Sunteți pe pagina 1din 14

Majorarile de capital social se efectueaza prin:

emitere de noi actiuni sau aport suplimentar creator de noi parti sociale;
inglobarea in capitalul social a unor parti din capitalul propriu (de regula, rezervele);
sau
transformarea unor angajamente financiare in actiuni
Majorarea de capital prin emiterea de noi actiuni sau crearea de noi parti
sociale
Ca si in cazul constituirii capitalului social, aportul asociatilor sau al actionarilor la
capitalul social poate sa fie in bani si/sau in natura. Scopul acestei majorari poate fi
consolidarea situatiei financiare sau atragerea de noi
resurse pentru finantarea investitiilor necesare continuarii activitatii, in conditiile unei
prime de competitii din ce in ce mai ridicate in toate domeniile. emisiune Este o
operatiune, in buna masura, similara aportului initial de capital, fiind de fapt
un nou aport. Ca particularitate, trebuie avuta in vedere vanzarea de noi actiuni la
preturi diferite de valoarea de emisiune, generand primele de emisiune. Conform
legislatiei, primele de emisiune se achita integral la data subscrierii, impreuna cu
30% din capitalul subscris, restul urmand a se achita in maximum 3 ani.
O unitate economic recurge la majorarea capitalului social atunci cnd are
probleme financiare, cnd are nevoie de finanarea unor obiective de investiii, cnd
dorete s-i mbunteasc situaia financiar n vederea crerii unei solvabilitii
mai bune sau dorete achiziionarea unor bunuri prin majorare de capital fr a
recurge la mprumuturi care poate implica un efort financiar mai mare.
Majorarea capitalului social se poate realiza prin urmtoarele metode:
1.Aporturi noi n natur creterea capitalului social prin aceast metod este
determinat de realizarea investiiilor sau ntrirea situaiei financiare.
2.Emiterea de noi aciuni - creterea capitalului social prin aceast cale este
determinat de finanarea investiiilor sau ntrirea situaiei financiare.
3.Operaiuni interne creterea capitalului social se realizeaz prin
ncorporarea rezervelor, primelor de capital sau a profitului. Motivul principal al
creterii capitalului social este mbuntirea credibilitii financiare a unitii
economice. Practic, majorarea capitalului social se face, fie prin acordarea
gratuit de noi aciuni sau pri sociale ctre acionari sau asociai existeni, fie
prin creterea valorii nominale a aciunilor sau prilor sociale existente.
4.Conversia unor datorii ale societii n aciuni creterea capitalului social
se realizeaz prin conversia unor datorii ctre terii n aciuni sau pri sociale,
care se poate face numai cu acordul creditorului i astfel creditorul devine
1

acionar sau asociat. Motivul creterii capitalului social prin aceast metod este
anularea anumitor datorii.

Not:
Modalitile de majorare a capitalului social se pot realiza numai n conformitate cu
hotrrile Adunrii Generale a Acionarilor sau Asociailor i se substituie
reglementrilor legislative emise.

Conturi implicate:
104 Prime de capital (P), cont de pasiv dup funcia contabil, cont de capitaluri
proprii dup coninutul economic, ine evidena primelor de emisiune, de aport, de
fuziune/divizare i de conversie a obligaiunilor n aciuni.
n credit se nregistreaz constituirea primelor.
n debit se nregistreaz utilizarea primelor.
Soldul creditor reprezint primele de capital netransferate la capital sau la rezerve.
Contul de gradul I se dezvolt n conturi de gradul II pe feluri de prime.
106 Rezerve (P) cont de pasiv dup funcia contabil, cont de capitaluri proprii dup
coninutul economic, ine evidena rezervelor constituite pe seama rezultatului sau
din alte surse.
n credit se nregistreaz constituirea rezervelor.
n debit se nregistreaz utilizarea rezervelor.
Soldul creditor reprezint rezervele constituite i neutilizate.
Contul de gradul I se dezvolt n conturi de gradul II pe feluri de rezerve.
117 Rezultatul reportat (A/P), cont bifuncional dup funcia contabil, cont de
capitaluri propriidup coninutul economic, ine evidena rezultatului obinut (profit sau
pierdere) n exerciiile precedente, nerepartizat.
n credit se nregistreaz profitul net nerepartizat din exerciiul financiar precedent i
pierderile acoperite.
n debit se nregistreaz pierderile din exerciiul precedent financiar i profitul net
realizat n exerciiile precedente, repartizat.
Soldul creditor reprezint profitul nerepartizat.
Soldul debitor reprezint pierderea neacoperit.
Contul de gradul I se dezvolt n conturi de gradul II.

Majorarea capitalului social implic urmtoarele formule contabile :


1.Majorarea capitalului social prin aport n natur concretizat ntr-un Tir,
evaluat la 250.000 lei.

Subscrierea aportului n natur:

456 Decontri cu asociaii = 1011 Capital subscris nevrsat 250.000


privind capitalul

Intrarea n patrimoniu a aportului subscris:

2133 Mijloace de transport = 456 Decontri cu asociaii

250.000

privind capitalul

Concomitent se nregistreaz trecerea de la capital nevrsat la capital vrsat:

1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 250.000

2.Majorarea capitalului social prin emisiunea a unui numr de 10.000 de aciuni


cu valoarea nominal de 1 leu, care se va achita ulterior prin banc.

Subscrierea aciunilor 10.000 x 1 leu/aciune = 10.000 lei:

456 Decontri cu asociaii = 1011 Capital subscris nevrsat 10.000


privind capitalul

nregistrarea depunerii la banc a banilor de ctre acionari:

5121 Conturi la bnci n lei = 456 Decontri cu asociaii

10.000

privind capitalul

Concomitent se nregistreaz trecerea de la capital nevrsat la capital vrsat:

1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 10.000

3.Majorarea capitalului social prin ncorporarea primelor de emisiune n


valoare de 2000 lei i a primelor de fuziune 1000 lei.
%

= 1012 Capital subscris vrsat

1041 Prime de emisiune


2.000
1042 Prime de
fuziune

3.000

1.000

4.Majorarea capitalului social prin ncorporarea profitului net nerepartizat n


sum de 5.000 lei.
1171 Rezultatul reportat

1012 Capital subscris vrsat

5.000

reprezentnd profitul
nerepartizat
5.Majorarea capitalului social prin compensarea unei datorii fa de un furnizor
n sum de 10.000 lei.

Emisiunea aciunilor:
456 Decontri cu asociaii = 1011 Capital subscris nevrsat 10.000
privind capitalul

Compensarea datoriei fa de furnizor cu valoarea creanei rezultat din


emisiunea aciunilor:

401 Furnizori = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul

10.000

Concomitent se nregistreaz trecerea de la capital nevrsat la capital vrsat:

1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat

10.000

Reguli privind reducerea capitalului social


i consecinele nerespectrii acestora
(articol publicat in revista Consulting Review)

Generaliti.
(1) Capitalul social este expresia valoric a aporturilor asociailor i este nscris n contabilitate la pasivul
bilanului. El variaz n funcie de forma juridic a societii i de obiectul de activitate al acesteia. Capitalul
social este format din suma aporturilor reunite ale asociailor i se mai numete capital nominal. n schimbul
aporturilor, acionarii primesc din partea societii aciuni. Capitalul social este un concept juridic i contabil,
este un nomen juris, constant pe toat durata societii, cel puin pn la modificarea actului constitutiv.

Necesitatea reducerii capitalului social.


(2) n practica i teoria juridic, un obiect al modificrii capitalului social poate fi reducerea capitalului social.
n anumite cazuri, datorit unei activiti deficitare a societii sau a unei conjuncturi nefavorabile, se poate
ajunge la pierderea unei pri din activul patrimoniului societii. ntr-un asemenea caz, capitalul social va
trebui rentregit ori redus, deoarece, altfel nu se poate face vreo repartizare sau distribuire de profit (art. 69
din Legea nr. 31/1990).
(3) n cazul societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni, dac se constat c, n urma unor pierderi,
stabilite prin situaia financiar anual, aprobat, activul net al societii) determinat ca diferen ntre totalul
activelor i total datoriilor societii) s-a diminuat la mai puin de jumtate din valoarea capitalului social
subscris, consiliul de administraie, respectiv directoratul va convoca adunarea general extraordinar
pentru a hotr rentregirea capitalului social, limitarea sau dizolvarea lui (art. 153 ^ 24 din Legea nr.
31/1990).
(4) n alte cazuri, capitalul social avut n vedere la constituirea societii se poate dovedi prea mare fa de
nevoile activitii societii. ntr-o asemenea situaie, pentru a asigura echilibrul ntre activul i pasivul
patrimoniul socitii, asociaii pot reduce capitalul social al societii.

Procedurile folosite pentru reducerea capitalului social.


(5) Pentru reducerea capitalului social, cadrul legal prevede procedee diferite, n funcie de cauza care
impune reducerea capitalului social. Dac reducerea capitalui socialeste determinat de pierderi ale
capitalului social, reducerea capitalului social se poate realiza , potrivit art. 207 alin. (1) din Legea nr.
31/1990, prin:
(a) micorarea numrului de aciuni sau pri social procedeul const n micorarea aciunilor sau
prilor sociale cu pstrarea valorii nominale a acestora. Ca urmare, se va micora n mod corespunztor
numrul aciunilor sau prilor sociale deinute de fiecare asociat.
(b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale innd seama de procentul de
reducere a capitalului social, valoarea nominal a fiecrei aciuni sau pri sociale se va reduce n mod
corespunztor. Noua valoare se va inscripiona pe vechile aciuni sau pri sociale.
(c) dobndirea propriilor aciuni, urmate de anularea lor n mod excepional, potrivit art. 104 lit a) din
Legea nr. 31/1990, societatea poate dobndi un numr determinat de aciuni proprii, integral liberate, cu
scopul de a reduce capitalul social, prin anularea lor.

(6) Potrivit art. 207 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 dac reducerea capitalului social nu este determinat
de pierderi, capitalul social se poate reduce prin: (a) scutirea total sau parial a asociailor de vrsminte
datorate; n cazul n care capitalul social subscris nu a fost integral vrsat, reducerea capitalului social se
poate realiza prin scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele neefectuate; (b) restituirea ctre
asociai a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru
fiecare aciune sau parte social; c) alte procedee.

Condiiile pentru reducerea capitalului social.


(7) Reducerea capitalului social se poate realiza n condiiile art. 204 din Legea nr. 31/1990, adic prin
hotrrea adunrii asociailor, constatat printr-un nscris n forma prevzut de lege, care trebuie
menionat n registrul comerului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei. Referitor la hotrrea privind
reducerea capitalului social, putem spune c: (a) se ia n condiiile de cvorum pentru adunarea general
extraordinar, cu o majoritate de cel puin dou treimi din drepturile de vot deinute de acionarii prezeni
sau reprezentai (art.115 din Legea nr. 31/1990); (b) s se respecte plafonul minim al capitalului social, n
condiiile prevzute de lege, i s se arate motivele pentru care se face reducerea i procedeul care va fi
utilizat pentru efectuarea ei; (c) n cazul societii pe aciuni, cu excepia cazului n care societatea este
transformat ntr-o societate de alt form, capitalul social nu poate fi redus sub minimul legal, dect dac
valoarea sa este adus la un nivel cel puin egal cu minimul legal, prin adoptarea unei hotrri de majorare
a capitalului social n acelai timp cu hotrrea de reducere a capitalului social (art. 10 alin. (2) din Legea
nr. 31/1990).
(8) n concluzie, reducerea capitalului social va putea fi realizat numai dup trecera a dou luni de la data
publicrii hotrrii adunri asciailor n Monitorul Oficial al Romniei (art. 208 din Legea nr. 31/1990).

Dreptul de opoziie.
(9) Reducerea capitalului social poate afecta drepturile creditorilor societii, datorit gajului lor general. De
aceea, ca msur de protecie, legea recunoate acestor creditori dreptul de a face opoziie la hotrrea
adunrii creditorilor sociali ale cror creane sunt anterioare publicrii hotrrii de reducere a capitalului
social, deoacere numai ei pot fi pgubii printr-o asemenea hotrre. Dreptul de opoziie se poate exercita
cu respectarea dispoziiilor art. 62 din Legea nr. 31/1990. Prin exercitarea dreptului de opoziie, creditorii ale
cror creane sunt anteriore publicrii hotrrii vor fi ndreptii s obin garanii pentru creanele care nu
au devenit scadente pn la data publicrii hotrrii privind reducerea capitalului social. Ca urmare a
opoziie, hotrrea privind reducerea capitalului social nu va putea produce pli n beneficiul asociailor
pn cnd creditorii nu vor fi obinut realizarea creanelor lor sau garanii adecvate.
(10) n concluzie, pentru a fi opozabile terilor, hotrrile adunrii generale vor fi depuse n termen de 15 zile
la oficiul registrului comerului, spre a fi menionate n registru i publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a IV-a. Nerespectarea acestei prevederi este considerat de lege contravenie i se pedepsete cu
amend de la 5.000 lei la 10.000 lei. (art. 270^3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

nregistrarea operaiunilor n contabilitate.


(11) n contabilitatea agentului economic, orice operaiune economico-financiar efectuat se nregistreaz
n contabilitate n baza unui document justificativ. (art. 6 din Legea nr. 82/1991).

(12) Valoarea aciunilor emise sau a altor titluri, precum i vrsmintele efectuate n contul capitalului
subscris se reflect distinct n contabilitate. (art. 15 din Legea nr. 82/1991).
nregistrarea contravalorii n lei a capitalului social subscris n valut se face la cursul de schimb al pieei
valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din data subscrierii. Diferenele de curs valutar ntre
cursul de la data subscrierii i cursul de la data vrsrii capitalului social n valut se nregistreaz la
venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz. (pct. 185 alin. (6) din OMFP nr. 3055/2009).
(13) Capitalul social subscris i vrsat se nregistreaz distinct n contabilitate, pe baza actelor de
constituire a persoanei juridice i a documentelor justificative privind vrsmintele de capital. Contabilitatea
analitic a capitalului social se ine pe acionari sau asociai, cuprinznd numrul i valoarea nominal a
aciunilor sau a prilor sociale subscrise i vrsate.
(14) Operaiunile care se nregistreaz n contabilitate cu privire la micorarea capitalului sunt, n principal,
urmtoarele: reducerea numrului de aciuni sau pri sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora
ca urmare a retragerii unor acionari sau asociai, rscumprarea aciunilor, acoperirea pierderilor contabile
din anii precedeni sau alte operaiuni, potrivit legii.
(a) Operaiunea privind reducerea capitalului social cu valoarea aciunilor proprii rscumprate i anulate,
potrivit legii, se nregistrez astfel:

101 Capital

= 109 Aciuni proprii

(b) Operaiunea privind capitalul retras de acionari/asociai, precum i capitalul lichidat cu ocazia
operaiunilor de reorganizare a entitilor, potrivit legii, se nregistrez astfel:

101 Capital

= 456 Decontri
capitalul

cu

acionarii/asociaii

privind

(c) Operaiunea privind acoperirea pierderilor contabile realizate n exerciiile financiare precedente, care
reduc capitalul social, conform hotrrii adunrii generale a acionarilor/asociailor, se nregistrez astfel:

101 Capital

= 117 Rezultatul reportat

(d) Operaiunea privind diferena dintre valoarea nominal a instrumentelor de capitaluri proprii anulate i
valoarea lor de rscumprare, se nregistrez astfel:

101 Capital

= 141 Ctiguri legate de vnzarea sau anularea


instrumentelor de capitaluri proprii

(15) Scoaterea din eviden a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modific capitalul social,
cu excepia situaiilor prevzute de legislaia n vigoare. n toate cazurile de modificare a capitalului social,
aceasta se efectueaz n baza hotrrii adunrii generale a acionarilor, cu respectarea legislaiei n
vigoare. (pct. 243 din OMFP nr. 3055/2009).

Consecinele nerespectrii prevederilor legale cu privire la reducerea capitalului social.


(16) Efectuarea cu tiin de nregistrri inexacte, precum i omisiunea cu tiin a nregistrrilor n
contabilitate, avnd drept consecin denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum i
a elementelor de activ i de pasiv ce se reflect n bilan, constituie infraciunea de fals intelectual i se
pedepsete conform legii. (art. 43 din Legea nr. 82/1991). Astfel, falsificarea unui nscris oficial, cu prilejul
ntocmirii acestuia, de ctre un funcionar public aflat n exerciiul atribuiilor de serviciu sau de o persoan
care exercit un serviciu de interes public, prin atestarea unor fapte sau mprejurri necorespunztoare

adevrului ori prin omisiunea cu intenie de a insera unele date sau mprejurri, se pedepsete cu
nchisoare strict de la un an la 5 ani. (art. 471 din Legea nr. 301/2004).
(17) Se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul
legal al societii, care: (a) dobndete, n contul societii, aciuni ale altor societi la un pre pe care l tie
vdit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societii, aciuni pe care aceasta le deine, la preuri
despre care are cunotin c sunt vdit inferioare valorii lor efective, n scopul obinerii, pentru el sau
pentru alte persoane, a unui folos n paguba societii; (b) folosete, cu rea-credin, bunuri sau creditul de
care se bucur societatea, ntr-un scop contrar intereselor acesteia sau n folosul lui propriu ori pentru a
favoriza o alt societate n care are interese direct sau indirect; (art. 172 din Legea nr. 31/1990).
(18) Se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul
legal al societii, care: (a) rspndete tiri false sau ntrebuineaz alte mijloace frauduloase care au ca
efect mrirea ori scderea valorii aciunilor sau a obligaiunilor societii ori a altor titluri ce i aparin, n
scopul obinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos n paguba societii; (b) ncaseaz sau
pltete dividende, sub orice form, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, n lips de situaie
financiar sau contrarii celor rezultate din aceasta. (art. 272 ^1 din Legea nr. 31/1990).
(19) Se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau
reprezentantul legal al societii, care: (a) emite aciuni de o valoare mai mic dect valoarea lor legal ori
la un pre inferior valorii nominale sau emite noi aciuni n schimbul aporturilor n numerar, nainte ca
aciunile precedente s fi fost achitate n ntregime; (b) se folosete, n adunrile generale, de aciunile
nesubscrise sau nedistribuite acionarilor; (c) acord mprumuturi sau avansuri asupra aciunilor societii;
(d) pred titularului aciunile nainte de termen sau pred aciuni liberate n total sau n parte, n afar de
cazurile stabilite de lege, ori emite aciuni la purttor fr a fi achitate integral; (e) nu respect dispoziiile
legale referitoare la anularea aciunilor neachitate (art. 273 din Legea nr. 31/1990).
(20) Se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend administratorul, directorul, directorul
executiv sau reprezentantul legal al societii, care: (a) ndeplinete hotrrile adunrii generale referitoare
la schimbarea formei societii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social,
nainte de expirarea termenelor prevzute de lege; (b) ndeplinete hotrrile adunrii generale referitoare
la reducerea capitalului social, fr ca asociaii s fi fost executai pentru efectuarea vrsmntului datorat
ori fr hotrrea adunrii generale care i scutete de plata vrsmintelor ulterioare. (art. 274 din Legea nr.
31/1990).
(21) Transmiterea fictiv a prilor sociale sau a aciunilor deinute ntr-o societate comercial, n scopul
sustragerii de la urmrirea penal ori n scopul ngreunrii acesteia, constituie infraciune i se pedepsete
cu nchisoare de la 2 la 8 ani. (art. 280 ^1 din Legea nr. 31/1990).
(22) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credin, cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor
acesteia, de ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri se
pedepsete cu nchisoare strict de la un an la 5 ani.Gestiunea frauduloas svrit n scopul de a
dobndi un folos material se pedepsete cu nchisoare strict de la 2 la 7 ani. (art. 258 din Legea nr.
301/2004).
(23) Se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul
executiv sau reprezentantul legal al societii, care: (a) prezint, cu rea-credin, n prospectele, rapoartele
i comunicrile adresate publicului, date neadevrate asupra constituirii societii ori asupra condiiilor

economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credin, n tot sau n parte, asemenea date; (b) prezint, cu
rea-credin, acionarilor/asociailor o situaie financiar inexact sau cu date inexacte asupra condiiilor
economice ale societii, n vederea ascunderii situaiei ei reale; (c)refuz s pun la dispoziie experilor,
documentele necesare sau i mpiedic, cu rea-credin, s ndeplineasc nsrcinrile primite. (art. 171 din
Legea nr. 31/1990).
Temei legal:
Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
Legea nr. 301/2004 privind codul penal, cu modificrile i completrile ulterioare;
Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat;
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene.

(1) Fuziunea este operatiunea prin care:


a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera
totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii
societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al
unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel
repartizate; sau
b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea
patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre
actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.
(2) Divizarea este operatiunea prin care:
a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor
societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii
societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;
b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea
patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre
actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al
unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel
repartizate.
(21) Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii
divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati
nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(3) Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.
(4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi
efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa

nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma


lichidarii.

Articolul 239 - Hotararea privind fuziunea sau divizarea


(1) Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile
stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.
(2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in
temeiulart. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in
conditiile art. 115.
(3) Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se
constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate
convenita.

Din punct de vedere juridic, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea nr.
31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 238
251).
Fuziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale hotarasc separat
transmiterea elementelor de activ si de pasiv la una dintre societati sau infiintarea unei noi societati
comerciale in scopul comasarii activitatilor.
Fuziunea intre doua sau mai multe societati poate avea ca obiective:
consolidarea pozitiei pe piata; fuziunea
restructurarea;
integrarea pe verticala, prin absorbirea unui furnizor important sau a unui client
important;
evitarea lichidarii prin faliment.
Divizarea se face prin impartirea integrala a elementelor de activ si de pasiv ale unei societati
comerciale care isi inceteaza existenta, intre doua sau mai multe societati comerciale existente ori
care iau fiinta.
Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a societatilor comerciale care isi
inceteaza existenta, si transmiterea universala a elementelor lor de activ si de pasiv catre societatea
sau societatile comerciale beneficiare, in starea in care se afla la data fuziunii sau a divizarii.
ATENTIE!
Data fuziunii sau a divizarii reprezinta data inmatricularii la Registrul Comertului a noii societati
sau a ultimei dintre ele in cazul constituirii uneia sau mai multor societati.
In celelalte cazuri, data operatiunii este data inscrierii in Registrul Comertului a mentiunii
privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
O societate comerciala nu isi inceteaza existenta in cazul in care o parte din elementele de natura
activelor si pasivelor ei se desprind si se transmit catre una sau mai multe societati comerciale
existente ori care iau astfel fiinta.
IMPORTANT:

10

Aportul unei parti din elementele de activ ale unei societati comerciale la una sau mai multe
societati comerciale existente ori care iau fiinta, in schimbul actiunilor sau partilor sociale ce
se atribuie actionarilor/asociatilor acelei societati la societatile comerciale beneficiare, este
considerata divizare.
Fuziunea societatilor comerciale se realizeaza prin doua modalitati:
1. fuziunea prin absorbirea uneia sau mai multor societati comerciale de catre o alta societate
comerciala;
2. fuziunea prin contopirea a doua sau mai multe societati comerciale pentru a
alcatui o societate comerciala noua.
ATENTIE!
O societate comerciala care absoarbe dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile
societatilor comerciale pe care le absoarbe, din punct de vedere juridic. Din punct de vedere
fiscal, pierderea fiscala inregistrata de societatea absorbita nu se recupereaza de catre
societatea absorbanta.
Operatiunile care au loc cu ocazia fuziunii prin absorbtie sunt:
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
fuzioneaza, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie.
2. Intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziune de catre societatile comerciale care urmeaza sa
fuzioneze. Pe baza bilantului intocmit inainte de fuziune se determina activul net contabil, potrivit
formulei:
Activ net contabil = Total Active Total Datorii
3. Evaluarea globala a societatilor. Determinarea aportului net. Pentru evaluarea societatilor intrate in
fuziune se poate folosi una dintre urmatoarele metode: metoda patrimoniala sau metoda activului net,
metoda bursiera, metoda bazata pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament,
valoarea de supraprofit), metode mixte si metoda bazata pe fluxul financiar sau cash-flow-ul.
Valoarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate reprezinta valoarea
aportului net de fuziune al fiecarei societati intrate in fuziune. Pe raportul baza acestei valori se
stabileste raportul de schimb. Evaluarea se face pornind de la de schimb situatiile financiare incheiate
la aceeasi data de catre toate societatile.
In cazul in care valoarea activului net contabil nu este aceeasi cu cea a aportului net, diferentele sunt
recunoscute ca elemente de castiguri sau pierderi din fuziune.
IMPORTANT:
Daca valoarea aportului net este mai mare decat activul net contabil, diferenta este
recunoscuta ca profit. In situatia in care valoarea aportului net este mai mica decat activul
net contabil, diferenta este recunoscuta ca pierdere. Pentru respectarea principiului
independentei exercitiului, recunoasterea castigurilor si a pierderilor aferente perioadelor
anterioare se va reflecta in contul 117 Rezultatul reportat cu identificarea acestora pe
exercitii financiare, daca aceasta este posibila.
4. Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, pentru a acoperi capitalul
societatilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape au loc urmatorii pasi:
a) se stabileste valoarea contabila a actiunilor sau a partilor sociale ale societatilor
comerciale care fuzioneaza, prin raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de
parti sociale emise. Valoarea contabila a unei actiuni/parti sociale se poate obtine si
prin raportarea activului net contabil la numarul de actiuni/parti sociale;

Adunarea general este organul de deliberare i decizie al societii, fiind format


din totalitatea asociailor societii. Legea nr. 31/1990 reglementeaz adunarea
general ca organ al societii numai n cazul societii pe aciuni sau n comandit
pe aciuni i societii cu rspundere limitat. Cu toate acestea, este fr ndoial c
i n cazul celorlalte forme juridice de societate deciziile se iau tot n cadrul
adunrilor generale ale asociailor.

11

Adunarea general a asociailor decide n principalele probleme ale societii,


precum: alegerea organelor de conducere i administrare, desemnarea cenzorilor
sau, dup caz, auditorilor societii, modificarea societii comerciale etc

Atribuiile adunrii generale ordinare


Legea dispune c adunarea general ordinar are cel puin urmtoarele atribuii:
a) s discute, s aprobe sau s modifice situaiile financiare anuale i s fixeze
dividendul:
b) s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai
consiliului de supraveghere, i cenzorii;
c) n cazul societilor ale cror situaii financiare sunt auditate, s numeasc sau s
demit auditorul financiar i s fixeze durata minim a contractului
de audit financiar;
d) s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs membrilor consiliului de
administraie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere i cenzorilor, dac
nu a fost stabilit prin actul constitutiv;
e) s se pronune asupra gestiunii consiliului de administraie, respectiv a
directoratului;
f) s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i, dup caz, programul de
activitate pe exerciiul de activitate urmtor;
g) s hotrasc gajarea, nchirierea sau desfiinarea uneia sau a mai multor uniti
ale societii (art. 111 din Legea nr. 31/1990).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/aga-societate

Insolventa este definita de art. 3, pct. 1 al Legii nr. 85/2006 ca fiind acea stare patrimoniala a
debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor
exigibile, obligatii ce au ca obiect o suma de bani, cele cu alt obiect regulandu-se dupa dreptul
comun. Observam ca diferenta dintre cele doua notiuni, insolventa si insolvabilitatea, este
facuta de catre bunurile care se gasesc in proprietatea debitorului, acestea neavand relevanta
in cazul starii de insolventa.
In schimb, falimentul este o procedura de incetare a existentei unei societati comerciale,
incetare ce se aplica comerciantilor (debitorilor) care nu mai pot onora datoriile lor
comerciale. Cheltuielile necesare desfasurarii procedurii urmeaza a fi suportate de catre
debitor. Falimentul are drept scop prefacerea in bani a bunurilor din averea debitorului, in
vederea satisfacerii creantelor creditorilor. Art. 3, pct. 23 al Legii nr. 85/2006 privind
procedura insolventei ne ofera definitia legala a procedurii falimentului, ca fiind acea
procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea
lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul in care este inmatriculat.
Cele doua proceduri au in comun caracterul colectiv, ceea ce duce la concluzia ca la
desfasurarea amandurora sunt invitati sa participe toti creditorii cunoscuti ai debitorului, spre
deosebire de dreptul comun care, in cadrul executarii silite, cheama spre indestulare doar
creditorii care au pornit procedura. Cu toate acestea, caracterul egalitar al procedurii nu se
12

refera la modul de distribuire a creantelor obtinute in urma valorificarii, art. 121-130 din
Lege, ci la mijloacele procesuale de care se pot folosi creditorii.

n cazul deschiderii procedurii de insolven, judectorul sindic va numi, dup aceleai reguli ca
i n cazul administratorului judiciar, un lichidator.
Astfel, lichidatorul este persoana, fizic sau juridic, practician n insolven, desemnat s
conduc activitatea debitorului i s exercite atribuiile stabilite de lege n sarcina sa att
n procedura general, ct i n procedura simplificat.
Lichidatorul trebuie, prin urmare, s ndeplineasc aceleai condiii impuse de lege ca i
administratorul.
El preia gestiunea de la debitor sau administrator, atribuiile acestuia din urma ncetnd din
momentul stabilirii de ctre judectorul-sindic a atribuiilor lichidatorului. Poate fi desemnat
lichidator i administratorul desemnat anterior.
Principalele atribuii ale lichidatorului sunt extrem de asemntoare cu cele ale administratorului
judiciar i sunt menionate n art. 25 din noua lege dup cum urmeaz:
a) examinarea activitii debitorului asupra cruia se iniiaz procedura simplificat n raport cu
situaia de fapt i ntocmirea unui raport amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus
la insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil i a existenei premiselor
angajrii rspunderii acestora n condiiile art. 138, i supunerea acelui raport judectorului-sindic
ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 60 de zile de la desemnarea
lichidatorului, dac un raport cu acest obiect nu fusese ntocmit anterior de administratorul
judiciar;
b) conducerea activitii debitorului;
c) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna
drepturilor creditorilor, precum i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaiuni
comerciale ncheiate de debitor i a constituirii unor garanii acordate de acesta, susceptibile a
prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor i luarea msurilor corespunztoare pentru
conservarea lor;
e) meninerea sau denunarea unor contracte ncheiate de debitor;
f) verificarea creanelor i, atunci cnd este cazul, formularea de obieciuni la acestea, precum i
ntocmirea tabelelor creanelor;
g) urmrirea ncasrii creanelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de
sume de bani, efectuate de acesta naintea deschiderii procedurii, ncasarea creanelor;

13

formularea i susinerea aciunilor n pretenii pentru ncasarea creanelor debitorului, pentru


aceasta putnd angaja avocai;
h) primirea plilor pe seama debitorului i consemnarea lor n contul averii debitorului;
i) vnzarea bunurilor din averea debitorului, n conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii, descrcarea fidejusorilor, renunarea la garanii
reale sub condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic;
k) sesizarea judectorului-sindic cu orice problem care ar cere o soluionare de ctre acesta;
l) orice alte atribuii stabilite prin ncheiere de ctre judectorul-sindic.

14