Sunteți pe pagina 1din 62

Catre Judecatoria Focsani

Dosar 14277/231/2015
Termen 28.12.2015

Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
in calitate de NEVINOVAT in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar, si
14277/231/2015 avand obiectul obligarea la tratament medical provizoriu, intentat conform propunerii
de obligarea la tratament medical provizoriu din 2417/P/2014,
deoarece pe data de 10.12.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut inca un episod maniacal
si a mintit ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar, emitand ordonanta de renuntare la urmarirea
penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014, vadit falsificata deoarece in 2417/P/2014 nu a fost pusa in
miscare actiunea penala, nu a fost exercitata actiunea penala, nu a fost sesizata instanta prin rechizitoriu
si evident nu exista o hotarare definitiva conform careia am fost condamnat. Aceasta ordonanta este
deasemenea vadit falsificata deoarece cf. art. 314(1), art. 318(1)(2) din CPP, nu se poate dispune
renuntarea la urmarirea penala decat daca a fost pusa in miscare actiunea penala mai intai cf. art. 7 din
CPP, fapt pe care-l voi demonstra detaliat in prezenta,
formulez in conditiile legii prezenta,

Pledoarie pentru dosarul 14277/231/2015


prin care va rog sa constatati:
1. raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015, si
2. referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu,
nule de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din CPP fiindca sunt nelegale, netemeinice si falsificate cu
rea-credinta criminala, precum le-am declarat pe propria raspundere la termenul 11.12.2015 din dosarul
14277/231/2015, precum demonstrez in continuare pe scurt si in detaliu la sectiunea I, motiv pentru
care invoc nulitatea relativa a acestor acte,
si sa constatati actiunea inregistrata in dosarul 14277/231/2015:
1. inadmisibila deoarece este nelegal introdusa,
Pagina 1 din 47

2. netemeinica deoarece este introdusa in baza unor inscrisuri vadit falsificate,


3. neconstitutionala deoarece mi s-a incalcat in flagrant prezumtia de nevinovatie, pentru care
am formulat doua cereri de sesizare a Curtii Constitutionale in care am invocat exceptia de
neconstitutionalitate a art. 318 (2) din CPP, respectiv a art. 245-246 din CPP, implicit art. 246-247 din
CPP
4. de rea-credinta criminala deoarece autorii inscrisurilor vadit falsificate urmaresc evident
punerea mea intr-o situatie de vulnerabilitate pentru vatamarea sanatatii mele fizice si psihice, aceasta
actiune demonstrand adevarata intentie mascata in actiunea de internarea mea nevoluntara declarata
nefondata in prealabil, in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea

Cu precizarea, conform filelor 99 si 100 din dosarul 2417/P/2014 asa cum le-am gasit in
2220/91/2015 reprezentand
1. comunicatul asa-zisului procuror Tarlea Florin Cristinel din 30.10.2015, respectiv
2. comunicatul asa-zisului medic-legist Lucasievici Silviu din 03.12.2015,
ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015 a fost intocmit la o data necunoscuta in perioada 30.10.2015-03.12.2015, si nu pe data de
17.09.2015 cu care a fost antedatat, cu mentiunea ca am declarat pe propria raspundere prin semnarea
inscrisului intitulat DECLARATIE DE INTIMAT ca desi este obligatoriu in conditiile legii a mi se comunica
acest raport imediat ce a fost emis, nu mi-a fost niciodata comunicat desi am formulat explicit cerere de
informare Serviciului de medicina legala Vrancea prin email pe datele de:
1. 17.09.2015 18:02 prin emailul intitulat CERERE DE INFORMARE #8
2. 07.10.2015 19:03 prin emailul intitulat FW: CERERE DE INFORMARE #8
la care Serviciul de medicina legala Vrancea a refuzat tacit sa raspunda
In dovedire anexez transcrisul emailului din 07.10.2015 19:03 intitulat FW: CERERE DE
INFORMARE #8, drept proba 1

Reamintesc completului de judecata ca am declarat falsificate:


1. raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015, si
2. propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu,
precum voi demonstra in prezenta in fapt si de drept, motiv pentru care solicit completului de
judecata sa intocmeasca un proces verbal pe care-l voi semna in aceasta privinta, si sa-l inainteze la
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, DNA si DIICOT, de drept cf. art. 61 si cf. art. 291 din CPP
penala pe care le citez, deoarece in mod contrar completul de judecata a dosarului 14277/231/2015 se
incrimineaza pentru infractiunea de Omisiunii sesizarii cf. art. 267 din CP:
Codul de procedura penala
Art. 61 - Actele incheiate de unele organe de constatare
(1) Ori de cate ori exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni, sunt obligate sa
intocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate:
Pagina 2 din 47

a) organele inspectiilor de stat, ale altor organe de stat, precum si ale autoritatilor publice, institutiilor
publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infractiunile care constituie incalcari ale
dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza, potrivit legii;
...
(2) Organele prevazute la alin. (1) au obligatia sa ia masuri de conservare a locului savarsirii infractiunii
si de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de proba. In cazul infractiunilor flagrante, aceleasi
organe au dreptul de a face perchezitii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe faptuitor si de a-l
prezenta de indata organelor de urmarire penala.
(3) Cand faptuitorul sau persoanele prezente la locul constatarii au de facut obiectii ori precizari sau au
de dat explicatii cu privire la cele consemnate in procesul-verbal, organul de constatare are obligatia de a
le consemna in procesul-verbal.
(4) Actele incheiate impreuna cu mijloacele materiale de proba se inainteaza, de indata, organelor de
urmarire penala.
(5) Procesul-verbal incheiat in conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor
de urmarire penala si nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.
Codul de procedura penala
Art. 291 - Sesizarile facute de persoane cu functii de conducere si de alte persoane
(1) Orice persoana cu functie de conducere in cadrul unei autoritati a administratiei publice sau in cadrul
altor autoritati publice, institutii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum si orice
persoana cu atributii de control, care, in exercitarea atributiilor lor, au luat cunostinta de savarsirea unei
infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, sunt obligate sa sesizeze de indata
organul de urmarire penala si sa ia masuri pentru ca urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte
mijloace de proba sa nu dispara.
(2) Orice persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile
publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului
serviciu de interes public, care in exercitarea atributiilor sale a luat cunostinta de savarsirea unei
infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, este obligata sa sesizeze de indata
organul de urmarire penala.
Cu mentiunea ca infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, sunt
infractiunile flagrante, in general care nu se pun in miscare la plangerea penala a partii vatamate,
conform opiniei unor avocati
Cu aceasta ocazie rog completul de judecata sa ia act si de faptul ca raportul de expertiza
medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015 contine un diagnostic
prezumtiv, deoarece inafara de faptul ca este vadit falsificat, este inscris cu, citez cel mai probabil,
precum poate constata completul de judecata la fila 103 din dosarul 14277/231/2015 reprezentand
ultima fila din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015.
Inafara de faptul ca tulburarile de personalitate nu sunt tratabile medical asa cum voi demonstra
in baza literaturii de specialitate in psihiatrie si proba materiala audio-video sarlatania asa-zisilor medici
legisti consumata in scopul de a ma vatama prin injectarea cu substante toxice sau in alte moduri,
propunerea ca cel mai probabil trebuie sa fiu obligat la tratament medical nu face obiectul art.
245 si art. 246 din Codul de procedura penala, pe care le-am constatat neconstitutionale formuland
Pagina 3 din 47

cerere de sesizarea Curtii Constitutionale, deoarece mi-a fost incalcat in flagrant dreput la prezumtia de
nevinovatie stabilit prin art. 23 (11) din Constitutia Romaniei, art. 6 (2) din Conventia Europeana a
Drepturilor Omului si art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, pe care le invoc cf. 11 (1)
din CR privind obligatia statului roman de a respecta tratatele la care a aderat

In preambulul invocarii exceptiilor procesuale si de fond, va aduc la cunostinta faptul ca,


deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se judecator m-a
condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la urmarirea penala
nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am savarsit
infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
1. infractiunea de Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, ci o circumstanta agravanta
pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, ori in dosarul 2417/P/2014 nu am fost vreodata
acuzat de o alta infractiune, si
2. in prealabilul emiterii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala n-a pus in miscare
actiunea penala, ceea ce se impune cf. art. 7, si art. 314 (1) si art. 318 (1)(2) din CPP pe care le-a invocat,
constat ca nu am nici macar la modul tehnic calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014, adica
in mod nelegal si netemeinic asa cum am fost urmarit penal 12 luni fara sa mi se aduca la cunostinta
aceasta timp de 9 luni din acest rastimp desi era obligatoriu cf. 311 (3) din CPP, implicit in dosarul
14277/231/2015 nu am calitatatea de suspect, si evident nici calitatea de inculpat, intimat, infractor sau
recidivist sau orice alta calitate decat cea de NEVINOVAT, motiv pentru care solicit sa mi va adresati cu
calitatea de NEVINOVAT, precum solicit ca aceasta calitate sa fie consemnata in evidenta
informatizata care apare pe saitul Judecatoriei Focsani, pentru a se cunoaste public ca in calitate de
NEVINOVAT grupul infractional din Focsani urmareste vatamarea sau uciderea mea sub pretextul
obligarii la tratament medical, ceea ce din punctul meu de vedere este nemaiauzit.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul mi-a incalcat in flagrant dreptul fundamental al prezumtiei de
nevinovatie stabilit prin art. 4 si art. 99 din CPP, 23 (11) din CR si tratatele ratificate de Romania, mintind
ca am savarsit Ultrajul judiciar prin care se subintelege ca am fost condamnat printr-o hotarare definitiva
pentru Ultrajul judiciar ceea ce este aberant judiciar deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune ci o
circumstanta agravanta pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, precum a si instigat pe
asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat raportul de expertiza medico-legala psihiatrica
falsificat, sa minta ca am istoric judiciar prin care se subintelege ca am cazier penal
In dovedirea incalcarii prezumtiei de nevinovatie invoc legea:
art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa
nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost
asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
art. 6 (2) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Orice persoan acuzat de o infraciune este prezumat nevinovat pn ce vinovia sa va fi
legal stabilit
art. 23 (11) din Constitutia Romaniei

Pagina 4 din 47

Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti de condamnare, persoana este


considerat nevinovat.
Codul de procedura penala
art. 4
Orice persoan este considerat nevinovat pn la stabilirea vinoviei sale printr-o hotrre
penal definitiv.
art. 99
Suspectul sau inculpatul beneficiaz de prezumia de nevinovie, nefiind obligat s i
dovedeasc nevinovia, i are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
Nu in ultimul rand, evident infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorului,
neputand fi condamnat de un procuror.
In dovedire invoc legea
Art. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara
(2) Justiia se realizeaz prin urmtoarele instane judectoreti:
a) nalta Curte de Casaie i Justiie;
b) curi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instane militare;
f) judectorii.
Art. 1. din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor
Magistratura este activitatea judiciar desfurat d e judectori n scopul nfptuirii justiiei i de
procurori n scopul aprrii intereselor generale ale societii, a ordinii de drept, precum i a drepturilor
i libertilor cetenilor.
Este evident faptul ca am fost urmarit penal in dosarul inventat 2417/P/2014 pentru ca asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul sa savarseasca abuzuri impotriva mea, deoarece fapta nu exista si
atunci evident probele nu exista.
In dovedire, pentru introducerea plangerii penale prealabile continand declaratii false, si
ticluirea de probe mincinoase, asa-zisul judecator Dita Mirela reclamantul dosarului 2417/P/2014 este
urmarit penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare in dosarul
421/P/2015 de la Directia Nationala Anticoruptie. Proba inscris privind dosarul 421/P/2015 am depus-o
in conditiile legii pe data de 17.12.2015 15:31 prin emailul intitulat CERERE DE ANEXARE A INSCRISULUI
ATASAT LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI 14277/231/2015,
TERMEN: 18.12.2015, cu mentiunea ca exista alte dosare penale in curs de urmarire penala avand
inculpat pe asa-zisul procuror Mihaila Paul, privind activitatea sa criminala nu doar in legatura cu dosarul
2417/P/2014

Pagina 5 din 47

In consecinta fiindca nu am calitate procesuala in dosarul 2417/P/2014 implicit in dosarul


14277/231/2015, rog completul de judecata a dosarului 14277/231/2015 sa ia act ca nu am calitate
procesuala pasiva, motiv pentru care
A. invoc exceptia inadmisibilitatii propunerii de obligarea mea la tratament medical provizoriu,
deoarece cf. art. 107 in particular, si art. 108-109 din CP, numai condamnatii pot fi obligati la tratament
medical obligatoriu, respectiv cf. art. 184 (1) din CPP, doar condamnatii pentru omor sau pruncucidere
SI (nu sau) doar la propunerea procurorului motivata in fapt si de drept deci nu falsificata, si conform
jurisprudentei din dosarul 907/307/2010 coroborata cu principiul dreptului unitar cf. art. 124 din CR si
coroborata cu art. 107 din CP, doar daca se justifica stiintific periculozitatea condamnatului de a
recidiva, respectiv fiind imposibila d.p.d.v. legal expertizarea psihiatrica fara consimtamantul liber al
expertizatului cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, dar si obligarea la tratament medical
deoarece evident incarcerarea condamnatului rezolva aceeasi problema a prevenirii fenomenului
infractionalitatii, si dreptul la viata si integritatea fizica si psihica este inalienabil in dreptul romanesc
Exceptie face cazul lipsei de discernamant insa doar stabilita legal si temeinic. In realitate
psihiatria este o sarlatanie notorie, care trateaza simptomele si nu boala in cel mai bun caz, motiv
pentru care asa-zisul procuror Mihaila Paul minte obsesiv ca nu am discernamant si sunt violent pentru a
falsifica realitatea, fara nici o proba macar circustantiala, si l-a instigat pe asa-zisul medic-legist
Lucasievici Silviu sa minta ca am (cel mai probabil) ... discernamant mult diminuat, in timp ce
deasemenea a retinut ca am studii superioare, gandire rapida, cultura generala s.a.m.d., evident asazisul medic legist Lucasievici Silviu neavand nici macar discernamant in calitate de infractor,
incriminandu-se penal prin propriul fals intelectual. Mai mult coroborez evidenta de notorietate a
sanatatii mele mintale prin faptul ca lucrand 4 (patru) ani ca Programator IT (cf. COR) la SC ROMANIA
HYPERMARCHE SA (CORA) si ALTEN SI-TEHNO, am acumulat 4 (patru) certificate de medicina muncii care
atesta ca sunt sanatos psihic si apt de munca, precum pot chema martori, printre care doi psihiatri din
Focsani cu care m-am consultat dupa ce interlopul Herghelegiu Danut, instigat de grupul infractional
local din Focsani, a savarsit in flagrant pe data de 05.12.2015 tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala impotriva mea, apoi la serviciul de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost
injectat in cotul mainii drepte fara acordul meu, cu o substanta necunoscuta de o persoana necunoscuta
care a crezut ca nu voi simti, iar dupa ce am deschis dosare penale interlopului Herghelegiu Danut si
complicilor sai, in scopul abuzarii mele pentru a renunta la dreptate sau a ma reduce la tacere prin
vatamarea mea fizica si psihica, asa-zisul procuror Mihaila Paul a inceput a falsifica acte de procedura in
dosarul 2417/P/2014 care a fost inventat aproape concomitent cu tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala din 05.12.2015 savarsita de interlopul Herghelegiu Danut, apoi asa-zisul procuror
Mihaila Paul a falsificat propunerea de internarea mea nevoluntara si ulterior a falsificat propunerea de
obligarea mea la tratament medical constituind evident tentativa grupului infractional local de a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama prin injectarea cu substante toxice, lovire sau
in alte moduri.
In dovedire invoc principiul aplicarii unitare a dreptului cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinteivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspundereastatului.html

Pagina 6 din 47

La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal (corespondent
art. 107 din noul Cod Penal, privind scopul masurilor de siguranta), msurile de siguran (cum ar fi
admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament psihiatric) au drept
scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul infracional. De aceea, ele ar
trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de dreptul penal. Prin urmare, un
ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus reclamantului pn cnd nu se va stabili
c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a comite alte infraciuni pe viitor.

Prin hotararea judecatoreasca din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei


probez faptul moral pe care-l consider de notorietate, ca este ilegal a supune o persoana nevinovata la
tratament medical obligatoriu, sau o persoana care beneficiaza de prezumtia de nevinovatie in cazul
meu in calitate de NEVINOVAT in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar, si de suspect
pana la data de 10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a emis ordonanta de renuntare la
urmarirea penala pe care a falsificat-o declarand ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar fara sa
probeze aceasta printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, suspect insemnand ca nu exista probe
impotriva mea, motiv pentru care am formulat plangere penala prealabila pentru Falsul in declaratii si
Inducerea in eroare a organelor judiciare impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, deoarece precum
am declarat pe propria raspundere in dosarul 2417/P/2014, am savarsit Calomnia si Insulta in scopul
efectuarii Probei veritatii faptului ca asa-zisul judecator Dita Mirela nu corespunde profesiei de
magistrat, si textele capcana utilizate nu le-am adresat macar asa-zisului judecator Dita Mirela ci altor
complete, si asa-zisul judecator Dita Mirela e cel care a mintit in scopul de a se victimiza si a atrage in
mod ilicit raspunderea mea penala pentru fapte care nici macar nu sunt incriminate penal, lucru de care
eram constient si l-am luat in calcul in premeditarea efectuarii Probei veritatii. Declaratia mea pe
propria raspundere trebuie sa se gaseasca in dosarul 2417/P/2014, depusa in conditiile legii prin posta
electronica, ceea ce probeaza faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical si d.p.d.v. juridic, executand cu
succes Proba veritatii prin care am demonstrat ca asa-zisul judecator Dita Mirela nu corespunde
profesiei de magistrat.

B. invoc exceptia lipsei calitatii procesuale pasive pentru aceleasi motive pentru care am
invocat exceptia inadmisibilitatii.
In dovedirea compatibilitatii motivarii in fapt a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si a
exceptiei inadmisibilitatii invoc literatura de specialitate in drept de la adresa:
http://legeaz.net/dictionar-juridic/exceptia-lipsei-calitatii-procesuale
de unde citez:

De vreme ce calitatea procesual este o condiie de admisibilitate a aciunii, s-a apreciat c nu este
greit nici soluia de respingere a cererii ca inadmisibil, n urma admiterii acestei excepii de fond.

Pagina 7 din 47

C. invoc exceptia autoritatii de lucru judecat, conform principiului de drept ne ibis idem, adica
nimeni nu poate fi judecat pentru aceleasi fapte de doua ori, deoarece acuzatiile ca sunt lipsit de
discernamant si violent, adica fondul propunerii de internarea mea nevoluntara in scopul efectuarii
expertizei psihiatrice, au fost declarate nefondate prin hotararea judecatoreasca din dosarul
11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea
In dovedirea admisibilitatii exceptiei autoritatii de lucru judecat, citez literatura de specialitate
in drept de la adresa: http://legeaz.net/dictionar-juridic/autoritate-lucru-judeact-hotarari-penale

n vederea invocrii autoritii de lucru judecat se cer ntrunite cumulativ urmtoarele condiii:
a) existena unei hotrri penale definitive; b) o nou aciune penal ndreptat mpotriva aceleiai
persoane (eadem personae) c) s fie vorba de acelai fapt material (idem factumf.
a) Autoritatea de lucru judecat deriv din puterea pe care o au exclusiv hotrrile judectoreti
definitive, celelalte acte procesuale ale organelor judiciare penale neavnd aceast autoritate.
...
b) Cea de-a doua condiie presupune s se fi declanat un proces penal mporiva aceleiai persoane. n
ali termeni, aceeai persoan trebuie s aib calitatea procesual de nvinuit sau inculpat.
Lipsa de identitate ntre celelalte pri din cauz nu are relevan sub aspectul autoritii de lucru
judecat.
...
c) Cea de-a treia condiie ce se cere pentru a exista autoritatea de lucru judecat vizeaz existena
aceluiai fapt material).
n practica judiciar din perioada interbelic s-a decis c n materie penal exist lucru judecat nu numai
pentru faptul cum el a fost calificat, ci pentru faptul material nsui, astfel cum a avut loc, aa c faptul
nu mai poate face obiectul unei a doua urmriri, sub o nou calificare i indiferent de soluia pronunat,
ceea ce este confirmat, n prezent, prin art. 10 lit. j din Codul de procedur penal.
...
n penal, identitatea de cauz este nlturat prin nsi precizarea din art. 10 lit. j din Codul de
procedur penal, potrivit creia autoritatea de lucru judecat i produce efectele chiar dac faptei
definitiv judecate i s-ar da o alt ncadrare juridic.

* art. 10 j) din vechiul CPP corespunde art. 16 i) din noul CPP


Daca prin absurd nu sunt admise exceptiile inadmisibilitatii si a lipsei calitatii procesuale pasive,
automat se retine ca am calitatea de invinuit adica suspect in mod nelegal si netemeinic, ceea ce atrage
admisibilitatea exceptiei autoritatii de lucru judecat a fondului propunerii de obligarea la tratament
medical provizoriu, prin care sunt acuzat ca n-am discernamant si sunt violent

In continuare descriu pe scurt motivele in fapt si de drept pe scurt, pe care le explicitez la


sectiunea I. In fapt pe larg, privind faptul ca propunerea de obligarea mea la tratament medical
provizoriu este inadmisibila deoarece:
Pagina 8 din 47

1. nu am calitate procesuala pasiva in dosarul 2417/P/2014 din care a fost intentata propunerea
de obligarea mea la tratament medical provizoriu inregistrata in dosarul 14277/231/2015, datorita
ordonantei de renuntarea la urmarirea penala falsificata din 10.12.2015 din 2417/231/2014. Nefiind
urmarit penal nu am calitatea de suspect, nefiind pusa in miscare actiunea penala care ar fi incetat
indiferent prin ordonanta de renuntarea la urmarirea penala nu am calitatea de inculpat, si fiindca nu a
fost evident intocmit rechizitoriul si trimis dosarul in judecata, si n-am fost condamnat printr-o hotarare
definitiva, nu am calitatea de condamnat
2. nu sunt condamnat, aceasta conditie fiind obligatorie pentru obligarea mea la tratament
medical provizoriu, de drept cf. art. 107 din CP, si conform jurisprudentei hotararii din dosarul
907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei, si conform principiului aplicarii unitare a dreptului
cf. art. 124 din Constitutia Romaniei
3. nu sunt realizate conditiile legale ale art. 245-246 din CPP si art. 109 (1) din CP, raportate la
art. 107-108 din CP, deoarece obligarea la tratament medical provizoriu se dispune doar in cursul
urmaririi penale, care a incetat prin ordonanta de renuntarea la urmarirea penala falsificata din
10.12.2015 din 2417/231/2014, respectiv dosarul 2417/P/2014 nu se afla in cursul judecatii adica la
prima instanta, sau in procedura de camera preliminara cf. art. 342-348 din CPP
4. referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu este falsificat in
motivarea in fapt si de drept, fiind obligatorie motivarea in fapt si de drept a actelor organului de
urmarire penala in conditiile legii, adica motivarea sa reprezinte adevarul sau realitatea nu s-o falsifice,
de drept cf. art. 5, art. 286 d) si art. 306 din CPP, aceasta este nula de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din
CPP
5. raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015 este vadit falsificat in fapt si de drept, intocmit cu incalcarea art. 184(1)(3) din CPP, art.
10,11,17 din Legea 487/2002, art. 3 din Norme metodologice privind activitatea medicului legist in
calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea partilor precum si alte incalcari ale
regulementelor medico-legale si codului deontologic profesional.

Deasemenea va atrag atentia asupra faptului ca in eventualitatea ca ati emite o hotarare


judecatoreasca nelegala si netemeinica la ordinele si in interesul ilicit al grupului infractional local, imi
primejduiti viata sau integritatea fizica si psihica, precum demonstrez aceasta
in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind sesizarea Comisiilor de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor,
si in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind cererea de punere sub programul de protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul
421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de
Directia Nationala Anticoruptie.

Invoc nulitatea relativa a:


1. raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015, si
Pagina 9 din 47

2. referatului cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu,


nule de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din CPP,
fiindca sunt nelegale, netemeinice si falsificate cu rea-credinta criminala, precum le-am declarat
pe propria raspundere la termenul 11.12.2015 din dosarul 14277/231/2015, precum demonstrez in
continuare pe scurt si in detaliu la sectiunea I
In dovedire, invoc legea care statueaza ca toate actele emise cu nerespectarea Codului de
procedura penala sunt lovite de nulitate conform
Cod de procedura penala
Art. 280 - Efectele nulitatii
(1) Incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea
actului in conditiile prevazute expres de prezentul cod.
Cod de procedura penala
Art. 282 - Nulitatile relative
(1) Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului
atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor
procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului
Art. 17 din Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale in cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
In fapt, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant precum l-am
denuntat la termenul 11.12.2015 al dosarului 14277/231/2015, deoarece expertiza medico-legala
psihiatrica nu a avut loc, fiind anulata propunerea de internarea mea nevoluntara in scopul efectuarii
expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul
Vrancea. Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant in drept,
incalcandu-se art. 183(1)(3) din CPP, art. 10, 11, 17 din Legea 487/2002, adica faptul ca nu pot fi
expertizat medico-legal psihiatric decat daca sunt suspect, inculpat sau condamnat pentru infractiunile
de omorul sau pruncuciderea, si este obligatoriu consimtamantul meu liber dat in scris.
In dovedire invoc legea:
Codul de procedura penala
Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu sau) atunci cand organul de urmarire
penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
(3) Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al
persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat, in prezenta unui avocat ales sau din oficiu, in fata
organului judiciar, iar in cazul minorului, si in prezenta ocrotitorului legal.
Pagina 10 din 47

Art. 10 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de
catre medicul psihiatru.
(2) Evaluarea se va realiza in institutii de sanatate mintala, autorizate si acreditate conform legii.
In fapt, conform literaturii de specialitate anexate la dosarul 11224/231/2015, Serviciile de
medicina legala nu sunt autorizate sa emita rapoarte de expertiza medico-legale in cauze penale.
Aceasta mi-a fost confirmat si de avocatii cu care am stat de vorba in rastimpul in care am fost Privat
ilegal de libertate intre orele 9:30 A.M. si 11:00 A.M., in incinta Judecatoriei Focsani
Art. 11 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu
exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege, cand persoana evaluata are dificultati in a aprecia
implicatiile unei decizii asupra ei insesi, situatii in care persoana evaluata trebuie sa beneficieze de
asistenta reprezentantului legal sau conventional.
Art. 13 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticului.
In concluzie, expertiza medico-legala psihiatrica (Prima EMLP conform literaturii de
specialitate medico-legala anexate) nu putea fi indeplinita legal deoarece:
- cf. art. 184 (1) din CPP, nu sunt suspect pentru omor sau pruncucidere, SI (nu sau)
propunerea procurorului este nelegala, netemeinica adica mincinoasa si neprobata pe deasupra,
precum si de rea-credinta criminala
- cf. art. 184 (3) din CPP si art. 10 din Legea 487/2002, nu mi-am dat consimtamantul pentru ami fi pusa la indoiala sanatatea mintala si in consecinta evaluata
- lipseste avizul Comisiei superioare de medicina legala, conform literaturii de specialitate
medico-legala acesta fiind obligatoriu
- lipseste motivarea ordonantei procurorului in fapt si de drept in conditiile legii neputand
constitui o motivare in fapt in conditiile legii infractiunile de falsurile in inscrisuri prin care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea propunerii de obligarea la tratament medical provizoriu,
pentru ca nu reprezinta adevarul. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta cf. art.
5, art. 286 d) din CPP, art. 306 din CPP. Aceasta constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9
a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor.
In fapt referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu este falsificat
deoarece:
1. nu am calitate procesuala pasiva in dosarul 2417/P/2014 din care a fost intentata propunerea
de obligarea mea la tratament medical provizoriu inregistrata in dosarul 14277/231/2015, datorita
ordonantei de renuntarea la urmarirea penala falsificata din 10.12.2015 din 2417/231/2014. Nefiind
urmarit penal nu am calitatea de suspect, nefiind pusa in miscare actiunea penala care ar fi incetat
indiferent prin ordonanta de renuntarea la urmarirea penala nu am calitatea de inculpat, si fiindca nu a

Pagina 11 din 47

fost evident intocmit rechizitoriul si trimis dosarul in judecata, si n-am fost condamnat printr-o hotarare
definitiva, nu am calitatea de condamnat
2. nu sunt condamnat, aceasta conditie fiind obligatorie pentru obligarea mea la tratament
medical provizoriu, de drept cf. art. 107 din CP, si conform jurisprudentei hotararii din dosarul
907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei, si conform principiului aplicarii unitare a dreptului
cf. art. 124 din Constitutia Romaniei
3. nu sunt realizate conditiile legale ale art. 245-246 din CPP si art. 109 (1) din CP, raportate la
art. 107-108 din CP, deoarece obligarea la tratament medical provizoriu se dispune doar in cursul
urmaririi penale, care a incetat prin ordonanta de renuntarea la urmarirea penala falsificata din
10.12.2015 din 2417/231/2014, respectiv dosarul 2417/P/2014 nu se afla in cursul judecatii adica la
prima instanta, sau in procedura de camera preliminara cf. art. 342-348 din CPP
4. referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu este falsificat in
motivarea in fapt si de drept, fiind obligatorie motivarea in fapt si de drept a actelor organului de
urmarire penala in conditiile legii, adica motivarea sa reprezinte adevarul sau realitatea nu s-o falsifice,
de drept cf. art. 5, art. 286 d) si art. 306 din CPP, aceasta este nula de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din
CPP
precum descriu detaliat in continuare:

I. In fapt,
descriu situatia de fapt si de drept organizat pe sectiuni astfel:
1. Pagina 13 - Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece nu am calitate
procesuala pasiva in dosarul 2417/P/2014 implicit in dosarul 14277/231/2015, datorita ordonantei de
renuntarea la urmarirea penala falsificata din 10.12.2015 din 2417/231/2015
2. Pagina 15 - Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece nu sunt
condamnat, cf. art. 107 din CP, si conform jurisprudentei hotararii din dosarul 907/307/2010 de la
Judecatoria Sighetu Marmatiei
3. Pagina 18 - Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical provizoriu deoarece nu
sunt realizate conditiile legale ale art. 245-246 din CPP si art. 109 (1) din CP
4. Pagina 22 - Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece referatul cu
propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu este falsificat in motivarea in fapt, fiind
obligatorie motivarea in fapt si de drept a actelor organului de urmarire penala in conditiile legii, adica
motivarea sa reprezinte adevarul sau realitatea nu s-o falsifice, de drept cf. art. 5, art. 286 d) si art.
306 din CPP
5. Pagina 25 - Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece raportul de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015 este vadit
falsificat in fapt si de drept
si descriu detaliat motivele pentru prin care va rog sa constatati:
1. raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015, si
2. referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu,
Pagina 12 din 47

nule de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din CPP motiv pentru care invoc nulitatea relativa a
acestor acte,
fiindca sunt nelegale, netemeinice si falsificate cu rea-credinta criminala, precum le-am declarat
pe propria raspundere la termenul 11.12.2015 din dosarul 14277/231/2015, precum demonstrez in
continuare pe scurt si in detaliu la sectiunea I,
si sa constatati actiunea inregistrata in dosarul 14277/231/2015:
1. inadmisibila deoarece este nelegal introdusa,
2. netemeinica deoarece este introdusa in baza unor inscrisuri vadit falsificate,
3. neconstitutionala deoarece mi s-a incalcat in flagrant prezumtia de nevinovatie, pentru care
am formulat doua cereri de sesizare a Curtii Constitutionale in care am invocat exceptia de
neconstitutionalitate a art. 318 (2) din CPP, respectiv a art. 245-246 din CPP, implicit art. 246-247 din
CPP
4. de rea-credinta criminala deoarece autorii inscrisurilor vadit falsificate urmaresc evident
punerea mea intr-o situatie de vulnerabilitate pentru vatamarea sanatatii mele fizice si psihice, aceasta
actiune demonstrand adevarata intentie mascata in actiunea de internarea mea nevoluntara declarata
nefondata in prealabil, in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea,
precum demonstrez in continuare:

1. Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece nu am calitate procesuala


pasiva in dosarul 2417/P/2014 implicit in dosarul 14277/231/2015, datorita ordonantei de renuntarea
la urmarirea penala falsificata din 10.12.2015 din 2417/231/2015
Deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se judecator ma condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la urmarirea
penala nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am savarsit
infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
1. infractiunea de Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, ci o circumstanta agravanta
pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, ori in dosarul 2417/P/2014 nu am fost vreodata
acuzat de o alta infractiune, si
2. in prealabilul emiterii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala n-a pus in miscare
actiunea penala, ceea ce se impune cf. art. 7, si art. 314 (1) si art. 318 (1)(2) din CPP pe care le-a invocat,
constat ca nu am nici macar la modul tehnic calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014, adica
in mod nelegal si netemeinic asa cum am fost urmarit penal 12 luni fara sa mi se aduca la cunostinta
aceasta timp de 9 luni din acest rastimp desi era obligatoriu cf. 311 (3) din CPP, implicit in dosarul
14277/231/2015 nu am calitatatea de suspect, si evident nici calitatea de inculpat, intimat, infractor sau
recidivist sau orice alta calitate decat cea de NEVINOVAT, motiv pentru care solicit sa mi va adresati cu
calitatea de NEVINOVAT, precum solicit ca aceasta calitate sa fie consemnata in evidenta
informatizata care apare pe saitul Judecatoriei Focsani, pentru a se cunoaste public ca in calitate de
NEVINOVAT grupul infractional din Focsani urmareste vatamarea sau uciderea mea sub pretextul
obligarii la tratament medical, ceea ce din punctul meu de vedere este nemaiauzit.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul mi-a incalcat in flagrant dreptul fundamental al prezumtiei de
nevinovatie stabilit prin art. 4 si art. 99 din CPP, 23 (11) din CR si tratatele ratificate de Romania, mintind
ca am savarsit Ultrajul judiciar prin care se subintelege ca am fost condamnat printr-o hotarare definitiva
pentru Ultrajul judiciar ceea ce este aberant judiciar deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune ci o
Pagina 13 din 47

circumstanta agravanta pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, precum a si instigat pe
asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat raportul de expertiza medico-legala psihiatrica
falsificat, sa minta ca am istoric judiciar prin care se subintelege ca am cazier penal
In dovedirea incalcarii prezumtiei de nevinovatie invoc legea:
art. 11 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa
nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost
asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
art. 6 (2) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Orice persoan acuzat de o infraciune este prezumat nevinovat pn ce vinovia sa va fi
legal stabilit
art. 23 (11) din Constitutia Romaniei
Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti de condamnare, persoana este
considerat nevinovat.
Codul de procedura penala
art. 4
Orice persoan este considerat nevinovat pn la stabilirea vinoviei sale printr-o hotrre
penal definitiv.
art. 99
Suspectul sau inculpatul beneficiaz de prezumia de nevinovie, nefiind obligat s i
dovedeasc nevinovia, i are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
Nu in ultimul rand, evident infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorului,
neputand fi condamnat de un procuror.
In dovedire invoc legea
Art. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara
(2) Justiia se realizeaz prin urmtoarele instane judectoreti:
a) nalta Curte de Casaie i Justiie;
b) curi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instane militare;
f) judectorii.
Art. 1. din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor
Magistratura este activitatea judiciar desfurat d e judectori n scopul nfptuirii justiiei i de
procurori n scopul aprrii intereselor generale ale societii, a ordinii de drept, precum i a drepturilor
i libertilor cetenilor.

Pagina 14 din 47

Este evident faptul ca am fost urmarit penal in dosarul inventat 2417/P/2014 pentru ca asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul sa savarseasca abuzuri impotriva mea, deoarece fapta nu exista si
atunci evident probele nu exista.
In dovedire, pentru introducerea plangerii penale prealabile continand declaratii false, si
ticluirea de probe mincinoase, asa-zisul judecator Dita Mirela reclamantul dosarului 2417/P/2014 este
urmarit penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare in dosarul
421/P/2015 de la Directia Nationala Anticoruptie. Proba inscris privind dosarul 421/P/2015 am depus-o
in conditiile legii pe data de 17.12.2015 15:31 prin emailul intitulat CERERE DE ANEXARE A INSCRISULUI
ATASAT LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI 14277/231/2015,
TERMEN: 18.12.2015, cu mentiunea ca exista alte dosare penale in curs de urmarire penala avand
inculpat pe asa-zisul procuror Mihaila Paul, privind activitatea sa criminala nu doar in legatura cu dosarul
2417/P/2014

2. Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece nu sunt condamnat, cf. art.
107 din CP, si conform jurisprudentei hotararii din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu
Marmatiei
O persoana nevinovata nu poate fi obligata la tratament medical psihiatric deoarece scopul
tratamentului medical este prevenirea infractionalitatii nu a spiritului civic si a comportamentului
civilizat, asa cum au intentionat infractorii Mihaila Paul si Lucasievici Silviu prin intentarea dosarului
14277/231/2015.
Conform hotararii din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei constituind
jurisprudenta in temeiul principiului aplicarii unitare a dreptului cf. art. 124 din Constitutia Romaniei, un
om nevinovat nu poate fi obligat la tratament psihiatric, ceea ce e evident pentru toata lumea sanatoasa
mintal sper, cu mentiunea ca tratamentul medical pshiatric este o sarlatanie precum voi demonstra in
prezenta citand din literatura de specialitate psihiatrica si facand referire la proba materiala audio-video,
un documentar public intitulat Comercializarea nebuniei prezentand marturiile mai multor psihologi,
pacienti si demonstratia stiintifica a faptului ca psihiatria este o sarlatanie, la care fac referire prin
adresa acestui documentar de pe internet prin proba 2, urmand a-l anexa la dosar la cererea instantei pe
un DVD. Precizez ca am avut calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar
pana la data de 10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala mintind vadit ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar pentru care drept dovada
nu am fost condamnat, si in mod nelegal si netemeinic am fost urmarit penal 12 luni in dosarul
2417/P/2014 fara sa fie pusa in miscare actiunea penala impotriva mea daramite intocmit rechizitoriul si
trimis dosarul in judecata, fiindca evident este imposibil sa nu existe probe pentru savarsirea infractiunii
de Ultrajul judiciar. Dosarul 2417/P/2014 nu a fost trimis in judecata pentru ca e un dosar inventat de
asa-zisul procuror Mihaila Paul, evident fara probe, folosit de grupul infractional local pentru a savarsi
aceste abuzuri impotriva mea, urmarind vatamarea mea fizica si psihica sau uciderea mea pentru a ma
reduce la tacere. Conform art. 4 si art 99 din Codul de procedura penala, suspectul, adica cel impotriva
caruia nu exista probe, si inculpatul chiar, beneficiaza pana la condamnarea definitiva de prezumtia de
nevinovatie. Hotararea din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei se intemeiaza pe
art. 111 din vechiul Cod Penal, corespondent art. 107 din noul Cod Penal in principal, si cf. art. 108-109
din CP, privind faptul ca obligarea la tratament medical psihiatric are ca scop prevenirea
infractionalitatii, si nu poate fi dispus in consecinta decat unei persoane condamnate definitiv dar si
Pagina 15 din 47

dovedite stiintific a prezenta riscul de a recidiva. Deoarece completul de judecata a dosarului


907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei probabil a fost neglijent, neavand la cunostinta
intreg ansamblul legii, coroborez la aceasta hotarare cu faptul ca o hotarare de obligarea la tratament
medical psihiatric nu este admisibila decat in cazul persoanelor cu adevarat lipsite de discernamant,
altfel, obligarea la tratamanetul medical psihiatric se efectueaza numai cu CONSIMTAMANTUL LIBER al
condamnate, aceasta fiind o dubla conditie, adica persoana obligata la tratament medical psihiatric sa
fie condamnata pentru infractiunea de omorul sau pruncuciderea cf. art. 184 (1) din CPP, si sa-si dea
CONSIMTAMANTUL cf. art. 29, 43 si altele din Legea 487/2002, precum este obligatorie pentru
expertizarea psihiatrica a condamnatului CONSIMTAMANTUL LIBER cf. art. 184 (3) din CPP si cf. art. 11,
17 din Legea 487/2002. Exceptia situatiei cand persoana CONDAMNATA nu are discernamant, se
stabileste stiintific in fapt si de drept si nu se falsifica asa cum au procedat asa-zisul procuror Mihaila
Paul si asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si complicii sai, coroborand la toate celelalte evidente cu
faptul ca prezenta este intocmita de mine la fel ca si celelalte acte din dosarul 14277/231/2015, ceea ce
demonstreaza ca am mai mult discernamant decat asa-zisul avocat din oficiu si celelalte asa-zise organe
judiciare care s-au incriminat penal in flagrant, demonstrand ca reprezinta nu doar un pericol public ci si
un pericol pentru propria lor persoana, altfel spus, demonstrand lipsa de discernamant si pierderea
totala a contactului cu realitatea juridica, profesioanala si sociala, ceea ce reprezinta schizofrenia, si prin
incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor persoanelor au demonstrat tulburarea antisociala de
personalitate sau sociopatia
In concluzie, cf. art. 107 in particular, si art. 108-109 din CP, numai condamnatii pot fi obligati la
tratament medical, respectiv cf. art. 184 (1) din CPP, doar condamnatii pentru omor sau pruncucidere SI
(nu sau) doar la propunerea procurorului motivata in fapt si de drept deci nu falsificata, si conform
jurisprudentei din dosarul 907/307/2010 coroborata cu principiul dreptului unitar cf. art. 124 din CR si
coroborata cu art. 107 din CP, doar daca se justifica stiintific periculozitatea condamnatului de a
recidiva, respectiv fiind imposibila d.p.d.v. legal expertizarea psihiatrica fara consimtamantul liber al
expertizatului cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, dar si obligarea la tratament medical
cf. art. 29, 43 si altele din Legea 487/2002, deoarece evident incarcerarea condamnatului rezolva aceeasi
problema a prevenirii fenomenului infractionalitatii, si dreptul la viata si integritatea fizica si psihica este
inalienabil in dreptul romanesc
Exceptie face cazul lipsei de discernamant insa doar stabilit legal si temeinic si nu falsificat asa
cum au procedat infractorii Mihaila Paul, Lucasievici Silviu si complicii lor. In realitate psihiatria este o
sarlatanie notorie, care trateaza simptomele si nu boala in cel mai bun caz, ceea ce nu e cu ce se ocupa
medicina, fapt recunoscut de insasi literatura de specialitate psihiatrica, motiv pentru care asa-zisul
procuror Mihaila Paul minte obsesiv ca nu am discernamant si sunt violent pentru a falsifica realitatea,
fara nici o proba macar circustantiala, si l-a instigat pe asa-zisul medic-legist Lucasievici Silviu sa minta ca
am (cel mai probabil) ... discernamant mult diminuat, in timp ce deasemenea a retinut ca am studii
superioare, gandire rapida, cultura generala s.a.m.d., evident asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu
neavand nici macar discernamant in calitate de infractor, incriminandu-se penal prin propriul fals
intelectual. Mai mult coroborez evidenta de notorietate a sanatatii mele mintale prin faptul ca lucrand 4
(patru) ani ca Programator IT (cf. COR) la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA (CORA) si ALTEN SI-TEHNO,
am acumulat 4 (patru) certificate de medicina muncii care atesta ca sunt sanatos psihic si apt de munca,
precum pot chema martori, printre care doi psihiatri din Focsani cu care m-am consultat dupa ce
interlopul Herghelegiu Danut, instigat de grupul infractional local din Focsani, a savarsit in flagrant pe
data de 05.12.2015 tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea, apoi la serviciul
Pagina 16 din 47

de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost injectat in cotul mainii drepte fara acordul meu,
cu o substanta necunoscuta de o persoana necunoscuta care a crezut ca nu voi simti, iar dupa ce am
deschis dosare penale interlopului Herghelegiu Danut si complicilor sai, in scopul abuzarii mele pentru a
renunta la dreptate sau a ma reduce la tacere prin vatamarea mea fizica si psihica, asa-zisul procuror
Mihaila Paul a inceput a falsifica acte de procedura in dosarul 2417/P/2014 care a fost inventat aproape
concomitent cu tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala din 05.12.2015 savarsita de
interlopul Herghelegiu Danut, apoi asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat propunerea de internarea
mea nevoluntara si ulterior a falsificat propunerea de obligarea mea la tratament medical constituind
evident tentativa grupului infractional local de a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma
vatama prin injectarea cu substante toxice, lovire sau in alte moduri, fapt pe care l-am demonstrat in
multe alte moduri indicate in inscrisurile anexate in dosarul 11224/231/2015 anexat la dosarul
14277/231/2015, adica:
in inscrisul privind sesizarea Comisiilor de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor,
si in inscrisul privind cererea de punere sub programul de protectie a martorilor cf. art. 125 din
CPP in dosarul 421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na Dita Mirela si alti complici, dosar
instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie.
In dovedire invoc principiul aplicarii unitare a dreptului cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinteivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspundereastatului.html

La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.

Prin hotararea judecatoreasca din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei


probez faptul moral pe care-l consider de notorietate, ca este ilegal a supune o persoana nevinovata la
tratament medical obligatoriu, sau o persoana care beneficiaza de prezumtia de nevinovatie in cazul
meu in calitate de NEVINOVAT in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar, si de suspect
pana la data de 10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a emis ordonanta de renuntare la
urmarirea penala pe care a falsificat-o declarand ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar fara sa
probeze aceasta printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, suspect insemnand ca nu exista probe
impotriva mea, motiv pentru care am formulat plangere penala prealabila pentru Falsul in declaratii si
Inducerea in eroare a organelor judiciare impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, deoarece precum
am declarat pe propria raspundere in dosarul 2417/P/2014, am savarsit Calomnia si Insulta in scopul
efectuarii Probei veritatii faptului ca asa-zisul judecator Dita Mirela nu corespunde profesiei de
magistrat, si textele capcana utilizate nu le-am adresat macar asa-zisului judecator Dita Mirela ci altor
Pagina 17 din 47

complete, si asa-zisul judecator Dita Mirela e cel care a mintit in scopul de a se victimiza si a atrage in
mod ilicit raspunderea mea penala pentru fapte care nici macar nu sunt incriminate penal, lucru de care
eram constient si l-am luat in calcul in premeditarea efectuarii Probei veritatii. Declaratia mea pe
propria raspundere trebuie sa se gaseasca in dosarul 2417/P/2014, depusa in conditiile legii prin posta
electronica, ceea ce probeaza faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical si d.p.d.v. juridic, executand cu
succes Proba veritatii prin care am demonstrat ca asa-zisul judecator Dita Mirela nu corespunde
profesiei de magistrat.
Mentionez ca aceasta declaratie pe propria raspundere am anexat-o la prezenta, proba 3
In dovedire invoc prezumtia de nevinovatie a suspectului cf. art. 4 si art. 99 din CPP
Cod de procedura penala
Art. 4 - Prezumtia de nevinovatie
(1) Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala
definitiva.
Cod de procedura penala
Art. 99 - Sarcina probei
(2) Suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca
nevinovatia, si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
In dovedire, am anexat la dosarul 14277/231/2015 pe data de 21.12.2015 23:21 prin emailul
intitulat CERERE DE ANEXARE A INSCRISULUI ATASAT LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE
JUDECATA A DOSARULUI 14277/231/2015, TERMEN: 28.12.2015, cererea adresata completului de
judecata a dosarului 14277/231/2015 ca daca nu considera suficienta legea si literatura de specialitate
infatisand un aspect relevant dosarului 14277/231/2015 din hotararea din 907/307/2010, sa faca o
adresa de aducere a hotararii din 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei precum m-a
informat BIRP Judecatoria Sighetu Marmatiei ca se procedeaza

3. Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical provizoriu deoarece nu sunt


realizate conditiile legale ale art. 245-246 din CPP si art. 109 (1) din CP
Referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu este motivat pe art. 109
(1) din Codul Penal, respectiv obiectul obligarea la tratament medical provizoriu nu se rezuma la art. 246
din CPP ci include evident si art. 245 din CPP privind conditiile de aplicare si continutul masurii, si prin
urmare invoc urmatoarea situatie in fapt:
3.1. pe 10.12.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se
judecator m-a condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am
savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
3.1.1. infractiunea de Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, ci o circumstanta
agravanta pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, ori in dosarul 2417/P/2014 nu am fost
vreodata acuzat de o alta infractiune, si

Pagina 18 din 47

3.1.2. in prealabilul emiterii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala n-a pus in miscare
actiunea penala, ceea ce se impune cf. art. 7, si art. 314 (1) si art. 318 (1)(2) din CPP pe care le-a invocat,
motive din care constat ca nu am nici macar la modul tehnic calitatea de suspect in dosarul
2417/P/2014, adica in mod nelegal si netemeinic asa cum am fost urmarit penal 12 luni fara sa mi se
aduca la cunostinta aceasta timp de 9 luni din acest rastimp desi era obligatoriu cf. 311 (3) din CPP,
implicit in dosarul 14277/231/2015 nu am calitatatea de suspect, si evident nici calitatea de inculpat,
intimat, infractor sau recidivist sau orice alta calitate decat cea de NEVINOVAT
precum invoc si urmatoarea situatie de drept:
3.2. Conditia cf. art. 245 (1) din CPP, citez: "Judecatorul de drepturi si libertati, pe durata
urmaririi penale..." nu este realizata deoarece nu sunt urmarit penal, respectiv nu am calitate procesuala
pasiva in dosarul 14277/231/2015 datorita situatiei descrise la punctul 3.1.
3.3. Conditia cf. art. 245 (1), citez: "...in cursul judecatii..." nu este realizata deoarece dosarul
2417/P/2014 nu a fost trimis in judecata in prima instanta. "In cursul procedurii de camera
preliminara..." se refera la situatia de drept cf. art. 342-348 din CPP, realizata in urma sesizarii instantei
prin rechizitoriu care nu exista
3.4. supunerea la tratament medical a suspectului sau chiar a inculpatului este o aberatie
judiciara cf. art. 4 si art. 99 din Codul de procedura penala privind prezumtia de nevinovatie, si cf. art.
107 in principal si cf. art. 108-109 din CP, asa cum prea bine a hotarat instanta Judecatoriei Sighetu Marmatiei in dosarul 907/307/2010, precum citez din literatura de specialitate care infatiseaza aceasta
la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinte-ivascu-internarea-medicalanevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspunderea-statului.html

La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.

Motive pentru care formulez inca o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale pentru a declara
neconstitutionale art. 245-246 din CPP. Elementul cheie al neconstitutionalitatii art. 245 si art. 246 in
contradictie cu prezumtia de nevinovatie cf. art. 23 (11) din Constitutia Romaniei, este textul art. 109 din
Codul penal care reprezinta conditia, citez: "daca faptuitorul ... prezinta pericol pentru societate".
Conform art. 107 (2) din CP, faptuitorul este "persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala,
nejustificata", coroborat cu art. 4 si art. 99 din CPP, si art. 23 (11) din CR privind prezumtia de
nevinovatie, si stabilirea daca o persoana a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata, este
prerogativa exclusiva a judecatorului de a infaptui justitia, cf. art. 1 din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor si art. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Deasemenea daca faptuitorului i
se aplica sau nu o pedeapsa este deasemenea prerogativa judecatorului, deoarece este unicul in masura
a infaptui justitia si stabili ca o persoana a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata.
Pagina 19 din 47

Coroborez aceasta cu jurisprudenta, hotararea dosarului 907/307/2010 si in temeiul principului


dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romaniei
Mai mult nu doar ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica din 14277/231/2015 este
falsificat precum am declarat pe propria raspundere, pentru care voi formula plangere penala impotriva
autorilor, ci acesta contine un diagnostic prezumtiv deoarece este exprima prin, citez "cel mai probabil",
evident fiind ca nu pot fi obligat la tratament medical in baza unui diagnostic prezumtiv care nici n-are
ce cauta intr-un raport de expertiza medico-legal.
Mai mult, am demonstrat si faptul ca diagnosticul prezumtiv este falsificat prin faptul ca am
dovedit fondul asa-zisului raport de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat in mai multe moduri,
fara a aborda toate minciunile proferate de asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat
raportul de expertiza medico-legala psihiatric, pentru a nu urmari proverbiala piatra aruncata in lac si
aglomera dosarul 14277/231/2015. In cel mai scurt mod am demonstrat falsitatea diagnosticului
prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida prin faptul ca aceasta fanfaronada lingvistica se
poate inlocui cu afirmatia ca o persoana este suspicioasa, ori am demonstrat ca nu sunt o persoana
suspicioasa prin faptul ca am discutat cu asa-zisii psihiatri amiabil pe 17.09.2015, fara a considera ca
sunt intr-atat de nebuni incat sa se incrimineze penal in flagrant - evident fiind nebuneste a crede ca nu
unul sau doi, ci 5 (cinci) psihiatri sunt nu doar infractori ci si schizofrenici si sociopati dat fiind ca ocupa
functia de medici psihiatri, dar intr-adevar pe de alta parte, sociopatii aproape intotdeauna se
organizeaza in gasti, ceea ce e doar natural pentru niste animale, si mint in mod obsesiv fiind capabili sa
insele vigilenta unor naivi, sau sa ocupe o pozitie sociala prin fapte penale impotriva libertatii sau fapte
de coruptie, adica mai precis prin Hartuire, Amenintare si Santaj, respectiv prin Darea de mita, Luarea
de Mita si Traficul de influenta
Pentru a elimina orice indoiala asupra sanatatii mele psihice, coroborez dovada faptului ca nu
sunt suspicios ci rational, prin evidenta faptului ca nu am deschis dosar penal asa-zisului procuror
Mihaila Paul si asa-zisului medic-legist Lucasievici Silviu, decat dupa ce au savarsit in flagrant infractiunile
de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni
In continuare demonstrez in baza literaturii de specialitate si a probei 2 reprezentand un
documentar subtitrat in romana privind realitatea faptului ca pshiatria este o sarlatanie, si prin urmare
art. 245-248 din Codul de procedura penala sunt introduse in sprijinul acestei sarlatanii. Tulburarile de
personalitate nu sunt boli ci denumiri inventate si atribuite unor sentimente sau complexe sentimentale
normale, menite sa creeze o imagine de autenticitate si sa macheze realitatea faptului ca psihiatria nu
este o stiinta medicala deoarece nu poate trata nici o asa-zisa boala sau tulburare de personalitate. In
realitate prin asa-zisa medicamentatie psihiatrica nu se trateaza nici o asa-zisa boala psihiatrica fiindca
acestea nu exista, si in mod vadit psihiatrii habar nu au s-o administreze in scopul urmarit, dovedit prin
faptul ca daca-i confrunti cerandu-le sa demonstreze stiintific cum functioneaza medicamentatia
prescrisa si beneficiul care-l aduce pacientului, fac crize de nervi. In fapt, chiar in rastimpul de o ora in
care am fost Privat ilegal de libertate de asa-zisa Comisie de expertiza medico-legala psihiatrica, una din
doamnele blonde a proferat aberatia cum ca psihiatria si sistemul endocrin n-au nici o legatura, ori,
dovada scurta este specialitatea interdisciplinara neuroendocrinologia, si evidenta de cultura generala a
faptului ca medicamentatia psihiatrica are ca principiu activ afectarea substantelor
neurotransmitatoare, adica a hormonilor eliberati de sistemul neuroendocrin, dintre care enumar pe cei
Pagina 20 din 47

mai cunoscuti: serotonina, dopamina si noradrenalina, si asa-zisul tratament medical se bazeaza pe


ipoteza ca toate tulburarile de personalitate sunt cauzate de un dezechilibru hormonal, in timp ce
evident asa-zisii psihiatri habar nu au daca exista sau nu o legatura intre o stare psihica si sistemul
endocrin, dar prescriu medicamentatie care afecteaza sistemul endocrin.
Insasi psihiatria recunoaste ca tulburarile de personalitate nu sunt boli, citez din literatura de
specialitate de la adresa: http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihiatrie/tulburarea-depersonalitate-o-problema-grava-din-punct-de-vedere-social/
"
Tulburarile de personalitate nu reprezinta o boala n sine.
...
Tulburarile de personalitate propriu-zise nu sunt niste boli pentru ca bolile, conform definitiei acestora
trebuie sa aiba un debut, o evolutie, un sfrsit, fie o vindecare, fie o cronicizare.
...
a declarat ntr-un interviu pentru www.sanatateatv.ro, prof. univ. dr. Florin Tudose, sef Departamentul
de Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
"
si coroborez prin alt citat de la adresa: http://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/tulburarile-depersonalitate-12840213/
"
Tulburarile de personalitate nu se incadreaza in tiparul clasic de boala. Nu au un debut limitat in timp, o
perioada de stare si apoi !o vindecare in urma unui tratament!. Nefiind boli au fost denumite dezvoltari
dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei in cauza.
"
Repet din citat: "NU AU ... O VINDECARE IN URMA UNUI TRATAMENT! NEFIIND BOLI..."
Aceasta realitate o demonstrez prin documentarul "Comercializarea nebuniei" pe care-l anexez
la dosarul 14277/231/2015, proba 2, si din care nu este necesar decat a se viziona primele 5 minute si 20
de secunde care sunt edificatoare, infatisand marturia mai multor psihologi si pacienti, demonstrand
stiintific sarlatania practicata sub denumirea de psihiatrie, care in Romania evident este utilizata ca o
arma de terorism, de intimidare, de constrangere si de hartuire precum este evident in acest dosar,
precum si de notorietate fiindca am facut publica pe internet activitatea grupului infractional local,
impreuna cu dosarele lor penale pentru a se identifica cu usurinta vinovatii daca acestia reusesc sa ma
vateme grav astfel incat sa nu ma mai pot apara si urmari condamnarea lor, sau sa omoare, precum am
demonstrat
in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind sesizarea Comisiilor de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor,
si in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind cererea de punere sub programul de protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul
421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de
Directia Nationala Anticoruptie.
Conform probei materiale audio-video anexate, prin tratament medical psihiatric este in mod
constant introdusa starea de depresie majora si ideatizarea sinuciderii, acesta fiind adevarul motiv
pentru care grupul infractional local a introdus actiunea de obligarea mea la tratament medical, pentru a
Pagina 21 din 47

ma vatama prin injectarea cu substante toxice sau in alte moduri, sau chiar ucide, aceasta fiind a treia
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, precum am demonstrat in dosarele lor penale, a
doua fiind propunerea de internarea nevoluntara in scopul examinarii mele psihiatrice care evident nare nici o logica din moment ce nu-mi voi da vreodata consimtamantul, adevaratul motiv fiind obsesia
grupului infractional local de a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama prin
injectare cu substante toxice sau in alte moduri, precum am fost injectat fara acordul meu cu o
substanta necunoscuta in zona cotului drept, de catre o persoana necunoscuta, crezand ca nu simt, la
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" Focsani dupa ce am fost transportat in urma tentativei
de Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita in flagrant de interlopul Herghelegiu Danut, instigat
de grupul infractional local prins deasemenea in flagrant ascunzand probele in dosarul penal 246/P/2015
in scopul de a Favoriza faptuitorul Herghelegiu Danut. Exista numeroase alte probe ale constituirii intrun grup infractional organizat intre asa-zisii procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, asa-zisul
judecator Dita Mirela, interlopul Herghelegiu Danut si alti politisti, procurori si judecatori locali

4. Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece referatul cu propunerea de


obligarea la tratament medical provizoriu este falsificat in motivarea in fapt, fiind obligatorie
motivarea in fapt si de drept a actelor organului de urmarire penala in conditiile legii, adica motivarea
sa reprezinte adevarul sau realitatea nu s-o falsifice, de drept cf. art. 5, art. 286 d) si art. 306 din CPP
Referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu este falsificat in motivarea
in fapt, la fel cum au fost motivate mai multe ordonante din dosarul 2417/P/2014 si propunerea de
internarea mea nevoluntara anulata ca nefondata in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la
Tribunalul Vrancea, motiv pentru care asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit penal pentru
infractiunile de falsurile inscrisuri,implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea
infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni. Motivarea propunerii de obligarea la
tratament medical provizoriu din 14277/231/2015 este identica cu motivarea propunerii de obligarea
mea la internarea nevoluntara a fost declarata nefondata in dosarul 11224/231/2015 in faza de
contestatie la Tribunalul Vrancea. Conform principiului de drept ne bis in idem, nimeni nu poate fi
judecat de doua ori pentru aceeasi (presupusa in cazul meu) fapta, precum am descris la sectiunea C din
partea preliminara a prezentei prin care am invocat exceptia autoritatii de lucru judecat
Propunerea procurorului de internarea nevoluntara, avand aceeasi motivatie falsa constituind
infractiunile de falsurile in inscrisuri pentru care Mihaila Paul este urmarit penal, a fost declarata
nefondata in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, deoarece este
nefondata indiferent ca d-l Habarabor Dorel a apreciat in esenta ca a face plangere penala prealabila
este un act ostil si nu un act civic sau civilizat, incercand sa impace capra cu varza, ceea ce nu este ceea
ce nu e prima data cand aud aceasta aberatie juridica, ci am mai auzit-o de la asa-zisul judecator Virgil
Moise, presedintele completului de judecata a dosarului 1794/300/2010 avand obiectul plangerea
impotriva actelor procurorului care a apreciat in esenta ca infractorii sunt hartuiti de justitie. Prin
aceasta anunt faptul de notorietate ca a formula plangere penala prealabila este un drept si nu o
infractiune, cf. art. 288-289 din Codul de procedura penala. Prin motivarea unei noi propuneri prin
aceeasi motivare in fapt asa-zisul procuror Mihaila Paul incalca in flagrant principiului de drept ne bis in
idem, nimeni nu poate fi judecat de doua ori pentru aceeasi (presupusa in cazul meu) fapta halucinata

Pagina 22 din 47

de asa-zisul procuror Mihaila Paul, care m-a acuzat sa n-am discernamant si sunt violent evident fara nici
o proba
In dovedire precizez ca in dosarul 11224/231/2015 anexat la dosarul 14277/231/2015, se afla:
- propunerea de internarea nevoluntara falsificata de asa-zisul procuror Mihaila Paul care a
mintit in esenta ca n-am discernamant si sunt violent, si
- minuta si expunerea hotararii din 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea
Asa-zisul judecator Dita Mirela, reclamantul din dosarul 2417/P/2015 a mintit in flagrant ca am
amenintat-o, citez din Ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2015
este falsificata in fapt si de drept astfel "sa fie pusa la zid si impuscata", motiv pentru care am formulat
plangere penala prealabila impotriva sa pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor
judiciare, inregistrata cel mai probabil in dosarul 421/P/2015 de la DNA Galati
Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca m-am prevalat de dreptul de a nu da declaratii. In
realitate fiindca am declarat si cerut sa fie consemnat ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit
penal, acesta a mintit ca m-am prevalat de dreptul de a nu da declaratii pentru a nu consemna aceasta.
Mai mult, dupa ce i-am trimis in 2417/P/2015 toate plangerile penale prealabile, pe care am observat ca
le-a depus in Volumul II al dosarului 2417/P/2015, recent am observat in dosarul 2220/91/2015 ca
Volumul II al dosarului 2417/P/2015 a disparut, precum au disparut si in jur de 40 de probe din dosarul
2219/91/2015. Aceasta constituie infractiunea de Sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri,
cf. art. 275 din Codul Penal, cel mai probabil suspect fiind acelasi asa-zis procuror Mihaila Paul, cu
mentiunea ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit penal in 8 (opt) dosare penale privind
infractiuni distincte in fapt, pe care le-a savarsit impotriva mea si impotriva mamei mele Raneti Mariana
Deasemenea mentionez ca am comunicat la dosarul 2417/P/2014 o declaratie pe propria
raspundere prin care am efectuat declaratiile pe care asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a pus in
imposibilitate sa le depun pe 17.09.2015 in dosarul 2417/P/2014
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal, si mintind ca am savarsit infractiunea
de Ultrajul judiciar a emis ordonanta de renuntare la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2015
in mod nelegal si netemeinic invocand art. 318(1)(2) din CPP raportat la art. 314(1) din CPP, deoarece
pentru invocarea lipsei de interes public, este obligatorie punerea in miscare a actiunii penale cf. art. 7
din CPP mai intai. Aceasta ordonanta mentionez a comunicat-o mamei mele pe data de 16.12.2015
presupun dupa stampila Postei Romane
Declar pe propria raspundere ca nu am fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul
judiciar, precum este probata flagrant aceasta realitate prin lipsa hotararii judecatoresti definitive, lipsa
rechizitoriului si lipsa ordonantei de punerea in miscare a actiunii penale care daca nu mi-a fost
comunicata este nula de drept.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul si-a arogat functia de judecator, condamnandu-ma pentru
savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, demonstrand inca o data ca este schizofrenic si sociopat cu
aspect delirant. Aceasta constituie infractiunea de Uzurparea functiei de procuror
In dovedire, justitia se infaptuieste in exclusivitate de judecatori cf. art. 1 din Legea 303/2004 si
art. 2 din Legea 304/2004. Deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul nu corespunde profesional in mod
evident, acesta a uzurpat functia de procuror prin faptul ca a savarsit infractiunile de falsurile in
inscrisuri, adica prin faptul ca a mintit in flagrant ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar.

Pagina 23 din 47

In dovedire, in dosarul 2417/P/2014 nu s-a pus in miscare actiunea penala, ergo dosarul nu fost
trimis in judecata, ergo nu am fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, ergo
asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar.
Nu in ultimul rand, cheltuielile judiciare de 800 de lei sunt deasemenea falsificate in fapt si de
drept, respectiv onorariul avocatului din oficiu este necuvenit, deoarece am deschis dosar penal sotilor
avocati Labunt pentru Asistenta si reprezentarea neloiala, deoarece nu mi-au acordat nici un singur act
de asistenta sau reprezentare juridica din data de 05.05.2015 la care au fost delegati in dosarul
2417/P/2015
In fapt nu exista nici o expertiza contabila, barem sau lege care sa stabileasca in ce consta suma
de 800 de lei, cu exceptia onorariului necuvenit de 200 de lei
De drept, deoarece am avut calitatea de suspect in 2417/P/2014, si cf. art. 275 (3) si art. 276 (1)
din CPP in care se face referire la inculpat nu la suspect, nu se pot retine cheltuieli judiciare in sarcina
suspectului
Mentionez ca am depus in copie plangerile penale prealabile impotriva inculpatului Mihaila Paul
in dosarul 2417/P/2014 care fusese conexat la dosarul 11224/231/2015, pe care completul de judecata
le poate consulta constatand ca cele declarate de mine sunt adevarate cu privire la caracterul
infractional al activitatii asa-zisului procuror Mihaila Paul. Plangerile penale prealabile relevante adica in
legatura cu dosarul 2417/P/2015, 11224/231/2015 si 14277/231/2015 sunt indice #4, #5 si #6, asa-zisul
procuror Mihaila Paul fiind urmarit penal in tot atatea dosare penale pentru fapte penale distincte in
fapt dar identice de drept, adica asa-zisul procuror Mihaila Paul este recidivist, cu "binecuvantarea" unor
asa-zisi procurori din Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati care au avut impresia ca pot
musamaliza vreodata un dosar penal fata de mine, si au devenit inculpati - complici ai asa-zisului
procuror Mihaila Paul in aceleasi dosare in care continua urmarirea penala. In a 6-a plangere penala
prealabila mentionez, am denuntat falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din
10547/231/2015 in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care s-ar fi putut disculpa
spunand ca a fost inselata de asa-zisul Mihaila Paul cu probe inscrisuri ticluite mincinos si relatari
neconforme realitatii, insa a incalcat in flagrant art. 184 (1) din CPP insinuand ca pot fi expertizat
psihiatric pentru presupusa fapta de Ultrajul judiciar, demonstrand ca in realitate Dinu Murgulet Ana
este in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela, singurii ceilalti
criminali obsedati sa ma discrediteze folosind psihiatria ca o arma impotriva mea, in fapt obsesia
originala provenind de la asa-zisul judecator Dita Mirela care si-a instigat colegii de crima organizata in
aceasta privinta, demonstrand prin aceasta ca s-au constituit intr-un grup infractional organizat.
In dovedire, in dosarul 15730/231/2014 avand obiectul punerea mea sub interdictie, asa-zisul
judecator Dita Mirela fara a depune nici o proba, a declarat in esenta ca cetatenii care-si exercita dreptul
fundamental al accesului la justitie sunt alienati mintal, fapt pe care l-am retinut drept proba de alienare
a asa-zisului judecator Dita Mirela care a jurat sa respecte Constitutia si legile, sa apere drepturile
persoanelor, cf. art. 34 din Legea 303/2004, apoi dupa ce a adus aceasta grava atingere imaginii
profesionale si prestigiului justitiei a renuntat la judecata demonstrand rea-credinta prin introducerea
unei actiuni vadit netemeinice impotriva mea.
In dovedire, din referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu, reiese
deasemenea ca tot asa-zisul judecator Dita Mirela este cel care l-a instigat pe asa-zisul procuror Mihaila
Paul la savarsirea abuzurilor legate de procedura in legatura cu psihiatria, asa-zisul procuror Mihaila Paul
Pagina 24 din 47

efectuand chiar un apel telefonic mamei mele in primavara sau vara anului 2015, intreband-o daca sunt
nebun
Asa-zisul procuror Mihaila Paul este deasemenea urmarit penal pentru complicitatea flagranta la
faptele penale savarsite de asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea
care au savarsit in flagrant Favorizarea faptuitorului, interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit in
flagrant tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala pe data de 05.12.2014 impotriva mea,
probat flagrant prin toate procedeele probatorii posibile, si prin faptul ca nu mi-au dat trimitere la
specialitatile medicale corespunzatoare traumei cranio-cerebrale suferite in urma atacului interlopului
Herghelegiu Danut impotriva mea pe data de 05.12.2015, apoi dupa ce suferinta m-a condus la doctori
de la care am obtinut diagnostice si probe materiale investigatii paraclinice, asa-zisii medici legisti Dicu
Serban Dan si Ionescu Natalia mai intai m-au mintit ca nu pot intocmi un nou certificat medico-legal,
apoi la adresa efectuata de d-na avocat Dodoiu Corina catre SML Vrancea, au raspuns in batjocura cu o
completare falsificata a certificatului medico-legal original in care au declarat ca diagnosticele medicale
a doi neurologi, doi neurochirurgi, probele materiale investigatii paraclinice si literatura de specialitate
medicala si medico-legala, sunt toate false. Relevanta acestei relatari este faptul ca asa-zisul medic legist
Lucasievici Silviu care a falsificat raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu a actionat in interes
ilicit propriu in mod direct, ci a falsificat acte juridice si ulterior raportul medico-legal psihiatric avand o
intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul, care in schimbul falsificarii acestor
documente, sa musamalizeze dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia, pe care intr-adevar l-a musamalizat si pentru care este urmarit penal impreuna cu
inculpatii dosarului 1863/P/2015 (829/P/2015) care au savarsit Falsul in declaratii in flagrant, mintind ca
prin refuzul de a-si face datoria si-au facut datoria. Mentionez si aspectul relevant al faptului ca pe data
de 09.12.2015 in dosarul 2219/231/2015 avand obiectul plangerea impotriva actelor procurorului cf. art.
340, impotriva ordonantei de clasare ilegale si netemeinice din 1863/P/2015 (829/P/2015), am denuntat
d-nei Rodica Neagu presedintele completului de judecata a dosarului 2219/231/2015 faptul ca din dosar
lipsesc aproximativ 40 (patru zeci) de probe, fapt vadit evident mie deoarece jumatate din probele
anexate la dosar sunt poze, ori am inventariat existenta acestor probe prin OPIS-ul de la sfarsitul petitiei
principale precum se uziteaza, si acest inventar se poate efectua verificand si posta electronica prin care
am inaintat probatoriul in conditiile legii la Tribunalul Vrancea, precum am si efectuat o cerere de
informare in acest sens Tribunalului Vrancea

5. Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece raportul de expertiza


medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015 este vadit falsificat in
fapt si de drept
In drept, raportul medico-legal psihiatric emis de Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica
din cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea este falsificat in flagrant deoarece anulandu-se
internarea mea nevoluntara in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul
11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, evident expertiza nu a fost efectuata, si nu
ar fi putut fi efectuata indiferent deoarece nu mi-am dat niciodata consimtamantul si nu l-as fi dat
niciodata, avand acest drept cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, si astfel este dovedit
mai presus de orice dubii ca diagnosticul reprezentat in certificatul medico-legal este falsificat, deoarece
de drept cf. art. 10, 11 si 17 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
Pagina 25 din 47

tulburari psihice, se statueaza ca Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a
persoanei in cauza..., respectiv Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat
si documentat al persoanei..., coroborat cu art. 184 (3) din CPP
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica din 14277/231/2015 contine un
diagnostic prezumtiv deoarece este exprimat prin, citez "cel mai probabil" precum poate constata
completul de judecata la fila 103 din dosarul 14277/231/2015 reprezentand ultima fila din raportul de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015, evident fiind ca
nu pot fi obligat la tratament medical in baza unui diagnostic prezumtiv care nici n-are ce cauta intr-un
raport de expertiza medico-legal, deoarece conform
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. n activitatea profesional pe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul
recomandat trebuie s depun toate diligenele necesare n vederea asigurrii unei probaiuni
judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum i a normelor
deontologice.
In fapt, raportul medico-legal psihiatric emis de Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica
nu este stiintific deoarece nu a fost intocmit pe baza stiintifice, ci pe minciunile asa-zisilor medici
psihiatri constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile
de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni, vadit contradictorii si
prin care asa-zisii medici psihiatri s-au incriminat penal, cum ar fi de exemplu retinerea ca am
discernamant mult diminuat, simultan cu retinerile ca am studii superioare, gandire rapida, cultura
generala s.a.m.d., prin care asa-zisii medici psihiatri au demonstrat ca sunt schizofrenici deoarece au
pierdut vadit orice contact cu realitatea juridica, profesionala si socioala, reprezentand un pericol nu
doar pentru public ci si pentru propria persoana incriminandu-se penal singuri in flagrant, si sociopati
sau cu tulburare antisociala de personalitate, fiindca incalca in mod pervaziv legea si drepturile
persoanelor.
In dovedirea celor declarate invoc literatura de specialitate la sfarsitul acestui punct
Cu mentiunea ca am denuntat raportul medico-legal psihiatric ca fiind falsificat in sedinta de
judecata din 11.12.2015, si voi deschide dosar penal asa-zisilor medici psihiatri precum si instigatorului,
asa-zisul procuror Mihaila Paul
In dovedirea nulitatii raportului de expertiza medico-legala psihiatrica dispus in cauza penala
2417/P/2014 si utilizat in dosarul 14277/231/2015, invoc legea care statueaza ca toate actele emise cu
nerespectarea Codului de procedura penala sunt lovite de nulitate conform
Cod de procedura penala
Art. 280 - Efectele nulitatii
(1) Incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea
actului in conditiile prevazute expres de prezentul cod.
Cod de procedura penala
Art. 282 - Nulitatile relative
Pagina 26 din 47

(1) Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului
atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor
procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului
Art. 17 din Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale in cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
In fapt, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant precum l-am
denuntat la termenul 11.12.2015 al dosarului 14277/231/2015, deoarece expertiza medico-legala
psihiatrica nu a avut loc, fiind anulata propunerea de internarea mea nevoluntara in scopul efectuarii
expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul
Vrancea. Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant in drept,
incalcandu-se art. 183(1)(3) din CPP, art. 10, 11, 17 din Legea 487/2002, adica faptul ca nu pot fi
expertizat medico-legal psihiatric decat daca sunt suspect, inculpat sau condamnat pentru infractiunile
de omorul sau pruncuciderea, si este obligatoriu consimtamantul meu liber dat in scris.
In dovedire invoc legea:
Codul de procedura penala
Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu sau) atunci cand organul de urmarire
penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
(3) Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al
persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat, in prezenta unui avocat ales sau din oficiu, in fata
organului judiciar, iar in cazul minorului, si in prezenta ocrotitorului legal.
Art. 10 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de
catre medicul psihiatru.
(2) Evaluarea se va realiza in institutii de sanatate mintala, autorizate si acreditate conform legii.
In fapt, conform literaturii de specialitate anexate la dosarul 11224/231/2015, Serviciile de
medicina legala nu sunt autorizate sa emita rapoarte de expertiza medico-legale in cauze penale.
Aceasta mi-a fost confirmat si de avocatii cu care am stat de vorba in rastimpul in care am fost Privat
ilegal de libertate intre orele 9:30 A.M. si 11:00 A.M., in incinta Judecatoriei Focsani
Art. 11 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu
exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege, cand persoana evaluata are dificultati in a aprecia
implicatiile unei decizii asupra ei insesi, situatii in care persoana evaluata trebuie sa beneficieze de
Pagina 27 din 47

asistenta reprezentantului legal sau conventional.


Art. 13 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticului.
In concluzie, expertiza medico-legala psihiatrica (Prima EMLP conform literaturii de
specialitate medico-legala anexate) nu putea fi indeplinita legal deoarece:
- cf. art. 184 (1) din CPP, nu sunt suspect pentru omor sau pruncucidere, SI (nu sau)
propunerea procurorului este nelegala, netemeinica adica mincinoasa si neprobata pe deasupra,
precum si de rea-credinta criminala
- cf. art. 184 (3) din CPP si art. 10 din Legea 487/2002, nu mi-am dat consimtamantul pentru ami fi pusa la indoiala sanatatea mintala si in consecinta evaluata
- lipseste avizul Comisiei superioare de medicina legala, conform literaturii de specialitate
medico-legala acesta fiind obligatoriu
- lipseste motivarea ordonantei procurorului in fapt si de drept in conditiile legii neputand
constitui o motivare in fapt in conditiile legii infractiunile de falsurile in inscrisuri prin care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea propunerii de obligarea la tratament medical provizoriu,
pentru ca nu reprezinta adevarul. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta cf. art.
5, art. 286 d) din CPP, art. 306 din CPP. Aceasta constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9
a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor.
Asa-zisii medici legisti stiind ca nu pot falsifica aparentele legalitatii si temeiniciei certificatului
medico-legal decat daca-mi dau consimtamantul sa-mi fie pusa la indoiala sanatatea mintala si sa fiu
expertizat medico-legal, s-au constituit intr-un grup infractional organizat cu asa-zisul procuror Mihaila
Paul care pe data de 17.09.2015 a pus in executare un mandat falsificat din 10.09.2015 din
10547/231/2015, si dupa ce m-a Privat ilegal de libertate si Supus la rele tratamente prin retinerea mea
ilegala, privarea de odihna si hrana, supunerea la comportament irational timp de 7 (sapte) ore, a
falsificat alt mandat de aducere numit de la ora 10:16 din 2417/P/2015, cu care m-a dus cu mascatii la
Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, ceea ce nu le-a folosit la nimic, deoarece tot nu mi-am
dat consimtamantul scris cf. art. 184 (3) din CPP, ceea ce a determinat urmatoarea situatie:
pe data de 22.09.2015 in baza unor acte juridice falsificate de asa-zisul medic legist Lucasievici
Silviu, reprezentand un bilet de internare si recomandare de internarea voluntara, asa-zisul procuror
Mihaila Paul a Hartuit pe mama mea cu 5 (cinci) apeluri telefonice, Amenintand si Santajand ca daca nu
ma va convinge sa ma internez voluntar, va falsifica internarea mea nevoluntara cu ajutorul
judecatorului, ceea ce a condus la urmatoarea situatie deoarece am refuzat internarea mea voluntara:
asa-zisul judecator Craciun Contantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele ilicite ale
grupului infractional local din Focsani, a falsificat hotararea judecatoreasca din dosarul 11224/231/2015
in fond la Judecatoria Focsani, avand obiectul internarea nevoluntara, prin incalcarea legii si a ratiunii
judiciare, precum am demonstrat formuland contestatie si anuland aceasta hotarare judecatoreasca in
dosarul 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea.
In fapt, in dosarul 2417/P/2014 nu a fost pusa in miscare actiunea penala, avand calitatea de
suspect care reprezinta faptul ca nu exista probe impotriva mea deoarece precum am demonstrat in
inscrisurile anexate la prezenta, dosarul 2417/P/2014 este inventat de asa-zisul judecator Dita Mirela si

Pagina 28 din 47

asa-zisul procuror Mihaila Paul in scopul de a savarsit infractiuni impotriva mea, nu de a-l trimite in
judecata unde acestia stiu ca vor pierde.
Mai mult, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se
judecator m-a condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am
savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
1. infractiunea de Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, ci o circumstanta agravanta
pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, ori in dosarul 2417/P/2014 nu am fost vreodata
acuzat de o alta infractiune, si
2. in prealabilul emiterii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala n-a pus in miscare
actiunea penala, ceea ce se impune cf. art. 7, si art. 314 (1) si art. 318 (1)(2) din CPP pe care le-a invocat,
constat ca nu am nici macar la modul tehnic calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014, adica
in mod nelegal si netemeinic asa cum am fost urmarit penal 12 luni fara sa mi se aduca la cunostinta
aceasta timp de 9 luni din acest rastimp desi era obligatoriu cf. 311 (3) din CPP, implicit in dosarul
14277/231/2015 nu am calitatatea de suspect, si evident nici calitatea de inculpat, intimat, infractor sau
recidivist sau orice alta calitate decat cea de NEVINOVAT
In discutia fondului raportului medico-legal psihiatric falsificat, pe care nu l-am putut retine in
graba deoarece nu mi s-a permis consultarea dosarului 14277/231/2015 decat o scurta perioada de timp
la data de 11.12.2015, in esenta am observat ca asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si complicii sai
care au semnat "la foc automat" raportul de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat, au declarat ca
am halucinat faptul ca le-am anulat propunerea de internare ne/voluntara ca nefondata in dosarul
11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea, adica facand parte din grupul infractional
organizat local, elucubreaza ca hotararile judecatoresti, legea, drepturile persoanelor si sistemul judiciar
sunt halucinatiile mele, ceea ce retin drept proba de schizofrenie a asa-zisului medic-legist Lucasievici
Silviu si complicilor sai membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
medicina legala Vrancea, care au pierdut vadit orice contact cu realitatea juridica, profesionala si
socioala, reprezentand un pericol nu doar pentru public ci si pentru propria persoana incriminandu-se
penal in flagrant, si proba de sociopatie sau tulburare antisociala de personalitate, fiindca incalca in mod
pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, am demonstrat si faptul ca diagnosticul prezumtiv este falsificat prin faptul ca am
dovedit fondul asa-zisului raport de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat in mai multe moduri,
fara a aborda toate minciunile proferate de asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat
raportul de expertiza medico-legala psihiatric, pentru a nu urmari proverbiala piatra aruncata in lac si
aglomera dosarul 14277/231/2015. In cel mai scurt mod am demonstrat falsitatea diagnosticului
prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida prin faptul ca aceasta fanfaronada lingvistica se
poate inlocui cu afirmatia ca o persoana este suspicioasa, ori am demonstrat ca nu sunt o persoana
suspicioasa prin faptul ca am discutat cu asa-zisii psihiatri amiabil pe 17.09.2015, fara a considera ca
sunt intr-atat de nebuni incat sa se incrimineze penal in flagrant - evident fiind nebuneste a crede ca nu
unul sau doi, ci 5 (cinci) psihiatri sunt nu doar infractori ci si schizofrenici si sociopati dat fiind ca ocupa
functia de medici psihiatri, dar intr-adevar pe de alta parte, sociopatii aproape intotdeauna se
organizeaza in gasti, ceea ce e doar natural pentru niste animale, si mint in mod obsesiv fiind capabili sa
insele vigilenta unor naivi, sau sa ocupe o pozitie sociala prin fapte penale impotriva libertatii sau fapte

Pagina 29 din 47

de coruptie, adica mai precis prin Hartuire, Amenintare si Santaj, respectiv prin Darea de mita, Luarea
de Mita si Traficul de influenta
Mai mult, facand abstractie de probatoriul amplu al sanatatii mele mintale depus in dosarul
11224/231/2015 anexat la dosarul 14277/231/2015, dovada scurta prin care spulber orice dubiu cu
privire la sanatatea mea mintala si cel putin ridic suspiciunea legitima a alienarii mintale a procurorului si
membrilor Comisiei, realitate care este de notorietate deoarece am facut publice dosarele penale
privind acesti infractori impreuna cu profilul lor psihologic, dar realitate care nu face decat in mod
indirect obiectul prezentului dosar, e faptul ca eu am formulat contestatia impotriva hotararii nelegale si
netemeinice din dosarul 11224/231/2015 si nu avocatul din oficiu, si anuland propunerea de internarea
mea nevoluntara emisa de asa-zisul procuror Mihaila Paul si actele juridice emise de asa-zisul medic
legist Lucasievici Silviu, am demonstrat ca am discernamant d.p.d.v. medical si d.p.d.v. juridic spre
diferenta de acestia, conform literaturii de specialitate medico-legala psihiatrice anexate la prezenta
privind tipurile de discernamant
Pentru a elimina orice indoiala asupra sanatatii mele psihice, coroborez dovada faptului ca nu
sunt suspicios ci rational, prin evidenta faptului ca nu am deschis dosar penal asa-zisului procuror
Mihaila Paul si asa-zisului medic-legist Lucasievici Silviu, decat dupa ce au savarsit in flagrant infractiunile
de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni
In continuare demonstrez in baza literaturii de specialitate si a probei 2 reprezentand un
documentar subtitrat in romana privind realitatea faptului ca pshiatria este o sarlatanie, si prin urmare
art. 245-248 din Codul de procedura penala sunt introduse in sprijinul acestei sarlatanii. Tulburarile de
personalitate nu sunt boli ci denumiri inventate si atribuite unor sentimente sau complexe sentimentale
normale, menite sa creeze o imagine de autenticitate si sa macheze realitatea faptului ca psihiatria nu
este o stiinta medicala deoarece nu poate trata nici o asa-zisa boala sau tulburare de personalitate. In
realitate prin asa-zisa medicamentatie psihiatrica nu se trateaza nici o asa-zisa boala psihiatrica fiindca
acestea nu exista, si in mod vadit psihiatrii habar nu au s-o administreze in scopul urmarit, dovedit prin
faptul ca daca-i confrunti cerandu-le sa demonstreze stiintific cum functioneaza medicamentatia
prescrisa si beneficiul care-l aduce pacientului, fac crize de nervi. In fapt, chiar in rastimpul de o ora in
care am fost Privat ilegal de libertate de asa-zisa Comisie de expertiza medico-legala psihiatrica, una din
doamnele blonde a proferat aberatia cum ca psihiatria si sistemul endocrin n-au nici o legatura, ori,
dovada scurta este specialitatea interdisciplinara neuroendocrinologia, si evidenta de cultura generala a
faptului ca medicamentatia psihiatrica are ca principiu activ afectarea substantelor
neurotransmitatoare, adica a hormonilor eliberati de sistemul neuroendocrin, dintre care enumar pe cei
mai cunoscuti: serotonina, dopamina si noradrenalina, si asa-zisul tratament medical se bazeaza pe
ipoteza ca toate tulburarile de personalitate sunt cauzate de un dezechilibru hormonal, in timp ce
evident asa-zisii psihiatri habar nu au daca exista sau nu o legatura intre o stare psihica si sistemul
endocrin, dar prescriu medicamentatie care afecteaza sistemul endocrin.
Insasi psihiatria recunoaste ca tulburarile de personalitate nu sunt boli, citez din literatura de
specialitate de la adresa: http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihiatrie/tulburarea-depersonalitate-o-problema-grava-din-punct-de-vedere-social/
"
Tulburarile de personalitate nu reprezinta o boala n sine.
Pagina 30 din 47

...
Tulburarile de personalitate propriu-zise nu sunt niste boli pentru ca bolile, conform definitiei acestora
trebuie sa aiba un debut, o evolutie, un sfrsit, fie o vindecare, fie o cronicizare.
...
a declarat ntr-un interviu pentru www.sanatateatv.ro, prof. univ. dr. Florin Tudose, sef Departamentul
de Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
"
si coroborez prin alt citat de la adresa: http://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/tulburarile-depersonalitate-12840213/
"
Tulburarile de personalitate nu se incadreaza in tiparul clasic de boala. Nu au un debut limitat in timp, o
perioada de stare si apoi !o vindecare in urma unui tratament!. Nefiind boli au fost denumite dezvoltari
dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei in cauza.
"
Repet din citat: "NU AU ... O VINDECARE IN URMA UNUI TRATAMENT! NEFIIND BOLI..."
Aceasta realitate o demonstrez prin documentarul "Comercializarea nebuniei" pe care-l anexez
la dosarul 14277/231/2015, proba 2, si din care nu este necesar decat a se viziona primele 5 minute si 20
de secunde care sunt edificatoare, infatisand marturia mai multor psihologi si pacienti, demonstrand
stiintific sarlatania practicata sub denumirea de psihiatrie, care in Romania evident este utilizata ca o
arma de terorism, de intimidare, de constrangere si de hartuire precum este evident in acest dosar,
precum si de notorietate fiindca am facut publica pe internet activitatea grupului infractional local,
impreuna cu dosarele lor penale pentru a se identifica cu usurinta vinovatii daca acestia reusesc sa ma
vateme grav astfel incat sa nu ma mai pot apara si urmari condamnarea lor, sau sa omoare, precum am
demonstrat
in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind sesizarea Comisiilor de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor,
si in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind cererea de punere sub programul de protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul
421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de
Directia Nationala Anticoruptie.
Conform probei materiale audio-video anexate, prin tratament medical psihiatric este in mod
constant introdusa starea de depresie majora si ideatizarea sinuciderii, acesta fiind adevarul motiv
pentru care grupul infractional local a introdus actiunea de obligarea mea la tratament medical, pentru a
ma vatama prin injectarea cu substante toxice sau in alte moduri, sau chiar ucide, aceasta fiind a treia
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, precum am demonstrat in dosarele lor penale, a
doua fiind propunerea de internarea nevoluntara in scopul examinarii mele psihiatrice care evident nare nici o logica din moment ce nu-mi voi da vreodata consimtamantul, adevaratul motiv fiind obsesia
grupului infractional local de a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama prin
injectare cu substante toxice sau in alte moduri, precum am fost injectat fara acordul meu cu o
substanta necunoscuta in zona cotului drept, de catre o persoana necunoscuta, crezand ca nu simt, la
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" Focsani dupa ce am fost transportat in urma tentativei
de Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita in flagrant de interlopul Herghelegiu Danut, instigat
Pagina 31 din 47

de grupul infractional local prins deasemenea in flagrant ascunzand probele in dosarul penal 246/P/2015
in scopul de a Favoriza faptuitorul Herghelegiu Danut. Exista numeroase alte probe ale constituirii intrun grup infractional organizat intre asa-zisii procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, asa-zisul
judecator Dita Mirela, interlopul Herghelegiu Danut si alti politisti, procurori si judecatori locali
In urma analizei unei analize mai amanuntite a fondului raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 constat in continuare ca este falsificat in flagrant in fapt, deoarece
decompensarea (persistenta) de aspect delirant, inseamna simptomatica (persistenta) a tulburarii
delirante de personalitate. Tulburarea deliranta de personalitate inseamna acel comportament
caracterizat de o idee halucinata adica nereala. Asa-zisii psihiatri declara in esenta ca am halucinat faptul
ca in dosarul 11224/231/2015 propunerea lor de internare ne/voluntara la psihiatrie a fost declarata
nefondata, adica in opinia asa-zisilor psihiatri din Comisia de expertiza medico-legala de la Serviciul de
medicina legala Vrancea, hotararile judecatoresti, legea si sistemul judiciar, toate fata de care acestia nu
au nici un respect in mod evident, sunt halucinatiile mele. Retin aceasta drept dovada a schizofreniei si
tulburarii antisociale de personalitate cu aspect delirant al asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela,
Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt schizofrenici si sociopati sau cu tulburare antisociala de
persoanalitate cu aspect delirant:
- au pierdut contactul total cu realitatea juridica, profesionala si sociala, reprezentand
schizofrenia, si
- incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor reprezentand sociopatia, si
- nu pot fi convinsi pe cale logica sa adopte un comportament civilizat, reprezentand aspectul
delirant,
precum am demonstrat in baza literaturii de specialitate, acestia in esenta declarand prin
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica ca am halucinat legea, si mi-am imaginat art. 184(1)(3)
din CPP si art. 10,11 din Legea 487/2002 conform careia nu pot fi expertizat psihiatric daca nu sunt
suspect, inculpat sau condamnat pentru savarsirea infractiunilor de omor sau pruncucidere, respectiv ca
este obligatoriu consimtamantul meu liber pentru expertizarea mea psihiatrica, exprimat in scris, toate
aceste conditii nefiind indeplinite, ceea ce in mod convers demonstreaza falsificarea raportului de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232, precum si schizofrenia si tulburarea antisociala de
personalitate cu aspect delirant sau sociopatia asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana
Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Deasemenea asa-zisii psihiatrici considera ca am halucinat realitatea faptului ca in mod ilegal si
netemeinic asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus obligarea mea la tratament medical pentru a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice,
exact cum am demonstrat ca va proceda inca de cand a incercat sa ma interneze nevoluntar in
acest scop prin dosarul 11224/231/2015 in care am anulat ca nefondata propunerea de internarea mea
nevoluntara la psihiatrie in 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, si prin faptul ca
am fost deja injectat fara acordul meu cu o substanta toxica necunoscuta in zona cotului drept la
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" de o persoana necunoscuta, in noaptea de 0506.12.2015, autorul crezand ca nu voi simti.

Pagina 32 din 47

Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt bolnavi mintal, au declarat in primul rand ca fiindca
PROBABIL am o boala psihica, trebuie sa fiu obligat la tratament medical, ceea ce este dovada flagranta
de irationalitate si opera unor nebuni, prin aceasta propunere incalcandu-se suplimentar art. 107 si art.
108 din CP care statueaza ca un om nevinovat nu poate fi supus la tratament medical psihiatric, dar si
faptul ca tulburarile de personalitate nu sunt tratabile medical precum am demonstrat mai sus in baza
literaturii de specialitate si a unei probe materiale audio-video privind un documentar asupra acestei
realitati coroborate de mai mult psihologi si pacienti
In dovedire privind nelegalitatea si netemeinicia intentarii unei actiuni de obligarea mea la
tratament medical, invoc legea
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Faptuitor inseamna condamnat, deoarece doar condamnatului i se aplica sau nu pedeapsa
penala, de catre un judecator al instantei penale prin hotarare judecatoreasca penala, cf. art. 1 din Legea
303/2004 privind faptul ca infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorului
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
Nu in ultimul rand, o alta proba flagranta a alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri o constituie
declaratia "tulburare de personalitate de tip paranoid cu decompensare (persistenta) de aspect delirant",
ceea ce este un pleonasm, fiind in termeni psihiatrici echivalentul diagnosticului de tulburarea de
personalitate de tip paranoid cu aparitia unui grup de simptome (persistente) ale tulburarii de
personalitate de tip paranoid. Decompensare inseamna aparitia unui grup de simptome, si aspect
delirant inseamna convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu argumente logice,
dar care este specifica, ceea ce asa-zisii psihiatri nu au precizat deoarece sunt idioti conform etimologiei
termenului idiot provenind din Atena antica, adica indivizi care nu cunosc o meserie si care sunt
dezinteresati de treburile publice
In dovedire invoc enciclopedia Wikipedia

An idiot, dolt, dullard or (archaically) mome is an intellectually disabled person, or someone who acts in
a self-defeating or significantly counterproductive way.
...
Pagina 33 din 47

An idiot in Athenian democracy was someone who was characterized by self-centeredness and
concerned almost exclusively with privateas opposed to publicaffairs.

Traducere in romana:

Un idiot este o persoana dezafectata intelectual, sau cineva care actioneaza defetist sau intr-un mod
semnificativ contraproductiv
...
Un idiot in democratia ateniana era cineva care era caracterizat prin egocentrism si preocupat de afaceri
personale in comparatie antonimica cu treburile publice sau interesul public

fapt pe care-l sustin deoarece pe data de 17.09.2015 am ramas cu impresia ca asa-zisilor medici
psihiatri li se pare normal ca cetatenii sa fie niste idioti care-si autocenzureaza drepturile, in alte cuvinte,
sclavi.
In continuare citez din literatura de specialitate:
de la adresa http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-de-personalitate-paranoida
definitia tulburarii de personalitate de tip paranoid este:

Personalitatea paranoida este un diagnostic psihiatric caracterizat prin paranoia si neincredere


generalizata in altii.

Diagnosticul prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida este un fals, deoarece


personalitatea mea a fost caracterizata prin increderea in altii datorata unei prejudecati care cel mai
adesea caracterizeaza oamenii onesti si se numeste naivitate sau ignoranta, urmata de adoptarea un
model superior de gandire analitica care a inlocuit modelul bazat pe instinct privind increderea sau
neincrederea in altii, care a devenit irelevant
de la adresa: http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termenipsihiatrici/decompensare95181.php
definitia decompensarii persistente este, citez aparitia unui grup de simptome persistente
de la adresa: http://www.romedic.ro/delir-tulburare-deliranta
definitia aspectului delirant este, citez: convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu
argumente logice
In concluzie, asa-zisii psihiatrii nu doar au emis un raport de expertiza medico-legala falsificat, ci
au demonstrat in flagrant ca sunt semidocti pronuntand un diagnostic pleonastic, adica tulburarea de
personalitate de tip paranoid cu aparitia unui grup de simptome (persistente) ale tulburarii de
personalitate de tip paranoid, dat fiind ca nu precizeaza tipul aspectului delirant, se poate retine ca se
refera tot la paranoia, adica aspectele delirante fiind simptomele persistente ale tulburarii de
personalitate paranoide. Fiindca este evident ca un diagnostic este dat in baza simptomelor observate, a
Pagina 34 din 47

declara in denumirea diagnosticului ca au aparut simptome este pleonastic, asa cum era de asteptat de
la niste idioti care s-au constituit intr-un grup infractional organizat asa cum se intampla de fiecare data
in cazul sociopatilor mafia sau crima organizata este intotdeauna alcatuita din badarani si subeducati,
in cazul particular al asa-zisilor medici legisti, care au facut facultatea de medicina dand mita la
examinatori evident fiindca habar n-au meserie, precum au demonstrat singuri incriminandu-se penal in
flagrant demonstrand ca sunt schizofrenici deoarece au halucinat ca pot incalca legea in flagrant fara sa
fie prinsi in flagarnt, reprezentand asadar un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria lor
persoana, si ca sunt sociopati deoarece incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica minte ca am discernamant mult
diminuat in flagrant, deoarece in primul rand se contrazice pe parcursul raportului de expertiza medicolegala psihiatrica, prin retinerile ca de exemplu citez: studii superioare, am lucrat 3 ani (in realitate
am vechime 4 ani, si am lucrat si mai multi ani in particular), bagaj notional crescut, asociatii ideative
rapide, tahipsihie din nou asa-zisii psihiatri se exprima pleonastic, demonstrand ca au luat notiuni la
intamplare si le-au aruncat pe o foaie si au numit aceasta raport de expertiza medico-legala psihiatrica in
scopul de a falsifica aparentele autenticitatii unui raport de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit
in conditiile legii.
Discernamantul este de doua feluri, medical si juridic conform literaturii de specialitate medicolegala. Deoarece conform literaturii de specialitate invocate, intitulata EXPERTIZA MEDICO-LEGAL
PSIHIATRIC de VASILCU MIHAI SILVIU, medic specialist in medicina-legala, eu mi-am insusit ca pe o
comanda sociala interioara legea, spre diferenta de asa-zisii psihiatri care s-au incriminat in flagrant
incalcand legea, si am demonstrat ca discernamantul meu este aproape perfect d.p.d.v. juridic si
medical, si in schimb discernamantul asa-zisilor psihiatri lipseste cu desavarsire. Mai mult fiindca asa-zisii
psihiatri au esuat si in cariera de infractori deoarece s-au incriminat penal dinainte sa-i intalnesc chiar
prin incalcarea in flagrant a art. 184 (1) din CPP, este din nou demonstrat ca acestia nu au nici
discernamant d.p.d.v. medical nici juridic, adica capacitatea de a formula un plan si a-l pune in actiune
cu succes, spre diferenta de mine care am formulat un plan, adica pledoaria contestatiei dosarului
11224/231/2015 la Tribunalul Vrancea spre exemplu, cu care am anulat hotararea de internare
ne/voluntara ilegala si netemeinica dispusa in dosarul 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani de
catre unul din criminalii din grupul infractional organizat din care fac parte asa-zisii psihiatri, asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele grupului infractional local din
Focsani
Mai mult, asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita
Grajdeanu, au opinat semidoct alte criterii in falsificarea raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica, adica:
- "absenta constiintei bolii la momentul actual". Corect romaneste se spune constientizarea bolii, si
fiindca boala nu exista nu am ce constientiza, cu exceptia alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri pe care-i
voi pune sub interdictie
- imprevizibilitate in relatiile sociale. Aceasta este un fals, deoarece sunt perfect predictibil in relatiile
sociale, si anume la fel ca restul oamenilor civilizati tratez pe toata lumea civilizat, adica ma comport
civilizat fata de prieteni si raufacatori deopotriva, adica spre exemplu raufacatorilor daca savarsesc o
infractiune impotriva mea, formulez plangere penala, respectiv sunt un prieten de nadejde pentru alti
Pagina 35 din 47

oameni cinstiti, unii dintre care sufera din cauza abuzurilor savarsite de alti asa-zisi psihiatri criminali din
Romania, inhaitati cu crima organizata alcatuita din asa-zisele organe judiciare, motiv pentru care a
aparut sintagma de notorietate republica procurorilor referindu-se la aceasta tagma de functionari
corupti aproape in intregime din parchete, ceea ce pot si eu demonstra statistic ca este adevarat.
- determinare si perseverenta irationale. Aceasta este un fals, deoarece determinarea si perseverenta
a condus la anularea hotararii de internarea mea nevoluntara de exemplu, deci acestea s-au dovedit a
constitui a fi virtuti intr-adevar. Asa zisii psihiatri in esenta declara ca este irational sa fii determinat si
perseverent in a te comporta civilizat si a fi interesat de progresul societatii civilizate, pentru ca precum
am citat si demonstrat mai sus, acestia sunt idioti, adica lipsiti de pricepere si interes in treburile publice.
- risc de escaladare rapida de la violenta virtuala si de limbaj la violenta fizica. Aceasta este un fals,
deoarece nu exista o singura dovada de violenta virtuala si de limbaj, orice ar reprezenta acestea, sau de
violenta fizica. In acest caz recunosc instigarea asa-zisului procuror Mihaila Paul care in mod obsesiv
crede ca poate falsifica realitatea insasi mintind maniacal, demonstrand in consecinta ca este
mitomaniac, ceea ce constituie o simptoma a mai multor tulburari pshiatrice si una din caracteristicile
sociopatiei sau a tulburarii antisociale de personalitate
In concluzie, declar pe propria raspundere ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu
este doar vadit falsificat de drept, incalcandu-se art. 184 (1)(3) din CPP si art. 10, 11 din Legea 487/2002
precum si multe alte articole din regulamentele si metodologia ce abiliteaza medicina-legala, precum si
codul deontologic al medicilor legisti, ci raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in
fapt sub toate aspectele precum pot demonstra la cerere, fiindca nu-mi pierd vremea sa scot proverbiala
piatra din lac a 5 (cinci) asa-zisi psihiatri alienati mintal, carora le voi deschide dosar penal si voi sesiza
Comisia de malpraxis, cu publicarea intregului demers pentru a avertiza societatea civila cu privire la
pericolul ce-l reprezinta acesti infractori
Asa-zisii medici legisti au stiut precis scopul pentru care au falsificat raportul de expertiza
medico-legala psihiatrica, deoarece au intretinut conform inscrisurilor din 2417/P/2014 o comunicare
directa cu organele judiciare, si dupa ce n-au reusit sa ma interneze nevoluntar ilegal si netemeinic, au
trecut direct la obiectivul lor real, mascat de propunerea de internarea nevoluntara ilegala si
netemeinica, si anume la propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu, in scopul de a
ma vatama prin injectarea cu substante toxice sau in alte moduri. Aceste propuneri sunt vadit nelegale si
netemeinice, precum a fost declarata nefondata propunerea de internarea mea nevoluntara in
11224/231/2015, respectiv propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu este
inadmisibila fiindca este nelegala si netemeinica, deoarece in primul rand nu sunt condamnat pentru
savarsirea omorului sau pruncuciderii ca sa pot fi obligat la tratament medical in urma unei expertize
psihiatrice cf. art. 184 (1) din CPP, procedura ce necesita oricum expertizarea condamnatului cu
consimtamantul sau liber cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, neputandu-se dispune un
tratament medical in lipsa diagnosticului, respectiv in lipsa acordului condamnatului, respectiv fara
demonstratia stiintifica a faptului ca condamnatul va recidiva. Deoarece in dosarul 2417/P/2014 s-a
dispus incetarea urmaririi penale pe data de 10.12.2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand un episod
maniacal de alienare mintala declarand ca am savarsit Ultrajul judiciar, fara a pune in miscare actiunea
penala, fara a intocmi rechizitoriul si trimite dosarul penal in judecata unde sa fiu condamnat de o
instanta impartiala, ceea ce d-l Mihaila Paul stia ca n-are nici o sansa fiindca probele dosarului
2417/P/2014 demonstreaza ca nu am savarsit nici o infractiune, ci asa-zisul judecator Dita Mirela a
savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
Pagina 36 din 47

In dovedire cf. art. 107 si art. 108 din Codul Penal, precum si conform jurisprudentei dosarului
907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu-Marmatiei, nu pot fi obligat la tratament medical deoarece nam fost condamnat definitiv, dar si din multe alte motive in fapt si de drept demonstrate in prezenta
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Faptuitor inseamna condamnat, deoarece doar condamnatului i se aplica sau nu pedeapsa
penala, de catre un judecator al instantei penale prin hotarare judecatoreasca penala, cf. art. 1 din Legea
303/2004 privind faptul ca infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorului, si cf. art. 2 din
Legea 304/2004 privind faptul ca justitia se infaptuieste de instantele judecatoresti
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
In dovedire invoc principiul dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinteivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspundereastatului.html

La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.

Prin hotararea judecatoreasca din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei


probez faptul moral pe care-l consider de notorietate, ca este ilegal a supune o persoana nevinovata la
tratament medical obligatoriu, sau o persoana care beneficiaza de prezumtia de nevinovatie in cazul
Pagina 37 din 47

meu in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar pana la data de
10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a emis ordonanta de renuntare la urmarirea penala,
suspect insemnand ca nu exista probe impotriva mea, motiv pentru care am formulat plangere penala
prealabila pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare impotriva asa-zisului
judecator Dita Mirela, deoarece precum am declarat pe propria raspundere in dosarul 2417/P/2014, am
savarsit Calomnia si Insulta in scopul efectuarii Probei veritatii faptului ca asa-zisul judecator Dita Mirela
nu corespunde profesiei de magistrat, si textele capcana utilizate nu le-am adresat macar asa-zisului
judecator Dita Mirela ci altor complete, si asa-zisul judecator Dita Mirela e cel care a mintit in scopul de
a se victimiza si a atrage in mod ilicit raspunderea mea penala pentru fapte care nici macar nu sunt
incriminate penal, lucru de care eram constient si l-am luat in calcul in premeditarea efectuarii Probei
veritatii. Declaratia mea pe propria raspundere trebuie sa se gaseasca in dosarul 2417/P/2014, depusa
in conditiile legii prin posta electronica, ceea ce probeaza faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical si
d.p.d.v. juridic, executand cu succes Proba veritatii prin care am demonstrat ca asa-zisul judecator Dita
Mirela nu corespunde profesiei de magistrat.
Deoarece am declarat pe propria raspundere si demonstrat ca am premeditat efectuarea Probei
veritatii, am demonstrat in flagrant ca asa-zisii medici psihiatri membri ai Comisiei de expertiza medicolegala psihiatrica mint ca am discernamant mult diminuat, deoarece acestia mintit ca nu sunt constient
de consecintele faptelor mele, ori am demonstrat ca in premeditare am inclus si consecintele faptelor
mele, mai presus de efectuarea Probei veritatii, adica stiind faptul ca nici unul din asa-zisii magistrati
romani nu se supun legii in totalitate, exista riscul de a fi condamnat pentru savarsirea Calomniei si
Insultei in scopul efectuarii Probei veritatii, risc pe care nu mi l-am asumat executand aceasta tehnica a
probei veritatii cu stiinta ca nu exista in prezent Calomnia, Insulta si Proba veritatii in Codul Penal, si mai
mult, m-am asigurat ca conditiile publicitatii si exercitiului functiunii nu sunt intrunite, fiind astfel aparat
din trei parti
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este antedatat, fiind emis in perioada
30.10.2015-03.12.2015 si nu pe data de 17.09.2015, conform probelor filele 99-103 din 2417/P/2015 asa
cum le-am gasit in 2220/91/2015, adica faptul ca asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel le-a
comunicat asa-zisilor psihiatri care au falsificat raportul de expertiza medico-legala, faptul ca le-am
anulat in 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea internarea nevoluntara pe care au
propus-o pentru a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama sau ucide prin injectarea cu
substante toxice, lovire sau alte moduri, banuiala legitima pe care am demonstrat-o prin faptul ca
- pe 05.12.2015 imediat dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma cu capul de perete si aruncandu-ma pe
treptele scarii blocului in stare de inconstienta, am fost injectat cu o substanta necunoscuta de o
persoana necunoscuta, fara acordul meu, la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon",
- jandarmeria a refuzat o data sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- politia a refuzat e 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- jandarmeria a falsificat realitatea declarand ca eu l-am agresat pe interlopul Herghelegiu Danut
care a chemat jandarmii, fapt prin care i-am prins in flagrant savarsind nu doar Favorizarea faptuitorului
ci si Falsul intelectual si Uzul de fals,
- respectiv Mihaila Paul, Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel au falsificat mai multe acte de
procedura urmarind:
- in 15730/231/2014 (anulat) punerea mea sub interdictie vadit netemeinic,
- in 11224/231/2015 (anulat) internarea mea nevoluntara vadit netemeinic,

Pagina 38 din 47

- si in 14277/231/2015 (inadmisibil dar in curs de judecata in prezent) supunerea mea la


tratament medical obligatoriu vadit netemeinic, fiind dovedite prin toate aceste concursuri de
infractiuni ca acesti interlopi s-au constituit intr-un grup infractional organizat pentru savarsirea de
infractiuni, dovezi prin care demonstrez ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este unul din
actele falsificate in scopul vatamarii mele, dat fiind scopul acestora vadit nelegal si netemeinic de a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
Mai mult, asa-zisii medici legisti mint in raportul de expertiza medico-legala psihiatrica ca am
istoric judiciar, prin care se subintelege cazier penal, ceea ce nici macar asa-zisul procuror Mihaila Paul
n-a indraznit sa minta, demonstrand ca boala mintala a asa-zisilor psihiatri este probabil mai avansata
decat a asa-zisului procuror Mihaila Paul, halucinand caziere inexistente si suspectand oamenii la prima
vedere ca sunt infractori, in timp ce ma acuza pe mine de tulburarea de personalitate de tip paranoid
ceea ce conform evidenti ii caracterizeaza pe asa-zisii psihiatri semnatari ai raportului de expertiza
medico-legala psihiatrica falsificat
Nu in ultimul rand rog completul de judecata a dosarului 14277/231/2015 sa retina
magnitudinea incompetentei asa-zisilor medici legisti care urmaresc vatamarea mea psihica si fizica prin
injectarea cu substante toxice, dar ma declara lipsit de discernamant in acest scop, ceea ce nu este in
interesul lor ilicit fiindca lipsa de discernamant nu poate fi tratata medicamentos ci se adreseaza prin
incarcerare daca persoana lipsita de discernamant a savarsit o infractiune si evident din lipsa din
discernamant prezinta pericolul de a recidiva. Compar acest demers analogic cu existenta unei pastile
care vindeca retardarea mintala, ceea ce e o fantezie si demonstreaza ca asa-zisii medici legisti nu au
discernamant nici ca infractori, luand decizii impotriva propriilor interese ilicite. Mai mult, deoarece in
urma savarsirii tentative de Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita de interlopul Herghelegiu
Danut impotriva mea pe 05.12.2015, am studiat si arealul medicamentatiei psihiatrice pentru a-mi alevia
suferinta fizica si psihica, si am descoperit ca psihiatria este o pseudo-stiinta a mortii, folosita in general
ca arma impotriva intelectualilor sau ca instrument de frauda, ceea ce e mai putin relevant decat faptul
ca medicii psihiatri de pe mapamond habar nu au daca si cum functioneaza medicamentatia pe care o
prescriu, demonstrand prin aceasta ca psihiatria nu este o stiinta medicala deoarece nu face uz de
metoda stiintifica in privinta tratamentelor. Mi-am demonstrat aceasta realitate involuntar scotand din
sarite 80% din psihiatrii cu care m-am consultat, punandu-le in fata anatomia creierului uman si
dinamica neuroendocrinologica a creierului uman, de care asa-zisii psihiatri neavand habar, si cerandu-le
sa prescrie un tratament in functie de simptome si cei trei neurotransmitatori fundamentali, serotonina,
dopamina si noradrenalina, le-am trezit angoasa elevului prost prins la tabla cu lectia neinvatata.
Precizez ca unul din asa-zisii psihiatri din Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica a declarat
convins a pshiatria n-are nici o legatura cu sistemul endocrin
Falsificarea raportului medico-legal psihiatric demonstreaza ca asa-zisul medic legist Lucasievici
Silviu si complicii sai nu sunt debili mintal ci alienati mintal, adica sociopati sau cu tulburare antisociala
de persoanalitate, o forma constienta a psihopatiei criminale. Sociopatul este individul care incalca in
mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, si care sacrifica vietile altora in scopul atingerii intereselor
sale ilicite, adesea meschine, ceea ce caracterizeaza pe asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si pe
complicii sai dispusi sa distruga viata altora in schimbul apartenentei la grupul infractional local, probat
flagrant prin falsificarea certificatului medico-legal psihiatric in schimbul musamalizarii dosarului
1863/P/2015 (829/P/2015) avand ca inculpati pe asa-zisi medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu
Natalia
Pagina 39 din 47

Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisilor medici psihiatri
Lucasievici Silviu, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu si asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul
5.1. Privind alienarea mintala sau sociopatia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de
urmarire penala Mihaila Paul

1. a. Citez din DEX

ALIENT ~t (~i, ~te) i substantival Care sufer de o boal mintal; dement; nebun. Spital
de ~i. [Sil. -li-e-] /<fr. aline, lat. alienatus
Sursa: NODEX (2002) | Adugat de siveco | Semnaleaz o greeal | Permalink
1. b. de la adresa
http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-personalitate-antisociala.html
citez:
Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de
violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de
asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.

Psiholog Ionut Ghiugan


1. c. privind
En. Antisocial Personality Disorder
Ro. Tulburarea antisociala de personalitate
de la adresa
http://en.wikipedia.org/wiki/Antisocial_personality_disorder
citez
Antisocial (or dissocial) personality disorder is characterized by a pervasive pattern of disregard for, or
violation of, the rights of others.

Traducere in romana:

Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a
drepturilor celorlalti.

1. d. privind
En. How to Deal With a Psychopath
Ro. Cum sa relationezi cu un sociopat
de la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=1PNyVwA1ii4
1. e. privind
Pagina 40 din 47

En. Profile of the Sociopath


Ro. Profilul sociopatului
de la adresa
http://www.mcafee.cc/Bin/sb.html
citez: "
NOTE: In the 1830's this disorder was called "moral insanity." By 1900 it was changed to "psychopathic
personality." More recently it has been termed "antisocial personality disorder" in the DSM-III and DSMIV. Some critics have complained that, in the attempt to rely only on 'objective' criteria, the DSM has
broadened the concept to include too many individuals. The APD category includes people who commit
illegal, immoral or self-serving acts for a variety of reasons and are not necessarily psychopaths.
DSM-IV Definition
Antisocial personality disorder is characterized by a lack of regard for the moral or legal standards in the
local culture. There is a marked inability to get along with others or abide by societal rules. Individuals
with this disorder are sometimes called psychopaths or sociopaths.

Traducere in romana:

NOTA: in anii 1830 aceasta tulburare era denumita nebunie morala. In anii 1900 aceasta a fost
redenumita in personalitate psihopata. Mai recent aceata a fost denumita tulburare antisociala de
personalitate in categoriile DSM-III si DSM-IV (termenul provine din en. The Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders (DSM), published by the American Psychiatric Association; ro. Manualul
diagnostic si statistic al tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie). Unii critici sau plans ca, in incercarea de a se intemeia doar pe criterii obiective, DSM a largit conceptul pentru a
include prea multi indivizi. Categoria sociopatilor include indivizi care au comis fapte ilegale, imorale sau
egoiste pentru o varietate de motive si nu sunt neaparat psihopati.

Nota: criticile sunt declarate fara argumente stiintifice pe de o parte, pe de alta parte neavizate adica
nedocumentate in raport cu DSM, pentru ca varietatea de motive invocate de raufacatori reprezinta
rationalizarea raului facut, una din caracteristicile psihopatului/sociopatului

Definitia DSM-IV
Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale
si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune
regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati

5.2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de
urmarire penala Mihaila Paul
2. a. Citez din DEX
Pagina 41 din 47

SCHIZOFRENE, schizofrenii, s. f. Boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea


progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea.
2. b. Citez din enciclopedia wikipedia
Schizophrenia ... is a mental disorder often characterized by abnormal social behavior and failure to
recognize what is real.
Traducere in romana:
Schizofrenia este o tulburare mintala caracterizata prin comportament social anormal si esecul
de a recunoaste ce este real.
In coroborare, precizez ca normalitatea comportamentului social civilizat este definita
conventional prin lege, care reprezinta normele societatii civilizate, si care este filosofia de viata a
oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal din convingere spre diferenta de alienatii mintal
care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers,
incalcarea in mod pervaziv a legii si a drepturilor celorlalti constituie prin definitie sociopatia sau
tulburarea mintala sau de personalitate antisociala, care este o alta forma de alienare / debilitate
mintala ca schizofrenia
Asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul, au fost prinsi in
flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile altor persoane, in scopul promovarii intereselor
ilicite ale crimei organizate din care fac parte, adica in cardasie si in apararea altor alienati mintal. Prin
definitie, incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau
tulburarea antisociala de personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva
de minciuni constituie una din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul prinsi in
flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte persoane, nu corespund profesional probat flagrant prin
lipsa de competenta profesionala si de bun simt chiar fiindca s-au incriminat penal, adica asa-zisii medici
psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o
respecta, nu intelege nici datoria de serviciu. Acestora le lipseste cu desavarsire si discernamantul sau
intelegerea de bun simt a normelor societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care
s-a incriminat penal ca au reusit sa pacaleasca pe cineva
Fiindca prin definitie schizofrenicul este caracterizat prin pierderea contactului cu realitatea,
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila
Paul sunt schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si
a drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi prinsi in flagrant, prin aceasta evident reprezentand un
pericol atat pentru public cat si pentru propria lor persoana.

5.3. Privind mintitul patologic al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala
Mihaila Paul
De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
Pagina 42 din 47

citez:

Pathological lying
Diagnosing pathological lying can be very difficult because it has not been recognized as a disorder in the
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Many other disorders acknowledge pathological
lying as a symptom of disorders such as psychopathy, and antisocial, borderline, narcissistic, and
histrionic personality disorders, but people that are pathological liars may not possess characteristics of
the other disorders.[4] Excessive lying is a common symptom of several mental illnesses.

Traducerea in romana:

Mintitul patologic
Diagnosticarea mintitului patologic poate fi dificil deoarece nu este recunoscut ca o tulburare de
personalitate de sine statatoare in Manualul Diagnostic si Statistic al Bolilor Mintale. Multe dintre
celelalte tulburari mintale recunosc mintitul patologic ca o simptoma a psihopatiei, si a tulburarilor de
personalitate antisociale, borderline, narcisistica si histrionica, dar oamenii care sunt mincinosi
patologici nu prezinta neaparat celelalte caracteristici ale tulburarilor mintale. Mintitul excesiv este o
simptoma comuna a mai multor tulburari mintale.

De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:

If the disease continues to progress, lying could become so severe as to cause legal problems, including
but not limited to fraud.

Traducerea in romana:

Daca boala mintala progreseaza, mintitul obsesiv poate cauza probleme cu legea, incluzand dar nefiind
limitate la frauda

6. In dovedirea rea-credintei asa-zisului procuror Mihaila Paul si a asa-zisilor medici legisti


membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de Medicina Legala
Vrancea, si in dovedirea faptului ca concomitent acestia nu-si fac datoria si ma hartuiesc urmarind sa ma
vateme sau sa ma omoare prin injectarea cu substrante toxice sau prin lovire, dupa punerea mea intr-o
situatie de vulnerabilitate prin internarea mea nevoluntara sau alte forme de constrangere nevoluntara,
anexez un articol din presa vranceana care deconspira faptul ca chiar in blocul unde locuiesc, la alta
scara locuieste un baiat lipsit de discernamant care a agresat vanzatoarea de la chioscul de la statia de
autobuz de la Capela, la cateva saptamani de data la care criminalii Mihaila Paul si Lucasievici Silviu m-au
Pagina 43 din 47

Privat ilegal de libertate si Supus la rele tratamente pe data de 17.09.2015 incercand sa-mi vicieze
consimtamantul evaluarii mele psihiatrice
Tratamentul neunitar a persoanei mele, care vadit am mai mult discernamant decat asa-zisele
organe judiciare locale, si care nu sunt violent, si baiatul implicat in incidentul de la Capela cunoscut de
notorietate ca fiind lipsit de discernamant si fiind uneori violent, dovedeste in flagrant discriminarea
intemeiata pe vrasmasia locala intre crima organizata certata evident cu legea si cu mine
In dovedire anexez articolul din presa locala demonstrand discriminarea flagranta savarsita de
asa-zisele organe judiciare vrancene in cardasie cu asa-zisii medici legisti, proba 4
Dupa stiinta mea pana la data prezentei acel baiat nu a fost deranjat de grupul infractional local
care evident reprezinta si este promotoarea infractionalitatii din Focsani, alcatuita cel putin din:
- Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, Castu Vasile, Manole Dan, Eduard Ghica, Mihaila Gheorghe
si alti procurori din cadrul parchetelor locale,
- asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan, Ionescu Natalia, Lucasievici Silviu si subordonatii sai din
cadrul Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din SML Vrancea,
- asa-zisii politisti Simiz George, Opincariu Stefan, Sandu Cornel, bineinteles Popescu Ionel seful
IPJV care e responsabil pentru legalitatea actelor savarsite de subordonatii sai si care a intervenit activ in
musamalizarea infractiunilor savarsite de subordonatii sai, precum si Alexandru Manea seful biroului de
ordine publica si alti asa-zisi politisti din IPJV,
- asa-zisul judecator Dita Mirela, Craciun Constantin Catalin, Paun Ionel-Iulian si Dinu Murgulet
Ana, Sandina Mariana Croitoru si altii din Judecatoria Focsani si Tribunalul Vrancea,
- si interlopul Herghelegiu Danut care a fost favorizat de toti acestia direct sau indirect, si care a
savarsit pe data de 05.12.2014 tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea prin
lovire, instigat de acestia, respectiv pe 27.10.2014 Tulburarea ordinii si linistii publice prin tentativa de a
ma inscena cu asa-zisul politist Simiz George la panda, in timp ce Herghelegiu Danut lovea cu picioarele
in usa apartamentului mamei mele crezand ca sunt un animal de teapa lor si voi sari la bataie,
toti dintre care sunt urmariti penal, multi din acestia in dosare comune cum ar fi dosarul
421/P/2015 in care asa-zisul procuror general Didina Danaila de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Galati care cesizand flagrantul infractiunilor de coruptie si flagranta legatura dintre inculpati, a conexat
mai multe dosare si si-a declinat competenta in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie.
In dovedire, proba inscris privind dosarul 421/P/2015 am depus-o in conditiile legii pe data de
17.12.2015 15:31 prin emailul intitulat CERERE DE ANEXARE A INSCRISULUI ATASAT LA MAPA
PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI 14277/231/2015, TERMEN: 18.12.2015, cu
mentiunea ca exista alte dosare penale in curs de urmarire penala avand inculpat pe asa-zisul procuror
Mihaila Paul, privind activitatea sa criminala nu doar in legatura cu dosarul 2417/P/2014

II. In dovedire, solicit administrarea probei cu inscrisuri, pentru care:


A. Anexez si indic probele (pe care le combin intr-un singur fisier cu prezenta pentru a asigura
ordinea acestora la tiparire, cu mentiunea ca in cuprinsul fisierului pdf accesibil cu ajutorul
butonului Bookmarks situat in programul Adobe Reader in bara utilitara verticala din stanga - isi
mentin denumirea):

Pagina 44 din 47

1. fisierul Memo Style.pdf reprezentand transcrisul emailului din 07.10.2015 19:03 intitulat
FW: CERERE DE INFORMARE #8 prin care am cerut pentru a doua oara consecutiv eliberarea oricaror
inscrisuri
2. invoc ca proba materiala audio-video documentarul Comercializarea nebuniei, in titlul
original in engleza The marketing of madness, de la adresa:
2.1. https://vimeo.com/37790038 pentru partea I
2.2. https://vimeo.com/37808392 pentru partea II
3. fisierul declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf reprezentand declaratia pe propria
raspundere pe care asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat s-o consemneze pe 17.09.2015 cand m-a
Privat ilegal de libertate 7 ore sub pretextul audierii mele in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014,
obligandu-ma sa depun aceasta declaratie ulterior prin posta electronica. Asa-zisul procuror Mihaila Paul
a refuzat sa consemneze aceasta declaratie deoarece il incrimineaza penal, precum si pe reclamantul
dosarului 2417/P/2014, asa-zisul judecator Dita Mirela. Mentionez ca asa-zisul prim-procuror Tarlea
Florin Cristinel, superiorul ierarhic al asa-zisului procuror Mihaila Paul, a sustras, distrus sau impiedicat
ca aceasta declaratie sa ajunga in dosarul 2220/91/2015 avand obiectul plangerea impotriva actelor
procurorului, la care a depus dosarul 2417/P/2014 in copie, precum a sustras, distrus sau impiedicat si
multe alte inscrisuri pe care le-am depus in 2417/P/2014 sa ajunga in 2220/91/2015 cel putin, pentru a
falsifica realitatea dosarului si a produce consecinte juridice cum ar fi falsul ca ma sustrag urmaririi
penale si citarii, pentru care asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel si asa-zisul procuror Mihaila
Paul, au viciat procedura citarii, anexand de cel putin 3 (trei) ori aceleasi inscrisuri din 2220/91/2015 in
scopul inducerii in eroare a instantei
4. fisierul Alin, biatul cu cola de la Capel, ar fi ncercat s violeze o vnztoare.pdf,un articol
din presa vranceana care infatiseaza faptul ca chiar in blocul unde locuiesc, la alta scara locuieste un
baiat cu discernamant mult diminuat care a agresat vanzatoarea de la chioscul de la statia de autobuz
de la Capela, la cateva saptamani de data la care criminalii Mihaila Paul si Lucasievici Silviu m-au Privat
ilegal de libertate si Supus la rele tratamente pe data de 17.09.2015 incercand sa-mi vicieze
consimtamantul evaluarii mele psihiatrice. Dupa stiinta mea pana la data prezentei acest baiat nu a fost
deranjat de grupul infractional local cu propunerea de internarea nevoluntara sau obligarea la tratament
medical provizoriu, ba chiar asa-zisele autoritati locale au refuzat sa-l interneze desi a fost de acord cu
internarea voluntara, conform acestui articol de presa

Deasemenea invoc probatoriul dosarului 11224/231/2015 anexat la dosarul 14277/231/2015:


1. fisierul pledoarie 11224 231 2015.pdf, reprezentand pledoaria in dosarul
11224/231/2015, deopotriva relevanta contestatiei eventualei hotarari nelegale si
netemeinice in dosarul 11224/231/2015
2. fisierul Expertiza medico-legala psihiatrica.pdf reprezentand literatura de specialitate
medico legala intitulata "EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA" de Vasilcu Mihai Silviu,
medic de medicina-legala, Spitalul Clinic Sf. Spiridon Iasi
3. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand un comunicat al d-nei Didina Danaila
procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea
competentei materiale de solutionare a dosarului 421/P/2015 in favoarea Directiei
Nationale Anticoruptie in urma sesizarii flagrantului faptelor de coruptie savarsite de Mihaila
Paul, Dita Mirela si alti complici
Pagina 45 din 47

4. fisierul certificat expert fonduri nerambursabile.pdf reprezentand un certificat de expert


in fonduri nerambursabile
5. fisierul licenta informatica.pdf reprezentand diploma mea de licenta in informatica
6. fisierul diploma bacalaureat.pdf reprezentand diploma mea de bacalaureat
7. fisierul atestat arte plastice.pdf reprezentand atestatul meu din liceu in arte plastice
8. fisierul rezolutie calomnie si insulta marian trusca.pdf reprezentand rezolutia de
neinceperea urmaririi penale supervizata de vice-presedintele Institutului National al
Magistraturii Marian Trusca, proba in baza careia se impune rezolutia de clasare in dosarul
2417/P/2014 in temeiul principiului dreptului unitar, pentru ca fapta nu este prevazuta de
Codul Penal
9. fisierul certificat medico-legal alten si-tehno.pdf reprezentand un certificat medico-legal
eliberat de medicina muncii declarand ca sunt apt fizic si psihic de munca, si anume de
angajat ca Programatori IT (cf. COR) cu studii superioare
10. fisierul acte juridice nelegale si netemeinice Lucasievici Silviu.pdf reprezentand actele
juridice nelegale si netemeinice eliberate de Lucasievici Silviu
11. fisierul declaratie pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa ma vatam sau sa
vatam.pdf reprezentand declaratia mea pe propria raspundere ca nu am nici o intentie sa
ma vatam sau sa vatam pe nimeni
12. fisierul declaratie pe propria raspundere la dosar.pdf reprezentand declaratia pe propria
raspundere pe care d-l Mihaila Paul n-a acceptat s-o primeasca in dosarul 2417/P/2014,
fortandu-ma s-o trimit prin posta electronica semnata electronic in dosarul 2417/P/2014
13. fisierul sesizare comisia de abuzuri.pdf reprezentand sesizarea Comisiilor de cercetare a
abuzurilor din Senat si Camera deputatilor
14. fisierul cerere de punerea sub protectie.pdf reprezentand cererea de punerea mea in
programul de protectie

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile


- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii
- art. 322 Cod penal privind Falsul n nscrisuri sub semntur privata
- art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare
ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul

C. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta

Pagina 46 din 47

27.12.2015

X
Raneti Tudor Andrei
Signed by: Raneti Tudor Andrei

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si


DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A
CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru
comunitar pentru semnturile electronice

Domnului presedinte a Judecatoriei Focsani

Pagina 47 din 47

Tudor Raneti
From:
Sent:
To:
Subject:
Attachments:

Tudor Raneti <tudor.raneti@gmail.com>


7 octombrie 2015 19:03
secretariat@spitalvn.ro; sml@spitalvn.ro
FW: CERERE DE INFORMARE #8
cerere de informare #8-2 SML Vrancea.pdf



From:TudorRaneti[mailto:tudor.raneti@gmail.com]
Sent:17septembrie201518:02
To:secretariat@spitalvn.ro;sml@spitalvn.ro
Subject:CEREREDEINFORMARE#8



Catre Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea


Dosar 2417/P/2014

Domnule prim-procuror,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr.
3/2014: tudor.raneti@gmail.com, formulez

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE


pe care va rog s-o anexati la dosarul 2417/P/2014

I. In fapt,
deoarece organul de urmarire penala Mihaila Paul refuza explicit sa-mi ia aceasta declaratie in
dosarul 2417/P/2014, ceea ce mi se intampla prima oara din anul 2009 de cand colaborez cu institutiile
statului, si fiindca nu exista organ de cercetare penala in dosarul 2417/P/2014,
declar pe propria raspundere ca am fost pus in imposibilitate sa declar cele ce urmeaza prin
audiere in fata organului de urmarire penala, de insusi asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul
care a mintit ca refuz sa dau aceasta declaratie in fata organului de urmarire penala Mihaila Paul, fapt pe
care l-am consemnat in procesul verbal din 17.09.2015 din 2417/P/2015 ca reprezentand infractiunile
de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pentru care ii voi deschide un nou
dosar penal ulterior depunerii prezentei declaratii,
si declar pe propria raspundere privind fondul dosarului 2417/P/2014 si acuzatiile ce mi se
aduc, ca am facut uz de Proba veritatii, care inlatura caracterul penal al faptelor penale de Calomnia si
Insulta utilizate in scopul aflarii adevarului, si drept dovada adevarul a fost aflat, adica am deconspirat
partial reteaua crimei organizate a asa-zisului judecator Dita Mirela si a interlopului Herghelegiu Danut,
si evident rea-credinta asa-zisului judecator Dita Mirela care este urmarita penal de Directia Nationala
Anticoruptie pentru Inducerea in eroare a organelor judiciare, si pentru alte infractiuni in legatura cu
impiedicarea infaptuirii justitiei in alte dosare civile.
In dovedire invoc literatura de specialitate, deoarece Calomnia si insulta, Proba veritatii nu sunt
infractiuni

Pagina 1 din 12

proba veritatii - cauza speciala care nlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie
(art. 207 C. pen.). Este admisibila atunci cnd faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a
crede ca este adevarata si este facuta n scopul apararii unui interes legitim (cnd faptele a caror
imputare se face se refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes
(cnd faptele afecteaza capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Citez de pe blogul personal al judecatorului Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al
Magistraturii:
https://cristidanilet.wordpress.com/2013/04/30/ccr-a-decis-insulta-si-calomnia-inapoi-in-codul-penal/

Insulta era incriminat n art. 205 Codul Penal: Atingerea adus onoarei ori reputaiei unei persoane
prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocur, ori atribuirea unei
persoane a unui defect, boal sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate. Calomnia
n art. 206 C.pen: Afirmarea sau imputarea n public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate
privitoare la o persoan, care, dac ar fi adevrat, ar expune acea persoan la o sanciune penal,
administrativ sau disciplinar, ori dispreului public. n cuprinsul art. 207 din acelai cod erau
reglementate cazurile de admisibilitate a probei veritii pentru aceste dou infraciuni: Proba veritii
celor afirmate sau imputate este admisibil, dac afirmarea sau imputarea a fost svrit pentru
aprarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a fcut proba veritii nu constituie infraciunea
de insult sau calomnie.

In dovedire, probez faptul ca am fost in imposibilitate sa declar in audiere in fata organului de


urmarire penala cele ce urmeaza in doua moduri:
1. asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos mandatul de aducere executat pe data de
17.09.2015 impotriva mea din dosarul 10547/231/2015, halucinand ca prin Privarea ilegala de libertate
si Represiunea nedreapta ma determina sa renunt la demnitate si dreptate, si ca pentru infractiuni
savarsite in flagrant nu va fi prins si tras la raspundere in flagrant, dovedit prin faptul ca mi-a comunicat
citatia din 05.05.2015 ora 9:30 a.m., dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma
astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea
mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere.
Pe data de 17.09.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a intocmit un proces verbal fals pe care lam contrasemnat ca fiind fals si in baza caruia-i voi deschide un nou dosar penal probat flagrant in
atentia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si Directiei Nationale Anticoruptie
2. asa-zisul procuror Mihaila Paul drept dovada ca premeditat a falsificat mandatul de aducere al
carui scop era cica audierea, e ca a fost prins in flagrant mintind ca refuz sa fiu audiat, probat prin
- martori: doi politisti mascati cu care asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a privat de
libertate, mama mea Ranete Mariana, d-l avocat Labunt ? care a substituit-o pe sotia sa Labunt Maria si
care este martor ostil adica intr-o intelegere prealabila ilicita cu asa-zisul procuror Mihaila Paul fapt
probat in plangerea penala prealabila impotriva sa trimisa autoritatilor competente si anexata la dosarul
2417/P/2014 impreuna cu probatoriul - d-l avocat Labunt ? care n-are ce cauta in dosarul 2417/P/2014
deoarece nu se acorda avocat din oficiu pentru Ultrajul judiciar, si fiindca a recunoscut ca afla pentru
prima oara de delegatia din 05.05.2015, adica patru luni de zile desi a fost delegata sotia sa cu care s-a
Pagina 2 din 12

substituit, acesti soti Labunt nu au efectuat nici o asistenta judiciara in folosul meu, ceea ce inseamna ca
ori sotii Labunt sunt in cardasie cu Mihaila Paul, ori delegatia a fost falsificata si antedatata. Faptul ca
sotii Labunt sunt aparent incompetenti ceea ce in schimb ar putea proba faptul ca se prefac pentru a
servi intereselor ilicite a asa-zisului procuror Mihaila Paul, nu schimba cu nimic realitatea delegatiei din
05.05.2015 si incadrarea la fapta penala de Asistenta si reprezentarea neloiala, pana cand delegatia din
05.05.2015 este retinuta ca antedatata si prin urmare autorii falsificarii condamnati, ceea ce ar absolvi
de vina avocatii Labunt, daca pot dovedi ca nu sunt complici
- inscrisuri: declaratia mea pe propria raspundere coroborata cu faptul ca am consemnat
procesul verbal al asa-zisului procuror Mihaila Paul in care a retinut minciuna ca refuz sa dau aceste
declaratii ca fiind fals si constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror
Mihaila Paul,
- faptul ca in 7 (sapte) ore cat am fost privat ilegal de libertate la parchet fara ca asazisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, nu m-a audiat desi
a avut timp berechet, si cei doi politisti pot confirma ca am stat de vorba cu oricine a intrat in vorba cu
mine, inclusiv d-l Enache, organul de cercetare penala chemat special de acelasi asa-zis procuror Mihaila
Paul sa ma audieze in conditiile abuzului la care m-a supus de stres fizic si psihic, pentru a promite
musamalizarea dosarului 1863/P/2015 asa-zisilor medici legisti inculpati in acest dosar, pentru ca in
schimb colegii medicilor legisti inculpati din comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sa falsifice un
certificat medico-legal. Aceasta intelegere ilicita intre functionari ai SML Vrancea si Mihaila Paul este
confirmata momentan doar prin tegiversarea flagranta a dosarului 1863/P/2015 si netrimiterea in
judecata, fiindca dosarul 1863/P/2015 este probat flagrant, medicii legisti inculpati fiind previzibil
condamnati. Proba teoriei intelegerii ilicite se face prin certificatul medico-legal psihiatric daca exista, ori
la SML Vrancea ori in dosarul 2417/P/2014 ori in alta parte, probat prin faptul ca:
1. nu exista nici o fapta penala, contraventionala sau imorala care sa motiveze
necesitatea examinarii mele psihiatrice
2. procedura a fost grosolan viciata, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca
m-am impotrivit prezentarii in fata comisiei de expertiza medico-legala. A nu-mi da consimtamantul scris
cf. art. 184 (3) din CPP, si a ma prezenta in scopul de a comunica verbal faptul ca nu-mi dau
consimtamantul, sunt doua lucruri diferite, ceea ce demonstreaza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a
pierdut orice contact cu realitatea judiciara, halucinand megalomaniac ca este stapanul lumii si prin
urmare mai presus de lege, pe care o atribui predispozitiei sale genetice la alienare mintala datorata
apartenentei la asa-zisa etnie rroma, despre care se cunoaste de notorietate ca sunt predispusi sa
achiseze mediului infractional, indiferent de factorul vicisidinilor materiale, care nu i-a determinat in
schimb pe alti oameni saraci sa devina criminali. Asa-zisul procuror Mihaila este platit probabil de 10 ori
peste salariul minim pe economie, adica nu are nici de departe vicisitudini materiale care sa motiveze
tulburarea sa antisociala de personaliltate, care este astfel prin eliminare atribuita predispozitiei
genetice. Mentionez ca am demonstrat in cele 5 (cinci) planger penale prealabile privind tot atatea
concursuri de infractiuni distincte, sociopatia si schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul, sau
alienarea sa mintala in baza literaturii de specialitate in psihiatrie
3. pot dovedi in fond ca un asemenea presupus certificat medico-legal este
falsificat, utilizand literatura de specialitate in psihiatrie, probe inscrisuri si rationament juridic,
4. pot dovedi ca un asemenea presupus certificat medico-legal este falsificat in
baza a alte trei certificate medico-legale care atesta sanatatea mea mintala, si pot numi cel putin doi
psihiatri care sa confirme sanatatea mea mintala, dupa ce acestia nu s-au pronuntat altfel la consultul
Pagina 3 din 12

avut in prealabil in urma faptului ca am fost victima tentativei de Omor calificat si a Lovirii si vatamarii
integritatii corporale sau a sanatatii
Mobilul infractiunilor de falsurile in inscrisuri privind minciuna asa-zisului procuror Mihaila Paul
ca refuz sa dau declaratii in dosarul 2417/P/2014, este faptul ca am inceput declaratiile prin a relata
faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este inculpat in trei dosare penale conexate sub numarul
421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie

Realitatea dosarului 2417/P/2015 este ca asa-zisul judecator Dita Mirela in cardasie cu asa-zisul
procuror Mihaila Paul au inventat acest dosar in scopul de a-l folosi impotriva mea pentru a ma intimida
sa renunt la dreptate, aberand juridic prin declaratiile ca
1. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Amenintare. Mentionez ca Calomnia si Insulta
nu sunt incriminate penal
2. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Ultrajul judiciar, care este o fapta penala
pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca este savarsita o alta infractiune impotriva unui
angajator, si de aceea asa-zisa Dita Mirela a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a
organelor judiciare pentru care este urmarita penal in dosarul 421/P/2015 de DNA, mintind ca am
amenintat-o, deoarece nu ma poate acuza de Ultrajul judiciar prin Calomnie si Insulta fiindca nu sunt
infractiuni
In dovedire invoc legea
Cod Penal
Art. 279 Ultrajul judiciar
(1) Ameninarea, lovirea sau alte violene, vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile cauzatoare de
moarte ori omorul, svrite mpotriva unui judector sau procuror aflat n exercitarea atribuiilor de
serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale
se majoreaz cu jumtate.
(2) Svrirea unei infraciuni mpotriva unui judector sau procuror ori mpotriva bunurilor acestuia, n
scop de intimidare sau de rzbunare, n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, se sancioneaz
cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu
jumtate.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condiiile alin. (2), dac privesc un membru de
familie al judectorului sau al procurorului.
(4) Dispoziiile alin. (1)-(3) se aplic n mod corespunztor i faptelor comise mpotriva unui avocat n
legtur cu exercitarea profesiei.
Nota: Ultrajul judiciar nu este o infractiune, este o circumstanta agravanta, adica unii sunt mai presus de
lege in Romania, comiterea unei infractiuni impotriva unui magistrat fiind atunci echivalentul crimei de
lese majeste, fapt care demonstreaza in mod convers ca magistratii sunt categoria sociala care a distrus
cu adevarat democratia in Romania, asa cum a spus Voltaire: ca sa afli a cui sclav esti, afla pe cine n-ai
voie sa critici.
Prin declaratia nefondata ca se simte amenintata, asa-zisul judecator Dita Mirela a demonstrat
ca este paranoica, fiindca nu poate demonstra cum, intrebare a carei utilitate desi evidenta trebuie saPagina 4 din 12

mi exprim recunostinta fata de d-l avocat Plesa Dan ca m-a invatat importanta imediata a interogarii
faptelor in conceperea pledoariei.
Asa-zisul judecator Dita Mirela declara in dosarul 2417/P/2015 mintind ca am amenintat-o, desi
nu exista absolut nici o dovada ca as fi reprezentat o amenintare la adresa cuiva vreodata, Dita Mirela
fiind prima personana in acest sens pe care am intalnit-o in viata mea, situatii prin care Dita Mirela a
demonstrat ca este paranoica, luand o decizie in baza unor supozitii nefodante - precum estimez eu a fi o
metoda alternativa de a depista paranoicii rapid, fapt pe care insa-l demonstrez in baza literaturii de
specialitate:
Citez de la adresa:
http://psihoterapeutic.blogspot.ro/2011/04/ce-inseamna-sa-fii-paranoic.html

Dar ce inseamna tulburarea de personalitate paranoica?


Tulburarea de personalitate paranoica se caracterizeaza prin tendinta generalizata si nejustificata, care
se manifesta n diverse contexte, de a interpreta actiunile altor persoane ca fiind orientate n mod
deliberat pentru a-l umili sau ameninta pe cel n cauza. Are ca dominante structurale orgoliul si
interpretativitatea, manifestate din tinerete, alaturi de abilitatile relationale selective. Suspiciunea si
lipsa de ncredere n cei din jur sunt ntretinute de o stima de sine exagerata, care cultiva raporturi
interpersonale sarace si mereu problematizante.

Aceasta manifestare comportamentala a asa-zisului judecator Dita Mirela insa poate ascunde o
psihoza mai profunda, aceea a autovictimizarii in scopul de a face rau altora, adica nu este vorbe de
paranoia, ci de sociopatie din nou, pe care am demonstrat-o in privinta asa-zisului judecator Dita Mirela
in plangerea penala prealabila pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, si cealalta plangere
penala prealabila care a determinat-o pe asa-zisul judecator Dita Mirela sa savarseasca inducerea in
eroare a organelor judiciare
Citez de la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Paranoia
Paranoia este un proces de gndire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pna la
irationalitate si delir, decurgnd fara halucinatii si schimbari accentuate de personalitate. Gndirea
paranoica este caracterizata de obicei de nencredere sau suspiciune fata de ceilalti. Paranoia este
denumirea data unei stari de orgoliu exagerate, de gndire gresita, de interpretari false, fiind o boala
psihiatrica ncadrata n clasa psihozelor

In concluzie, dosarul 2417/P/2015 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa


renunt la dreptate, probat prin faptul ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014 atunci cand
era normal si legal, ci dupa cel putin 6 luni in mai 2015, dupa ce am introdus o plangere disciplinara la
Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si tentativa inutila a
procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a musamaliza
Pagina 5 din 12

dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia Nationala
Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca dosarul
2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in judecata din
anul 2014, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii magistrati avand prejudecata ca ce-i
santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine. Nu in ultimul rand fac Proba veritatii si prin faptul ca
procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si procurorii Directiei Nationale Anticoruptie nu
s-au sesizat din oficiu privind savarsirea de catre mine in plangerile penale prealabile impotriva Mihaila
Paul, Dita Mirela, a infractiunilor de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si
Presiuni asupra justitiei
Aceasta realitate a faptului ca am facut uz de Proba veritatii, este evidenta prin faptul ca nu
utilizez acest procedeu decat in sistemul judiciar caruia-i este destinat Proba veritatii, adica n-am utilizat
acest procedeu decat selectiv, alt exemplu fiind faptul ca n-am utilizat acest procedeu in anul 2015 cu
exceptia probabil a unor documente care le-am anexat petitiilor fara sa le modific deoarece sunt
inscrisuri originale. In motivarea alegerii acestui procedeu probatoriu precizez faptul ca dezavuez
minciuna precum nici nu mint din principiu, considerand falsitatea o alterare a sanatatii mintale
conducand la degenerarea sanatatii psihice in timp, si prin urmare nu sunt un bun mincinos pentru a
utiliza aceasta tehnica in scopul aflarii adevarului neavand experienta. In dovedire, conform art. 39 din
Legea 51/1995, avocatii au dreptul de a minti in scopul aflarii adevarului. Orgenele de cercetare penala
si organele de urmarire penala folosesc aceasta tehnica adesea, cum ar fi de exemplu minciuna ca exista
martori pentru a observa reactia celui audiat. Acest procedeu al minciunii in scopul aflarii adevarului nu
este unul fiabil, deoarece sociopatii sunt buni mincinosi, lipsiti de scrupule, si procedeul minciunii in
scopul aflarii adevarului nu reprezinta o proba intrinseca prin insusi procedeul probatoriu ca Proba
veritatii prin adevar in scopul aflarii adevarului, adica o minciuna proferata in scopul aflarii adevarului nu
poate inlocui adevarul pe care incearca sa-l extraga, pe cand proferarea adevarului in scopul aflarii
adevarului da, constituind cel putin un inceput de dovada, fiind evident o metoda superioara
In dovedire invoc legea
Cod de procedura penala
Art. 97 - Proba si mijloacele de proba
(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru
justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
(2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de
proba;
f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

Pagina 6 din 12

proba veritatii - cauza speciala care nlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie (art. 207
C. pen.). Este admisibila atunci cnd faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este
adevarata si este facuta n scopul apararii unui interes legitim (cnd faptele a caror imputare se face se
refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes (cnd faptele afecteaza
capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii

Fiindca dosarul 2417/P/2014 are obiectul Ultrajul judiciar asa cum l-a stabilit asa-zisul procuror
Mihaila Paul, pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca s-a savarsit o infractiune impotriva
unui magistrat, si fiindca Calomnia si Insulta nu sunt infractiuni, si nu reprezinta nici macar o fapta
imorala deoarece am utilizat acest procedeu probatoriu al Probei veritatii pentru a demonstra atat reacredinta judecatorului Dita Mirela, precum si deconspira alti membri ai crimei organizate din care face
parte, dosarul 2417/P/2014 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa renunt la
dreptate, probat suplimentar ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014, ci cu aproximatie
dupa 6 luni pe 05.05.2015 insa fara sa mi se aduca la cunostinta obiectul dosarului, de ce sunt acuzat sau
cine e reclamantul si multe alte incalcari ale art. 258 din CPP, in coincidenta cu introducerea unei
plangeri disciplinare la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si
tentativa inutila a procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a
musamaliza dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia
Nationala Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca
dosarul 2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in
judecata din anul 2014 si eram deja condamnat, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii
magistrati avand prejudecata ca ce-i santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine
In dovedirea declaratiilor mele am anexat a treia si a patra plangere penala impotriva asa-zisului
procuror Mihaila Paul in flagrant constituit intr-un grup infractional organizat cu Dita Mirela, asa-zisul
prim-procuror Tarlea Florin Cristinel, interlopul Herghelegiu Danut si colaborationistii sai directi din IPJV,
Opincariu Stefan , Simiz George, asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia. Cu mentiunea
ca celelalte plangeri penale prealabile care demonstreaza sociopatia infractionala a asa-zisului primprocuror Mihaila Paul, se afla in dosarele 2222/P/2015 (inculpat Simiz George), 995/P/2015 (inculpat
Opincariu Stefan), 1863/P/2015 (inculpati Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia)
Imi sustin toate declaratiile privind alienarea mintala a asa-zisului procuror Mihaila Paul, adica
sociopatia fiindca a incalcat in mod pervaziv legea si drepturile persoanei, schizofrenia fiindca a pierdut
total contactul cu realitatea juridica, profesionala sau sociala, halucinand ca poate incalca legea in
flagrant fara sa fie prins in flagrant, reprezentand un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria
persoana incriminandu-se penal in flagrant. Tulburarea antisociala de personalitate a asa-zisului
procuror Mihaila Paul am demonstrat-o in cinci dosare penale pana in prezent in care Mihaila Paul este
inculpat. Lipsa de empatie, rationalizarea raului facut, maleficitatea si incapacitatea de a se conform
normelor societatii civilizate sunt probate flagrant prin faptul ca Mihaila Paul a fost prins in flagrant
ticluind mincinos propunerea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015, deoarece mi-a
comunicat citatia din 05.05.2015 9:30 a.m. din 2417/P/2015, dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,
Pagina 7 din 12

falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere, in
scopul de a ma priva ilegal de libertate sapte ore pe data de 17.09.2015, timp in care n-a efectuat nici un
act de procedura in conditiile legii pentru a justifica mandatul de aducere in orice fel, savarsind o serie
larga de infractiuni in scopul favorizarii faptuitorului, adica reclamantul din 2417/P/2014 urmarit penal
pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, precum si a asa-zisilor medici legisti inculpati in dosarul
1863/P/2015

Postscripum. Deoarece am obtinut probele de care am nevoie, avertizez ca nu mai tolerez


insinuari cu privire la sanatatea mea psihica si integritatea si onoarea mea morala, si cei care au
procedat astfel vor raspunde conform legii, deoarece invadarea locuintei si intimitatii mele pe data de
17.09.2015, privarea mea de libertate in mod ilegal, supunerea mea la rele tratamente, repreziunea
nedreapta si calomnierea mea personala si profesionala in public este intolerabila, si crima organizata
locala alcatuita inclusiv din asa-zise organe judiciare a depasit orice masura si speranta a reabilitarii
acestora in libertate. Deasemenea daca nu este inca evident, declar oficial ca de la tentativa de Omor
calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii savarsite impotriva mea de
interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014, am urmarit sa-i prind complicii din politie, parchet
si judecatorie / tribunalul local in flagrant, o parte din care i-am identificat in
asa-zisul judecator Dita Mirela care a musamalizat un dosar civil impotriva Herghelegiu Danut si
a sustras altele pentru a le musamaliza la gramada pentru a-si masca favorizarea flagranta a interlopului
Herghelegiu Danut,
indirect complicele lui Mihaila Paul, asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana
care a participat insa si ca autor la falsificarea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015,
din dosarul 10547/231/2015,
asa-zisul procuror Mihaila Paul care fara nici o coincidenta la mijloc a sustras taman dosarele in
legatura cu complicii interlopului Herghelegiu Danut pentru a le musamaliza, care drept dovada sunt de
competenta materiala a Judecatoriei Focsani cf. art. 35-36 din CPP, adica
1. impotriva SML Vrancea privind complicitatea flagrant a celor doi asa-zisi medici legisti
Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia cu interlopul Herghelegiu Danut,
2. impotriva asa-zisului politisti Opincariu Stefan caruia i s-a parut oportun sa ia mita ca
s-o amendeze contraventional pe mama mea la ordinul interlopului Herghelegiu Danut pentru a-mi face
rau mie si familiei mele, crezand ca nu se poate alege cu dosar penal daca nu sunt parte vatamata direct,
3. si a inventat ce sa vezi taman in cardasie cu aceeasi asa-zisa judecatoare Dita Mirela
care a musamalizat cel putin un dosar civil avand parat interlopul Herghelegiu Danut, dosarul
2417/P/2014 prin care a urmarit amenintarea si santajarea mea sa renunt la dreptate, fapt prin care
insa s-a incriminat penal. Asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit penal de Directia Nationala
Anticoruptie in cinci dosare penale, trei conexate la numarul 421/P/2015, si doua recente pentru
falsificarea mai multor mandate de aducere consecutive prin care am fost privat de libertate ilegal 7
(sapte) ore pe data de 17.08.2015 de la 6 a.m. la 13 p.m., tracasat fizic si psihic precum si mama mea
care m-a urmat la parchet si SML Vrancea fiind ingrijorata, si o multitudine de infractiuni de falsurile in
inscrisuri, implicit infractiuni de serviciu, infractiuni de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiuni de
coruptie si alte infractiuni. In acest dosar sunt urmariti si restul complicilor dupa competenta materiala

Pagina 8 din 12

deoarece evident s-a retinut constituirea acestora intr-un grup infractional organizat, fapt cu care s-a
motivat conexarea acestor dosare,
asa-zisul judecator Popa Mariana care a deturnat plangerile impotriva actelor procurorului in
legatura cu dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si 2417/P/2014 repetat, precum si-a judecat si propriile
cereri de recuzare incalcand principiul de drept nimeni nu poate fi judecator in propria cauza, si dupa ce
i-am deschis trei dosare penale conexate tot la dosarul 421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala
Anticoruptie, a sustras plangerile impotriva actelor procurorului cu privire la dosarele 2222/P/2015 si
2417/P/2014 si a declinat competenta materiala catre Judecatoria Focsani fara drept, in mod normal
juridic trebuind sa anuleze ordonanta procurorului si sa restituie dosarul Parchetului de pe lanta
Tribunalul Vrancea, ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa ia act si sa-si decline competenta materiala in
favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, cf. art. 58 din CPP
asa-zisii procurori Victoria Barsan (2222/P/2015), Mihaila Gheorghe (2417/P/2014) care au
intervenit ilegal in dosarele privind plangerile impotriva actelor procurorului la Tribunalul Vrancea,
deoarece cf. art. 341 (5) din CPP, Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin
incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor.
Acesti asa-zisi procurori daca nu au participat ca instigatori, in flagrant sunt complici la solutiile nelegale
dispuse de asa-zisul judecator de camera preliminara Popa Mariana, care este si seful sectiei penale a
Tribunalului Vrancea. Acesti procurori se fac vinovati de fapta penala de Omisiunea sesizarii

II. De drept,
Cod de procedura penala
Art. 97 - Proba si mijloacele de proba
(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru
justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
(2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de
proba;
f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-98 CPP, pentru care solicit
analiza dosarului 2417/P/2014 de care sa dispuneti cf. art. 100 (1) din CPP, dosar in care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a incalcat Codul de procedura penala preacum am demonstrat la sectiunea I. In
fapt...
Pagina 9 din 12

Anexez si indic probele:


1. fisierul citatie 2417P2014_288 optimized.pdf reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea
mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Pe
ultima data se vede stampila Postei Romane cu data de 05.05.2015. Mentionez si ca citatia este si lovita
de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si incalcarea art. 8 si
art. 268 din CPP
2. fisierele cerere catre organele judiciare de acordare a asistentei extrajudiciare - PROBA.pdf
si Memo Style.pdf reprezentand cererea de acordare a asistentei extrajudiciare prin avocat in original
solicitata in dosarul 2417/P/2014 care a fost ignorata de asa-zisul procuror Mihala Paul, si transcrisul
emailului prin care am trimis-o la parchet
3. fisierul plangere penala prealabila #3 Mihaila Paul.pdf reprezentand plangerea penala
prealabila #3 impotriva Mihaila Paul privind dosarul 2417/P/2014. Probatoriul acestei plangeri penale
prealabile sunt fisierele mentionate la punctul 1 si 2 de mai sus
4. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand comunicatul procurorului general al
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea
Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii
mentionati si conexand dosarele in urma retinerii faptei penale de constituirea intr-un grup infractional
organizat a inculpatilor
5. precizez ca restul probelor pot fi obtinute prin adresa catre Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea deoarece declar pe propria raspundere ca dosarul 2417/P/2014 nu mi-a fost adus vreodata la
cunostinta in sensul sa-l consult, desi pe data de 17.09.2015 am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte)
ore, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand timp arhisuficient sa ma lase sa consult dosarul daca nu refuza
in flagrant sa-mi permita accesul la dosar, si prin urmare n-am la dispozitie probele inscrisuri din acest
dosar, cu exceptia celor depuse de mine, respectiv a mandatului de aducere ilegal si netemeinic
autorizat de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana pentru care s-a incriminat
penal si in consecinta a primit plangere penala prealabila si plangere disciplinara. Al doilea mandat de
aducere tot din data de 17.09.2015 emis de Mihaila Paul nu mi-a fost adus la cunostinta
6. fisierul mandat de aducere 2417P2014_295.pdf reprezentand mandatul de aducere
falsificat
7. fisierul proces verbal 2417P2014_294.pdf reprezentand procesul verbal de aducere la
cunostinta a calitatii de suspect, pe care-l l-am contrasemnat a constitui infractiunile de falsurile in
inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul
8. fisierul plangere penala prealabila #4 mihaila paul.pdf reprezentand plangerea penala
prealabila pentru al doilea mandat de aducere abuziv din aceeasi data de 17.09.2015, la fel nelegal si
netemeinic, si nemotivat in conditiile legii
9. fisierul probe ppp #4 Mihaila Paul.zip reprezentand probatoriul plangerii penale prealabile
impotriva Mihaila Paul
10. fisierul plangere penala prealabila #1 Dinu Murgulet Ana.pdf reprezentand plangerea
penala prealabila impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si libertati
Dinu Murgulet Ana

Pagina 10 din 12

11. fisierul probe Dinu Murgulet Ana si Mihaila Paul.zip reprezentand probatoriul plangerii
penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si
libertati Dinu Murgulet Ana
Urmatoarele probe le anexez la un email pe care-l trimit imediat dupa acesta pentru a evita
limita de dimensiune a atasamentelor prin posta electronica. Marchez acest email adaugand in titlu
EMAIL 1/2", si la urmatorul EMAIL 2/2, titlul fiind in rest aproape identic
12. fisierul plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip
13. fisierul plangere penala prealabila #2 dita mirela si probatoriul.zip
14. fisierul plangeri penale si probe popa mariana.zip

B. Proba cu martori
Privind minciunile si abuzurile flagrante savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pe langa
proba flagrant a incalcarii legii si a falsificarii inscrisurilor din dosarul 2417/P/2014, numesc martori cei
doi politisti mascati care se aflau in birou, mama mea Ranete Mariana, avocatul Labunt numit din oficiu
care nu mi-a acordat in nici un fel asistenta judiciara, si care in primul rand n-are ce cauta in dosarul
2417/P/2014 deoarece pentru infractiunea de ultrajul judiciar nu se acorda avocat din oficiu, ceea ce
demonstraza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant falsificand delegatia avocatului si
viciind legea, fapt confirmat de asa-zisul avocat din oficiu, d-l Labunt care a declarat de fata cu mama
mea si cei doi politisti mascati ca n-are habar de delegatia din 05.05.2015 care i-a fost adusa la
cunostinta azi 17.09.2015 cu ocazia abuzului flagrant savarsit de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin
propunerea unui mandat de aducere fara sa ma citeze in conditiile legii cf. art. 258 din CPP mai intai

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile


- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii
- art. 322 Cod penal privind Falsul n nscrisuri sub semntur privata
- art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare
ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul

C. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale
penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca
faptele sale penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii
probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,
Pagina 11 din 12

impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant
refuzand sa-si faca datoria

19.09.2015

X
Raneti Tudor Andrei

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si


DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A
CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru
comunitar pentru semnturile electronice

Domnului prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea

Pagina 12 din 12

Alin, biatul cu cola de la Capel, ar fi ncercat s violeze o vnztoare

http://www.monitorulvn.ro/articole/alin-baiatul-cu-cola-de-la-capela-ar-fi...

Alin, biatul cu cola de la Capel, ar fi ncercat s violeze o vnztoare


Duminica, 27 Dec 2015 8:59
Senin...
Min:
1 C
Max:
14 C

EDITIA CURENTA: Joi, 24-12-2015 - NR. 4192

Home
Sntate
Monden

Actualitatea
Economic

Politic

Curierul juridic

Pagina liceenilor

Social

tiri din jude


Justiie

Anunuri

nvmnt

Jurnal de mam

Lecia de adolescen
Eveniment

Vrnceni plecai de acas

Cultur

Infracional

Brfa satului

Local

Special

Sport

Naional

Reete naturiste

Copilul Zilei

Publicitate

Analiz
Externe

Nou nscui

Arhiva

Sondaj

Exclusiv
Inedit

Abonament

Dezvluiri
Reportaj

ntmplri neadevrate

Radare

Cariere

Punct de vedere
Editorial

Interviu

Contact

Religie
Auto

Ghid pentru timpul liber

Memoria intim a jurnalului

Monitorul de Vrancea > Infracional >

Parteneri

Flux RSS

Cauta in site

Marti, 22-09-2015
16 comentarii

Alin, biatul cu cola de la Capel, ar fi ncercat s violeze o


vnztoare
Like

362

Tweet

FLASH NEWS LOCAL


18:13 Dou persoane au fost rnite ntr-un
accident la Nneti EVENIMENT: VINERI
25-12-2015
12:04 ENET i cere scuze pentru avaria major de
miercuri sear ACTUALITATEA: JOI 24-12-2015
20:43 Modificare mers tren Regio
5205 ACTUALITATEA: MIERCURI 23-12-2015
17:21 CUTREMUR de 3,9 grade, vineri
dup-amiaz ACTUALITATEA: VINERI
18-12-2015
15:41 Artitii de la ara Vrancei vor susine n
aceast sear un concert de colinde
ACTUALITATEA: JOI 10-12-2015
21:11 Infotrafic. Vizibilitate sub 50 de metri pe
DN2(E85), segmentul Focani
Adjud ACTUALITATEA: LUNI 07-12-2015
TOATE STIRILE

De Camelia Taft

Voteaza :

Articolul a primit 5 voturi

Alin Soare, tnrul de 27 de ani, care de ani buni este vzut n staia de la Capel din Focani, aproape
ntotdeauna cu o sticl de cola n mn, ar fi ncercat s violeze o vnztoare de la chiocul din staia
respectiv. S-a ntmplat n urm cu cteva zile, tnrul intrnd peste ea n chioc ziua n amiaza mare. Ar fi
apucat-o de mini, ar fi lovit-o i i-ar fi bgat mna n gt. Fata a reuit s strige dup ajutor i a fost auzit
de o persoan, care era n staie i i-a srit n ajutor.
S-a ntmplat duminic trecut, pe la ora 15.00. Smbt noapte am fost eu de serviciu, a venit
pe aici, i-am dat s mnnce, iar duminic a intrat fata. M-a sunat duminic dup-amiaz fata c
Soare a intrat n chioc i a vrut s o violeze. Mi-a spus c i-a ncruciat minile, i-a bgat mna n
gt i i-a rupt i lanul i a i lovit-o. Fata a strigat dup ajutor. Erau vreo trei taximetriti dar nu au
intervenit, a venit o persoan, care era n staie. Am sunat la 112 dup ce m-a sunat fata. S fac
cineva ceva cu el. O rud m-a rugat s-i fac plngere penal, dar eu nu vreau s m duc prin
tribunal. Cine l are s se ocupe de el. Statul, cine o fi, numai s fac cineva ceva, ne-a povestit
mama tinerei, care s-a trezit cu Alin peste ea n chioc.
Purttorul de cuvnt al ISU Vrancea, cpitan Cristina Du, a confirmat c la faa locului a ajuns un echipaj
SMURD, care a gsit o persoan ce prezenta atac de panic n urma unei agresiuni, aceasta refuznd
internarea. Reprezentanii poliiei ne-au spus c nu s-a fcut nicio sesizare cu privire la incidentul de la Capel.
Dup incident, Alin ar fi ajuns la Psihiatrie, de unde ar fi ieit ieri, dup cum ne-a spus o rud a acestuia.
Aceeai rud ne-a spus c a ncercat pe toate cile s-l interneze pe biat ntr-o instituie de profil, n care s

1 of 5

27.12.2015 22:35

Alin, biatul cu cola de la Capel, ar fi ncercat s violeze o vnztoare

http://www.monitorulvn.ro/articole/alin-baiatul-cu-cola-de-la-capela-ar-fi...

fie tratat, dar nimeni nu-l ine. Nimeni nu dorete s-l interneze, dei are o form de retard. Are un
handicap accentuat dup cum scrie pe certificat. Eu am fcut toate demersurile posibile pentru ca el
s fie internat, dar nimeni nu-l primete. A avut un certificat de handicap valabil pn n februarie
a.c., dat pn la care a avut i pensie. I-am fcut programare pentru comisie, pentru a-i rennoi
certificatul, dar a disprut i nu a mai venit la programare. A fost evaluat ulterior i va intra n
vigoare de la 1 octombrie. Tot ce am fcut, am fcut doar ca s l ajut. El nu este n ngrijirea mea.
Eu doar am fcut o curatel pentru garsoniera pe care el o are, pentru a nu rmne fr ea. Eu nu
mi-am luat rspunderea asupra lui ca persoan. Am ncercat s pltesc pe cineva dar nimeni nu
vrea s stea cu el pentru c nu se poate. Eu i-am fcut dou dosare. Unul pentru pensie i certificat
de handicap i unul pentru internare. Internarea este voluntar, aa c nu pot s fac nimic. Dup ce
i s-a fcut expertiz i a fost ncadrat n grad de handicap accentuat i s-a dat drumul pe strzi. Am
ncercat s-l internez la Dumbrveni, dar nu s-a putut. Nu-l primete nimeni. Eu nu neleg ce se
ateapt. S dea n cap cuiva? De povestea cu tentativa de viol am auzit acum i am mers la
persoana respectiv pentru a face o plngere penal, dar a refuzat. Eu nu-i pot face plngere
degeaba. Sper ca cineva s se implice i s se fac ceva. Am senzaia c se ateapt s dea cuiva n
cap la propriu. Eu am ncercat pe toate cile i am fcut tot ce a inut de mine. Mine poimine cine
tie ce mai face, ne-a spus ruda lui Alin S.
Tnrul este singur pe lume. i-a pierdut mama n urm cu aproximativ 5 ani. Femeia a murit n Italia, ar
n care a mers pentru a face bani ca s-i poat ntreine familia. Alin, care este bolnav din copilrie, a rmas
cu tatl su, care a fost i el bolnav dintotdeauna. n 2014, biatul a rmas i fr tat, dup ce s-a prpdit i
acesta. Rudele ne-au spus c au ncercat s-l ajute, lundu-l chiar i la ele acas, dar este imposibil de stat cu
om care are astfel de probleme.
Oamenii, care erau ieri la Capel, i care l cunosc pe Alin, ne-au spus c sunt i persoane care i bat joc de
el, n sensul c i dau s fumeze igri ce conin substane interzise. i dau unii s fumeze tot felul de
igri. Unde-s ia care se ocup cu aa ceva? S fac cineva ceva cu el, a spus un brbat care l tie
bine pe Alin.
Cineva i-a fcut chiar i pagin pe facebook lui Alin - https://www.facebook.com/soare.nebunu.

You and 2 other friends like this

FLASH NEWS NATIONAL

21:41 Fore fidele unui demnitar


afgan au decapitat patru membri ai
gruprii Statul Islamic
21:17 Atentate la Paris: Mama unuia
dintre autori i reproeaz c nu a
observat semnele radicalizrii fiului ei
19:12 Turcia: Trei soldai, ucii de
explozia unei bombe plasate de rebelii
kurzi, n sud-estul rii

De Camelia Taft
Incadrat in categoria: Infracional

Terorism: Autoritile germane


i austriece, n stare de alert ridicat

18:40

18:28 NATO va trimite avioane de


supraveghere n Turcia

16 COMENTARII - ADAUGA-L PE AL TAU

PRIMA

ULTIMA

COMENTARII AFISATE CELE MAI VECHI PRIMELE


Il cunosc!E Ulise,iar in sitcla nu e cola,e coniac!

18:08 Bonurile ctigtoare la


extragerea ocazional a Loteriei
fiscale sunt cele din 12 octombrie cu o
valoare de 766 de lei
18:08

UPDATE Patru persoane au

DE Don Pasquale, postat pe 22-09-2015, la 00:52

Il cunosc!E Ulise,iar in sticla nu e cola,e coniac!


DE Don Pasquale, postat pe 22-09-2015, la 00:54

Ppoate sa fie si votka cu colorant de var lavaabil de pereti exteriori ,ca uliesei asta beaa orice.
DE Don Pasquale, postat pe 22-09-2015, la 00:59

Belise Grosu terorizeaza Focsaniul ! Trebuie capturat cat mai urgent ca altfel ajunge sa ne violeze si bordurile.
DE piscot, postat pe 22-09-2015, la 02:50

@"piscot" Iubitzel, cand vad ca nu ai somn de grija mea si ma iei la "incins" inainte de a te culca la unu' fara
ceva, sub pseudonimele de "Don Pasquale" si "Intelighentul Ugrosu", imi "creste inima de bucurie". Eu am mai
spus prin intermediul acestei rubrici ca daca sefa ta, d-na senator Sorina Placinta, are putina DEMNITATE si se
confrunta cu mine public, pe problemele de interes public ale focsanenilor pe care ii reprezenta in Parlament, de
care am informat-o printr-o petitie si la care Domnia Sa mi-a raspuns in data de 11.12.2010, prin dispozitia de
internare fortata la Psihiatrie, ii voi oferi senzatii similare ca in cazul unui orgasm multiplu. Desi in data de
05.10.2015, voi candida pentru functia de GROPAR, aceasta numai daca dl. primar Decebal Bacinschi nu va
anula concursul, asa cum a facut in anul 2010, in cazul concursului pentru ocuparea postului de administrator la
Gradinta 16 Focsani, eu imi mentin afirmatia ca in probleme de energie sunt si eu un MESERIAS, asa cum sotul
d-nei senator Sorina Placinta este un meserias ca urolog-sexolog si pentru acest PROFESIONALISM, a fost numit
politic director la doua spitale din Bucuresti.
DE Ulise Grosu, postat pe 22-09-2015, la 06:43

Am auzut ca te-ai angajat animator-dansator din buric intr-un club de noapte,se castiga ceva,sau asa...
DE @Ulise, postat pe 22-09-2015, la 08:33

2 of 5

27.12.2015 22:35

S-ar putea să vă placă și