaii pentru gospodrirea apelor, s efectueze reconstrucia i
lichidarea lor;
e) s foloseasc obiectivele acvatice pentru agrement, desfurarea aciunilor sportive i de
asanare, ntreinerea ansamblurilor naturale, precum i pentru alte aciuni de folosire a
obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaia n vigoare.
n cazurile stabilite de legislaia n vigoare, drepturile beneficiarilor de folosin a apei pot fi
limitate, reieind din interesele statului i ale altor beneficiari de folosin a apei. ns, aceast
limitare nu trebuie s agreveze condiiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea
populaiei cu ap potabil i menajer.
Beneficiarii de folosin a apei snt obligai:
a) s foloseasc raional resursele de ap, s consume economicos ap i s efectueze msuri
de remediere i mbuntire a calitii apei;
b) s nu admit deversarea n obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un coninut de
impuritai peste limita admisibil;
c) s previn poluarea, impurificarea i epuizarea obiectivelor acvatice;
d) s nu admit nclcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosin a apri, precum i
prejudicierea obiectivelor economice i naturale (terenurilor, pdurilor, faunei, zcmintelor
minerale etc.);
e) s asigure epurarea normativ a apelor reziduale;
f) s menin nstare de funcionare, conform regulilor i instruciunilor de exploatare,
instlaiile de epurare, alte instalaii pentru gospodrirea apelor i dispozitive tehnice, care
afecteaz starea apelor, s amelioreze parametrii lor de exploatare, s in n modul stabilit
evidena cantirii i calitii apelor.
g) s implementeze cele mai bune tehnologii disponibile n scopul limitrii deversrilor apelor
reziduale i consumului de ap.
1.2. Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei apelor
Administrarea de stat n domeniul folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre Guvern,
autoritile administraiei publice locale i de autoritile administraiei publice centrale,
autorizate n modul special n acest scop, conform legislaiei n vigoare.Controlul de stat asupra
folosirii i proteciei apelor este chemat s asigure:

a) respectarea de ctre toate persoanele juridice i fizice, indiferent de form de proprietate, a


modului stabilit de folosire a apelor;
b) executarea obligaiunilor i prescripiilor privind protecia apelor, prevenirea i lichidarea
efectelor lor distructive, respectarea regulilor de inere a evidenei apelor, precum i altor reguli,
stabilite de legislaia apelor.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre organele pentru
protecia mediului nconjurtor i de autoritile administraiei publice centrale, autorizate n
mod special n acest scop.Controlul de stat asupra respectrii prevederilor legii n domeniul
gospodririi apelor se exercit de ctre autoritatea central pentru resursele naturale i mediu i
de ctre organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.
Competenta Guvernului-stabileste atit modul de coordonare si eliberare a autorizatiei de
folosinta a papei cit si modelul Titlul de stat de folosire separate a apelor.Competenta
Min.Ecologiei si Resurselor Naturale-este abilitata cu dreptul de a efectua expertize ecologice
de stat, a monitoringului ecologic integrat,efectuarea recesamintului resurselor
natural.Competenta Agentiei Apele Moldovei-responsabil de planificarea ,proiectarea
,contructia si explotarea sistemelor de amiliorare si alimentare cu apa, calculare si stabilire a
limitelor consumului de apa.Competenta Centrului de Medicina Preventiva-evidenta surselor
de apa,atribuirea si redistribuirea a obiectelor acvatice,planificarea activitatilor de utilizare si
protectiei a apelor,controlul respectarii legislatiei,monitoringul ape,etc.Atribuirea in folosinta si
redistribuirea obiectelor acvatice este realizata de a.p.l. sau de govern de comun accord cu
Agentia Apele Moldovei.
1.3 Dezvaluiti masurile de protective juridical a apelor
Toate apele (obiectivele acvatice) snt ocrotite mpotriva polurii, impurificrii, epuizrii, care
pot prejudicia sntatea populaiei i pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la
degradarea condiiilor de aprovizionare cu ap i altor fenomene negative, cauzate de
modificarea proprietilor fizice, chimice i biologice ale apelor, reducerea nsuirii lor de
epurare natural, perturbarea regmului hidrologic i hidrogeologic.
Persoanele juridice i fizice, activitatea crora afecteaz starea apelor, snt obligate s realizeze
msuri tehnologice, de ameliorri silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare i de alt natur,
coordonate cu autoritile pentru mediu, pentru gestionarea fondului apelor, pentru
supravegherea sanitar de stat, cu autoritile administraiei publice locale, care s asigure
protecia apelor, mpotriva polurii, impurificrii i epuizrii, precum i ameliorarea strii
i regimului apelor. Persoanele juridice, activitatera crora afecteaz starea apelor snt obligate
s planifice msuri corespunztoare care s asigure protecia apelor i s le coordoneze cu
autoritile pentru mediu.Stimularea economic a folosirii raionale i a proteciei resurselor
acvatice se realizeaz prin:
a) stabilirea unei pli pentru folosirea resurselor de ap i deversarea substanelor poluante n
obiectivele acvatice:
b) acordarea unor nlesniri de creditare i altor avantaje beneficiarilor de folosin a apei
pentru implementarea unor tehnologii i cicluri de producie hidroeconomicoase i cu deeuri
minime, pentru realizarea altor activiti de mare eficien n domeniul proteciei apelor;
d) obligarea beneficiarilor de folosin a apei s remedieze starea ecologic a obiecvtivelor
acvatice;
e) ncasarea n modul stabilit a compensaiilor bneti pentru prejudiciul cauzat prin
nclcarea legislaiei apelor;

f) luarea de msuri pentru ameliorarea strii zonelor de protecie sanitar ale surselor de
alimentare cu ap, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane i
mbuntirea evidenei funcionrii acestor prize.
Legislaia, autoritile administraiei publice locale pot stabili i alte modaliti de stimulare
economic a activitii de protecie a apelor. Eficiena aciunilor de protecie a apelor,
desfurate de persoanele juridice, este luat n considerare la aprecierea activitii lor
economico-financiare.

2.1. Definiti principiile dreptului funciar


Dreptul funciar ca ramura de drept are la baza anumite principii ca noiuni temeinice, proprii
dreptului n ansamblu i dreptului funciar ca ramur de drept aparte.Principii dreptului funciar s
unt urmatoarele
a) diversitatea i egalitatea juridic a tipurilor i formelor de proprietate asupra
pmntului,
b)circuitul terenurilor ca obiect de proprietate,
c)folosirea raional a pmnturilor,
d)gospodrirea de sine stttoare a terenurilor conform destinaiei lor,
e)egalitatea subiecilor privind folosirea pmnturilor,
g)administrarea de stat a fondului funciar,
h)rspunderea juridic pentru nclcarea legislaiei funciare
Pricipiile date fiind determinate de caracterul rap. Funciare, n etapa actual nu snt strict
epuizate, ele pot suferimodificri reieind din reorganizrile i restructurrile care au loc n
ornduirea funciar a RM.
2.2.Relatati despre raporturile juridice funciareTemeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate funciara sunt faptele, evenimentele care
dau nastere, modifica si sting raporturile juridice aparute intre subiecti in legatura cu posesia,
folosinta, dispozitia asupra unei cote de teren sau sector de teren. Temeiuri: actul normativ; actul
administrativ individual; contractul translativ de proprietate; hotararea instantei de judecata;
mostenirea. Actele care confirma dreptul de proprietate funciara: titlul detinatorului de teren cu
drept de proprietate (proprietatea statului eliberat de Relatia Agentiei Funciare si Cadastru);
contractul de vanzare-cumparare; contractul de donatie; contractul de schimb (toate se incheie in
scris); certificatul de mostenitor. Temeiurile juridice de incetare a drepturilor funciare sunt:
decesul proprietarului; desfiintarea persoanei juridice; calamitatile naturale; exproprierea pentru
cauza de utilitate publica; hotararea instantei de judecata; Raspunderea civila contractuala pentru
incalcarea legislatiei funciare survine atunci cand obiectul este o cota sau sector de teren si in
raport cu care acestea au fost folosite contrar destinatiei, scopului de atribuire sau sunt declarate
nule.
2.3. Recomandati metode de protectie a terenurilor din intravelanul localitatilor
Protecia terenurilor constituie un sistem de msuri juridice, organizatorice, economice i de alt
natur, prin care se urmrete folosirea lor raional, prentmpinarea retragerii nentemeiate a
terenurilor din circuitul agricol, protecia lor contra efectelor antropogene nocive, precum i
regenerarea i sporirea fertilitii solurilor, productivitii terenurilor destinate agriculturii i
silviculturii. Protecia terenurilor se face pe baza calificrii n complex a terenurilor agricole

drept formaiuni (ecosisteme) naturale complexe, inndu-se cont de particularitile lor


zonale (regionale), de caracterul folosirii lor n scopul: prentmpinrii degradrii i distrugerii
terenurilor, altor urmri defavorabile ale
activitiieconomice.mbuntirii i restabilirii terenurilor supuse degradrii sau distrugerii
,crerii unui mecanism de eviden i control asupra strii ecologice a terenurilor, asigurrii
deintorilor cu normative ecologice ale regimurilor de folosire optim a terenurilor.
Deintorii de terenuri:
- organizeaz raional teritoriul;
- pstreaz i mbuntesc fertilitatea solurilor, alte proprieti utile ale terenului, introducnd
asolamente fundamentate tiinific, administrnd raional ngrminte, aplicnd metode
crutoare de lucrare a terenului i alte msuri de protecie;
- protejeaz terenurile contra eroziunii, cauzate de ape i de vnt, prin msuri economicoorganizatorice, agrotehnice i hidrotehnice, prin crearea unui sistem de perdele forestiere de
protecie i nierbare;
- protejeaz terenurile contra subinundrii, nmltinirii, salinizrii uscrii excesive, tasrii,
polurii cu deeuri industriale, cu substane chimice, biologice i radioactive, produse petroliere,
cu gunoi menajer i de producie, cu ape de scurgere, precum i contra altor procese de ruinare;
- protejeaz terenurile agricole contra acoperirii lor cu tufari, contra altor procese ce duc la
nrutirea strii lor agrotehnice;
- conserveaz terenurile agricole degradate, dac este imposibil restabilirea fertilitii
solurilor;
- recultiv terenurile degradate, restabilesc i mbuntesc fertilitatea lor, le antreneaz n
circuitul economic;
- decoperteaz stratul fertil al solului n procesul efecturii lucrrilor de construcie, ameliorative
i altor lucrri legate de distrugerea solului, l pstreaz i l folosesc n scopuri de recultivare i
ameliorare a terenurilor agricole;
- realizeaz programele de stat de dezvoltare economic i social privind protecia terenurilor.
Aciunile de protecie a terenurilor se efectueaz pe baza proiectelor de reglementare a
regimului proprietii funciare, de ameliorare i de alt natur, elaborate i aprobate n modul
stabilit pe baza recomandrilor tiinei i practicii naintate.Modul de protecie a terenurilor este
stabilit de legislaia privind ocrotirea naturii i mediului nconjurtor.
La proiectarea, amplasarea, construcia i darea n exploatare a obiectelor, edificiilor i
amenajrilor noi i celor reconstruite, precum i la implementarea unor tehnologii noi ce
influeneaz negativ starea terenurilor, trebuie s se prevad i s se ia msuri n vederea
proteciei lor, de comun acord cu organele de ocrotire a naturii.Darea n exploatare a obiectelor i
aplicarea tehnologiilor care nu asigur protecia terenurilor contra degradrii sau distrugerii snt
interzise.Amplasarea obiectelor care influeneaz negativ starea terenurilor se face pe baza unei
argumentri ecologice speciale, se coordoneaz cu deintorii de terenuri, cu organele de ocrotire
a naturii i cu alte organe, n modul stabilit de legislaie.
Prin stimularea economic a folosirii raionale i a proteciei terenurilor se urmrete ridicarea
interesrii deintorilor n pstrarea i mbuntirea fertilitii solurilor, n protejarea terenurilor
de urmrile negative ale activitii de producie.Stimularea economic prevede:
- alocarea mijloacelor de la bugetul republican i de la cel local pentru restabilirea terenurilor
distruse nu din vina deintorilor;
- scutirea de plat pentru terenurile aflate n stadiul de valorificare agricol sau de
mbuntire a strii lor n perioada efecturii lucrrilor prevzute de proiect;
- acordarea de credite avantajoase;

- compensarea parial din mijloacele bugetului respectiv a reducerii venitului ca urmare a


conservrii provizorii a terenurilor distruse nu din vina deintorilor;
- stimularea pentru mbuntirea terenurilor, pentru sporirea fertilitii solurilor i a
productivitii lor, pentru obinerea unei producii pure din punct de vedere ecologic.
n interesul aprrii sntii omului, al proteciei mediului nconjurtor se stabilesc norme
maxime de concentraie a substanelor chimice, bacteriologice, parazitare i a diferitelor
substane active n sol, care se iau n consideraie la aprecierea terenului.
Din categoria terenurilor agricole de calitate superioar fac parte terenurile situate pe cumpna
apelor i pe versantele cu panta de pn la 3 grade, precum i terenurile cu gradul de evaluare a
fertilitii naturale de peste 60, terenurile irigate, loturile experimentale, terenurile instituiilor de
cercetri tiinifice i de nvmnt.

st Nr.8
1.1 Definiti notiunea si particularitatile raspunderii jurico-ecologice
In literatura juridica de specialitate raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice este
studiata ca fiind un institut juridic la baza formarii caruia isi gasesc existenta normele juridice cu
caracter omogen de sanctionare ce reglementeaza relatiile dintre organele puterii de stat si
persoanele fizice/juridice in legatura cu prevenirea, constatarea contraventiilor ecologice,
aplicarea santiunilor prevazute de legislatie, inclusiv modalitatea de recuperare a prejudiciilor
ecologice cauzate. Totodata se considera ca raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice
reprezinta o obligatiune a contravenientului de a repara daunele cauzate factorilor de mediu
natural. Se mai considera ca raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice reprezinta o
functie de constrangere a statului in vederea aplicarii sanctiunilor pentru contraventiile ecologice
savarsite, inclusiv recuperarea prejudiciilor ecologice. Raspunderea pentru incalcarea legislatiei
ecologice este studiata ca un raport juridic deosebit de complex care apare intre organele puterii
de stat si beneficiarii de resurse naturale in legatura cu savarsirea faptelor ce sunt considerate
contraventii ecologice.
1.2. Determinati formele raspunderii juridico-ecologica
In dependenta de fapta savarsita si in dependenta de consecintele acesteia sunt cunoscute cateva
tipuri de raspundere pentru incalcarea legislatiei ecologice: 1)Raspunderea contraventionala;
2)Raspunderea penala; 3)Raspunderea civila (2 forme: contractuala si delictuala); 4)Raspunderea
disciplinara; 5)Raspunderea juridico-ecologica speciala (de taxa: taxele sunt materiale si
nemateriale).
Se considera ca temeiurile juridice de aparitie a raspunderii sunt savarsirea contraventiilor
ecologice, insa pentru atragerea la raspundere sunt necesare concomitent urmatoarele conditii:
0)existenta actului normativ; 1)fapta ilicita consta in actiuni si inactiuni cu caracter ilegal, fiind
prevazute in dispozitia normei in cauza; 2)urmarea prejudiciabila prejudiciul ecologic care
consta in prejudiciul real, venitul ratat si cheltuielile legate de regenerarea resurselor naturale;
3)legatura cauzala actul de prelevare a probelor ca temei de probatiune; 4)vinovatia (cuantumul
prejudiciului se incaseaza imediat; ulterior se determina vinovatul art. 3c Legea 1515);
5)subiectul (responsabil si sa aiba varsta corespunzatoare; uneori statut special); 6)lipsa

circumstantelor care exclud raspunderea/caracterul socialmente periculos al faptei extrema


necesitate (frecvent e recuperat prejudiciul de persoana in favoarea careia s-a activat).
1.3. Formulati caracteristicile si cazurile de aplicare a raspunderii speciale(de taxa)
Este de remarcat faptul ca pentru incalcarea legislatiei ecologice pot fi aplicate nu numai
sanctiuni penale, contraventionale, civile, disciplinare, dar pot fi aplicate si sanctiuni care
nemijlocit sunt prevazute de legislatia ecologica speciala. Sanctiunile speciale pentru incalcarea
legislatiei ecologice sunt determinate pentru a fi aplicate indiferent de faptul daca fapta
intruneste elementele unei fraude ecologice sau nu si indiferent de faptul daca a fost cauzat un
prejudiciu sau exista un pericol real de a fi cauzat. Aplicarea unor astfel de sanctiuni tine de
incalcarea normelor juridico-ecologice speciale, cum ar fi cele funciare, silvice, acvatice. In
literatura juridica de specialitate se considera ca raspunderea speciala pentru incalcarea legislatiei
ecologice consta pe de o parte in aplicarea sanctiunilor cu caracter material ce sunt caracterizate
si determinate sub forma de taxe, tarife, iar pe de alta parte consta in aplicarea sanctiunilor
nemateriale care sunt legate de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor
ecologice prevazute de legislatie. Tarifele sau taxele dupa natura lor juridica reprezinta niste
sanctiuni specifice materiale principala functie a carora este compensarea prejudiciului cauzat ce
reiese din folosirea neautorizata a resurselor naturale sau poluarea mediului natural. Marimea
taxelor si tarifelor depinde de fiecare data de volumul folosirii neautorizate a resurselor naturale
sau poluarii ilegale a obiectelor naturii. In continutul tarifelor si taxelor sunt incluse toate
consecintele de ordin material care urmeaza a fi lichidate sau restabilite din contul persoanei care
a cauzat prejudiciul. Legislatia ecologica a RM de asemenea prevede sistemul de tarife si taxe in
cazurile de incalcare a legislatiei. Actele normative care prevad tarifele si taxele pentru folosirea
neautorizata a resurselor naturale, poluarea mediului, sunt Codul Silvic anexele 1-16; Legea
privind regnul animal; Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cauzate resurselor de sol;
Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cazuate in rezultatul nerespectarii legislatiei privind
subsolul; Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cauzate aerului atmosferic in rezultatul
poluarii de catre sursele stationare; Instructiunea privind evaluarea prejudiciilor cauzate aerului
atmosferic la gestionarea deseurilor de productie si menajere. Aplicarea sanctiunilor materiale
sunt determinate de actiunile sau inactiunile persoanelor fizice sau juridice care contravin
legislatiei ecologice si au ca scop si sarcina prevenirea cauzarilor de prejudicii mediului natural.
Astfel in conformitate cu prevederile art.27 Legii 1515, Inspectorul principal de stat pentru
ecologie este in drept sa sisteze din proprie intiativa orice activitate economica daca aceasta
contravine legislatiei cu privire la protectia mediului inconjurator. Aceeasi procedura este
prevazuta si de art. 31 a Legii cu privire la resursele naturale. Astfel sistarea activitatii economice
din initiativa proprie ca functie a Inspectorului principal de stat pentru ecologie reprezinta o
forma a raspunderii speciale care este deosebita de alte tipuri de raspundere specificul careia
poate fi reprezentat prin 3 modalitati: 1)limitarea dreptului de folosire si poluare a resurselor
naturale; 2)suspendarea dreptului de folosire si poluare a resurselor naturale; 3)incetarea
dreptului de folosire si poluare a resurselor naturale. Aceste sanctiuni cu caracter nematerial sunt
prevazute de actele normative cu caracter ecologic special: Codul Funciar art.32.1.11; Codul
Subsolului art.31 32 33 36 3; Codul Apelor Cap X art. 57 64 73.2,3; Codul Silvic 27 28 32.2;
Legea privind aerul atmosferic art. 14; Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat art.
96.3; Legea privind regnul animal art.18.3,3 20 30.2 32 38. Desi aceste sanctiuni sunt aplicate de
organele administratiei de stat, totusi raspunderea speciala este diferita de cea contraventioala.

Deosebirile raspunderii speciala de cea contraventionala pentru incalcarea legislatiei ecologice se


determina si se evidentiaza prin a)forma de aplicare; b)termenele de aplicare; c)procedura de
aplicare; d)organele imputernicite de a aplica astfel de sanctiuni; e)continutul sanctiunilor.
2.1. Definiti notiunea de drept funciar
Dreptul funciar reprezinta o ramura de drept independenta dar complexa care cuprinde o
totalitate de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar intre subiecti (detinatorii de
terenuri) in procesul de folosire a terenurilor ce formeaza fondul funciar al RM.
2.2 Relatati despre terenurile din intravelanul localitatilor
In conformitate cu legislatia in vigoare , se considera terenurile din intravelanul localitatilor toate
terenurile din teritoriul localitatii in limitele hotarilor ei, adica este teritoriu unei localitati
ocupate de constructii ce il desparte de extravelan(de paminturile
agricole,agroindustriale).Aceste teritorii au alta menire decit cele agricole.Legea privind
principiile urbanismului si amenajarii teritoriului prevede utilizarea notiunii de intravelan ca
teritoriu ocupat de terenuri ,amenajari si constructii ce constituie localitatea inclusiv de terenuri
prevazute pentru extinderea ei.Potrivit legislatiei terenurile de intravelan se impart in terenuri le
municipiilor,oraselor,comunelor si satelor.Din componenta terenurilor municipiilor,oraselor si
satelor fac parte:terenuride uz public:pentru transportur rutier,feroviar,aerian,naval:terenurile
impadurite.
Terenurile din intravelanul localitatilor se afla atit in proprietate publica atit si in proprietate
privata a cetatenilor,pers.fiz si pers.jur.In acelasi timp terenurile din intravelanul localitatilor se
pot afla in folosinta temporara si permanenta.
Perimetru al localitii este hotarul intravilanului (teritoriului ei) care l desparte de extravilan.
Perimetrul respectiv al localitii se stabilete prin reglementarea regimului proprietii funciare
n conformitate cu planul general i pe baza argumentrii tehnico-economice a dezvoltrii
oraului i satului (comunei).Perimetrul oraelor se stabilete i se modific de ctre Guvern.
Perimetrul celorlalte localiti se stabilete i se modific de autoritile administraiei publice
locale. Includerea terenurilor n perimetrul oraului nu implic suspendarea dreptului asupra
terenurilor aflate n posesiune sau n folosin.Retragerea acestor terenuri se face n modul
stabilit de prezentul Cod i de alte acte legislative.
De competena Guvernului in:
aprobarea perimetrului localitilor urbane;
elaborarea msurilor de protecie a terenurilor i organizarea realizrii lor;
inerea cadastrului funciar i organizarea reglementrii regimului proprietii funciare pe
teritoriul republicii;
aprobarea cadastrului funciar anual;
stabilirea modului de ncasare a impozitelor funciare i a altor pli;
stabilirea i schimbarea destinaiei terenurilor, la propunerea consiliilor unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea, n temeiul cererii
proprietarului
schimbarea categoriei terenurilor cu destinaie special;
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor i planurilor de reglementare a
regimului proprietii funciare n republic i asigurarea realizrii lor;
elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor;
organizarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;

aprobarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale n baza propunerilor consiliilor raionale


sau municipale;
determinarea listei ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor ale cror terenuri rmn n
proprietatea statului i prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului;
aprobarea suprafeelor de vii i livezi supuse casrii n baza propunerilor comitetelor executive
raionale sau primriilor municipale.
De competena consiliilor raionale i municipale in:
exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
stabilirea impozitelor funciare i altor pli, ncasarea lor;
stabilirea i schimbarea perimetrului intravilanului localitilor i soluionarea litigiilor privind
perimetrele;
inerea cadastrului funciar al raionului i municipiului, organizarea reglementrii regimului
proprietii funciare;
2.3. Formulati institutiile ce formeaza sistemul dreptului funciar.
Sistemul dreptului funciar reprezinta si constituie o totalitate de institutii juridice la baza formarii
carora isi gasesc existenta normele juridice funciare cu caracter omogen care au ca scop
reglementarea relatiilor funciare dintre detinatorii de terenuri; sistemul este constituit din 2 parti:
partea generala si partea speciala. Partea general cuprinde asa institutii juridice cum sunt:
izvoarele dreptului funciar; principiile dreptului funciar; dreptul de proprietate funciara; dreptul
de beneficiere (folosinta) funciara; administrarea de stat si gestionarea fondului funciar;
schimbarea destinatiei terenurilor; protectia juridica a terenurilor (cantitativa si calitativa);
raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare. Partea speciala cuprinde urmatoarele
institutii juridice: regimul juridic de protectie si folosire a terenurilor cu destinatie agricola;
regimul juridic a terenurilor din intravilan; regimul juridic al terenurilor destinate industriei,
transportului, telecomunicatiilor, si cu alta destinatie speciala; regimul juridic al terenurilor
destinate ocotirii naturii, sanatatii, monumentelor naturii, etc.; regimul juridic al terenurilor din
fondul silvic; regimul juridic al terenurilor din fondul apelor; regimul juridic al terenurilor din
fondul de rezerva. Dreptul de proprietate funciara reprezinta o institutie juridica complexa care
cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia,
folosinta si dispozitia asupra unor cote de teren sau sectoare de teren. De asemenea dreptul de
proprietate funciara este caracterizat ca fiind un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia
proprietarul unei cote de teren sau sector de teren isi exercita dreptul de posesiune funciara,
dreptul de folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie funciara. In conformitate cu Constitutia
RM, Codul funciar, terenurile in RM pot fi in proprietate publica si in proprietate privata.
Dreptul de proprietate publica asupra terenurilor este exercitat de catre statul RM si organele
administratiei publice locale; delimitarea terenurilor proprietate publica a statului si proprietate
publica a unitatilor administrativ teritoriale este determinata de legea privind terenurile
proprietate publica si delimitarea lor. Este de mentionat faptul ca actul normativ nominalizat
determina si delimiteaza domeniul public si domeniul privat atat a statului cat si a unitatilor
administrativ teritoriale.

TEST Nr. 9
Subiect 1:Administrarea in domeniul protectiei si utilizarii resurselor naturale.

1.1 Definiti notiunea , functiile si metodele de administrare in domeniul mediului.


Din literatura de specialitate administrarea de stat in domeniul protectiei si utilizarii resurselr
naturale se examineaza ca:
-

institutie juridica foarte complexa ce cuprinde totalitatea normelor juridice care


reglemnteaza relatiile dintre organele puterii de stat si beneficiarii resurselor naturale in
legatura cu gestionarea resurselor naturale, supravegherea respectarii legislatiei ecologice
, combaterea si constarea contraventiilor ecologice, examinarea cauzelor privind
incalcarea legislatiei ecologice, evaluarea impactului asupra mediului inconjurator
precum si atragerea persoanelor la raspunderejuridica.
O functie primordiala a statului care are ca scop prevenirea cazurilor de poluare ,
evaluarea prejudicilor ecologice precum si combaterea contraventiilor ecologice.
Un raport, o relatie ce apare pe de o parte intre organele puterii de stat fie de competenta
generala sau competenta speciala si persoanele fizice , juridice adica beneficiarii de
resurse naturale in legatuara cu efectuarea expertizelor ecologice, eliberarea autorizatiilor
si licentelor in legatura cu atribuirea si retragerea resurselor naturale din folosinta.( insa
aceste relatii mai sunt reglementate si de normele juridice administrative fapt ce confirma
caracterul complex al acestei institutii juridice)

Se considera ca exista citeva forme de administrare care sunt specifice si domeniului protectiei
mediului si utilizarii resurselor naturale:
1. elaborarea si adoptarea legilor ecologice(Parlamentul RM)
2. executarea si aplicarea in practica a normelor juridice ecologice(Guvernul)
3. supravegherea respectarii legislatiei ecologice(Inst de Jud)
Legislatia ecologica in vigoare determina functiile de baza ale organelor administratiei publice in
domeniul protectiei mediului:
a)elaborarea, adoptarea, sanctionarea normelor juridice ecologice;
b)supravegherea respectarii legislatiei ecologice;
c)exercitarea controlului ecologic de stat;
d)exercitarea expertizei ecologice de stat;
e)evaluarea impactului asupra mediului inconjurator;
f)constatarea si examinarea contraventiilor ecologice;

g)intocmirea proceselor verbale si a actelor de control ecologice;


h)intentarea actiunilor civile privind recuperarea prejudiciilor ecologice;
i)eliberarea autorizatiilor si licentelor pentru folosirea resurselor naturale;
j)elaborarea unor metodici de calcul privind poluarea resurselor naturale;
k)evidenta resurselor naturale: intocmirea cadastrelor resurselor naturale; elaborarea si
asigurarea cu informatii veridice a monitoringului ecologic integrat.

1.2 Determinati sistemul organelor administrarii de stat


Sistemul organelor administratiei de stat in domeniul protectiei mediului si gestionarii resurselor
naturale reprezinta si constituie totalitatea acestora care dupa natura lor juridica (competenta) se
pot clasifica in 2 grupe mari:
1. organe de competenta generala;
La categoria organelor de competenta generala se atribuie: Parlamentul RM; Guvernul RM;
Presedintele RM; Organele administratiei publice locale.
2. organele de competenta speciala.
Cele de competenta speciala se subclasifica in:
a) organe de supraveghere si control;
b) organe care gestioneaza resursele naturale;
c) organe metodice, care elaboreaza diferite metode, modalitati de expertiza (Institutul
National de Ecologie).
Organe de competenta speciala:
Ministerul Mediului in componenta caruia isi desfasoara activitatea urmatoarele:
1.Inspectoratul Ecologic de Stat in componenta caruia sunt incluse:
-Agentiile Ecologice Teritoriale Cahul, Chisinau, Balti, Gagauzia;
-Inspectiile Ecologice Teritoriale in fiecare raion;
-Serviciul Piscicol.
2.Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
3.Institutul National de Ecologie si Geografie.
4.Agentia pentru Geologie si Resurse Minerale.
5.Agentia pentru Silvicultura Moldsilva.
6.Agentia Apele Moldovei.
7.Ministerul Sanatatii in cadrul careia activeaza Centrul de Medicina Preventiva (Sanatate
Publica).

8.Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (Legea privind calitatea agroindustriala


ecologica).
9. Departamentul Situatii Exceptionale.
10. Asociatia Vanatorilor si Pescarilor.

1.3 Dezvoltati sistemul de evidenta a resurselor naturale prin intermediul cadastrului


resurselor naturale.

Legislatia ecologica RM nu determina notiunea de Cadastre ale Resurselor Naturale, insa


determina tipurile lor.
Reglementarea juridica privind evidenta resurselor naturale este stabilita de legislatia speciala:
Codul Funciar; Codul Silvic; Codul Apelor; Codul Subsolului; Legea privind regnul animal;
Legea privind ariile naturale protejate de stat; Legea privind spatiile verzi din localitatile urbane
si rurale.
In literatura juridica de specialitate se considera ca cadastele resurselor naturale reprezinta o
totalitate de date si informatii cu caracter ecologic, economic, juridic, privind stabilirea
regimului de protectie si folosire a resurselor naturale, cantitatea, calitatea, volumul lor, date
despre locul aflarii acestora, inclusiv informatie despre beneficiarii resurselor naturale.
In conformitate cu legislatia in vigoare, exista cateva tipuri de cadastre:
-

Cadastru funciar, care reprezinta in sine o totalitate de date si informatii, harti topografice
privind clasificarea terenurilor ce formeaza fondul funciar al RM dupa destinatia lor
principala, precum si informatii privind regimul de protectie si folosire, bonitatea,
fertilitatea, inclusiv date despre proprietarii funciari, beneficiarii funciari, posesorii
funciari. Cadastrul funciar este tinut la nivel republican (Agentia Relatii Funciare si
Cadastru) si la nivel local (Organele cadastrale teritoriale); cu toate acestea la nivel local
exista si registru de evidenta a detinatorilor de terenuri, tinut de primar si inginerul
cadastral. Primarul scoate problema la ordinea de zi la consiliu, care decide atribuirea
terenului. Dupa ce se ofera in natura bunul, viitorului proprietar i se da numar cadastral,
dupa care acesta este inscris ca proprietarul terenului. Legea cu privire la terenurile
proprietate publica si delimitarea lor. Categorii de terenuri: cu destinaie agricol; din
intravilanul localitilor; destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte
destinaii speciale; destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii recreative,
terenurile de valoare istorico-cultural, terenurile zonelor suburbane i ale zonelor verzi;
ale fondului silvic; ale fondului apelor; ale fondului de rezerv. Cadastrul funciar are
menirea de a asigura autoritile administraiei publice locale, ntreprinderile, instituiile,
organizaiile interesate i cetenii cu informaii despre starea terenului n scopul
organizrii folosirii raionale i proteciei lui, reglementrii relaiilor funciare,
regimului proprietii funciare, fundamentrii proporiilor plilor funciare,
aprecierii activitii economice, efecturii altor msuri legate de folosirea terenului.
Cadastrul silvic reprezinta o totalitate de date si informatii cu privire la clasificarea
padurilor pe grupe si categorii functionale (o singura grupa de protectie a mediului si
5 categorii functionale) precum si informatii privind productivitatea padurilor, starea lor

biologica, inclusiv date despre proprietarii si beneficiarii silvici (din 1996 poate fi
dobandit dreptul de proprietate asupra padurilor). Cadastrul e tinut la nivel republican de
catre agentia MoldSilva.
Cadastrul apelor reprezinta o totalitate de date si informatii privind clasificarea
obiectivelor acvatice, resurselor acvatice, volumul acestora, locul amplasarii, starea lor
ecologica, inclusiv date privind proprietarii si beneficiarii acvatici. E mentinut de Agentia
Apele Moldovei.
Cadastrul subsolului reprezinta o totalitate de date si informatii, harti geologice si
geodezice privind locul aflarii zacamintelor minerale utile, volumul lor, clasificarea
acestora, precum si date despre beneficiarii minieri. E tinut de Agentia pentru Geologie si
Resurse Minerale.
Cadastrul spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale reprezinta o totalitate de date si
informatii privind suprafata spatiilor verzi, clasificarea acestora (parcuri, gradini publice,
padure-parc, scuar Legea privind spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale) inclusiv
informatii privind beneficiarii spatiilor verzi. Cadastrul spatiilor verzi este tinut la nivel
local de AdmPubLoc (Organele Spatiilor Verzi).
Cadastrul Ariilor Naturale Protejate de Stat, contine si cuprinde informatii privind
clasificarea ariilor protejate de stat in gradini botanice, gradini dendrologice, rezervatie
stiintifica, parc national, rezervatie naturala, monumente ale naturii, gradinile zoologice,
etc. Cadastrul e detinut de Ministerul Mediului si Academia de Stiinte.

Subiect 2 :Dreptul de proprietate funciara.Regimul juridic al terenurilor din intravelanul


localitatii

2.1 Definiti dreptul de proprietate funciara


Dreptul de proprietate funciara reprezinta
-

o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de norme juridice ce


reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia, folosinta si dispozitia asupra unor
cote de teren sau sectoare de teren.
un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia proprietarul unei cote de teren sau sector
de teren isi exercita dreptul de posesiune funciara, dreptul de folosinta funciara si/sau
dreptul de dispozitie funciara.
o relatie ce apare intre subiecti in legatura cu posesia, folosirea si dispunerea terenurile ce
constituie fondul funciar al RM care este reglementata de normele dreptului funciar in
vigoare.

2.2 Relatati despre terenurile proprietate publica si proprietate privata.


Relatai despre particularitile regimului juridic a sectoarelor de teren aflate n
proprietate public.

In conformitate cu Constitutia RM, Codul funciar, terenurile in RM pot fi in proprietate publica


si in proprietate privata.
-

Dreptul de proprietate publica asupra terenurilor este exercitat de catre statul RM si


organele administratiei publice locale. Delimitarea terenurilor proprietate publica a

statului si proprietate publica a unitatilor administrativ teritoriale este determinata de


legea privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor.
De proprietate public snt terenurile cu drept de proprietate al statului sau al unitilor
administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosin i de dispoziie asupra crora ine de
competena Guvernului sau a autoritilor administraiei publice locale.
Proprietatea public asupra terenurilor poate fi:
a) de interes naional, regim de drept n care proprietatea aparine statului (proprietate public
a statului);
b) de interes local, regim de drept n care proprietatea aparine satului (comunei), oraului
(municipiului), raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia (proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale).
Delimitarea terenurilor proprietate public n terenuri proprietate public a statului i terenuri
proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale, inclusiv a terenurilor ce in de domeniul
public sau cel privat, are drept scop:
a) protecia i folosirea eficient a terenurilor proprietate public a statului n interesul
deintorilor de terenuri i al Republicii Moldova;
b) protecia i folosirea eficient a terenurilor proprietate public a unitilor administrativteritoriale n interesul deintorilor de terenuri i al unitilor administrativ-teritoriale.
Delimitarea terenurilor proprietate public se efectueaz prin aciuni de identificare i formare
a terenurilor proprietate public a statului i a terenurilor proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale n modul stabilit de legislaie.
n cazul n care terenurile proprietate public a statului se mrginesc cu terenuri proprietate
public dobndite de unitatea administrativ-teritorial, reprezentanii statului i reprezentanii
unitii administrativ-teritoriale coordoneaz hotarele acestor terenuri. Dac reprezentanii
prilor nu convin asupra hotarelor, litigiul se examineaz n instan de judecat.
De domeniul public al statului in:
a) terenurile institutelor i staiunilor de cercetri tiinifice, ale unitilor de nvmnt agricol
i silvic, destinate cercetrilor, producerii de semine i de material sditor din categoriile
biologice, precum i obinerii animalelor de ras;
b) terenurile fondului silvic proprietate public a statului; terenurile fondului apelor proprietate
public a statului, inclusiv terenurile obiectivelor acvatice de suprafa situate pe teritoriul a dou
sau mai multor raioane, ori situate pe teritoriul unui singur raion i destinate proteciei sistemului
energetic, necesitilor domeniului transporturilor i ale altor servicii de stat; terenurile
obiectivelor acvatice de frontier; terenurile declarate arii naturale protejate de stat; terenurile
staiunilor balneare de importan naional; terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor
sanitare, conform datelor din cadastrele respective;
c) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea ministerele, alte autoriti ale
administraiei publice centrale, instituiile subordonate lor;

d) terenurile ocupate de drumurile naionale, de cile ferate i de zonele lor de protecie,


terenurile ocupate de conductele naionale i internaionale de transport al gazelor, de alte reele
de transport proprietate public a statului;
e) terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale protejate de stat, ocrotirii
sntii, activitii recreative i terenurile de valoare istorico-cultural (rezervaiile istoricoculturale, parcurile memoriale, monumentele arheologice i arhitecturale etc.) care snt de interes
public naional;
f) terenurile destinate necesitilor de aprare, necesitilor trupelor de grniceri i trupelor de
interne;
g) alte terenuri utilizate pentru asigurarea securitii statului.
De domeniul privat al statului in terenurile aferente ntreprinderilor de stat, alte terenuri care
aparin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobndite de stat, dac nu fac parte din
domeniul public.
De domeniul public al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea primria, instituiile publice de
interes local, cum ar fi: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile, instituiile de
educaie i de nvmnt etc.;
b) terenurile mpdurite, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.b), fiile forestiere,
terenurile destinate reinerii apei, terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare,
terenurile destinate msurilor antierozionale, coridoarelor ecologice i altor scopuri de protecie a
mediului;
c) terenurile aferente obiectivelor de menire social-cultural proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale, terenurile ocupate de piee, strzi, pasaje, terenurile folosite pentru cile
de comunicaie, terenurile ocupate de parcuri, grdini publice, scuaruri, terenurile folosite pentru
cimitire i pentru alte necesiti ale gospodriei comunale locale;
d) terenurile destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, transportului prin conducte,
liniilor de telecomunicaii, liniilor de transport de energie electric, exploatrilor miniere i altor
necesiti industriale ale autoritilor administraiei publice locale, cu excepia celor prevzute la
art.4 alin.(1) lit.d);
e) terenurile zonelor verzi;
f) terenurile ocupate de obiective acvatice artificiale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.
(1) lit. b), precum i a celor aflate n proprietate privat.
a) terenurile neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente
construciilor nefinalizate, precum i terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile
nelocuibile date n locaiune (arend) dac nu fac parte din domeniul public;
b) terenurile neprivatizate aferente cldirilor i altor construcii date n proprietate privat n
contul cotelor valorice, conform legislaiei cu privire la privatizare;

c) terenurile aferente ntreprinderilor municipale dac nu fac parte din domeniul public;
d) loturile neprivatizate ale ntovririlor pomicole;
e) terenurile fondului de rezerv dac nu fac parte din domeniul public;
f) alte terenuri dobndite de unitatea administrativ-teritorial dac nu snt destinate uzului
public.
Atribuirea terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale n gestiunea
economic a ntreprinderilor municipale, nstrinarea, concesionarea, arendarea sau locaiunea
terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale se efectueaz n condiiile
legii.
- Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor este exercitat de catre persoanele fizice si
juridice, apatrizi, cetateni straini, care detin un act ce confirma dreptul de proprietate funciara si
este inregistrat in cadastrul bunurilor imobile, cadastrul funciar si registrul detinatorilor de
terenuri.
Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile
destinate constructiei caselor de locuit individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile
aferente acestora (limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli
sunt exceptii); terenurile din fondul forestier; terenuri din fondul apelor. Cetatenii straini,
apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor destinate constructiilor. Art. 6 din
legea cu privire la pretul normativ si modul de c/v a pamantului. n cazul n care cetenii strini
sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaie agricol sau ale fondului silvic prin
motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de a le nstrina prin acte juridice ntre vii numai
cetenilor Republicii Moldova.
2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea
legislatiei privind terenurile din intravelanul localitatii.
Terenuri din intravilanul localitatilor:
- terenurile transportului auto local;
- terenuri atribuite pentru pietile publice si cele agricole;
- terenuri atribuite pentru spatiile verzi in scop de agrement si recreere;
- terenurile menite pentru constructia caselor de locuit, retelelor ingineresti, gospodariilor
comunale, constructiilor social-culturale, retelelor de canalizare.
Reesind din acesta constatare putem enumera urmatoarele cazuri:
-

incalcarea dreptului familiei nou formate privind acordarea teren pentru constructia
caselor de locuit,
- Nerespectarea regulilor i instruciunilor
privind exploatarea construciilor, instalaiilor
i aparatelor de msurat hidrotehnice,
de gospodrire i de protecie a apelor
- Tierea ilegal sau vtmarea arborilori
arbutilor

- nclcarea cerinelor ecologice la construcia,


la punerea n funciune, la exploatarea
ntreprinderilor, instalaiilor,altor obiective
- nclcarea regulilor de gestionare a deeurilor
Test 11

Subiectul 1:Reglementarea juridica a expertizei ecologica


(1.1)

Definiti notiunea si principiile expertizei ecologice

Notiunea-> Expetiza ecologic de stat (denumit n continuare expetiz)-> este o activitate de


protecie a mediului efectuat n scopul:
a) prevenirii sau minimalizrii unui eventual impact direct, indirect sau cumulativ al noilor
activiti economice asupra mediului, componenilor lui, ecosistemelor, sntii oamenilor;
b) aprecierii din punct de vedere al impactului asupra mediului a tuturor activitilor
economice, luate aparte sau n asamblu, care n prezent sau pe viitor pot afecta mediul, starea
sntii oamenilor, nivelul lor de trai. ( Art. 21 Legea cu privire la protectia mediului
inconjurator.)
expertiz ecologic - gen de activitate n domeniul proteciei mediului
nconjurtor, constnd n aprecierea prealabil a influenei activitilor economice preconizate
asupra strii mediului, a corespunderii parametrilor acestor activiti actelor legislative si altor
acte normative, normelor si standardelor n vigoare;( prevazuta in art.1 al L E G E privind
expertiza ecologic si evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor Nr.851-XIII din
29.05.1996)
Expertiza ecologic- este o component a ansamblului de msuri pentru
protectia mediului nconjurtor prin care se evalueaz, n prealabil, influenta activittilor
economice preconizate asupra strii mediului, conformitatea parametrilor acestor activiti cu
actele legislative si normative si standardele n vigoare.(prevazuta in O R D I N cu privire la
aprobarea Instructiunii despre ordinea de organizare si efectuare a expertizei ecologice de stat
nr. 188 din 10.09.2002 in DISPOZIII GENERALE)
Principiile de baz ale expertizei ecologice snt:
a) prezumtia c orice activitate economic sau alt activitate material preconizat
care presupune utilizarea resurselor naturale poate duna mediului;
b) efectuarea n mod obligatoriu a expertizei ecologice de stat nainte de
adoptarea deciziilor privind realizarea obiectelor;
c) aprecierea complex a influentei activittii economice preconizate asupra
mediului nconjurtor;
d) fundamentarea stiintific, obiectivitatea si legalitatea avizelor expertizei
ecologice;
e) transparenta, participarea asociatiilor obstesti si luarea n considerare a opiniei
publice.(prevazute in art5 al legii)
(1.2)Clasificati tipurile de expertiza ecologica.
Expertiza ecologic de ramur (departamental) se efectueaz de ctre ministere si
departamente n organizatiile si ntreprinderile din subordinea lor.

Expertiza ecologic obsteasc se organizeaz si se efectueaz din initiativa asociatiilor obstesti


oficial nregistrate n conformitate cu Legea privind expertiza ecologic si evaluarea impactului
asupra mediului nconjurtor
Organizarea si efectuarea expertizei ecologice obstesti
(1) Expertiza ecologic obsteasc se organizeaz si se efectueaz din iniiativa
asociaiilor obstesti oficial nregistrate, care au profilul proteciei mediului nconjurtor si
al cror statut prevede efectuarea expertizei ecologice obstesti.
(2) Expertiza ecologic obsteasc poate fi efectuat pentru toate proiectele,
documentele si activitile economice preconizate, cu excepia proiectelor sau a unor
pri ale acestora ce in de domeniul securitii statului, si/sau conin secrete de stat,
comerciale si/sau alte secrete aprate de lege.
(3) Expertiza ecologic obsteasc poate fi efectuat nainte de expertiza ecologic
de stat sau concomitent cu aceasta.
Articolul 10. Drepturile cetenilor si asociaiilor obstesti n domeniul organizrii
expertizei ecologice obstesti
Cetenii si asociaiile obstesti au dreptul:
a) s nainteze organelor sistemului expertizei ecologice de stat propuneri si
obiecii privind proiectele obiectelor economice concrete, noile activiti si tehnologii;
b) s solicite organelor sistemului expertizei ecologice de stat informaii privind
rezultatele expertizrii noilor obiecte si activiti economice preconizate;
c) s organizeze expertiza ecologic obsteasc a documentaiei de proiect si
planificare pentru obiectele economice noi si potenial periculoase pentru mediul
nconjurtor.
Articolul 11. Drepturile asociaiilor obstesti n domeniul efecturii expertizei
ecologice obstesti
Asociaiile obstesti care efectueaz expertiza ecologic obsteasc au dreptul:
a) s primeasc de la beneficiar, n volum deplin, documentaia de proiect si
documentaia privind evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor (n continuare E.I.M.), iar n cazul n care aceasta conine secrete comerciale si/sau alte secrete
aprate de lege (cu excepia secretelor de stat), n volumul care nu permite divulgarea
acestor secrete;
b) s ia cunostin de documentaia tehnico-normativ cu privire la efectuarea
expertizei ecologice de stat;
c) s participe, prin reprezentanii si, la sedinele comisiilor de experi la care se
iau n dezbatere avizele expertizei ecologice obstesti.
Articolul 12. Condiiile de efectuare a expertizei ecologice obstesti
(1) Expertiza ecologic obsteasc se efectueaz n baza cererii depuse de
asociaia obsteasc respectiv la organul administraiei publice locale. n decurs de 7
zile, organul administraiei publice locale informeaz oficial asociaiile obstesti, care au
depus cererea, asupra deciziei luate. n cazul n care au depus cerere dou sau mai
multe asociaii obstesti, se creeaz o comisie unic de experi care efectueaz
expertiza ecologic obsteasc.
(2) Cererile asociaiilor obstesti vor cuprinde: denumirea, sediul, copia de pe
statutul asociaiei obstesti, componena comisiei de experi informaia despre obiectul
expertizei ecologice obstesti si termenele expertizrii.
(3) Asociaiile obstesti care efectueaz expertiza ecologic snt obligate s
informeze populaia din zona n care urmeaz s fie amplasat obiectul despre nceputul
si rezultatele expertizei efectuate.
Articolul 13. Refuzul de a nregistra cererea de efectuare a expertizei ecologice
obstesti
(1) nregistrarea cererii de efectuare a expertizei ecologice obstesti se refuz
numai n cazurile n care:

a) expertiza ecologic obsteasc a fost efectuat anterior de dou ori si ulterior n


proiect nu au fost introduse schimbri eseniale;
b) se intenioneaz s se expertizeze documentaia de proiect si planificare pentru
obiectele legate de securitatea statului si/sau informaia despre care constituie secret
de stat, comercial si/sau alt secret aprat de lege;
c) statutul asociaiei obstesti nu prevede acest gen de activitate;
d) se ncalc cerinele de prezentare a cererii prevzute la art. 12 din prezenta
lege.
(2) Persoanele cu funcii de rspundere din organele administraiei publice locale
poart rspundere pentru refuzul nentemeiat de a nregistra cererea de efectuare a
expertizei ecologice obstesti.
Articolul 14. Avizul expertizei ecologice obstesti
(1) Avizul expertizei ecologice obstesti are caracter de recomandare si poate avea
putere juridic numai dup aprobarea lui de organele sistemului expertizei ecologice de
stat.
(2) Avizul expertizei ecologice obstesti poate fi publicat n pres, remis organelor
administraiei publice locale, ministerelor si departamentelor, beneficiarilor proiectelor
expertizate si organelor sistemului expertizei ecologice de stat
(1.3)Dezvoltati procedura de efectuare a expertizei ecologice de stat.
Aceasta procedura este reglementata de Instructiunea despre ordinea de organizare si efectuare a
expertizei ecologice de stat , aprobata prin ordinal ministrului ecologiei constructiilor si
dezvoltarii teritoriale nr. 188 din 10.09.2002
Conform punct 3.1 al Instructiunii , Expertiza ecologic de stat const din urmtoarele
subdiviziuni structurale si organizatii subordonate autorittii centrale pentru resursele naturale si
mediu, care constituie un sistem unic la diferite niveluri de coordonare si expertizare a
documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriului si de proiect a activittilor economice n
dependent de complexitatea si importanta acestor obiecte:
- Directia general impactul ecologic si managementul deseurilor a autorittii centrale pentru
resursele naturale si mediu;
- Directia expertiz ecologic de stat a Inspectoratului Ecologic de Stat;
- agentiile teritoriale ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat;
- Institutul National de Ecologie;
- Comisia mixt de experi a autorittii centrale pentru resursele naturale si mediu.
Directia general impactul ecologic si managementul deseurilor a autoritii centrale pentru
resursele naturale si mediu n conformitate cu regulamentul acesteia:
- dirijeaz din punct de vedere metodologic activitatea subdiviziunilor sistemului Expertizei
ecologice de stat, organelor de expertiz ecologic departamentale;
- efectueaz Expertiza ecologic de stat a documentatiei de urbanism si amenajare a
teritoriului si de proiect pentru scheme, programe si planuri nationale, proiectelor de acte
legislative
si normative, instructiuni si standarde, conventii internationale si contracte de concesiune, a
documentatiei de proiect elaborat n alte tri, care prevd utilizarea resurselor naturale si/sau
care
pot afecta starea mediului;
- efectueaz controlul activittii subdiviziunilor sistemului Expertizei ecologice de stat,
generalizeaz practica de efectuare a Expertizei ecologice de stat si ntocmeste recomandri
privind perfectionarea acestei activitti;
- analizeaz tendintele si nivelul expertizei ecologice de peste hotare si modul de aplicare a
experientei internationale n domeniu;

In conformitate cu art. 7 alin4 al Legii privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra
mediului inconjurator, Expertiza ecologica de Stat a documentatiei de urbanismsi amenajare a
teritoriului si de proiect pentru obiectele si activitatile aconomice complexe si potential
periculoase pentru mediu , inclusive a celor ce necesita cercetari stiintifice special suplimentare
si implimentarea noilor tehnologii industrial , se efectueaza prin decizia autoritatiilorcentrale
pentru resursele natural si mediu de catre Comisia mixta de experti ecologici instituita pe linga
autoritatea central pentru resurse natural si mediu.
Expertiza ecologica de stat se efectueaza de catre experti ecologici de stat titular , precum si
concursul savantilor, specialistilor de inalta calificare- membri ai comisiei mixte de experti, in
trei etape de lucru:
1. de pregatire,- consta din controlul suficientii completarii documentatiei prezentate spre
examinare pe obiectul proiectat conform cerintelor pct 4.1(4.1 Beneficiarii prezint
pentru examinare Expertizei ecologice de stat documentaia complet
privind activitatea economic preconizat, cu anexele si avizele necesare n conformitate cu
cerinele documentelor instructive si normative n vigoare, indicate n Lista cerinelor de baz
referitor la volumul si coninutul documentelor si materialelor de urbanism si amenajare a
teritoriului
si de proiect prezentate la organele de expertiz ecologic ale autoritii centrale pentru
resursele
naturale si mediu (anexa 2).
Denumirea obiectelor concrete si organul unde necesit s fie prezentate snt stabilite n Lista
obiectelor cldirilor, edificiilor si instalaiilor, documentaia de urbanism si amenajare a
teritoriului si
de proiect a crora necesit prezentarea pentru efectuarea Expertizei ecologic de stat la
subdiviziunile autoritii centrale pentru resursele naturale si mediu (anexa 3),al prezentei
instructiuni cu materialele si coordonarile necesare.
2. De elaborare a avizului general
3. de baza, -a expertizarii documentatia prezentata este supusa unei examinari complexe in
cadrul careia se verifica:
gradul de exactitate aevaluarii impactului activitatii economice preconizate asupra
mediului inconjurator
argumentarea necesitatii de realizare a activitatii economice preconizate pe
terenul ales si a modului de desfasurare a acestei activitati
caracterul solutiilor tehnice, ingineresti, architectural-urbanistice, precum si al
propuneriilor privind folosirea materiei prime, resurselor natural
Suficienta si eficacitateamasurilor prevazute pentru evitarea cazurilor de evariere
a utilajelor si de poluare a mediului inconjurator, precum si pentru interventiile de
urgent in vederea lichidarii consecintilor poluarii
Implimentarea metodelor eficiente de epurare a apelor uzate, de tratare a
namolului si utilizarii pentru obtinerea biogazului,excluderea deversariilor de ape
reziduale neepurate in bazinele de apa
Introducerea metodelor noi de restabilirii a fertilitatiisolului, de amiliorare si
recultivare a terenurilor, de prevenire a eroziunilor
Metode eficiente de protective a subsolului
Aplicarea metodelor eficiente de pastrare si completare a fondului genetic al
biodiversitatii, de optimizare a structurii regnului animalsi vegetal in ecosistemele
natural,folosirea mijloacelor de protective a resurselor piscicole, tehnologiilor de
reproducere a acestora, precum si metodelor de redresare ecologica si de
regenerare a padurilor
Minimalizarea a cantitatii de deseuri de productie rezultate la utilizarea resurselor
minerale

Eficacitatea solutiilor tehnice de prelucrare, reciclare si inhumare a deseurilor de


productie si menajere, relevarea posibilitatilor de cooperare regionala in acest
domeniu, examinarea posibilitatii de compostare cu obtinerea biogazului
Aplicarea metodelor de control recomandate pentru asigurarea securitatii
ecologice a activitatii economice preconizate si a calitatii normale a
mediuluiinconjurator
Elaborarea masurilor de prevenire sau de minimalizare a consecintelor ecologice
ale realizarii proiectului
Implimentarea producerii mai pure in procesele tehnologice a obiectelor existente
cu scopul micsorarii consumului resurselor energetic si resurse natural
Daca in materialele prezente nu este evidentiate sufficient influenta negative a obiectului
proiectat, nu este apreciata impactul posibil asupra mediului inconjurator si nu sunt prevazute
masurile necesare de protective in conformitate cu normativele in vigoare, documentatia se
restitue beneficiarului pentru reintocmire.Dupa examinarea complexa a documentatiei
prezentate se eleboreaza proiectul avizului general al expertizei ecologice de stat care trebuie
contina:enumerarea documentatiei prezentate;informatia despre obiectul proiectat;obiectiile si
propunerile clar formulate despre:
Posibilitatea si conditiile de realizare a proiectului,planului,programului,schemei
Necesitatea completarii si corectarii proiectului, prezentarii lui repetatepentru
expertizarea finala
Respingerea proiectului ca fiind inacceptabil in conditiile prevazute pentru realizarea
, cu aparitia noilor normative in Constructii prezentata la expertiza pentru reactualizarea sau
confirmarea coordonarii anterioare.
Instructiunea contine unele anexe:
Cerinte esentiale privind component tuturor capitulelor documentatiei de
planificare si proiectare, pe solutiile carora se bazeaza masurile de protective ale
mediului inconjurator
LISTA cerintelor de baz privind volumul si continutul documentatiei de
urbanism si amenajarea a teritoriului si de proiect, prezentare la organele de
expertiz ecologic ale autorittii centrale pentru resurse naturale si mediu. de
elaborare a avizului general.
LISTA obiectelor, cldirilor, edificiilor si instalatiilor, documentatia de urbanism
si amenajare a teritoriului si de proiect a crora necesit prezentarea pentru
expertiza ecologic de stat n subdiviziunile autorittii centrale pentru resursele
naturale si mediu
LISTA msurilor si solutiilor, prevzute de ctre investitor (beneficiar) pentru
lichidarea neajunsurilor expuse n avizul Expertizei ecologice de stat
LISTA obiectelor si activittilor pentru care documentatia privind E.I.M.I. se
elaboreaz n mod obligatoriu la etapa initial de proiectare*
Persoanele fizice si juridice care nu respecta legislatia din domeniul expertizei ecologice de stat
sunt trase la raspunderea administrative
Conform art.156 cod contraventional neindeplinirea prevederilor legislatiei privind expertiza
ecologica de stat si evaluarea impactului asupra mediului se sanctioneaza cu amenda de la 50 la
100 unitati conventionale aplicata persoanei juridice, cu amenda de la 300 la 400 unitati
conventionale aplicata persoanei juridice
Incalcarea legislatiei si a documentelor normative privind expertiza ecologica manifestata prin
Avizarea si coordonarea documentatiei de proiect si planificare, a documentatiei privind
evaluarea impactului asupra mediului inconjurator cu incalcarea legislatiei in vigoare sau
a documentelor normative
Nerespectarea premeditate a termenelor-limita de efectuare a expertizei ecologice de stat,
stabilite de legislatia si de documentele normative in domeniu

Obstructionarea premeditate sau interzicerea expertizei ecologice de stat


Neprezentarea premeditate pentru expertiza ecologica de stat a documentelor si
materialelor prevazute de legislatie sau de documentele normative atrage dupa sine
aplicarea unei amenzi in marime de la 5 la 10 salarii minime pentru cetatenii de rind si
pentru persoanele cu functie de raspundere-de la 15 la 20 de salarii minime

Subiectul 2: Adminisrarea de stat a Fondului funciar.Regimul juridic a terenurilor cu


destinatie Agricola.
(2.1)Caracterizati masurile de protective cantitativa si calitativa a terenurilor
Analizind legislatia funciara in vigoare putem mentiona ca protectia terenurile se realizeaza prin
aplicarea a doua mijloace :
1. Determinarea unor obligatiuni legale
2. Determinarea unor interdictii stabilite in normele juridice funciare
Aceste mijloace juridice se refera in primul rind la detinatorii de terenuri, dar totodata si la
organeleadministratiei publice.Normele juridice funciare referinduse la protectia terenurilor
agricole pot avea ca effect interzicerea scoaterii din din circuitul agricol a terenurilor de calitate
superioara.Normele juridice funciare cu privire la protectia terenului agricole pot fi clasificate
in 2 grupe
Normele care asigura protectia cantitativa a terenurilor agricole
Norme care asigura protectia calitativa a terenurilor agricole
Normele care asigura protectia cantitativa a terenurilor agricole cuprinde urmatoarele obligatii:
a) Obligatia de a folosi toate terenurile agricole in scopul cresterii productiei
b) Obligatia de a respecta principiul prioritatii terenurilor cu destinatie Agricola
c) Obligatia de a respecta regulile cu privire la schimbarea destinatiei agricole
d) Obligatia de a reintroduce in circuitul agricol terenuri ce pot fi valorificate pentru
productia Agricola
e) Obligatia de a supraveghea procedura de scoatere a terenurile agricole din circuitul
agricol
Legislatia funciara contine si citeva reglementari cu privire la protectia calitativa a terenurilor in
conformitate cu legislatia ecologice in vigoare, toti detinatorii de terenuri sunt obligati sa
protejeze stratul fertile al solului, sunt obligati sa ia masuri de prevenire si combatere a
eroziunilor si de combatere si de prevenire a alunicarilor de teren.
Legislatia funciara determina urmatoarele reglementari cu privire la protectia calitativa a
terenurilor agricole:
a) Protectia terenurilor agricole contra eroziunilor, cauzate de apa si vint(de ex: plantarea
fisiilor forestiere)
b) Protectia terenurilor contra poluarii cu deseuri industrial cu substante chimice, biologice,
radioactive, produse petroliere, gunoi menajere si de productie cu ape reziduale precum si
contra altor procese ce duc la degradarea solului(art38 al legii privind protectia mediului
inconjurator Este interzis i se sancioneaz, coform legii, depozitarea i mprtierea
pe sol, n afara perimetrelor admise i special amenajate a deeurilor de producie i
menajere, a moluzului rezultat din construcii, a fierului vechi, a ambalajelor de orice fel,
a reziduurilor industriale, a substanelor chimice i radioactive)
c) Decopertarea stratului fertile al solului in procesul efectuariilucrarilor de constructive si a
altor lucrari legate de protectia solului
d) Amiliorarea terenurilor-masura de protective calitativa se efectueaza in conformitate cu
actul normative special-Legea cu privire la amiliorarea terenului degradate prin
impadurire,amiliorarea agrosilvica)

e) Conservarea terenurilor agricole (pastrarea calitatii natural a terenurilor cu destinatie


Agricola de calitate superioara)
Protectia ecologica a terenurilor(art.5 cod funciar Terenurile, ca spaiu de importan vital, ca
mijloc de producie agricol i spaiu de amplasare a tuturor obiectelor de activitate uman snt
protejate de stat. Protecia ecologic a terenurilor este prioritar altor forme de activitate.
(2.2)Relatati despre procedura de solutionare a litigiilor funciare
Solutionarea litigiilor funciare prin notiunea de litigiu funciar trebuie de inteles un conflict
dintre 2 sau mai multe persoane detinatori de terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de
teren, inclusiv repunerea in drepturi (proprietate funciara si folosinta funciara).Cesta este
prevazuta in capitolul 14 Cod funciar al R.M
Dupa natura juridica litiigile funciare se clasifica in citeva categorii:
1. Dupa continut:
a) Litigii funciare nepatrimoniale-se solutioneaza de catre organele ierarhic superioare,
decizia carora pot fi atacata in instanta de contencios administrativ, exista litigii
nepatrimoniale care se examineaza de catre instanta de judecata(prevazuta in art 90 si
art.91 al codului funciar Articolul 90. Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile
administraiei publice locale
Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile administraiei publice locale se soluioneaz
de organele ierarhic superioare, a cror decizie poate fi atacat n instana judectoreasc de
drept comun sau economic competent.
Articolul 91.Litigiile dintre deintorii de terenuri
cu titlu de proprietate
Litigiile n care prile sau una din pri snt deintori de terenuri cu titlu de proprietate se
examineaz de ctre instana judectoreasc de drept comun sau economic competent.
b) Litigii funciare patrimoniale-se solutioneaza in exclusivitate de instanta de
judecata(art.92 cod funciar Articolul 92. Litigiile patrimoniale privind raporturilor
funciare
Litigiile patrimoniale dintre ntreprinderi, instituii i organizaii privind raporturile funciare se
soluioneaz de ctre judectoria economic. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare,
n care prile sau una din pri snt persoane fizice se examineaz de ctre judectoria raional,
municipal (de sector) dac legislaia nu prevede altfel.
2. Dupa subiecti:
-litigii funciare ce apar intre organele administratiei publice si persoane fizce sau juridice;
- litigii funciare ce apar intre detinatorii de terenuri;
- litigii aparute intre persoane juridice;
3. dupa obiect:

litigii aparute cu folosirea terenurilor agricole


litigii funciare aparute in legatura cu folosirea si protectia fondului forestier
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea fondului apelor
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea din intravelenul localitatii
Daca apar litigii in legatura cu delimitarea cotei echivalente se solutioneaza de instanta de
judecata.
Decizia autoritilor administraiei publice locale asupra litigiilor funciare intr n vigoare n
momentul adoptrii ei. Atacarea deciziei n instana judectoreasc competent suspend
ndeplinirea acesteia. Decizia instanei judectoreti competente servete ca temei pentru
eliberarea documentelor ce legalizeaz dreptul de proprietate, de posesiune i de beneficiere
funciar, inclusiv n condiii de arend. ndeplinirea deciziei asupra litigiului funciar poate fi
suspendat sau amnat de organul care a adoptat decizia sau de organul ierarhic superior.
(2.3)Recomandati elementele contractului de arenda in agricultura
Dreptul de beneficiere asupra terenurilor cu destinatie agricola reprezinta posibilitatea
beneficiarului de a folosi o cota sau sector de teren in scopuri personale in conformitate cu
legislatia in vigoare. Una din modalitatile de folosire a terenurilor agricole o reprezinta arenda in
agricultura. Relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de CC, CF, Legea cu privire la
arenda in agricultura.
Arenda in agricultura -reprezinta transmiterea in posesiune si folosinta in baza de contract pe
o durata determinata si contra plata a terenurilor cu destinatie agricola si a altor bunuri agricole.
Prin notiunea de alte bunuri agricole trebuie de inteles constructii, utilaje, instalatii, platforme,
depozite si altele care asigura procesul de productie agricola. Contractul de arenda in
agricultura -constituie si reprezinta un acord incheiat intre 2 parti, si anume proprietar a
terenurilor agricole sau a altor bunuri agricole, denumit arendator, si alta parte denumita arendas
in vederea exploatarii terenurilor agricole ce formeaza obiectul contractului pe o durata
determinata (de lege sau de contract) si la un pret stabilit de catre parti.
Reiesind din cele mentionate anterior, contractul de arenda in agricultura se caracterizeaza din
punct de vedere juridic prin urmatoarele:
contract sinalagmatic;
cu titlu oneros;
cu executare succesiva;
comutativ;
contract netranslativ de proprietate, exceptie insa alte obiecte(utilajul) dupa exploatarea
lor in agricultura, cota si sectorul de teren nu poate fi trnslativ de proprietate
Subiectii relatiilor de arenda si parti ale contractului sunt arendatorul si arendasul. Arendatorpoate fi orice persoana fizica sau juridica care are statut juridic de proprietar (sau posesor legal
al bunurilor agricole care urmeaza a fi atribuite in arenda. Arendas- poate fi orice persoana
fizica sau juridica cu domiciliul sau sediul in RM care conform contractului ia in arenda bunuri
agricole.
Obiecte ale relatiilor de arenda si respectiv a contractului de arenda in agricultura sunt bunurile
agricole aflate in proprietate publica sau privata cu exceptia celor ce sunt scoase din circuitul
civil sau in privinta carora prin lege sunt stabilite interdictii sau limitari. Contractul de arenda a
bunurilor agricole trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele date:
partile contractante, domiciliul sau sediul acestora;
obiectul contractului

actul care autentific dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a da bunul
agricol n arend (titlul detinatorului de teren cu drept de proprietate; contractul e/v;
contractul de donatie; contractul de schimb; certificatul de mostenitor legal sau
testamentar);
nregistrarea contractului n modul stabilit;
termenul contractului;
componena, forma i cuantumul plii pentru arend
modalitatea, termenul i locul achitrii plii pentru arend;
drepturile i obligaiile prilor;
rspunderea prilor;
condiiile de modificare i de reziliere a contractului;
condiiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat, inclusiv a utilajului i a
tehnicii agricole;
Inregistrarea contractului in modul stabilit
In contract de asemenea sunt incluse
condiiile de recultivare a terenului(termenul de recultivare sau conditiile de amiliorare a
terenului, dup caz;
obligativitatea respectrii normelor ecologice.
Neincluderea in contract a unei clauze esentiale sau nerespectarea formei scrise atrage nulitatea
acestuia. In conformitate cu legea cu privire la arenda in agricultura, la inceputul si la incetarea
arendei partile sunt obligate sa intocmeasca in termen de 14 zile actul/actele de predare-primire a
bunurilor agricole arendate. Actul de predare-primire a terenului agricol trebuie sa contina
urmatoarele date: 1)numarul cadastral al terenului;
2)suprafata terenului;
3)bonitatea terenului (poate fi luata bonitatea regiunii sau medie pe republica, daca nu sunt date
cu privire la teren);
4)modul de folosinta;
5)starea terenului (este sau nu prelucrat, este sau nu cultivat, care sunt culturile agricole
semanate); 6)viciile materiale si juridice(erziunea de apa sau de vint);
7)culturile cultivate in ultimii 5 ani si ingrasamintele folosite pe aceeasi perioada.
Actul de predare-primire a bunurilor arendate altele decat terenurile agricole va contine
urmatoarele date:
a)denumirea i destinaia bunurilor;
b)starea tehnic;
c)anul fabricrii sau drii n exploatare, termenul general i termenul care a rmas de exploatare
a bunurilor;
d)efectuarea ultimei reparaii curente i capitale;
e)valoarea real a bunurilor agricole evaluat conform prevederilor legislaiei;
f)condiiile de folosire; g)viciile materiale i juridice;
h)alte date, la cererea prilor. Din momentul semnarii, actele de predare-primire a bunurilor
agricole devine parte integranta a contractului de arenda. Contractul de arenda in agricultura
poate inceta in urmatoarele cazuri: expirarea termenului arendei; declararea nulitatii arendei;
rezilierea contractului; in alte cazuri prevazute de legislatie sau contract

TEST Nr. 12
Subiectul I:Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic
(1.1)Determinati specificul aerului atmosferic ca obiect de protective
Ca element important a mediului natural aerul atmosferic si in special calitatea acestuia
reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusive
pentru existent florei si faunei.Din acest punct de vedere legislatia a hotarit sa
protejeze aerul atmospheric ca unul cel mai important obiect ale naturii.
Literatura de specialitate-> aerul atmosferic reprezinta un amestec de gaze natural, el
formind stratul atmosferic care inconjoara pamintul in afara de incaperile de locuit
sau de producer care s-a format in procesul evolutiei pamintului.Aceiasi definitie este
determinate de legislatia rusa cu privire la protectia aerului atmosferic.
Legislatia ecologica romina->atmosfera este definit ca fiind masa de aer care inconjoara
suprafata terestra ce include si stratul de OZON. Normele tehnice si standartele R.M
prevede ca atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamintului si include in sine si
notiunea de aer.
Legea nr.1422 din 17.12.1997 privind protectia aerului atmosferic-> aer - amestec unic de
gaze (azot i oxigen, mici cantiti de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid
de carbon, hidrogen, vapori de ap i diverse particule) de importan vital major,
n care pot vieui organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin
hotare i care, ca urmare a micrii maselor sale, rspndete urmrile influenei
antropogene la distane imprevizibile.Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste
cateva functii:
1)serveste o sursa de neinlocuit a oxigenului;
2)serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei cosmice;
3)formeaza baza conditiilor climaterice.
Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca in
legatura cu capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate,
deoarece aerului atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui
institut, adica aerul atmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi
obiect al dreptului de proprietate. Ca nici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu
recunoaste hotarele politico-geografice; aerul formeaza un mediu unic vital pentru om.
Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic este folosit in
urmatoarele scopuri:
1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;
2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera;

3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea


oxigenului si azotului. Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta
ansamblul de caracteristici calitative si cantitative depinde in cea mai mare masura de
activitatea economica a societatii, inclusiv de implementarea proceselor economice noi,
de politica ecologica a statului care este promovata de organele de competenta speciala.
Legea 1422 determina cateva directii in vederea luarii masurilor privind calitatea
aerului atmosferic si anume:
1)protectia juridica a aerului atmosferic adica elaborarea si adoptarea normelor juridice;
2)masuri de ordin tehnico-stiintific care dau posibilitatea de a implementa noi tehnologii ce
sunt capabile sa reduca la minim poluarea aerului atmosferic;
3)masuri de ordin organizatorico-economic care dau posibilitatea de a elabora proiecte,
programe si alocarea investitiilor de ordin financiar pentru protectia aerului
atmosferic pentru mentinerea echilibrului ecologic (e.g. largirea fondului forestier).

(1.2)Determinati masurile juridice de protectie a aerului atmosferic


Determinai condiiile de autorizare, raportare i monitorizare a calitii aerului
atmosferic.

Degajarea de substante nocive in atmosfera impune in acelasi timp si problema


protectiei aerului atmosferic. Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a
protectiei este stabilirea prin legislatie a unor normative, standarde, masuri de
protectie, conditii si cerinte care si poarta denumirea de protectie juridica a aerului
atmosferic. Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative
cu privire la calitatea si protectia aerului atmosferic si anume: concentratia maxima
admisibila de poluanti (CMA) elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat
admisibile de poluanti (ELA) stabilite de Ministerul Mediului. CMA reprezinta un
normativ de calitate a aerului atmosferic ce este permisa de legislatia in vigoare
pentru anumite zone si intervale de timp care nu are actiune negativa asupra
mediului. In anumite situatii, normativele concentratiei maxime admisibile pot fi
diferite si aceasta depinde de calitatea aerului atmosferic intr-o anumita localitate si
intr-o anumita perioada de timp. Un alt normativ de calitate a aerului atmosferic
sunt emisiile limitat admisibile de poluanti de la la sursele de poluare fixe si mobile.
Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor evacuati in
aerul atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de
emisie in corespundere cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt
prevazute pentru populatie, regnul animal si cel vegetal. Normativele emisiilor
limitat admisibile de poluanti se stabilesc la un asa nivel incat substantele evacuate
de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu depaseasca concentratia maxima
admisibila de poluanti. Emisiile de poluanti in atmosfera de la sursele fixe de
poluare se admit in fiecare caz conceret in baza autorizatiei eliberate de catre IES.
Autorizatia pentru emisia poluantilor in atmosfera de la sursele fixe de poluare
cuprinde urmatoarele: 1)denumirea autorizatiei si numarul acesteia;
2)persoana juridica careia ii este eliberata autorizatia si adresa juridica a acesteia;
3)autoritatea de mediu care a eliberat autorizatia;
4)numarul de inregistrare in registrul autoritatii de mediu si data eliberarii;
5)termenul de valabilitate a autorizatiei;

6)semnatura si tampila conducatorului autoritatii de mediu.


De asemenea autorizatia prevede lista poluantilor permisi si indicii cantitativi ai
acestora. Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe ntreprindere si se divizeaza
in 2 grupe:
grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic, praful de lemn;
grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric, amiac,
hidrocarburile.
Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. In cazurile
in care se incalca conditiile determinate in autorizatiile de emisii a poluantilor in
atmosfera si apare un pericol real de poluare a mediului natural, IES poate limita,
suspenda sau interzice printr-o hotarare de sistare emisiile de poluanti in atmosfera,
inclusiv poate stopa functionarea unei instalatii, sectii sau chiar a unei intreprinderi
industriale. Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina faptul ca
degajarea de substante nocive in atmosfera fara autorizatie este categoric interzisa.
In ceea ce priveste emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de
transport, ele nu trebuie sa depaseasca normativele emisiile limitat admisibile.
Practica demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt incluse in autorizatii, iar
cantitatea poluantilor se calculeaza in dependenta de numarul mijloacelor de
transport si tipul acestora (benzina/diesel). In scopul protectiei aerului atmosferic,
autoritatile administratiei publice locale si agentii economici sunt obligati sa reduca
impactul daunator asupra atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor
sonore. De asemenea in cazul darii in exploatare a unor intreprinderi de producere
urmeaza sa se efectueze inventarierea tehnica a surselor de poluare a atmosferei.
Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii economice preconizate trebuie
sa fie suspus expertizei ecologice de stat. Este de mentionat faptul ca in legatura cu
protectia aerului atmosferic, RM a ratificat prin hotarare a Parlamentului Conventia
privind poluarea transfrontaliera de la distante mari Geneva 13 noiembrie 1979.
Odata cu ratificarea acestei conventii s-au luat masuri prioritare de prevenire a
poluarii aerului atmosferic cum sunt:
interzicerea totale a folosirii tipurilor de combustibil etilat;
implementarea standardelor pentru combustibil cu indicii chimici.
In 1998 RM a semnat 2 protocoale la Aarhus: Protocolul privind poluantii organici
persistenti si Protocolul privind metalele grele. In 1996 RM a ratificat Conventia
privind protectia stratului de ozon si Protocolul de la Montreal referitor la
substantele ce distrug stratul de ozon.

(1.3)Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu careacter penal,


contraventional si civil pentru nerespectatea aerului atmosferic.

Pentru a determina cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu character penal,


contraventional si civil pentru nerespectarea aerului atmosferic trebuie de mentionat
faptul ca una din masuri de protejare a aerului atmosferic este si raspunderea ca un
institut juridic special ce urmeaza a fi aplicat de fiecare data in cazurile de poluare a
aerului atmosferic fara autorizatie sau cu incalcarea cerintelor de protejare a aerului
atmosferic .Legea cu privire la aerul atmosferic determina care persoane fizice si
juridice poarta raspunderea contraventionalasau penala in urmatoarele cazuri:
a) depire a normativelor ELA de poluani;
b) depire a normativelor influenei fizice nocive asupra aerului atmosferic;
c) emisie a poluanilor n atmosfer fr autorizaia organului de stat abilitat;
d) nclcare a regulilor de exploatare i neutilizare a utilajului, aparatajului,
instalaiilor care servesc pentru purificarea i controlul emisiilor n atmosfer;
e) dare n exploatare a ntreprinderilor noi i a celor reconstruite, a instalaiilor i a altor
obiective ce nu corespunde normativelor de protective a aerului atmosferic ;
f) producere i exploatare a mijloacelor de transport la care concentraia emisiei de
poluani depete normativele CMA de poluani;
g) implementare a descoperirilor tiinifice, inveniilor, propunerilor de raionalizare, de
noi sisteme tehnologice, substane i materiale, precum i aplicare a utilajului
tehnologic i a altor obiecte, substane i materiale de import neconforme cu
reglementrile naionale privind protecia aerului atmosferic i nenzestrate cu
certificate de calitate a produciei i cu mijloace tehnice de control al emisiilor de
poluani;
h)neexecutarea prescriptiilor obligatorii a autoritatilor abilitate cu control de stat in
domeniul protectiei a aerului atmosferic
Caz de aplicare a masurilor de constringere cu caracter contraventional:
Articolul 146. Nefolosirea instalaiilor pentru purificarea de poluani i controlul emisiilor
n atmosfer, pentru epurarea apelor uzate
Articolul 147. Depirea normativelor gradului admisibil de aciune duntoare asupra
mediului i emisia de poluani fr autorizai

Articolul 149. Poluarea mediului cu cauzarea de prejudicii


Articolul 150. Nendeplinirea obligaiilor de nregistrare n actele de bord a
operaiunilorcu substane i amestecuri nocive Articolul 151. nclcarea regulilor de
testare tehnic i ecologic Articolul 152. Darea n exploatare a vehiculelor terestre,
a navelor i aeronavelor care depesc normativele admise de emisiea poluanilor i
de emitere a zgomotului
Articolul 153. Exploatarea vehiculelor terestre, a navelor i aeronavelor care
depesc normativele admise de emisie a poluanilor i de emitere a zgomotului
Caz de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal:
Articolul 230. Poluarea aerului

SUBIECTUL II:Administrarea de stat a fondului funciar.Regimul juridic al terenurilor cu


destinatie agricola
(1.1)Definiti notiunea de control privind protectia terenurilor.
Statul n persoana autoritilor administraiei publice locale are obligaia s asigure
folosirea raional i suficient a terenurilor, precum i protecia acestora indiferent de
destinaia lor.
CONTROLUL privind folosirii i protecia terenurilor repezinta activitatea autoritatilor
administartiei publice locale ce consta n asigurarea respectrii de ctre toate organele
de stat i cele obteti, de ctre ntreprinderile, instituiile i organizaiile agricole de
stat, cooperatiste obteti, precum i de ntreprinderile mixte, persoanele fizice i
juridice strine, a cerinelor legislaiei funciare n scopul folosirii eficiente i proteciei
cuvenite a terenurilor.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor l exercit Guvernul i
autoritile administraiei publice locale.
Dispoziiile autoritilor administraiei publice locale i ale organelor de stat
mputernicite s exercite controlul asupra folosirii i proteciei terenurilor, emise n
limitele competenei lor, snt obligatorii pentru toi deintorii de terenuri.
Dispoziiile autoritilor administraiei publice locale i ale organelor de ocrotire a
naturii n problemele folosirii i proteciei terenurilor n limitele competenei lor snt
obligatorii pentru toi deintorii de terenuri.
Monitoringul fondului funciar reprezint un sistem de supraveghere i prognoz a strii
fondului funciar pentru evidena schimbrilor, pentru aprecierea acestor schimbri,
pentru prentmpinarea urmrilor proceselor i tendinelor negative. Structura,
coninutul i modul de realizare a monitoringului snt stabilite de legislaie, inndu-se
seama de condiiile zonale.
Deosebim :

- protectie calitativa a terenurilor agricole


1)protectia terenurilor agricole contra eroziunilor cauzate de ape si de vant;
2)protectia terenurilor contra poluarii cu deseuri industriale, cu substante chimice,
biologice, radioactive, produse petroliere, gunoi menajer si de productie, ape reziduale
precum si contra altor procese ce duc la degradarea solului (38 Legea 1515);
3)decopertarea stratului fertil al solului in procesul efectuarii lucrarilor de constructie si a
altor lucrari legate de protectia solului;
4)ameliorarea terenurilor este o masura de protectie calitativa;
5)conservarea terenurilor agricole (mentinerea starii si neadmiterea schimbarii
destinatiei); 6)protectia ecologica a terenurilor. Ameliorarea se efectueaza in
conformitate cu Legea c privire la ameliorarea terenurilor degradate prin impadurire
(ameliorare agro-silvica).
protectia calitativa a terenurilor. In conformitata cu legislatia ecologica in vigoare, toti
detinatorii de terenuri sunt obligati sa protejeze stratul fertil al solului, sunt obligati sa
ia masuri de prevenire si combatere a eroziunilor si a alunecarilor de teren.
protectie cantitativa a terenurilor cuprind:
obligatia de a folosi toate terenurile agricole in scopul cresterii productiei agricole;
obligatia de a respecta principiul prioritatii terenurilor cu destinatie agricola;
obligatia de a respecta regulile cu privire la schimbarea destinatiei terenului;
obligatia de a reintroduce in circuitul agricol terenurile ce pot fi valorificate pentru
productia agricola;
obligatia de a supraveghea procedura de scoatere a terenurilor agricole din circuitul
agricol.
(1.2)Relatati despre sistemul organelor administrarii de stat in domeniul protectectiei si
folosirii terenurilor
Se deosebesc 2 categorii de organe:
organe de competenta general si
organe de competenta speciala.
Organele de competenta generala sunt Guvernul, Parlamentul, Organele administratiei
publice locale.

Organe de competenta speciala: Ministerul agriculturii si industriei alimentare;


Ministerul Sanatatii; Ministerul Transporturilor; Ministerul de Interne; Ministerul
Apararii; Ministerul Mediului; Inspectoratul Ecologic de Stat; Agentia Relatii
Funciare si Cadastru; Organele Cadastrale Teritoriale.
Una din functiile Administratiei Publice este schimbarea destinatiei terenurilor.
Schimbarea destinatiei terenurilor poate fi efectuata prin hotarare de Guvern (daca
bonitatea terenului este mai mica de 40 puncte, atunci schimbarea destinatiei se
efectueaza de catre APL nivel I si II la cererea proprietarului; daca bonitatea solului
este mai mare de 40 puncte prin hotarare de Guvern; se interzice schimbarea
destinatiei agricole a terenurilor cu calitate superioara (a)bonitatea de peste 60 puncte;
b)irigate; c)atribuite institutiilor stiintifice in scopuri de cercetare; d)este interzisa
schimbarea destinatiei terenurilor destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sanatatii,
monumentelor istorico-culturale; e)atribuite trupelor de graniceri, MAI, SIS.
Totodata legislatia funciara determina si procedura de schimbare a modului de folosire a
terenurilor. Aceasta tine de competenta APL. Principiul prioritatii terenurilor cu
destinatie agricola de calitate superioara din terenuri cu destinatia pasuni si fanete se
poate schimba in plantatii multianuale si arabile; invers nu.
De competena Guvernului in:
aprobarea perimetrului localitilor urbane;
elaborarea msurilor de protecie a terenurilor i organizarea realizrii lor;
inerea cadastrului funciar i organizarea reglementrii regimului proprietii funciare
pe teritoriul republicii;
aprobarea cadastrului funciar anual;
stabilirea modului de ncasare a impozitelor funciare i a altor pli;
stabilirea i schimbarea destinaiei terenurilor, la propunerea consiliilor unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea, n temeiul
cererii proprietarului
schimbarea categoriei terenurilor cu destinaie special;
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor i planurilor de reglementare a
regimului proprietii funciare n republic i asigurarea realizrii lor;
elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor;
organizarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
aprobarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale n baza propunerilor consiliilor
raionale sau municipale;

determinarea listei ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor ale cror terenuri rmn


n proprietatea statului i prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului;
aprobarea suprafeelor de vii i livezi supuse casrii n baza propunerilor comitetelor
executive raionale sau primriilor municipale.
Articolul 9. Competena consiliilor raionale i municipale
De competena consiliilor raionale i municipale in:
exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
stabilirea impozitelor funciare i altor pli, ncasarea lor;
stabilirea i schimbarea perimetrului intravilanului localitilor i soluionarea litigiilor
privind perimetrele;
(1.3)Recomandati temuirile juridice de aparitie si incetare a dreptului de proprietate
asupra terenurilor cu destinatie agricola.
Temeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinatie
agricola sunt:
legea (care trebuie sa fie elaborata, adoptata si sanctionata de organele puterii de stat;
publicata in MO)
actul administrativ (corespunderea conditiilor de fond si de forma);
contractul (v/c, donatie, schimb; obiect licit, determinat, consimtamant valid, scris,
autentificat, inregistrat la Oficiul Cadastral si la Cadastrul terenurilor agricole);
hotararea instantei de judecata (intemeiata si legala; definitiva; irevocabila); Decizia
instanei judectoreti competente servete ca temei pentru eliberarea documentelor ce
legalizeaz dreptul de proprietate, de posesiune i de beneficiere funciar, inclusiv n
condiii de arend.
mostenirea.
Dreptul asupra terenului se stinge n cazurile:
1) renunrii benevole a deintorului la teren;
2) nstrinrii terenului de ctre proprietar;
3) retragerii terenului pentru nevoile statului i societii;
4) retragerii terenului n cazul i n modul stabilit n articolul 25 din prezentul Cod;
Articolul 25. Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune i de beneficiere

n cazul cnd deintorul cu titlu de posesiune sau de folosin nu utilizeaz terenul n


scopul n care i s-a atribuit, autoritatea administraiei publice locale respectiv, la
cererea proprietarului, va dispune aplicarea sanciunilor contravenionale prevzute
de lege i l va soma n scris, stabilind termenul, s-i ndeplineasc obligaiile.
n cazul n care deintorul nu-i ndeplinete obligaiile n termenul stabilit (nu mai
mare de doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin a terenului prin
decizia instanei judectoreti la cererea proprietarului funciar.
Hotrrea privind stingerea dreptului de folosin a terenului n cazurile prevzute de
alineatul nti al articolului 18 din prezentul Cod o adopt administraia ntreprinderii,
instituiei, organizaiei respective.
n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosin funciar autoritatea
administraiei publice locale respectiv, cu participarea prilor interesate, adopt o
hotrre privitoare la eliberarea de compensaie deintorilor pentru cheltuielile legate
de ameliorarea terenurilor sau de repararea de ctre acetia a daunelor pricinuite de ei
prin folosirea lor neraional.

5) decedrii proprietarului;
6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;
7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul;
8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;
9) ncetrii raporturilor de munc, n virtutea crora a fost repartizat lotul auxiliar, dac
legislaia nu prevede altfel;
10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;
11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor
chimic, radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei ecologice;
12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la salinizare
secundar i la apariia focarelor de eroziune prin irigare.

Testul 15

(1.1)definiti si clasificati tipurile de controale ecologice


Tipurile de control ecologic reprezinta multitudinea de actiuni, organizatorice, tactice si
procedural de drept, grupate in modalitati clasificate de analiza a situatiei de mediu, effectuate
de catre persoane cu functie de raspundere/agentul constatator in scopul prevenirii, constatarii si
deferirii responsabilitatii persoanelor fizice si juridice, in dependent de situatia si
circumstantele cazului concret, intru respectarea stricta a cerintelor actelor legislative-normative
ecologice in teritoriul sabordonat.
Drept actiuni de control ecologic permanent sunt considerate:

Controlul frontal(in complex) programat al activitatii agntului economic in vederea


respectarii adecvate a prevederilor si cerintelor actelor legislative-normative ecologice
Control programat al unui sector sau a unor sectoare aparte a agentului
Control periodic programat anual,semestrial,trimestrial,luna in functie de caz)
Controlulu automonitoringului(autoanalizeisi rezultatele ei) la unitatea economica, a
planurilor si masurilor ecologice ale acesteia intru evitarea poluarii
mediului(departamental)
Controlul pe compartimente de mediu sau integral
In functie de obiectivele controlului, tipurile de control se clasifica, dupa cum urmeaza
a) Control de elaborare a conformarii-reprezintacontrolulu in cadrul caruia se analizeaza
modul de conformare(de adaptare, de supunere cerintelor unui act legislative-normativ a
unitatilor econmice ,inclusive a celor care desfasoara activitatii supuse autarizarii de
mediu si care isi automonitorizeaza activitatile de protective a mediului
b) Controlul general consta in examinarea situatiei ecologice a obiectului inspectat cu
initierea monitorizarii calitatii mediului
c) Control general de autorizare reprezinta analiza obligatory a activitatii de mediu a
unitatilor economice ce tine de afectarea mediului din momentul reactualizarii
autorizatiei de mediu
d) Control tematic consta in analiza tematica a activitatilor economice si a actiunilor de
supraveghere a legislatiei si altor acte normative de mediu , prezentind un tip specific
desfasurat in scopul informarii autoritatii central de mediu, ale altor autoritati central si
locale, publicului privind situatia ecologica a anumiti factori de mediu , precum si a unor
sectoare de activitate inspectorala.
e) Control de urmarire este tipul de control al nmodului de executare de catre persoanele
fizice si juridice a unui compartiment prescris in cadrul actiunilor de control anterior sau
de revenire la analiza activitatii unor sectoare din cadrul unui obiect supus anterior
controlului, care coincide cu scopul controlului
f) Control diagnostical este un tip special de analiza a situatiei ecologice, in cadrul caruia se
stabilesc cirumstantele si cauzele neexecutarii de catre persoanele fizice si juridice a
actiunilor de protective a mediului, nereglementate direct in legislatie si in autorizatiile de
madiusi/sau a investigarii modului de confornare cadrului legal,in cazul cind acesta
provoaca interpretari

g) Control de evaluare a poluantilor toxici si/sau periculosi este un control al


organului(persoanei responsabile)de control ecologic in vederea identificarii si limitarii
intensitatii de evacuare a poluantilor toxici sau periculosi, cit si de depozitare,inhumare
etc. a acestora.

(1.2)dezvoltati procedura de efectuare a controlului ecologic privind respectarea legislatiei


ecologice
In sensul art 26 ((1) Inspectoratul Ecologic de Stat are funcia de exercitare a controlului de stat
asupra respectrii legilor i altor acte normative n problemele proteciei mediului i folosirii
resurselor naturale.
(2) Controlul de Stat este efectuat de ctre inspectorul principal de stat, inspectorii superiori de
stat, inspectorii de stat, inspectorii principali zonali, inspectorii superiori zonali i inspectorii
zonali ai mediului.
(3) Inspectorul principal de stat al mediului este eful Inspectoratul Ecologic de Stat ;
inspectorii principali zonali ai mediului snt efii ageniilor zonale ale Departamentului;
inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii superiori zonali i inspectorii zonali ai
mediului snt salarizaii Departamentului sau ai subdiviziunilor lui i snt desemnai n aceste
funcii conform studiilor i rezultatelor atestriial legii cu privire la protectia mediului
inconjurator) si pct.1 al Statutului inspect. De stat de mediu, aprobat prin hot guv.R.M nr.431
din 19.07.1996 ,exercitarea controlului privind modul de respectare a legilor si alyor acte
normative ramurale in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor natural este pusa in
sarcina Inspectoratului de Stat de mediu.
Structura organizatorici-juridica, atributiile , competent si domeniul de activitate a Inspectorului
Ecologic de Stat cu subdiviziunile sale a fost aprobata prin hot guv. R.M nr.77 din 30 ianuarie
2004
In dependent de nivelulu organului de control, de functie ,nivelul si volumul
abilitatilor(prerogative,competentei), inspectorii de Stat de mediu se diversifica in categorii
reglementate prin pct.2 si 3 ale art. 26 al legii cu privire la protectia mediului inconj si anume:
1. In aparatul Inspectorului ecologic de Stat(IES):
Inspectorul principal de Stat, Sef al IES desemnat in functie de conducatorul organului
central de mediu
Loctiitorul inspectoruui principalde stat, Sef-adjunctal IES., NUMIT IN FUNCTIE
DE CONDUCATORUL ORGANULUI CENTRAL DE MEDIU

Inspectorul Superior de Stat, sef directive, sectie sau serviciu, numit in functie de Seful
IES
Inspector de Stat, specialist de orice nivel, numit in functie de seful IES
2. In Agentiile ecologice(constituite in unitatile territorial-administrative Chisinau, Balti ,
Cahul si unitatea teritoriala autonoma Gagauzia(gagauzi-Yeri) si Serviciul Piscicol:
Inspectorul principal territorial(muncipal) de Stat, director al Agentiei
Teritoriale(muncipale)ecologice sau sef al Serviciului Piscicol, numit in functie de
conducerea autoritatii centrale de mediu
Inspectorul Principal Teritorial(municipal) de Stat,director-adjunct al Agentiei
Teritoriale(muncipale)Ecologice, numit in functie de Seful Ies.
Ispectoratul Superior Teritorial(municipal) de Stat, sef sectie, Serviciu al
Agentiei sauSefull Serviciului piscicol
Inspectorul Teritorial(municipal) de stat, orice nivel de specialist, desemnati in
functie de conducatorii agentiei sa Serviciului Piscicol
In rezultatul activitatii de control, inspectorii de mediu tinind cont,tinind cont de nivelul de
competent si in dependent de rezultatele controlului, intocmesc
a) Actul de controlcu prescriptii obligatorii de lichidare a abaterilor de la legislatia
ecologica
b) Proces-verbal cu privire la contraventia administrative, prevazuta de art 28 lit e(s
ntocmeasc procese-verbale i alte documente despre nclcrile legislaiei cu privire la
protecia mediului, despre neexecutarea de ctre persoanele fizice i juridice a deciziilor
organelor de resort n problemele proteciei mediului, despre nerespectarea condiiilor
expuse n autorizaia de mediu;) din Legea cu privire la protectia mediului inconjurator
c) Decizia de sistare a activitatii agentului economic sau a unor sectoare de producer in
bazaart27 alin.1 lit a) din aceiasi lege((1) Inspectorul principal de stat al mediului i
inspectorii principali zonali ai mediului, iar n absena lor adjuncii lor au dreptul:
a) de a sista din propria iniiativ sau la propunerea autoritilor administraiei publice
locale orice activitate, dac aceasta contravine legislaiei cu privire la protecia mediului)
In acest context mai mentionam ca in conformitate cu prevederile art 31 din legea cu privire
la resurse natural, in cazul incalcarii conditiilor de folosire a resurselor natural, prevazute in
titlu de folosinta, organul care la eliberat sau organul de control ecologic de stat este in drept
sa decida suspendarea sau incetarea dreptului de folosinta a acestora, in conformitate cu leg.
In vigoare.In acest Caz, beneficiarul, pe linga faptulca va fi tras la raspundere, va repara
daunele pricinuite
In cazul in care beneficiarul nu neste de accord cu decizia suspendarii sau incetarii dreptului
sau de folosinta asupra resurselor natural, el poate ataca decizia in instant de contencios
administrative competent.

1.2 Determinati competenta inspectorilor de stat de mediu

Inspectoratul Ecologic de Stat are funcia de exercitare a controlului de stat asupra respectrii
legilor i altor acte normative n problemele proteciei
mediului i folosirii resurselor naturale.

Controlul de Stat este efectuat de ctre inspectorul principal de stat, inspectorii superiori de stat,
inspectorii de stat, inspectorii principali zonali, inspectorii
superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului.
Inspectorul principal de stat al mediului este eful Inspectoratul Ecologic
de Stat i primul adjunct al directorului general al autoritii centrale pentru resursele naturale i
mediu; inspectorii principali zonali ai mediului snt efii ageniilor zonale ale autoritii centrale
pentru resursele naturale i mediu; Inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii
superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului snt salarizaii autoritii centrale pentru
resursele naturale i mediu sau ai subdiviziunilor lui i snt desemnai n aceste funcii conform
studiilor i rezultatelor atestrii.
Inspectorul principal de stat al mediului i inspectorii principali
zonali ai mediului, iar n absena lor adjuncii lor au dreptul:
a) de a sista din propria iniiativ sau la propunerea autoritilor administraiei
publice locale orice activitate, dac aceasta contravine legislaiei cu privire la protecia mediului
b) de a nainta pretenii persoanelor fizice i juridice, inclusiv strine, pentru
repararea prejudiciilor cauzate mediului ca rezultat al polurii lui i folosirii neraionale a resurselor naturale;
c) de a cere de la organele de resort pedepsirea disciplinar a persoanelor de
decizie care nu au asigurat respectarea legislaiei cu privire la protecia mediului,
nfptuirea aciunilor de protecie a lui i folosire raional a resurselor naturale;
d) de a examina materialele (dosarele) despre nclcarea legislaiei cu privire la
protecia mediului i de a lua decizii conform legislaiei n vigoare.
Directorul general al autoritii centrale pentru resursele naturale i mediu
cu acordul colegiului are dreptul de a sista sau anula dispoziiile inspectorului principal de stat al
mediului. Inspectorul principal de stat al mediului are dreptul de a
sista sau anula dispoziiile inspectorului principal zonal al mediului.
Inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii superiori
zonali i inspectorii zonali al mediului au dreptul:
a) s controleze nestingherii orice obiectiv de pe teritoriul republicii indiferent
de apartenena departamental i forma de proprietate, n cazul unei activiti sau
situaii ce pot influena negativ mediul sau componenii lui;

b) s opreasc i s inspecteze orice mijloc de transport, orice alte mijloace tehnice n caz de
nclcare a legislaiei cu privire la protecia mediului sau de aciuni
susceptibile de a aduce prejudicii mediului i resurselor naturale;
c) s cear persoanelor fizice i juridice prezentarea documentelor prevzute de
legislaie ce atest dreptul lor de folosin a resurselor naturale;
d) s rein persoanelor vinovate de nclcarea legislaiei cu privire la protecia
mediului i, n caz de necesitate (pentru identificarea persoanei), s le predea la cel
mai aprobat post de poliie sau primrie;
e) s ntocmeasc procese-verbale i alte documente despre nclcrile legislaiei cu privire la protecia mediului, despre neexecutarea de ctre persoanele fizice
i juridice a deciziilor organelor de resort n problemele proteciei mediului, despre
nerespectarea condiiilor expuse n autorizaia de mediu;
Inspector de stat i zonali ai mediului, care exercit controlul asupra pdurilor i bazelor acvatice, li se permite purtarea, pstrarea i aplicarea armelor de
vntoare i a armelor de serviciu; inspectorii mediului, conform regulamentului
privind statului lor juridic, au dreptul de a folosi i aplica arma de foc pentru a se
apra n exercitarea funciilor lor.
Inspectorii de stat i zonali ai mediului snt supui asigurrii de stat obligatorii; n caz de
prejudiciu adus averii, sntii lor, precum i n caz de moarte a
inspectorilor mediului n exerciiul funciei prejudiciul va fi recuperat totalmente
de ctre persoanele fizice i juridice responsabile de prejudiciul cauzat
Subiectul2:Administrarea de Stat a Fondului Funciar

2.1. Determinati sistemul organelor administrarii de stat cu Fondul Funciar

Organele administrarii de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor se clasifica in functie de


competenta in :
1) organe de competenta generala ;
2) organe de competenta speciala.
Din categoria organelor de competenta generala fac parte: Parlamentul , Guvernul, autoritatile
publice locale.

Atributiile Parlamentului RM:


- reglementarea egislativa a relatiilor funciare pe integ teritoriul RM;
- organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare;
- stabilirea suprafetelor cu regim juridic special;
- stabilirea tarifelor pentru calculare pretului normative al pamintului si impozitul funciar.
Atributiile Guvernului RM :
-

elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor ;


tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare pe
teritoriul RM;
- aprobarea cadastrului funciar annual;
- stabilirea modului de incasare a impozitelor funciare;
- stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor.
Atributiile autoritatilor publice locale :
- executarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor ;
- repartizarea si retragerea terenurilor in modul stabilit de lege ;
- tinerea cadastrului funciar in teritoriul din subordine;
- privarea de dreptul de detonator de teren in cazurile prevazute de lege;
- organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice elaborate de Guvern.
Din categoria organelor cu competenta speciala fec parte :
-

ministerul ecologiei a carui structura si ale carui atributii de baza au fost aprobate prin Hotarirea
Guvernului RM
Ministerul Agriculturii RM ale carui functii si sarcini de baza sint prevazute in Regulamentul
aprobat prin Hotarirea Guvenului nr.837 din 28 noiembrie 1994
2.2 Argumentati importanta juridica a cadastrului funciar.

Cadastrul este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta si inventariere sistematica a tuturor


bunurilor imobile de pe teritoriul tarii din punct de vedere cantitativ, calitativ si juridic, indiferent in
posesia cui se afla bunurile, precum si reprezentarea acestora pe planurile cadastrale si in
documentele cadastrale, si in cartea funciara in vederea realizarii publicitatii imobiliare.
Aspectul juridic al lucrarilor de cadastru se refera la proprietari si regimul juridic al
constructiilor cu diferite destinatii si folosinte, la proprietari si dreptul de proprietate funciara si
la situatia juridica a fondului funciar.
O componenta esentiala a cadastrului funciar general o constituie cadastrul juridic prin care se
realizeaza identificarea si evidenta proprietarilor si a titularilor de proprietate, precum si a actelor
juridice privind drepturile reale asupra terenurilor si constructiilor n vederea publicitatii
imobiliare.
n functie de interesele generale ale statului si de cele specifice ale anumitor ramuri ale
economiei nationale, care detin terenuri de constructii, ministerele respective si pot organiza
evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe cele trecute n cadastrul funciar general. In
acest fel s-au diferentiat ca activitati curente: cadastrul agricol, cadastrul forestier, cadastrul
apelor, cadastrul cailor ferate si cadastrul imobiliar - edilitar.

Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin corespondenta dintre imobil sau
propietarul acestuia prin publicitatea imobiliara.
Aceasta se rezolva, in timpul executarii lucrarilor de cadastru pe teren, prin stabilirea
posesorului de fapt al imobilului la data introducerii cadastrului general si nu de drept.
Persoanele fizice sunt inscrise in regisrele cadastrale in calitate de posesori, care fructifica
imobilul si care au sau nu si dreptul legal de proprietate.
Raportul juridic in care se gaseste detinatorul de fapt fata de imobil inscris in cadastru se
stabileste, in mod oficial, numai prin sistemul de publicitate imobiliara, care este reprezentat de
cartea funciara.

2.3 Formulati masurile de protectie a terenurilor.


Dupa recoltare este interzis aratul terenurilor in panta pentru a permite dezvoltarea vegetatiei
naturale.
Recomandari pentru fermieri pentru a pastra terenul arabil n bune conditii
agricole:
semanare plante anuale sau perene sau permiterea regenerarii naturale a vegetatiei ierboase
in scopul protectiei solurilor, legislatia in vigoare stabileste o serie de obligatii pentru detinatorii
de terenuri cu orice titlu, protectia juridica fiind considerata mijlocul cel mai eficient de
conservare si ameliorare a calitatii acestora.
Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare, sub forma de constructii
hidrotehnice, lucrari de prevenire si inlaturare a secetei, inundatiilor, umiditatii excesive,
eroziunii, etc., in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a terenurilor neproductive. Aceste
lucrari se executa in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor, de amenajare a teritoriului, in
acord cu interesele proprietarilor de teren.
Pentru ca regimul juridic al solului sa fie reglementat eficient, printr-o legislatie adecvata, in
scopul protectiei si imbunatatirii calitatii sale, este necesar a se lua in considerare particularitatile
specifice ale terenurilor. 4Protectia cantitativa a terenurilor agricole are ca scop folosirea
completa si eficienta, precum si pastrarea destinatiei lor economice. Pentru a se evita reducerea
fondului funciar agricol, scoaterea din circuitul agricol (temporar sau definitiv) este admisa
numai in cazuri justificate si exceptionale, conform legii.
Protectia calitativa a terenurilor agricole are ca scop pastrarea potentialului productiv al acestora,
prevenirea si inlaturarea degradarii calitatilor fizico - chimice si biologice, precum si
imbunatatirea calitatii solului terenurilor agricole.
ocazia efectuarii lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului;
- sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa puna in pericol
ecosistemul terestru.
incalcarea normelor juridice de protectie a subsolului ca urmare a neindeplinirii obligatiilor

legale sau savarsirea de fapte interzise in materie, de catre toti utilizatorii subsolului, atrag dupa
caz raspunderea juridica contraventionala, penala sau civila.

Testul 16

Subiectul 1: Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic.


1.1 Caracterizati formele de folosire a aerului atmosferic.
1.2.Determinati concentratia maxima admisibila si evacuarea limitat admisibila a
poluantilor in aerul atmosferic.
1.3.Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal,
contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei aerului atmosferic.

1.1. Ca element important al mediului natural, aerul atmosferic si in special calitatile acestuia
reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusiv pentru existenta
florei si faunei. Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii: 1)serveste o
sursa de neinlocuit a oxigenului; 2) serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei
cosmice; 3)formeaza baza conditiilor climaterice.
Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca in legatura cu
capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate, deoarece aerului
atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui institut, adica aerul
atmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate.
Ca nici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice; aerul
formeaza un mediu unic vital pentru om.
Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic este folosit in urmatoarele
scopuri:
1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;
2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera;
3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea oxigenului si
azotului.
Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta ansamblul de caracteristici calitative si
cantitative depinde in cea mai mare masura de activitatea economica a societatii, inclusiv de
implementarea proceselor economice noi, de politica ecologica a statului care este promovata de
organele de competenta speciala.

1.2 Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea prin legislatie
a unor normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte care si poarta denumirea de
protectie juridica a aerului atmosferic.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative cu privire la calitatea si
protectia aerului atmosferic si anume: concentratia maxima admisibila de poluanti (CMA)
elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat admisibile de poluanti (ELA) stabilite de
Ministerul Mediului. In anumite situatii, normativele concentratiei maxime admisibile pot fi
diferite si aceasta depinde de calitatea aerului atmosferic intr-o anumita localitate si intr-o
anumita perioada de timp.
Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor evacuati in aerul
atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de emisie in corespundere
cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt prevazute pentru populatie, regnul animal si
cel vegetal. Normativele emisiilor limitat admisibile de poluanti se stabilesc la un asa nivel incat
substantele evacuate de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu depaseasca concentratia
maxima admisibila de poluanti. Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe ntreprindere si se
divizeaza in 2 grupe: grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic, praful de lemn;
grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric, amiac, hidrocarburile.
Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. . In ceea ce priveste
emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de transport, ele nu trebuie sa depaseasca
normativele emisiile limitat admisibile. Practica demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt
incluse in autorizatii, iar cantitatea poluantilor se calculeaza in dependenta de numarul
mijloacelor de transport si tipul acestora (benzina/diesel) In scopul protectiei aerului atmosferic,
autoritatile administratiei publice locale si agentii economici sunt obligati sa reduca impactul
daunator asupra atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in
cazul darii in exploatare a unor intreprinderi de producere urmeaza sa se efectueze inventarierea
tehnica a surselor de poluare a atmosferei. Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii
economice preconizate trebuie sa fie suspus expertizei ecologice de stat.
1.3 Masurile de protectie a aerului atmosferic este si raspunderea ca un institut juridic special ce
urmeaza a fi aplicat de fiecare data in cazurile de poluare a aerului atmosferic fara autorizatie sau
cu incalcarea cerintelor de protectie a aerului atmosferic.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina ca persoanele fizice si juridice poarta
raspundere contraventionala sau penala in urmatoarele cazuri:
1)depasirea normativelor de emisii limitat admisibile de poluanti;
2)depasirea normativelor de influenta fizica nociva asupra aerului atmosferic;
3)emisia poluantilor in atmosfera fara autorizatia organului de stat abilitat;
4)incalcarea regulilor de exploatare a utilajului si a instalatiilor ce servesc pentru purificarea si
controlului emisiilor in atmosfera;
5)darea in exploatare a intreprinderilor, a instalatiilor ce nu corespund normativelor de protectie
a aerului atmosferic;

6)neexecutarea prescriptiilor obligatorii a autoritatilor abilitate cu controlul de stat in domeniul


protectiei aerului atmosferic.
Raspunderea contraventionala pentru incalcarea legislatiei privind protectia aerului atmosferic
este prevazuta de art. 146-153 CCon.
Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventii il constituie totalitatea de relatii ce
asigura protectia aerului atmosferic.
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni contraventionale ce se caracterizeaza prin
1)depasirea normativelor gradului admisibil de degajare a substantelor poluante, de actiunea
fizica si biologica asupra mediului; 2)emisia de poluanti in atmosfera fara autorizatie;
3)nefolosirea instalatiilor, utilajului, prevazut pentru purificarea de poluanti si controlul emisiilor
in atmosfera; 4)utilizarea substantelor chimice care distrug stratul de ozon; 5)incalcarea regulilor
de testare tehnica si ecologica a vehiculelor; 6)neindeplinirea obligatiilor de inregistrare a
substantelor nocive ce pot polua aerul atmosferic.Toate componentele sunt formale.
Latura subiectiva se caracterizeaza atat prin intentie cat si prin imprudenta. Subiectul este
persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii contraventiei a atins varsta de 18 ani. In
calitate de subiect este si persoana juridica. Ca sanctiune se aplica si privarea de dreptul de a
desfasura o anumita activitate. Constatarea si examinarea contraventiilor tine de competenta
organelor de protectie a mediului.
Raspunderea penala este prevazuta de 230 CP; obiectul nemijlocit sunt relatiile ce asigura
protectia aerului atmosferic.
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni sau inactiuni criminale ce se caracterizeaza prin
poluarea aerului a)cu depasirea normelor stabilite; b)ca urmarea a emisie in atmosfera a
poluantilor; c)ca urmare a incalcarii regulilor de exploatare a utilajului de purificare si control al
emisiilor in atmosfera; d)ca urmare a neutilizarii utilajului de purificare si control al emisiilor in
atmosfera.
Infractiunea se considera consumata daca in urma savarsirii actiunilor sau inactiunilor criminale
s-au cauzat daune 1)in proportii considerabile mediului; 2)regnului animal; 3)regnului vegetal;
4)sanatatii populatiei; 5)a provocat decesul persoanei. Este o componenta materiala. Subiectul e
persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii a atins 16 ani. Latura subiectiva se
manifesta prin intentie fata de actiuni si imprudenta fata de consecinte. Persoana juridica poate fi
subiect.
Cod Penal
Articolul 230. Poluarea aerului.
Cod Contraventional
Articolul 78. Degajarea de substane poluante n atmosfer peste normative sau
fr autorizaie i aciunea fizic duntoare asupra aerului atmosferic.
Articolul 83. Nerespectarea cerinelor de protecie a aerului atmosferic la stocarea i
arderea deeurilor industriale i a resturilor menajere.

Articolul 84. nclcarea regulilor de transportare, pstare i folosire a mijloacelor


pentru protecia plantelor i altor preparate.
. Articolul 85. Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul asupra
proteciei aerului atmosferic.

Subiectul 2:ADMINISTRAREA DE STAT A FONDULUI FUNCIAR.REGIMUL JURIDIC


AL TERENURILOR CU DESTINATIE AGRICOLA
2.1.Definiti si caracterizati cadastrul funciar.
2.2.Clasificati litigiile funciare.
2.3.Dezvoltati procedura de schimbare a destinatiei terenurilor agricole si schimbarea a
modului de folosire a terenurilor agricole

2.1Cadastrul funciar este un sistem unitar, de sine stttor i obligator de eviden


tehnic, economic i juridic prin care se realizeaz stabilirea, nregistrarea, descrierea i
marcarea pe hri i planuri topografice a tuturor
terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinaie i de tipul de proprietate.
Unitile de baz ale acestui sistem snt terenul i deintorul de teren.
Cadastrul funciar asigur autoritile administraiei publice locale ntreprinderile, instituiile,
organizaiile interesate i cetenii cu informaii despre:
1) statutul juridic al terenurilor;
2) tipurile de proprietate, posesiune i beneficiere funciar;
3) parametrii cantitativi i calitativi ai terenurilor;
4) valoarea economic a terenurilor;
5) alte date ce caracterizeaz particularitile resurselor funciare
n scopul impunerii fiscale, egalrii condiiilor teritoriale iorganizatorice pentru deintorii de te
renuri, inndu-se cont de diversele particulariti ale terenurilor, n scopul evalurii economice
a terenurilor, folosirii lor raionale i proteciei, reglementrii
relaiilor funciare, efecturii altor msuri n vederea folosirii terenurilor.
Cadastrul funciar se ine la nivelul fiecrei uniti administrativ-teritoriale:
sat (comun), ora (municipiu), raion, republic.
Deintorii de terenuri snt obligai s prezinte organelor respective datele necesare pentru
ntocmirea cadastrului funciar.

2.2Litigiu funciar trebuie de inteles un conflict dintre 2 sau mai multe persoane detinatori de
terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de teren, inclusiv repunerea in drepturi
(proprietate funciara si folosinta funciara).
Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva CATEGORII:
A)Dupa continut:
-Litigii Funciare nepatrimoniale; se solutionaeza de organele erarhic superioare, decizia lor poate
fi atacata in instanta de contencios administrativ, unele se examineaza nemijlocit de instanta de
judecata(art 90,95cod funciar);
- LF patrimoniale se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92 cfunciar;;
B)dupa subiecti:
-litigii funci ce apar intre organe adm pub si pers fiz sa jur;
- litigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri;
- litigii aparute intre persoane juridice;
C)dupa obiect:
-Litigii aparute cu folosirea si protectia din fond forestier, fond apelor, destinatie agricola,
destinata transporturilor, industriei si telecomunicatiilor, intravilanul localitatilor, ariilor protejate
de stat, ocrotirii naturii ect.
2.3 Codul Funciar (Art 73-77)
Schimbarea destinaiei terenurilor agricole se efectueaz prin hotrre de Guvern, cu excepia
cazurilor prevzute la alin.2, la propunerea consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de
nivelul I sau, respectiv, de nivelul al II, la cererea proprietarului i cu acordul organelor pentru
protecia mediului nconjurtor.
Schimbarea destinaiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilitii naturale mai mic
de 40, n cazul trecerii acestora n fondul silvic, se efectueaz prin decizia consiliilor unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul al II, la propunerea consiliilor unitilor administrativteritoriale de nivelul I, la cererea proprietarului.
Schimbarea destinaiei terenurilor silvice de calitate superioar, a terenurilor ocupate
de parcuri naionale, rezervaii, monumente, ansambluri arheologice i istorice este interzis.
Daca bunitatea solului e mai mare de 40 de puncte se interzice schimbarea destinatiei terenurilor
agricole de calitate superioara. Terenurile agricole de calitate superioara sunt terenurile cu o
bunitate de peste 60 de puncte; terenurile irigate; terenurile atribuite institutiilor stiintifice in
scopuri de cercetare. Este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor ocrotirii naturii, sanatatii,
monumentelor istorico culturale, atriguite trupelor de graniceri, mai, serviciului de informatii si
securitate.

Schimbarea modului de folosin a terenurilor agricole - terenuri arabile, livezi, vii,


puni, fnee, sere, a suprafeelor pe care se afl construcii i instalaii agrozootehnice, drumuri
de exploatare agricol - se poate face cu acordul proprietarului funciar.
Trecerea terenurilor arabile ntr-o alt folosin agricol, precum i construirea de noi drumuri
care servesc activitile agricole se vor putea face numai cu autorizarea autoritilor
administraiei publice locale.

Test Nr. 17

Subiectul I: Regimul juridic de folosire a Apelor

A. Definiti obiectivul acvatic ca obiect al raportului juridic de folosire


Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993:
Reprezint activitatea persoanelor juridice sau fizice reglementat de lege i orientat spre
utilizarea obiectivelor acvatice, care la rndul su reprezint o concentraie de ap la suprafa n
formele reliefului terenului sau n subsol, care are granie, volum i caracteristici de regim al
apelor pe care la rndul su persoan juridic sau fizic poate beneficia de folosina a resurselor
de ap creia i s-a atribuit n folosin un obiectiv acvatic (sau o parte a acestuia) n baza hotrrii
autoritii publice.

B. Determinati specificul folosirii apelor si ordinea de atribuire a lor n folosint


Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993 specificul folosirii apelor:

Poate fi beneficiar de folosin a apei orice persoan juridic i fizic, indiferent de forma
de proprietate.
Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale i artificiale de pe teritoriul
Republicii Moldova. Terenuri ale fondului apelor snt terenurile aflate sub ape (albiile
cursurilor de ap, cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlatinile,
terenurile pe care snt amplasate construcii hidrotehnice i alte amenajri ale serviciului
apelor, precum i terenurile repartizate pentru fiile riverane de protecie a apelor rurilor,
bazinelor de ap, canalelor magistrale intergospodreti i colectoarelor.
Apa ca resurs natural este proprietate public exclusiv i poate fi atribuit doar n
folosin
Folosina general i special a apei. n funcie de condiiile tehnice de folosire a apei
se disting: folosina general a apei, realizat fr aplicarea unor instalaii i (sau)
dizpozitive tehnice, care afecteaz starea apelor, i folosina special a apei, realizat cu
aplicarea unor atare instalaii i (sau) dispozitive tehnice. n unele cazuri, la categoria
foloinei speciale a apei poate fi trecut folosirea obiectivelor acvatice fr aplicarea
instalaiilor i (sau) dispozitivelor tehnice, dac procesul afecteaz n consecin starea
apelor.

Folosina comun i separat a apei. n folosina separat se afl obiectivele acvatice


(sau unele pri ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosin a apei n baza hotrrii
autoritilor administraiei publice centrale.
Folosina primar i secundar a apei. Snt considerai beneficiari primari de folosin
a apei persoanele juridice i fizice, crora li s-au atribuit obiectivele acvatice n
folosin separat. n cazurile prevzute de legislaia n vigoare, beneficiarii primari snt
n drept s elibereze altor persoane juridice i fizice n acord cu autoritile pentru mediu
i organele de stat pentru gestionarea fondului apelor autorizaii de folosin secundar a
apei.

Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993 ordinea de atribuirea n folosire a apelor:

Obiectivele acvatice se atribuie n folosin n primul rnd n scopul satisfacerii


necesitii de ap potabil i menajar a populaiei.
Obiectivele acvatice se atribuie n folosin separat, integral sau parial n baza
hotrrii Guvernului sau a autoritilor administraiei publice local. n hotrrile cu
privire la atribuirea obiectivelor acvatice n folosin separat se indic scopul atribuirii
i condiiile principale de folosin. Modul de a face i de a examina demersurile privind
atribuirea obiectivelor acvatice n folosin separat se stabilete de ctre Guvern
Obiectivele acvatice proprietate public a statului se atribuie n folosin separat de ctre
Guvern, la propunerea autoritii centrale pentru resursele naturale i mediu, coordonat
cu autoritile administraiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor.
Obiectivele acvatice proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale se atribuie n
folosin separat de ctre autoritatea administraiei publice locale, de comun acord cu
autoritatea central pentru resursele naturale i mediu i cu organul de stat pentru
gestionarea fondului apelor
Dreptul beneficiar la folosina separat a obiectivului acvatic (sau a unei pri a acestuia)
se autentific prin titlul de stat de folosin separat a apei, eliberat de organul de stat
pentru gestionarea fondului apelor stabilit de Guvern
Folosina special a apei se realizeaz n baza autorizaiei eliberate de ctre autoritile
pentru mediu, n coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor,
autoritile pentru hidrogeoligie, autoritile pentru supravegherea minier (n cazul
folosirii apelor minerale i apei potabile subterane pentru mbuteliere) autoritile pentru
supraveghere sanitar de stat, autoritile pentru protecia rezervelor piscicole, precum i
cu alte organe interesate.
Folosina general a apei se realizeaz fr autorizaie. Folosina general a apei impune
respectarea necondiionat a cerinelor autoritilor pentru supravegherea sanitar de stat,
autoritilor pentru protecia rezervelor piscicole, instanelor ce reglementeaz navigaia,
precum i a regulilor privind ocrotirea pe ap a vieii oamenilor, folosirea raional i
protecia apelor. n scopul ocrotirii vieii i sntii oamenilor i n alte scopuri,
autoritile administraiei publice locale stabilesc locurile unde se interzice scldatul,
plimbatul cu barca, captarea apei n scopuri potabile i menajere pentru necesitile
populaiei, adpatul animalelor preconiznd i alte condiii de folosin general a
obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localitii respective.
n cadrul obiectivelor acvatice, atribuite n folosin separat, folosina general a apei
este autorizat de beneficiarul primar de folosin a apei n baza condiiilor, pe care acesta
le stabilete, iar n caz de necesitate poate fi interzis. Beneficiarul primar de folosin a
apei este obligat s fac publice condiiile de folosin general a apei sau interzicerea
acesteia n cadrul obiectului acvatic, care i-a fost atribuit n folosin separat. Dac
beneficiarul primar de folosin a apei i autoritile administraiei publice locale n-au

fcut publice condiiile de folosin general a apei sau interzicerea acesteia n cadrul
obiectivului acvatic atribuit n folosin separat, folosina general a apei se consider
permis fr restricii conform legislaiei apelor.
Pentru folosirea apei i poluarea ei se achit n modul stabilit plile prevzute de
legislaia n vigoare. Plata pentru poluarea apei nu scutete persoanele fizice i juridice de
obligaia de a repara prejudiciul cauzat resurselor acvatice i mediului nconjurtor.
Obiectivele acvatice se atribuie n folosin permanent (pe o perioad nelimitat) sau n
folosin temporar (pe o perioad limitat). Folosin temporar poate fi de scurt durat
- pn la trei ani, i de lung durat - de la trei pn la douzeci i cinci de ani. n caz
de necesitate, termenele de folosin a apei pot fi prelungite pe o perioad, care nu va
depi respectiv termenele de folosin temporar de scurt durat sau de lung durat.
Folosin general a apei nu este limitat.
Termenul de folosin temporar a apei ncepe s curg din ziua adoptrii hotrrii cu
privire la atribuirea obiectului acvatic n folosin separat sau din ziua primirii
autorizaiei de folosin special a apei, cu excepia cazurilor cnd n decizia,
hotrrea sau autorizaia n cauz nu este indicat un alt termen. Prelungirea termenului de
folosin temporar se efectueaz la cererea beneficiarilor de folosin a apei interesai, n
baza hotrrii autoritii a administraiei publice centrale, care a atribuit obiectivul acvatic
n folosin separat sau a eliberat autorizaia de folosin special a apei.

C. Argumentati cazurile de aplicare a msurilor de constrngere cu caracter penal,


contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei apelor
CONTRAVENTII :
Articolul 109. nclcarea regimului de protecie a apelor
Articolul 110. nclcarea regulilor de folosire a apei
Articolul 111. Nerespectarea regulilor i instruciunilor privind exploatarea construciilor,
instalaiilor i aparatelor de
msurat hidrotehnice, de gospodrire i de protecie a apelor
Articolul 112. Deteriorarea construciilor i instalaiilor hidrotehnice, de gospodrire i de
protecie a apelor
Articolul 113. nclcarea regulilor de desfurare a activitii economice n zonele de protecie a
apelor

INFRACTIUNI:
Articolul 229. Poluarea apei
Articolul 234. ndeletnicirea ilegala cu pescuitul, vnatul sau cu alte exploatari ale apelor
CIVIL : Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea
prejudiciilor cauzate datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine
prezena tuturor elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.

Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt:


prejudiciul, fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.
Lipsa unei din aceste condiii, potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu
excepia cazurilor prevzute expres de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n
lipsa unei sau altei condiii. n cazurile prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual
se antreneaz n lipsa caracterului ilicit al faptei.
Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta
ilicit i prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care
se determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a
faptei ilicite.
Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim prejudiciul
moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile prevzute
de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de ap din
sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material, Legea cu
privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral de ctre
persoana vinovat.

Test Nr. 18

Subiectul I: Dreptul Ecologic - ca ramur de drept


1.1 Definiti notiunea dreptului ecologic ca ramur de drept
Evolutiile sociale, economice, politice si legislative din ultimele decenii, dinamica dreptului si
tendinta ce se manifesta in sfera dreptului si anume aceea de conturare a unor noi ramuri de
drept, distincte, au determinat recunoasterea dreptului mediului ca ramura de drept autonoma in
sistemul de drept. Pentru desemnarea acestei ramuri de drept se folosesc diferite denumiri:
'dreptul mediului inconjurator' , 'dreptul protectiei naturii si mediului', 'dreptul ecologic', 'dreptul
ambiental', 'dreptul mediului', etc. Dreptul mediului poate fi definit ca fiind ramura de drept
distincta din sistemul de drept romanesc, formata din totalitatea normelor juridice care
reglementeaza relatiile dintre persoane stabilite in legatura cu protectia si dezvoltarea mediului.
Din aceasta definitie, putem contura urmatoarele trasaturi specifice dreptului mediului:
- este o ramura de drept distincta in sistemul nostru de drept;
- este o ramura de drept formata din norme juridice specifice, ce prezinta trasaturi comune;
- normele de dreptul mediului reglementeaza relatiile sociale formate in procesul de prevenire a
poluarii, ameliorarea si dezvoltarea mediului, sanctionarea faptelor poluante etc.

1.2 Determinati cercul de raporturi juridice ecologice. Stabiliti cercul subiectilor,


obiectelor si continutul raporturilor juridice ecologice
Cercul de raporturi juridice:
Relaiile sociale privind protecia i dezvoltarea mediului sunt reglementate prin norme
imperative, obligatorii, de la care nu se poate deroga. Statul intervine n mod autoritar i direct n
reglementarea juruduc a raporturilor sociale de mediu datorit faptului c protecia i
dezvoltarea mediului reprezint o problem de interes naional.

Subiecti:
Orice persoan fizic sau persoan juridic poate s aib calitatea de subiect al raporturilor
juridice privind protecia i conservarea mediului.
Calitatea de subiect activ sau pasiv poate s aparin oricrei persoane fizice sau juridice, n
funcie de raportul juridic concret care se nate, n baza normei juridice. Astfel, potrivit art.6 din
Legea nr.137/1995, protecia mediului constituie obligaia i responsabilitatea autoritilor
administraiei publice centrale i locale, precum i a tuturor persoanelor fizice i juridice. n
acelai timp, potrivit art.5 din aceeai lege, statul recunoate tuturor persoanelor dreptul la un
mediu sntos.

Obiectul:
Dreptului mediului l reprezint relaiile sociale ce se nasc n legtur cu conservarea i
dezvoltarea mediului natural i artificial.

Coninutul raporturilor juridice ecologice:


- relaii sociale stabilite n scopul prevenirii polurii mediului i producerii pagubelor ecologice;
- relaii sociale formate n scopul evitrii producerii unor daune ecologice;
- relaii sociale stabilite n scopul mbuntirii condiiilor de mediu;
- relaii privitoare la structura organizatoric a proteciei mediului.
2

Formulati si argumentati criteriile de corelatie din dreptul ecologic cu alte ramuri de


drept (drept constitutional, drept civil, drept administrativ)

Corelatia dintre dreptul mediului si celelalte ramuri de drept in conditiile divizarii dreptului in tot
mai multe ramuri juridice si, pe cale de consecinta a aparitiei unor ramuri juridice mixte, si in
cadrul dreptului mediului se regasesc norme juridice apartinand mai multor ramuri de drept.
Delimitarea dreptului mediului de alte ramuri este dificila si prezinta dinamicitate, pe masura
progresului social si a evolutiei fenomenului juridic. Aceasta delimitare este necesara insa pentru
relevarea necesitatii si determinatiilor acestei ramuri de drept.

Dreptul mediului si dreptul constitutional


Normele juridice constitutionale, reglementand relatiile sociale fundamentale, fixeaza si pentru
dreptul mediului, cadrul general de manifestare a relatiilor sociale.Constitutia cuprinde norme
care consacra principii ale dreptului mediului, obligatia statului de a ocroti si reface echilibrul
ecologic, obligatia respectarii de catre proprietari a sarcinilor privind protectia mediului, garantii
juridice ale dreptului la mediu. De asemenea Constitutia revizuita din 2003 consacra dreptul
fundamental al omului la un mediu sanatos (art.35). in privinta raspunderii juridice, dreptul
constitutional creeaza cadrul in care trebuie sa se manifeste si raspunderea juridica in dreptul
mediului. Desi intre cele doua ramuri de drept exista o serie de interferente, deosebirile dintre ele
sunt evidente si planeaza asupra naturii obiectului supus reglementarii.

Dreptul mediului si dreptul civil


Dreptul civil cuprinde norme ce reglementeaza cea mai importanta institutie juridica:
proprietatea. in sfera de reglementare a acestei institutii si cu privire la aceasta, se determina
domeniul relatiilor sociale de mediu. Interconexiunile dintre cele doua ramuri sunt determinate,
in primul rand, de exercitarea dreptului de proprietate asupra factorilor de mediu protejati legal
(sol, subsol, ape, paduri, etc.). Diferentele dintre dreptul civil si dreptul mediului sunt
determinate de obiectul si metodele de reglementare specifice pentru fiecare, dar si de calitatea
titularului dreptului si a obligatiei, in raporturile juridice civile si cele de dreptul mediului.

Dreptul mediului si dreptul administrativ


Intre aceste doua ramuri de drept exista atat asemanari, cat si deosebiri. Astfel, atat in raporturile
juridice administrative, cat si in cele de dreptul mediului, partile se afla pe pozitie de
subordonare, una dintre ele fiind, de regula, un organ al administratiei de stat. Raporturile de
drept administrativ se nasc in cadrul si pentru realizarea activitatii executive, pe cand, raporturile
de dreptul mediului se nasc in scopul infaptuirii protectiei, conservarii si dezvoltarii mediului.
Problema infaptuirii si aplicarii unei politici de mediu a determinat si instituirea unei
administratii cu atributii specifice, organizata special in acest sens. De asemenea, regulile
aplicabile faptelor ce constituie contraventii in domeniul mediului, sunt stabilite prin norme
juridice administrative.

Dreptul mediului si dreptul comercial


Dreptul comercial fixeaza regulile de baza in privinta cadrului de exercitare si a exercitarii in
concret a drepturilor comerciale, a savarsirii faptelor de comert etc. Activitatile cu caracter
comercial trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa nu aiba efect asupra mediului, cu respectarea
normelor de dreptul mediului.

Dreptul mediului si dreptul penal


Anumite fapte pot aduce atingere grava valorilor sociale ale mediului si obiectivelor politicii de
mediu. Din acest motiv, legiuitorul a incriminat o serie de fapte antisociale cu privire la mediu,
prin norme juridice penale speciale. Dealtfel, din punct de vedere istoric, se remarca faptul ca
normele juridice ce au reglementat relatiile de mediu, la inceputul aparitiei acestora, au avut, in
marea lor majoritate, un caracter represiv.

Dreptul mediului si dreptul international


In ultimele decenii, odata cu diversificarea domeniilor in care au incidenta normele juridice de
drept international, s-a conturat tot mai clar ideea ca in atingerea obiectivelor de mediu, este utila
si necesara, implicarea statelor pe plan international in elaborarea de politici de mediu, precum si
urmarirea realizarii si indeplinirii masurilor stabilite cu prilejul conferintelor si intrunirilor la
nivel international. Totodata, remarcam ca prin implicarea Romaniei in elaborarea, adoptarea sau
ratificarea de tratate internationale in materie sunt realizate si obiective de politica externa permit
in acelasi timp o apreciere pozitiva a Romaniei pe plan mondial de catre statele si organismele
internationale implicate in monitorizarea mediului national si mondial.

Dreptul mediului si dreptul comparat


In toate statele lumii, obiectivele de baza ale politicii mediului sunt aceleasi si vizeaza protectia
si dezvoltarea mediului, gestionarea eficienta si continuitatea factorilor de mediu, in scopul
dezvoltarii sale durabile. Diferentele in privinta normelor juridice cu privire la mediu, de la un
stat la altul, sunt determinate, in primul rand, de obiectivele economice ale fiecarui stat, dar ele
pot fi determinate si de alti factori cum sunt: pozitia geografica, regimul politic, structura de stat,
nivelul de dezvoltare etc. Pentru aceste considerente, exista norme juridice cu incidenta in
domeniul mediului, mai eficiente si mai evoluate, mai necesare sau dimpotriva. Totusi, in
prezent, in procesul de apropiere a legislatiei nationale cu reglementarile comunitare ale
mediului, se va ajunge la o uniformizare la nivel continental al acestor norme.

Subiectul II: Principiile dreptului funciar


A. Determinati principiile dreptului funciar
Principiile dreptului funciar :

Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului ;


Circuitul terenului ca obiect de dispunere ;
Folosirea rationala a pamintului ;
Administrarea de stat a fondului funciar ;
Raspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare ;
Gospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor;

Egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului.


B. Comparati principiul folosirii rationale a terenurilor cu princpiul folosirii
terenurilor conform destinatiei
C. Argumentati aplicarea practic a principiului circulatiei libere a terenurilor
Aplicarea const n ideea ele pot fi nstrainate si dobndite liber prin oricare din modurile
prevazute de lege. Terenurile cu sau fara constructii, situate n intravilan si extravilan,
indiferent de destinatia sau de ntinderea lor, pot fi nstrainate si dobndite prin acte juridice
ntre vii, ncheiate n forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Cetatenii straini si
apatrizii, precum si persoanele juridice straine nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra
terenurilor n R.M. n conditiile prevazute de legea speciala. Cu exceptia litigiilor privind
reconstituirea dreptului de proprietate privata si legalitatea titlului de proprietate, conform
legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fara constructii, nu
mpiedica nstrainarea acestuia si nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, dupa
caz. nstrainarile realizate nu valideaza titlurile de proprietate ale nstrainatorilor si
dobnditorilor, daca acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a ncalcarii dispozitiilor legale
n vigoare la data ncheierii lor. n situatia n care, dupa ncheierea unui antecontract cu
privire la un teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa ncheie
contractul, partea care si-a ndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta, care
pronunta o hotarre care sa tina loc de contract.
TESTUL NR.19

Subiectul 1.:Regimul juridic al Fondul ariilor naturale protejate de stat

a)Definiti notiunea si componenta Fondul ariilor naturale protejate de stat


Fondul al ariilor protejate - totalitate a ariilor naturale, a obiectelor i a complexelor naturale
protejate de stat;
Arie natural protejat - spaiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative
i rare, desemnat i reglementat n scopul conservrii i proteciei tuturor factorilor de mediu
din limitele lui;
Fondul ariilor protejate const din urmtoarele categorii de obiecte i complexe naturale:
1) delimitate n conformitate cu clasificarea Uniunii Internaionale de Conservare a Naturii:
a) rezervaie tiinific;
b) parc naional;
c) monument al naturii;

d) rezervaie natural;
e) rezervaie peisajer (de peisaj geografic);
f) rezervaie de resurse;
g) arie cu management multifuncional;
care nu in de clasificarea Uniunii Internaionale de Conservare a Naturii:
a) grdin dendrologic;
b) monument de arhitectur peisajer;
c) grdin zoologic.
3) stabilite prin alte reglementri internaionale:
a) rezervaie a biosferei (Programul UNESCO);
b) zon umed de importan internaional (Convenia Ramsar)
a) grdin dendrologic;
b) monument de arhitectur peisager;
c)grdin zoologic.

b)Comparati regimul juridic al Rezervatiilor Stiintifice cu regimul juridic al Monumentelor


Naturii
a) Comparai regimul juridic al Ariilor Naturale Protejate de Stat cu Zonele
Verzi a Localitilor urbane i rurale.

Rezervaie tiinific - spaiu biogeografic terestru i/sau acvatic de importan naional cu


statut de instituie de cercetri tiinifice, destinat meninerii intacte a
obiectelor i complexelor naturale, conservrii biodiversitii, elaborrii bazelor tiinifice
de protecie a mediului;
Rezervaia tiinific are ca obiectiv prioritar protecia mediului, efectuarea de cercetri
Rezervaia tiinific are statut de instituie de cercetri tiinifice i se subordoneaz
autoritii centrale pentru mediu.
Delimitarea atribuiilor de gospodrire a terenurilor silvice din rezervaie ntre autoritatea
central pentru mediu i autoritatea central pentru silvicultur se efectueaz n baza unui
regulament special.
Rezervaia tiinific are urmtoarele sarcini:

a) conservarea biodiversitii i meninerea complexului su natural n afara impactului


antropic;
b) conservarea staiunilor terestre i a habitatelor acvatice (biotopurilor terestre i acvatice);
c) efectuarea de cercetri tiinifice;
d) aplicarea realizrilor tiinei din domeniul ariilor naturale protejate i realizarea
programelor ecologice;
e) inerea analelor naturii;
f) efectuarea monitoringului ecologic;
g) colaborarea n domeniul ariilor naturale protejate cu organisme i instituii de specialitate
din ar i din strintate;
h) popularizarea cunotinelor privind protecia mediului;

n rezervaia tiinific snt interzise activitile ce pot conduce la dereglarea evoluiei fireti a
proceselor naturale, n special:
a) lucrrile de instalare a reelelor de termoficare, liniilor de transport electric, lucrrile
hidroameliorative i de alt natur, care conduc la deteriorarea echilibrului ecologic;
b) explorarea i extragerea resurselor naturale, cu excepia celor de importan naional
(petrol, gaze naturale) cu condiia respectrii cerinelor speciale de protecie a mediului
nconjurtor stabilite de ctre autoritatea central abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu
protecia mediului nconjurtor;
c) administrarea de ngrminte minerale, ierbicide, pesticide i de alte substane chimice
nocive;
d) deplasarea vehiculelor pe cile terestre i acvatice altele dect cele de uz comun i parcarea
lor n locuri neamenajate n astfel de scopuri;
e) punatul, vnatul, pescuitul sau cositul neautorizat, precum i distrugerea cuiburilor,
vizuinelor, ascunziurilor, muuroaielor i altor slae de animale;
f) colectarea speciilor de plante i animale n stare vie i prelucrat, precum i a unor pri ale
acestora, cu excepia colectrii lor n scopuri tiinifice i, dup caz, muzeistice;
n rezervaia tiinific se creeaz zon cu protecie integral unde se efectueaz numai
cercetri tiinifice. Aceast zon cuprinde cel puin 20% din teritoriul rezervaiei. Ea poate
fi situat pe unul sau pe cteva sectoare din aria rezervaiei, n dependen de suprafaa sa i de
tipurile ecosistemelor. Amplasamentul i suprafaa zonei cu protecie integral se stabilesc de
consiliul tiinific al rezervaiei i se aprob de autoritatea central pentru mediu i de
Academia de tiine a Moldovei.

Monument al naturii - obiect unic al naturii avnd o deosebit valoare ecologic, tiinific,
cultural, istoric i estetic; Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror
scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica,
stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare,
endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene
geologice pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si
formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare
de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse
in perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor
stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura
pastrarea trasaturilor naturale specifice. In functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul
populatiei poate fi limitat sau interzis.

c)Dezvoltati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal,


contraventional si civil pentru nerespecatrea legislatiei privind regimul juridic al Fondul
Ariilor naturale Protejate de Stat
nclcarea legislatiei privind ariile naturale protejate de stat atrage , dup caz, atit rspundere
civil, administrativ sau penal, conform legislaiei n vigoare.
Se consider contravenii, dac nu constituie, potrivit legii, infraciuni, urmtoarele fapte:
a) folosirea ariilor naturale protejate n alte scopuri dect n cele prevzute de prezenta lege;
b) organizarea fr expertiz ecologic a activitii economice n ariile naturale protejate,
precum i n zonele lor de protecie;
c) deteriorarea sau distrugerea ariilor naturale protejate;
d) nelichidarea urmrilor ecologice ale avariilor, catastrofelor i ale altor fenomene distructive;
e) introducerea de plante i animale strine zonei respective, care polueaz fondul genetic
autohton;
f) nclcarea regulilor de export al plantelor i animalelor luate sub protecia statului;
g) executarea neautorizat a oricrei lucrri de amenajare i construcie;
h) deversarea deeurilor industriale i menajere n ape sau pe terenuri, depozitarea lor n
ariile naturale protejate i n zonele lor de protecie;
i) folosirea peste normele admise a chimicalelor n zonele de protecie;

j) recoltarea neautorizat a fructelor i pomuoarelor de pdure, a ciupercilor, plantelor


medicinale, seminelor i a organismelor acvatice;
k) strmutarea nesancionat a hotarelor ariilor naturale protejate;
l) deteriorarea, tergerea sau ridicarea bornelor de hotar, geodezice sau topografice, a
panourilor de avertizare sau a indicatoarelor;
m) intrarea persoanelor neautorizate, cu sau fr autovehicule, n zonele cu protecie integral;
n) camparea n zonele interzise;
o) punatul n zonele interzise;
p) organizarea i desfurarea neautorizat de activiti economice, de turism i agrement
La fel , poate sa survina si raspunderea penala in caz ca persoana vinovata a incalcat
regimul de administrare i protecie a fondului ariilor naturale protejate de stat, dac
aceasta creeaz pericolul cauzrii de daune n proporii mari sau a cauzat daune n proporii mari.
Scopul acestei norme const n asigurarea proteciei unor teritorii i obiecte excepional
protejatede stat, prevenirea cauzrii unor daune lor, lumii animale care le populeaz, pdurilor
sau altor vegetaiicare cresc pe aceste teritorii, protejarea diversitii biologice. Cadrul
juridic pentru asigurarea proteciei eficiente i folosirii raionale a fondului ariilor naturale
protejate de stat este reglementat de
de alte acte normative. Obiectul infraciunii l constituie fondul ariilor naturale
protejate de stat. Obiectul material alinfraciunii l constituie teritoriile naturale
excepional protejate de stat, adic acele sectoare de pmnt, suprafee de ape, de aer, n
care sunt amplasate complexele i obiectele cu o destinaie special de proteciea naturii,
tiinific, cultural, estetic, de ocrotire a sntii etc., excluse complet sau
parial - prinhotrrile organelor puterii de stat - din folosin n gospodria naional, fiind
considerate drept obiecteale culturii i patrimoniului naional.3.
Fondul ariilor naturale protejate de stat l constituie rezervaiile naturale de stat,
incluzndrezervaiile biosferice, parcurile naturale naionale, monumente ale naturii, parcuriledendrarii i grdinile botanice, localitile sanitaro-curative i sanatoriile, care sunt
asigurate cu o protecie excepional din partea statului n interesul prezentei i
viitoarelor generaii. n privina fiecruia din aceste obiecte seinstaureaz un regim
special de protecie. De exemplu, pe teritoriul rezervaiilor naturale se scot
dinfolosin gospodreasc complexele i obiectele naturale (pmntul, apa, subsolul, lumea
animal i ceavegetal). Pe aceste teritorii este interzis orice activitate ce contravine sarcinilor i
destinaiei rezervaiilor,introducerii organismelor vii n scopul aclimatizrii lor, de asemenea este
interzis accesul persoanelor fr permisiune special.4. nclcarea regimului de
administrare i protecie a fondului ariilor naturale protejate de stat se realizeaz prin
svrirea de aciuni strict interzise de legislaia i de actele normative respective, cum ar
fi ptrunderea fr permisiune special pe aceste teritorii, efectuarea unor activiti de
gospodrire n
zoneler e z e r v a i i l o r n a t u r a l e i a l e p a r c u r i l o r n a i o n a l e , a c t i v i t i d e e x p l o a t

a r e i e x t r a g e r e , d o b n d i r e a mineralelor, construirea i dezvoltarea pe teritoriile


parcurilor naionale a vilelor i grdinilor, micarea i parcarea mijloacelor de transport
care nu sunt legate de funcionarea parcurilor naionale, colectarea plantelor i a
altor elemente ale florei, mprtierea gunoiului sau depozitarea lui pe aceste
teritorii,distrugerea monumentelor naturale etc
Subiectul 2. :Regimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola

a)Determinati notiunea si componenta terenurilor cu destinatie agricola


terenurile cu destinatie agricola sunt suprafete de teren atribuite diferitor subiecti de profil
agricol ce sunt folosite permanent sub forrna de cota sau sector de teren, precum si suprafete
atribuite temporar pentru producerea agricola din cadrul altor categorii de terenuri.
Parte componenta a fondului funciar, terenurile cu destinatie agricola sunt alcatuite din:
- terenuri agricole productive (arabile, vii, livezi, pasuni, fanete, sere, solarii);
- terenuri cu vegetatie forestiera (-teren.fara de care procesul de crestere a productiei agricole nu
este posibil)
- pasuni impadurite, terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari
piscicole, de imbunatatiri funciare, drumurile de exploatare agricola, platforme si spatii de
depozitare pentru produse agricole ;
- terenuri neproductive (ce pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola)
b)Comparati regimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola cu regimul juridic al
terenurilor din intravilanul localitatilor
Terenurile din intravilanul localitatilor pot avea categoria de folosinta arabil, vii, livezi, pasuni,
fanete, curti, constructii sau alte terenuri. In acest sens s-a aratat, cu deplin temei, ca in
intravilan, in afara de categoria de folosinta curti constructii, se includ si alte categorii de
folosinta ca arabil, livezi, ape etc. Chiar daca terenurile din intravilanul localitatii nu au categoria
de folosinta constructii, aceasta nu inseamna, nicidecum, ca asupra lor nu pot fi amplasate
constructii, cu toate acestea , nu putem mentiona acelasi lucru referindu-ne la terenurile cu
destinatie agricola, pe care in afara de faptul ca sunt arabile, cu plantatii multianuale sau servesc
ca pasuni si finete, nu pot fi utilizate in alte scopuri, decit in urma schimbarii destinatiei acestora,
deci prin urmare , terenurile din intravilanul lovalitatilor au o aplicabilitate mai larga si pot fi
exploatate in mai multe activitati economice, ecologice sau de agrement si recreare. Spre
deosebire de terenurile din intravilanul localitatilor, cele cu destinatie agricola, nu permit
amplasarea pe ele a pietilor publice si agricole ;constructia obiectelor social culturale , retelelor
de canalizare,precum si amenajarea spatiilor verzi.

c)Propuneti metode legale de scoatere a terenurilor agricole din circuitul agricol.

Documente necesare pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n extravilan
cuprinde:

- cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, dup caz;
- extrasul de carte funciar pentru informare i copia actului de proprietate sau a altui act de
deinere valabil ncheiat (de exemplu: contract de concesiune, arend, nchiriere), nsoit de
acordul proprietarului;
-

documentaia cadastral;

certificatul de urbanism, nsoit de planul de situaie i de planul de ncadrare n zona;


planul de situaie va evidenia suprafaa propus pentru scoaterea din circuitul agricol;
-

documentaia pentru ncadrarea terenului n clase de calitate;

expertiza de evaluare a terenurilor efectuata de evaluatori atestai de Ministerul


Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale;
copii ale documentelor de plat a taxelor de protecie la Fondul de ameliorare a fondului
funciar, virate n conturile Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale i Ageniei
Naionale de Cadastru si Publicitate Imobiliara;
avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului, n cazul
anumitor terenuri
-

avizul Administraiei Naionale a mbuntirilor Funciare;

memoriul tehnic al lucrrii, n care se descrie obiectivul de investiii.

Scoaterea temporar din circuitul agricol a terenurilor agricole se poate face pe o perioad de
maximum doi ani, cu plata unei garanii egale cu taxa pentru fondul de ameliorare a fondului
funciar.

Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri agricole pentru realizarea unor obiective
economice sau de destinaie social se realizeaz prin hotrre de Guvern, la propunerea
consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea,
n temeiul cererii proprietarului, cu acordul organului central de mediu al administraiei
publice ; n cazul unei hotrri pozitive se va asigura decopertarea stratului de sol fertil i
utilizarea lui pentru refacerea terenurilor degradate.

TESTUL NR. 20

Subiect I: Dreptul de proprietate asupra resurselor naturale

a) Descrieti elementele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale


Elementele dreptului de proprietate sunt urmatoarele:

Posesia reprezinta acel element care permite proprietarului de stapini in fapt resursele naturale
ce-i apartine.
Folosinta este acel element al dreptului de proprietate care ofera proprietarului facultatea de a
intrebuinta resursele naturale ,culegind si prcepind in proprietate toate fructele pe care acesta le
produce.
Dispozitia este acel element al dreptului de proprietate care cuprinde posibilitateastatutului
juridic al bunurilor(vinzarea, cumparare, transmitere prin mostenire)

b)Determinati particularitatile drreptuluide proprietate asupra

Legilsatia ecologica determina citeva particulritati in ceea ce priveste dreptul de proprietate


asupra resurselor naturale.Astfel, indiferent de tipul si forma de proprietatea toate categoriile de
resurse naturale sunt inregistrate obligatoriu sub aspect cantitativ si calitativ in cadastrele
resurselor naturale.
Indiferent de tipul si forma drepului de proprietae toate categoriile de proprietate sunt supuse
supravegherii si control ecologic de stat .Controlul ecologic de stat se efectuiaza cu regularitate
dar nu mai putin de o data pe an.
Toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a resurselor naturale sub
aspectul volumului, cantitatilor se inregistreaza in Monitoringul ecologic tinut de Ministerul
Mediului.In baza acestuia se efectuiaza prognoze , program de ameliorare a situatiei.

c)Recomandati temeuirile juridice aparitiei, modificarii si stingerii dreptului de


proprietate asupra resurselor naturale
Temeurile de aparitie si incetare sunt acele fapte si evenimente care dau nastere, modifica si
inceteaza raporturile ce apar intre participanti la relatiile ecologice in legatura cu posesisia
,folosinta si dispunerea dreptului deptului de proprietatea , benefeciere

Ca temeiuri de aparitie si modificare putem mantiona urmatoarele:


-

legea, elaboarata ,adoptata de catre stat si publicata in Monitorul Oficial al RM

actele administrative care corespund conditiilor de fond de forma


contractele ;vinzarea cumparare donatie,schimb inregistrat la cadastrul RM
hotaririle instantei de judecata care trebuie sa fie definitiva , irevocabia , legala ,
intemeiata
mostenirea (testamentara ,legala

Temeiurile de incetare sunt urmatoarele:


-decesul proprietarului
-epuizarea reurselor naturale
-calamitatile naturale
-desfiintarea persoanei jurdica
-hotaririle instantei de judecata
-exproprierea in caz de utilitate publica

Subiect II; Raporturile si normele juridice funciare


a) Identificati obiectele raporturilor juridice funciare
Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra
lor.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic
i alte caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra
pmntului.
Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise, pdurile,
plantaiile multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea crora este
imposibil fr a cauza pierderi directe destinaiei lor, constituie bunuri imobile.
Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.
Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie
obiecte ale relaiilor funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind destinaia
i categoria de folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.

b) Clasificati raporturile si normele juridice funciare


In cadrul dreptului funciar se studiaza urmatoarle categorii al relatiilor funciare care si
reprezinta obiectul de studiu:
1) relatiile cu privire la atribuirea terenurilor

Astfel autoritile administraiei publice locale atribuie cetenilor terenuri fr plat,


eliberndu-le titluri de proprietate:
In asa fel, trec n proprietatea cetenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe
gospodreti i grdini care li s-au atribuit n conformitate cu legislaia;
b)relatiile cu privie la retragerea terenurilor din folosinta
c)relatii cu privie la protectia terenurilor
d)relatiile cu privie la ameliorarea terenurilor
c)relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor
e)relatiile cu privie lamodul de schimbare modului de folosinta a terenurilor
f)relatiile ce tin de exercitarea dreptului de proprietate
g)relatiilece tin de administrarea si gestionarea terenurolor
i)relatii ce tin de incalcarea legislatiei funciare
k)relatii cu privire la protectia si folosirea terenurilor agricole

Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :
A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :
de proprietate funciara ;
din domeniul administrarii de stat al pamintului ;
de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola ;
cu destinatie industriala ;
extravilanul localitatilor ;
intravilanul localitatilor.

In cadrul raporturilor funciare sunt urmatoarle categorii de norme juridice:


Norme juridie imperative care obliga subiectii raportului funciar la anumite actiuni
Norme jurdice dispozitive care permit subiectilor raportului sasi aleaga comportamentul

Norme juridice notiuni care cuprind careva definitii si nu obliga partcipantii la raport sa faca
careva actiuni
Norme principii sunt acele reguli de conduita fundamentale care stau la baza reglementarii
raporturilorfunciare

c) Recomandati temeuirile juridice specifice aparitiei, modificarii si stingerii raporturilor


juridice funciare

Temeurile de aparitie si incetare sunt acele fapte si evenimente care dau nastere, modifica si
inceteaza raporturile ce apar intre participanti la relatiile ecologice in legatura cu
posesisia ,folosinta si dispunerea dreptului deptului de proprietatea , benefeciere

Ca temeiuri de aparitie si modificare putem mantiona urmatoarele:


-

legea, elaboarata ,adoptata de catre stat si publicata in Monitorul Oficial al RM

actele administrative care corespund conditiilor de fond de forma

contractele ;vinzarea cumparare donatie,schimb inregistrat la cadastrul RM

- hotaririle instantei de judecata care trebuie sa fie definitiva , irevocabia , legala ,


intemeiata
-

mostenirea (testamentara ,legala

Temeiurile de incetare sunt urmatoarele:

-decesul proprietarului
-epuizarea reurselor naturale
-calamitatile naturale
-desfiintarea persoanei jurdica
-hotaririle instantei de judecata
-exproprierea in caz de utilitate publica

Test Nr. 21

Subiectul 1:Dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale.


1.1 Definiti notiunea dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale
In liter de specialitate se considera ca dr. de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi
examinat sub citeva aspecte:
A)dr de beneficiere asupra resurselor naturale reprezinta o institutie juridica care cuprinde in
esenta sa o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre organele administratiei
publice si beneficiarii de resurse naturale,cu privire la atribuirea,exploatarea,protectia si
retragerea din folosinta a resurselor naturale.
B)dr de benef.asupra resurselor naturale reprezinta un dr subiectiv a unei pers fizice sau juridice
care exploateaza sau poate exploata din punct de vedere cantitativ si calitativ.
C)tot dr de benef.reprezinta din punct de vedere teoretic un raport juridic care apare intre
organele de stat si beneficiarii de resurse naturale care este reglementata de legislatia ecologica
cu privire la atribuirea ,exploatarea,autorizarea licentierea si retragerea din folosinta a resurselor
naturale.
1.2.Clasificati si determinati tipurile si formele dreptului de beneficiere asupra resurselor
naturale.
Se considera ca exista 2 tipuri de beneficiere asupra resurselor naturale:
1)generala
2)speciala
Beneficiere generala se considera acel tip de beneficiere care da posibilitatea pers fizice sa si
satisfaca necesitatile vitale prin intermediul folosirii resurselor naturale.Totusi in conf cu legis
R.M dr de beneficiere general poate fi limitat
Beneficiere speciala reprezinta acel tip de beneficiere prin intermediul caruia resursele naturale
se exploateaza din punct de vedere cantitativ si calitativ in scopuri exclusiv economice si in
baza de autorizatie sau licenta.
Beneficierea asupra resurselor naturale se clasifica:
1:beneficiere funciara-relatiile sunt reglementate de Codul Funciar si Legea cu privire la arenda
in agricultura
2:benificiere silvica-reglem de Codul Silvic si de regulamentul cu privire la folosinta a
terenurilor agricole
3:beneficiere acvatica-Codul Apelor si Legea cu privire la zonele de protectie a riurior si zonelor
acvatice
4:benificiere miniera:Codul subsolului
5:beneficiere asupra spatiilor verzi asupra localitatilor urbane si rurale

6: beneficiere asupra aerului atmosferic


1.3 Dezvoltati temeiurile de incetare a dr de beneficiere

Temeiurile juridice de aparitie si incetare a dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale


constituie totalitatea faptelor si evenimentelor care dau nastere si inceteaza raporturile juridice
care apar intre organele administratiei publice si beneficiarii de resurse naturale in legatura cu
atribuirea, licentierea, autorizarea, exploatarea, retragerea din folosinta a resurselor naturale.
Temeiuri de incetarea:
-

decesul beneficiarului persoana fizica;


desfiintarea persoanei juridice;
renuntarea benevola;
epuizarea resurselor naturale/distrugerea resurselor naturale;
calamitatile naturale (statul poate retrage in orice moment);
expirarea termenului contractului, autorizatiei, licentei;
hotararea de sistare a activitatii economice emisa de catre seful inspectoratului ecologic
de stat in cazurile incalcarii legislatiei ecologice;
retragerea resurselor naturale pentru necesitatile statului; exproprierea;

Subiectul 2:Dreptul funciar ca ramura de drept.


2.1.Definiti notiunea dreptului funciar ca ramura de drept.
Dr funciar reprezinta o ramura de drept independenta,dar complexa care cuprinde o totalitate de
norme juridice ce reglem relatii ce apar intre subiectii(detinatori de terenuri) in procesul de
folosire a terenurilor ce formeaza fondul funciar al R.M.Se considera ca dr funciar are un obiect
propriu de studio si acest obiect il formeaza totalitea relatiilor ce apar in procesul de folosire a
terenurilor denumite in lit.de specialitate relatii funciare care sunt reglementate de normele
juridice funciare.

2.2 Determinati obiectul de reglementare a dreptului funciar.


Obiectul de reglementare a D. Func. - sunt raporturile sociale ce apar in timpul folosirii
pamintului.
Specificul raporturilor e legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri
ale economiei nationale.
In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie, unde stratul fertil are o
insemnatate hotaritoare.
Cu totul alte functii au terenurile de pamint in restul sferelor de activitate economica. Pentru
industrie, transport, construcii, localitati, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a
cladirilor,utilajelor, cailor de comunicatie .

Indeplinirea acestor functiigenereaza aparitia si existenta raporturilor funciare, exprimate in


relatii sociale ce apar la atribuirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint.
Reiesind din aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru
satisfacerea cerintilor materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii
si rezulta ca raporturile funciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si trebuie sa stabilim ca
raporturile funciare au caracter prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din
domeniul folosirii obiectelor naturale.
Astazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice
funciare se schimba radical. Trecerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea
demonopolizarii proprietatii de stat asupra pamintului si improprietarirea rela a taranilor prin
legiferarea dreptului de proprietate, confirma aparitia si existenta unor noi particularitati ale
raporturilor funciare.
Dupa stabilirea noilor forme de proprietate aasupra pamintului, raporturile funciare au dobindit
caracter patrimonial.
Pamintul e obiect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc.
deci terenurile sunt bunuri imobile si se incadreaza in circuitul de piata(economic si civil).
Pe de alta parte nu toate raporturile sociale, care au ca obiect pamintul sunt raporturi
funciare( ex. cele ce apar in procesul platii pentru folosirea pamitului, al stabilirii si perceperii
impozitului funciar, au ca obiect pamintul, dar nu sunt de ordin funciar.
Raporturile funciare reglementate de normele dreptului funciar devin raporturi juridice
funciare( Constitutia RM, normele Codului Funciar s.a acte normative emise conform legislatiei
in vigoare).
Relatiile din sfera folosirii si protectiei altor bogatii naturale, subsol, paduri, ape, regnul animal
si vegetal, aerul sunt reglementate prin legislatie speciala(ex. Codul apelor).
Obiecte sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor.
Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :

A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :


de proprietate funciara ;
din domeniul administrarii de stat al pamintului ;
de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola ;
cu destinatie industriala ;

extravilanul localitatilor ;
intravilanul localitatilor.
Raporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a
drepturilor asupra lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar.

2.3 Formulati criteriile de corelatie a dreptului funciar cu alte ramuri de drept.


Corelatia cu alte ramuri de drept
Dreptul funciar are si sistem ca ramura de drept si car amura de stiinta.Acestea se afla intr o
strinsa legatura dar se deosebesc prin cercul problemelor abordate,stiinta dreptului funciar fiind
cu mult mai larga car amura de dreptul funciar
In etapa actuala dreptul funciar se afla in legatura cu dreptul constitutional.Normele
constitutionale privind proprietatea,economia de piata diversitatea formelor de gospodarie si
apararea drepturilor si intereselor proprietarilor constituie baza legislativa a dreptului funciar.
O importanta are si legatura dreptului funciar cu drept civil.Relatiile de proprietate,drepturile
patrimoniale,apararea juridica a drepturilor funciare sint numai unele din punctele de tangenta
ale dreptului funciar cu dreptul civil.
Fara folosirea pamintului este imposibila folosirea celorlalte obiecte si resurse naturale.Prin
urmare corelatia dreptului funciar cu ramurile ecologice de drept dreptul apelor ,dreptul silvic
dreptul subsolului etc.-este conditionata de faptul ca pamintul ca o parte a mediului natural a
biosferei este locul de amplasament al tuturor obiectelor naturale
Dr. Func. Dr. Administrativ
sanctiuni administrative cu privire la folosirea irationala a terenului ;
raspundera administrativa a persoanelor vinovate de incalcare a legislatiei funciare, dovedesc
existenta legaturii dreptului funciar cu dreptul administrativ.

TEST 10
SUBIECT 1:Regimul juridic al subsolului
1.1 Descrieti specificul subsolului ca obiect de folosire si de protective.
Se considera ca subsolul este o parte componenta a teritoriului statului care reprezinta spatiu
fizic situat sub stratul fertil al solului. Subsolul are o forma geometrica a unui con neregulat cu
baza constituita din sol si cu varful in centrul pamantului.
O notiune juridica este prevazuta de CodSubsolul care determina ca subsolul reprezinta partea
scoartei terestre situata mai jos de stratul de sol fertil iar in lipsa acestuia mai jos de suprafata

terestra si de fundul bazinelor de apa si apelor curgatoare care se extinde pana la adancimi
accesibile pentru cercetare geologica si valorificare (exploatarea cantitativa si calitativa a
zacamintelor minerale utile).
a)ASTFEL CA OBIECT DE FOLOSIRE consta in aceea ca zacamintele minerale utile sunt
un izvor de materie prima care contribuie la cresterea economiei nationale. De asemenea
subsolul se exploateaza si in scopul instalarii unor retele termice, de comunicatie, de depozitare,
de canalizare.
b) CA OBIECT DE PROTECTIE .Subsolul este folosit in vederea depozitarii deseurilor de
diferit tip si caracter. De asemenea subsolul reprezinta intermediarul dintre natura vie si natura
moarta.

1.2 Determinati formele, subiectii, obiectul si continutul dreptului de folosinta a subsolului.


Dreptul de beneficiere reprezinta posibilitatea beneficiarului subsolului de a realiza unul din
tipurile de folosire a sectorului de subsol.
Formele de folosire a subsolului sunt urmatoarele:
a) cercetare geologic, inclusiv prospectarea, evaluarea i explorarea zcmintelor
de substane minerale utile i alte tipuri de cercetri geologice;
b) extragerea substanelor minerale utile, inclusiv a apelor subterane i
resurselor curative naturale;
c) construirea i exploatarea construciilor subterane nelegate de extragerea
substanelor minerale utile;
d) nhumarea (depozitarea) substanelor nocive i deeurilor industriale;
e) organizarea obiectivelor geologice protejate;
f) colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, altor materiale geologice
de colecie.

Continutul este reprezentat de totalitatea de drepturi si actiuni care apartin beneficiarilor


subsolului.
!!! Acte necesare: perimetrul minier/geologic; decizia consiliului de atribuire a terenului;
proiectul de recultivare a terenului; licenta;
In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, beneficiarii subsolului au urmatoarele
drepturi:
Beneficiarii subsolului au dreptul:
a) s foloseasc sectoarele de subsol atribuite n conformitate cu scopurile i clauzele
prevzute n contract;
b) s foloseasc rezultatele activitii lor, inclusiv materia prim mineral extras i deeurile
produciei extractive miniere, dup cum gsesc de cuviin n cazul n care contractul nu prevede
altfel;
c) s sisteze ridicarea construciilor pe suprafeele cu zcminte de substane minerale utile n

limita perimetrelor miniere, prin organele abilitate ale administraiei publice centrale i locale;
d) s efectueze, fr autorizaie suplimentar, cercetarea geologic a subsolului din contul
mijloacelor proprii, n limitele perimetrelor miniere atribuite, cu nregistrarea cercetrii n Fondul
de stat de informaii privind subsolul;
e) s antreneze subantreprenori pentru executarea unor tipuri de lucrri legate de folosirea
subsolului;
f) s solicite prelungirea termenului de folosire temporar a sectoarelor de subsol;
g) s se adreseze autoritilor care au acordat dreptul de folosin asupra sectorului de subsol,
inclusiv n condiii de concesiune, pentru revizuirea condiiilor de folosire a sectoarelor de subsol
n cazul apariiei unor circumstane care se deosebesc n mod substanial de cele n care a fost
ncheiat contractul;
h) s-i nceteze activitatea n conformitate cu condiiile determinate de prezentul cod sau de
contract.
Totodata legislatia determina si volumul obligatiilor beneficiarilor sectoarelor de subsol:
a) s respecte cerinele legislaiei, precum i ale standardelor, normelor i regulilor, privind
tehnologiile de efectuare a lucrrilor legate de folosirea subsolului i de prelucrarea primar a
materiei prime minerale;
b) s foloseasc sectoarele de subsol numai n scopurile pentru care au fost atribuite;
c) s achite la timp i integral plile pentru folosirea subsolului;
d) s respecte cerinele proiectelor tehnice, schemelor i planurilor de dezvoltare a lucrrilor
miniere, limitelor i normelor; s nu admit pierderi supranormative, diluarea i extragerea
selectiv a substanelor minerale utile;
e) s in i s perfecteze documentaia geologic, de topografie minier i de alt natur n
procesul folosiri subsolului; s asigure integritatea acesteia; s elaboreze planuri anuale de
dezvoltare a lucrrilor miniere;
f) s prezinte informaia geologic Fondului de stat de informaii privind subsolul;
g) s prezinte Fondului de stat de informaii privind subsolul, precum i autoritilor publice,
n conformitate cu competenele acestora, date veridice despre rezervele de substane minerale
explorate, extrase i rmase n subsol, componentele coninute n ele (despre micarea
rezervelor), despre folosirea subsolului n scopuri nelegate de extragerea substanelor minerale
utile;
h) s pstreze excavaiile miniere de explorare i sondele de foraj care pot fi folosite la
exploatarea zcmintelor de substane minerale utile sau n alte scopuri;
i) s lichideze, n modul stabilit, excavaiile miniere i sondele de foraj ce nu vor fi folosite n
continuare;
j) s asigure securitatea efecturii lucrrilor legate de folosirea subsolului ;
k) s respecte cerinele actelor normative care reglementeaz condiiile de folosire i protecie
a subsolului, protecie a aerului atmosferic, terenurilor, pdurilor, apelor, precum i a cldirilor i
construciilor de impactul duntor al lucrrilor legate de folosirea subsolului;
l) s informeze nentrziat autoritile administraiei publice despre crearea situaiilor
periculoase pentru viaa i sntatea populaiei, mediul nconjurtor;
m) s decoperteze stratul de sol fertil i s-l pstreze n tot volumul iniial n stare util pentru
recultivarea terenurilor degradate;
n) s aduc, potrivit prevederilor actelor normative i cerinelor proiectelor tehnice, terenurile,

alte obiective naturale, cldirile i construciile distruse n timpul folosirii subsolului ntr-o stare
bun pentru utilizarea lor ulterioar conform destinaiei;
o) n cazul descoperirii unor obiective unice naturale i cultural-istorice, s sisteze lucrrile
care pot distruge integritatea obiectivelor menionate i s ntiineze despre aceste descoperiri
autoritile administraiei publice centrale i instituiile tiinifice;
p) s asigure respectarea regulilor de comercializare a substanelor minerale utile solide,
stabilite de Guvern.

Obiectele dreptului de beneficiere asupra subsolului sunt substantele minerale utile,


zacamintele de substante minerale utile si sectoarele de subsol.
Subiecti ai dreptului de beneficiere sunt persoanele fizice sau juridice care in conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare are dreptul sa desfasoare activitate ce tine de folosirea
subsolului. Legislatia subsolului determina un subiect special a dreptului de beneficiere asupra
subsolului si anume intreprinderea miniera. Intreprinderea miniera este agentul economic titular
de licenta pentru genul respectiv de activitate care foloseste subsolul in scopul extragerii si
prelucrarii zacamintelor minerale utile.
1.3 Argumentati cazurile de aplicare a masurilor de constringere cu caracter penal,
contraventional si civil pentru nerespectarea legislatiei subsolului.
In conformitate cu prevederile Codului Subsolului, persoanele fizice si juridice poarta
raspundere contraventionala, penala si civila pentru urmatoarele fapte:
a) folosirea neautorizat a subsolului;
b) nclcarea prevederilor actelor normative n domeniul efecturii n condiii de
securitate a lucrrilor legate de folosirea subsolului, proteciei subsolului i mediului
nconjurtor, inclusiv standardele, regulamentele tehnice i regulile aprobate n
modul stabilit;
c) nclcarea modului de atribuire n folosin a subsolului;
d) construirea neautorizat pe suprafeele cu zcminte de substane minerale
utile;
e) nclcrile ce conduc la poluarea subsolului i aduc zcmintele de substane
minerale utile ntr-o stare n care acestea nu mai pot fi exploatate;
f) nclcarea normelor, regulilor i cerinelor fa de efectuarea lucrrilor de
cercetri geologice ale subsolului;
g) nclcarea cerinelor proiectelor tehnice aprobate, schemelor tehnologice i
planurilor de dezvoltare a lucrrilor miniere la exploatarea zcmintelor de
substane minerale utile, construirea i exploatarea construciilor subterane
nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
h) nclcarea dreptului de proprietate asupra informaiei geologice i asupra altei
informaii privind subsolul;
i) distrugerea sau deteriorarea sondelor de observaie n regim pentru apele
subterane, precum i a semnelor geodezice i de topografie minier;
j) distrugerea sau pierderea documentaiei geologice i de topografie minier, a
duplicatelor probelor, necesare pentru cercetarea n continuare a subsolului i
extragerea substanelor minerale utile;
k) exploatarea iraional i selectiv (n afara proiectului) a sectoarelor bogate n

zcminte de substane minerale utile, ce condiioneaz pierderi nentemeiate ale


rezervelor de balan de substane minerale utile;
l) pierderile supranormative de substane minerale utile la extragerea acestora;
m) nendeplinirea cerinelor privind aducerea excavaiilor miniere i sondelor de
foraj lichidate sau conservate ntr-o stare care ar asigura securitatea populaiei,
precum i a cerinelor referitor la recultivarea terenurilor degradate de lucrrile
miniere;
n) nclcarea modului de achitare a plilor la folosirea subsolului;
o) prezentarea unor rapoarte coninnd date neveridice privind volumele extrase
i rezervele pierdute de substane minerale utile;
p) extragerea substanelor minerale utile, apelor minerale naturale i potabile n
lipsa licenei respective.

Raspunderea penala pentru legislatia cu privire la subsol este prevazuta de 228 CP si anume
Incalcarea cerintelor de protectie a subsolului.
Obiectul nemijlocit al acestei componente il constituie relatiile sociale ce asigura protectia
subsolului ca obiect al naturii.
Obiectul material zacamintele minerale, alte resurse ale subsolului (apele subterane);
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni criminale ce se caracterizeaza prin
1)incalcarea cerintelor de protectie a zacamintelor minerale;
2)incalcarea cerintelor de protectie a altor resurse ale subsolului;
3)constructia neautorizata pe terenurile cu zacaminte minerale;
4)amplasarea deseurilor toxice pe terenurile cu zacaminte minerale;
5)deversarea nesanctionata a substantelor nocive in subsol.
Infractiunea se considera consumata numai in cazurile in care au survenit urmatoarele daune:
a)prabusirii sau alunecarilor de proportii ale terenurilor;
b)poluarea apelor subterane ce creeaza un pericol pentru sanatatea populatiei (real si imediat);
c)decesul persoanei din imprudenta;
d)alte urmari grave.
Latura subiectiva se caracterizeaza printr-o forma de vinovatie dubla, adica intentie fata de
actiuni si imprudenta fata de consecinte. Subiectul e persoana fizica responsabila care la
momentul savarsirii infractiunii a atins varsta de 16 ani; persoana juridica tot poate fi subiect.
Raspunderea contraventionala pentru incalcarea legislatiei cu privire la subsol este prevazuta de
119 al CCon si anume Incalcarea modului de protectie si de folosire a subsolului.

Obiectul nemijlocit al acestei componente de contraventie constituie totalitatea de relatii


sociale ce asigura protectia, folosirea rationala a subsolului, precum si relatiile privind
securitatea lucrarilor de exploatare a subsolului.
Obiectul material substantele minerale utile, constructiile din subteran.
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni si inactiuni contraventionale care se caracterizeaza
prin
a)folosirea neautorizata a subsolului;
b)studierea si cercetarea subsolului fara proiecte speciale;
c)prezentarea de informatii neveridice privind cantitatea si calitatea substantelor minerale utile;
d)nerespectarea cerintelor de proiectare, construire, dare in exploatare a obiectivelor legate de
folosirea subsolului;
e)neindeplinirea cerintelor si masurilor privind recultivarea terenurilor.
Este o componenta formala si se considera consumata din momentul producerii actiunilor si
inactiunilor.
Latura subiectiva se caracterizeaza atat prin intentie, cat si prin imprudenta. Subiectul e
persoana fizica responsabila de 18 ani. Subiect special e persoana cu functie de raspundere. De
asemenea in calitate de subiect poate fi si persoana juridica.

Legislatia cu privire la subsol determina faptul ca daca prin actiuni ilegale s-a cauzat un
prejudiciu, acesta urmeaza sa fie recuperat. Astfel daunele cauzate statului ca urmare a activitatii
beneficiarului subsolului sunt supuse compensarii din contul beneficiarului subsolului.
Legislatia cu privire la subsol determina ca gradul de raspundere si marimea compensarii
pentru prejudiciul cauzat se stabileste in fiecare caz in parte de catre instanta de judecata.
Daunele cauzate beneficiarului subsolului ca urmare a actiunilor intreprinse de catre autoritatile
administratiei publice se recupereaza si se supun compensarii din contul persoanelor vinovate.

SUBIECT2: Dreptul de proprietate funciara. Regimul juridic al terenurilor din


intravelanul localitatii
2.1 Caracterizati particularitatile dreptului de proprietate funciara
Dreptul de proprietate funciara reprezinta o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate
de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia, folosinta si
dispozitia asupra unor cote de teren sau sectoare de teren. De asemenea dreptul de proprietate
funciara este caracterizat ca fiind un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia proprietarul
unei cote de teren sau sector de teren isi exercita dreptul de posesiune funciara, dreptul de
folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie funciara.

Deosebim urmatoarele particularitati ale dreptului de proprietate funciara:


-

indiferent de tipul si forma de proprietate toate categoriile de terenuri ce constituie fondul


funciar al RM sunt inregistrate in mod obligatoriu sub aspect cantiativ si calitativ in
cadastrul funciar.
Indiferent de tipul si forma de proprietate toate categoriile de terenuri ce constituie fondul
funciar al RM sunt supuse supravegherii si controlului de stat asupra folosirii i
proteciei terenurilor exercitat de Guvernul i autoritile administraiei publice locale.
Indiferent de tipul si forma de proprietate toate categoriile de terenuri ce constituie fondul
funciar al RM, toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a
terenurilor sub aspectul calitatii se inregistreaza in Monitoringul fondului funciar.
Monitoringul fondului funciar reprezint un sistem de supraveghere i prognoz a strii
fondului funciar pentru evidena schimbrilor, pentru aprecierea acestor schimbri, pentru
prentmpinarea urmrilor proceselor i tendinelor negative.

2.2 Relatati despre subiectii dreptului de proprietate funciara


Analizand legislatia funciara, putem spune ca exista cateva categorii de subiecti ce detin dreptul
de proprietate funciara si anume:
- statul RM poseda, foloseste si dispune de urmatoarele categorii de terenuri:
a)terenuri cu destinatie agricola; lista acestora este aprobata prin hotarare de Parlament;
b)terenuri destinate industriei, transportului auto national, naval, feroviar, aerian, destinate
telecomunicatiilor;
c)terenurile atribuite ministerelor si organizatiilor de stat;
d)terenurile din fondul apelor proprietate publica a statului; e)terenurile din fondul forestier,
proprietate publica a statului;
f)terenuri monumente istorico-culturale si ale naturii de valoare nationala;
g)terenurile ocupate de spatiile verzi de-a lungul cailor de comunicatie.
- Unitatile administrativ-teritoriale poseda, folosesc si dispun de urmatoarele categorii de
terenuri:
a)terenurile cu destinatie agricola din intravilanul localitatilor;
b)terenurile ocupate de constructii pentru constructia caselor de locuit individuale;
c)terenuri ocupate de gospodaria comunala;
d)retelele ingineresti, de canalizare;
e)terenurile ocupate de spatiile verzi;
f)terenuri din fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
g)terenuri din fondul apelor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;

h)terenuri din fond de rezerva. Delimitarea fondurilor stat/unitate administrativ teritoriale se face
de Guvern in favoarea autoritatilor administrativ-teritoriale si de consiliile locale in favoarea
Guvernului.
- Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile
destinate constructiei caselor de locuit individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile
aferente acestora (limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli
sunt exceptii- ex se acorda manastirilor teren agricol pina la 100 hectare); terenurile din fondul
forestier; terenuri din fondul apelor.
- Cetatenii straini, apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor destinate
constructiilor. Art. 6 din legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare/cumparare a
pamantului spune ca in cazul n care cetenii strini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu
destinaie agricol sau ale fondului silvic prin motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de
a le nstrina prin acte juridice ntre vii numai cetenilor Republicii Moldova.

2.3 Propuneti categoriile de terenuri incluse in intravelanul localitatii.


Terenuri din intravilanul localitatilor:
-

terenurile transportului auto local;


terenuri atribuite pentru pietile publice si cele agricole;
terenuri atribuite pentru spatiile verzi in scop de agrement si recreere;
terenurile menite pentru constructia caselor de locuit, retelelor ingineresti, gospodariilor
comunale, constructiilor social-culturale, retelelor de canalizare.

Din componena terenurilor oraelor i satelor (comunelor) fac parte:


terenurile pe care snt amplasate construcii i alte amenajri;
terenurile de uz public;
terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru
liniile de telecomunicaii, de transport electric, pentru exploatri miniere i pentru alte
industrii;
terenurile mpdurite;
terenurile cu destinaie agricol i alte terenuri;

Test nr14
Subiectu I:REPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
1.1Identificati categoriile de terenuri proprietate publica
Delimitarea terenurilor proprietate public n terenuri proprietate public a statului
i terenuri proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale, inclusiv a
terenurilor ce in de domeniul public sau cel privat.

(1) De domeniul public al statului in:


a) terenurile institutelor i staiunilor de cercetri tiinifice, ale unitilor de nvmnt agricol

i silvic, destinate cercetrilor, producerii de semine i de material sditor din categoriile


biologice, precum i obinerii animalelor de ras;
b) terenurile fondului silvic proprietate public a statului; terenurile fondului apelor proprietate
public a statului, inclusiv terenurile obiectivelor acvatice de suprafa situate pe teritoriul a dou
sau mai multor raioane, ori situate pe teritoriul unui singur raion i destinate proteciei sistemului
energetic, necesitilor domeniului transporturilor i ale altor servicii de stat; terenurile
obiectivelor acvatice de frontier; terenurile declarate arii naturale protejate de stat; terenurile
staiunilor balneare de importan naional; terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor
sanitare, conform datelor din cadastrele respective;
c) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea ministerele, alte autoriti ale
administraiei publice centrale, instituiile subordonate lor;
d) terenurile ocupate de drumurile naionale, de cile ferate i de zonele lor de protecie,
terenurile ocupate de conductele naionale i internaionale de transport al gazelor, de alte reele
de transport proprietate public a statului;
e) terenurile destinate ocrotirii naturii, inclusiv ariile naturale protejate de stat, ocrotirii sntii,
activitii recreative i terenurile de valoare istorico-cultural (rezervaiile istorico-culturale,
parcurile memoriale, monumentele arheologice i arhitecturale etc.) care snt de interes public
naional;
f) terenurile destinate necesitilor de aprare, necesitilor trupelor de grniceri i trupelor de
interne;
g) alte terenuri utilizate pentru asigurarea securitii statului.
(2) De domeniul privat al statului in terenurile aferente ntreprinderilor de stat, alte terenuri care
aparin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobndite de stat, dac nu fac parte din
domeniul public.
Articolul 5.Terenurile din domeniul public i cel privat al unitilor administrativ-teritoriale
(1) De domeniul public al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea primria, instituiile publice de
interes local, cum ar fi: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile, instituiile de
educaie i de nvmnt etc.;
b) terenurile mpdurite, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.b), fiile forestiere,
terenurile destinate reinerii apei, terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare,
terenurile destinate msurilor antierozionale, coridoarelor ecologice i altor scopuri de protecie a
mediului;
c) terenurile aferente obiectivelor de menire social-cultural proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale, terenurile ocupate de piee, strzi, pasaje, terenurile folosite pentru cile
de comunicaie, terenurile ocupate de parcuri, grdini publice, scuaruri, terenurile folosite pentru
cimitire i pentru alte necesiti ale gospodriei comunale locale;
d) terenurile destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, transportului prin conducte,
liniilor de telecomunicaii, liniilor de transport de energie electric, exploatrilor miniere i altor
necesiti industriale ale autoritilor administraiei publice locale, cu excepia celor prevzute la
art.4 alin.(1) lit.d);
e) terenurile zonelor verzi;

f) terenurile ocupate de obiective acvatice artificiale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1)
lit. b), precum i a celor aflate n proprietate privat.
(2) De domeniul public al raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea consiliul raional i aparatul lui,
administraia unitii teritoriale autonome Gguzia, instituiile publice de interes raional,
instituiile publice ale Gguziei, cum ar fi: biblioteci, muzee, spitale etc.;
b) drumurile de interes raional;
c) alte terenuri de interes raional.
(3) De domeniul privat al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente
construciilor nefinalizate, precum i terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile
nelocuibile date n locaiune (arend) dac nu fac parte din domeniul public;
b) terenurile neprivatizate aferente cldirilor i altor construcii date n proprietate privat n
contul cotelor valorice, conform legislaiei cu privire la privatizare;
c) terenurile aferente ntreprinderilor municipale dac nu fac parte din domeniul public;
d) loturile neprivatizate ale ntovririlor pomicole;
e) terenurile fondului de rezerv dac nu fac parte din domeniul public;
f) alte terenuri dobndite de unitatea administrativ-teritorial dac nu snt destinate uzului public.
1.2Determinati particularitatile continutului dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Regimul juridic al terenurilor din domeniul public
(1) Terenurile din domeniul public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, dup cum
urmeaz:
a) nu pot fi nstrinate, ci pot fi date numai n administrare, n concesiune, n arend sau n
locaiune n condiiile legii;
b) nu pot fi supuse executrii silite; asupra lor nu se pot constitui garanii reale;
c) nu pot fi dobndite de teri prin uzucapiune.
(2) Actele juridice ncheiate cu nclcarea alin.(1) snt lovite de nulitate absolut.
(3) Terenurile din domeniul public pot fi trecute n domeniul privat doar n condiiile legii.
(4) Dreptul de proprietate asupra terenurilor din domeniul privat al statului sau al unitii
administrativ-teritoriale este supus regimului de drept comun dac legea nu prevede altfel.
(5) Terenurile din domeniul public pot fi date, dup caz, n administrare ministerelor, altor
autoriti ale administraiei publice centrale, autoritilor administraiei publice locale,
instituiilor publice, ntreprinderilor de stat sau municipale. Darea n administrare se efectueaz,

dup caz, prin hotrre de Guvern, prin decizie a consiliului raional, a Adunrii Populare a
unitii teritoriale autonome Gguzia, a consiliului orenesc (municipal), stesc (comunal).
(6) Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor din domeniul public se fac, dup caz,
prin hotrre de Guvern, decizie a consiliului autoritii administraiei publice locale de nivelul
nti sau al doilea.
(7) Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor se fac prin licitaie public. Pot fi
ncheiate contracte directe doar cu proprietarii construciilor amplasate legal pe teren pn la
intrarea n vigoare a prezentei legi. Contractul de locaiune va cuprinde n mod obligatoriu clauze
care s asigure exploatarea terenului n locaiune potrivit specificului acestuia.
(8) Statul sau, dup caz, unitatea administrativ-teritorial poate atribui terenuri n folosin
persoanelor juridice cu scop nelucrativ care desfoar activitate de binefacere sau de utilitate
public, n conformitate cu legislaia.
Dreptul de proprietate funciara reprezinta o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate
de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar in legatura cu posesia, folosinta si
dispozitia asupra unor cote de teren sau sectoare de teren. De asemenea dreptul de proprietate
funciara este caracterizat ca fiind un drept real, subiectiv, prin intermediul caruia proprietarul
unei cote de teren sau sector de teren isi exercita dreptul de posesiune funciara, dreptul de
folosinta funciara si/sau dreptul de dispozitie funciara. In conformitate cu Constitutia RM, Codul
funciar, terenurile in RM pot fi in proprietate publica si in proprietate privata. Dreptul de
proprietate publica asupra terenurilor este exercitat de catre statul RM si organele administratiei
publice locale; delimitarea terenurilor proprietate publica a statului si proprietate publica a
unitatilor administrativ teritoriale este determinata de legea privind terenurile proprietate publica
si delimitarea lor. Este de mentionat faptul ca actul normativ nominalizat determina si
delimiteaza domeniul public si domeniul privat atat a statului cat si a unitatilor administrativ
teritoriale. Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor este exercitat de catre persoanele
fizice si juridice, apatrizi, cetateni straini, care detin un act ce confirma dreptul de proprietate
funciara si este inregistrat in cadastrul bunurilor imobile, cadastrul funciar si registrul
detinatorilor de terenuri. Obiectele dreptului de proprietate funciara sunt terenurile care formeaza
fondul funciar al RM; toate categoriile de terenuri indiferent de tipul de proprietate si destinatia
lor constituie fondul funciar al RM. In dependenta de destinatia lor principala terenurile se
clasifica dupa cum urmeaza: Terenuri cu destinatie agricola: terenuri arabile, terenuri cu plantatii
multianuale; pasuni si fanete. Terenuri din intravilanul localitatilor: terenurile transportului auto
local; terenuri atribuite pentru pietile publice si cele agricole; terenuri atribuite pentru spatiile
verzi in scop de agrement si recreere; terenurile menite pentru constructia caselor de locuit,
retelelor ingineresti, gospodariilor comunale, constructiilor social-culturale, retelelor de
canalizare. Terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicatiilor, alta destinatie
speciala: terenurile atribuite pentru exploatarea zacamintelor minerale utile; terenurile
transportului auto national, transportului feroviar, transportului naval, transportului aerian;
terenurile atribuite organizatiilor TV si radio, telefonie fixa si telefonie mobila; terenurile
atribuite MAI, MApararii, Trupelor de graniceri, SIS. Terenurile destinate ocrotirii naturii,
ocrotirii sanatatii: terenurile atribuite pentru rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, ariile
protejate de stat; terenurile atribuite institutiilor medicale, terenurile pe care sunt amplasate

sanatoriile si statiunile balneo-climaterice. Terenurile din fondul silvic (forestier): terenurile


impadurite; terenurile destinate impaduririi si reimpaduririi; terenurile degradate care urmeaza a
fi ameliorate prin impadurire; alte categorii de terenuri incluse in amenajamentul silvic.
Terenurile din fondul apelor: terenurile care constituie fundul bazinelor acvatice; albiile raurilor
si bazinelor acvatice; zonele de protectie a raurilor si bazinelor acvatice. Terenurile din fondul de
rezerva: art 12.1 Din fondul de rezerva fac parte toate categoriile de terenuri care nu au fost
atribuite cu dreptul de posesie, folosinta funciara sau in legatura cu care s-a stins dreptul de
folosinta sau beneficiere funciara. Subiectii sunt detinatorii de terenuri care poseda, folosesc si
dispun in conformitate cu legislatia in vigoare de cote de teren sau sectoare de teren. Analizand
legislatia funciara, putem spune ca exista cateva categorii de subiecti ce detin dreptul de
proprietate funciara si anume: statul RM poseda, foloseste si dispune de urmatoarele categorii de
terenuri: a)terenuri cu destinatie agricola; lista acestora este aprobata prin hotarare de Parlament;
b)terenuri destinate industriei, transportului auto national, naval, feroviar, aerian, destinate
telecomunicatiilor; c)terenurile atribuite ministerelor si organizatiilor de stat; d)terenurile din
fondul apelor proprietate publica a statului; e)terenurile din fondul forestier, proprietate publica a
statului; f)terenuri monumente istorico-culturale si ale naturii de valoare nationala; g)terenurile
ocupate de spatiile verzi de-a lungul cailor de comunicatie. Unitatile administrativ-teritoriale
poseda, folosesc si dispun de urmatoarele categorii de terenuri: a)terenurile cu destinatie agricola
din intravilanul localitatilor; b)terenurile ocupate de constructii pentru constructia caselor de
locuit individuale; c)terenuri ocupate de gospodaria comunala; d)retelele ingineresti, de
canalizare; e)terenurile ocupate de spatiile verzi; f)terenuri din fondul forestier proprietate
publica a unitatilor administrativ-teritoriale; g)terenuri din fondul apelor proprietate publica a
unitatilor administrativ-teritoriale; h)terenuri din fond de rezerva. Delimitarea fondurilor
stat/unitate administrativ teritoriale se face de Guvern in favoarea autoritatilor administrativteritoriale si de consiliile locale in favoarea Guvernului. Persoanele fizice si juridice ale RM pot
detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile destinate constructiei caselor de locuit
individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile aferente acestora (limite: localitati
urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli sunt exceptii); terenurile din fondul
forestier; terenuri din fondul apelor. Cetatenii straini, apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate
asupra terenurilor destinate constructiilor. Art. 6 din legea cu privire la pretul normativ si modul
de e/v a pamantului. Temeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate funciara sunt
faptele, evenimentele care dau nastere, modifica si sting raporturile juridice aparute intre subiecti
in legatura cu posesia, folosinta, dispozitia asupra unei cote de teren sau sector de teren.
Temeiuri: actul normativ; actul administrativ individual; contractul translativ de proprietate;
hotararea instantei de judecata; mostenirea. Actele care confirma dreptul de proprietate funciara:
titlul detinatorului de teren cu drept de proprietate (proprietatea statului eliberat de Relatia
Agentiei Funciare si Cadastru); contractul de vanzare-cumparare; contractul de donatie;
contractul de schimb (toate se incheie in scris); certificatul de mostenitor. Temeiurile juridice de
incetare a drepturilor funciare sunt: decesul proprietarului; desfiintarea persoanei juridice;
calamitatile naturale; exproprierea pentru cauza de utilitate publica; hotararea instantei de
judecata;
1.3Determinati procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica
Articolul 5. Utilitatea publica
(1) Se considera de utilitate publica lucrarile privind:

a) prospectiunile si explorarile geologice;


b) extractia si prelucrarea substantelor minerale utile;
c) instalatiile pentru producerea de energie electrica;
d) caile de comunicatii si cladirile aferente lor, trasarea,
alinierea si largirea strazilor;
e) sistemele de telecomunicatii, de termoficare si de canalizare, de
alimentare cu energie electrica, cu apa si cu gaze;
f) instalatiile pentru protectia mediului;
g) indiguirile si regularizarile de riuri, lacurile de acumulari
pentru surse de apa si atenuarea viiturilor;
h) statiile hidrometeorologice, seismice si sistemele de avertizare
si de prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de avertizare a
populatiei;
i) combaterea eroziunii de adincime, sistemele de irigare si
desecare;
j) terenurile necesare constructiei de locuinte din fondul de stat,
edificiilor de invatamint, sanatate, cultura, sport, de protectie si
asistenta sociala si altor obiective sociale care fac parte din
proprietatea publica, precum si constructiei de sedii pentru
administratia publica, pentru autoritatile judecatoresti, ambasadele,
consulatele, reprezentantele tarilor straine si organismelor
internationale;
k) terenurile pentru organizarea gradinilor publice si cimitirelor,
pentru acumularea si inmormintarea deseurilor;
l) reconstructia centrelor urbane, zonelor locative si industriale,
a ansamblurilor arhitectonice existente, conform planurilor urbanistice
ale localitatii aprobate, in conditiile legii, de consiliul local;
m) salvarea, protejarea si punerea in valoare a monumentelor,
ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale,
rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii;
n) prevenirea dezastrelor naturale: cutremure, inundatii, alunecari
si prabusiri de terenuri, alte fenomene naturale periculoase;
o) apararea tarii, ordinea publica si securitatea nationala;
p) salvarea si protejarea valorilor cultural-artistice si istorice
de o importanta exceptionala pentru sentimentele nationale ale
poporului, precum si a celor care atesta statalitatea tarii;
q) salvarea, protejarea si asigurarea reproducerii speciilor de
plante, de animale, tuturor reprezentantilor naturii vii, aflate pe cale
de disparitie.
.
Procedura are loc in urmatoarele etape:
Declararea utilitatii publice
Cercetarea prealabila
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si numai
in cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere, prevazute de lege.

Publicitatea declararii utilitatii publice


Actul de declarare a utilitatii publice de interes national si de interes local se aduce la
cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local in a carui raza este situat obiectul
exproprierii si prin publicare in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Inaintarea propunerii de expropriere
Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere (o face potentialul expropriat
expune propriile exigente vis--vis de expropriere) Intimpinarile vor fi solutionate in termen de
30 de zile de catre o comisie constituita prin hotarire a Guvernului pentru lucrarile
de interes national si prin decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local sau prin
decizie a consiliilor locale respective pentru lucrarile de interes comun.
Solutionarea intimpinarilor
Dispozitiile de procedura
(1) In cazul in care partile nu ajung la un acord asupra exproprierii in modul stabilit la
art.9-12, exproprierea pentru cauza de utilitate publica nu poate fi facuta decit prin hotarire
judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.
(2) Pentru cazurile de expropriere in scopul asigurarii apararii tarii, ordinii publice si
securitatii nationale, procedurile de expropriere mentionate la capitolele II-IV se fac in regim
secret ca sa nu se divulge informatiile si, in felul acesta, sa nu se aduca prejudicii
potentialului de aparare al tarii, ordinii publice si securitatii nationale.
(3) Expropriatorul este in drept sa renunte la expropriere, inclusive in cazul hotaririi
definitive a instantei de judecata privitoare la despagubire daca aceasta din urma nu s-a
efectuat. Expropriatul, inacest caz, are dreptul sa ceara despagubirea prejudiciului cauzat.
Articolul 21. Proceduri speciale de expropriere
(1) Cu derogare de la procedurile mentionate in prezenta lege, in
caz de urgenta, de asediu si de razboi, exproprierea se face in mod
expres conform procedurilor stabilite de legislatie.
(2) In caz de executare imediata a unor lucrari ce tin de apararea
tarii, ordinea publica si securitatea nationala si in caz de calamitati
naturale, expropriatorul poate intra in posesiunea obiectului
exproprierii nemijlocit dupa ce a platit despagubirea.
(3) In cazul in care nu este de acord cu suma despagubirii,
expropriatul poate intenta o actiune in instanta de judecata, conform
procedurii prevazute.

TEST
a) Definii funciile ecologice a statului i dreptului.

Prin formula funciile ecologice ale statului subnelege cele trei forme de
interaciune a societii cu natura pe care le menioneaz, i anume:
utilizarea naturii i a resurselor ei, protecia mediului i asigurarea
securitii ecologice.
Funcia ecologic a statului const n asigurarea unei corelri tiinific
argumentate a intereselor economice i ecologice ale societii, a
garaniilor necesare pentru crearea i meninerea unui mediu favorabil de
via

Sarcinile respective nu pot reveni dect statului; - statul stabilete reguli de


conduit, respectiv, i n domeniul proteciei mediului; - statul poate prin
organele sale specializate s urmreasc respectarea normelor legale n
materie de mediu; - statul este chemat i abilitat s aplice sanciuni
persoanelor fizice sau juridice n cazul nclcrii legislaiei ecologice; organele de stat snt competente s aplaneze litigiile generate de poluarea
mediului; - statul are la dispoziie, prin buget, sume de bani din care poate
finana activiti de prevenire, de depoluare i de mbuntire a condiiilor
de mediu; - statul are posibilitatea de a ncheia convenii i tratate
internaionale, acorduri cu alte state n domeniul proteciei mediului i a
resurselor lui instrumente ce acord asisten statului n asigurarea unui
mediu sntos
b) Determinai principiile dreptului ecologic.

Principiile fundamentale ale dreptului mediului sunt:


-Principiul prevenirii polurii => presupune att activiti de prevenire a producerii
polurii 3 sau de degradrii mediului, ct i activiti de limitare sau eliminare a
efectelor duntoare ale polurii, nsoite de stabilirea responsabilitilor i
sanciunilor ce se impugn
- Principiul precauie n luarea deciziilor de ctre autoritile cu atribuii n protecia
mediului. Precauia ca msur de pruden, trebuie s caracterizeze luarea
oricrei decizii n domeniul proteciei mediului n scopul excluderii oricror riscuri de
poluare.
- Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor => presupune protecia
ecosistemelor, conservarea biodiversitii, precum i utilizarea i gospodrirea
durabil a resurselor naturale ale mediului.
-Principiul poluatorul pltete => exprim ideea c cel ce polueaz va suporta
rigorile legii indiferent dac este culpabil sau nu.
- Principiul cooperrii si sustinerii internationale => aplicabil n domeniul proteciei
mediului ntre cei ce dein, administreaz i folosesc factorii de mediu pornind de la
premisa dup care lupta mpotriva polurii, pe plan intern, este eficient numai
dac ntre stat, agenii economici, organele nestatale i ceteni exist o cooperare
n acest sens. Lund n considerare realitatea c poluarea nu are frontier, se
impune cu necesitate i cooperarea internaional ntre state dar i ntre diferitele
organizaii i organisme internaionale n scopul prevenirii i nlturrii efectelor
polurii.
-Principiul prioritii sntii i vieii oamenilor => se exprim ideea dup care
omul este cel mai important element al mediului, el ocupnd o poziie central n
mediul natural, ceea ce impune protecia vieii i sntii sale prin toate mijloacele.
-Principiul utilizrii durabile => semnific obligaia general de a conserva i
proteja mediul, ca i patrimoniu comun al umanitii, n scopul meninerii sale, cel
puin n starea n care a fost motenit i a transmiterii sale, generatiilor urmtoare.
- Principiul dezvoltrii armonioase a activitilor economico-sociale i de protecie a
mediului => exprim cerina integrrii activitii de protecie a mediului n
complexul activitilor economico=sociale, a realizrii unei armonii ntre aceste
activiti, n scopul satisfacerii intereselor globale.
-Principiul prevenirii poluarii
-Principiul interzicerii poluarii
-Principiul raspunderii pentru incalcarea legislatiei ecologice si cauzarii prejudiciului
mediului
-principiul folosirii rationale si in complex a resurselor natural
-principiul folosirii conform destinatiei si conform scopurilor
c) Dezvoltai coninutul principiului poluatorul pltete

Principiul permite impunerea de ctre autoritile publice, n sarcina


poluatorului, a taxelor de prevenire i de depoluare, constituindu-se
ntr-o adevrat fiscalitate de mediu1, format din diverse taxe,
redevene i accize. Numai c acest principiu are n vedere mai mult dect o
simpl obligatie de dezdaunare, el presupunnd ca toate cheltuielile ce se angajeaz
pentru a preveni, reduce sau combate o poluare trebuie sa fie suportate de
responsabilii virtuali ai acestei poluri, efective sau numai eventuale.

TEST
a) Definii noiunea de pdurea - ca obiect de utilizare i protecie i
identificai componena fondului forestier.

pdure - element al landaftului geografic, unitate funcional a biosferei, compus din


comunitatea vegetaiei forestiere (n care domin arborii i arbutii), pturii vii, animalelor i
microorganismelor, care n dezvoltarea lor biologic snt interdependente i acioneaz asupra
habitatului lor. Snt considerate pduri terenurile acoperite cu vegetaie forestier cu o suprafa
de peste 0,25 ha;
Pdurile, terenurile destinate mpduririi, terenurile afectate gospodriei silvice, precum i
terenurile neproductive, incluse n amenajamentele silvice sau n Cadastrul funciar ca pduri
i/sau plantaii forestiere, constituie fondul forestier.
b) Determinai formele, subiecii, obiectele i coninutul dreptului de
folosin a fondului forestier.

SUBIECTI: Terenurile din fondul forestier pot fi date n folosin, n scopurile


prevzute de prezentul cod, persoanelor fizice i juridice, asociaiilor obteti i
organizaiilor religioase.
FORMELE:Terenurile din fondul forestier pot fi atribuite n folosin persoanelor
juridice i/sau fizice n scopurile prevzute de prezentul cod n condiii de arend,
folosin gratuit i folosin de scurt durat.
OBIECTELE: Terenurile din fondul forestier cuprind:

a) - terenuri pentru mpdurire:


- terenuri destinate rempduririi;
- terenuri destinate mpduririi;
b) terenuri afectate gospodriei silvice;
c) terenuri neproductive: mlatini, stncrii, pante abrupte, alunecri de teren, soloneuri etc.
CONTINUT: Beneficiarii silvici au dreptul:
a) s primeasc n folosin terenuri din fondul forestier pentru recoltarea
produselor pdurii, precum i pentru cositul fnului, punatul vitelor pe anumite
sectoare i pentru alte folosine silvice;
b) n conformitate cu legislaia, s construiasc drumuri, blocuri de producie i
administrative, s amenajeze platforme pentru stivuirea produciei silvice, locuri de
parcare a autovehiculelor, altor mijloace de transport.
(2) Beneficiarii silvici snt obligai:
a) s foloseasc raional parchetele, care le-au fost puse la dispoziie pentru
recoltarea masei lemnoase, fneele, alte terenuri silvice;
b) s nu admit pierderea masei lemnoase recoltate;
c) s curee parchetele de resturile de exploatare, iar terenurile deteriorate n
procesul exploatrii s fie aduse ntr-o stare bun pentru folosire conform
destinaiei;
1

Robert Hertzog, La fiscalit de lenvironnement, notion et tat du droit positif en France, aprut la Nisa n 1983.

d) s achite la termen plata pentru folosirea terenurilor din fondul forestier;


e) s execute lucrrile prin metode care nu afecteaz starea i regenerarea
pdurilor, precum i starea bazinelor acvatice i a altor obiecte naturale;
f) s respecte regulile de aprare mpotriva incendiilor, s ia msuri de aprare
mpotriva incendiilor n locurile de executare a lucrrilor, iar n cazul apariiei
incendiilor de pdure, s le sting n cel mai scurt timp;
g) s ndeplineasc alte cerine n conformitate cu regulamentele de folosire a
fondului forestier.
c)

Argumentai cazurile de aplicare a msurilor de constrngere cu


caracter penal, contravenional i civil pentru nerespectarea legislaiei
silvice.

Tipurile de contravenii silvice:


Contravenii silvice snt considerate:
a) tierea ilicit i vtmarea arborilor i arbutilor pn la gradul de ncetare a creterii lor;
b) vtmarea ilicit a arborilor i arbutilor care nu ntrerupe creterea lor;
c) nimicirea i vtmarea pdurilor ca rezultat al incendierii sau folosirii neglijente a focului;
d) nclcarea regulilor de aprare mpotriva incendiilor i regulilor sanitare n pdure;
e) distrugerea i vtmarea culturilor silvice, arboreturilor tinere provenite prin
regenerare natural, seminiului natural i preexistent de pe terenurile destinate rempduririi;
f) distrugerea i vtmarea puieilor i butailor din pepiniere i plantaii silvice;
g) nclcarea termenelor de restituire a terenurilor din fondul forestier sau neonorarea
obligaiunilor de aducere a terenurilor n stare util de folosire;
h) nclcarea modului i a termenelor de mpdurire a parchetelor exploatate i a terenurilor
nempdurite din fondul forestier;
i) folosirea neautorizat a terenurilor din fondul forestier pentru defriare, construcia de
cldiri administrative, depozite i alte obiecte;
j) colectarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse n Cartea
Roie a Republicii Moldova i n anexele la Convenia privind comerul internaional cu specii
slbatice de faun i flor pe cale de dispariie (CITES);
k) recoltarea neautorizat a ierbii i punatul ilicit al vitelor pe terenurile din fondul
forestier;
l) folosina special neautorizat a obiectelor regnului animal i regnului vegetal;
m) nclcarea modului stabilit de tiere, colectare i transport al masei lemnoase;
n) distrugerea i deteriorarea semnelor de restricie, indicatoarelor de amenajament
silvic i bornelor silvice, obiectelor de agitaie i informaie vizual, ngrdirilor de interdicie
i a construciilor din locurile de agrement;
o) distrugerea i deteriorarea fneelor i punilor de pe terenurile din fondul forestier;
p) distrugerea i deteriorarea canalelor de desecare, sistemelor de drenaj, drumurilor i
instalaiilor inginereti de pe terenurile din fondul forestier;
q) distrugerea i deteriorarea muuroaielor de furnici;
r) amplasarea neautorizat a stupilor i a priscilor pe terenurile din fondul forestier sau
nerespectarea prescripiilor din biletul silvic n cazul amplasrii lor;
s) decopertarea i distrugerea neautorizat a litierei, pturii vii i a stratului de sol fertil
pentru a le folosi n alte scopuri dect cele silvice;
t) poluarea fondului forestier cu deeuri i reziduuri de construcie, menajere i de alt
natur;
u) circulaia i parcarea autovehiculelor, altor mijloace de transport pe terenurile
din fondul forestier, n afara drumurilor publice i n locuri interzise;
v) nimicirea faunei de pdure,cu excepia speciilor de carantin.
Producia
confiscrii

lemnoas, alte produse ale pdurii dobndite ilicit


i
transmiterii
ntreprinderii,instituiei
sau

snt supuse
organizaiei

respective care administreaz gospodria silvic sau beneficiarului silvic. Dac


confiscare a produciei silvice dobndite ilicit este imposibil, se ncaseaz
contravaloarea ei.
Pagubele cauzate de scoaterea i ocuparea temporar a terenurilor din
fondul forestier, de limitarea drepturilor deintorilor de terenuri din fondul
forestier i de nrutirea strii calitative a pdurilor, ca rezultat al activitii
ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor i cetenilor, snt supuse compensrii
integrale, inclusiv veniturile ratate, n folosul deintorilor de terenuri din fondul
forestier pgubii.
CODUL PENAL:
Articolul 231. Tierea ilegal a vegetaiei forestiere
Articolul 232. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere
TEST
a) Definii noiunea administrrii de stat i gestionrii fondului funciar, i
identificai funciile organelor administrrii publice n domeniul
nominalizat.
Administrarea de stat si gestionarea fondului funciar reprezinta totalitatea
actiunilor intreprinse de organelle de stat pentru
Functiile: Atribuiile statului n relaiile funciare.

Funcia de atribuire i de nstrinare a terenurilor, de autentificare a dreptului deintorilor de


terenuri o au numai organele administraiei de stat.
Statul sprijin material, financiar i organizatoric dezvoltarea eficient a tuturor formelor de
gospodrire agricol, tehnologizarea agriculturii n sensul mbuntirii lucrrii i valorificrii
terenului cu reducerea corespunztoare a pierderilor i deeurilor poluante, efectuarea studiilor
de impact ecologic, economic i social care s fundamenteze deciziile de promovare a noilor
investiii n agricultur, msurile de protecie a terenului ca fundament al dezvoltrii durabile a
gospodriilor, asigur folosirea economicoas a terenurilor i restrngerea suprafeelor ocupate de
construcii, garanteaz dreptul de proprietate i celelalte drepturi ale deintorilor de terenuri.
Autoritile administraiei publice locale constituie comisii funciare din consilieri ai consiliilor
locale, specialiti ai organelor de stat pentru reglementarea regimului proprietii funciare i ai
organelor de privatizare reprezentani ai ntreprinderilor agricole i din locuitori ai
unitii administrativ-teritoriale respective.

b) Clasificai terenurile agricole ce formeaz fondul agrar.

Din categoria terenurilor cu destinaie agricol fac parte:


a) terenurile agricole (arabile, inclusiv serele, solariile i rsadniele, prloagele,
livezile, viile, plantaiile de nuci, plantaiile de dud, arbutii fructiferi, fneele,
punile, grdinile, loturile pomicole i altele asemenea cele cu vegetaie);
b) terenurile ocupate de depozite, de frigidere destinate pstrrii produselor
agricole, de fri, de ateliere de reparaie i de pstrare a mecanismelor
(agregatelor) agricole, de ferme zootehnice, inclusiv amenajrile piscicole, precum
i fiile forestiere, iazurile antierozionale, drumurile care servesc activitile
agricole, instalaiile de desecare, de irigare, dac nu au fost atribuite la alt
categorie de destinaie;
c) terenurile ocupate de culturi de plante energetice lemnoase (plop, salcie,
salcm) care au gradul de evaluare a fertilitii naturale mai mic de 40 sau care se
afl n luncile rurilor ori n alte zone cu risc de inundaii.
c) Recomandai metode i proceduri privind scoaterea terenurilor agricole
din circuitul agricol

Documente necesare pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n extravilan
cuprinde:
- cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, dup caz;
- extrasul de carte funciar pentru informare i copia actului de proprietate sau a altui act de
deinere valabil ncheiat (de exemplu: contract de concesiune, arend, nchiriere), nsoit de
acordul proprietarului;
documentaia cadastral;
certificatul de urbanism, nsoit de planul de situaie i de planul de ncadrare n zona;
planul de situaie va evidenia suprafaa propus pentru scoaterea din circuitul agricol;
documentaia pentru ncadrarea terenului n clase de calitate;
expertiza de evaluare a terenurilor efectuata de evaluatori atestai de Ministerul
Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale;
copii ale documentelor de plat a taxelor de protecie la Fondul de ameliorare a fondului
funciar, virate n conturile Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale i Ageniei
Naionale de Cadastru si Publicitate Imobiliara;
avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului, n cazul
anumitor terenuri
avizul Administraiei Naionale a mbuntirilor Funciare;
memoriul tehnic al lucrrii, n care se descrie obiectivul de investiii.
Scoaterea temporar din circuitul agricol a terenurilor agricole se poate face pe o perioad de
maximum doi ani, cu plata unei garanii egale cu taxa pentru fondul de ameliorare a fondului
funciar.
Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri agricole pentru realizarea unor
obiective economice sau de destinaie social se realizeaz prin hotrre de Guvern,
la propunerea consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul nti sau,
respectiv, de nivelul al doilea, n temeiul cererii proprietarului, cu acordul
organului central de mediu al administraiei publice ; n cazul unei hotrri pozitive
se va asigura decopertarea stratului de sol fertil i utilizarea lui pentru
refacerea terenurilor degradate.

TEST
a) Definii subcategoriile de terenurilor din cadrul terenurilor cu destinaie
agricol.

Din categoria terenurilor cu destinaie agricol fac parte:


a) terenurile agricole (arabile, inclusiv serele, solariile i rsadniele,
prloagele, livezile, viile, plantaiile de nuci, plantaiile de dud, arbutii
fructiferi, fneele, punile, grdinile, loturile pomicole i altele asemenea
cele cu vegetaie);
b) terenurile ocupate de depozite, de frigidere destinate pstrrii
produselor agricole, de fri, de ateliere de reparaie i de pstrare a
mecanismelor (agregatelor) agricole, de ferme zootehnice, inclusiv
amenajrile piscicole, precum i fiile forestiere, iazurile antierozionale,
drumurile care servesc activitile agricole, instalaiile de desecare, de
irigare, dac nu au fost atribuite la alt categorie de destinaie;
c) terenurile ocupate de culturi de plante energetice lemnoase (plop,
salcie, salcm) care au gradul de evaluare a fertilitii naturale mai mic de
40 sau care se afl n luncile rurilor ori n alte zone cu risc de inundaii.

b) Relatai despre sistemul organelor administrrii de stat n domeniul


proteciei i folosirii terenurilor.

Articolul 88. Organele care exercit controlul de stat asupra


folosirii i proteciei terenurilor
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor l exercit Guvernul i
autoritile administraiei publice locale.
Dispoziiile autoritilor administraiei publice locale i ale organelor de stat
mputernicite s exercite controlul asupra folosirii i proteciei terenurilor, emise n
limitele competenei lor, snt obligatorii pentru toi deintorii de terenuri.
Dispoziiile autoritilor administraiei publice locale i ale organelor de ocrotire a
naturii n problemele folosirii i proteciei terenurilor n limitele competenei lor snt
obligatorii pentru toi deintorii de terenuri.
Modul de exercitare a controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor se
stabilete de legislaie.
Articolul 7. Competena Parlamentului
De competena Parlamentului in:
reglementarea legislativ a relaiilor funciare pe ntregul teritoriu al Republicii
Moldova;
organizarea controlului asupra respectrii legislaiei funciare;
stabilirea suprafeelor cu regim juridic special;
stabilirea tarifelor pentru calcularea preului normativ al pmntului i cotelor
impozitului funciar;
rezolvarea altor chestiuni ce intr n competena Parlamentului.
Articolul 8. Competena Guvernului
De competena Guvernului in:
aprobarea perimetrului localitilor urbane;
elaborarea msurilor de protecie a terenurilor i organizarea realizrii lor;
inerea cadastrului funciar i organizarea reglementrii regimului proprietii
funciare pe teritoriul republicii;
aprobarea cadastrului funciar anual;
stabilirea modului de ncasare a impozitelor funciare i a altor pli;
stabilirea i schimbarea destinaiei terenurilor, la propunerea consiliilor unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea, n temeiul
cererii proprietarului;
schimbarea categoriei terenurilor cu destinaie special;
elaborarea programelor, schemelor, proiectelor i planurilor de reglementare a
regimului proprietii funciare n republic i asigurarea realizrii lor;
elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor;
organizarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
aprobarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale n baza propunerilor
consiliilor raionale sau municipale;
determinarea listei ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor ale cror terenuri
rmn n proprietatea statului i prezentarea acesteia spre aprobare Parlamentului;
aprobarea suprafeelor de vii i livezi supuse casrii n baza propunerilor
comitetelor executive raionale sau primriilor municipale.
[Art.8 modificat prin LP356-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.97]
Articolul 9. Competena consiliilor raionale i municipale
De competena consiliilor raionale i municipale in:
exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor;
stabilirea impozitelor funciare i altor pli, ncasarea lor;
stabilirea i schimbarea perimetrului intravilanului localitilor i soluionarea
litigiilor privind perimetrele;
inerea cadastrului funciar al raionului i municipiului, organizarea reglementrii
regimului proprietii funciare;

elaborarea programelor, schemelor, proiectelor i planurilor de reglementare a


regimului proprietii funciare pe teritoriul raionului i municipiului i asigurarea
realizrii lor;
repartizarea i retragerea terenurilor, n modul stabilit de lege;
stabilirea suprafeelor care rmn n proprietatea statului n limita raionului i
municipiului;
schimbarea destinaiei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilitii
naturale mai mic de 40, n cazul trecerii acestora n fondul silvic, la propunerea
consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul nti, n temeiul cererii
proprietarului;
autentificarea drepturilor deintorilor de terenuri;
privarea deintorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor n conformitate
cu legislaia n vigoare;
determinarea i repartizarea terenurilor pentru construcii;
elaborarea propunerilor privind hotarele unitilor administrativ-teritoriale pentru
a fi aprobate de Guvern.
Articolul 10. Competena consiliilor steti (comunale)
i oreneti
De competena consiliilor steti (comunale) i oreneti in:
atribuirea terenurilor i nstrinarea lor fr schimbarea destinaiei acestora, n
modul stabilit de lege;
autentificarea drepturilor deintorilor de terenuri, n modul stabilit de lege;
asigurarea perceperii impozitului funciar;
exercitarea controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor;
inerea cadastrului funciar n teritoriul din subordine;
privarea de drepturi a deintorilor de terenuri n condiiile prevzute de lege;
determinarea i atribuirea terenurilor pentru construcii i amplasarea lor, n
conformitate cu legea;
soluionarea litigiilor funciare n limitele competenei lor;
organizarea evalurii terenurilor conform metodicii unice, elaborate de Guvern;
stabilirea suprafeelor care rmn n proprietatea statului n limita teritoriilor
satelor (comunelor);
elaborarea propunerilor viznd aprobarea de ctre consiliul raional i municipal a
perimetrelor localitilor steti;
prezentarea propunerilor de schimbare a destinaiei terenurilor agricole n
temeiul cererii proprietarului.

c) Recomandai temeiuri juridice de apariie i ncetare a dreptului de


proprietate asupra terenurilor cu destinaie agricol.

APARITIA: -in baza hot. Aut adm pub locale


-contract
-mostenire
Articolul 23. Stingerea dreptului asupra terenului
Dreptul asupra terenului se stinge n cazurile:
1) renunrii benevole a deintorului la teren;
2) nstrinrii terenului de ctre proprietar;
3) retragerii terenului pentru nevoile statului i societii;

4) retragerii terenului n cazul i n modul stabilit n articolul 25 din prezentul Cod;


5) decedrii proprietarului;
6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;
7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul;
8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;
9) ncetrii raporturilor de munc, n virtutea crora a fost repartizat lotul auxiliar, dac
legislaia nu prevede altfel;
10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;
11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor
chimic, radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei ecologice;
12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la salinizare secundar
i la apariia focarelor de eroziune prin irigare.
TEST
a. Definii noiunea i principiile evalurii impactului asupra mediului.
evaluare a impactului asupra mediului procedur de estimare a schimbri
directe sau indirecte ale mediului, provocate de realizarea unor activiti
planificate care afecteaz sau pot afecta att sntatea omului, ct i
diversitatea biologic, solul, subsolul, apa, aerul, clima, landaftul, bunurile
materiale, patrimoniul cultural, precum i interaciunea dintre factorii
enumerai;
Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz pe baza urmtoarelor
principii:
a) principiul aciunii preventive; presupune c evaluarea impactului asupra
mediului se realizeaz la etapa timpurie de planificare, proiectare i luare a
deciziilor cu privire la activitatea planificat, n baza informaiilor tehnice i
tiinifice existente la momentul respectiv, cu indicarea msurilor pentru
reducerea sau prevenirea impactului potenial asupra mediului, avnd n
vedere dezvoltarea durabil a rii.
b) principiul corectitudinii i plenitudinii informaiei; presupune c
evaluarea impactului asupra mediului se realizeaz n baza informaiei
prezentate de iniiator privind activitatea planificat, a informaiei despre
starea actual a mediului i a resurselor naturale, precum i a informaiei
primite de la autoritile de stat de profil i de la autoritile administraiei
publice locale pe al cror teritoriu se va desfura activitatea planificat,
innd cont de propunerile expuse n cadrul dezbaterilor publice.
c) principiul transparenei i accesibilitii; presupune c publicul este n
drept s primeasc la timp, nainte de realizarea activitii planificate, n
conformitate cu cerinele prezentei legi i cu legislaia privind transparena
procesului decizional, informaii despre activitatea planificat i s participe
la dezbaterile publice organizate n procesul de evaluare a impactului asupra
mediului.
d) principiul participativ; presupune c iniiatorul asigur tuturor
participanilor interesai accesul la documentaia privind evaluarea
impactului asupra mediului, la consultrile publice privind evaluarea
impactului activitii planificate n locul i timpul accesibile pentru public.
e) principiul precauiei; prevede c soluionarea problemelor legate de
impactul negativ asupra mediului trebuie s nceap pn la primirea, n
volum deplin, a dovezilor tiinifice despre impactul negativ asupra mediului
al activitii planificate. Dac exist motive ntemeiate cu privire la impactul
negativ asupra mediului al activitii planificate, trebuie luate msuri de
precauie, iar n cazul unui impact semnificativ i ireversibil, activitatea
respectiv urmeaz a fi interzis.

f) principiul poluatorul pltete. prevede c iniiatorul activitii


planificate suport cheltuielile legate de evaluarea impactului asupra
mediului i de minimizarea impactului negativ asupra mediului al activitii
planificate.
b. Dezvoltai procedura de efectuare a expertizei ecologic de stat.
Articolul 18. Prezentarea documentaiei pentru efectuarea expertizei ecologice de
stat
(1) Beneficiarul prezint, pentru examinare, organului respectiv al sistemului
expertizei ecologice de stat documentaia complet privind activitatea economic
preconizat, n modul stabilit de ctre autoritatea central pentru mediu.
(2) Documentaia de proiect i planificare prezentat trebuie s corespund
normativelor n vigoare i s conin autorizaiile prealabile ale organului
administraiei publice locale i ale organizaiilor interesate referitoare la amplasarea
i asigurarea tehnic a obiectului proiectat, precum i avizele organelor de
supraveghere i control de stat privind desfurarea activitii economice
preconizate.
(3) Expertiza ecologic de stat se efectueaz inndu-se cont de avizele centrelor de
igien i epidemiologie ale Ministerului Sntii i de avizele altor organe de
supraveghere i control de stat.
(4) Pentru obiectele care presupun modificri ale mediului nconjurtor sau ale unor
componente ale acestuia, mpreun cu documentaia de proiect, beneficiarul
prezint documentul de confirmare a acordului populaiei, care locuiete n
perimetrul zonei de protecie sanitar a obiectului respectiv, privind amplasarea
acestuia sau implementarea unor procese tehnologice. Documentul menionat se
ntocmete n baza colectrii semnturilor sau a procesului-verbal al adunrii
locuitorilor din zona de protecie sanitar.
[Art.18 al.(4) introdus prin LP59-XV din 21.02.03, MO56/28.03.03 art.247; al.(4)-(7)
devin al.(5)-(8)]
(5) Expertiza ecologic de stat a documentaiei de proiect i planificare n domeniul,
urbanismului i amenajrii teritoriului se efectueaz nainte de examinarea final a
documentaiei n ansamblu.
(7) Documentaia prezentat pentru prima dat pentru efectuarea expertizei
ecologice de stat trebuie s fie nsoit de documentul bancar care face dovada
vrsrii la bugetul de stat a sumei ce constituie cheltuielile legate de efectuarea
expertizei, calculat n conformitate cu metodologia
aprobat de autoritatea central pentru mediu.
(8) Se scutesc de plata pentru efectuarea expertizei ecologice de stat beneficiarii
documentaiei de proiect i planificare pentru obiectele finanate de la bugetul de
stat sau de la bugetele locale.
Articolul 19. Examinarea documentaiei de proiect
i planificare
(1) Documentaia de proiect i planificare, prezentat pentru efectuarea expertizei
ecologice de stat, este supus unei examinri complexe, n cadrul creia se iau n
considerare factorii ecologici, economici i sociali, se studiaz riguros variantele de
soluii tehnice menite s asigure ndeplinirea cerinelor ecologice, armonizate cu
particularitile regionale, i meninerea stabilitii ecosistemelor naturale n
contextul unui eventual impact, pe ntreaga perioad de desfurare a activitii
economice preconizate, inclusiv construcia obiectului, exploatarea, demolarea sau
lichidarea acestuia.
(2) n procesul examinrii documentaiei prezentate se verific urmtoarele
aspecte:
a) gradul de exactitate a evalurii impactului activitii economice preconizate
asupra mediului nconjurtor;

b) motivarea necesitii de realizare a activitii economice preconizate pe terenul


ales i a modului de desfurare a acestei activiti;
c) caracterul soluiilor tehnice, inginereti, arhitectural-urbanistice, precum i al
propunerilor privind folosirea materiei prime, resurselor energetice i naturale;
d) suficiena i eficacitatea msurilor prevzute pentru evitarea cazurilor de
avariere a utilajelor i de poluare a mediului nconjurtor, precum i pentru
interveniile de urgen n vederea lichidrii consecinelor polurii;
e) implementarea metodelor eficiente de epurare a apelor, excluderea deversrilor
de ape reziduale neepurate n bazinele de ap;
f) introducerea metodelor noi de restabilire a fertilitii solului, de ameliorare i
recultivare a terenurilor, de prevenire a eroziunii;
g) aplicarea metodelor eficiente de pstrare i completare a fondului genetic i
biodiversitii, de optimizare a structurii regnului animal i vegetal n ecosistemele
naturale, folosirea mijloacelor de protecie a resurselor piscicole, a tehnologiilor de
reproducere a acestora, precum i a metodelor de redresare ecologic i de
regenerare a pdurilor;
h) minimizarea, pe baza tehnologiilor avansate, a cantitii de deeuri industriale
rezultate la utilizarea resurselor minerale;
i) eficacitatea soluiilor tehnice de prelucrare, reciclare i nhumare a
deeurilor industriale, menajere i agricole, relevarea posibilitilor de cooperare
regional n acest domeniu;
j) aplicarea metodelor de control recomandate pentru asigurarea siguranei
ecologice a activitii economice preconizate i a calitii normate a mediului
nconjurtor;
k) elaborarea msurilor de prevenire sau de minimizare a consecinelor ecologice
ale realizrii proiectului.
(3) Nerespectarea prevederilor actelor legislative i ale altor acte normative,
precum i a instruciunilor n vigoare privind volumul i coninutul documentaiei
prezentate pentru efectuarea expertizei ecologice de stat constituie temei de
restituire a documentaiei beneficiarului pentru completare i perfectare.
(4) Prezentarea documentaiei pentru efectuarea expertizei ecologice repetate se
face n modul prevzut la art.18 din prezenta lege.
Articolul 21. Termenele de efectuare a expertizei
ecologice de stat
(1) Expertiza ecologic de stat a documentaiei de proiect i planificare a
programelor i proiectelor prevzute la art. 6 se efectueaz n termen de pn la 45
de zile de la data prezentrii, n funcie de complexitatea acesteia.
(2) Expertiza ecologic de stat se efectueaz de ctre experii ecologi din
direciile i seciile abilitate ale autoritii centrale pentru resursele naturale i
mediu i din subdiviziunile acesteia, care au studii superioare, o experien de
munc n specialitate de cel puin 5 ani i care snt atestai de comisia de atestare.
(3) Experii ecologi de stat poart rspundere, conform legislaiei, pentru
corectitudinea examinrii documentaiei prezentate spre expertizare, pentru
calitatea avizului, pentru respectarea termenelor de avizare i a cerinelor legislaiei
privind protecia mediului la examinarea documentaiei.
(4) Termenul de efectuare a expertizei ecologice de stat a documentaiei pentru
obiectele i activitile economice complexe i potenial periculoase pentru mediul
nconjurtor, inclusiv a documentaiei a crei examinare necesit derulare a unor
cercetri tiinifice speciale suplimentare, poate fi prelungit de autoritatea central
pentru mediu pn la 3 luni.

c. Determinai criteriile juridice de deosebire ntre evaluarea


impactului asupra mediului i expertiza ecologic

EXPERTIZA ECOLOGICA:
Expertiza ecologic de stat este atribuia exclusiv a autoritii centrale pentru mediu, care
dispune efectuarea ei de subdiviziunile sale structurale i /sau de organizaiile din subordine ce
constituie sistemul expertizei ecologice de stat.
Sarcinile de baz ale sistemului expertizei ecologice de stat snt:
a) asigurarea expertizrii ecologice a proiectelor de acte legislative, a documentaiei de
proiect i planificare i a altor materiale n termenele prevzute de prezenta lege i ntocmirea
avizelor respective conform prescripiilor documentelor normative;
b) generalizarea practicii expertizrii ecologice a materialelor prezentate i elaborarea
propunerilor privind perfecionarea modalitilor de efectuare a acesteia;
c) asigurarea controlului asupra aplicrii corecte de ctre beneficiarii i executanii
documentaiei de proiect i planificare a dispoziiilor actelor legislative i ale altor acte
normative n vigoare, precum i a normelor i instruciunilor n domeniu;
d) analiza tendinelor i practicii expertizrii ecologice din alte ri i valorificarea
experienei mondiale n acest domeniu;
e) asigurarea metodologic a activitii organelor de expertiz ale ministerelor,
departamentelor i organizaiilor privind protecia mediului nconjurtor.
Principiile de baz ale expertizei ecologice snt:
a) prezumia c orice activitate economic sau alt activitate material preconizat
care presupune utilizarea resurselor naturale poate duna mediului;
b) efectuarea n mod obligatoriu a expertizei ecologice de stat nainte de adoptarea deciziilor
privind realizarea obiectelor;
c) aprecierea complex a influenei activitii economice preconizate asupra mediului
nconjurtor;
d) fundamentarea tiinific, obiectivitatea i legalitatea avizelor expertizei ecologice;
e) transparena, participarea asociaiilor obteti i luarea n considerare a opiniei publice.
Expertiza ecologic de stat este obligatorie pentru documentaia de proiect i planificare privind obiectele
i activitile economice preconizate care influeneaz sau pot influena asupra strii mediului
nconjurtor i/sau prevd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinaie, amplasare, tipul de
proprietate i subordonarea acestor obiecte, volumul investiiilor capitale, sursa de finanare i modul de
execuie a lucrrilor de construcii.
EVALUAREA IMPACT ASUPRA MEDIU:
Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz pe baza urmtoarelor principii:
a) principiul aciunii preventive;
b) principiul corectitudinii i plenitudinii informaiei;
c) principiul transparenei i accesibilitii;
d) principiul participativ;
e) principiul precauiei;
f) principiul poluatorul pltete.

Scopul: de a identifica si de a evalua potentialele efecte negative si positive directe si indirect


pe care le au un proiect public sau privat asupra sanatatii oamenilor si mediului . Identifica de
asemenea si masurile de diminuare sau compensare a efectelor negative asupra mediului ..

TEST
a) Caracterizai particularitile dreptului de proprietate asupra
terenurilor din intravilan.

-Atribuirea sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodreti i


grdini

b) Relatai despre subiecii dreptului de proprietate funciar.

Terenurile n Republica Moldova pot fi n proprietate public i privat.


Deintorii de terenuri cu titlu de proprietate privat pot fi ceteni ai Republicii
Moldova i investitorii strini, n conformitate cu legislaia.
c) Propunei categoriile de terenuri incluse n intravilanul localitii.

Din componena terenurilor oraelor i satelor (comunelor) fac parte:


terenurile pe care snt amplasate construcii i alte amenajri;
terenurile de uz public;
terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte,
pentru liniile de telecomunicaii, de transport electric, pentru exploatri miniere i
pentru alte industrii;
terenurile mpdurite;
terenurile cu destinaie agricol i alte terenuri;

TEST
a) Distingei deosebirile dintre Fondul forestier, pdure i vegetaie
forestier din afara fondului forestier.

Pdurile, terenurile destinate mpduririi, terenurile afectate gospodriei silvice, precum i


terenurile neproductive, incluse n amenajamentele silvice sau n Cadastrul funciar ca pduri
i/sau plantaii forestiere, constituie fondul forestier.
pdure - element al landaftului geografic, unitate funcional a biosferei, compus din
comunitatea vegetaiei forestiere (n care domin arborii i arbutii), pturii vii, animalelor i
microorganismelor, care n dezvoltarea lor biologic snt interdependente i acioneaz asupra
habitatului lor. Snt considerate pduri terenurile acoperite cu vegetaie forestier cu o suprafa
de peste 0,25 ha;

Fondul forestier nu include:


a) perdelele forestiere de protecie amplasate pe terenurile cu destinaie agricol;
b) perdelele forestiere de protecie i plantaiile de arbori i arbuti situate de-a lungul cilor de
comunicaie i pe terenurile fondului acvatic;
c) grdinile botanice, dendrologice i zoologice, spaiile verzi ale localitilor urbane i rurale.
b) Determinai funciile de administrare de stat n domeniul utilizrii i
proteciei fondului forestier.

De competena organelor silvice de stat n exercitarea controlului departamental


asupra strii, folosirii, regenerrii, pazei i proteciei fondurilor forestier i cinegetic
in:
a) aplicarea normelor tehnice, economice, juridice i silvice care asigur
respectarea regimului silvic;
b) respectarea modului de eliberare a lemnului pe picior;
c) respectarea prevederilor amenajamentelor silvice;
d) regenerarea pdurilor i mpdurirea terenurilor goale;
e) respectarea tehnologiilor respective la executarea lucrrilor n fondul forestier;

f) respectarea modului stabilit de inere a evidenei de stat a fondului forestier,


cadastrului silvic de stat i monitoringului forestier;
g) valorificarea raional a resurselor silvice;
h) organizarea pazei i proteciei pdurilor;
i) efectuarea folosinelor silvice;
j) utilizarea raional a fondului cinegetic;
k) inerea evidenei faunei slbatice i autorizarea vntorii;
l) respectarea regulilor i termenelor stabilite pentru vntoare, a msurilor de
securitate la vntoare.

De competena organelor de stat pentru protecia mediului nconjurtor n exercitarea


controlului de stat asupra strii, folosirii, regenerrii, pazei i proteciei fondurilor forestier i
cinegetic in:
a) ndeplinirea programelor, aprobate de Guvern, privind folosirea, regenerarea, paza i
protecia pdurilor;
b) concordana procentului de mpdurire cu normativele stabilite;
c) respectarea normelor de folosin a produselor pdurii;
d) repartizarea pdurilor pe grupe i categorii funcionale;
e) protecia i folosirea unor specii rare i protejate de plante i animale aflate pe cale de
dispariie de pe terenurile din fondul forestier;
f) respectarea regimului stabilit n ariile protejate ale terenurilor din fondul forestier;
g) stabilirea i respectarea normelor de recoltare a animalelor i psrilor slbatice;
h) folosirea raional a fondurilor forestier i cinegetic;
i) analiza strii fondurilor forestier i cinegetic.
c) Evaluai msurile de protecie juridic a fondului forestier.

Constitutia
Codul silvic
Cod penal
Cod civil
Administrative contraventional

TEST
a) Definii i caracterizai obiectele relaiilor funciare.

Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile
asupra lor.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au
statut juridic i alte caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a
dreptului asupra pmntului.
Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise,
pdurile, plantaiile multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea
crora este imposibil fr a cauza pierderi directe destinaiei lor, constituie bunuri
imobile.
Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.
Se consider divizibile sectoarele de teren care pot fi mprite n poriuni fr a
le schimba destinaia, fr a nclca normele antiincendiare, sanitare, ecologice,
agrotehnice i urbanistice, fiecare poriune formnd dup divizare un teren de sine
stttor.
n cazurile prevzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil.

Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea


constituie obiecte ale relaiilor funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind
destinaia i categoria de folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.
b) Relatai despre principiile dreptului funciar.

Principiile dreptului funciar :


Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra
pamintului ;
Circuitul terenului ca obiect de dispunere ;
Folosirea rationala a pamintului ;
Administrarea de stat a fondului funciar ;
Raspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare ;
Gospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor;
Egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului.

c) Formulai particularitile dobndirii dreptului de proprietate a


terenurilor din intravilanul localitii.

Atribuirea sectoarelor de teren din intravilan


pentru case, anexe gospodreti i grdini
Autoritile administraiei publice locale atribuie cetenilor terenuri fr plat,
eliberndu-le titluri de proprietate:
trec n proprietatea cetenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe
gospodreti i grdini care li s-au atribuit n conformitate cu legislaia;
atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pn la
epuizarea acesteia pentru construcia caselor de locuit, anexelor gospodreti i
grdini: n orae - de la 0,04 pn la 0,07 hectare, n localiti rurale - pn la 0,12
hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de ctre
autoritile administraiei publice locale;
trec (n limita normelor de urbanism, iar dac aceasta nu este posibil, reieind din
suprafaa real a terenului ce deservete construciile) terenurile aferente caselor
de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, n
proprietatea comun n diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporional
suprafeei privatizate de fiecare.
Atribuirea repetat n proprietate privat a terenurilor cetenilor n scopurile
indicate n alineatul 1 al prezentului articol, se efectueaz contra plat prin vnzare
la licitaie, organizat de autoritatea administraiei publice locale. Preul iniial de
vnzare a terenului nu va fi mai mic dect preul normativ al pmntului calculat n
baza tarifelor stabilite de legislaia n vigoare.
Se admite atribuirea repetat, fr plat, a terenurilor, n scopurile prevzute n
alineatul 1 al prezentului articol, cetenilor a cror proprietate funciar a fost
distrus n rezultatul calamitilor naturale.