Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Izvoarele Istoriei Romanilor - Volumul 04 - Cronica Ungurilor
Izvoarele Istoriei Romanilor - Volumul 04 - Cronica Ungurilor
/SSEANU
www.dacoromanica.ro
FONTES
HISTORIAE DACO 0 ROMANORUM
FASCICULUS IV
SIMONIS DE KEZA
CHRONICON HUNGARICUM
EDIDIT
G. POPA,LISSEANU
1935
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL IV
CRONICA UNGURILOR
DE
SIMON DE KEZA
TRADUCERE DE
G. POPA.LISSEANU
1935
www.dacoromanica.ro
Amico dilecto
Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
chea lor prejudecatac Romeinii nu sunt autohtoni in regiunile pe care le ocupa, i ct s'ar fi infiltrat in plaiurile Carpatilor, malt in urma, dupa venirea Ungurilor.
Din lectura chiar a cronicilor ungureti se va putea vedea
uor c atunci can' d Maghiarii au sosit Ln noua lor patrie, nu
numai a nu au gasit o tara pustie i nelocuita, dar a au dat
peste populatiuni Cu organizatiile lor pro prii, primitive ce e
drept, dar cu organizatii ce s'au impus chiar cuceritorilor cari
le-au adoptat pentru trebuintele lor proprii.
Din aceasta lectura se va putea, apoi, constata nu nun'ant
mai numeroasele incuscriri intre Unguri i localnici
avea idecat sa amintim ca fiul lui Arpad, Zoltan, a luat In casa
torie pe fiica lui Menumorout, ca, mai teirziu, voivodul Ardealului Apor s'a insurat cu o grecoaica, adeca Cu o ortodoxa. etc.
dar i nenumarate absorbriuni de elemente incloeuropene in
www.dacoromanica.ro
straul natiunii de rasa turanica, a Maghiarilor. Aceste absorbfiuni au lost at& de dese ca au modificat Cu totul caracterul
particular al poporului unguresc care, spre a se putea menfine,
a fost obligat s'ii adopte o cultura straina, cultura popoarelor
cu cari a venit in atingere.
Din lectura textelor ce publicam se va putea vedea, mai
sar sa dam nu numai traducerea, dar i textul acestor traduceri. Felul cum infelegem noi sa se faca o traducere, l-am expus alta data in lucrarea noastra oStutlii pedagogice>>.
G. POPA-LISSEANU
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
10
geograful I. Lipszky, in Repertoriul su din 1830 cu urmatoarele vorbe: Kza, valahice Kiza, praedium comitatus Bihoriensis. Satul acesta, ferma aceasta, ung. puszta, acum o suta
mdi bine de ani, era deci locuit gi de populatinne ramaneasea, teaci, altfel, Lipszky n'ar fi avut nici un motiv sa. ne dea
numele gi in limba romana. Proportia numerica intre nationalitatile acestei ferrne, nu o cunoagtem gi nu gtim nici dacii
astizi vor mai fi existand Romani, in aceasta localitate.
Kiza este fermi numai dela a.nul 1660, cand vechiul sat
a fost nimicit cu totul de Turci cari au ocupat atunci Oradia
gi au pustiit intreaga Biharie. Dela aceasta data gi pan astazi,
satul Kiza s'a preficut intr'o simpla fermi, avand la un mome.nt dat, opt intravilane. Ca fermi, Kza apartine comunei
Mez5-Gyn, in care, dupa statistica maghiara din 1910, se
seau, la acea data, 67 Romani 2).
Localitatea Keza a apartinut multi vreme domeniului Episcopiei rom.-icat. din Oradia, dupa cum ne comunica Par..
Episcop Tr. Frentiu.
Scriitorul Jos. Podhradczky, in editia din 1833 a cronicei
lui Simon de Kza 2), sustine ca acetitt cronicar este de origine
ungur i incearci sa ne arate gi arg-umentele cari 1-au condus
www.dacoromanica.ro
11
p. 49.
Marcia% loc. cit. p. 49, atrigfuld atentia asupra italicismelor lui Simon de Keza, crede ci aceasta se datoreste eclucatiei sale italicne: Auffallend
sind die vicien Italicismen, woraus man vielleicht auf italienische Bildung
des Verfasscrs folgern knnte.
Titlul de nobil ungur al lui Simon de Keza, los. Podhradczky crede
a-I putea constata din urmitoarea noti ce reproduce in Introducerea cirtii sale:
In Urbariul fortirctii Frakn, comunicat la a. 1701 de principele palatin
Paul Eszterluizy stA scris: aFiindal prin moartea i lipsa de mostenitori de partea
brbiteasci a vech.li familii a ducilor Gilet, tortiireata Frakno, impreunii cu
castelul Kis.Mrtony, a revenit toroanei, la moartea de curfind a lui Leonard
Cite, ultimul Gilet stins ffiri urmasi, Noi, Jonas de Keza, Benedictus Ariza.
dus, Iacob al lui Tomas si Dionysius de Fok, din ordinal serenisimului donut
Ludovic, din gratia lui Dumnezeu, rege al Ungariei si al Poloniei, am consent.
nat antiMuntit si in felul ce urmeaz bunurile catalogate ai notate pe scurt,
Nagy Mitrton a. 1360.
Cu toste veniturile lor sigure i nesigurea.
Podhradczki, desi are oarecari brumeli asupra autenticittii Urbariului
de mai sus, crede totusi cit poate scoate din el clonal date sigure i anume,
cii Simon de Keza este de origini nobilii si al doilea timpul cilnd s'a stint; fa.
milis Gilet sau Kelad, ai eiror urntasi au trecut in familia Kanisaylor 1). Tot in
aceastil familie a Kanisaylor s'a contopit i familia comitilor Simon si Mihaet,
numiti Mertinsdorfarii 2).
Podbradcaky, ibidem, p. XXI.
Podhradczky, ibidem, p. 83. Mertinsdorfarii, in loe de Martinsdorfarii...
www.dacoromanica.ro
12
prin favoarea proprietarilor satului Keza, cel pulin un des-cendent al familiei cornitilor Simon i Michael, doi frati veni/i in Ungaria din Spania, i anume din Aragonia, deodata cu
regina Constan/a de Aragon, in timpul regelui Emeric (1196
1204) fiul lui Bela al 111-lea 1).
Insui istoricul ungur Marczali observa c pre,a mult se
ocupa Simon de Keza de cei doi camili Simon i Michael veniti din Spania ").
Simon de Keza care, de altfel, poarta i numele unuia
dintre cei doi comii, veniti din Spania i numiti Martinsdorfarii, a fost probabil un urma al acelor nobiles advenae, de
cari se ocupa cu atfita predilectie cronicarul In Apendicele operii sale. Familia Sinion Ii va fi trimis i la studii in Italia
i-i va fi dat educatia religioasa determinndu-1 pentru cariera
preqeasca.
www.dacoromanica.ro
13
Istoriografia maghiarg de astizi, in frunte cu Val. H6man 4), atribue lui Simon de Keza paternitatea aganumitelor Gesta Hungarorum, dupg eari s'au cgliuzit toate celelalte
cronici unguregti, cronica ce posedgm sub numele su nefiind
deck un rezumat al operei sale celei mari gi care s'a pierdut 5)
De asemenea gi Marczall, cu cteva decenii mai inainte,
cand pe urmele lui Engel 8), fusese i el de pgrere c toate
cronicile ungare au av-ut ea izvor principal opera mi Simon de
Vezi caracterizarea ce-i face lui Simon de Keza, d. Iorga, in Les plus
attciennes chroniques hongroises et le pass des Roumains, in BuL de la Secthist. IX p. 218-223.
Heinemann in Mon. Ger. Hist. XXIX, p. 523 face dovada neutilizirii
1) Heinemann, op. cit. p. 523 gseste aceast parte a cronicei lui Simon
directe a acestor doi istorici.
de Keza: tridicula, in qua omnia ita conturbata, adulterate, perversa sunt, ut
nihil leve cum vera reruxn gestarum ratione conveniats.
Hman Bd., Revue des guides hongroises a. 1925: La premire priode
de rhistoriographie hongroise, p. 138.
Marczali, op cit. p. 47: An& die Chronologie Kzars beweist, dass
sein Werk nur ein Excerpt ist.
Engel, Geschichte des ung. Reiches, Wien, 1834 I p. 36.
www.dacoromanica.ro
14
15
thele in prelio Crumhelt cum gente Scythica fere quasi deperissent, Pannonia extitit decem annis sine rege, Sclavis tantummodo, Grecis, Teutonicis, Messianis et Vlachis aduenis remanentibus in eadem, qui uiuente Effiela populari seruicio sibi
seruiel3ant.
3. In sfirit, in cap. IV 6, vorbind despre urmaii Hunilcn. in Europa, se exprima: Remanserant quoque de Hunis
uirorum tria muja ex prelio Crimildino erepti per fuge interfugium, qui timentes occidentis nationes, in campo Csigle usque
Arpad permanseruut, qui se ibi non Hunos sed Zaculos uocauerunt. Isti enim Zaculi Hunorum sunt residui, qui dum
Hungaros in Pannoniam iterato cognouerant remeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus occurrertmt, insimulque Pannonia
conquestrata, partem in ea sunt adepti, non tamen in plano
Pannonie sed cum Blackis in montibus confinii sortem ha-.
buerunt. Unde Blackis commixti, litteris ipsorum uti perhibentur,
Ceea ce ne spune Simon de Keza in primele doua eitate
ne este confirmat de mai toate cronicile tmgureti 1 straine
cari s'au ocupat de aceasta chestiune.
Istoriografia maghiara de astazi imparte cronicile in dour*
grupe. Prima grupa cuprinde cronicile in cari traditia hunica" adeci a descendenIii Ungurilor din Huni, Inca' nu se acreditase In contiinta cronicarilor i grupa a dona cuprinde
cronicile in cari .aceasta descendenla nu se mai pune la in-
www.dacoromanica.ro
16
sponte
fiinda
Vlahii din Ardeal, iar, pe de alta parte, sustinnd ca pastorii din Pannonia au fost numiti Viahi, dupi ce s'a aflat despre pastorii nomazi din Ardeal i).
1) Cf. asupra acestei cestiuni lzvoarele istoriei Rornailbr, vol. II p. 9
si seq. si Revista istoricil, XX, No. 4, p. 101: Ronetinii in. Descriptio Europae
Orientelis.
www.dacoromanica.ro
17
mult timp, episcopii din Ungaria, ca i conducgtorii vietii intelectuale din aceastg targ, au fost de nationalitate strging i
In special clerul era Italian. Si nu este departe de adevir presupunerea cg atunci cind Anonymus vorbind despre Pascua
Romanorum adaugg reflectia nam et modo Romani pascuntur
de bonis Hungariae", nu s'a gindit artit la armatele impgratului
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
M. SIMONIS DE KEZA
GESTA
HUNNORUM ET HUNGARORUM.
PROHEMIUM *) QUODDAM DE GUTH ET FACTIS HUNGARORUM
Inuictissimo et potentissinta domino Ladislao tercio gloriosiesimo reg Hungarie 1) magister Simon de Keza, fidelis clericus
eius, ad illum aspirare 2), cuius pulchritudinem mirantur 3) aol et
luna. Cum uestro cordi affectuose adiaceret Hungarorum gesta
.zognosccre, et id michi ueraciter constitisset, nationis eiusdem historise, que diuersis scartabellis 4) per Italiam, Franciam. ac Germsniam sparse sunt et diffuse, in uolumen unum redigere 5) procuraui,
non imitatus Orosium, qui fauore Ottonis Cesara, cui Hungari in
diuersis preliis confusiones plures intulerant, multa in libellis suis
apocripha confingens, ex demonibus incubis Hungaros asseruit esneratos. Scripsit enim, quod Filimer, magni Aldarici regis Gothoru.m
filius, dum fines Scitie annis impeteret, mulieres, que patrio nomine Baltraine 6) nominantur, plures secum in exercitu suo dicitur
deduxisse. Que ium essent militibus infestissime, retrahentes plu*) In Cod. Vindob: Simonis de Keza, Chronicon Hungaricum elegans opusAculum.
www.dacoromanica.ro
20
rimos per blandicies 7) a negotio militari, consilium regis ipsas fertur de consortio exercitus eapropter expulisse. Que quidem peruagantes per deserta littora paludis Meotidis 8), tandem descenderunt.
Ibique diutius du.m mansissent private solatio maritali, incubi demonee ad ipsas uenientes concubuiase cum ipsie iuxta dictum Orosium 9) referuntur. Ex qua quidem coniuntione dixit Hungaros oriundos. Sed ut eius assertio palam fiat falsissima, primo 19) per textum
comprobatur euangelicum, quod spiritus camem et ossa non habetri),
et quod est de carne, caro est, quod autem de spiritu, spiritus estContrarium quoque naturis rertun dixisse iudicatur, et penitus aduersatur ueritati, ut spiritus generare poseint; quibus non aunt concessa naturalia instrumenta, que uirtutem ac officium dare possint 1-2>
blandicias.
Bloat
Meotidis, Meotide.
Orositun, Orosii.
Primo, porro.
Habet, habent.
Possint, possit.
Quoties, quotiens.
Explicit prologus, lipseste in unele codice.
www.dacoromanica.ro
21
Porro cum per cladem diluuii, preter Noe et tres filias eius
Meta esset omnis caro, tandem. ex Sem, Kam et Japhet LX.X due
tribus post diluuium sunt progresse. De Sem XXII 3) ex Kam
XXIII 4) a Ialipet uero X et septem. Dum autem tribus iste, sicut
refert Iosephus, lingua ebraica uterentur, dicto 5) primo anno post
(hiluuium Menrot 6) gygans filim Thana ex semine laphet oriundus,
turrem construere cepit in omni cognacione sua, attendentes periculum preteritum, ut si contingeret diluuium iteran, possent euitare
XXIIXXV.
XXXIIXXXVII.
Dicto, deinde.
Menrot, Nemroth.
www.dacoromanica.ro
22
aureas, et plateas diuersimode petris coloratis, ductibusque abstractas 7). Et erat turris ipsa in quadrum subleuata ab uno angula
ad alium habens passuum longitudinis milia XV, et latitudinis totidem. .Altitudinis uero quantitas nondum finita erat, sed usq-ue lunarem circulum quern diluuii unda non adtigerat, illomm cogitatu
debebat subleuari. Trecentonun autem passuum grossitudo fuerat
fundamenti, subleuata siquidem paullatim artabartur, quod grossities.
interior 2) pondus prominens sustineret. Sita etenim erat inter Nubiain et Egypturn, cuius antiqualia cemuntur usque hodie euntibus
de Memphis Alexandriam.
3. Nemroth Hangarorum Protoparens Persidem habitaturus intrat,
ibique filios Hunor et Mogor generat, e quibus Hungari descendunt._
Dimissis ergo incide.nciis, que cepte materie dant colorem,
deandum est ad Menroth 3) qui gygans post linguaruin inceptam.
confusionem terram Euilath introiuit, que regio Perside 4) lato tempore appellatur, et ibi duos filios Hunor scilicet et Mogor ex
Eneth 5) sua coniuge generauit, ex quibus Huni siue Hungari sunt
exorti. Sed quia gygans Menroth uxores alias sine Eneth 6) perhibetnr habuisse, ex quibus absque Hunor et Mogor plures filios et
filias generauit, hi sui filii et eorum posteritas Perside 7) inhabitant regionem statura et colore Hunis similes, tantum.modo paruna
differunt in loquela, sicut Saxones et Thuringi. Cum autem. Humor
et Mogor Menroth assent primogeniti, a patre ipsorum tabernaculis.
separati incedebant.
Accidit autem dierum una, uenandi causa ipsos perrexisse,
quibus in deserto cerua occurrisset, in paludes Meotidas illam in-
Abstractas, astracatas.
Interior, inferior.
Menroth, Nemroth.
Perside, Persidis.
Eneth, Enee.
Eneth, Enee.
Perside, Persidetn.
www.dacoromanica.ro
23
Igitur, ergo.
lungitur, itutguntur.
Artibus, actibus.
www.dacoromanica.ro
24
colore, quam albe. Scitico quoque regno de oriente iungitur regnum Iorianorum et post hec Tarsia, et tandem Ma.ngalia, ubi Europa terminatur. Ex plaga u,ero estivali subsolana, gens iacet Coros-
mina. Ethiopia eciam, que India zninor dicitur, ac post hoc inter
meridiem et curet= Don fluuii desertu.m existit immeabile. Fluuius
www.dacoromanica.ro
_ 25
CAPUT SECUNDUM
DE HUNNORUM IN PANNONIA MIGRANTIUM REBUS USQUE AD
PUGNAM IN CEZUNMAUER COMMISSAM.
Itaque in eta-te sexta seculi multiplicad Ifuni in Scicia habitando ut arena. Arm Domini septingentesimo in unum congregad
,capitaneos inter se seu duces ue1 principes prefecerunt, quorum
www.dacoromanica.ro
26
2. Emensis Bessorum ac alborum Cumanorum regionibus, Susdaliam attingunt et tandem ad Tibiscum consident.
Cumque eo tempore Pannoniam, Pam.philiam, Phrygiam, Macedonian', Dalmaciamque tetrarcha Macrinus nacione Longobardus,
urbe Sabaria oriundus gubernaret, armis bellicis informatus, audit
Transirent, transierunt.
Ex parte, ex gratin.
Gratanti, constanti.
www.dacoromanica.ro
27
In istis itaque consiliis et tractatibus Ditrico Macrinoque resiflentibus noctis silencio super utres Huni Danubium. in Sicainbria
transiuerunt, exercitum Macrini et Ditrici, quem capere Potenciana
non pottut, in tentoriis, campis conunorantem crudeliter trucidarunt. Pro qua enim inuasione Ditricus acerbatus in campum Tawarnucweg exiuit, ctun Hunis committens prelium cum suorum et Macrini maxim interitu ac periculo. Fertur tauten Hunos in hoc loco
potenter deuicisse. Hunorum autem residuum in sua est reuersum,
arrepta fuga, tabernacula. In eo enim prelio ex Hunis uirorum C milia et XXV muja corruerunt, Cuwe eciain capitaneo ibidem interfecto. De milicia uero Ditrici et Macrini exceptis illis, qui in suis
tentoriis ante urbem memoratam fuerant trucidati CC muja et X
muja perierunt. Uidens ergo Ditricus tantam cadem suorum accidisse, die altera post cangressum prelii perrexit uersus Tulnam eiui-
tatem cum Macrino, que tunc erat ciuitas Latinorum inter urbes
Pannonie computata 2). Tune Huni intellecto, quod Macrinus et Ditricus de loco certaminis reinouissent sua castra, reuersi ad locum
certaminis, sociorum cadauera que poteraut inu.enire, Cuwemque capitaneum prop stratum, ubi statua est erecta lapidea more Scitico
solempniter terre conunendarunt, partesque illius territorii Cuweazoa propter hoc uocauerunt. Cognita itaque armorum et animi occidentis nacionis qualitate et quantitate, Huni animum restunendo,.
exercitu resarcito aduersus Ditricum et Macrinum uersus Tulnam
pugnatari perrexerunt. Quorum. aduentum Ditiicus ut cognouit in
Cezunmaur eos conuenit, et a mane usque nonam prelium est commissum tam uehemens ac hostile, ut Wela, Rewa et Caducha Hunorum illustres capitanei cum .aliis XL milibus in ipso certamine
intetirent. Quorum etiam cadauera abinde remouentes apud statuam
memoratam cum ceteris sociis subterrarunt. Occubuit quoque Maerinus ex Romano exercitu ipso die, et quam plures principes Germanorum, Ditrico per iaculuin in frante letaliter uulnerato et quasi
toto exercitu occidentis intercepto ac fugato.
Tavarnuctveg, Tavarnucvelg.
www.dacoromanica.ro
-- 28
Et Attilam regem constituunt, qui cum Buda fratre Im,perium
diuidit.
Postquam uero exercitus se dispersit Romano more, Huni super
-se Fl!teLun regain preficiunt, ipseque Budam fratrem suum de flumine Tize usque Don super diuersas exteras naciones principem
eonstituit tic rectorem. Ipse autem seipsum Hunorum regem, meturn
orbis, flagellum dei a subiectis suis fecit appellari.
Erat enira rex Ethela colore tetex, oculis nigris et furiosis, pectore lato, elatus ineessu, statura breuis, barbam prolixam cuan Hunis
buebat ita quidem, ut uix duos haberet aliciando pro usu equitandi. late ergo maristalle 3) ex purpura et bisso habebant paraturam,
Severitate, serenitate.
Quamvis, subint. caros.
Maristalle, maristalla.
www.dacoromanica.ro
29
arma gentis eius ex cerio maxime et eciam metallis uariis diuerdmode fuerant laborata, ferens arcus, cultros et lanceas. Banerium
quoque regis Ethele, qu.od in proprio scuto gestare consueuerat, similitudinem auis habebat, que htmgarice Turul dicitur, in capite
cum corona. Istud enim banerium. Huni usque temp ora ducis
Geiche, dum se regerent pro communi, in exercitu semper secum
gestauere. In istis itaque et aliis populis 1) huiusmodi Ethela rex
Hunorum pre ceteris regibus sui temporis glorisior erat in hoc mundo. Ciuitatum, castrorum et urbium ,domin.us fieri cupiebat, et super
illas dominan. Habitare uero in ipsa .contempnebat. Cum gente enini
sua in campis cuan tabernaculis et bigis incedebat; extera nacio, que
eum sequebatur, in ciuitatibus et in uillis. Indumentorum uero modus, et forma, sibi et genti modum Medorum .continebat.
CAPUT TERTIUM
DE REBUS PER ATTILAM A UICTORIA AD CEZUNMAUR RELATA,
USQUE AD CAEDEM BUDAE GESTIS
1. Deuictis ad Cezunma,ur Romanis, Attila magnum Euro pae partem igne ferro que uastat.
Postquam uero in prelio Cezumnaur Romani corruissent, et fuisse.nt dispetrsi usquequaque, rex Ethela est conuersus in castra genti,
sue, et ibi in descensu ultra Tizam pau.eis diebus habitauit. Tandem in
Scewem 2) curiam solempnem celebrare procurauit. Ad quam
cus de Uerona cum principibus Germanie accedens omne homagiunt
Ethele et Hu.nis feciese perhibetur. Suggessit regi ut inu.adere &beat
regna occidentis.Cuius quidem consilium amplectendo exercituni
statim proclaman i iussit. Egressus de Sicambria primo Myricos
ciens deincle Rhenum Constancie pertransiuit. Abinde uero Rhenum
1) Populis, pompis.
2) Scewem, Sceven.
www.dacoromanica.ro
30
lauit, ut copia sue gentis que absens fuerat iungeretur. Sed illis
renuentibus, inter utrosque exercitus a mane usque noctem in campo
Bcluider prelium est commissum. Erat enim inter utrosqu.e exercitus fluuius discurrens tam paruissimus, ut si capellum in ipso quia
Mutaremr, moraretur.
Marroquie, Marroque.
Maroquiam, marc.hiam.
Intercipitur, interfieitur.
www.dacoromanica.ro
31
narn destinata, propter moram interesse non ualens in prelio, remansit usque uitam 1) Katalaunis, habitatores tandem Katalaunie
eunt eftecti. Erant enim soli Huni preter exteras naciones CCC milis
Dimorantibus 2) siquidem Ethela et Hunis in Beluider aliquamdiu, tandem regressi cum uictoria, intrauerunt Tolosanam ciuitatem,
ubi a ciuibus cu.m laude summa sunt suscepti. Indeque recedentes
Remensem ciuitatem Gallic,oruin ,que Ethela in eundo restiterat,
igne concremarunt, milicia et ciuibus, quod se ita recluserat 3), omnibus trueidatis. Taliterque Franela et Flandria demolita Rhenum
Colonie pertransiuit, ubi sanctam Ursulam Britanorum regis filiam
f a-
duie preliante inter eum et fratrem eius metas stabilitas transgressus fuerat dominando. Fecerat enim Sicambriam suo nomine appellari. Et quamvis Hunis et ceteris suis gentibus interdictum rex
Ethela posuisset, ut urbe Ethele uocaretur, Teutonici interdictum formidantes, earn Echulbure uocauerunt. Huni uero curam paruam
Vitam adaus Ethele.
Dimorantilms, demorantibus.
Quad se ita recluserat, qui se in ea recluserant.
Ante autem.
www.dacoromanica.ro
32
lud reputantes interdictum usque hodie eandem uocant Oubudam, sicut prius.
lebrata egreasus est de Pannonia, per Stiriam, Carinciam et Dalmaciam pertransiens, apud urbem Salonam mari Adriatic, et Spaletum se coniunxit, ubi ambas urbes dirui fecit et cremari 1). Egressus tanden circa mare Tragu.ram, Sebenicum, Scardonam, Iadram,
Trienstinam 8)
Nonam, Senain, Polam, Parenciam, Capostiriam
ciuitatem ac cetera multa oppida occupans in montanis peruenit tandem Aquilegiam, claim magnitudine circumspecta stupefactus, se
Cremari concremari.
Capostiriam, Capostriam.
Triestinam, Terestinam.
www.dacoromanica.ro
33
scemite ergo, sncii, quod ciconia jeta futurorum fatortun sentit indicia, urbemque per nos diruendam, ad fugam, ne cum ciuibus pereat.
libet postulauit, et facta congerie ex selle, iuxta murum iussit incendi sellas ipsas, quarum flamma ac ardore murus se dissoluens cot%
ruisse in terrain cuan turribus perhibetur. Quo uiao omnes ciues urbe
derelicta in insulam maris fugierunt 5 ) . Eamdem etenim insulam intrauerant eterno permaneuri, sed in ipsa paucis minis dimorantihus
tandem propter metum regis Ethele in pgudes Realt, ubi nun morantur, intrauenmt. Unde eciam eadem insula 'toque hodie Venetica") lingua Vecca Venecia nominatur. Veneti') siquidem aunt Tro.
Fugierunt, fugerunt.
Dinsorantibm, dernorantibus.
Voted, Venetii.
Veneti siquidem surd Troiarsi, lipseote In she miles,
www.dacoromanica.ro
34
Lombardie, Longobardie.
Appropians, adproperans.
Permittens, promittens.
Leonem, lipseste in alte codice.
Quam, quando.
Comitibus, crucibus.
Pro parte, properante.
www.dacoromanica.ro
35
Tune interea Braetanorum regia filiam Micolt nomine sibi adducunt ad amandum suam 2) formam humanam pulchriorem, quam
quidem adamasse in tantum perhibetur, quod excessit modum
habendo. Eadem enim nocte, cum ipsam earnaliter cognouisset, plus
exeesserat more solito in potando et usu coitus pro uelle 8) consummato, ex eius naribus supine dormienti sanguis est egressus, qui locum
liberum non habens exeundi, in meatum gutturis introiuit, ubi coagulando prepediens anhelitum, metum orbis suffocauit. Micolt uero
de somno exeitata dum suum Dominum erebris motibus excitasset,
tare. Sepelierunt eum in loco superius memorato cum Vela, Kaducha et aliis capitaneis.
5. Filiorum eius dissensiones, quibus Hun,nicum cessat in Europa
imperium.
Diuulgato ergo eius obitu obstupuit orbis terre, et utrum plangerent inimici eius, trel gauderent hesitabant, multitudinern filiorum
Demurs, deinde.
&tans, supra.
Vale, pude.
www.dacoromanica.ro
36
enim est prelium quod Huni prelium Crumhelt usque adhuc nominantes uocauerunt. In quo quidem prelio tantus sanguis Germanicum 3) est effusus, quod si Teutonici ob dedecus non eelarent, et uellent pure reserare, per plureo dies in Danubio aqua bibi non poterat,
nec per homines nee per pecus, quam de Sicambria usque urbem
Potencie sanguine inundauit.
Fugiit ergo Csaba cum XV millibus Hunorum in Greciam. ad
Honorium et quamvis retinere voluisset, et Grecie incolam efficere,
non permanoit, rediens in Scithiam ad patris naciones 4) ac cognatos. Qui dum Scithiain introisset, mox incepit suadere, quod penitus
redirent in Pannoniam ulcionem de Germanicis 5 ) aceepturi.
www.dacoromanica.ro
37
Pannonia conquestata 1), partem in ea surd adepti, non tornen in piano Pannonie, sed cum Blackis in montibus confinii 2) sortem habuerunt. Unde Blackis commixti litteris ipsorum uti perhibentur.
quippe Zaculi in Grecia periisse Chabam putauerunt. Unde uulgus
www.dacoromanica.ro
38
CAPUT PRBIUM.
DE SECUNDO HUNNORUM IN PANNONIAS ADUENTU, AC EORUM
REBUS SUB DUCIBUS GESTIS.
Intnattaverzust, immutaverint.
Antonio, Antonino.
www.dacoromanica.ro
39
Habebat enim unus exercitus XXX milia uirorum armatorum, exceptis decurionibus ac prefectis.
3. Ubi Danubium traiecere?
de genere Turul rebus ditior erat et potentior gente. Hic igitur Arpad cum gente sua Ruthenorum alpes prior perforauit, et in fluuio
Ung primus fbdt sua castra, eo quod prosapia ista pre ceteris Scitie
www.dacoromanica.ro
40
Quartus 6rs.
Quintus Curd.
Quinti vero exercitus Cund est dictus capitaneus. Hie circa Nyr
Isti quidem capitanei loca descensumque ut superius eat dictum sibi elegerunt. Similiter et generationes alie ubi eis placuit
eligentes.
www.dacoromanica.ro
41
tram. Leop ah, Meranie dux Gotfridus nomine, duxque Eberhardus cum
Aquilegiensi patriarcha ipsis occurre.n tea atrociter insimul pugnaue-
Post hec Saxoniam Thuringiam Sueuiam Reno circa Maguntiam transpassato, orientalem Franciam et Burgundiam demoliti ecdesias etiam prures de,struxerunt. Et cum Renum in Constantia in
reditu pertransissent, et cum maxim honore uenisse.nt in Bauariam,
circa castrum Abah Alamannicus exercitus ipsos inuadit ex abrupto.
Quibus uiriliter resistentibus, prelio confecto Teutonici sagittis
deuincuntur, ubi capitur Hertindus 8) de Suarchumburc imperatoris
marischalcus, id est militie sue prineeps, et alii quamplures nobiles
cum eodem, et licet inestimabilem pecuniam pro redemptione eoru.m
tradidissent, ante Ratisponam in signum positi sagittis crudelissime,
ciuibus in muro stantibus et admirantibus, perforantur. Et sic tandem
cum uictoria et preda maxima ad propria reuertuntur.
Gatrocinationena, lacerationem.
TV ercellane, Vercellene.
Hertinclus, Hertnidus.
www.dacoromanica.ro
42
Transactis igitur paucis diebus 1), Lel et Bulcbu per communitatem flungarorum in Teutoniam destinantur et cum. Augustam peruenissent ultra fluuium Lyh in prato fixere sua castra, ciuitatem diututnis ct nocturnis balls molestantes. Cumque subitis saltibus capere
non ualerent, obstinati nolentes recedere de suburbio, Urricus episcopus cum ciuibus ad Cesarem missis mmtiis animant eum ut 8114>
currat ciuitati; quia Hungari obsidentes eos licet sint plurimi non
se custodiunt, quia facillime poterunt debellari. Egressus itaque imperator de Ulmensi curia ueniens eeleriterz et absconse explorato
procesan et exercitu Hungarorum in hora tertia cum plueret, irruit
super cos et unum 2) exercitum uiciniorem ciuitati festinanter debellauit. Quo uiso Lel et Bulchu fuge remedium queritantes in nauem
se colligunt, submittentes se per Danubium ut fugiant in Hungariam.
Qui quidem in transitu Ratispone captivati Cesan i transmittuntur.
Qvos Cesar iudicio suspendii condemnando Ratispone fecit oceidi
Quidam uero ipsos aliter dampnatos fabulose asseuerant,
quod Cesan i presentati, unus illorum cum tuba in caput ipsum Cesarem occidisset feriendo. Que sane fabula uerosimili aduersatur,
et credens huiusmodi leuitate mentis denotatur. Nam persone criminose liga lis manibus conspectui pzincipuuzn prescntantur. Venun
quidem est et libri continent Cronicarum, ut blasphemati audacter
Cesan i muriose a) aunt locuti, asserentes, quod si ipsos occidi fecerit,
de gente sua de cetero nullus captus uiuere poterit sed vel in perpe-
www.dacoromanica.ro
43
Abinde egressi postmoduzn Danubii fluuium in Ulma transierunt et ad Wiltense 1) cenobium cum uenissent thesaurum magnum
Postquam uero Lel et Bulchu, ut superius est narratum interissent, exercitus siluit, non intrans ulterius in Germaniam. Nam
Francia et Germania -unanimiter concordantes simul in unum adu.nati
Rodman, Rodani.
www.dacoromanica.ro
44
eo luctari postulabat, uociferans in hunc modum, ut si ambos Hungaros in terram non .prostraret, extum1) Grecia censualis Hungaris
eubiaceret. Cumque idem Grecus exercitui (wet plurimum infestissimus, quidam Hungarus Botond dietus Greco opponitur ad luetandum; areaque preparata arrept,o dolabro quem ferre consueuerat
super portam urbis que erea erat preeucurrit, tantamque fissuram
ea fecisse dicitur cum dolabro uno ictu ,ut Greci propter monatram
ipsam portam resarcire noluerunt. Quo quidem facto ad aream luctandus 2) inermis aggreditur, et ad spectaculum Hungari in equis,
Greci ad muri propugnaeula conuenerunt. Cumque Grecus exisset de
urbe iturus ad aream, uidit Botond solum stantem parattun ad luctandum, exclamauit, qu.are ahu.m Hungarum 3) non adiungeret sibi
in auxilium? Tune Botond aggresso ipso sic eum comprehendiese
perhibetur, ut preteriit 4) partta hora in luctando, quod Grecus prostratur, non ualens surgere ullo modo. Quo uiso Grecorum imperator
et alii Grecoram proceres, imperatrix etiam cum suis dispotinis de
muro egredientes, ad sus palatia perrexerunt pre 5) summa uerecundia, quod acciderat reputantes. Et licet Greous sic allisus superuiueret curn fracto brachio, occasio tam.en sibi fuit ipsa lucta mortis sue. Obtento itaque Iltmgari certaminis bramo pro censu postu-
Extum, extunc.
Luctundus, luctandi.
Hungarurn, Hungarorum.
Preteriit, preterit.
Pre, pro.
www.dacoromanica.ro
45
CAPUT SECUNDUM
HISTORIA REGUM A S. STEPHANO, USQUE AD CAEDEM ABAE.
Sanctuns, seeundum.
Ernricurn, Emericum.
COl011414US, coronatur.
www.dacoromanica.ro
46
sororis sue, cuius pater dux fuerat Venetorum, regem fecit super
Hungaros, ut pro libito 1) posset motus sue uoluntatis perficere, regnumque Hungarie amissa libertate Teutonicis subderetur. Postquam
autem Petxus regnare incepisset, omnem mansuetudinem regie abiecit inaiestatis ,et furore Teutonic deseuiens regni nobiles contem-
www.dacoromanica.ro
47
Anno ergo regni Petri tertio principes et nobiles regni Hungarie episcoporum consilio in unum, conuenerunt contra Petrum,
querentes sollicite, si aliquem de regali genere possent reperire, qui
esset idoneus regnu.m gubemare, eosque a Petri tyrannide potenter
liberare. Cumque in regno talem inuenire potuissent ullo modo, ex
semetipsis quemdam comitem nomine Aba, sororium sancti regis
Stephani super se regem prefecerunt. Aba uero rex congregato exercitu Hungarorum processit contra Petrum pugnaturus. Cemens autem Petrus Hungarorum adiutorio se privatum, fugiit ad Henricum
Cesarem in Bauariam petiturus auxilium sibi dan.
Petro itaque de regno effugato ifii tyramii quorum cousin
afflicti erant Hungari, sunt detecti. Ex quibus 'mum in frusta conciderunt, mulos duorum filiorum eiusdem eruentes; alios uero
manganis ferreis confregerunt, quosdam lapidibus obruentes. Sebus
uero qui Wazul oculos eruerat, pedibus confractis ac manibus in rota
peremerunt Aba uero in rege.m consecrato, ea que Petras statuerat
in irritum reuocans, Hungarorum scita iussit obseruare. Tertio autem
anno Aba regis descendit Petrus rex cum Henrico Cesare ducens
maximum exercitum contra Abam. Quod Aba dum sciuisset, nuntios
mittens ad Cesarem probauit, si cum eo pacem posset ordinare uel
minime. Cui Cesar in re.spondendo se ostendit inimicum, intellect.
que ut intenderet restituere Petrum Hungaris, iratus inuasit Austriam, et usque ad fluuium Trense 1) spoliauit, et post hoc est reuersus. Tandem quoque misso exercitu in Carinthiam pro spolio faciendo, cum inde redirent honerosi, Gotfridus Austrie marchio circa
Petouiam 2) insultum faciens super eos, eorum spolia fertur abstulisse. Tune enim Austria non duces, sed habebat marchiones. Cum.que eo tempore Colonie degeret imperator, audito quod Hungari lacerassent Teutonicos sine causa, cum principibus Alamamde 3) consilium iniit, qualiter ab Hungaris illatam sibi iniuriam, injuria simili propulsaret. Mouit itaque expeditionem ingentem, et consilio
ducis Ratislai Bohemorum, ex aquilonali parte Danubii uenit ad
Hungarie confinia. Legati uero Abe regia et Hungarorum promittebant Cesan i ,ut in omnibus satisfacerent, nisi 4) quia Petrum in reTrense, Cremse.
Petoviam, Potoviam.
Alanurnnie, Alemannic.
Nisi, non.
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
Hungari sollicite intendebant, qualiter amoto Petro filies Zar Ladislai redue,ere ptuissent. Dum autem ista ita fierent, Andreas, Bela
et Lewenta 2) de Boemia in Polonium transeuntes, a Misca Polono-
www.dacoromanica.ro
50
curia Petri regis una nocte in equis uelocibus per nuntios trium
fratrum proclamatur: Quod atunes Teutonici et Latini ubicunque
inuenti perimantur, et resumatur ritus pagartismus. Mane ergo facto
sciscitatus Petrus facti causam, pro certo recognouit ipsos esse
Hungaria. Et licet immenso dolore tactus esset, se letum demonstrabat. Tuno clam mittens suos nuntios ut Albam occuparent, reu.elato
consilio Eltmgari per omnia loca incipiunt rebellare, occidentes uno
temp ore Teutonicos et Latinos, mulieribus vaque infantibus et saeerdotibus, qui per Petrum fuerant prepositi plebani et abbates, non
parcentes. Et cum in Albam nequisset introire, arrepta fuga init 1)
uersus Musttn, ubi exercitus ueniese contra eum perhibetur, indeque
declinans equitauit festinanter uersus Albam. Ciues etenim demandauerant, quod rediret, et ciuitatem sibi darent. Cum uero in q-uamdam uillam circa Albam peruenisset, subito exercitus ipsum circumdedit, ubi captivatus oculi eruuntur, licetque superuiueret in merore
animi finiens uitam suam, Quinque Ecclessis subterratur, quam fundaeee perhibetur.
3. Andreas 1 in regem consecratur, a. 1047, 4- 1061.
www.dacoromanica.ro
51
tribus annis fecisse dicitur censuales. Propter quod Henricus imperator descendens usque Bodoct V mensibus Albam obsedit ciuitatem,
ubi tandem sic uiribus et potentia dicitur defecisse, ut ipsius Teutonici et Latini in &iris tentoriis noctis temp ore se uiuos sepelirent.
Nam Hungari in obscuris in eorum castra descendentes, eos crudeliter sagittis enecabant. Tand.em uero Cesar ille ductus penitentia
a rege Andrea et Hungaris ueniam cepit postulare, quod omnia 1)
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
eibi copulan i matrimonialiter uoluissent, spretis omnibus, que habebat secularia faciens uenumdari, egenis est largita. Ipsa uero moarctiesima.m uitam deducendo migrauit ad Dominum,
nialis
et in pref ato monasterio tumulata, sicut saneta ueneratur.
3. Geysa 1 rex ab a. 1074 ad. a 1077.
Fatur, Petur.
Con quistato, connuestrato.
www.dacoromanica.ro
55
Post Kalomannum uero regnauit Bela minis IX, duobus mensibus. Alba tumulatur.
7. Geysa ll rex, ab a. 1141 ad a. 1161.
8. Stephanus Ill rex successit a. 1161. Regnum per patruos occupatum a. 1162 recuperauit sublat,us a. 1173.
Post hunc regnauit Stephanus minis u.ndecim, mensibus nouem.
Quo quidem imperante Ladislaus dux sibi usurpat regnum et coronam alMO medio. Albe sepelitur.
Post istum Stephanum 1) frater suus coronam usurpat mensibus V et diebus V, tandemque deuincitur. In quo prelio plures regni
nobiles occiduntur. Idem uero de regno expulaus, demum uenit in
Zemin, ubi et finiuit uitam suam. Albe requiescit.
Bela III rex, ab a. 1174, ad a. 1196
www.dacoromanica.ro
56
Post hunc autem regnauit Bela filius eius, apud Fratres Minores Strigonii tumulatur. Istius quidem in diebus Mongli due Tartari de tribus partibus regni in Hungariam adeunt, cum quinquies
centenis milibus armatorum, habentes adlino centuriones et decuriones ad mula XL. Quibu,s in Soio rex prefatus conueniens a Morgans") deuincitur anno Domini MCCXLI. Ubi fere torta regni militia
est cleleta,ipso Bela coram eis ad mare fugiente. Quo quidem de mari
reuertente per ducem Fridericum de Austria bello impetitur. Quem
ante Ciuitatem Nouam Hungari cum lancea in maxilla transfixum
peremerunt.
oetuis mixtis gentibus expulit uirtuose. Tate etiam civitatem Budum4) suo dominio subiugauit, dominumque Bulgarorum ea uiuente
Mongalis, Monglis.
Rebeha, Rebcha.
Brandeburgensibus, Brandburgensibus.
Budum, Budun.
Reate, beatissime.
www.dacoromanica.ro
57
CAPUT QUINTUM
NARRATIO RERUM PER LADISAUM CUNUM AB A. 1272 AD A. 1282
GESTARUM.
Post hunc regnat Ladislaus tertius filius eius. Hic cnim puerulus in regni soliu.m Domino disponente coronatur. Istius ergo diebus rex Otacarus 1) Boemorum, qui de jure imperil plura sibi usur.pauerat de facto et iniuste, unde uiros 2) resumsezat ac potentiam
inauditam, in confiniis Hungarie lacerauerat in diuersis locis maximam portionem, pro qua ex ipso eius genitor nondum receperat dignam vindicte ultionem, eo quod preue.ntus esset morte insperata. Sed
cum inter jata Alamannie3) principes Rudolphum comitem de Habus-
auxilio simili quocumque 5) a rege Hungarie foret requisitus, deberet subuenire. Quia uero Ladislaus Ilungarorum rex in corde et
animo occultabat Otacari presumptionem temerariam contra patrem
et ipsu.m attemptatam, eo quod tener esset uiribus corporis et etate,
petitioni principia Alamannie satisfacturum se disposuit.
Egressus ergo de Albensi ciuitate uelut Manis filius, cuius quidem constellatio conceptioni natiuitatique 3) eiva die in audacia et
Otacarus, Otocarus.
Viros, vires.
Alamannie, Alemannie.
Perualidum, preualidum.
Quocunque, quandocunque.
Natiuitatique nativitatisque.
www.dacoromanica.ro
58
per eum Austria et Stiria sibi fuit restituta illo die. Et sic Ladislaus /ex Hungarie rediit cu.m uictoria rep Alamannico in Austria
remanente. Hec est enim Ladislai regis uictoria primicia 2), quam
diuina clemencia ei tribuit in etate adolescentie conatituto. In quo
quidem exercitu ipso die comes Renoldus filius Renoldi banermm
regis tenuit uiriliter et potenter de genere Bastech oriundus, adatantes domino regi fratres eiusdem Andreas, Salomon, Ladislaus et alii
regni Hungarie nobiles, sicut stelle oeli absque numero. Ut ergo in
memoriam redeat regis Ladislai tam gloriosa triumphalisque uictoria, in opprobrium sempitemumque dedecus Boemorum, Polonoruin, Morauoruinque, scuta et uexilla in Albensi ecolesia, sede regni
ac solio in pariete suspensa in eternum perseuerant.
Exoptabat, expectabat.
Primicia, primitima.
www.dacoromanica.ro
59
los barbaros fugierunt. Nonnulli etiam qui sunt residui, regiis preceptis in tantum Bunt subiecti, quod corde tremulo uix uidere audent
uultum regia. In hoc ergo prelio occiditur Oliuernus 2) filius Pata
per Comanos de genere Aba, Andreas hater Laurentii filius comitis Nicolai de Wigman, Ladislaus filius oomitis Ponyth de Miscouch,
et Demetrius filius parui Michaelis de genere Kusd perimuntur.
APPENDIX
CAPUT PRIMUM
DE NOBILIBUS ADUENIS.
www.dacoromanica.ro
60
Postmodum intrat de Wasurburc comes Wecellinus. Hic Kupan ducem in Simigio interfecit. Istius generado de Iaki dicti sunt.
Madatas, maculatas.
Resileret, resiliret.
31 Persecutoribus,
persecutionibus.
Graun, Gravu.
De Deuchunlant, Vamleuchunlat.
www.dacoromanica.ro
-- 61
5. VoIferus et Iledrieus fratres.
Postea Wolfer cum Hedrico fratre suo introiuit de Viltonia cum
XL militibus phaleratis. Huic datur mon.s Kiscen per descensum 1),
in quo castrum fieri facit ligneum, tandem et cenobium manacho-
Sed postea tempore Petri reg,is Kelad et Guth intrant tres fratree ex genere Sueuorum de castello Stof aunt natiui.
Altman de Fridburg.
Post illos Altmann intrat de Fridburc miles coridatus ex patria
Turingorum, de jato illi de Bolugi oriuntur.
Oliueriaus et Ratoldus.
www.dacoromanica.ro
62
tandem contra ipsum comitem exercitum congregans fertur dimieasse. Ubi prefatus magnus comes per Simonem patrem scilicet comitis Simonis et coming Michaelis, ac Bertramum patruelem ipsorum captivatus iugulatur. Simon uero et Bertramus inimicitiam pe.
Betse, Becse.
Bagath, Bakatb.
Fuerat, erat.
www.dacoromanica.ro
63
rinde contrahentes cum regina memorata primi adeunt in Pannoniam. Quortun quidem ingenuitatem experiens rex Emiricus letanter
excepit, latisque et amplis pheudis in diuersis Hungarie partibus
noscitur inuestisse. Quia uero generatio, sepe dicta in regno 18pm-tie
plura castra possidet, unum tament ex illis existit capitale, quod Boiot
nominatur, unde prefati comites et eorum precessores primu.m descartsum circa Nergedsceg Boiot uocauerunt. Generatio quoque eorundem
in scut() aquilam ferre solet, quam alit milites comites in Ispania deferre non presumunt. Eapropter quidem, quod exercitum Soldani de
Ttmisio ,qui Maioricam et Minoricam insulas per naues intrando et
classes occupauerant, ceteris militibus regia Arragonie deficientibus
eorum generatio fertur expulisse. Unde regia i) et conurtunitatis mi-
litie decreto est statutum, quod priori signo, quod fuerat tottun rubeum 2), sine aliqua expressa figura in aquilam mutaretur. Adduxerat etiam regina Constantia cum ea sororem comitis Simonis et Bertrammi nomine Totam , tam formosa.m et pulcerrimam, quod ea tempere uix in mundo sibi similis haberetur. Cui quidem virgini Bettedictus dux Conradi filus, cum uilla Meretinsdorf 3) pro dotibus ex
parte Emirici regis et regine Conatantie est coniunctua.
17. Gotfridus de Mesnensi regione, ex quo Keladii descendunt.
Temporibus insuper Stephani regis tertii introiuit in Hungariam, quidam miles Gotfridus nominatus, de Mesnensi regione, a
quo egreditur generatio Philippi Ladislai et Gregorii filiorum Kelad. Hic namque Gotfridus cum easet ingenuus, filius scilicet comitis
Hersfeldensis in curia Francuurtensi ubi Cesar eligi debuit, seditione commota Lantgrauium de Turingia dicitur occidisse, et inde
per fugam euadens ad regem Stephanum peruenit fugitans 4) a quo
etiam repetitur per suos inimicos 5). Cumque rex Stephanus inimicis
suis ipsum non traderet, in Alamannia contra eum proscriptionis sen.tentia promulgatur, et sic remanet inuitus in Hungaria. Qu.em quidem postmodum aduersus ducem de Boma cum exercitu rex transmittit, quo deuicto ad regem reuersus cu.m favore de cetero pertractatu.r.
Regis, regni.
Rubeum, rubrant.
Meretinsdorf, Mertinsdorff.
Fugitans, fugitivus.
Inimicos, nuncios.
www.dacoromanica.ro
64
Intrauerunt quoque temporibus tam ducis Geiche quam aliorum regum Boemi Poloni Greci Bessi Armeni, et fere ex omni extera
natione que sub celo est, qui seruientes regibus uel ceteris regni dominis ex ipsis pheuda aquirendo, nobilitatem processu temparis
sunt adepti. Quorum nomina comprehendere estimaui in presenti
libro honerosa.
CAPUT SECUNDUM
DE UDUORNICIS, CASTRENSIBUS, CONDITIONARIIS, LIBERTINIS
ET MANCIPITS.
65
Palatino regni qui pro utilitate nobilium preficitur, rex suos udwornicos uti dedit.
www.dacoromanica.ro
66
5. Alii corulitianarii.
Alii. uero conditionarii ex eisdem captiuis disponuntur, quos
tandem Kalomannus 1) rex ad tantas maneries uariauit.
6. Item libertini.
Hungari captiuos suos regi redirnere permiserunt, Compulsi quid.em stud per sanctum regem Stephanum ac prelatos.
7. Denique mancipia.
Kalomannus, Kolomanus.
Compensante, competente.
Papa, propterea.
www.dacoromanica.ro
ce se gasete Imprtiat i rispanditi prin diferitele eirti, din Italia, Franta i Germania. Nu voiu imita *MBA' pe Orosius 1) care, p'Ar.
www.dacoromanica.ro
68
CARTEA I
FAPTELE UNGURILOR DELA ORIGINEA LOR PANA LA
www.dacoromanica.ro
69
- 2. Urmagi lui Noe zidesc, dupil potop, turnul lui Babel pe care
Sirnon de Keza Il descrie dup5 losephus Flavius.
Cind, mai de mult, dupi prApAdul potopului, a fost numiciti
toat5 omenirea in afari de Noe i fiji ail, eau niscut, in urmi, din
Sean, Kam i Japhet, aptezeci 1 doui de triburi. Din Sem 22, din
Kain 33, iar din Japhet 17. lar, in vreme ce aceste triburi, dupi
-Pitusa lui Iosephus, se faloseau de limba ovreiasei, in primul an thipii
www.dacoromanica.ro
70
3. Nemroth, protoptirintele Ungurilor infra In Persia, Armad silocuiascti acolo, i crei natere fiilor si Honor i Mogor,
din cari ii trag obetnia Ungurii.
Lgsand la o parte digresiunile cari dan colorit m.aterii pe care
o tratan], s ne intoare,em la gigantul Menroth care, dupg ce a inceput Lunestecul limbilor, a intrat in tara Evilath, o regiune care pevremea aceea se numea Persida gi aci, cu sotia sa Enea, a dat nagtere
la doi fii, anume Hunor gi Mogor, din cari se trag Hunii i. Ungurii.
De oarece insg uriagul Menroth se apune cg a mai avut gi alte sotii,.
In afarg de Enea, a ngscut cu acestea mai multi filgi fiice pe lingi
Hunor i Mogor. Acegti fii, precum gi urmagii lor, locuesc in Persia,
ei fiind de aceeagi staturg gi eoloare ca gi Hunii, deosebindu-se deei numai purin, intocmai ca Saxonii de Turingil). Dar, fiindcg Hunor gi Mogor erau primogenitii lui Menroth, ei umblau in corturi
www.dacoromanica.ro
71
femei gi-au tras origina tap Hunii gi toti Ungurii. Si, rimanand ei
mai multg vreme in aceste b1i, au inceput sg se sporeascg inteun
popor foarte puternic, pe care tinutul n'a mai putu.t, cu vremea, niel
sii-i mai incapg, nici sg-i mai hrineascg.
5. Milrindu-li-se neamul in balfile Meoticle, ei ifec in Scythia.
se eisesc i doug fluvii m,ari, unul numit Etul, celglalt Togora 3).
Popoarele ce s'au ngscut in aceastg targ stint lipsite de energie, superstitioase, dispretuitoare de naturg, darte la pasiunea iubirii, se tin
de hotii, fiind in general mai m.ult de culoare neagri de cat albi.
Spre rgsgrit de Scitia este tare Iorianilor, i dupg ea Tarsia i in
sfarit Mangelia, Cu care se sargegte Europa. lar din spre miazizi
ggsegte poporul ecvatorial Corosmin 4)
chiar Ethiopia care se numete gi India Minorg. Si, dupg acestea, intre miazgzi i cursul fluviului Don, exist un deert de nepgtruns. Fluviul Don in adevgr izvoregte
din Scitia i se numegte de Unguri Etul, dar indatg ce trece de mun-
ii
curgind cand intr'o parte eand intealta poartg numele de
Don; in iirmg, curgand prin loe es, strgbate tara Alanilor gi se varsi apoi in marea rotunda' prin trei guri. Fluviul Togora Ins, izvorand din Scitia, curge prin pgduri pustii, prin. mlapine i munti de
apadg, pe unde, din cauza ceturilor, soarele nu lucegte niciodati;
in sfirgit intrg in Yrcalnia i se indreaptg spre Marea Nordului. LunDescrierea Scythiei cronicarii o iau clupil Paulus Diaconus.
Alpzurii, cari /KUM se nurtte6c Pruteni, par a fi Ruthenii. Cf. Chron.
lui Thurocz 48, Alprosuros, quos in-prioribus chronicis Hungarortun, nunc Ru-
www.dacoromanica.ro
72
gimea tinutului scitic se zice c este de trei sute aizeci de stadii, iar
litimea de o sut nouizeci. Are o pozitie naturali n'a de intiriti, ci
o intrare se gisete numai intr'un singar locor foarte 'pie. De aceea,
niel impiratii romani nici Alexandru celMare,cu toate ci au incercat,
n'au putut si pitrunziad. Scitia ns ca taril este ineinfitoare, impodobiti de dumvrivi i de piduri i minunat de bogati i plini de
tot felul de animale. Dinapre opus Scitia are de vecini pe Beasi i pe
Comanii Albi. Dar linea' marea Nordului cu care se invecinete i
pini la regatul Susdaliei 1) este o pustietate plini de piduri de ne-
In cite eau impirtit odinioari fiii lui Hunor i ai lui Mogor, cind
au invadat Scitia. Cici adevirata Ungarie are o sutil opt neamuri, nu
mai multe. Iar celelalte cari s'au unit cu ele suut sau strine 8all provenite din robi. Cici din Hunor i Mogor se trag numai cele o sutil
nii din Scitia, eau adunat la un loe, in anul domnului 700, i i-au
ales dintre ei cipitani sau duci ori principi. Dintre acetia unul a
fost Wela, fiul unei fiice a lui Thela, de chirle din neamul Zemein;
apoi fratii aceatuia cipitanii Cuwe i Caducha. Numele celui de al
1) Susdatia, Rusia.
www.dacoromanica.ro
73
patrulea duce a fost Ethela, fiul lui Bendacuz, ai eirui frati Reuwa
gi Buda de asemenea au fost duci, de obirgie din neamul lui Erd.
Acegtia impreurni uniti aveau s cucereasci prile Oecidentului. i in
fruntea lor i-au pus ca unic conductor pe unul nauta Kadar, de origine din neamul lui Turda 1), care Kadar avea si jud.ece afacerile
comune ale annatei, s impace certurile dintre oei nvrjbiti, i s- pe-
deapseasei pe riaficitori, pe hoti gi pe talhari. Dar numai subt conditia c, daci conducitorul ar pronunta o judecati nedreapti, comu.nitatea 2) si o declare nevalabili, iar pe cipitanul i conducitorul
care gregegte
inlture cand vor voi. i obiceiul acesta legal a fost
observat neatins de Huni gi de Unguri pina In timpul ducclui Gelcha ,fiul lui Tocsun. Cci, inainte de a fi primit Ungurii boa.ezul i
de a se fi incregtinat, erainicii adunau pe Unguri, in tabiri, la armati
eu urmitoarele vorbe: Vocea lui Duannezeu i a poporului maghiar
este ca, in catare zi, si trebuiasci sA apara fiecare precie in catare
loe, inarmat spre a auzi data i povata comunitAii. lar eel ce nu
va fi tinut in seami porunca, filfa si poati sA aduci motive valabik,
legea scitici il taie capul tu cutitul sau expune unui proces infamant ori Il arunci in robia tuturora. Deci greelele i excesele de acest
Atunci din cele o suti opt triburi au ales pentru lupti oameni
voinicigi au luat din fiecare neam cite 10.000 de birbati inarmati,
lisnd pe alta in Scitia ca si pizeasci tara de dumani. i au pornit
cu steagurik ridicate, trecind prin tara Bessilor i a Comanilor Albi.
Apoi au intrat in Sosdalia, Ruthenia gi tara Comanilor Negri i au
aju.ns in cele din unni la flaviul Tisa, cu toate bagajiile lor neatinse,
dei firi de voia popoarelor ce am amintit. i dupi ce au examinat
din toate prile regiunea de aci, ceata lor intreagi a gisit cu cale
Turda, numele il IntJnim in diplome inri de la a, 1265.
Conununitas. Atragem atentia cetitorului asupra iruportantei ce se di co.
munitiltii din cele mai vechi timpuri. Vointa gefului era subordinati vointei a
-cestei
www.dacoromanica.ro
74
sa nu mearga mai departe ca turmele i cu. f =Afile lor, caci pornisera de aeasa cu sotiile, cu corturile i eu carele lar.
3. Prefectul Macrinus, afland despre sosirea Hunilor, cere
ajutor dela Romani.
De oarece, pe vremea aceea, se gasea ca guvernator peste Pannonia, Pamphilia, Phrygia, Macedonia i Dalrnatia tetrarchnl Macrinw3, de natiune Longobard i de origine din ormal Sabaria 1),
dci el era inarmat eu arme de razboiu, totui, eand a auzit ca Hunii
s'au aezat deasupra Tisei i c, zi de zi, Ii jefuesc tara, n'a indraznit
si-i atace cu soldatii din provinciile sale, ci a trimis crainici la Romani ca s11 ceari impotriva Hunilor armata .1 sa-i se dea ajutorul de
www.dacoromanica.ro
75
de Huni, insii, lund repede fuga, s'au retras in eorturile lor. In aceast bitlie au eitzut dintre Huni 125.000, fiind ucis chiar cipitanul
Kuwe; iar din armata lui Ditricus i Macrinus, in afari de eiti fuseser ucigi in corturile lor inainte-a eetritii amintite mai sus, au pierit
210.000. Deci vizand Ditricus c ai ai au av-ut de suferit ata de mari
pagube, a doua zi, dupi ciocnire, s'a indreptat impreuni cu Macrinus
dimineatri gi piril la ora noui seara, s'a dat o b4filie ara de invergunat5 gi de crunti ea' Wela, Rewa 4) i Caducha, distingi ciipitani,
impreuna cu alti 40.000 de ostagi au pierit in lupt5. Cadavrele aceslora deseoperindu-se in urma au fost ingropate Ifingi statua amin-
titi mai sus alituri de ceilalti tovarigi. In amasa zi, a ertzut din armata romana' gi Macrinus gi mai multi principi de ai Germanilor, iar
Ditricus a fost rinit in frunte mortal gi aproape toat armata 0c,eidentului a fost sau capturati sau fugirit5.
5. Attila este ales rege i, imparte puterea cu fratele silu Buda.
www.dacoromanica.ro
76
6. Tinuta lui Attila, firea sa, puterea sa i felul su de lupa Corturile i mobilierul stiu. Multimea de soldafi i armele Hunilor.
Insigniile lui Attila.
Regele Attila 1) era cu fata intunecata, Cu ochii negri gi plini
de furie, lat In piept, cu pasul maiestos, znic de statura gi purta barba
lunga ea Hunii. Era lusa de o indrazneali cum,patata, in lupta viclean gi prevrizator gi de o vitejie ce se potrivea cu corpul s'u. Era de
o mare vointa, umbla cu arme stra/ucitoare, se servea de corturi elegante gi de podoabe. i era peste migue& de afemeiat. In caseta sa
nu-i placea s'a tina bani, de aceea gi era el pretuit de natiile straine,
linda era darnic gi popular. Dar din pricina prea marei sale severitati era grozav de temut de Huni. De aceea, alergau la el popoare
din diferite tari, dela marginea pamantului, fata de oari era plin de
darnicie, pe cat i era cu
In oastea sa luau parte zece mil de
care prevazute cu coase gi diferite feluri de magini cu cari fama s'a
se distruga cetatile gi fortaretele. Chiar gi corturile sale aves obiceiul
s le aiba construite in diferite chipuri, dupa diferitele Ari. Unul
dintre ele era aga de celebru gi de extraordinar ca era incheiat minunat cu lame de aur aga ca aci se intindea, aci se strangea din non
dupa voia celui ce umbla cu el. Coloanele acestuia lucrate din aur,
avand capiteluri mobile, fiind irisa la mijloc goale se legan in cheutori cu pietre pretioase ,artistic lucrate. Dar chiar gi staulele sale cand
pleca cu armata erau pline cu cal din diferite OH, la cari cai degi
'tima mult, Ii dedea bucuros celor ce duoeau lipsa, aga ca uneori de
abia mai ramanea cu doi pentru trebuinta calariei sale. Dar aceste
staule aveau o paraturi de purpura gi panza de in; geile regale lima
erau lucrate din aur gi pietre pretioase. Masa lui era in intregime
de au.r, de asemenea gi vasele de bucitrie. lar patul lui, o minunati
lucrare din cel mai curart aur, il purta cu sine in annata. Ogtirea ea,
In dar' de popoarele enrabie ,era formata dintr'un milion de soldati,
aga fel ca daca se intimpla ca un scit sa moar, altul sa-1 inlocuiascri
indata. Armele soldatilor sai erau lucrate mai ales din piele gi din
diferite feluri de metale gi ei aveau arcuri, pumnale gi lanci. Insign.a
regelui Ethela, pe care de obiceiu o purta pe propriul san scut, avea
asemanarea unei pasad ce se numegte in unguregte tu.rul 2), in cap
Cu o coroana. Aceasta insigni Hunii au purtat-o in totdeauna cu el
Ethela, Attila. Ved portretul ce-i face Iordanes, Getica, cap. 35.
Turul. Attila aves pe scutul sriu ehipul unui vultur, astur.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
Burgundia. A coborit in urmi pe lingi Ron impotriva Cathalaunilor, unde gi-a impirtit armata, destinind a treia parte din natia sa,
impreuni cu generali distingi, impotriva Sultanului 1) Miramammona, adeci al Marrocului. Afrand d:espre aceasta Mirarua a fugit
din oragul Sibiliei dinaintea Hunilor in Marochia, treand peste bratul Sibiliei. Inteaceea, l'a atacat atunci pe neagteptate pe regele
Ethela un ,patrician roman nurnit Aetius 2) impreuni Cu zece regi din
apus. Dar, in momentul eind ei cantan s loveasci pe regele Ethela
inteun atac fr de veste, acesta e cerut de la ei un armistitiu, pentru
poati aduna ogtirea, care nu era de fati. Ei refuzind, s'a inchis lupta intre ambele armate de dimineata pina noaptea in ciimpia
Beluider. Intre amindoui ogtirile era un piriu curgitor, aga de pile,.
ci daca cineva ar fi aruncat in albia riului un bugtean, apa n'ar mai
fi putut si curgi in jos in albie. Dupi ce s'a sfirgit insi lupta s'a Can
un astfel de torent din singele de animale gi de oarneni, el ar fi tira
un vizitiu cu car cu tot gi oam.eni inarmati. i, din cauza torentului
ca
in arinati a fost o mare peire. i aceasti bitilie care s'a dat intre
Huni i regii din Occident, in locul amintit mai sus se epune de bitrini ci a fost mai mare decit toate btiliile din lumea aceasta, din
cite s'au sivirgit inteun singur loe gi inteo singuri zi. In aceastrt
trine este omorit ea un nenorocit regele Gotilor Aldaricus. lar, cand
ceilali regi au aflat despre moartea lui, au luat-o la fugi. Tot din
aceasti zi a crescut eurajul Hunilor gi al regelui Ethela i groaza a
cuprins tot globul pmintesc gi multe Viri, aflind despre aceasta, s'au
supus dind bani gi tribut.
www.dacoromanica.ro
79
tora s'a numit In urmg toati Ispania, cita vreme mai inainte se numea Catalaunia.
Continuarea victoriilor lui
Ethela, Teutonicii avand groazg de oprelite, au numit-o Echulburc 3). Hunii insg, nesoeotind prea madt porunca, pana In ziu.a de
astgzi o numesc, ca i mai inainte, Oubuda 4).
Attila aeaza* observatori n toate piirfile lumii.
Petrecandu-se deei astfel luerurile, a stat intr'o odilmg neintrerupg cinci ani In Sicambria 1 a arzat observatori in cele patru parti
ale lumii. Prima grupa de observatori a orinduilt-o in ir pornind din
Colonia, Kln.
Duros, locuitorii din Dania sau Danemarca.
Urbs Ethe1ae, Ecilburg, Etzelburg lfingi Buda.
Oubuda, O-Buda, Buda Veche.
www.dacoromanica.ro
80
DIGRESIUNI
SAU POVESTIREA VICTORIILOR LUI ATTILA, DELA UCIDEREA FRA.TELUI SAU BUDA, PANA LA MOARTEA SA. INTOARCEREA HUNILOR
IN SCYTHIA.
letum '). Aci a dramat ambele cti, dndu-le foe. In urm, por.nind pe lingi mare, a ocupat cettile Tragu.ra 2), Sebenicul 8), Scardona 4) ladra 5), Nona o), Sena 7 Pola 8), Parentia 9), Capostiria
Terestina, Triest
www.dacoromanica.ro
-- 81
Aquilegia '2). Dupi ce a examinat mirimea acesteia, a rimas uimit
gi ea crezut pierdut daci ar lsa nu.mita cetate necuceriti, cu atat mai
vartos cu cat se spunea ca foarte multi Longobarzi ar fi fugit aci din
Pannonia, din dispret pentru domnia Hunilor 1 a lui Ethela. Reciamnd de la cetateni, prin trimiii ski, pe aceti Longobarzi i refu,zandu-i-se predarea lor, a inceput si cucereasca cetatea prin fel de
fel de maini. Dar, neputin.d si o cuprinza nidi decum, a asediat-o
Apoi a dat ordin si se faci uz de toate mainele de rizboiu, dar fiindca n-a putut-o cuceri cu mainile, a recurs, in cele din urm, la o
tactica scitica i a cerat cite o ea dela fiecare din cei un milion de
soldati i Band un turn de gei a dat ordin ca ele s'a fie aprinse langi
zid. De flacira i cildura acestora se apune cA zidul ea desfacut i a
cizut la pamiint cu turnuri cu tot. Vizand aceasta cetatenii au para.
sit cu totii cetatea i au fugit pe o firm% 25) din mare. Si, au intrat in
aceasta insula cu gandul ei ramaie aci pentru totdeauna, dar, au zi-
www.dacoromanica.ro
82
mai multe cetiti din Italia. Dupi aceasta, venind in grabi la Ravenna, Arhiepiscopul Arianilor care ficuse ea In aceaati cetate
se ridice Impotriva Scaunului Apostolic doisprezece carclinali ce
urmau secta sa, posedind un tesaur enorm, a introdus pe ascuns In
cetate (Ira gtirea cetitenilor, pe Muni. Si a pus si fie ucigi catolicii
mai de frunte din ora, figiduind lui Attila ci clack' va adopta secta
sa gi va persecuta pe cregtini, el va aduce subt stipnilrea lui firi
oboseali i firi cheltuiali pentru poporul lui, oragul Roma gi toati
Italia gi Africa. Ethela a primit propuneaea mai mult din sate de
domnie decit pentru amintita sect. Romanli Ins, aflind de primejdie, fiindcrt de aci Inainte era pesiclitat cregtinismul, au trimis la
Ethela pe marele pontifice 3) Roman, Leon, rugindu-1 si piece din
tinutul Lombarzilor gi-i vor piti gi tribut gi-i ror da poporul ce ar
don. Deci Apostolicul impreuni cu comiti gi Cu clerul roman veniri
In grabi in cmpia dinaintea Ravennei, avind si-i vorbeasci. Si pe
caud gi dintr'o parte gi din alta vorbeau clri gi in vreme ce regelui
II venea greu s prim.easci ceea ce cereal' Romanii, s'a intimplat ca,
In timpul convorbirii, Ethela 65 se uite in sus gi s vazi deasupra
capului su atimind un om cu o sabie ce se inigca meren gi care amepinta
taie capul. Cuprins de groazi din aceasti cauzi, a aprobat
toate cererile Romanilor gi &Eiffel Apostolicul s'a intors vesel la Roma
www.dacoromanica.ro
83
pe cncl, in vremea aceasta, Ethela zilbovia la Ravenna, generalul erm Zoard, geful armatei regale, impreurai Cu oastea Hunilor,
ilusa in Apulia gi Calabria, unde drm cetatile Regina gi Terraiaboris, armata lui devasteazi p5n5 la muntele Cassin.us, gi de ad
in cele din urmi se intoarce inc5rcat de victorie la Ravenna. Dupi ce
toate acestea eau petrecut astfel, regele Ethela revine din Italia in
Pannonia. i intinzandu-gi astfel domnia in lung gi lat, spre
miazi noapte gi miaz zi, il batea gndul si treaca peste mare
si subjuge gi Egiptul gi Asiria gi Africa.
4. Noua cciseitorie a lui Attila i moartea ce i-a urmat.
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
Edemen Ins cind Ungurii eau intons pentru a dona oar in Pannonia, a venit cu foarte multe rude de ale tatlui i. ale mamei sale,
cci mama sa era de origine dela Corosmini. Ed insi a rimas in Scitia
la tatl ertu. Din aoest Chaba se trage familia lui Aba. Citaba cind s'a
dus in Scitia, fiindci se lauda cu titlul de nobil al manid sale, nobilimea Hunilor l-a desconsiderat, spunind c el nu este un adevrat
Dup ce insi fiii lui Ethela au pierit aproape cu toii, impreung cu poporul acide, in rzboiul Crumbelt, Pannonia a trat zece
ani fri de rege, riminand in ea ,aumai striinii 2) Sclavii, Grecii,
'Teutonii, Messianii i Vlahii, cari, in timpul vietii lui Ethela Ii serveau ca robi. S'a ridicat in urml. Zuataplug, fiul lui Morot, principe
din Polonia care, dup.& ce a subjugat Bracta, a doranit peste Bulgari
www.dacoromanica.ro
86
CARTEA II
INTOARCEREA UNGURILOR
CAPITOLUL I.
Du.pl ce am vorbit idespre originea Hunilor, despre razboaelelor fericite gi nefericite, gi de cate ori i-au schimbat
Yedem acum, cand s'au intors in Pannonia pentru a doua oara, cari
au fost cr.pitanii celor ce eau intors gi eat de mare a fost numarul
www.dacoromanica.ro
87 ..
mas citva timp in acele prti. In urm, murind Zuataplug, in chipul
cum im arrttat mai sus, gi-au imprtit armata in gapte, aga fel ca
fiecare armatI s aili, in afar de centurioni gi decurioni, cite un
capitan, de care, intocmai ca de un duce, trebuiau s asculte fli
conditii gi sil i se supura. Gici avea fiecare annat cite 30.000 de brbati inarmati, in afari de decurioni gi de prefecti.
3. Trecerea Dungrii.
88
Lel a fost conduatorul armatei a asea. Acesta, dup ce a locuit la inceput lngi Golgocha 1), in urm5 , d.up distrugerea Messianilor i Boemilor se apune ci a trAit in sfirit in prtile Nitriei2).
Din acesta ii trage originea tribul i neamul Zuard.
Al aptelea c% pitan Batch.
www.dacoromanica.ro
89
eum s'a opus mai sus. De asemenea i oelelalte neamuri i-au ales
locuri unde le-au plicut.
Dupi ce insi au cuprins Pannonia i du.pi ce s'au stabilit pe
loc, au in.ceput s jefuiasci in urmi de toate averile lor Moravia i
Boemia i au omorit in rizboiu pe ducele lar Waratislaua Dupi aceasta intxind ca dumani in Carinthia pink' dincolo de fortireata
Leopah 1), ducele de Merania, cu numele Gotfridue, i ducele Eberhardus, impreuni cu patriarchul din Aquilegia i-au ieit inainte i
ea incins o lupti crinceni. i cu toate ci au cizut mai multi dintre
Unguri, in aceasti bitMie au fost ucii amindoi ducii, patriarchul
scipind cu fuga. In urmi pustiesc Carinthila, Stiria i Carniolia 1 se
intorc incircati de o foarte mare pradi. Cind ins imprtratul Con-
Atunci Ungurii pomind din nou intri in Bulgaria din care scot
nenumirate turm.e de vita i prizonieri, intorcind.u-se apoi victorioi in Pannonia. Intr'o aka' imprejurare intri de asemen.ea prin
Forum Julii in Lombardia unde, dupi ce ucid pe episcopul Luitandus din cetatea Wercelle, consilierul cel m.ai credincios al impiratului Carol, ripesc din catedrala lui un tesaur enorm. i dupi ce
distrug aproape wail Lombardia se intone in Pannonia cu o pradi
colosali.
14. /nvazia Lu Occidentul Europei.
www.dacoromanica.ro
90
el, alti mai multi nobili i dei pentru riscturtpirarea lor s'a oferit
nenumirat Mnet, sunt ucii in mod crud cu sigetile pui la tinti
inaihtea Ratisponei i in fata cetitenilor cari sterteau pe ziduri uhniti.
Dupi ce a trecut ctiiva vreme, Lel i Bulchu aunt trimii deeomunitatea Ungurilor cu destinatia pentru Teutonia 1 dupi ce au
ajuns la Augusta, ii fixar, dincolo de fluviul Lyh, tabira intr'ocimpie i incepuri sii ataca cu rizboiu cetatea ziva i noaptea. Dar,
www.dacoromanica.ro
91
rilor. Pe cati au prins, le-au taiat indat la toti capul, pentru moattea tovariilor. i au fost soldati i scutieri, cirora li s'au taiat capul,
ea la 8000.
Dupi peirea lui Lel i a ltti Bulchu, dupa cum am aratat mai
sub, armata ea potolit,ne mai intr.'nd In urma in Germania. Cad
Franta i Germania ficura o alianta stransa i s'au unit la un loe,
Segusa, Susa.
www.dacoromanica.ro
-- 92
-trebuind s reziste pana la moarte, d.aci ar mai fi venit Ungurii. De
aceea, pani in timpul regelui stefan, Ungurii esitau de a mai intr*
www.dacoromanica.ro
93
94
paraseasca repede i sintindu-se istovit de boala, a trimis in graba vestitori ca s scoata din inchisoarea dela Nitra pe Wazul, fiul
unchiului sau pe care si-1 faca dupi sine rege peste Unguri. Afland
despre aceasta regina Kysla, dupa ce s'a sfatuit Cu credincioii ei, u
apu.ce inaintea vestitorului regelui, sa
trimis pe comitele Sebus
scoata ochii lui Wazul, sa-i astu.pe urechile cu plumb topit i si fuga
apoi in Boemia. lar cand, in urna, vestitorul regelui 1-a adus astfel,
regele a plana amar de cele intamplate i chemand la sine pe Andrei,
Bela i Lewenta, fiii lui Ladislau eel Pleu.v, li-a dat sfatul s se refugieze repede in Boemia. lar el, fericitul rege Stefan dupa o clomnie
de 46 de ani, in ziva Bunei Vestiri a Sfintei Fecioare ea dus la Domnul i a fost inmormantat la Alba in biserica Prea curatei i fericitei Fecioare. i indati eantecul de chitar unguresc ea prefacut in
cantee de jale i poporul din tara intreaga a plano Cu bocete nesfarite pe regele lor atat de dala; iar Miela i fe,tele, imbracati in balite
cle doliu n'au mai jucat timp de trei ani.
2. Petra, ales rege in a. 1038, este detronat in a. 1041.
www.dacoromanica.ro
95
oamenilor &Ai ea sa puna capat, f.r intarziere, unei atit de detestabile sari de lucruri. Regele tusk' ingmfat de situatia ea inalta
dat pe fata, in public, tot veninul gi rutatea pe
plin de furie
care pana atuncea o tinea ascuns in suflet, grindu-le astfel: .tCat
timp voiu fi in vieati voiu pune ca judecatori, demnitari, centurioni,
principi gi funetionari numai pe Teutoni gi pe Latini i Tara regatului Ungariei umplindu-o cu colonigti, o voiu da in stapnirea Teutoniloro. Acesta a fost izvorul de discordie dintre regele Petra gi
Unguri.
fiul surorii regelui Stefan eel Sfnt. lar rege1e Aba dupa ce 2i-a
string o armata de Unguri a pornit impotriva lui Petra cu gindul
de a da luptil ea el. Petra insi vazindu-se parsit de ajutorul Ungurilor, a fugit in Bavaria la imparatul Henrie ca sa-i ceara ajutor.
astfel, Petra fiind gonit din domnie, tiranii de a ciror purtare avuserg si sufere Ungurii, au fost dati pe fata. Dintre acegtia
pe unul 1-au taiat in bucati, scotind ochii la doi fil ai lui; pe altii
i-au feint pe magini de fer, pe cativa i-au ucis eu pietri. Pe Sebus
insi care scosese ochii lui Wazul 2), frangindu-i picioarele i miinile
1-au omorit pe roat. Iar Aba, fiind ,consacrat de rege, duptt ce a
anulat cele stabilite de Petra, a dat ordin ca sa se observe pe viitor
legue Ungurilor. In al treilea an insi al domniei lui Aba, sosegte
regele Petru impreuna au. imparatul Henric, aducand o mare armati impotriva lui Aba. Cand a aflat despre aceasta Aba a trimis
soli la imparat, intrebndu-1 daca este dispus si faca cu el pace, ori
nu. Imparatul aratndu-i-se, in raspunsul eau, dugman, i dupa ce
vizut ea el umbla s restabileasca pe Petra in domnia Ungariei,
Aba, este numit pe monete Samuel. Cf. Anonyinus c. 32. Tune dux
Arpad in silua Matra dedit terram magnam Edunec et Edumenec, ex quorum
progenie rex Samuel descendit, qui pro sua pietate Oba uocabatur.
Wazul, fiul lui Mihal i vrul lui Stefan cel Sfint.
www.dacoromanica.ro
96
Aba furios invadi Austria, jefuind-o pink' is fluviul Trense 5), in-torcndu-se in urmi acasi. Apoi, trimitand o armati si faci jafuri
ti in Carinthia, pe cfind se intorceau de aci incircati de prizi, Gotfridus, marchizul din Austria, atacindu-i lngi Petovia 4), se zice
le-a hat prizile. Pe vremea aceasta Austria mi avea duci, ci marchizi 5). i, pe cand, in vremea aceasta, impiratul se gisea la Co-
www.dacoromanica.ro
97
pu.ns: Trebuie inainte de toate sri libereze pe prisonieri i s plteasci daunele. Indemnat deci de sfatul Ungurilor, imparatul intra,
Cu o armati din Noric gi din Boemia, in Austria, prefacandu-se
n'are si intre 1n Ungaria, dar aratand pe f ata ci este unit uu Aba.
In timpul acesta, trimigii regelui Aba cereau necontenit de la gmparat, pe Ungurii cari se refugiagera la el, plngandu-se i apunandu-i e gunt nigte hoti gi nite talhari, i vinovatii principali pelara
razboiul dintre imparat gi Unguri i c, deac,eea, trebuesc dati pe
mana regelui Aba pricinuitorii unei atari nelegiuiri. Imparatul le-a
fagaduit ca are sa faca narecum aceasta. Deci, in ,graba mare, a invadat in Ungaria, intrand pe la Supruniu 1) gi cand a voit sa treaca
in Bohut 2) n'a putut din caliza apelor. Ungurii insa cari erau cu
imparatul gi de partea regelui Petra, conduser armata imparateasca
mai in sus, langi fluvial Rebche i mergnd calari.toarta noaptea, pe
ranga ambele fluvii, trecuri ugor, la rasritul soarelui, pe un vad.
Dar regele Aba le-a iegit inainte la Menfeu 8 ) cu multimea
sale, bizuindu-se Ins prea mult pe biruinti, fiiudc unii Bavarezi
vestigera ca imparatul a intrat ou pu/isla oagte. i, cu toate acestea,
dupa CUM se apune, regele Aba air fi dobndit victoria daca unii Un-
www.dacoromanica.ro
-- 98
CAPITOLUL Ill.
ISTORIA REGILOR DE LA RESTAURAREA LUI PETRU PANA LA
MOARTEA LUI ANDREI I.
intr'o noapte prin trim.iii celor trei frati, sositi pe eai inti pe new
teptate, se proelam in curtea regelui Petru: ea toti Teutonicii i Latinii, pc oriunde se vim gsi, s fie omoriti i sA se reja legea pig&
neasci 4). $i, dupi ce s'a (-Scut ziu Petru, informndu-se despre cele
Zar-Ladislau, Ladislaus Calvus aau Ladislau ce! Plesuv.
Misca, Misco fiu1 lui Boleslav.
Chenad, Chanad, vechia Morisena de lng Mures.
Ritus pagtutismus Cf. V ita Gerardi 19, 20 in Mon. Arp.
www.dacoromanica.ro
99
Podhradczky, op. cit. 58, observ eii acesti eetiteni nu puteau fi decid
Germani, intru citt Ungurii locuiau la lar&
Quadum villa, Zamur villa, poate Zomor in com. Alba.
Quin que Ecclesiae, Cinci Biserici, Fiinf Kirchen in com. Baranya.
Quidam asseverant. Cf. Visa Gerardi, cap. 9.
www.dacoromanica.ro
-100
Rosacia 1) care se gsegte In regiunea Aquilegiei i in urm venind
In Pannonia a fast multi vreme eihastru la Beel 2).
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
din/a lor, nefiind niel. pigani nici catolici. In unni, din propric
initiativi reveniri la cretinism. Acesta a voit ca toate targurile, pen-
Vacia, Vacz-Waizen.
cad la fratele sin Henric IV cu Sophia, fiica regelui Bela II care s'a retras in
Stiria, la mnistirea Admunt. Cf. Fleinemarm op. cit. p. 544. Manastirea Admunt
a fost fundata numai in a. 1135. Podhradczky, op. cit., p. 63.
www.dacoromanica.ro
103
sporuri, s'a tutora, pra0dit, la impIrat spre a-i oere din nou ajusor. i cu toate ca pentru intgrirea armatei a pus la dispozitie bani
Teutonicii, de frica Ungurilor, n'au voit s..i primeascl. De
aceea, pgrasindu-1 erice nadejde, s'a intors la reging, in Agmund, la
tare Aminnd cteva zile ,a venit in urmg la Alba, imbracat in haine de cangar. $i, pe cand Ladislau, fratele sgu, distribuia, cu propria sa mana pomangsgracilor, in tinda bisericii Sfintei Fecioare,
se apune eg gi el a primit pomang intre ceilaii. Ladislau 1-a recunoseut iniciara ce 1-a vgzut. Dupg ce Ladislau s'a intors dela distribuirea darurilor, a pus sg-1 caute peste tot looul, nu doari ca sg-i
faa venal rgu. Salomon insg bgnuind vr'un neajuns din partea lui,
a plecat de ad spre marea AcIriaticg, unde a trgit, in retatea Pola, in
oca mai mare stramtoare, pina la mearte, sfargindu-gi vieata in poeginta, mide gi zace inmormaiitat gi ne mai intorcandikee pana la
moarte nici odatg la sopa sa. Sophia, sotia sa, a limas in cea mai
mare castitate
cerceta bgrbatul prin dei vestitori,
ce putea de cheltuialg i, nu mai putin, chemandu-1 sa vie si o vazi
inainte de moarte. El insg, dei ar fi avut dorinta eig o faca aceasta,
de ruginea prea marei sale mizerii a refuzat sa vie. Dupli ce ea a
www.dacoromanica.ro
-- 104
ai Ungurilor, dupg ce au devastat Ungaria, in fuga lor se unesc la
un loe gi sunt astfel bituti de regele Ladislau ti de Ungu,ri c n'a mai
rimas nici unul dintre ei, cum se apune.
.5. Regele Colornart, dela 1095-1114.
Iar dupi Calman a domnit Bela, nou ani gi doui luni. Este
inmormntat la Alba.
Regele Cercha al 11, dela a. 1141-1161.
Iar dupil Bela a domnit douzeci de ani Geicha. In sfirgit moare gi e ingropat la Alba.
Qunwes,
www.dacoromanica.ro
105
Iar, dup acesta a domnit puternioul gi stralucitul rege Andreil). Acesta a vizitat chiar tara danta, unde a fost oranduit capitan peste. toti principii cregini gi a pus pe goan, impreuni cu Ungurii gi Secuii si, ogtitile sultanului din Babilon gi a ajuns, cu mari
onoruri, impreuna ou poporul su, pana in Assiria gi la alte natiuni.
De ad s'a intors in Ungaria, incircat de glorie.
Regele Bela al IV, dela a. 1235-1270.
Iar, (lupa acesta, a domnit fiul san Bela, care este inniormiintat
la Strigoniu 2), la Fratii Minoriti. In zilele acestuia intra in Ungaria,
din trei prti ale regatului Monglii sau Tatarii, cu cinci sute de mii
de oameni inarmati, avand pana aoi patruzeci de mii de oenturioni
Andreas, cunoscut pentru cruciata sa.
Strigoniuns, Gran.
www.dacoromanica.ro
106
gi decurioni. Regele, ieindu-le inainte la Solo 1) este invins de Monin anul Dommalui 1241. Aproape intreaga oaste a regatului este
distruel aci i insui Bela fuge dinaintea lor la marre. Apoi, ciind s'a
intors dela mare este atacat en armele de ducele Frideric de Austria.
Dup aceea insi a domnit fiul sn Stefan care, luptnd.u.se vitejete, a alungat pe regele Boemiei cu numele Otacar dinaintea
viului Bebcha 2) i care venise impotriva lui, anume cu Boemii,
Austriacii, Stirienii i Brandeburgenii i alte popoare amestecate.
1. Regele Ladislau al
IXXIV, p. 165.
Budun, Vidin.
www.dacoromanica.ro
107
imperiului ce fuseseri rpite, acesta ca un re,stabilitor al feudelor intpecriale, a intrat mai intaiu in Austria care tusese invadati gi supusi
de Otacar. Rudolf rimanind mai multi vreme la Viena 1), dupi ce
*i-a reclatnat de la Boenti drepturile sale, regele boem a pornit impotriva lui eu o oaste atit de puternici gi de enormi crt principele
se opuni. De aceea, plin de umilinti, a chemat
Alamanniei esita
adiugind pe deasupra c prin aceasta va aduce cel mai mare serviciu Sfintei biserici romane; ei el insugi, ori de cite ori va fi solicitat de regele Ungariei pentru un asemenea ajutor, se obligi srt i-1
dea. Fiindc mns Ladislau, regele Ungariei, avea ascuns in inimi
gi in suflet tirtuta indrizneati (a lui Otacar) aritati impotriva tatrtlui sin gi a sa, fiindei era fraged gi ea putere gi ca varsti, s'a hotirit
s satisfaci cererea principelui Alamanniei. Pontind deci din oetatea
Alba, ca fiul lui Marte, el a cirui stea aducea firii sale iniscute forti
gi tirie in curaj gi in celelalte virtuti, intemeiindu-se pe puterea celui de Sus gi a strimogilor si gi anume a regilor Stefan eel Sant,
a lui Emeric gi a lui Ladislau, gi pe ajutorul Sfintilor, gi increzartdu-se gi in simpatiile sale, ridicind drapelul maiestitii regale, s'a
unit cu Rudolf la Marhec 2) gi cu armata lui care-i agtepta sosirea
gi ajutorul ea pe al lui Dumnezeu. Dar, fiindci oaatea lui Rudolf era
greoaie in migciri din eauza annelor lor mai grele gi prea ingroziti
spre a se impotaivi unei multimi atilt de puternice, cunt se spunea
este cea condusi de Otacar, esita si se migte gi sA porneasci din loc.
Vizand gi intelegind aeeasta regele Ladislau, incepe si se apropie de
Otacar care se gribea la lupti gi care era pregitit pentru aceasta,
langi castrul Stilfrid 8), de langi eau]. Morava, inconjunrind arm,ata
boe.ma.' din toate prile. Ungurii gi Comanii regelui aga i-au atacat,
rinindule eu sigetile caii gi chiar pe ei, ca Milot 4), geful ogtiril, in
care annata igi pusese toati inerederea, ne mai paind sA sustie ata-
Stilfrid
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
ADAUS
CAPITOLUL I.
DESPRE NOBILIT STRAIN'
1. Nobilii 306 ini veztifi in Ungaria mai ales pentru pro pagarea
crestinismului printre Unguri.
Fiind,ci adevirata Ungarie nu are mai multe triburi sau teacele o anti opt generatii, si vedem de unde provin famimuri
liile acelora cari au descilecat din tara Latinilor i din Alamannia sau
din alte tinuturi. Cici ducele Geicha, din neamul Turul, ciruia se
apune c inaintea tuturor celorlalti Ii sa proorocit din cec ca si adopte credinta catolici i botezul, fiindci el avea mainile pline de
singe omenesc i nu era sortit s converteasci la credinti un popor
atit de mare, degi el insui gi familia sa primise darul botezului pri,n
afintul Adalbe,rt, totugi dela tronul cereec i-a venit cuvintul s re-
www.dacoromanica.ro
110
intentia sil meargi inante peste mare. Fiind ins retinuti de duceie
Geicha, in cele din urmg, se alipiri ca militari pe ranga' stefan cel
Sfint dupg obiceiul teutonic lingg fluviul Goron.
4. Comitele Vecellinus din Bavaria, dela Wasserbarg.
Dupg aceea au intrat din Viltonia Wolfer cu fratele sgu Hedricus impreung u patruzeci de soldati sAlAri. Pentru venirea sa
se druegte rauntele Kiscen, unde a f5cut o fortgreata de lemn i in
urmg o mn5stire de 'caluggri, unde a i fost ingropat dupg moartea
ea. Din amista ii trag obetnia Hedrigii.
6. Comitele Both de Lebyn.
Iar dupg aceea, in timpul regelui Petru, au intrat trei frati Kelad i Guth din neamul Suevilor, de origine din castelul Stof.
1) Grann sau Gravu, in loc de Grav. Dup cum observa Podhradczky obiceiul vechiu era de a sango la cuvinte un u final: Alma-Almu, Emes-Emesu, LelLelu, 0-Buda-Ou Buda, Erteuel-Erteuelu, Deuchunlant-Deutschland.
www.dacoromanica.ro
111
Familia lui Buzad insi hi trage originea din Meen, nobili din
districtul Wurburc.
Hermann de Nuremberg.
Iar neamul lui Hermann se trage din Nuremberc; ei sunt destul de nobili. Au intrat deod.ag cu regina Kisla.
Radoan i Bagath din Boemia.
Cei cari se numesc Radoan i Bagath, neamul lor hi trage originea din Boemia.
15: Ludani din Boemia.
De asemenea i cei ce se numese Lodan.
www.dacoromanica.ro
112
Emiric, fiul 1ui Bela al III, deodata cu regina Constanta, fiica regelui Aragoniei, care era sotia regelui Emiric, introducand impreuna
cu sine militari distini si o familie foarte aleasa. Fiindg insi familia
acestora (a lui Simon i Michel) se gasea acolo in necontenite lupte
Cu un mare comite, pentru nite procese drepte gi sigure, se apune
cI In sfirsit ei i-au strans chiar o armata i ca s'au rgzboit eu acest
mare comite. Fiind acesta prins de Simon, tatil comitelui Simon i
al comitelui Michael, i de Bertramus, unchiul lor, a fost ucis. Facincluti, din aceastg pricing, Simon i Bertramus dusmanii, au venit
cei dintai cu regina Constanta in Pannonia. Regele Emiric ennosefindu-le originea nobilg i-a primit cu mare plicere i precum se tie
au fost investiti In diferitele pgrti ale Ungariei cu mari i intinse
www.dacoromanica.ro
113
De asemenea i Myurk din Chakan impreuni ou fratii sii Weneeslau i Iacob, de origine din ducii Moraviei, au ajuns locuitori ai
www.dacoromanica.ro
114
sau pe cei voinici Ii luau cu ei la razboiu gi le dedeau gi lor o particica din prazi, s'a intamplat ca pe unii prizonieri sa-i ja la ei acasi,
pentru diferitele servicii la proprietatea lor gi sa-i tie de obiceiu pe
langi corturile lor, avand -i duck' traiul, intocmai ca i Comanii,
numai din prasila vitelor lor gi din prada. Dupi ce insa Ungurii au
primit noua credinta gi botezul, biserica romana se zice ca a impus,
In mod sever, ducelui Geicha, dupa incregtinarea sa, gi regelui stefan
cel &ant, 85 se lase de a mai face jafuri, iar pe prizonierii cregtini,
i intre acegti prizonieri erau multi gi nobili
sa-i base liberi
ca gi mai inainte. Fiind Ins regatul foarte intins gi lipsit de populatie, fiindca comunitatea, in totalitatea ei, nu era de acord in aceasta
privint Cu Scaunul Apostolic, Papa a dispus in felul unnator: ca
prizonierii de razboiu s fie lasati si cultive pimanturile gi
easel din rodul pamantului, intocmai ca gi eeilali cretini. De aceea,
prizonierii, fiindca nu aveau plimanturi, au fost primii sa plteasci
www.dacoromanica.ro
115
5. Conditioncrrii.
Dela regele tef an eel Sfnt exista i un statut ca iobagul conditionar tart poati si se riscumpere pe sine i familia sa, daca voete,
pe o suti de byzanti. Daci ns ar fi firi sotie i familie, pentru persoana sa 24 byzanti, sau compensandu-se ca un serviciu de aceeai
valoare. Mira' voia lor au admis Ungurii ca regele si le riscumpere
www.dacoromanica.ro
116
EXCURSUS
ALFABETUL SECUESC
www.dacoromanica.ro
117
zurile lor zilnice igi vor fi uitat de cetit, gi-gi vor fi pistrat nu_mai
ascrisula, nunieratul, ainsemnirile, crugiciunilea, inchitnatul la
Durtmezeua gi alte cateva indeletniciti intelectuale, ale c5ror termini
necezari un.ei viei, oricat de primitive, i-au putut pistra.
Simon de Keza,
ci el insugi este autorul Gestelor, dapi care
avean rezumatul ce ni s'a pistrat subt numele lui, fie ci el a imprumutat datele sale dupi nigte Geste mai vechi, Igi serie cronica sa,
dupi ce s'a acreditat in istoriografia maghiar, ,pirerea ci Ungurii
sunt urmagi ai Hunilor gi, prin urmare, dupi ce s'a acreditat gi pirerea ea' Secuii ar fi urmagi directi ai Hunilor AV& Simon de Keza,
eat gi Chronicon picturn Vindoboneuse, care a avut acelagi izvor comun, ne dau informatia cA Secuii au triit impreuni cu Blachii, de
la cari se apune ci au imprumutat alfabetul.
Ori care ar fi originea lui Simon de Keza, fie ci este Ungur
neaog ceeace nu pare admisibil, fieci este de origine striini, din
Spania, din Italia, ori de aiurea, el triia in Bihar, 'fide regiune rom5neasci, gi trebuia s5 cunoasci bine pe Rom5ni. El nu putea si
inventeze, cel mult a putut sA reproduci o informatiune, pe care a
luat-o dela un alt autor. tiea insi bine ci in Biharia se giseau mai
multe localititi ce poara nu.mele de Szekely.
Inforrnatiunea lui Simon de Keza gi a Cronicei zugrivite dela
www.dacoromanica.ro
118
tenit de la Scythia).
Cestiunea alfabetului secuesc, imprumutat de la Romani, a
preocupat i pe istoricii nogtri, in special pe Hagdeu Tocilescu,
Odobescu, I. Pugcariu i N. Iorga.
Hadeu, in Istoria critic% a Rorrainilor 4), ne vorbete despre
douit alfabete pe cari le-ar fi intrebuintat Rominii in trecut, in afara
de alfabetul cirilic, curent pana la mijlocul secolului al XIX gi in
afara de alfabetul latin, intrebuintat de atunci incoace.
Unul ar fi alfabetul descoperit de Cezar Boliac, pe nigte
cArimibi gasite la Coliba Veche, de langa comuna Slon, din judetul
Prahova, alfabet pe care Hagdeu 11 numegte mongoloid, fiindeli reproduce cateva litere mongole i
Alf abetul secuesc pe care marele filolog il socotete ca da(sic, fiind inventat, pe la anul 100 inainte de Chastos, de filosoful
Deceneu, i pe care acesta 1-ar fi adus din Egipt unde studiase mai
multi vreme 5 ) .
quas non in papyro scribunt sed brevissimo ligno exoidunt paucis notis multa
sense comprehendunt.
Liam et voluntatem quotidianam praeter usum papyri et atramenti, aut characterim aliarum linguarum, notas quasdam bacillis ligneis incidtmt, aliquid inter se
significantes; quibus ita incisis apud amicos ac vicinos vice nuntii, epistolaeve
ntuntur.
Szamoskiizi, la Tagliavini, op. cit. p. 18. Superest apud hos (Sc. Siculos)
in Transylvania genus quoddam vernaculum scribendi quod ab 'apxcuoTelvo(s
eorum Scythis iam Lude per multa saecula posteritati traditum ac ab Oriente in
Europa illatum retinetur.
Hasdeu, Istoria critica a Romanilor II, p. 21.
Dupri constatirile lui Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p. 919
Capitolul acesta, din Apendicele crLii lui Tocilescu, este atribuit lui Al. Odobescu
semnele de pe eiiriimizile de la Coliba Veche, de lfingli Sion, sunt semne de
ale lucriitorilor, obicinuite in evul mediu. Ele nu sunt anteromane, cum credea
www.dacoromanica.ro
-- 119
Alf abetul dela Slon nu este propriu zis un alfabet, ci mai mult
nigte semne grafice, flea de nici o importanta.
Alfabetul secuesc lush', pe care Hadeu 11 studiaza pe tem.einl
unui alf abet pastrat in Archiva Bibliotecii evangelice din Bragov i
pe care Il gasise preotul Lakatos, ar fi alfabetul romanese pe care 1-ar
fi imprumutat Secuii dela Blackii cu cari traiau impreuna in munti,
dupa cum afirma cronica lui Simon de Keza i eronica pietata dela
Viena. Alfabetul acesta de care Lakatos apune ca figureaza intr'un
manuscris din anul 1702, gi pe care Secuii 1-ar fi intrebuintat pang
la anul 1700, increstand literile pe nigte bete, i incepand dela dreap-
urma. In grafiea eirilica nu ni-a camas niel macar o litera din acel
presupus alfabet, imprumutat Secuilor.
Studiu/ lui Hagdeu pare a fi foot mai mult o neintentionata
diversinne. Gael afirmatiunea slavigtilor Schaffarik gi Tomaschek
alfabetul secu ese nu putea fi decat un alfabet cirilic, mai mult sau
mai putin modificat, a abatut cereetarile din fligaul indicat de cei
floui invatati slavigti.
Cestiunea im,prumutului alfabetului secu.esc de la Romani o
rein mai tarziu Ion Purariu, care studiazi comparativ cele doua
inscriptiuni ce s'au descoperit in alfabetul acesta in regiunea seeuiaca, una la Inlaceni-Enlaka, un sat intre izvoarele Tarnavelor, in ju.
detul Odorheiu gi alta la Nieolegti-Csikszentmikl6s, din jucletul
Ciuc 1).
Cezar Bolac care le-a descopert, niel mongoloide cum socotea Hastleu care le-a
atudiat, ci ele sunt relativ trzi, de cand s'a luat obiceiul de a se face imprimiri
ale semne pe cilrtnizi si pe pietre, cum se practica in Europa, cu deosebire de
eiitrA mesterii gerrnani, aroma poate li se datoreazi, cum credea Tocilescu,
direa dela Slon.
1) I. Puscariu,
fabetul Secuilor i slovele cirilice, in An. Ac. Rom.
XXVII-a 1905.
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
Se intelege de la sine ci aceste caractere numite runice gi despre cari gtim ca- le-au inventat gi le-au intrebuintat popoarele germanice in antichitate 4), nu erau toate la fel. i dei ele au fost scoa-
www.dacoromanica.ro
l22
Les Sicules se exprimi: U prsente des preuves de rcriture szekler qui n'est
(runique, ni turque, mais bien une drivation de celle des Slaves balcaniques
'adopt& par les Roumains.
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
Baltrame 19.
Banhida 37.
Barsacia 24.
Adriaticum m. 32, 53.
Barsunus m. 51, 52.
Alfrica 34, 35.
Basilea 30.
Bastech 58.
Agmund 53.
Aladarius 36.
Bavaria 41, 47, 48.
Alani 23, 24.
Becha 55.
Alba-Albensis 39, 45, 46, 49, 50, 51, 53, Beel 51.
Bela 46, 49, 52, 55, 56, 59, 62, 64.
54, 55, 57, 58.
.Belar 23.
Aldaricus 19, 30, 32.
Alexander 24.
Minder 30, 31.
Beltramus 62, 63.
Alexandria 22, 34.
Alamannia-Alamannus 26, 36, 41, 43, 46, Bendacuz 25.
Benedictus 63.
47, 51, 57, 58, 59, 63.
Benyn Bela 52.
Almus 39.
Bessi 24, 26, 38, 54, 64.
Alpzuri 23.
Betse 62.
Altunburc 61.
Bezprem 37.
Altmann 61.
Bizantia 30, 48.
Andreas 46, 49, 50, 51, 52, 56, 58, 59.
Blacki 32, 37.
Antonius-Antoninns 38.
Boboeha 60.
Apulia 32, 35, 54, 55, 61.
Bodoct 51.
Aquilegia 32, 33, 34, 41, 51.
Bobut 48.
Archelaus 33.
Argentina 30.
Boemi, Boemicus, Boemia 40, 45, 46, 47,
Arianus 34.
48, 49, 51, 53, 56, 57, 58, 62, 64.
Armeni 64.
Bolotun 40.
Arpad 36, 39.
Bolugi 61.
Asia 23.
Botond 44.
Arragonia-Aragonia 62, 63.
Bozna 63.
Assirii 35, 56.
Bracts 35, 37.
Augusta 41, 42, 53.
Brandeburgensis 56.
Austria 47, 48, 56, 57, 58.
Brittani 31.
Brixia 34.
Babilonia 56.
Brundisium 54.
Bagath, 62.
www.dacoromanica.ro
Budun 56.
Bulchu 42, 43.
53.
Dad 31.
Dalmacia, 26, 32, 54, 55.
David 52.
Demetrius 59.
Dentia 24.
Deuchunlant 60.
Ditricus 26, 27, 29, 36.
Don 24, 28, 32.
Dulde 23.
Eberhardus 41.
Echulburc 31.
Ecius 30.
Ed 37.
Edemen 37.
Egyptus 22, 35.
Elad 39.
Emiricus-Emricus 45, 55, 58, 62, 63.
Ethiopia 24.
Ethul-Etyl 23, 24.
Evilath 22.
Fanberg 60.
Ferraris 34.
Filimer 19.
Flandria 31.
Florum paiur 49.
Cache 25, 29, 44, 45, 52, 53, 54, 55, 59,
60, 64, 65.
www.dacoromanica.ro
Golgocha 40.
Gotfridus 21, 41, 47, 63.
Gotha 19, 30, 33.
Goron 60.
Gozd 54.
Graun 60.
Grecia-Grecus 36, 37, 38, 44, 55, 64.
Gregor 55.
Gregory 62, 63.
Guillelmus 55, 62.
Guth 61.
Habusburc 57.
Hedricus 61.
Henricus 47, 51.
Hermannus 62.
Hersfeldensis 63.
Hertindus 41.
Honorius 36, 37.
ladra 32.
Iaki 60.
Iaphet 21.
Ydropolis 43.
Illyrici 29.
India 24.
Yrcania 24.
Ioriani 24.
Iosephus 21.
Isidorus 21.
Isnacum 31.
Ispania 31, 63.
Italia, Italicus 19, 26, 34, 38, 41, 43.
Lila 39, 45.
Kadan 25.
Kalomannus 54, 55, 61, 65, 66.
Kam 21.
Kean 45.
Kelad 61, 63.
Kiscen 61.
Kupan-Kuppan 45, 60.
Kusd 59.
Kyo 38.
Maid 45.
www.dacoromanica.ro
Padua 34.
Pamfilia 26, 32.
Rosacensis 50.
Rudolphus 57, 58.
Ruthenia 26, 36, 38, 49.
Nargedsceg 63.
Nicolaus 58, 59.
Nurimberc 62.
Nyr 40.
Oliverius 61.
Olivernus 59.
Orosius 19, 21.
Otacarus 56, 57, 58.
www.dacoromanica.ro
llana 21.
Thela 25.
Theodorus 38
Theutonici, Teutonici 31, 36, 37, 40, 41.
42, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 53, 58, 60.
Thuringia-Turingi 22, 31, 41, 61, 63.
Tize 26, 29, 49.
Togora 23, 24.
Tocstm 25.
Tota 63.
Tragura 32.
Trense 47.
Tulna 27.
Tunisium 63.
Turda 25.
Turul 29, 39, 59.
Tycinus 34.
Tyhon 52.
Uger 39.
Ulma-Ulmensis 42, 43.
Ung 39.
Unricus 42.
Urs 40.
Ursula 31.
Tarsia 24.
Tartari 56.
Tarvisium 34.
Tatun 50.
Taurina 43.
Tawarnucweg 27.
Teneu 54.
Terra-laboris 35.
1 i boldus 60.
Tolosana 31.
Triestina 32.
Troia, Troiani 33.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
_tut_
Pretatfi
Inteeducere
19
Prohemium
Liber primus
21
Capuz prinutm
In cronicon Hungarorum introductio
Nami posteritas a diluvio turrim Babel aeclificat, quant
Kezn ex Iosepho Flavio describit
3. Nemroth Hungarorum Protoparens Persidem habitaturus
21
www.dacoromanica.ro
21
21
22
23
25
25
25
16
26
27
28
23
29
31
- 132 Dag,
31
31
32
32
32
32
34
4. Nouae regis Attilae nuptiae, et has secuta mors 5. Filiorum eius dissensiones, quibus Hunnicum cessat in
Europa imperium
6. Ex Hunnorum in Europa reliquiis orti Siculi
7. Qui, post eiectos Hunnos, Pannonianun domini
35
35
35
36
37
38
Liber secundus
Caput primum
De secundo Hunnorum in Pannonas aduentu, ac eorum rebus
sub ducibus gestis
Introductio in librum secundum
Huni seu Hungari quando secundum in Pannonias reuersi?
---
38
38
38
38
39
39
39
39
39
8. Quartus Ott;
9. Quintus Cund
10. Sextus Lel
11. Septimus Bulch
12. Aliae generationes aequo pro lubitu sibi sedes legunt;
40
40
40
40
41
41
14. Occidentales Europae partes inuadunt - 15. Ad Augustam internecina clade affieiuntur. Anno Christi 955
16. Alter Hungarorum exercitus sociorum cladem uindieut
17. Vastatisque diuersis regionibus, domum reuertitur
18. Germani et Galli foedus contra Hungaros ineunt
19. Hungari Italiam, Bulgariam et Graeciam infestant
Caput secundum
Historia regum a S. Stephan usque ad caedem Abac
Primus rex, Sanctus Stephanus ab anno 1000 ad annum
1037
www.dacoromanica.ro
40
42
42
13
43
43
45
45
45
46
133
rag.
47
19
50
50
50
Bella Andreae
Andreas, coronato Salomone filio, moritur a. 1061
Caput quartum
Res gestae a Bela I rege usque Stephani V mortern, seu ab
51
a. 1061 ad a. 1272
Bela I rex ab anno 1061 ad a. 1063
Salomon, rex ab a. 1063 ad a. 1074
Geysa I rex ab a. 1074 ad a. 1077
S. Ladislaus rex, ab a. 1077 ad a. 1095
Colinnannus rex, ab a. 1095 ad a. 1114
Bela II rex, ab a. 1131 ad a. 1141
Geysa II rex ab a. 1141 ad a. 1161
Stephanus III rex successit a 1161. Regnum per patruos
occupatum a 1162 recuperauit, sublatus a. 1173
Bela III rex, ab a. 1174 ad a. 1196
Emericus rex a 1196 ad a. 1204
Andreas II rex ab a. 1205 ad a. 1235
52
52
52
52
53
54
54
54
55
55
55
55
55
56
56
56
57
gestarum
57
Appendix
59
Capta primum
De nobilibus aduenis
Extranei nobiles potissimuin religionis christianae in
59
59
59
59
60
60
61
www.dacoromanica.ro
60
61
134
Pig.
61
cendunt
Myurk, Venceslaus et Jacobus bratres Morauii
Hospites alii
Caput sekundunt.
De uduornicis, castrensibus, conditionariis, libertinis et man-
63
eipiis
61
61
61
62
62
62
62
62
62
64
64
64
64
Item libertini
Denique mancipia
65
65
65
66
66
66
67
116
125
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro