G.

POPA-LISSEANU

IZVOAREL ISTORIEI ROMANILOR

Inouelc !Model. RomanIlar vet. V

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO 0 ROMANORUM
FASCICULUS V
ROGERII

CARMEN MISERABILE
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

TIP. CBUCOVINA BUCURESTI

1935

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL V

CANTECUL DE JALE
DE

ROGER1US
TRADUCERE DE

POPA.LISSEANU

TIP. tBUCOVINA BUCURE$T1

1935

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Rogerius este un calug'r italian, nAscut in orielul Tur-

ris-coepit, din regiunea Benevent, in Apulia 1). Venind la

Roma, pe la a. 1230, a fost admis la curtea papa1, unde a
ajuns In curind capelan al cardinalului Joan Toletanus. Acesta
avnd ineredere in capelanul su, i-a dat mai mult
atit in eestiuni de serviciu, interne i externe, Cat i in cestiuni
private 2). Astfel 1-a trimis, in mai multe imprejuriri, in Ungana, cu anumite misiuni 1 intr'una din aceste imp.rejurgri
Rogerius a fost surprins de marea i neateptata invazie fitari
din 1241, i gem prisonier.
Rogerius, purtnd titlul de magister>>, dupi cum el in.sui ni-o apune, se gfsea, deci, lu misiune in Ungaria, la episcopia din Oradia, and s'a pornit atacul Tatarilor asupra Eu-

ropei. El nu era, prin urinare, un calugr ungur i cu atit

mai putin un canonic al bisericii din Oradia, cum sustin multi
istorici maghiari.

Pe cind se afla in acel ora a cAzut in captivitatea

.dumanilor, captivitate in care a stat, nu doi ani intregi, ci
decursul a doi ani, i anume din Iulie 1241 pfina* in primivara
anului 1242. In timpul acestei captivrfiti cIugiru1 Rogerius
a fost silit s indure cele mai mari privatiuni i spre a-i scipa
viata, si atea aseuns, ea slue, la un Ungar, care se pusese in
serviciul Iltarilor 8).
Thomas, Hist. Pontificum Salonitanorum et Spalatinorum, in Mon. Ger
Hist. XXIX, p. 597.
Thomas, loc. cit., p. 597: quem frequenter pro suis et ecclesiae negociis

proeurandis in Hungariam mittere solitus erat.

Thomas, ibidem: Inter ipsos sub specie alicuius uilis et pauperis
-semi delitescens uix euasit mortis incursum.

www.dacoromanica.ro

Dupi ce a isbutit, Cu mate greutati, s scape din miinile

acestora, pitindu-se prin paduri, rabdnd de foame i hranindu-se, din and in and, cu ceapa 1 usturoiul ce de abia putea
sa-1 capete dela tirani, Rogerius s'a intors in Italia, uncle i-a
continuat activitatea sa de preot, aducnd servicii atilt cardina-

lului Joan, at i Papii Innocentiu al IV, pe care l-a urmat la

Lyon, unde acesta s'a stabilit in urma certei u impiratul Fri
deric 1).

Cal tim.p a stat la Roma, veo 20 de ani, Rogerius i-a

agonisit o avere nu neinsemnat 2), crescnd mai ales in consaderatia papii care 11 pretuia in special pentru tiinta i onestitatea aa 3).

La a. 1249, devenind vacant seaunul de archiepiscop la

Spalato (Split), s'a procedat la alegerea unui nou prelat 1
dupa alegere de abia s'au gasit doi: delegati dalmatini cari cu
rezultatul votului sa se duca la papa, la Lyon, si le completeze vacanta. Au fast canonieul Desa, fiul lui Corvus i Dragas,
nepottul lui Sabacus ,cetateni din Spalato. Primejdia drumulm,

tinand seama mai ales de vramaia dintre imparat i papa',

era foarte mare pe acea vreme. Confirmarea celui ales de Spalatini s'a refuzat; insa, fiindca delegatii aveau insarcinarea
primeasca i pe altcineva, in caz de refuz, a fost numit de papa
Innocentiu al IV, ca archiepiscop in Spalato, calugarul Roperius.

Dupi ce a fost numit i investit,

consecratus et paliatus,
Rogerius pleaca sa-i ocupe locul. Trece prin Lombarfaca
dia 1 ajunge la Venetia, un.de ramne chva timp ca
cumpariturile necesare. De aci, trece prin Carinthia i oprindu-se la Aquilea este primit cu mari onoruri de patriarchul
Bertholdus care ii d mijloace bangtti i caliuze, in trecerea
prin dioc,esa sa, i atinge, in urm, hotarele Ungariei.

Intrnd in pflile Pannoniei, se duce la curtea regelui

Dup un document publicat de Fejr, Cod. Dipl. IV, I, p. 30, Rogerrus
ar fi fost numit in a. 1243, un an dupii captivitatea sa, archidiacon la Oradia qi
permutat indat la Sopron.
Thomas, ibidem: Viginti fere annis in Romano curia commorando, non
parvam cumulaverat pecuniae summam.
Fejr, Cod, Dipl., IV, 2, p. 57 a. 1249. Quem de dono scientiae et ho-

nestate morum et conversatione laudabili familiaritas reddebant multipliciter

commendatum.

www.dacoromanica.ro

-7
pe vremea aceasta era rege in Ung,aria Bela IV, -cruia Ii expune cum a fost insiircinat cu conducerea archiepiscopiei din Spalato. Dei regelui Bela nu i-a convenit aceastri
numire, fiind.cA nu i s'a cenit i lui consimtmntul, totui
ingiduit sii-i ocupe locul 1). Si a fost instalat cu mare pomp
la 20 Februarie 1250.
Ca archiepiscop in Spalato, Rogerius s'a ocupat in special cu gospodria bisericii i a lucrat activ pentru sporirea
prestigiului puterii sale temporale 2)
lar, cu prilejul vizitei ce a filcut, i la Spalato, regele Conrad, fiul fostului impirat Frideric, care Frideric fusese anaBela,

temizat i depus din dernnitatea sa de imprat, el i urmaii lui,

de papa Innocentiu al IV, Rogerius a dat ordine s se inchizii

toate bisericlile, a oprit once slujb divin i, el insui, s'a

retras din ora, impreun cu archidiaconul silt Thomas i nu
s'a intors deck dupi plecarea regelui din localitate. Si, ntunai
cand a inceput s bati un vant mai prielnic,
vento Haute
secundo , cum se exprim biograful su Thomas8), s'a inapoiat iargi la scaunul archiepiscopesc. Rogerius moare la 14
Aprilie a. 1266.

Nu mult dup anul 1242,

data nu o putern ti cu precizitme,
Rogerius, scpat cu multe greutti din sclavia Titarilor, a scris o carte ou atilt mai interesant, cu &At este trilit
de el insui, o carte asupra invaziei tttreti,
Ingressus et
processus Tartarorum Hungariam intrantium
i intitulati
Carmen miserabile, fiinde a fost oarecum siIit, cu lacrmile
In ochi,
flebitis,
s serie pe un ton de jale,
mestos
modos,
despre un subiect trist i dureros 4)

Thomas, loc. cit., p. 597: Dissimulato tainen indignacionis motu ad

sedem suam archiepiscopum pacifice abire permisit.
Thomas, ibidem: Vir satis indnstrius et in imgendis rebus temporali.
bus multum sollicitus et intentus.
Thomas, loc. cit. p. 598.
Rogerius, Carmen Miserabile, in Declicage: De tristi materia et bor.
renda flebilis mire compulsus sum maestos modos.

www.dacoromanica.ro

Cartea lui Rogerius este ,precedati de o scrisoare de deadresati episcopului kan din Pestum, Johanni Pestheniensis ecdesiae episeopo 1).

Scrierea lui Rogerius, cuprinsi in 40 capitole de o intindere diferiti, a stat mult vreme necunoscuti. Pentru
data ea vede lumina zilei la a. 1488 i inc deodat in douil
editii, una ca adaus la cronica lui Ioan de Thurocz 1 alta, din
acelai an, la Brno in Moravia. Codicele original s'a pierdut.

In urm, dupediiile din 1488, foarte pulin schimbate

intre ele, lucrarea lui Rogerius a fost tiprit in a. 1746 de
Schwandtner, in volumul I din Scriptores rerum hungarioarum la Viena, apoi de Endlicher in 1849, in Rerum hungaricarum monumenta Arpadiana, la St Gall, in urmi de M. Florianns, in 1883 in Historiae hungaricae Fontes Domestici vol.

IV la Cinci Biseriei i in sarit, de Heinemann, la 1892 in

Mari. Ger. Hist. vol. XXIX, la Hanovra.

Textul nostru, care ne-a servit i ca baza de traducere,

este luat dup editia lui Heinemann din 1892. Am dat insii,
In note, variantele de text numai cele mai cara,cteristice, trimilnd pe cetitorul care ar don i s cunoasc toate aceste variante, ciliar i pe cele mai neinsemnate, la lucrrile citate mai
8118 i pe oari le-am consultat in editia noastr.

In afar de cunotinlele generale ce se desprind din interesanta lectura' a acestui soriitor, meter de candeiu, i care a
luat parte, ea manar ocular, la evenimentele ce le descrie, i,
In afar situatiunile pe cari, ca om cult, tie si le zugrveasc,
apreciind, cu o minte clar, de om experimentat i de bun psicholog, strile din Ungaria de pe la millocul veacului al XIII-a,
Rogerius atinge, intre altele, dou momente insemnate din
istoria noastr medieval.

1. La intrarea lor in Ungaria i la retragerea lor din

aceast tar, Ttarii ptrund in Transilvania i se retrag prin
Transilvania, amintindu-ne, 6u oarecari amnunte, de locali1) Ad nu poate fi vorba de episcopal din Pesta, cum crede N. Densa.
ianu, in Hurmuzaki, Doc. I, p. 212, intruct in Pesta pe vremea acea, rail nena.
ten, nu exista o episcopie, i nici de canonicul din Oradia, intru cfit Rogerius
se gasea acolo numai bite misiune temporal. Sediul episcopiei a fost la Capiteaquae, azi Capaccio, Mon. Gen His. XXIX p. 548.

www.dacoromanica.ro

titile Rudana-Rodna, de Alba Julia i de satul Frata, din judetul Clujului.

2. Folosindu-se de imprejurarea ci locuitorii
aveau oarecare organizatie a lor, Titarii se folosiri de aceasti
organizatie locali spre a face si se strangi recolta de pe camp,
recolti de care aveau o atit de mare nevoie. Sunt enezatele
romineti, de eari vorbegte eu destule aminunte cilugArul italian Rogerius.
Titarii1) sau Mongolii, venind a cucereasci Europa gi
se stabileasci in ea, lar nu numai si o jefuiasci 2) ,cum se crede

de obiceiu, eran condui de mai multi regi. in fruntea arora

era, ea rege al regilor, khanul sau chaganul Bathus. Fiecare
unii
rege comanda o arrnati gi intrarea s'a ficut deodati
din ei au mai intirziat pe drum prin mai multe pri. Dupi
ce a,u cucerit Ungaria au inaintat pini la Viena, pe ,care n'au
ocupat-o, trebuind si se intoarci pe urma lor, din cauza mortii
regelui lor suprem i a discordiei dimtre gefi, pricinuiti de aceasti rnoarte.
Mirginindu-ne numai la expunerea lui Rogerius, firi si
mai relevim datele ce ne procuri celelalte izvoare asupra marei invazii titiregti din 1241, i in special Notita dela Ministirea Epternac 8), vom atrage atentia cetitorilor asupra pasagiilor ce privesc istoria Romanilor.
Iati aceste pasagii:
In cap. XX Rogerius ne apune:
...Rex Cadan inter Rusciam et Comaniam per siluas trium
dierum habems iter sine uiam, peruenit ad diuitem Ruclanam,
Se numese Tdtari dupil numele unui trib mongol din Asia si se numesc

Tartari, de scriitorii occidentali, din oauza apropierii ce se ficea intre nuntele

lor i cel al Tantarului din Mitologia greco-romanii. Groziivia produsii de invasia
mongol il nu era mai prejos deck grozilvia din Warn.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 151: Propositum enim habere dicuntur, quod veniant et expugnent Romam et ultra Romani. Cf. yi Sacerdoteanu, Gui//aume de
,Rubrouck et les Roumains, p. 19.
Mon. Gernt. Hist. XXIV p. 65, Hurmuzaki, Doc. I, p. 188 cuprind o noti
.despre localititile din Transilvania devastate in 1241 de Tiitari. Ele sunt: Rodna,
Cetatea de Baba' , Sibiul, Clujul, Oradia, Tiirgul
Birsa, Bistrita, Kokelburg
plate Turda, Alba Iulialau. In ce priveste valoarea aceatei
lui Thomas
usa numite (tCroniei de la Epternac, atragem atentiunea asupra studiului d-lui
los Schiopul, Contribuguni la istoria Transilvaniei p. 142.

www.dacoromanica.ro

10

inter magnos montes positam Theutonicorum uillam, regis argentifodinam, in qua morabatur innumera populi multitud.
Sed cum essent homines bellicosi et armorum penuriarn non
haberent, audito ipsorum acluentu, extra uillam per siluas et
montes eis obuism exierunt. Cadan uero respiciens multitudi-

nem armatorum terga dedit. fingens fugam ante eos. Tune

populi eum uiotoria reuertentes, armis depositis, inebriar
uino, prout Theutonicoruan furia exigit, inceperunt. Sed ipsi
Tartari subito uenientes, cum fossata, muros et munitiones aliquas non haberent, uillam ex multis partibus intrauerunt. Fit
licet hinc inde fieret magna strages, uidens populus, quod eis
resistere non trzlebat, se ad fidem commu totaliter reddiderunt.
Sed nadan, sub sua protectione uilla recepta, Aristaldum comitem uille cum electis sexcentis armatis Theutonicis suis militibus associauit sibi, uenire cum eis incipiens citra siluas.
Boe.hetor autem cum aliis regibus fluuium qui Zerech dicitur
transeuntes, peruenerunt ad terram episcopi Comanonam et
expugnatis hominibus, qui ad pugnam conuenerant, ceperunt
terram totaliter occupare1).
Iar, in cap. XL, Rogerius adaugA:
..Tandem uix octano die a silue recessu ad Albam ueni-

anus ciuitatem, in qua nihil potuit repenri preter ossa et capita occisorum, basilicarum et palatiorum muros diruptos et
subfossos, Taos nimia christiani cruoris effusio macularat. Et
licet terra innoxium sanguinem, quem inebriata suxerat, non
monstraret, ostendebant se lapides adhue cruore roseo purpuratos, per quos absque continuato gemitu amaris suspiriis festi-

nus transitus non fiebat. Et erat ibi ad decem miliaria iuxta

siluam uilla, que From dicitur in uulgari, et infra siluam ad
quatuor miliaria mons mirabilis et excelsus, in cuius summiLate lapis et peira fundabatur terribilis. Magna ibi hominum
et mulierum confugerat multitud o, qui nos gratanter cum fletu
receperunt interrogabantque nos de nostris periculis; que nos

amnia illis paucis uerbis declarare nequibamus. Obtulerunt

tandem nobis nigrum panem de farina et contritis corticibus
quercuum pistatum, sed nobis dulcor illius supra sianilas qu.andocunque per nos comestas suavior uidebatur. Mansimus igi1) Vezi traducerea acestui capitol.

www.dacoromanica.ro

11

tur ibidem uno mense nec fuimus ausi discedere, sed mittebamus semper speculatores ex hominibus levioribus videre et
rescire, si adhuc que pars Tartarortun in Hungaria remanBisset, aut si arte deceptorias ut prius instructi pro capiendis
reliquiis fuga lapsis reverterentur. Et quamuis sepius nee,essitate querendi uiatualia cogente loca petierimus quondam habitata1)...
Autenticitatea acestor aiitari ale cilugirului Rogerius a
fost pus i la in,doia15, in timpul din urma, intr'o carte a d-lui
Iosif Schiopul8). Pornind dela ideea, dupi. noi precone,eputi,

ci Titarii, in prima lor invazie, din 1241, n'ar fi intrat in

Transilvania, D-sa sustine ci Rogerius n'a putut vorbi nici
despre Rodna, din judctul Nisiudului, nici despre Alba Iulia
i nici despre satul Frata, din judetul Clujului 1 ci aceste
identificiri nu aunt admisibile. In once caz, pasagiul din
urm5, in care se vorbeste despre Alba Julia i despre Frata,
ar fi un pasagiu adsus de altcineva, de mai tirziu.
In ce privete Rudana, identificatA de istorici cu Rodna,
din apropierea oraului cu caracter silsesc Bistrita, I. Schiopul
spune textual: Nu este exclus ca Rudana lui Rogeritts sa fie
inteadeVir Rodna noastri', cum nu este insi nici exclus s fie
veun ora din regiunea rninieri din Nordul Ungariei, pe unde
au intrat in Tara' Ttarii>>. Rudana ar fi, dup`i D-sa, in regiunea

Zipsului, mide eran, precum se tie numeroase colonii germane, cafi vreme de o populatie german in aceste pirti ale
Transilvaniei se pomeneste nuanai mult dupi invaziunea Titaril or 1).

Avem motive si ne indoim ci Germanii, numiti mai farziu Sai, ar fi venit in Transilvania numai clupi anul 1241 1
ci sum pomeniti mult dupi invaziunea Tatarilor>>, ori ate
falifidiri de diplome s'ar fi ficut in decursul veacurilor.
In ce privete Alba Iulia, unde Rogerius n'a gasit decat
oase i capete de morti i zidurile bisericii catedrale darmate
que
i stropite de singe, i in ce privete satul Frata
dicitur in vulgari
d. Tos. Schiopul socote2te pasagiul acesta
ca adaus de alteineva, mult mai tfirziu, al egrui nume nu se
Vezi traducerea acestui capitol.
Jos. Schiopul, op. cit., p. 133.
3' Jos. Schiopul, op. cit., p. 156.

www.dacoromanica.ro

12

.cunoagte. Caci, zic,e d-sa, Cavalerii Joani/i, refugiati dupa recucerirea Ierusalimului de catre Turci, in insula Cipru i apoi
in insula Rhodos, eau numit Cruciferi de insula Rhodi numai
dup5 anul 1310 gi, deci, Rogerius care meare 1) la a. 1268 n'ar
fi putut s ne vorbeasca despre acegti eruciferi2).
Argumentul d-lui los. Schiopul ar putea fi decisiv, daca

el n'ar fi in primul rind o dovada tocmai ca acegti Crucifer;

au cucerit insula Rhodos inainte de a. 1309 sal', in al .doilea
rind, daca n'ar fi posibil ca veun copist al lui Rogerius s fi
adaus dela sine aoeste vorbe per cruciferos de insula Rhodi,

timpul cind in adevr insula Rhodos va fi fost n staprtnirea cavalerilor sau daca, in al treilea rind, aceste cuvinte nu
s'ar gasi in ultima fraza, din ultimul capitol din Carmen miserabile. In acest din urma caz, este foarte probabil
ultima
fraza din Rogerius va fi fost deteriorata gi completata de o alta
mina.
Dar admilind chiar ipoteza d-lui los. Schiopul ca intreg
capitolul din urm al lui Rogerius ar fi fost interpolat, ne punem atunci intrebarea fireasca, cum se explica faptul ca Reynoldus, episcop de Ultrasilvania adeci din Transilvania gi Nicolaus, prepositus Scibiniensis, adeca din Sibiu, au cazut in

lupta dela Saja impotriva Marilar. S'au luptat ei ca simpli

soldati, ori ca generali combatanIi, cum s'au luptat gi ceilatti
arhiepiscopi gi episcopi, ca ce! din Strigoniu, Calocea, etc.
Si nu este oare mai probabil, nu este oare mai curind de ad.
mis c forlele armate din Ardeal, parasind apararea ;aril, s'au
retras sure centul Ungariei intre Dunare i Tisa, unde s'au concentrat trupele regale gi unde s'a organizat marea defensivii?
si, daca ultimul capital din Carmen Miserabile a fost interpolat, cum este de a se intelege cele ce ne spune Rogerius despre Rudana, pasagiu ce nu poate fi banuit c5 va fi fost adugat
In urma de o alt mina?
In ce privegte cucerirea Ardealului de Mari 8), in prima
lor invazie din 1241, credem ca argumentele aduse de d. Sacerdoleanu, in ultima sa lucrare 4), nu pat fi infirmate.
Data exactii a mortii lui Rogerius am dat-o mai sus.
Asupra acestor cruciferi, vezi Iorga, Rhodes sous les Hospitaliers.

V); Simon de Keza descriind vieata lui Bela al IVe, ne apune limurit
cii Titarii au intrat in Ungaria, la a. 1241, prin trei prti: de tribus partibus
regni. Cel putin una dintre aceste trei Valli a fost Ardealul.
4) Aur. Sacerdoteanu, Marea Invazie Ware' i SudZstul earopean, 1933.
www.dacoromanica.ro

13

Clugrul Rogerius a camoscut de visu>> situniunea nenorociti dela Alba Iulia gi tot de visu a cunoscut gi pe stirmanii locuitori din satul ce se numegte Frata pe limba popo-

ruluique Frata dicitur in vulgari,sat astizi cu o populatie

coviritoare romineastA, dei poarti numele de Magyai-Frata,

gi unde ranii, cu cari de eigar nu se va fi inIeles in ungualtfel nu i-ar fi spus numele

regte, a in limba romineascii,
1-au
imbiat
cu
piine
neagrii, coapta din filial
in uulgari
nigrum panern de farina et
gi din coaje de stejar
contritis corticibus quercutun pistum.

Informniunile ce ne d Rogerius in cap. XXXV sunt de

o importanfi gi mg mare:
Ceperunt aliquos per siluas latitantes et eosdem sub hae
uoce miserunt, quod quisquis uellet ad fidem eorum se dare,
securus reditus infra certum termintun ad propria ueniendi
daretur ei.. Quorum uerbis, cum homines iam propter uictualium penuriam morerentur, totaliter crediderunt, et sic wanes,
qui remanserant, ad domos proprias sunt reversi. Et cum silue
magne essent, erat adhuc populus infinitas, qui aatitabat, ita
quod ad tres dietas terra facta est populosa; et quelibet villa
elegit sibi regem de Tartaris, quern optauit. Quo facto, cum es-

sent tempora messium, fruges unanimiter collegerunt et eas

ac stramina et fenum et alia ad horrea congregabant. Stabant
nobiscum Tartari et Comani simul, uidebant quamplurimi et
gaudebant, letabantur, quod... Constituerunt canesios, id est
baliuios, qui iusticiam facerent et eis equos, animalia, arana,
exenia et vestimenta utilia procurarent. Et sic procurator meus

de istis dominis erat anus et pene mille villas regebat, et

erant canesii fere centum. Pacem habebamus et fora, iuxtaque
unicuique justicia seruabatur, Eis mittebantur pulcherrime
puellarum, sed oues, boues uel equos duetores pro tali exenio
reducebant. Conueniebant canesii pene qualibet septamana.Ego
uero sepius, ut uitam eoru.m aspicerem et aliquos de maioribus
noscerem et ut addiscerem, si uia redemptionis aliqua se offerret, ad eos cum meo canesio accedebam. Quadam uice prece-

perunt omnes canesii in mandatis, ut de certis uillis uiri et

mulieres puerique simul cum muneribus in eorum presentiam
uenirent. Tia-nebaanus de hoc rumore non modicum, causam
rei penitus ignorantes. Eleg igitur potius cuan ipsis canesiis ad
www.dacoromanica.ro

14

exercituin are quam sub tali dubio in nula remanere. Quare

nudi et discalceati ad custodiam curruum in quibusdam tentoriis Hungarorum, qui iam. Tartari in suis operibus effecti erant, remansimus. Canesii vero ad recipienda munera acceaserunt; qui muneribus receptis, omnes presentantes in quamdam
vallean duxerunt enormiterque spoliatos et denudatos ibidem
in terf ecerunt 1).

Acest pasagiu important din Miserabile Carmen

cu
atat mai important cu cat el ne red a ceeace observa un strain
i felul cum judeci un strain starile din Ungaria dintr'o anumita epoca
ne procura prelioase lamuriri asupra instituOunei cnezatului romanesc din judetul Bihor. Si acest cnezat
din Bihor este acelai cu cnezatul din celelalte parti ale rid,
precum istoria bisericii noastre constata o unitate religioasa a Romanilor de pretutinderea, i precum studiul
gasete o unitate a limbii pe intregul teritoriu ocupat
de poporul nostru norddunarean, tot astfel istoria dreptului
romanesc descopere deasermenea o unitate a organizatiilor noastre administrative, politice i judecitoreti.
Rogerius ne spune limpede: cil Tatarii au instituit cneji
eau balivi earl s faci dreptate i sa le procure animale, arme,
vetminte etc.; ca stipanul sau
el era captiv
era unul
dintre aceti cneji i avea subt conducerea sa o mie de case,
cnejii fiind in total o suti la numar; c prin instituirea enejilor
s'a intronat pacea, e'a elobozit targurile i s'a insciunat dreptatea; c aceti cneji se strangeau data pe fiecare saptiimana;

el el se ducea, impreuna cu cneazul sau, la aceste adunari,

pentru ca sa observe viap lor, s cunoasca pe cei mari .1 sa
vaza daca nu cumva ar putea gsi un mijloc de rescumparare
ut uitam illorum aspicerean, ut aliquos de maioribus noscerem, et ut addiscerem si uia redemtionis aliqua se offerret,

ca a preferat, cand s'a dat ordin sa se strInga la un loe tot

poporul, sa se duca cu cneazul sau la armati; c unii Unguri
qui iam Tartari in suis opes'au pus in serviciul Tatarilor
ribus effecti erant ; i c dupa ce s'a strans recolta, Tatarii
au omorit pe toti oamenii hate vale.

1) Vezi traducerea acestui capitol.

www.dacoromanica.ro

15

Institutiunea eneratului este o institutiune curat romaneasca. Ea nu se gasegte nici la Unguri gi nici la Nemiii din
Ardeal. Ea n'a putut fi adusi nici de Tatari din Rusia, de pe
mide au venit, fiindca acolo, dei exista numirea de cne,az, ea
are alta acceptiune. La popoarele slave eneaz este un titlu
insemneazi principe, duce sau rege. Cnezatul n'a putut fi adus
deci din Rusia, dupa cuan sustine Hunfalvy, fiandea iustitutia
cnezatului ea institutie nu o gasim acolo.
Ardealul fijad o targ' ceva mai feritil de invaziuni, din
cauza muntilor ce o imprejmuiau din toate prtile gi in once
caz mai scutita de atacuri neagt,eptate, deal teritoriile de din-

coace de Carpati, locuitorii autohtoni au putut sa traiasci,

dupi retragerea legiunilor romane, intr'o relativ mai mare lipastreze mai multi vreme ru.dimennigte gi siguranti gi
tarele lor organizatii mogtenite. lar dupg venirea Ungurilor,
gi dupa ce acegtia s'au hotarit sa-gi pgraseasca traiul lor de
jaf gi vagabondaj, acegti locuitori autohtoni, subt conditiunea
de a se acomoda nouilor imprejurari, vor fi fost mai ocrotiii
in existenta ion, cleat locuitorii de dincoace de munti. Acelagi
lucru se va fi petrecut de sigur gi ca Romanii din campia Tisei
cu cei din Pannonia. Ei vor fi fost mai la adapost decat Romanii dintre Carpati, Dunire gi Nistru, fiind mai departe de

drumul pe care se seurgeau cotropitorii gi intru. eitva mai

protejati gi de forta ce se inchega dincolo de Tisa.

Oricat de grele vor fi fost imprejurgrile in cari se vor fi

ggsit Rominii in evul mediu, ei i-au putut pastra totugi instiin timpura turcele vechi, cnezatul gi voivodatul
tuiile
buri mai mult ca o amintire, in vremuri mai linigtite, ca ruAmbele aceste numiri degi sunt de
dimente de organizatie.
origine &lava, institutiile in sine insa sunt de origine romang,
reprezentand, prima, aga numitele judecia (indico, iudex) gi, a
doua, ducatul (dux) sau principatul (princeps).
Voivodatul avea atributia principalg de a organiza apararea teritoriului, iar cnezatul de a impani, in special, dreptatea
printre oameni. Voivodatul igi exercita iurisdictiunea asupra
unui teritoriu mai brans, numit terra (tara), pe care erau agezate mai multe unitati teritoriale; cnezatul era o unitate teriwww.dacoromanica.ro

16

toriali mai restrnsii, condusi Je un cneaz 1) care avea

principal indatorire clistribuirea dreptitii, iustitia2).
Aceastil dreptate se imp5rtia in Beaune de judecati, latsedes, ung. szk-eica), germ. Stiehie. Scaunele erau uniti teritoriale, uneori mai mid
in Trei-scaune, Hrom-szk erau.
trei

alteori mai mari, cit un juder). Niel Ungurii niel

Germanii n'au eunoscut organizarea distribuirii drept5tii pe

Beaune 5).

Este interesant de a constata ci primele voivodate sau

ducate amintite de .cronicile ungureti se gasesc la marginea de
Vest a teritoriului romnesc i c Ungurii;clupi ce au cuceri:t,

mai tftrziu, Ardealul n'au adus aci, ca guvernatori ai rii, pe

n'au organizat tara, dupi modelul adoptat dela Germani de Stefan ce! Sant, in comitate, ei au pistrat voivodatele
pe cari
giisit in tar5.
ExistenTa voivozilor ne este atestati de nenumirate documente i toi voivozii, ea 1 toti enejii, se gisesc functionand
mai numai in regiunile locuite de Romini.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 250 unde e vorba de cnezatele &unite de Bela
IV cavalerilor Ioaniti i Confirmares lor prin bula Papei Innocentiu al IV, din
aoul 1251, ne arati pe cneazul Lytivoi ajungind Voivod.

Cele mai vechi cnezate le gisim dincoace de Carpati, totugi enezatul s'a desvoltat mai mult in Ardeal dealt in teritoriul vechiului Regat. Aci
onezata a fost inlocuit prin boieronat. Ata se explicit de ce in tara
bunioari, nu intanim eneji, ci numai boieri (fem. boreasil). Fiind un feud dat
domnilor romini de regii Ungariei, tara Figiragului a dat o mai mare desvoltare, intocmai ca ti Tara Romineascl gi Moldova, institutiei boerimii. Tot din
aceast causi hoierii Figiragului n'au devenit nobili (nemegi) gi nu s'au prefcut
Unguri. Cf. Sicules et Roumains, p. 35.
Din cuvinttil szk s'a format probabil numirea de Szkely, Secuitt;
numirea latini de Siculi este o etimologie medieval din timpul cnd se credea
cA Secuii sunt unuagi directi ai Scitilor, ScitPi, Siculi, adedi ai Hunilor cari au
vault din Scythia.
4)Numirea de judet provine evident din lat. indieia,
5) Cf. Secuii i secuizarea Ronulnilor, p. 31. D-1 Jos. Schiopul, Diploma
ilndreian5 din 1224, p. 6, ne spune: aCi n'a existat o alti organizatiune politicl
decit cea a populatiunii autohtone i cii aceast organizafiune politici a acelei
populatiuni a trebuit sri fie gi a fost o realitate puternici, ni-o dovedegte in mod

limpede faptul eft atunci cindmult mai tiirziu infiltratiunile unguregti s'au
intensifieat ti noii veniti 8'au putut gindi la injghebarea unei organizatiuni politice proprii, a lor, ei au adoptat structura organizatiunii politice a populatiunii
oftohtone).

www.dacoromanica.ro

17

Dupa retragerea legiunilor romane i a functionarilor

romani destrimandu-se provincia Dacia, era natural ea se fi
format stipaniri minuscule, un fel de republici minuscule, conduse i administrate de o capetenie a lor, de un functionar ce
ele i-1 vor fi ales. Acesta va fi avut in mainile sale conducerea satului i pronuntarea judecatii intre
Functionarul acesta aparea in fata popoarelor slave cari
nu cunoteau structura juridica a micilor republici, ca un suvera i staplinitor, ca un egal al principelui lor, i 1-au numit
eneaz>> i).

Imprumutand acest cuvant, ea i pe cel de voivod i pe

eel de boier, dela Slavi, Romtmii n'au renuntat la terminul latin de jude i in relatiile dintre ei vor fi intrebuintat mai mult
vorba strilveche. Daca insa s'a mentinut i cuvantul de cneaz
i el se mai intrebuinteazi i astazi in Banat, indicand pe
primar
aceasta se datorete impejurarii ca in canc,elarii /111
se gaseau Romani, ci straini, pentru cari era indifermt daca
intrebuinteaza o vorbi slava sau o vorbi latina
Numele de cneaz Il intalnim in doui pasagii din Miserabile Carmen, in cap. XXIII cu atributiunea de militar, conducator de trupi Canesio, idest maiori
i in cap. XXXV, cu
atributiimea de ef administrativ, avand i putere judecatoreasa, canesios, qui iustitiarn facerent et eis animalia, arma
procurarent.
Dar Rogerius era un strain pare era mai mult in trecere
prin Ungaria i nu putea s cunoasca institutiunile tarii. De
aceea, cand vorbete despre enejf, tine s precizeze c ei se aseacanefunctionari din patria sa, din Italia

rnani cu

sios, id est balivos 8) i balivi din Italia aveau puteri administrative, financiare i iudiciare.
I. baltariu, Vechile Institufiuni juridice din Transilvania (Manuscris)
p. 149.

Institutia purtimd douil numiri, una eurat romnensc i alta de origine slavii, faptul di s'a piistrat in limbrt euviintul de origine latinil gi ca a dispilrut aproape cu totul ceI de origine s/avii, cu total' puternica influentif slavil, dovedegte c Romilnii au intrebuintat blue ei mai mult euvilntul latin.
Enciclopedia Italianii deduce cuviintul balivo dela latinescul baiulus cu
inset/mares de guvernator. Balivli au fost introdugi in administratia francezi de
regelc Filip August, prin marea refortnil din 1180-1190, ciind a implirlit teritoriul francez In mari bailliages. Micii balivi eran Insiircinati mai ales cu
I4voarek Is/oriel Roraanilor Vol. V

www.dacoromanica.ro

18

Locutorii bitinai din Bihor, impritiati prin piduri de

frica Titarilor, eind acetia au insttuit pe cneji ca si organizeze stringerea recoltei, s'au intors pe la vetrele lor, nu fiindci
s'ar fi increzut in Titari, ci fiindc aveau toati increderea in
autoritatea cnejilor lor. S'au lisat deci si fie ademen4i nu de
Titari, ci de trecerea i de garantia ce le ofereau conducitorii
lor fireti, eari erau cnejii.
Au fost mnth aingii, intocmai dupi cum au fost
i in alti imprejurare, atunci cind, pierzindu-se sigiliul regelui, a fost gisit de Titari i and acetia au fiurit scrisori mincinoase, intirmdu-le cu sigiliul regal 1 indernnind popula0a
se intoarci pe la casele lor.
Cnejii nu erau oameni de rind. Ei crau efi cu autoritate
pe cari Rogerius, el insui birbat cu o vasta culturi i viitor
archiepiscop, Ii numete isti domini1). Cneazul, om liber, spre
deosebire de cneazul de mai tarziu, reprezentant al regelui,
era un ales al poporului, un om cu mare vazi 1 trecere, dupi
dupi cum rezulti din chiar vorbele lui Rogerius, c prin ei
s'a restabilit pacea i s'a intronat elreptatea
pacem, habebamus et fora, iustaque-unicuique iustitia servabatur.
Se intelege dela sine ci prin introduc,erea feudalismului.
dupi marea invazie titirasci i mai ales dupi stingerea dinastiei Arpadiene, s'a schimbat i caracterul democratic al institu/iei cnezale i, in loe de cneji alei i reprezentind poporul
ce-i alegea, s'a introdus cnezatul ereditar, ca reprezentant al
justitia. Institutia balivilor era nu nurnai in Frantz', dar ji in Germania, Elvetia
ji Italia.
ridentificarea cneazului romiinesc cu balivul italian, zice d. Baltariu,
este foarte pretioasil, fiinderi este filcutil de un Italian care a viizut add pe unul
cit ji pe celilalt exercitlindu.si atributiile. Rogerius face identificerea dup ce
a constatat identitatea atributiilor ji modul lor de functionare, ceea ce dovedegte
ci poporul roman, nscut in traditia juridici ronutni, totdeauna a triiit vieata
sa juridiel aplicfind normele pi obiceiurile romane mostenite. Identificarea
aceasta este cea mai buni dovadli ci institutia cnezatului izvorigte din consaints nationali ji traditia juridici a poporului romiinesc. Baltariu, op. cit.,
p. 166.

1) Notarul anonim, cap. XLIV. ne apune al in lupia Unguri/or impotriva

ducelui Glad, din apropierea Timijului, luptil la care au luat parte Comanii,
Bulgarii ji Blaeii, au pierit doi duci comitni ji trei cneji bulgari. Acegti cneji
aunt ofiteri, conducitori de ostire.

www.dacoromanica.ro

19

puterii regale 1 depinzind de aceast putere. Acest cnezat, ne

mai .fiind o institutie avand la temelie regimul dreptului entumier, a servit numai ca o treapti pentru innobilitare i prin
aceasia ca o treapti peaitru maghiarizare i deci penru pierde-

rea na/ionalitatii romineli.

Cnezatul primitiv, cu legile sale proprii i poate i cu proceduri proprie, cunoscute sub numele de ius valachicum, dis-

pare incetul cu incetul i in locul su se introduce cnezatul

feudal, ea o functie civili i militari, acordati de rege 1 in
care cnezat s'a inmormintat nobilimea romneasci.
Dar, ar putea cineva si intrebe: cum se inIelegea clugirul italian Rogerius Cu cnezii i mai trziu Cu poporul in mij-

locul ciruia era obligat si minnce ceapi, ustitrolu i cateodati i pit neagra? El venea numai in misie in Ungaria i
numai pentru scurti vreme i nu avea de unde si tie ungurete. Din aritarile sale rezulti ca' el se ducea adeseori saepius
la adunrile cnejilor, iar, dupi retragerea Titarilor, a
petrecut mai multa' vreme in mijlocul populatiunilor din Ardeal. O singuri explicare este posibili: el vorbea limba indigenilor, inrudit cu limba latini g cu limba italiana'.

www.dacoromanica.ro

M. ROGERII
CARMEN MISERABILE
Super destructione Regni, Hungariae temporibus Belae IV regis
per Tartarus facta.
Epistala

Magistri Rogerii in miserabile carmen super destructione Hungarie per Tartaros (acta editum, ad Reuerendum dominum Joan,nent
Pestheniensis e,cclesie episcopum, feliciter incipit.
Licet; ut liqueat dominationi uestre, ingressus et proc,essus Tartarortun, Hungariam intrantium, in ignominia Crucifixi, pemiciem
stragemque non minimam populi Christiani, per presens opusculum

uestro nomini reddi, de gestis ipsorum sine falsitatis admixtitme

c,ollectum, quad cum diligentia perlegatis. Multa quidem inuenietis
in eo, que meo subiacuerant aspectui, plurimaque propriis palpaui
manibus: nonnullaque a fide dignis didici, in q-uorum illa fuerunt
presencia perpetrata. Si autem interdum re.perietis aliqua, que sensui hominunrt cernantur terribilia et horrenda, me scriptorem et res
minime admirentur: sed gracias referant reg,i regain, qui sue oblitus misericordie, suo angariato populo non pepercit. Nam a regalibus sedibus in exterminii terrain prosilientibus, limo eorum oculos
non liniuit, immo exacuit gladium uelut fulgur. Uisitauit iniquitates
eorum, non in baculo ,sed in uirga, et peccata non fomentis lenibus,
quibus suos congueuerat consolari, sed in uerberibus et in ira subsanando eos, cum irriguit calamitas repentina sic, quod Hungaria
plena populo, sedet sola. O dira crudelitas! (acta est Hungaria libera
Dim prineipalele variante ale textului lui Rogerius
1) Irriguit, irruit sau irrupit

www.dacoromanica.ro

22

sub tribute. Proh pudor, non fuit in tanto exicio, qui cousolaretur
eam ex omnibus caria eius. Rogo igitur et affectuose deposco, quatenus, cum de uita et ipsonim moribus atqu,e pugna describere uoluerim ueritatem, si de tristi materia et horrenda, flebilis mire compulsus sum mestos modos, uos uel quisque lector ,rectam conscienciam,
falsis opinionibus non supponat quod presumptuosa te.meritas, patef ecit adituin illicitis ausibus uel nociuis. Quia non ad depressionem
cuiqua.m uel derogacionem, sed ad instructionem id podua examinaui
ut legentes intelligant, et intelligentes credant, credentes teneant, et
tenentes percipiant 1), quod prope aunt dies perdicionis et teanpora
properant ad non ease. Et sciant cuncti hec me temere non referre,
quod quisquis ad manus ipsorum deuenerit Tartarorum, si flatus non

fuisset, melius easet ei, et sentiet, se non a Tartaris, sed in tartaro

detineri. Hoc refero ut expertus. Fui enim per te.mpus, et dimidium
temporis inter eos, in quo mori solaeium extitisset, sicut supplicium
fuit uita.

De intentionie regla Bele.

Cum Bela rex Hungarie, inter principes Christianos zelator

catholice fidei rtosceretur, ad instar progenitorum suorum, Stephani,
Emerici, Ladislai et Colomani regum, qui sanctorum catalogo aunt
adscripti, inter alla pietatis opera, que ipse in prop atulo ut benef a-

ciendi exempluin preberet, et alia, que in conelaui, ut ora iniqua

loquencium contra eum obstrueret, exercebat, in mente gessit assidue, prauas et extraneas naciones ad gremium ecclesie matris aurahere, ut animabus deo (pain plurimis lucrefactis, imam facilius deduceret lucrifactam 2) ad eterna gaudia beatorum.

Quomodo rex Bela introduxit regem Comanorum in Hungariam.

Igitur anno MCCXL.11 ab incarnacione Domini sic euenit, ut

Kuthen Comainoram rex ad dictum regem solennes nuncios destiI) Percipient, percipient.
2) bucrijactarn, lucrefnotain.

www.dacoromanica.ro

- 23 nauerit asserens 1) se multis annis cum Tartaris pugnauisse, et obtinuisse duabus uicibus uictoriam contra me, tercia uero uice, cum
existeret imparatus, tenant suam, subito intrauerunt ita, quod ipso
habere exercitum nequeunte, eum dare t,erga oportuit Tartaris scele-

ratio 2), et sic magnam partem terre ipsius, hominibus interemtis,

hostiliter destruxerunt Propter quod si uellet ipsum suscipere ac in
libertate tenere, se et suos paratus met, sibi subdere, am cum consanguineis fratribusque et amicia Buis, rebusque et bonis omnibus in
Hungariam intrare, et ipsum in fide catholica imitan. Quo audito
rex repletus est gaudio magno ualde; tum pro eo quod talio prin.
ceps sibi quasi par hactenus, eius se uolebat subicere dicioni, turn
quia poterat ad effectum ducere preconcepta, lucrifaciendo tot animas lesu Christo. Et sic licentiatis nunciis, non minimis muneribus
honoratis, ad dictum Kuthen regent transmisit anos nuncios, et Fratres Predicatores cum eisdern mandans, quod ipsum et suos paratus
esset recipere et petits concedere, iuxta sue beneplacitum uoluntatis. Quid plura? Nunciis hinc inde sepius destinatis predictus Kuthen
cum Buis iter arripuit in Hungariam ueniendi. Rex uero in potentatu
mirabili usque ad confinium terre sue obuius sibi fuit, tot eximia, et
tot honores sibi et suis faciens, quod ab incolis terre illius, a tempere
euius non exstabat memoria, factum non fuerat neque uisum. Tandem cum propter multitudinem in loco commode moran i non possent, pro eo quod erat gens dura et aspera, subdi nescia, ne offenderent Hungaros, uel offenderentur ab ipsis, dabat eis de principibus
suis umun, qui eos conduceret; et expensas omnibus, qui preter ipsorum familias, circa quadraginta muja dicebantur, faceret exhiben,
usque ad mediculum 2) terre sue.

Ill
De odiis inter regem et Hungaros; et primo de causa odii prima.
Ctum autem rex Comanorum cunt suis nobilibus et rusticis, cepit

Hungariam paragrare, quia iumentorum habebant armenta infinita,

in pascuis, segetibus, hortis, uirgultis, uineis et aliis Hungaros gra..
niter offendebant. Et quod horribiliu8 erat eis, cum essent siluestres
Asserens, afferens.
Sceleratis, sceleritatis.
Mediculum,

www.dacoromanica.ro

24

homines, uirgines pauperum abominabiliter opprimebant, et thorunt

potencium ,quando commode fieri poterat, .maculabant, beet muBeres ipsorum tanquam uiles ab Hungarie prostrareartur 1). Et, si in
rebus uel in persona Comanum Hungarus offendebat, statim de ipso
fiebat justicie complementum, sic quod alius similia facere non audebat. Si uero a Comano Hungarus ledebatur, sibi de ipso justicia non
fiebat. Et si quando instare uolebat pro uerbis interdum uerhera reportabat. Et sic inter populares et regem odium est generatum.
IV

Secunda odii causa inter regem Belam et Hungaros.

Licet digressionem faciam aliquam, tamen ut legentes intelligent, et audientes non ignorent, destructionis Hungarie fandamentum, reu.ertar quantocyus ad stylum incepts materie prosequendum.
Bone arreanorie rege Andrea, genitore istius Bele regis, mortis debitum pereoluente, subita rex cuan regni principibus et nobilibus
uenit Albam regiam ciuitatem, et ibi postquani per manus Strigoniensis archiepiscopi, prout maxis est, regali diad.emate extitit coro.
natus, quosdam de suis baronibue, qui patri adheserant contra eum,
compulit exulare, quosdam carcerali custodie, quos habere potuit,
mancipauit; quendem de maioribus, Dionysium palatinum, priauri
fecit lamine oculoruan. Quedam autena statuta ibidem faciens, iussit
promulgan, ut terra, malis hominihus qui abundabant plurimuan,
expurgaretur. Baronum quoque presumptuosam audaciam reprimendo, precepit 2) ut exceptis suis principibus, archiepiscopis et
episcopis, si aliquis baronum sedere in sede aliqua in sua presencia
auderet, denita pena plectereturi comburi faciens ibidem ipsorum
sedes, quas potuit inuenire. Quod cognati exulum, et captiuorum
arnici, sibi eciam timentes in posterum, pre malo non modico
runt. Exinde inter eos scandalum est ortam.

Tercia odii causa ex hinc secuta est.

Preterea nobiles cuan tordis amaritudine referebaut: Quod,

cuan ipsi uel progenitores eorum, contra Ruthenos, Comanos, PoloProstrarentur, probabil spernerentur.
Precepit, precipiens.

www.dacoromanica.ro

25

nos et alios in expedicionem a regibus sepius essent destinati, et aliqui

essent ibidem gladio interemti, aliqui fame mortui, aliqui carce,ribus

mancipati, et aliqui diuersis tormentis afflicti, reges, qui pro tempore fuerant, reuertentibus, uel captiuorum propinquis recompensacionem et remuneracionem cangruam faciebant, uillas, possessio,
nes et predia concedendo eis, in perpetuum possidenda. Hic autem,
non solum eis non addidit aliquid, sed concessa ad ius et proprietatem cuiusque 1), sine diminucione aliq-ua reuocauit. Hic est dolor,
laic eat gladius, qui transfixit animas Hungarorum. Nam qui erant
-diuites et potentes, et secum habebant multitudinem effrenatam, nix
se solos poterant sustentare.
VI

Quarta odii causa inter regem Belam et Hungaros.

Item sepius conquerebantur, quad rex contra regni consuetudinem, in depressionem eorum, prout uoluit ordinauit: quod qualiscunque eminencie fuerint nobiles, in eius curia negocium mouere,
aut ei ore tenus loqui nequire.nt 1), nisi supplicationes cancellariis
porrigerent, et exinde fluent negocii expectarent. Propter quod plerique pro minim tantum in curia tenehantur, quod equos et res alias
pro expensis expendere cogebantur; et multocies non expeditis negociis recedebant. Nam cancellarii, ut dicebant, pro eo, quod nisi per
ipsos requisitos regi loqui poterant, deprimebant et subleuabant aliquos, ut uolebant. Propter quod illos suos reges esse generaliter et
publie,e fatebantur, et regem alium non hahere se dicebant.
VII
Quinta odii causa ex hinc orta est.

Hoc aliud referebant, quod ipreter uel contra eorum consilium

et ad depressionem et confusionem eoruan, Comanos adduxerat. Quod

patebat ex co, quia quando ipsi uocati uel non uocati ad curiam
accedebant, copiam uidendi regem non habebant, nisi a remotis et
Cuiusque, sui ipsius.
Nequirent, naquiuerint.

www.dacoromanica.ro

-- 26 -illi opium per intepretem loque.ndi 1) habebant facultatem. Et si minimus Comanus accederet, statim ut patebat &divas, intrabat et Comanos tam in sessionibus quam 2) consiliis et in omnibus Hungaris
preferebat Propter quod tanta indignado erat eis, quod ujx poterant
tolerare, et licet non exprimerent, ad ipsum tamen bonum cor et animum non habebant, nec pro ipso pacis consilia cogitabant.

VIII
Responsio ad primain odii causam.

Fautores autem et fauentes regi, justificare ipsum in omnibus

nitebantur, sic ad premissorum. singula respondentes. Comanis introductis, cum per fide dignos ad regis noticiam peruenisset, quod per
Comanos Hungari grauarentur 1) : principibus, baronibus comitibus
et Comanis omnibus, circa monasterium de Kew circa Ticiam con'meads, deliberacione diligenti, communi consilio est sancitum, quod
nobiles Comanorum cum suis famulis diuisbn per singulas Hungarie
pro uincias mitterentur et moram quilibet in prouincia traheret sibi
assjgnata, et ita cum multi simul non essent grauamen inferre
gads non ualerent. Et si Comanus Hungarum, uel Hungarus Comanum offenderet, comites, quibus hoc sub pena gracie regia iniunctum
fuerat, iustkiam facerent equivalentem; licet Comanis hoc, quod se-

paran 4) d.eberent, plurimum diapliceret. Et sic ipsi postea sine

offensione cuiusquam, cum suis tentoriis filtreis, hunentis, pecoribus,
terram uacuam Hungarie peragrabant Et cum essent multi et paupe-

re.a inter eos, habebant Hungari de eis quasi pro nihilo seruientes,
el sic status eorum magia ad commodum, quam incommodum eral
Cessare igitur debebat in hoc malivalencia populorurn.

Ix
Responsio ad secundam odii causam.

Si rex, mortuo genitore, suscipiens gabernacula regni sui, cramdarn de maioribus fecit questionibus subjci et tormentis, sane menLoquendi, loqui.
Quam, et.
Grauarentur, grauerentur.
Separan, separare.

www.dacoromanica.ro

27

tia non debet aliquis admiran. Nam iidem 1) inter ipsuan regem et
patrem eius sepius seditionem et scandalum procurauerunt, ita quod
hinc inde sepius milicia congregata, dimicare ad inuicem uoluerunt,
nisi per tenentes medium inter eoa, essent pacis federa reformata.
Cuan et ipse rex ad patria curiam accedebat, iidem in nullo sibi penitus deferebant, immo dehonestare ipsum uerbis et factis in quantum poterant nitebantur. Quod celari non pote,st. Et contra uitam
patria et filiorum nequiter conspirauerant, ut illis gladio interemtis,
facilius quilibet posset de Hungaria, quam sibi per partes dittiserant, porcionem sibi debitam, sine condicione cuiuslibet obtinere.
Et cum concepta nequirent effectui mancipare, aliud nequius
cogitarunt. Duci Austrie litteras cum certis pactis et condicionibus
destinando, domino Frederic Romanoru.m imperatori coronam
regni et Hungariam dare promitteba.nt. Sed nuncius in uia captu.s,
regi fuit cuan litteris presentatus. Unde conseruando ipsos ad Ilium,
misericordia, que superexaltat iudicium, usus est contra eos. Si uero
statuit quod terra malis horninibus purgaretur quam iniquitatem continet hoc statutum? Si sedes baronum cremari fecerit, que iniquitas
fuit jeta? Numquid debent domini subditis esse pares? Igitur non
er3nt iusti Hungari in hac parte.
X

Responsio ad terciam odii causam.

De tercia causa odii regain taliter excusabant. Est omnibus non
iguotum, quod septuaginta duos habet Hungaria comitatus, hos reges Hungarie bene meritis ccmferebant et auferebant 2) sine
iniuria possidentis. Ex his comitatibus 3) habebant delicias, diuicias et honores, potenciam, altitudinem et munimen. Sed
per prodigalitatem quorundam progenitorum suortun, jura comitatuum erant adeo diminuta, ut meritis et demeritis 4) personarum non
discussis, eisdem possessiones, uillas et predia ad comitatus pertinencia, in perpetuum contulerant. Ex quo uiros comites non habebant, et cunt incedebant, simplices milites propter diminucionem comitatuum putabantur. Qui autem potenciores erant, sicut Thauernilitiem, idem.
Auferebant, auferebatur.
Comitatibus, comitibus.
Demeritis. imeritie.

www.dacoromanica.ro

28

corrun 1), qui et camerarius dicitur, ac dapiferoru.m, pincernaram,

nee non agasonum3) magistri, et ceteri qui habebant in curia diguitates, exinde in tantum incrassati erant, ut reges pro nihilo reputarent.
Hic autem cu,piens redintegrare corones'', que pene parue potencie
facta erat, licet plurimis displiceret, male tamen alienata studuit
renocare, ad ius et propritetatem comitatuurit, tam a sibi cocultrariis,
qu am a suis. Licet non faciendo iniuriam alicui iure suo in omnibus uteretur, tamen de regalibus bonis, bene ac fideliter seruientibus
remuneracionem congruam faciebat 3) Unde quia usus fuit iure suo,
cessare debebat maliuolencia Hungarorum.
XI

Responsio ad quartam odii causarn.

CUJI1 esset propter diuersitates multiplices et ritus diuersos pene

totum regnum Hungarie deformatum, et rex ad reformacionem eius

totis uiribus anhelaret, et implicitus rebus arduis, nequiret singulis
audenciam beniuolam exhibere, d,uxit deliberacione prouida statuendurn, quod negocia suoruni regnicolarum deberent, ad instar Romane
curie, per peticiones in sua curia expediri, Buis cartedlariis ita manduns quod per se leuia et simplicia negocia expedirent quantocius
possen.t, ad suum auditorium ardua et grauia perferentes. Hoc ideo
faciebat, ut negocia finem, debitum uelociter sortirentur. Sed maliuoli, quod ad leuamen oppressorum fuerat adinuenturn, ad iniquum
compendium reftorquentes, nodurn in etu,pa ,et ,pilum in am inuenire menclaciter satagebant.
XII

De uulgari Hungarorum opinione

Mud asserehant penitus falsum, quod rex introduxisset Comanos ad depressionem et odium Hungarorum: sed solum propter hoc,
ut cultus
nominis in Hungaria Buis temporibus augeretur et
3ic, quaudo ipsum aduersus inimicos corone guerram habere con.
Thauernicus, thauernicorum.
Agasonum, agazonum, agalonum.
Faciebat, favebat.

www.dacoromanica.ro

29

tingeret,
tra cos cura eis forcing et durius dinticaret. Si autem Comanos plus quam Hungaros honorabat, hoc ipai egre ferre non poterant nec debebant. Nam. decebat 1) regiam dignitatem. j.ntroductos

hospites honorare; maxime cunt hoc eis promiserat juramento, et

ipsum in fide sua ceperint imitan. Et cum essent eis Hu.ngari odiosi,
whim regem habebant in Hungaria protectorem. Nam Kuthen rex
Comanorum per regem, et quamplures alii per maiores et nobilea
regni fuerant baptizati, ita quod iam cum Hungaris connubja contra.
beban t. Et si rex eis fauorabilis non fuisset, ipsi in Hungaria non stetissent. Auditis autem hinc inde propositis scriptor finem huius ne-

gocii non imponit, lector si ualeat causam ternien' et, justicia mediante.

XIII
Interloquium ad e,ontinuandam narraxionem
His interposicionibus expeditis, acriptor aty-linn dirigit ad tractandurn inrepte materie prosecucionem. Et si qui ipsum lingua mordere uoluetint toxicata, dicentes quad interposiciones huiusmodi nil
ad rem pertinerent, et bene poterat ease sine
non est uerum,
quia hec discordia potissimus fames fult, quare Hungaria sie uelociter

st destructs.
XIV

De uulgari Bungarorum opinione

Anno igitur Domini euo/uto, Himgaria ad regem in malittolencia existente, circa natiuitatem Dontini fama fuit, quad confinia
Hungarie Rnscie contigua 2), Tartari deuastabant. Et quia rex de
hoe per suos nuncios certus erat, ad eustodiendam portam Ruseie,
que Montana dicitur, per quam in Hungariam patebat aditus, misit
maiorem euum comitem cum exercitu palatinum et fecit per totant
lIungariam proclaman, q-uod tam nobiles, quam qui servientes regis
dieuntur, quam castrenses et pertinentes ad castra superius nominata,
se ad exercitum prepararent, ut essent, (panda rex mitteret, prepaDecebat, dicebat.
Contigua, continua.

www.dacoromanica.ro

- 30 rati. Cum autem hoc per totem Hungariam clamaretur Hungari pre
nimio gaudio non credebant, asserentee, quod de Tartaris multo di. s
insonuerat talis rumor,et sic semper uiderant illum esse nullum, unde
dicebant: multa renascentur, que iam ceciderez.Alii asserebant,quod
quidam 1) de prelatis ecclesiarunl rumores huiusmodi procurabant,
pro eo quod tune temporis 2) Romam non irent, ad concilium uocati
a Romano pontifice celebrandum. Et talla opinio erat eis. Fuit tamen omnibus manifestum, quod Ugolinus Colocensis archiepiscopus,
pro se ac quibusdam suffraganeis suis Venecias miserat pro galeis,
et fuexunt per regem, contra uoluntatem eorum, ab itinere reuocati.
Alii uero quamplurimi fatebantur, ut haberent de rege materiam
obloquencli, quod Comani societatem contraxissent 8) ,cum Ruthenis,

ut simul contra Hungaros, a quibus multa mala perceperant, et sepius destructi fuissent, dimicarent. Et propter hoc, plus quam per
annum, eos predictus Kuthen cum suis preuenerat, ut condiciones
terre addiseeret, et linguam faceret sibi notam, et cum introitum
illorum perciperet, pugnam inciperet contra regem, et sic facilius
illi portent poseent 4) obtinere, et ad ipsius ICunthen auxilium festinare, et ita cicius aliquam partem Hungarie deuastare, gaudendo et
mordendo regem, pro eo quod Comanos introduxerat, ut superiue
est expressum. Et in hac opinione quarnplurimi concardabant.
XV

De consilio regis contra Tartaros.

Cum ergo postmodurn uersus quadragesim.a pergeret iter suum. 6),
magia ac magia fama huiusmodi crebrescente, rex ad quandam uillam,

que Buda dicitur, super ripam Danubii positam, in qua consueuerat

gaadragesimarn celebrare, pro eo quod dicebatur locus communior,
properauit. Et archiepiscopis, episcopie et erne regni maioribus conuocatis, deliberabat assidue, (pallier posset de tanto negocio prouidere, monens et hortans eos eepius, cruod quilibet haberet elms stipendiarios milites preparatos. Kuthen uero, qui cu.m uxore, finis,
filiabus et quibusdam suis maioribus, tariquam auspectus et sceleris
Quidam, quidem.
Temporis, tempore.
Contraxissens, comraxerunt, eontraxerant.
Possent, poterint, poterant.
ter MUM, subinteles alum.

www.dacoromanica.ro

31

eonscius, a rege fuerant conuocati, communi deliberato consilio, eurialiter, ne possent manus ipsorunt effugere custodie fuerunt mancip ati.

XVI

Quid fecit rex Bela, cum. per Palatinum de introitu Tartarorurn

certificatus fuit.

Circa uero meditun quadragesime uenit ad regem cursitando

unus de militibus Palatini, ex parte ipsius referens, quod itun

ad portam Buscie peruenerant, et inclagines destruebant, et non credebant quod Palatinus posset eis resiste,re, nisi rex mitteret ei auxi-

lium fesdnum. Rex adhue ineredulus, secuin armatos milites non

habebat Et dum in anxietate httiusmodi permaneret, quarto die
postea, uenit idem solus, qui nocte dieque cursitauerat, Palatinus
dieens: quod duodecimo die intrante Marcio, in porta congressum
habuerat cum eisdem, et suis pene omnibus sagittis et gladiis crudeliter truddatis, cum paucis euaserat, et que facta erant sibi uenerat
nun.ciare. Sed licet rex de malis rumoribus non modicum obstuperet,
licenciauit tamen archiepiscopos, episcopos et alios suos comites et

barones, eis precipiens firmiter et districte, ut quilibet aggregata

sibi milicia iuxta posee, rediret ad ipsu_m, et sine dilacione temporis
festinarct, prout urgens necessitas, et manifesta utilitas exigebat Et
precepit maOstro Stephan, episcopo Waciensi, Orodiensi et Sancti
Salvatoris Chanadiensi prepositis, qu.od ad reginam festinanter weederent, et ad confinium Austrie properarent, ibidem finem huius negocii expectantes. Item per atlas litteras rogauit ducem Austrie, ut ad
ipsum accederet festinanter, et iussit Comanis omnibus, quod uenire ad
ipsum aliquatenus non differrent. Ipse enim de Strigoniensi etAlhe,nsi
ciuitatibus, que ad unam tantum dietam distabant, exercitu congregato confestim transiuit Danubium, et in magna et ditissima Theuto,nica uilla, que Pesth dicitur, Bude opposita ex altera parte Danubii,
moram traxit, suos ibidem ctun exercitu exspectans principes, comites et barones.

XVII
Alia interlocutio.

Pater et domine aduertite reuerende I et quia cum multa simul

occurrerint, nequeunt dici simul; oportet igitur ut uno dimiseo negocio, in dicendo aliad assumatur.

www.dacoromanica.ro

--- 32 --XVIII
Sequitur rlirSUS interlocutio.

Notate itaque nomina dominorum Tartarorurn, et qualiter intrauerunt in Hu.ngariam, et astuciam eorundem, quia non dimittetur
indiscussus articulus, quin quilibet sensus debitus imponatur.
XIX

Nomina regum 7'artarorum in Hungariam intrantium.

Rex regum et dominus Tartarorum, qui Hungariam intrauerunt, Bathus suo nomine uocabatur. Rector erat sub ipso, in milicia
potencior Bochetor appellatus. Callan in probitate melior dicebatur,
Coacton, Feyca.n, Peta, Hermeue, Cheb, Ocadar, maiores reges inter

Tartarus censebantur, quaniquarn essent inter eos alii reges quam

plurimi, principes et potentes, qui cum quinquies centenis milibus
ormatorum regnum Hungarie inuaserunt.

XX

Quomodo Tartari Rusciam et Conz.aniam destruxerunt.

Hi autem quando Rusciarn et Comaniam 1) totaliter et unanimiter destruxerunt, retrocedentes ad quatuor uel quinque dietas, intacta confinia Hungarie continua dimiserun,t, ut cum reuerterentur,
tam pro equis, quam pro se uictualia inuertirent, et rumores ad Hungaros minime peruenirent. Cum quidem uictualia dictorum regnorum consurnsissent et Hungariam proponerent occupare, Bathus maior &minus, dimissa tota familia, solus cum suis militibus et non
multis ad dictam portam Ruscie, que propior erat ad locum, in quo
rex congregabat exercitum, recto tramite properautift, et expugnato
exercitu comitis Palatini, eandem portam obtinuit, et intrauit. Peta
rex per Poloniam dirigens gressus suos, uno ab ipso de ducibus PoIonic interfecto, et destructa Uratislauia ciuitate nobilissima, et
strage facta rnixabili, ac in terram ducis Morauie, alije ducibus pre1) Comaniam, Comonituri.

www.dacoromanica.ro

33

stare sibi auxiliam nequeuntibus, simili crudelitate peruadens, ad

portain Ilungarie festinauit. Rex Cadan inter Rusciam et Comaniam 1), per divas trium dierum habens iter siue uiam, peruenit
ad diuitem Rudanam, inter magnos montes positam Theutonicorum
uillam, regis argentifoclinam, in qua morabatur innumera populi
multitudo. Sed cum essent homilies bellicosi, et armoaum penuriam
non babeient, audito ipsorum aduentu extra uillam, per siluas et
montes eis obuiam exierunt. Cadan uero respiciens m.ultitudinem
armatorum, terga cleat, fingens fugam ante eos. Tune populi cum
uictoria reuertentes, armis depositis, inebriari uino, prout Theutonicorum furia exigit, inceperunt. Sed ipsi Tartari subito uenientes,
cam fossata, muros et municiones aliquas non haberent, uillam ex
muftis pa-taus intrauerunt. Et licet hinc inde fieret magna strages,
uidens populus quod eis resistere non ualebat, se ad fidem eorum
totaliter reddiderunt. Sed Cadan sub sua protectione ulna recepta,
Ariscaldam comitem uille cum electis sexcentis annatis Theutonicis,
suis militibus associauit sibi, uenire cuin eis incipiens citra siluas.
Bochetor autem cum aliis regibus, fluuium qui Zerech dicitur transeuntes peruenerunt ad terrain episcopi Comanorum et expugnatis

hominibus, qui ad pugnam conuenerant, ceperunt terrain totaliter

oe,cupare. Reuertar igitur ad regem Hungarie, qui erat in dicta IAN
Pesth, ut processus eius plenius decribatur.
XXI

Qualiter Tartari prooesserunt, postquarn portam habuerunt.

Postquam autem maior dominus Bathus portam habuit, cepit

uillas comburere, et gladius eius non parcebat sexui uel etati, et ad
regem quantum poterat festinabat, et cum prope ad Pest11, ad mediam dietam, ante dominicam de passione Dcunini, die ueneris peruenisset, statim quosdam usque ad uillam misit, comburendo, interfi(iendo, prout eis innata malitia ministraba-t. Sequenti die misit alios
uel eosdem, qui peragebant similia uel peiora. Sed rex exire ad eos
aliquos, ad faciendum congressum, nullatenus dimittebat. Et iali dam
credebantur ire, reuertebantur, et dum putarentur reuerti, iteru.m
ibant 2), diem in ludo totaliter expendentes. Cumque die dominico
Comaniam, Camoniam.

lbant, veniebant.

www.dacoromanica.ro

hvoarek Iskrici Porrin,lor Vol. V

34

facerent illud idem, Ugolinus Colocensis archiepiscopus hoc graue

ferens quamplurimuim, quad quideml) quasi predones tot bonos homines confundebant, et grauius quod rex sibi et suis pusillanimus uidebatur. Propter quod contra mandatu.m regis cuna paucis de suis
form; exiens, congressum habere uoluit cum eisdem. Sed illi terga
uertentes, paulatim retrocedere inceperunt. Hoc archiepiscopus intuens, incepit eos equorum insequi pleno cursu. Tandem terra paludosa reperta ,illi uelocius transierunt paludem. Hoc archiepiscopus
non aduertens, cum proximus illis esset, festinus intrauit, et cuna
esset cum suis armorum pondere pressus, transire uel retrocedere nequierunt .Sed illi ad eos uelocius reuertentes, circuradederunt paludem, et in ipsos sagittas uelut pluuiam 2) emittentes, eosdem ibidem
totaliter necauerunt. Cum tribus autem uel quatuor. euadens archiepiscopus, sic confusus remeauit ad uillam, non rnodicam iram habens, tam de suis perditis, quam de eo, quod rex non fecit aliquem in
sui subsidium properare.
XXII
Quornodo fuit destructa ciaitas Wacietnsis.

In dominica de passione pars exercitus Bathi regis reguin acemit ad Waciam ciuitatem, positain super ripam Danubii, ad media_m dietam prope ad uillam Pesth, in qua rex cum exercitu morabatur. Et capta ciuitate penitus et debellata, qui ad ecclesiam et ad
palacia ecclesie, que erant qu.asi castrum munita, recursum habuerant, tam de ciuitate quam de circumpositis uillis, innumera populi
multitudo, coi uiriliter expugnauerunt, et the.sauro ecclesie habito,
canonicos et alias personas, dominas et puellas, vas noluerunt 3 )
interimere gladio, in igne totaliter cremauerunt. Et ita in dominica de
passione Wacienses pawi stunt, ut cum domino Jesu Christ() partem
habere mererentur.
XXIII
Quomodo dux Austrie insultum fecit in. Tartaros.

Elud non est aliqualiter omittendum, quod dux Austrie, rogatus a rege, uenerat, sed cum paucis, tanquam facti nescius et inerQuidenz, quidam.
Pluzziam, pluuia.
Noluerzint, uoluerunt.

www.dacoromanica.ro

35

mis. Et cum. aliqui ex Tartaris ad willan Pesth more solito aduenissent, armis et equis sibi assumtis, obuius eis fuit. Et cum simul congredi 2) debuissent, liii terga dantes, prout assueuerunt, abibant. Sed
dux submisso equo subdens calcaria, quendam attigit 2), percuciens
eum cum lancea taliter, quod lancee hasta fracta, de equo ipsum
prostrauit ad terram. Alteri uero ipsorum canesio, id est rnaiori, nolenti prostrato succurrere, armato more iuxta sellam confestiin arrepto mucrone, uno ictu brachium illius amputauit. Qui statim de
sella corruens, expirauit. Aliis in fugam conuersis prostratum ceperunt, ipsum uinctum cum equis ad exercitum adduoentes. Propter
hoc Hungari, assumta materia, exprobrare regem, ac exaltare ipsum
-ducem unanimiter inceperunt.
XXIV

Quomodo Kuthen rex Comanorum extitit interfectus.

Cumque publica fama esset, quod Kuthen, qui cum suis, ut

tum est, prope ad regem in custodia tenebatur, esset tanti sceleris

non inununis, et adhuc qui uenerant Comani, non Tartari crederentur, clamabat totus populus contra eum: aloriatur, moriaturi ipso
est qui destructionem Hungarie procurauit. Et pro ipso regi sepius
-exproluantes dioebant: dPugnet rex noster, qui Comanos in nostrum

.odium introduxit. Alii olamabant: crugnet rex cum illis, quibus

nostra predia sunt collata. Rex exprobracionibus frequenter auditis,
misit hominem ad Kuthen, ut ad ipsuin accedere non differret. Sed
Kuthen, qui crebro acclamaciones populi audiebat, timens penam,
licet esset immunis a culpa, mandauit regi: quod ad ipsum nequaquam accederet, nisi ei talem hominem destinaret, cui eseet potencia
ipsum ad eundem duceres), ac ipsum eruere de manibus populorum.
ROC regi nuncio referente, clamor factus est magnus in populo:
moriatur! Ac sic subito Hungari et Theutonici armati intrantes palacium, in quo erat, uiolenter ad ipsum accedere uoluerunt.
Kuthen uero cum suis, arreptis arcubus et sagittis, ad se ipsos accedere non sinebant. Sed populorum multitudine accedente, ceperunt
4eosdem. Et cunotis in instanti capitibus amputatis, ea in populos per
Congredi, congregi.

Attigit, artinxit
Ducere, ducem.

www.dacoromanica.ro

36

fenestras de palacio proiecerunt. Quidam autem uolunt hoc facinus:

duci Austrie imputare, ab aliis uero de mandato regis dicitur esse
factum. Tamen postquam pro certo est compertum, quod Kuthen.
huius nequicie est expers, asserunt hoc uerisimile non ease, quod rex
qui ipsum de sacro fonte leuauerat, et se,curitatem ei dederat prestito
juramento, tantum facinus perpetrasset. Nolo quidem ego, qualiter
hoc factum est diffinire. Diffiniat ille qui nouit, et penam uel graclam unicuique iuxta opera sua reddet.
XXV

Quid fecerunt Comani, audita ;norte regis ipsorum; et qualiter rexBela contra Tartaros processit.
Tartaris itaque die ,noctuque in circuitu uillas comburentibus,.
instabat Colocensis archiepiscopus apud regem, ut exiret cum exercitu contra eos. Igitur duce Austrie recedente, 'mwdme cum maior
regni exercitus aduenisset, rex cuan exercitu motus exiens, incepit
paulatim procedere contra eco. Cumque Comani, uocati contra Tar-taros ubicunque essent, in regis subsidium unanimiter aduenirent,
audita morte ipsoram damini Kutheni, turbati sunt grauiter et comntoti, quid deberent agere ignorantes. Cum autem rumor de morte
eiusdem increbruisset, Hungari uillani, odiosi eis, ubique contra eos
insurgere ceperunt, spoliando et interficiendo eosdem, sine aliqua
pietate. Qui cum taliter inspicerent se perimi 1), insimul congregati
non solum se defendere inceperunt, +lied uillas comburere et rusticos.
uiriliter expugnare.
XXVI

Quomodo euasit Chanadiensis episcopus 'norms Comanorum

Sed cuan Bulzo Chanadiensis episcopus et Nicolaus filius Bore,

cu.m nobilibus multis, uxores, filios, filias et familias ad partes superiores conducerent, ut postmodum ad regis exercitum festinantes
accederent, obuiantes Comani incepertmt pu.gnam durissimam contra
eco, et eis resistere nequeuntibus, sunt quasi omnes gladio interemti.
Episcopus tamen cuan paucis, in curra iacetns infirmus, dum pugna
1) Permi, peremi.

www.dacoromanica.ro

37

fieret, est longius asportatus. Comani uero, ut Tartari, terram postmodum. destruentes, et conuenientes in unu.m, ex jata parte Danu*Mum transierunt et sic destruendo inceperunt ad Marchiam properare. 1111 autem de Marchia hoc scientes, conuenerunt in unum, eis
,obuiam exeuntes, congressum cum eis in finibus Marchie habuerunt,
et superati ab eis, preueniebant unus alzum fugiendo, et sic Comani
ceperunt Marchiam nequiter expugnare, mortem sui domini crudeliter uindicantes. Nam cum interficiebant Ilungaros, dicebant: Hunc
ictum sufferas pro Kutheno. Et dcstructis melioribus uillis, scilicet

Frankauilla senatoria sancti Martini, et aliis, et recepta multa pecunia, equis et pecoribus, destruendo terra.m in Bulgariam trim
tierunt.
XXVII

Quomodo Waradiensis episcopus per Tartaros extitit deceptus.

Benedictus quidem Waradiensis episcopus, pro se de mandato

regia magno exercitu congregato, uolerts in ipsius subsidium acce-

dere, intellexit quod Tartari ciuitatem Agriensem dextruxerant:

hominibus de ciuitate et aliorum, qui ad defensionem ipsius conmenerant, aliis combustis, aliis gladio interemtis, spoils, thesaurum
episcopi et ecclesie, exinde asportabant. Unde stzmens audaciam pro
eo, quod paucis diebus elapsis, congressuin cu_ni paucis eorum habue-

rat, et preualuerat contra eos, incepit post ipsos dimisso exercitu

festinare, ut sibi posset fragmenta colligere, ne perirent. Hoc Tarlari prescientes, finxerunt se ire longius et steterunt Et cum baberent equos plurimos, et ipsi pauci existerent, figments talia ordinauerunt. Fecertint autem lamas et monstra quamplurima, ea super equos uacuos, tanquam si essent milites ordinando, et equos illos,
-sub quo dam monticulo ,pancis cum eis relictis semientibus, dimiserunt mandantes eisdem, ut cum ipsi cum Hungaris ingrederentur 2)
ad pugnam, ipsi exirent acie ordinata, et paulatim procederent uersus cos. Et ipsi in planicie Hungaros expectabant Quibus aduenientibus, Boch comes, et quidam 3) alii, qui de melioribus militibus
Hungarie putabantur, qui icum episcopo uenerant, ipsis uisis, habenis equorum dimissis, congressum habuerunt durissimum cum eisComanos, Comani.
Ingrecla rentur, congrederentur.
Quidorm quidem.

www.dacoromanica.ro

38

dem. Et cum essent Tartari numero pauciores, terga eis dare fingentes, uersus monticulum retroe,edere ceperunt. Et dura ipsi cum.
laruis exierunt sub monte, et, ut condictum erat, acie ordinata, Hungari 'hoc uidentes, et opinantes eis insidias factas, terga dederunt,

et fugal)i uelociter inierunt. Tartari mania mox in illos conuersi,

flies sequebantur, eosdern prosternendo 1) et interficiendo, prout
nequius crudelitates poterant exercere. Episcopus autem cum paucis
reuersus est ad Waradinurn, et aliquantula mora facta collectis aliquibus militibus, transiuit Danubium et euasit.
XXVIII
De infelici bello regia Bele cum Tartaris commisso.

Cumque rex, ut dictum est, egre,ssus de uilla Pesth, progrederetur contra Tartaros cum multitudine armatorum, illi de combustionibus uillarum reuersi, et subito insimul congregati, per islam, per
quam uenerant, retroibant. Et sicut isti paulatim persequebantur
eosdem, sic et illi tantum ante ipsos se fugere sirnulabant. Et aum
ad quandam aquam, que Sayo dicitur, et non multum longe de Agriensi ciuitate fluit, ent intrat Ticiam, peruenissent, post aque transitum, qui fiebat per pontem, castra metati stmt et stetertmt, ponentes
in ponte custodes, qui noctis uigilias custodirent. Tartari quidem

post transitum eiusdem paludis circa aquam se in planicie posuerunt. Et cum aqua magna existeret et lutosa, non erat eis credulitas 2), quod sine ponte transitus alicui esse posset. Rex interim suos
hortabatur, ut ad pugnam uiriliter se haberent, uex.illa non pauca,,
manu propria maioribus af3signando. Hungari autem habebant hee
omnia in derisum, de multitudine confidentes, ad pugnam tamen
propter raciones superius assignatas oar et animum non habebant.
Uolebant quidem quod rex perderet 8), ut ipsi chariores postmodum
haberentur, credentes plagam huiusmodi particularem quibusdam,
et non omnibus generalem; sicut audierant quandoque in Hungaria
esse factu.m. Nam intrabant Comani subito, et aliqu.am. partem terre,
antequam conuenirent Himgari, destruebant, festinantes postmodum
ad recessum; et interdum Hungari idem4) de Comania faciebant. Sed
Prosternendo, prostrando.
Credulitas, erudelitas.
Perderet, perderetur, periret.
Idem,

www.dacoromanica.ro

39

non sic, quia hec ultima primis minime responderunt. Tamen raffle
milites omni nocte ad custodiam exercitus ponebantur. Quid plura?
Tartari uadum inuenientes longe ab exercitu, una nocte unanimiter
transierunt, et in aurora totum regis exerciturn circumdantes, sagittas emittere in exercitum sicut grandines inceperunt. Hungari uero,
quia fuerunt totaliter oe,cupati et illorum preuenti astucia, cum armati equos anos ascendebant, nequibant milites anos dominos, et domini su.os milites inuenire. Et cum ad pugnani accederent, tepide az
remisse accedebant. Tanta enim erat crebrosa emissio sagittarum,
quod fere umbram pugnantibus faciebant, et sagitte aicut locuste et
hruchus congregatim uadunt, per aexa uolabant. Et sic sagittarum
ictus minime sufferre ualentes, infra circulum exercitus retroibant.
Rex uero aides non poterat ordinare. Et si mixtim. ex quaeumque
parte ibant Hungari ad pugnam, illi eis cum sagittis obuiam uenientes, ipsos infra exercitum retrocedere faciebant, ita quad ipsi ex calore nimio, et angustia maxima ad tantam Iassitudinem uenerant,
quod rex et Colocensis archiepiscopus, qui anxii reformidabant, nec
minis nee adulacionibus ac municionibue, iam ad pugnam poterant

aliquos destinare, ab aurora usque ad meridiem in tali angustia

existentes.

Tandem curi iain deficere uidere.ntur, dux Colomanus, frater

regis, cum suis quos in tanta pressura habere potuit, conflictum du-

rissimum, ex una parte exercitus habuit cum eisdem, pugne per

magnum spacium diei insistendo. Et dum crederet se per residuam
exercitus partem adiuuari, deceptus est. Nam cum ex altera parte
ad pugnam plurimi ire crederentur, ad pugnam non ibant, sed Tartaris ultro parum secedentibus, illis per sui medium uiam absque
aliquali sagittarum emissione, dabant. Qu.are Hungari plures et plu-

res tali uia potiti, al) exercitu se subtrahebant. Et quanto plures

transibant, tanto latior uia per Tartaros illis dabatur et in tanto
conflicto non erat rumor uel uerbum aliquod inter eos. Et cuin rex
illos ad conflictum ire cred.eret, ipsi exibant ad fugam pecina quam
ad pugnam. Tartari uero expectantes regia exercitum, nullatenus se
mouebant. Et cum iam de multis partibus exercitui regio exitus pateret, rex ab illis in.cognitus cum paucis triam habuit uersus silu,am.
Durn autem Colomanus direxit per aliam partem exercitus suum
iter, die noctuque in equis plurimis, usque ad dictam Pesth, non per
uiam publicam, per quam Hungarica nacio lubricahat, sed per deuium, laxatis equorum habenis, ad portam Danubii festirtabat. Et
quanquam a burgensibus rogaretur, ut morulam faceret quousque
www.dacoromanica.ro

40

saltem pararentur naues ad transit= dominanun uxorum illorum,

teneri tamen non potuit, nec ad id induci, dicebat enim, quod de se
quilibet cogitaret. Aduentum enim persequencium metu.ens, solus
confestim transiuit, et fugit in Simigium, ad quendam locum qui
dicitur Segued 1). Et licet burgenses de Pesth cum familia ad transitum festinarent, prius tamen superuenerunt Tartari, et qui non fuerunt in Danubio suffocati de burgensibus, extiterant gladio interemti.
XXIX
De fuga episcopi Quirtque-ecclesiensis.

Intuens autem Bartholomeus episcopus Quinqueeoclesiensis,

destructionem exercitus, et aduertens quod quidam 2) de Tartaris in
exercitum irruentes castra plurima comburerent, similiter non per
uiam publicam, sed per campum, cum multis militibus fugam iniit.
Et cum pauci de Tartaris equos post eos mitterent pleno cursu, Ladislaus comes, qui ad regem multis uexillis extensis cum sua milicia
ueniebat, nil de gestis ipsis preeciens, superuenit. Episcopus hungarice uexilla cognoscens, ad comitem declinauit. Tartari uero multitudinem aduertentes, abierunt retrorsum, et alios insequi curauerunt.
Et sic ipse comes eum episcopo abeuntes, ab ipsorum manibus euaser unt.

XXX

De episcopis et aliis clericis in dicto bello inter fectis.

De fugientibus quoque per amplam uiam uersus Pesth, et in

exercitu remanentibus, facta est tanta strage.s, totque millia hominum aunt interemta, quod estimado hen non ualet, nec referentibus
fides, propter innumeram cladem leuiter adhibetur. Maiores tamen
de clericis cecidere: Mathias Strigoniensis archiepiscopus, quem rex,
tum propter fidelitatem, tum quia insimul nutriti eraut, magia

gebat, et eius consiliis, magna sub confidencia, in rebus arduis

utebatur. Ugolinus Colocensis archiepiseopus, nobilissima ortus
1) Segusd, Fegusd.
2. Quidam, quidem.

www.dacoromanica.ro

41

prosapia, magna et ardua mundi negocia omissis, minimis disponens: Hic erat sub cuius fiducia nobiles Hungarie respirabant, bic
erat sub cuius fiduaia maiores et mediocres humiles se reddebant.
(eorgius episcopus Iauriensis, qui et nobilis fuit moribus, et peritus
scientia litterarum. Reynoldus Ultrasilvanus episcopus et ecclesie

triensis episcopus, qui fuerat laudabilis uitc, et morum hanestate

preclarus. Nicolaus Scibiniensis prepositus, regis uicecaneellarius,
nobilibus natalibus ortus, qui unum de maioribus, antequam se nocis ne(essitati subiiceret, cruentato gladio iugulauit. Eradius archidiaconus Bachiensis, nbagister Albe.rtus, Strigoniensis archidiaconus,
qui circa fluenta iuris prelatus, alios meruit edocere. Ipsorum quoque corpora dina mucranibus taliter sunt mactata, quod post recessum eorum, quamquam multum exquisita fuerint, nequierunt ullatenus reperiri. De numero uero laicorum maiorum et minorum qui
suffocati fuerunt paludibus et aquis, igne concremati et gladio inte-

reinti, nulli mortalium possit fieri certitudo. Nam per campos et

uias iacebant corpora multorum martuorum, aliqua capite diminuta,
aliqua frustatim diuisa in uillis et in eoclesiis, ad quas recursum habuerant, plurima concremata. Hoc exicium, hec pernicies, hec strages tenebat duorum dierum itinera occupata, totaque terra erat san-

guine rubricata, et existebant corpora super terra, sicut stant ad

pascua per deserta greges pecorum, ouium et porcorum et sicut in
lapicidinis seati lapides ad stucturas. Habuit igitur aqua corpora
mortalium suffooata, hec sunt a piscibus, a uermibus, ab auibus in
aquis degentibus deuorata. Terra illorum corporum dominium est
adepta, que occubuerunt uenenatis lanceis, mucronibus et sagittis,
hec sanguine cruentata oeli aues, et dentate bestie, tam domestice
quam siluestres, morsu usque ad ossa nequissime corroserunt. Ignis
illa tenuit, quc cremata sunt in ecclesiis et in uillis. Interdum ignern,
ex cremacione huiusmadi, pinguia exstinguebant. Hec consumi nequeunt modico temporis interuallo. Nam inueniuntur 1) in locis plurimis, usque ad tempora longiora ,ossa denigrada pellibus non consumtis inuoluta, pro eo quad quibusdam bestiis esce placide non
existunt, nisi aliter destruantur. Cum autem in dominium trium elementorum uniuerea corpora transiuissent, uidendum est quid quarto

reliquerint elemento. Ad aerem igitur, qui quartum dicitur elementum, alia tria fetorem omnium corporum transmiserunt; et sic
ex fetore corruptus est et infectu-s, quod homines, qui per campos,
1) Inueniuntur, inuenientur.

www.dacoromanica.ro

42

et uias et siluas, ex uulneribus remanserant semiuiui, ex infectione

aeris, qui forte uiuere poterant, expirauerunt. Et sic aer huius eradelis exicii non est expers. De auro igitur et de argento, equis, armis,
uestibus et rebus aliis tot hominum qui ocoubu.erunt, tam in prelio,
quam in fuga, quid dicetur? Equi cum seilis et frenis, sine sessoribus,
per prata et nemora discurrebant, et ex strepitu erant facti adeo furibundi, quod insanire 1) penitus uidebantur. Et sic eos territos, cum

nequirent proprios dominos reperire, oportebat aut mori gladio,

aut subicere se dominio exterorum; quorum hinnitus haberi poterat
pro gemitu atque fletu. Argentea vogue uasa et aurea, serice uestes
et alia hominibus opportuna, per campos et siluas a fugientibus proiecta, ut ipsi uelociori curan man.us insequencium euaderent, non
babebant aliquos conectores. Tartari tantum interfectionibus homimum insistentes, de spoliis minime curare uidebantur.
XXXI

Quomodo Tartari habita uictoria spolia diuiserant, et tinuento regis.

sigillo ficticias litteras scripserunt.

Habita de tanto exercitu uictoria, et triumph captaque depredacione huiusmodi cum tumultu, et uestimentis mixtis sanguine,
equis, auro et argento, effusa rubigine rubricatis, tanquam congeriebus lapidum, et aceruis frugum insimul adunatis ad diuisionem et
particiortem eorum, herus cum elegancioribus de Tartaris, ex particione huiusmodi subsecuta, reperto sigillo regis penes cancellarium,
cuius caput a corpore diro mucrone demerant, iam confisi de terra
et timentes ne populi profligacione regia audita, manus per fugal('
effugerent eorundem, diligenter aduertite astuciam quam fecerunt..
Primo totam Hungariam ultra Danubium diuiserunt 2), et assignauerunt unicuique de maioribus Tartarorum regibus, qui adhac.
Hungariam non intrauerant, partem suam, significando eis rumores,
et quod festinarent, quia iam eis obstaaulum nullum. erat. Et fece-

runt seribi per quosdam elencos Hungares, quos adhuc ad uitam

seruauerant, maioribus camtibus et popularibus per totam Hungariam existentibus, sub nomine regis multifaria 8) ficticia litterarum
sub hac forma: Callum feritatem et rabiem non timeatis, nec uestris
Insanire, insaniem.
Dimiserunt, diuiserunt.
Illultifaria, multivaria.

www.dacoromanica.ro

43

de domibus uos mouere audeatis. Licet enim, propter quandam improuisionem, tam castra, tum tentoria reliquerimus, paulatim. tamen,
Deo nobis propicio, eadem recuperare intendimus, contra illos prelium uirtuosum instaurantes. Uncle tantum oracioni uacetis, ut misericors Deus aduersariorum nostrorum capita a nobis pemittat mallean. He fuerunt littere, per quosdam Hungaros, qui iam eis adheserant, destinate, qui me ac totam Hungariam destruxerunt. Nam

tantam illarum certitudini litterarum fidem dedimus, quad, licet

omni die contrarium cerneretur, tamen, quia in terra illico guerrarum turbado superuenit, ob hoc ad sciendum rumores nuncios mittere nullatenus poterarnus contrariumque credere nequibamus. Et
sic Hungaria occupata, uiam non potuit 1) habere fugiendi. Sed
quia processum regia dimisimus indiscussum, reu.ertamur ad progressum suum, uel quod uerius est, ad egressum.
XXXII

Quid fecit rex Bela post debellationem sui exercitus, et qualite,r

per dua2m Austrie captus fuit pariter et spoliatus.
Ipso itaque rege de exercitu profligato, die noctuque cum paucissimis uerous confinia Polonie habuit iter suum, et inde directo
tramite, ut reginam posset attingere, que in confinio Austrie morabatur, quantum poterat properabat. Dux Austrie hoc audito iniqua in
corde concipiens contra eum, sub nomine amicitie obuius ei fuit. Sed
rex armis exutus, duna prandium pararetur, modico temporis interuallo somnii quietem capessebat 2) iuxta aquam, utpote qui solo nutu
dei euaserat inter tot diras sugittas et gladios uenenatos et tam longo
fuerat itinere fatigatus. Qui tandem excitatus a somno, cum ducem
uidit, letatus est ualde. Dux autem regem inter alia consolatoria uer-

ba petiit, ut Danubium transiret, ut.3) ibidem securius quiescere et

moran i posset. Rex uero his auditis, tanquam innocens, nihil mali suspicatus, dictis ducis acquieuit. Dicebat enim dux, se castrum ex altera
parte habere, et ibidem regem melius honorare posse, cum tamen in

animo, non honorare, sed confundere illum haberet propositum. Et

cum se rex Scyllam uitare crederet, incidit in Charylklim, et sicut
piscis, uolens uitare frixorium ne frigatur, ad assandum proiicit se
Poruit, de corectat potui.
Capessebat, capescebat.
Ut, et.

www.dacoromanica.ro

44 -ad prunas 1) credens malum effugere, inuenit nequius. Nam dux

Austrie astucia excogitata, cum rege sum]) ad libitum potitus extitit, ab eo quandam pecunie quantitatem, quam dicebat olim a se per
ipsum extortam fuisse, repetiit. Quid plura? rex m.anus illius euadere nequiuit, quousque partem eiusdem pecunie in promto, partem
in uasis aureis et argenteis ill persoluit; pro parte autem tres comitatus sui regni, Mitts terre contiguos illi obligauit. Et lit:et nasa
aurea et argentea maioris fuerint estimacionis, tamen dux illa solum
in duobus millibus marcarum, sim.ul cum lapidibus preciosis, recepit. Dux autem Moo castrorum illorum comitatus corporali posses.
shine est adeptus, et illa ex propriis pecuniis contra Tartaros fecit
ieparare. Si queratur quanta fuerit pecunie quantitas? Est ignotum.
Nam alii de septem, quidain de nou.em, ceteri de deoem marearum
milibus referebant. Sed de ueritate liquere non poterat, quia secrete
contractus fecerant, et firmauerant propriis iuramentis. Quibus expeditis ad reginam, que non multum distabat, quantum potuit, festinauit. Et una cum ipea, sine tractu more, Stephanum Waciensent
episcopum, ad imperialem et Romanam curiam pro subsidio destinauit, et interim circa Segesdinum, cum illis quos aggregare potuit
moram traxit.

XXXIII
Quomodo dux Austrie spoliauit fugitiuos Hunga.ros et de insultu
Theutonorum 2) in Hurigariain facto.

Dux prospecto iam quod Ilungari essent unanimiter in fuga,

sibi multos milites aggregauit, eos contra Hungaros in Hungariam
transmittendo, et sic Tartari ex illa parte Danub destruebant, et ex
ista Theutonici depredabantur, et uillas, prout poterant comburebant, ita quod ciuitatem Iauriensem intrantes, castrum ceperunt et
illud moliti 3) sunt, per uiolenciam obtinere. Hungari uero de partibus illis conuenientes 4) in unum, ad ciuitatem manu armata euntes,
aiuitatem ceperunt et omnes in castro Theutonicos cremauerimt. Dux
Prunas, pruinas.
Theutonorunt, Theutonicorum.

Moliti sunt, mollitisunt.

Conuenientes, consequentes

www.dacoromanica.ro

45

nimio furore repletus, propter hoc candescens 1) contra Hungaros,

fugientes a facie Tartarorum, quos in Austria collegerat 2), et quibus
(idem promiserat, non contentus de eo quod regi fecerat, petiit ab
eis pro castrorum et ciuitatum custodia quandam pecunie quantitatem. Et sic hac occasione inuenta, cum tam Theutonici quam Hungari essent multum diuites in pecunia et rebus, eos usque ad extremaul exinanicionem nequiter spoliauit et miseri Hungari deuorabantur ubique morsu amarissimo a seuis bestiis dentatis, et postmodum nudi in aridam proiiciebantur et euornebantur. Sed his expeditis referamus de rebus Tartarorum, qui postmodu.m Hungariam
intrauerunt.
XXXIV

Quomodo Tartari Waracliensem ciuitatem expugnauerunt et quontodo

amplius ad Pantern-Thorne et alias processerunt.

Cadan rex, ut in alia parte dictum est, Rudana expugnata et

capto Aristaldo 2) comite, eleganciores sexcentos armatos Theutonieos elegit, qui sub iurisdicione diet/ comitis exstiterunt. His prestan-

tibus ducatum Tartaris per siluas et nemora, rapes et precipicia,

piope Waradinum ciuitatem subito aduemerunt. Et quia ciuitas multun erat in Hungaria nominata, undique illac nobiles, tam domine
quam mulieres populares innumerabiles conuenerant. Et licet epis(opus cum quibusdam canonicis exinde recessisset, ego turnen cum
remanentibus eram ibi. Et cuan castrum ex una parte dirutum cer-

neretur, amplo muro illud fecimus reparan, ut si ciuitatem defendere non possemus, ad castrum refugium haberemus. Et cum uno
dierum subito aduenissent et esset in ciuitate sub quodam dubio
mora mea, castrum intrare nolui, sed aufugi in siluam, in qua diu,
prout potui, latitaui. Ipsi tamen subito ciuitatem capientes, et pro
maiori parte comburentes, tandem nihil extra muros castri penitus
dimiserunt, et receptis spoliis, tam uiros quam feminas, minores et
maiores interfecerunt, in plateis, domibus et campis. Quid plura ?
Non pepercerunt sexui uel etati. Quilma peractis subito exinde recosserunt, et omnia in recessu receperunt, et longe a castro se per
quinque millia posuerunt. Et ad castrum per multos dies nullateCandescens, scandescens.
Collegerat, colligerat.
Aristaldo, Ariscaldo.

www.dacoromanica.ro

46

nus accesserunt, sic ut illi de castro cogitarent, eos propter castri fortitudinem recesaisse. Nam magnis munitum erat fossatis, et turribus
ligneis super muros, et multi loricati milites erant ibi, ita quod dum
Tartari ad respiciendum int,erdum acced.erent, milites liungari ue-

lociori curan eos insequi procurabant. Et cum pluribus diebus ad

castru.m non accederent, et crederetur quod ex toto exinde recessissent, milites et alii, qui in castro erant, de recessu eorum habentes fiduciam, castro quamplurimi exierunt, et domos que remanserant extra castrum, ceperunt conununiter habitare. Et sic in aurora eos Tartari, qui ubi essent scire non poterant, inuadentes, magnum ipsorum
partem, qui nequiuerunt ad castrum fugere, necauerunt. Et castrum
illico circumdantes, ex opposito ad muru.m nouum septem machinas
posuerunt, et die noctuque cum eis emittere lapides, quousque nouus
murus dirutus est ex toto nullatenus cessauerunt, et turribus diruiis
atque muris, congressum dederunt, et castro per uiolenciam occupato, cepertmt milites, et canonices, et alios, qui non fuerunt in oocu-

pacione castri gladio interemti. Domine uero, dornicelle et puelle

nobiles, se in ecclesiam cathedralean recipere uoluerunt.
Ipsi uero Tartari fecerunt arma a militibus sibi dan, et per
tormenta durissima, quidquid babuerunt a canonicis extorserunt.
Et quia catbedralem eeclesiam subito intrare nequierunt, igne apposit ecelesiam, et dominas et quidquid erat in ecclesia cambusee,
ru.nt. In aliis uero ecclesils tot sedera de miulieribus patrabant, ut
tucius est subticere, ne homines ad nequissima ingtruantur. Nobiles,
cines, milites et canonici, extra ciuitatem in campo fuerunt nines
sine aliqua pietate iugulati. Post hee sanctorum sepulchra totaliter
euerterunt, et pedibus seeleratis reliquias caleauerant, thuribula,
cruces et calices aureos, et uasa aurea et alia dedita ad altaris minibteria comminuerunt. Introducebant in ecele,sitis mixtim taros et
mulieres; et post turpem illorum abusionem, eosdena 1) ibidem necabant. Postquam autem omnia euersa sunt, et fetor intolerabilis
procederet ex corporibus defunctorum, exinde recesserunt, et tantum locus solas remansit. Homines qui per siluas circurnpositas
titabant, conuenerunt ibidem, ut aliqua comestibilia inuenirent. Et
cum uerterent lapides et corpora mortuorum, Tartari subito sunt
reuersi, et uiuum de uiuentibus, quos ibi reperiebant, neminem dimiserunt. Et sic usque ad extremum fiebant quotidie noue strages.
Et cum plures interfieere non haberent, ex toto abinde recesserunt.
1) Eosdem, easdcm.

www.dacoromanica.ro

47

Nos uero, qui in siluis inter indagines morabamur, de nocte fuga

iniuimus, uersus Pontem-Thome, magnam Theutonicorum uillam
super fluuium Crisii positam. Sed Theutonici nos transire per pontem
nullatenus permiserunt, immo institerunt quamplurimi ut una culli.
eisclem uillam eorum bene munitam defendere deberemus. Quod plurimum displicebat. Tamen ad quancla.m diuertimus insulam, que contra Tartaros per homines de Agya, et Waydam de Geroth et de pluribus aliis circumiacentibus uillis, fortiter parabatur. Ego cum ultra
procedere non anderem, cepi ad procuratoris et omnium loci illius
instanciam moram ibidem trahere cum eisdem. Nam nullus in pretactam insulam intrare poterat, nisi per quandam uiam arctissimann

et minutam, ita ut per milliare in illa uia tres porte cum turribus
facte essent, et pretor has ad milliare fortissime indagines circumquaque. Et cum ita munitum, locum aduerterem, placuit mihi et
remansi. Sed consuetudo insule illa erat ut ingressum preberet sin;
gulis, sed regressum omnibus denegabat. Et cum aliquibus diebus ibi
cum mea familia essem, per exploratores nostros percepimus, quod
propius Tartari ueniebant. Exiui secrete insulam, ut uiderem quomodo
equos poteramus conseruare; et uno ductore conducto, et uno seruiente, quoniaml) quilibet nostrum tres equos habebat, de norte uersus

Chanadinum. ciuitatem, super fluuium Morisii positam, que distahat ab illo loco ad octo milliaria, properauimus. Et cuan per totam
noctem iremus, quantum equi poterant nos portare, in aurora peruenimus Chanadinum. Sed precedenti die, a Tartaris, qui per aliam

partem intrauerant Hungariam, captain fuerat et destructum, et

partes illas totaliter occupauerant, ita quod fluuium nequiuimus pertransire. Et cum equi lassi essent, et homirtes hue et illuc de partibus
Elie se absconderent, retrocedere nullo modo poteramus. Et sic in
quibusdam domiculis, equis dimissis, in quibudam foueis, illo die
nos oportuit latitare. Adueniente tandem nocte, ad locum pristinum,
non sine difficultate nimia cepimus in timore transire per medium
Tartarorum; curuatoque supercilio, cuan pudore insulam reintrauimus. Et cum in tali periculn moraremur, seruientes mei qui ad equos

exterius uigilabant, et alii qui mecum erant, cum pecunia quarn

habebam et uestibus, de insula aufugerunt. Et in fuga inuenti per
Tartaros sunt gladio interemti, me cunt uno servuiente, quasi nudo
in insula permanente. Post hec statim inualuere rumores, quod dictum Pontem Thome, Theutonicorum uillazn, in aurora Tartari mea1) Quoniam, quorum.

www.dacoromanica.ro

48

pauerunt. Et quos tenere noluerant horrenda crudelitas acerbitatis

gladio dire iugulant. Quo audito inhorruenmt pili carnis mee, cepit
corpus tremere et pauere, lingua miserabiliter balbutire, perspiciens quod dire mortis articulus, qui iam uitari non poterat, imrninebat. Trucidatores cordis oculis intuebar, caro sudorem 1) mortis frigidissimum ernittebat. Videbam et mortales mortem expectantes assidue, non posse manna ad arma exten.dere, erigere brachia, pedes
ad defensionis loca mouere, oculis terram prospicere. Et quid plura?
homines conapiciebam ex timore nimio semiuiuos. Et cum essem in
extasi positus, affuit mihi misericordia Jesu Christi, et tanquam
unus de maioribus, ut melius muniremur, insule popular-a conuocaui.
Cuius rei occasione, cum populo sum egressus insulam, et acceptis

dobus pueris, procuratoris et mei hospitis filiis, et unico semiente,

qui mihi remanserat, longius ire simulans, in silua, inter indagines
latitaui 2), puerorum patri renuncians, quod propter timorem nolebam insulam reintrare, et cogitans, quod si mecum absconsos suos
tenerem filias, ipse mili necessaria transmitteret. Et cum summo
luculo uictualia mitterentur, illico Tartari aduenerunt, insulam circumdantes, et cum darent intelligere, quod uellent per aquam in..
sulam expugnare ,populus insule deceptus, ad protegendum illas
partes flexus est. Tartari uero ex alia parte in portas presidio nudatas irruentes, illas expugnarunt, et in insulam intrantes non inuenerunt aliquem de nostris qui sagittam emitteret, uel in equo uel pedibus obuius illis foret. Que et qualia, q-uot et quanta iniqua ibi et crudelia perpetrauerunt, non solum uisui essent terribilia, sed perhorrescerent homines audires). Et exinde spoliis asportatis, denudata mulierum et hominum corpora, quedam frustatim diuisa, quedam integra
remanserunt. Et cum plurimi, qui latitauerant, opinarentur, eos post
diem tercium recessisse, pro acquirendis uictualibus recursum ad insulam habuerunt, et occu.pati a Tartaris, qui se ibi abscOnderant,
paucissimi euaserunt. Ego uero per siluas, tanquam profugus, omnium destitutus auxilio, mendicabam, et cui magna donaueram, uix
mihi eleemosynam porrigebat; ita quod necessitate famis et sitia
me aorius perurgente, de nocte compellebar intrare insulam, et corpora euertere mortuorum, ut sepultam farinam uel carnes ad esum
mihi, uel aliud comestibile inuenirem. Et de nocte quidquid inueSudorent. sudore.
Latitaui, ictitati.
Audire, saandire.

www.dacoromanica.ro

- 49 niebain id ad siluas longius asportabam. O attendite et uidete, quam

illa pessima uita erat! Post decimum uel uicesimum diem intraui insulam, euertere corpora mortuorum. Quantus ibi poterat ease luctus,
quantus ibi poterat ease fetor, quantus poterat ease timor, aduertite!

Non est homo, ut opinor, qui tantis in animum reductis penarum

generibus, non terreretur. Oportebat me inuenire cauernas, uel foueas facere, uel arbores querere perforatas, in quas me possem recipere, cum illi densitatem ueprium, opaca nemorum, aquarum profunda, intima 1) solitudinum, tanquam canes lepores et apros inuesti-

gantes, percurrere uidebantur. Siluas has per mensem et atnplius

quesierunt. Et cum per ipsa loca populos nequirent interimere uniuersos, se ad nouum genus fraudis taliter conuerterunt.

Quonvodo Tartari illos qui se in siluis absconderunt deceperunt.

Ceperunt aliquos per siluas latitantes et eosdem sub hac uoce

miserunt, quad quisquis 2) uellet ad fidem eorum se dare, securus
reditus, infra certum terminum, ad propria ueniendi,2) daretur ei.
Quorum uerbis, cum homines iam propter uictualium penuriam morerentur, totaliter crediderunt, et sic munes, qui rernanserant ad domes proprias sunt reuersi. Et cum silue magne essent, erat adhuc
populus infinitus qui latitabat 4); ita quod ad tres dietas terra facta
est populosa et quelibet uilla elegit sibi regem de Tartaris, quern
optauit. Quo facto cum essent tempora messium, fruges unanimiter
collegerunt, et eas ac stramina, et fenum et alia ad horrea congregabant. Stabant nobiscum Tartari et Comani simul. Uidebant quamplurimi et gaudebant, letabantur, quod patres per filias, mariti per
uxores, fratres per sorores pulchras uitam redimebant, illas ad libitum eorum .conseruantes et pro quodam 4) illis fiebat solacio, ut
in conspeetu patria uel mariti, mcor uel filia stuprabatur. Constituerunt canesios 4), id est baliuos 7), qui iusticiam facerent, et eis
Intima, nimia.
Quisquis, quisque.
Veniendi, uenire.
Latitabat, latitabant.
Quodam, quadam.
Cmiesios, caneseos.
Balizzos, baliuios, balimos.
lzvoarele Noriel RamSnilor Vol. V

www.dacoromanica.ro

50

equos, animalia, arma, exenia, et uestimenta utilia procurarent. Et

sic procurator meus de istis dominis erat unus et pene mille uillas
regebart, et erant canesii fere centum. Pacem habebamus, et fora
iustaque unicuique justicia seruabatur. Eis mittebantur pulcherrime
puellarum.; sed oues, boues uel equos ductores pro tali exenio reducebant. Conue.niebant canesii pene qualibet septimana. Ego uero
sepius, ut uitam illonun aspicerem, et aliquos de maioribus noscerem, et ut addiscerem si uia redemcionis aliqua se offerret, ad eos
cum meo canesio accedebam. Quadam uice preceperunt omnes canesii in mandatis, ut de cerda uillis uiri1) et mulieres puerique simul cum muneribus in eorum presenciam uenirent. Timebamus de
hoc rumore non modicum, causam rei penitus ignorantes. Elegi igitur pocius cum ipsis canesiis ad exercitu.m ire, quam sub tali dubio
in 'Ana remanere. Quare nudi et discalceati, ad custodiam curruum
in quibusdam tentoriis Hungarrorum, qui iam Tartan in suis operibus effecti erant, remansimus. Canesii uero ad recipienda munera
accesserunt, qui muneribus receptis, onmes presentantes in quadam
uallem duxerunt, enormiterque spoliatos et denudatos ibidem interfecerunt.

Quomodo presentis carminis auctor ad manus Tartarorum deu,enit.

Et cum ad me rumores huiusamodi peruenirent, dicioni cuius-

dam Hungari facti, ut dixi, operibus Tartari, me submisi, qui in

suum seruum admittere, pro magna gracia me est dignatus. Et cum
per aliquot dies cum ipso permansissem, mortem semper pre corde
preque oculis habebam. Conspexi inter hec Comanos infinitos et Tartaros, cum curribus spoliis oneratis, pecoribus, iumentis et aliis utensilibus, undique reuertentes. Et cum inquirerem quid hoc esset, responsuin est, quod ipsi una nocte, dimissas omnes et singulas uillas
circum.dantes, inebriauerunt gladios in sanguine occiso-ruin, ita quod
in omnibus illis uillis paucissimi euaserunt, qui in siluis et cauemis
se abscondere potuerunt, ita quad remansit prouincia totaliter desolata. Verum tamen nec fruges nee stramina nec domos aliquas com1) Viri, homines.

www.dacoromanica.ro

51

busserunt, sed in preseruacionem 2) uite omnia hec induxerunt. Pro

eo conieci firmiter ipsos uelle in illis partibus hiemare, uel familias
sums dimittere, ut in hieme pro equis domos et uictualia inuenirent.
Quod totu.m postmodum didici ease uerum. Nam populos uiuere ad
tempus dimiserant ad cautelam, ut in unum segetes congregarent,
et uindemiarent uineas, sed nolebant quod jill consumerent congregata.

XXXVII

De destructione Noue-Ville et Monasterii de Egres.

Quid plura? Versus Orodinu.m et Chanadinura procedere inceperunt, in medio eorum, Noua-Villa dimissa, nomen euius Perg fuerat, in qua homines septuaginta uillarum fuerant cangregati, et &miss monasterio Egres Cistercensis ordinis, in quo tanquam muni-

to castro se milites et multe domine receperant. Nee Tartari

loca illa aggredi uolu.erunt, quousque circumcirca esset terra totaliter desolata. Sed interdum aliqui accedebant, et ab Hungaris militibus per magnum terre spacium fugabantur, ita quod credebant firmiter se intactos, propter suam potenciam remanere. Tandem post
tocius terre illius desolacionem, Ruthenorum, Comanoru.m, Hungarorum captiuorum, paucormn eciam Tartarorum multitudine adunata, uillam magnam. un.dique circumdantes, ad pugnam, captiuos

Hungaros premiserunt; et illis interemtis totaliter Rutheni,

Comani postmodum pugnauerunt. Tartari uero retro 2) post
umnes stante.s, ridebant de casu et ruina Moran', et retrocedentes
a pugna suorum, dabant quamplurimos uoragini gladiorum, ita quod
ipsis diebus et noctibus, pugnantibus per unam septimanam, el fog.satis impletis ceperu.nt uillam. Milites igitur et dominas, que multe
erant extra in campo, in una parte, et rusticas in alia posuerunt, ae
pecunia, armis, uestibus et aliis bonis receptis ab eis, et quibusdam
duabus s) puellis reseruatis ad uitam, et ad lusum eorum deductis,
cum securibus et gladiis mnnes erudeliter interfecerunt. liii quidem
solummodo premanserant, qui inter mortuos repentino casu deciPreservacionem, desperationem.
Retro, retris.
Duabus, dorninabus.

www.dacoromanica.ro

52

dentes, alieno sanguine cruentati, se occultare ualuerunt O dolor!

o crudelitas et rabies immanis populi iminensa! nam qui tante gentis cladern sana mente consideraret, hunc locum agrum sanguinis.
debite dicere posset. Tandem post paucos dies, dictum claustrunt
seu monasterium Egres obsederunt, et appositis eidem muffle machi-

nis, cum in ipso existentes nequirent resistere, ad manus et fidem

ipsorum se, ut uita potirentur, reddiderunt. Sed de ipsis, quad et de
aliis, factum est, exceptis quibusdam monachis, quos abire libenter
permiserunt, et ad abusum eorum retentis quibusdam, dominabus et
pulcherrimis puellis. Quid amplius? Si tlescriberentur singulariter
pugne singule et crudelitates nimie que fiebant, legencium corda_
perterrerent, et terribili sonitu tinnire facerent aures. Si huiusmodi
rumores horribiles essent diffusi per orbem, mundi pincipes aliter
cogitarent. Ecce per estatem illam usque ad confinia Austrie, Bohemie, Alorauie, Polonie, Slesie et Comanie, usque ad Danubiumcommuniter omnia destruxerunt.

Des astucia Tartarorum ad transeundum Danubium exquisita.

Sed cum Strigonium in Hungaria nines et singulas precellerent ciuitatesi), maxime cogitabant transire Danubium, et ibi figere
castra sua. Et ecce, in Mettle niuis et glaciei abundancia superuenit,,
ita quod Danubius, quod non aeciderat a multis retroactis temporibus, gelabatur. Sed Hungari ex ipsorum parte singulis diebus frangebant glacies et custodiebant Danubium ita quod assidue fiebat pugna
peditum super gelu. Tamen cum dire glacies aduenerunt, totus Danubius congelatus est, sed isti transire cum equis nullatenus attentabant. Aduertite igitur quid fecerint. MuItos equoe et anirnalia super ripas Danubii adduxerunt, et nemincin per tres dies ad eorum
custodian) dimiserunt, ita quod bestie sine custodibus pergere uidebantur, nec aliq-uis eorum in illis partibus apparebat Tune Hungaril
credentes Tartaros recessisse, subito transierunt et omnia illa
malia per glacies traduxerunt. Quo(' Tartari aduertentes, cogitarunt
posse in equis transire libere super gelu. Quod et facturn est, et tot
uno impetu transierunt, quod ex ista parte Danubii terre faciem impleuerunt. Rex autem Cadan post regem Hungarie properauit, qui
1) Ciuitates, cives.

www.dacoromanica.ro

53

in Sclauonia, tanquam qui nullum habebat subsidium, morabatur.

Sed ipse huius facti prescius, fugam iniit et cum ipse maritima castra

acceptare nequiret, ad insulas pertransiuit, ita quod usque ad re-cessum eorum, eum insule tenuerunt. Videns Cadan rex, quod eum
.habere non posset, d.estruxit Boznam, regnum Rascie, et inde in Bulgariam pertransiuit.
XXXIX

Quomodo Tartari Strigonium destruxerunt.

Ala uero pars exercitus uersus nominatum Strigonium hahuit

iter suum, et usque ad illud pauciesimi accesserunt; sed se longius
posuerunt, et usque ad triginta machinas parauerunt. Strigonienses
interim se cum fossatis muris et turribus ligneis fortissime
rant. Et erat in ciuitate illa populus infinitus, et burgenses ditissimi,
milites nobiles, et domine que illic conuenerant, uelut ad presidium
-singulare; tantaque erat eorum superbia, quod credebant se resistere
posse toti mundo. Ecce una dierum ciuitatem Tartari circumdede_runt; et captiui qui cum eis erant, tot ramoru.m fasciculos portauerunt, quibus in una parte ciuitatis supra fossati supercilium altum
_murum simul et semel de fasciculis 1) construxenmt, et statim post
muru.m illum dietas triginta machinas posuerunt, ita quod die nociuque ad ciuitatem et ad turres ligneas lapides emittebant. Et propxer hoc tantus in ciuitate .cepit esse tumultus, et tanta fuerunt
gine obumbrati, quod iam memoriam amiserant se defendendi, et
inter se tanquam ceci et fatui uexabantur. Cum uero Tartari municiones ligneas destruxissent, saccos plenos terra ad implendum foe,
sata, cu.m machinis emittebant. Uerum nullus ex Hungaris et aliis
.audebat in fossati supercilio comparere, propter lapides et sagittas.
Hungari uero et Francigene ac Lombardi, qui quasi erant domini
,ciuitatis, se non posse defendere aduertentes, combusserunt suburbia
et domos ligneas, que multe erant, usque ad palacia ciuitatis. Pannos quoque et uestes combusserunt in domibus infinitas; interfece-

runt equos, aurum et argentum ad terram foderunt, et quidquid

boni habuerunt, abconderunt; et ut se in palaciis defend.erent, in
leadem 8e receperunt. Sed Tartari prescientes quod combusta erant
crania, de quibus se ditari credebant, contra nos 2) magnam succensi
Fasciculis, fastieulis.
Nos, eos.

www.dacoromanica.ro

- 54 in iram, claudendo ciuitatem cum phalangis ligneis subito circum."lima ut nullus euaderet, quin per os gladii pertransiret. Ceperunt 2)
postmodu.m palacia expugnare. Quibus uelociter expugnatis, non credo ut uerum fatear, quod quindecim de tota remanserunt ciuitate,
qui non fuissent tam intus quam extra onines nequiter interfecti.
inebriauerunt gladios suos in sanguine, et ex calore, que.m conceperant contra eos, uiuos assabant homin.es sient porcos.
XL

Quomodo postea Tartari destructa pene oinni Hungaria ad propria

redierunt.
Domine autem magne, sicut melius poterant ornate 2), in uno
palacio se collegerant Et cum capi et interfici deberent, ad audieneiam magni principia appellauerunt. Omnes itaque aunt fexe tresente extra ciuitatem ad principem adducte, que pro munere pecierunt, ut eas uite, sub suo dominio conseruaret. Qui iratus pro eo,
quod nihil lucrati fuerant, precepit, ut reeeptis spoliis earum, capite
truzkcarentur, quad subito (aetum fuit, castro ciuitatis non expugnato, in quo erat comes Symeon Hisp anus, cum multis balistariie,
se uiriliter defendebat. Et cum ad Album regiam ciuitatem accede.:rent, que est paludibus circumsepta, cuiit eeset in diesolucione niuis
et glaciei, nequierunt eam occupare. Et cum castrum Sancti Martini
de Pannonia expugnarent, abbate se uiriliter defendente, fuerunt su-

bito reuocati, ita quad ista tria loca tantum inexpugnata in illis
partibue remanserunt. Et terrain tam ultra Danubium, quena citra
eorum in manibus habuerunt, sed citra non fuit sic funditus deselata, quia ibi sua tentoria non fixerunt 2), sed transeundo quidquid
inuenerunt unanimiter deatruxertuit
Auditis itave rumoribus quod Tartari aspernabantur Theutoniam expugnare, quamplurimum dolui, quia ibi manus oceidencium
euadere opinabar: et gauisua fui non modicum, quia Christianorum
excidium. uitabatur. Sed maiorum regum de mandato incepimus per
depopulatam terram retrocedere, cuna curribus oneratis spoliis et arxnamentis, iumentorum et pecorum gregibus pedetentim latebras et
Ceperunt, ineeperunt.

Ornate, se ornan.
Fixerunt, fuerunt.

www.dacoromanica.ro

55

opaca 1) saltuum exquirendo, ut que reperta in progressibus non fue-

rant, in regressibus inuenirentur. Et sic retrocedendo paulatim

peruenimus ultra siluas, ubi remanserat populi multitudo, et erant ibi

post eorum transitum castra pluriraa preparata. Et quid ultra? Exeeptis castris quibusdam, terrain totaliter occuparunt et eam procedentes, desolatam et uacua.m reliquerunt .Iam cum. exirent Hunrariam, Comaniam intrare ceperunt .Non sinebant, ut prius, quod
sine delectu 2) interficerentur bestie pro captiuis; sed intestina et
pedes bestiarum, et capita tantum dabant eis. Tune cepimus 3) cogitare, ut eciam interpretes referebant, quod nobis Hungaaiam exeuntibus daturi essent 4) nos omnes uoragini gladiorum. Et cum iam
mihi uiuendi fiducia nulla esset, et mors dira et aspera in ianuis haberetur, cogitaui menus ibi mori, q-uarri procedendo assiduis morsibus cruciari. Et sic uia publica derelicta, ire ad opus naturale simulans, ad densitatem saltus festinis gressibus, cum seruiente unico,
properaui, et subintrans cuiusdam riuuli concauum, me feci ra.mis
et foliis cooperiri. Absconditque se seruiens meus remocius, ne unius

inopinata inuencio, mestam operaretur alterius capcionem. Et sic

iacuimus duobus diebus naturalibus, non leuantes capita, sicut in
sepulchris, audientes uoces illorum horribiles, qui propius per &ilium,
post erroneum iter pecorum abibant, captiuos sepius qui se abscondebant acclamantes. Non ualentibus autem nobis ulterius famis iustissimum appetituin et edendi anxiam uoluntatem infra claustra

cordis taciturnitatis nodo perstringere, leuauimus capita, et more

serpentium, pedibus et manibus reptauimus super terra. Conuenianus tandem, et uoce debili ac submissa mestas querelas importune
famis alternatim cepimus reserare, ac gemitibus et fletibus explicare, quod gladio mori minoris excidii fuisset, quam per inediam
compagines membrorum ac unionem corporis et anime dissoluere.
Et cum pios sermones huiusmodi conferremus, affuit unus homo, ad
quem cum se nostrorum acies extenderet oculorum, fugain iniuimus
timorosam, nec auertimus oculos fugiendo, ut intueremur si nohis
preuius esse posset, uel foret nobis fugientibus subsequela. Sed non
minus ipsum uidimus 5) uices assumere precursoris, credebat enim
quod uirtus nostra preualida, insidias sibi poneret per obliquum. Et
Opaca, optata.
Delectu, delicto.
Cepimus, incepimus.
Daturi essertt, dabant.

Yklimus, videmus.

www.dacoromanica.ro

56

cmn communis inspector traderet et teneret, quod fugitiui conspicerent fugitiuum, armoruinque delacio apud illos nulla foret, stetimus, aduocantes nos adinuicem, nutibus atque signis. Et cum unus
daret de se ipso alteri nocionem, prolixis sermonibus atque piis deliberando decreuimus, quid agere deberemus. Sed angustia gerninata, uidelicet fame execrabili, et timore mortis anxie torquebanmr,
ita (prod privari uidebamur penitus lumine oculorum. Nam nequibamus succum herbaru_m siluestriurn deglutire; uel ipsas berbas, uti
faciunt bestie masticare. Et licet nos tanta fames 1) perurgeret, et
stupende mortis aculeus inunineret, prestabat tamen nobis uiuendi
fidircia fulcimentum, et euadendi apes fortitudinem ministrabat. Et
sic assumta fiducia, in Domino confortati, ad extrema silue peruenimus affectuo8e, ascendimusque arborem eminentem, et terram
conspexiinus a Tartaris desolatam, quam non destruxerant ueniendo.
0 dolor! terram depopulatam ac uacuam cepimus peragrare, quam
in eundo demiserant desolatam. Basilicarum, siquidein campanilia,
de loco ad locum erant nobis signa ducentia, et iipsa uiam 2) nobis
satis horridam presignabant. Nam erant uie et semite antiquate, et
ab herbis et uepribus totaliter occupate. Porrum, cepe et allia, que
in rusticorum remanserant hortis, quando reperiri poterant,
pro maximis deliciis ferebantur, ceteri analua, et eicutarum radicibus utebantur. His uentres famelici replebantur, et spiritus uegetabilis, in exsangui corpore refo-cillabatur. Lassis requies non dabatur, utpote qui absque tecto et operimentum, quo nostra tegeremus
capita non habentes, nocturno tem.pore quiescebainus. Tandem uix

octauo die, a silue recessu ad Albam uenimus ciuitatem, in qua

nihil potuit reperiri, preterquam 3) ossa et capita occisorum basilicarum et palaciorum muros diruptos et subfossos, quos nimia Christiani cruoris effusio macularat. Et licet terra, innoxium sanguinem,
quem inebriata suxerat non monstraret, ostendehant se lapides adhuc cruore rose purpuratos, per quos absque continuato gemitu amaris suspiriis, festinus transitus non fiehat.
Et erat ibi ad decem milliaria iuxta siluam uilla, que Frata dicitar in uulgari, et infra siluam, ad quatuor milliaria, mons mirabilis
et excelsus, in cuius summitate lapis et petra fundabatur terribilis.
Magna eo hominum et mulierum confugerat multitudo, qui nos graFames, (amis.

Viam horridam, uia borrida.

Preterquam, preter.

www.dacoromanica.ro

57tenter curn fletu receperunt, interrogabantque nos de nostris periculls, que nos Innis illis paucis uerbis declarare nequibamus. Obtulerunt tandem nobis nigram panem de farina et contritis corticibus quercuum pistum /). Sed nobis dulcor illius, supra similas 2),
quandocumque per nos comestas 0) suauior uidebatur. Mansimus
igitur ibidem uno mense, nec fuimus ausi discedere, sed rnittebamus semper epeculatores, ex hominibus leuioribus, uidere et rescire,
si adhuc aliqua pars 4) Tartarorum in Hungaria remansisset, aut si
arte deceptoria, ut prius instructi, pro capiendis reliquiis 5) fuga lapsis reuerterentur. Et quamuis sepius, necessitate querendi uictualia 6)
cogente, loca petierimus quondam habitata, nunquam tamen noster
tutus fuit descensus, donec rex Bela, maritimis de partibus, per cruciferos de instila Rhodi et dominos de Frangapanibus, multis agminibus

=llama adiutus, certificatus prius per Hungaros de recessu Tartarorum in Hungarian& uenit.

Scripsi igitur hec paternitati uestre, abeque admixtione falsitatis, ut eadem uestra patemitas, que prosperitatis mee acit rotam,
sciat et aduersitatis ac periculi quidditatem. Valeat paternitas uestra.

Pistum, pistatum, piscatos.

Similes, semilias.
Comestas, comestos.

Aliqua, que, qua.

Reliquiis, reliquia.
Victualia, uictualium.

www.dacoromanica.ro

MAGISTRUL ROGERIUS

CANTECUL DE JALE
PRIVITOR LA DISTRUGEREA REGATULUI UNGARIEI
DE TATARI
SCRISOAREA

Magistrului Rogerius din Cntecul de jale, cu privire la distrugerea

Ungariei de Ttari incepe adresindu-se cgtrg venerabilul damn
loan, episcapul bisericii din Peethum.
Cu ingilduinta voastrg, sapine, pentru ca sg aveti o cunogtintg

larg despre intrarea i inaintarea Titarilor cari au pgtruns in Ungana spre batjocorirea Mantuitorului gi pentruca sg se vadg lgmurit
prin prezenta lucrare prpgdul i dezastrul unui popor cregtin, lucrare compusg fr amestec de falsuri gi pe care isg o cetiti cu luare
aminte.

In ea Yeti ggsi de sigur multe lucruri cari au trecut pe dinaintea ochilor mei, mai multe pe cari le-am pipgit cu propriile mele
gi altele pe cari le am auzit dela oam.eni denmi de incredere
gi in fata cgrora au fost sgvargite. Meg finsg veti gsi, din and in
sand, unele lucruri cari sg vi pani prea grozave i prea
tgtoare pentru simtirea omeneascg sg nu se mire cineva nici de mine

scriitorul, nici de fapte, ci sg multumeascg aceasta regelui regilor

care, uitindu-gi de indurarea sa, n'a crutat popond SU obijduit.
aci celor eari au trebuit s se refugieze din palatele lor regale la
marginea ;Ira, nu le-a uns ochii cu ting mintuitoare; din contra
i-a asoutit sabia ca un fulger. NedreptItile ion le-a vizitat nu cu
toiagul in mink', ci Cu varga, gi pgaatele lor nu le-a lecuit cu cataplazme ugoare cu cari obignuia sg-i manggie, ci cu hice gi cu minie,
atunci, cind s'a ivit neagteptata nenorocire. i astfel Ungaria dei
www.dacoromanica.ro

60

plini de popor rimne neajutorati. V rog Jed i implor din tot

sufletul ca atunci cand vreau s spun adevirul despre vieata i moravurile lor i despre lupta lor, clack' sunt gilt, cu lacrimile in ochi,
s intrebuintez despre un subiect trist i ingrozitor aceente de jale,
voi i mi care alt cetitor si nu puneti adevirata contiinti mai prejos deck opiniile false; ici de multe ori orbirea plin de ingamfare deschide calea in.driznelilor neingiduite 1 primejdioase. Cici
noi am cercetat lucrurile nuipentru a critica i injosi pe cinema, cat
mai mutt pentru instruirea lui: pentraca cei ce cetesc, si inteleag
i cei ce inteleg sA creazi, coi oe cred Tina' i cei ce in si invete
ci se apropie zilele pieiret i se apropie vremea de apoi. i sA afle
toti eA eu nu vorbesc nebunete, fiindc oricine va fi ajuns In mai-

nile Titarilor, ar fi fost mai bine de el si nu se fi niscut; cici va

simti ci el nu este d.etinut de Titari, ci de insui Tartarul. Aceasta
o spun ca un om pitit, cici am fost un an i jurnitate 1) In mijlocul
lor, in care timp ar fi fost rnoartea o mngiiere, precum un chin a
foot vieata.

Despre intenfiunea regelui Bela.

Bela, regele Ungariei, fiind recunoscut printre principii cretini ca un mare propagator al religiei catolice,
intocmai ca i
strimoii sAi, regii stefan, Emerjo, Ladislau i Coloman 2) cari au
fost trecnti in lista sfintilor,
intre alte opere de pietate ce a ficut, pe unele pe fati, pentruca sA d,ea pildi de binefwcere, pe altele
inteasouns, pentruca sA inchidi gurile role ale color ce clevetea.0 impotrivi-i, ea ganclit mereu sA atragi la sanul maigei biserici popoarele strine i necredincioase, pentruca dobndind cat mai multe su-

flete s dobandeasci i pentru sufletul siu mai uor bucuria etern

a celor
Un an pi jurnalate. Rogerius a stet in captivitate din Iulie 1241 pin
In primivara anului 1242. Deci Thomas din Spalato gresette lind sus/Inc, in
Hist. Pontif. Salonit. et Spalatin. in Mon. Ger. Hist. XXIX, p. 597, di Rogerius
inter ipsos biennium.
a fost intre Vaud doi ani
Co/ornan. Nu se -tie din altrt parte dad' ti regele Calman a fast canonizat gi deci trecut intre Sfinti.

www.dacoromanica.ro

61

II
Cum a introdus regele Bela in Ungaria pe )regele Comanilor.

Deci, in anul 1242, dela intruparea Domnului, s'a inamplat ca

regek Comanilor, Kuthen 1), s trimeati la regele Bela o solie so-

lemni, vestinduA, ci el s'a luptat de multi am cu Ttarii, ci, in

doui rinduri, a citigat victoria in contra lor, dar c, a treia oari,
nefiind destul de pregitit, au intrat pe neateptate in Tara sa, aga
neavind rigaz si-i stringi oastea, a trebuit s fug dinaintea nelegiuitilor de Ttari i astfel, dupi ce i-au pripdit oamenii, o mare
parte din lark' i-a fost &Amok' cle dugmani. De ace,ea, daci ar voi
si-1 primeasci in tara sa i s-4 lase liber, el ar fi gata s i se supuni
impreuni cu toti ai sii i s intre in Ungaria cu tot poporul efilu, cu
fratii i anaicii sii, cu toate averik i bunurile sale i el insui va
adopta credinta catolic. Auzind aceasta regele, s'a umplut de o mare

bucurie; pe de o parte fiincki un atare principe, aproape egal cu

sine, pang atuncia, vrea si se supuni puterii sale, iar, pe de alt
parte, pentru c putea s aduci la indeplinire intentiunea sa de mai
inainte de a citiga atatea suflete pentru. Isus Christos. i concediind

pe soli, dupii ce i-a cinstit nu cu putine daruri, a trimis la numitul

rage Kuthen. i solii si i, impreuni cu ei, nite Frati Predicatori

spunindu-le ci este gata oil primeasci pe el i pe ai si i si le

incu.viinteze cererile dupi dorinta sufletului. lor. Ce si mai spun?
Dup un schimb, de mai multe ori, de vestitori dintr'o parte gi din
alta, sus numitul Kuthen a pornit la drum cu ai sui ca si vie in Ungana. Regele insi degi era de o putere foarte mare, le-a ieit totui
In cale pang la marginea rii aducindu-i multe daruri i dindu-i
mari onoruri, lui i oamenilor lui, ceea ce nici odati nu s'a ficut
i nu s'a vizut de locuitorii acestei tri, de cind se tine minte. In
sfirit, fiindci, din cauza multimii lor, nu puteau s rimani comod
intr'un singur loe, fiindci erau un popor incult, indiritnic i incapabi1 de a se eupune, spre a nu supra pe Unguri sau spre a nu fi suparati de aceatia, Ti. s'a dat dintre principii sii pe unul care s-i
conduci pini in mijlocul prii, si le poarte cheltuielile pentru tori
cari, in afari de familiile lor, se zicea c sunt vr'o patruzeci de mii.

1) Kuthen. Faptul s'a petreeut in anul 1239. Cf. Heinemann, loc. cit.,
p. 549.

www.dacoromanica.ro

62 ---

Vrajba dintre rege i Unguri i, rnai inteii,u, pritnul motiv al vrajbei.

Gaud insa regele Comanilor a inceput sa strabat prin tara ungureasca impreima cu nobilii si 1 cu taranii sai, pentru c avean

turme nenumarate de vite, au adus suparari mari Ungurilor, in

curtile lor, in gradinile lor, in viile lor i in altek. i cieeaoe era
mai urit pentru ei, fiindca eran oameni salbatici, neeinsteau fra
nici o omenie pe fetele celor araci 1 chiar patul celar .puternici
pangarea-u, cand le era la indemina: dei femeile lar, ca femeile de
jos, erau desconsiderate de Unguri. i, daca in veo afacere, sau personal, un Ungur nedreptatea pe un Coman, numai decat, se aducea o
astfel de sentinta, ca un altul sa' nu mai indrazneascaai faca la fel.

Data insa un Ungur era nedreptatit de un Coman, atunci aceluia

nu i se fficea dreptate i daca uneori totui voia sa starueasca, pentru
vorbe se alegea ou hataie. i astfel mire popor i rege s'a nils' cut
vrajba.

IV
Al doilea motiv de vrajbti intre regele Bela i Unguri.

Imi iau libertatea ea fac o mica digresiune, pentru ca cetitorii

s inpeleaga i auzind ea 1111 ramina in necunotiata temeinica asupra cauzei principak a distrugerii Ungariei i apoi ma voiu intoarce

repede spre a urma povestirea subieetului ce mi-am propus. Dnmorii, regele, de bunk' ainintire, Andrei, tatal regehd
duji
Bela, acesta impreuna cu fruntaii i cu nobilii tarii a venit repede
la cetatea Alba Regala 1) i aci, dupa ce a primit coroana regala din
mainile archiepiscopului din Strigoniu 2) cum era obiceiul, a aruncat in exil pe ctiva dintre baronii cari fusesera de partea tatalui
sau i impotritva sa. Pe cativa, pe cari a putut pune mina, i-a aruncat in inchisoare, iar pe unul dintre fruntai, pe palatinul DionyAlba Regal& Fehrvar, Stuhlweissealburg.
Archiepiscop in Strigoniu. Regele era obligat s primeasci roroana dela

Papi sau dela reprezentantul acestuia.

www.dacoromanica.ro

63

silo, l-a orbit scotindu-i ochii. Tot aei a ficut eiteva decrete gi a
dat ordin si fie promulgate spre a curita tara de oa.menii cei rii
cari erau inteun mare numir Apoi infrinind obriznicia ark' margini a baronilor a poruneit ea, exceptind pe principi, achiepiscopi gi
episcopi, daci cineva dintre baroni ar indrizni s geazi pe scaun in

prezenta sa, si fie lovit de pedeapsa meritati: ficind si fie arse

scaunele acelora pe cari i-ar fi putut afla. Rudele celor exilati gi
pzietenii celor arestati avand temere gi pentru sine in viitor, i-au
fault foarte mult riu. De ad s'a pornit in urmi scandalul dintre ei.
V

Al treilea motiv de vrajbli a pornit de aci.

Pe lingi aceea, nobilii mai spuneau cu amiriciune sufleteasci

ci atunci rind ei gi pirintii lor eran trimigi de regi in expeditii

impotiiva Ruthenilor, Comanilor, Polonilor gi a altora gi eind unii
piereau de sabie, altii mureau de foame, ori chiar eran aruncati in
inchisori sau eran supugi la diferite chinuri, regii de pe atuncia dedean celor ce ce intorceau sinitogi eau rudelor odor ficu.t.i prizonieri,
recompense potrivite, acordindu-le in posesie pe vecie vile, proprietiti gi mogii. Acesta insi (Bela) nu numai ci nu le-a adaus nimic dar
le-a gi luat inapoi concesiunile date pe buni dreptate ii. proprietitile
In intregimea lor. Aceasta era durerea lor cea mare, aceasta era sabia ce a stripuns inimile Ungurilor. adi cei ce eran bogati gi puternici gi avean pe lingi ei cete nenumirate, aenm de abia se mai
putean sustinea pe ei singuri.
VI

Al patrulea motiv de vrajba owe regele Bela i, 'Unguri.

De asemenea ei se plingeau meren ci regele, impotriva obiceiului vrii, a d.at ordine samavolnice pentra asuprirea lor, fiindei ()ri-

ck de ilustrii ar fi fost nobilii, la curtea regelui nu putean si ispriveasci nici o afacere sau si-i vorbeasci in fafi, deck clack' ina-intau
eance/ariilor petitii gi dela ele agteptau finalizarea afacerii. Din aceasta. cauzi, cei mai multi, pentru mai nimica, eran thmt.i la curte atit
de mult ci erau obligati si suporte cheituiala cailor g1 alte angarale

www.dacoromanica.ro

64

gi de multe ori plecau cu afacerile neispravite. Cci cancelarigtii,

dupg cum spuneau ei, prin faptul ca nu se putea vorbi regelui, dealt
dupg ce ei erau cks' tigan, inlesneau sau asupreau pe unii dupi bunul
lor plac. De aceea, nobilii declarau pe fa ni gi in gura mare ca aceia
sunt regii lor gi ca nu au un alt rege.
VII

Al cincilea motiv de vrajbii 4i are originea de aci.

mai spuneau ei c regele, fari oonsultarea lor sau in contra
sfatului lor gi pentru. asuprirea i nimicirea lor proprie, adusese pe
Comani. Ceea ce se putea vedea gi din faptul c atunci cand cheman
sau nechemati se prezentau la curte, nu aveau posibilitatea sa dea
fata cu regele decat prin intermedian i gi numai printr'un interpret
aveau putinta sg-i vorbeasca. lar daca col mai neinsemnat Coman
se presenta, numaidecat, indat ce se anunta, intra. i pe Comani
preferea Ungurilor atat in adunari, cat gi in consftuiri gi In toate.

Din aceast pricing atata indignare era impotriva lor ci de abia,

gi-o mai puteau stapani. i, cu toate ca nu gi-o manifestau deschie,
totui fatg de rege nu aveau nici inima 'bung, nici suflet bun gi pentru el nu se gandeau la pgstrarea

VIII
Reispunsul la prirn.ul motiv de vrajbet.

Prietenii gi favoritii regelui insg se sileau

scuze in toate,
dand rspunsul lor la fiecare din punctele de mai sus:
Dupg introducerea fn targ a Comanilor, fiindcg a ajuns, prin
oameni vrednici de incredere, la cunogtinta regelui ca Ungurii ar suferi din partea Comanilor, au fost convocan, la manastirea Kew de
langa Tisa, principii, baronii, comini gi. ton Comanii gi in urma unei
deliberari atente s'a consfinnt printeo hortarire commia ca nobilii
Comanilor sa fie trimigi cu familiile lor, separati, prin diferite provincii ale Ungariei i fiecare sa raman in provincia atribuiti lui,
gi, astfel, fiindca nu erau prea multi, nu puteau s aducg supgrare
Ungurilor. i dacg un Coman ar ofensa pe un Ungur, ori un Ungur
pe un Coman, comini anume insarcinati cu aceasta, subt pedeapsa
gratiei regegti, s pronunte judecata sa echitabil. Comanilor nu le-a
www.dacoromanica.ro

65

plicut aceasta, fiindci trebuiau s triiasci separati unul de altul.

Astfel ei au inceput, dupi aceasta, si cutreere pimintul pustiu al
Ungariei, fri si mai supere pe cineva, impreuni cu corturile cptutite cu ln, cu vitele i turmele lor. i fiindei multi dintre Comani
eran siraci, Ungurii ii luau din ei servitori mai pe de geaba i astfel
situatiunea Comanilor era pentru ei mai mult spre folos decat spre
pagubi. Ar fi trebuit deci si inceteze, in aceasti privinti, reaua vointi a poporului.

DC.

Relspuns la. al doilea motiv de forajba.

Daci regele, dupi moartea tatlui san, primind oonducerea

a fcut ca unii dintre mai mirimi si fie supui mior anchete i
unor torturi, nimenea n'ar trebui, abad cu mintea sinitoasi, s se
mire. Cici ac,etia au impins adeseori la vrajbi i scandal intre rege

i tata siu, astfel a de mai multe ori, stringi-ndu-i armata era si

se lupte intre ei, daci n'ar fi intervenit o pacificare din partea celor
tineau calea mijlocie. i, de cite ori regele se ducea la curtea
tatillui siu, aceia nu aveau fati de el nici un fel de respect; ha inca*,
cit puteau, cutau s-1 umileasci prin vorbe i prin fapte. Aeeasta
nu se poate tigidu.i. i au conapirat ca nite netrebnici impotriva
vietii tatbui i a fiilor sii, pentru ea, murind ei de sabie, mai uor

si poati oricine pune mina din Ungaria, pe care i-o

pe portiunea ce i s'ar fi cuvenit, f'r de nici o stinjenire din partea
euiva. i fiindci nu puteau 1 aduci la indeplinire planurile lor,
s'au gndit la o ticiloie i mai mare. Au trimis ducelui din Austria
scrisori cu anumite invoieli i conditii i au figiduit si dea domnului

Frederic, impiratul Romanilor, coroana Ungariei. Curierul insi a

fost prins in drum i adus inaintea regelui cu scrisorile. Acesta pistrindu-le vieata, a avut fati de ei mila care e mai presus decit once
jud.ecati. Daci insi a hotirit ali curete tara de oamenii cei rii, ce
nedreptate cuprinde ac,easti diapozitie? Daci a poruncit s se dea
dea foc scaunelor baronilor, ce nedreptate a fost asta? Ce? domnii
trebue si fie egali cu supuii? Deci, in aceastil privinti Ungurii
au dreptate.
lzvoarek Isloriei Romanilor Vol. VVI

www.dacoromanica.ro

66

Raspurts la al ireilea motiv de vrajba.

In privinta celui de al treilea mativ de vrajbg acuzau pe rege

In chipul urmfitor. Este cunoscut de tati c Ungaria are 72 de comitate. Pe acestea regii Ungariei le incredintau oamenilor de merit,
fr insi si -fie supirati proprietarii. Din aceste comitate ei ii procurau bate desfitgrile, averile, onororile, puterile, naririle 1 siguranta. Dar, din cauza dgrniciei unora dintre regi, antecesorii
drepturile comitatelor aa de muh s'au redus ci, nepunandu-se
&gentle meritele i demeritele personale, le-au dgruit de veci aeelorai, proprietiti, sate i terne eari apartineau comitatelor. De aceea,
comitii nu mai aveau oameni i cand plecau la lupta, din eauza deck.derii comitatelor, erau socotiti ea simpli soldati. Cei cari insi eran
mai influenti, ca cel al thavernieilor 1), care se mai numete i camerariu, al dapiferilor, al pine,ernilor i de asemenea magistrul vizi-

tiilor i ceilaii cari aveau demnitAti la curte, pang inteatata s'au

ingraat din acestea ci nici nu mai respectan pe regi. Regele insii,
dorind sA intreasci coroana, care ajunsese fie& influenti, dei faptul
nu plicea celor mai multi, a ciutat si redea cele instriinate, prin.
atilt
tr'o greralg, in dreptul i proprietatea coanitatelor,
dela adversari cat i dela ai sAi. Neficand nim,inuia nici o nedreptate, el se folosea in toate de un drept al sin, iar din btmurile regale,
el ficea darnicii potrivite celor ce-1 serveau cu credinti. De aceea,
fiindeg el a uzat de un drept al sit', reaua vointg a Ungurilor ar fi
trebuit sit inceteze.
XI

Raspuns la al patrulea motiv de vrajba.

Fiindci intreaga tari ungureasci era turhurati din pricina a

tot felul de nepotriviri i a diverse rituri, i fiindci regele se strgduia din toate puterile sale la refacerea ei, i, deoarece, fiind copleit

de chestiuni dificile, era in irnposibilitate si acorde tuturora au1) Tauernicul era supremul judecitor in procesele cetiitilor libere. Ducange, sub voce: 'llungaris, iudicia dicuntur de liberarum ciuitatum contrauersiia quae remitti solent ad personalem Praefectum, qui magister Tavernicorum regalium dicitur, in Charta an. 1308.

www.dacoromanica.ro

67

diente pline de bunivointi, a ajuns dupi o chibzuinti previzitoare

statueze ca afacerile supugilor si fie rezolvate, dupi pilda curtii
romane 1), i la curtea sa, prin petitiuni, dind insircinare canoelariilor sale si rezolve ele cat mai repede posibil chestiunile upare i
simple, recomand'and pentru audienta sa numai cele mai subtile i
mai grele. Aceasta o ficea pentru ca afac,erile si ajungi repede la
finalizarea lor. Riuvoitorii insi, interpretind in riu aceasti economisire de timp care fusese gsit ca o uurare pentru cei apisati,
se nevoiau s caute nod in papuri i pir In ou.
XII
Ririspun,s la al cincilea motiv de vrajbii.

mai sustineau ei ci este cu totul greit ci regele ar fi introdus pe Comani pentru asuprirea i pentru ura sa impotriva Ungurilor; ci numai deaceea pentru ca in Ungaria sA creasci, in timpul
sin, credinta in divinitate i pentruca, ac s'ar intmpla cumva ca
odati si poarte rizboi im.potriva inirnicilor coroanei sA poati sA se
lupte, impreuni Cu ei, cu mai multi vitejie i cu mai multe forte.
Dac incA cinstete pe Comani mai mult cleat pe Unguri aceasta nu
poate i nu trebuie s-i supere. Cici se cade ca demnitatea regali si
cinsteasci pe striinii introdui in tarsi, mai ales, fiindci le promisese
aceasta prin jurimint i au inceput
imite incretinindu-se; i,
apoi, citi vreane Ungurii Ii vrigmieau, in Ungaria numai pe rege
au ei de protector. Cici Kuthen, regele Comanilor, fusese botezat de
rege i foarte m.ulti altii de fruntaii i nobilii rii, astfel ci acum
contractau cstorii cu Ungurii. Iar clack' regele nu le-ar 'fi fost favorabil, ei n'ar fi stat in Ungaria. Ascultind cele spuse ,dintr:o parte
i din cealalti, scriitorul acestor rinduri nu-i impune concluziunea
sa in aceasti chestiune, daci cetitorul poate sA puni capit procesului acesta, dupi dreptatea cauzei.

XIII
Digresiume in continuarea povestirii.

Sfirind cu aceasti introduc,ere, scriitorul i indreapti condeiul sAu si trateze i s. urmireasci subiectul propus. i daci eineva
1) Cunii romane. Simon de Keza ne spune despre Bela III, numit Bela
Green': Hic quidem fures et latrones persecutus est, petitionibus loqui traxit
originem, ut Romana habet curia et iznperii. Font. hist. Daco-Ronsanorturs IV,
p. 105.

www.dacoromanica.ro

68

va voi
cu dintele otrivit, spunind c aceasti introducere
nu are nimic de a face cu chestiunea insili i c putea prea bine si

fie i firil de ea, n'are dreptate. Fiindci aceast vrajbil a fost mai
ales materia inflamabili pentru care Ungaria a fost distrus aya de
curind.
XIV

Opiniunea generala a Ungutrilor.

Deci, citre sfiritul anului, in vreme ce Ungurii se giseau ru

dispui fati de rege, s'a rispandit svonul, pe la Criciun, c Ttarii
au inceput si pustieasci hotarele Ungariei, invecinate cu Rusia. Si
fiindci regele avea in aceast privinti informatiuni precise dela iscoadele sale, a trimis pentru paza portii Rusciei, care se mai numete 1 Montana 1), i prin care se deschidea intrarea spre Ungaria,

pe comitele sin mai mare, pe palatinul

cu o armati i a dat ordin ca in toati Ungaria sil se proclame: ca atit nobilii cit i cei ce
se numesc servitorii regelui, cit i castrensii i cei ce depindeau
de castrele mai sus mmiite, si se pregiteascil de rilzboiu, pentru ca
fie gata cand le va da de veste regele. Fiindc insi aceasta s'a anuntat

In intreaga Ungarie, Ungurii fati de marea lor bucurie, nu dedeau

crezmint, sustinind c despre Titari de mai multe ori a sunat un
atare svon i totdeauna au vizut ci nu e nimic. De aceea ii ziceau:
multe se vor mai nate din cite au pierit. Alii spuneau c svonurile
de acest fel le-au nscocit prelatii bisericii, pentru ca si nu meargi
la Roma, pe vremea aceea si tini conciliu la care fuseseri convocati
de Pontificele roman 2). $i o atare pirere exista de fapt. Gici a fost
invederat pentru toati lumea cil arhiepiscopul din Calocia Ugolinus trimisese la Ve.netia pentru sine i pentru citiva sufragani de
ai si si angajeze galere, i au fost rechemati din drum de rege, in
contra vointei lor.
AJjii insi, foarte mlti la numir, declaran, pentru ca s aibil
materie de birfit impotriva regelui, c s'a incheiat o alianti intre
Comani 1 Rutheni ca s lupte deodati in contra Ung-urilor dela cari
avuseser de suferit multe neajunauri i de cari de mai multe ori
Montana. Este poarta sau strimioarea Vereczke din comit. Bercg.
Palatinul. Palatin era pe aceastii vreme Dionisiu de Medervary, cf. Sacerdoteanu, op. cit., p. 44.
Pontificele roman. Era Gregoriu al IX-a.

www.dacoromanica.ro

69

fuseseri sdrobiti. Si de aceea, mai sus numitul Kuthen, mai m.ult de

un an, i-a prevenit s invete re(erintele rii qi
insugeasci limba,

pentru ca atunci ciad vor afla despre intrarea acelora, si inceapi

lupta impotriva regelui i astfel mai uttor si poati cuprinde poarta
qi di se gribeasci in ajutorul lui Kuthen qi aqa, mai iute s devasteze o parte din Ungaria

bucurindu-se qi clevetind pe rege, fiindci

introdusese in tari pe Comani, dupi cum s'a artat mai sus. Si de

aceasti pirere erau cei mai Multi.
XV

Planul regelui impotriiva Ditarilor.

Cind deci, mai tirziu, spre Paresizni, vremea trecea mereu, in

timp ce svonuri de acest fel deveneau din ce in ce mai dese, regele
s'a gribit si se duci in oraqul ce se numeqte Buda, situat deasupra
malurilor Dunrii i unde de obiceiu petrecea Paresimile fiind-

ci se zicea ci acest loe este mai central pentru toati lumea. Si

dupi ce a convocat aci pe archiepiscopi, pe episcopi i alte mai mirimi ale regatului, a inceput si se gindeasci de aproape ctun ar putea si ja misuri tuteo imprejurare atat de serioasi qi si-i indemne
struitor ca fiecare s stringi soldati bine plititi qi bine pregititi.
Kuthen %si care impreuni cu sola sa, ou fiii qi eu fiicele sale qi cu
citiva fruntaqi de ai sii, fusese convocati, fiind oarecum bn.uiti
socotiti de complici in nelegiuire, in timpul deliberirii dela curte,
au foot tinuti subt pazi, ca nu cumva si poati scipa din miuiIe lor:

XVI
Ce a flicut regele di:2.d a aflat dela Palatin despre intrarea Teitarilor.

lar, cam pe la mijlocul Paresimilor, sosegite la rege, in goana

mare, unul aintre soldatii palatinului, raportindu-i din partea ametuia ett Titaxii au ajune acuna la poarta Rusciei qi au inceput si distrugi prisicile 1) qi eft nu crede el palatinul le va putea rezista, dac
1) A Encepa sil distruga pristicile. Indago, ung. gyep, intfirituril de leinu
pilmiint. Ele se giiseau la toate treeitorile. Cf. Thomas din Spalato, op. cit.,
p. 37 i Sicules et Roumains, p. 22.

www.dacoromanica.ro

70

regele nu-i va trimite ajutor grabnic. Regele are nu crezuse pira

atunci, nu avea pe lingi sine soldati inarmati. $i in vrerae ce se
gseau intr'o atare ingrijorare, a patra zi, in urm, a sosit insul Pa-.
latinul, care alergase in goana mare ziva i noaptea, spu.nOndu-i
ci in ziva a douisprezeoea dela ineeputul lui Martie avusese o cioc,nire in poart cu Titarii, i chipa' ce mai top oamenii ski au fost
ueil de silgeti i sbii, de abia a scipat numai ea ekiva
a venit
vesteascI de cele ce s'au petrecut. Regele ins, del rimase increm.enit de uratele tiri, total a dat drumul arhiepiscopilor,
episcopilor i altor comi i baroni ai sAi, porancindu.-le sever i aspru ea fiecare, cu arm.ata ce ar putea si stringO, sO se intoarci nu-

mai deck la el, in grabi i fri zbav, dup cum cercan imp rejurOrile i txebuinta urgent5. $i, in acelal timp, a dat instructiuni
magistrului Stephanus, episcop din Vat, prepositului din Arad i
celui al Mintuitorului din Chanad 1) sO se daca' in grabO la regina 2)
si place numai decat spre hotarele Austriei, aviad sA atepte acolo

afirltul evenimentelor. De asemenea, a rugat printr'o scrisoare pe

ducele din Austria 8 ) si-i vin6 inteajutor cat mai repede. $i a poruncit tuturor Comanilor s nu intarzie de a veni grabnic la el. Iar
regele eu armata ce o strinsese pe repezeari din ceeitile Strigoniu i
Alba 4), cari eran la depOrtare numai de o zi, a trecut Dunarea 1
s'a oprit in marea i bogata cetate teutonica 5) ce se numete Pesta,
de cealalti parte a IhmOrii, In t'ata Budei, spre a aoepta aci cu
mata ea pe prineipi, comiti i baroui.
XVII
AltA dignesiune.

Laati aminte, stpOne 1) 1 sfintite pOrinte, e fiindci multe imi

gin deodati in minte i nu pot sO le spun toate in acelal timp, trebuie ca, in istorisirea mea, una si o expun i alta s o las la o parte.
I) Chanad. Episcopia din Csanad, intemeiati in locul vechei biserici
grecegti din Morisene.
Regina. Era regina Maria.

Ducele Austriei era Frideric

Alba. Este Alba Rega, Szkes FehrvAr.
Cetate teutonice. Caracterul german al Pestei a durat pina in secolul
al X1X.a.

Tate i steplu' te. Rogerius se adreseazi episcopului Ioan Pestheniensis..

www.dacoromanica.ro

XVIII
Urmeaza iara4i o digresiune.

Observa li deci numeie efilor 'Marilor i cum au pitruns ei

Ungaria i care a foot viclenia lor. Acest punct nu trebue Malt ne.
pentruca fiecine s aib5 cunogtinte precise.

XIX

Numele regilor ritarilor cari au ;rural In Ungaria.

Regele regilor i donmul Ttarilor cari au intrat in Ungaria pe
nume se cherna Bathus. Subt el ef mai puternic In armat5 era Bochetor. Cadan era considerat ca mai cinstit. Regi mai mari intre
erau socotiti Coacton, Feycan, Peta, Hermeus, Cheb gi Ocadar;
cu toatec eran i al regi foarte muii, principi i efi cari au invadat Ungaria cu cele cinci sute de mii de soldati inarma#.

XX

Cum au distrus Tatarii Ruscia i Comania.

Dupii ce acegtia au distrus deodatii gi in intregime o Ruscia o

Comania, s'au retras cale de patru-cinci zile, lsnd neatinse hotarele
Invecinate cu Ungaria, pentru ca atunci cand se vor intoarce din non

giseascil de ale hranei atit pentru ei eat i pentru cai i pentru

ca svonurile despre ei s nu ajunga ping la Unguri. lar dupi ce au
consumat alimentele din regateie de mai SUS, au hotgrit s'A ocupe
Ungaria. Bathus, cel mai mare dornn al lor, pirasindu-*i intreaga sa
familie, s'a grabit cu oastea sa, nu prea mare, s apuce drumul drept
spre numita poartil a Rusciei ce era mai aproape de locul in care
regele igi strinsese armata i dupi ce a sdrobit armata comitelui paRegele Peta indreplatial a cuprins poarta gi a pitruns inYgu,ntru.
tiindu-gi pagii prin Polonia, dupg ce a ucis pe unii duci ai Polo-

1) Regele regilor, Chanul sau C.haganul.

www.dacoromanica.ro

72

niei 1) dupi ce a dirimat prea vestita cetate Vratislavia, Reim'

un micel cum.plit, a stribitut cu aceeai cruzime in tara dueelui
Moraviei, firi ea ceilalti duci si posti si-i dea vr'un ajutor, 1 s'a
indreptat in grabi spre poarta Ungariei.
Regele Cadan, dupi ce
a ficut un drum sau o cale de trei zile prin pidurile dintre Ruscia
.1 Comania, a ajuns la bogata Rudana 2), o cetate a Teutonilor, si-

tuati intre nite munti inalti, la mina de argint a regelui, unde

se gisea o rnultime nenumirati de popor. Dar, fiintici acetia sunt
oameni rrizboinici i nu dueeau lipsi de arme, eind au auzit despre
sosirea Titarilor, le-au iegit in cale pi-in piduri i munti, afari din
ora. Cadan insi observind multimea celor inarmati, a intors spatele,
preficindu-se ci fuge dinaintea lor. Atunci poporul intorcind.u-se
victorios, a depus armele 1 a inceput si 8C imbete de vin, dupi cum
pretindea furia teutonici. Dar Titarii, intorcndu-se repede, fiindei

nu existau nici anturi niel zid.uri 1 niel alte intirituri, fintrari in

ora deodati prin mai multe pirti. 5i au toate ei s'a ficut pe ici pe
colo un mare micel, poporul vizind ci nu poate si se impotriveasci
se usar cu totul in voia Titarilor. Dar Cadan, dupi ce primi oraul subt protectia sa, s'a unit cu Aristaldus, comitele oraului i impreuni cu pee sute de soldati teutonici inarmati, i a inceput si
cu ei dincoace de piduri.
Bochetor msi, iznpreuni cu alti regi,
se rice ci trecind peste fluviul Sereth a), a ajuns in tara episcopului
Comanilor 4) i dupi ce a supus oastea ce se strinsese la lupt, au
inceput si ocupe tara in intregime.
Mi voiu intoarce deci la regele Ungariei ce se gisea in Peste, pentru ca si descriu mai deaproape situatiunea lui.
XXI

Cunt au procedat Ttarii, dupa ce au cuprins Poarta.

Dupi ce msi domnul lor cel mare Bathus a cuprins poarta, a

inceput si dea foc satelor 1 cu. sabia in mini si nu crute pe nimeni,
niel sex, niel vrati, gribindu-se si ajungi la rege. si, dupi ce s'a
Ducii Poloniei. Henric, ducele Silesiei Inferioare, care a fost omorit
Hugh' Liegnitz. Cf. Heinemann, op. cit., p.
Bogata Rudana este cetatea Rodna, de lAngil Bistri/a. Ea era colonizat
de Teutoni, numiti mei tfirziu, ou un nume comun, Sai.
Fhtviul Serech este Siretul din Moldova.
Episcopzd Coman ilor. Epi,copia Comanilor era in Moldova.

www.dacoromanica.ro

73

apropiat de Pesta, cale de o jumatate de zi, in ziva de Vineri, inainte

de Duminica patimilor Donmului, a trimis munai decat, pe afma

ini spre ora', dand foc i omorind, dupi cum Ii indemna rutatea
tor innascuta. In ziva urmatoare a trimie pe altii, sau poste pe aceiai cari s faca la fel, ori mai ru. Regele irisa nu tasa pe nimenea
din ai sai s iasa ea se cioeneasci eu ei. Tfitarii, eand parean ca
Inainteaza, se intoreeau inapoi, i cand pareau ca se intorc, inaintau
trecandu-i in intregime ziva in acest joc. i fiindca faceau
acelai lucra i dutnineca, Ugolinus, arhiepiscopul din Calocea I),
ne mai suportand aceasta, ca atati oameni de treaba sa fie atacati de
nite tlhari, i ce e mai grozav, fiindc regele parea in fata lor ca
un fricos; de aceea, impotriva ordinului regelui, ieind afari cu o
mica armata a voit da se ciocneasca Cu Tiitarii. Acetia ns, intoreand spatele, incep sa se retraga. Archiepiscopul observand aceasta,
incepe
urmareasca in goana cailor.
Tatarii, dand, in cele din urmi, de un teren mligtinos, trecura
repede peete o balta. Arhiepiscopul nebagand de seami aceasta, fiind
ca era foarte aproape de ei, a intrat i el i fiind, impreuni cu ai era,

incarcat cu mari greutati, n'au mai putut nici sA treaca, nici sA se

intoa.rcii inapoi. Aceia insa revenind repede la ei, au incunjurat
balta i aruncfind asupra lor o ploaie de sigeti i-au omorit acolo pe
top. Archiepiscopul ns scapand ca trei-patru ini, s'a intore prapadit in ora', avand nu mica supgrare atit pentru pierderea oameni/or eM, cat mai mult pentru faptu/ cA regele n'a trirnie pe nirnenea
ert-i vie in ajutor.

XXII

Cum a fost distrusa cetatea Vaf.

In Dumineca patimilor, o parte din armata lui Bathus, regek

regilor, a venit aproape de cetatea Wacia, situata deasupra malurilor
Dunarii, la o jumatate de zi departare de oraul Peste., mide se gasea
regele impreuna cu oastea sa. i, dupa ce a cucerit cetatea ea lona,
pe cei cari se refugiasera in catedrala i in palatele cari erau intarite
ea nite fortarete, atat din cetate cal i din satele invecinate, o mul1) U golinus, archiepiscopul din Calocea. In Ungaria, stat clerical, nu este
mirare crt din cele mai vechi timpuri pinti in vretnea lni Mjhaiti Viteazul
tidnim, de multe ori, in fruntea arrnatelor inalti demnitari bisericesti.

www.dacoromanica.ro

74

time nenumiratit de popor, pe toti ace*tia ia prins 1 dupi ce le-a

luat tezaurul din catedral, pe canonici i pe alte persoane, pe
doamne i pe fete, pe cari n'au voit sl le omoare Cu sabia, le-au ars
pe toate in foc. i, astfel, locuitorii din Vat, in Dumineca patimilor,
au piltimit i ei, in cat ar merita s aibk o parte impreuni cu donmul
Liam C.hristos.

XXIII
Cum a atacat pe Ttari ducele din Austria.

Nu trebuie s nesocotim in citva nici faptul c ducele Austriei

fiind rugat de rege a sosit, dar cu putini soldati, ea i cind n'ar fi
cunoscut situatia 1 neinarmat. i, dupO ce au sosit, dupi obiceiul
lor, ativa dintre Titari lng Pesta, el prinse armele i caii 1 le-a

ieit intru intimpinare. and insi ar fi trebuit si se atace, aceia

deodati, dind dosul, dupg cum erau deprini, se retraseri. Dar ducele (rind pinteni calului pe care incOlecase, atime pe unul lovindu-1

astfel ou lancea, ci virful lincii fringindu-se il culca la pOmint de

pe cal. Iar unui al doilea cneaz 1), adeci unui (Id care 3narmat voi
s vini in ajutorul celui czut, lng ea punind mina repede pe o
sabie, dintr'o singurO lovituri Ii tiii bratul. Acesta eizind indati de
pe ra, ii dote sufletul. i in vreme ce ceilaiti o luar la fug5, cel
cizut a fost prins, i legat a fost dus impreuni Cu eau la armatii.
Ungurii, gisind pentru aceasti materie de vorbil, ineepuri si eleveteasoi pe rege i si ridice in slavi pe duce.
XXIV

Cum a fost ucis Kuthen, regele (2ornanilor.

Fiindci se fispindise svonul in public ca. regele Kuthen care,

dupi cuiii am spus, era tinut impreuni cu ai sOi de rege sum t pazi,
nu ar fi neamestecat intr'o atit de Mare ticilogie i ci cei cari veniseri erau Comani, iar nu Titari, intreg poporul incepu s strige impotriva lui: moarte, moarte 2), el este cauza distrugerii Ungariei.
Cams. Din acest pasagiu rezultii ci pentru Rogerius cneazul era gi un
gef de armati, aded, pe lingi alte atributiuni, cneazul aves i arributiuni militare.

Moarte, moarte. Cillugirul Rogerius intrebuinteazil expresiunile cunoscute din Evanghelie: s mead, a moari.

www.dacoromanica.ro

75 -pentru el criticand pe rege adesea Ii spuneau: cLupte-se regele

nostru care a introdus in tara pe Comani in necazul nostru.
strigau: cLupte regele cu aceia, carora le-a dat
noastreo.
Regele auzind meren aceste critici, a trhnis un om la Kuthen ca sit
vie eat mai neintarziat la el. Dar Kuthen care auzea adeseori vociferarile poporului, temandu-se de vr'o pedeapsi, dei nu era vinovat
de nici o vina, a trimis vorb regelui ca el nu vine nicidecum, decat
clacii Ii tritmite un astfel de om, care si-i garanteze cad va duce la
el gi sa-1 scape din mainile poporului. Comunicandu-i-se regelui
aceaota vorba, s'a produs in popor un strigal general: aMoarte,
prwarte. 5i astfel deodata Ungarii i Teutonicii intrand inarmati in
palatul in care el se gsea, voira sit' se apropie de el cu forta. Kuthen insa, impreuna cu ai si, prinzand ancle gi sagetile nu-i lasara
sil se apropie de ei. Dar sosind multimea de popor Ii prinser gi intr'un moment taindu-le tuturora capetele, le aruncara din palat pe
ferestre la popor. Unii cred c aceast fapta urata se datoregte duce/ui de Austria. De altii 'net se erede cil s'a facut din ordinul regelui; totugi, dup.& ce s'a aflat in mod sigur ca regele Kuthen a fost
nevinovat de aceasta ticalogie, se afirma ca nu este verosimil ea
regele, care-1 botezase vi-i daduse siguranta prin prestare de jurmint, sa fi srivargit o astfel de neiegiuire. Eu n'ag voi s precizez
cum s'a facut aceasta; precizeze acela care gtie i este in stare si
dea fieciruia pedeapsa sau rasplata dupa faptele sale.

Ce au facut Cornanii auzind de moartea regelui lor i. cum a procedat

regele lela In. contra rettarilor.

Deei, In vreme ce Tatarii ardeau de jur imprejur satele ziva

noaptea, episcopul din Calocea staruia meren pe langi rege s iota cu

annata impotriva lor. Iar dup ce ducele de Austria s'a retras i,

mai ales, cam' a sosit cea mai mare parte din armati, regele pornind
cu oastea, a inceput ea inainteze in contra lor. Si, dei Comanii che-

mati in contra Titanlor au sosit inteo ininj de pe ori mide se etbeau in ajutorul regelui, and au aflat despft moartea domnului lor
Knthen eau turburat grozav i erau foarte agitati negtiind ce ea faca.
Cnd insi vestea despre moartea lui s'a rspiindit din ce in ce mai
mult Ungurii de prin sate incepura, plini de urit impotriva lor, si
www.dacoromanica.ro

76

se ridice jefuindu-i gi omorndu-i fr nici o mili. Acegtia dual au

vizut cum sunt omoriti, strangandu-se la un loe, au inceput nu numai si se apere, dar gi si dea foc satelor gi s atace pe firani.
XXVI

Cum a scrtpat Epise,opul din Charlad de nuiinile Comanilor.

lar cand Bulzo, episcopul din Chanad i Nicolae, fiul lui Bore,
impreuni cu mai multi nobili igi duceau pe fiii, pe fiicele i familiile

lor in pirtile de mai sus, pentru ca in urmi si alerge in grabi la

armata regelui, au intalnit pe Comani i au pornit lupti strajnici
impotriva lor; neputand insi si le reziste au fost trecuti prin sabie
aproape cu toti. Totugi episcopul cu putini ingi, zieind bolnav intr'un car, pe cnd se dedea lupta, a fost dus de acolo mai la o parte.
Comanii ns, ca gi Ttarii, devastand in urmi tara i strangandu-se
la un loe, din partea aceasta au trecut peste Dunire gi distrugand
tot in calea lor, incep si se Indrepte spre Marchia. Cei din Marchia
uiss afland despre aceasta, se aduni la un loc gi ieinda-le intru intampinare se ciocniri cu ei in hotarele Marchiei. i, fiind biruiti,
se preveneau unul pe altul fugind. i astfel Comanii incepuri 8 cucereasci devastand Marchia gi rAzbunnd cu cruzime moartea domnului lor. i cnd omorau pe Unguri ziceau: tAceasti lovituri si o
primeti pentru Kuthen. $i dupi ce au distrus cele mai bune orage
ca Frankavilla senatoria a Sfantului Martin 1) gi altele, i puatiind
tara, trecurg in Bulgaria.
XXVII

Cum a fost plicalit de reitari Episcopul din radia.

Benedictus, episcopul din Oradia, dupi ce gi-a strans, din porunca regelui, o mare armati, pe cana voia si vini in ajutorul lui.
a aflat cA Ttarii distruseseri cetatea Agria 2) gi cA oamenii din cetate gi de aiurea cari veniseri infra apirarea ei, au fost unii arsi de
Frankauilla senatoria Sancti Martini, este cetatea Frakne de iting5 muntele Sffintalui Martin.
Agria. Erlau.

www.dacoromanica.ro

77

vii, alti trecuti prin sabie i ca actun carau de aci tesaurul episcopului
i al catedralei. Fiindca insa, cu cateva zile mai inainte, el avusese
cateva ciocniri cu Tatarii i fiindca obtinuse cateva mici succese fatil
de ei, capita' curaj i, dei nu avea grosul arniatei cu sine, totui se
lui dupi ei cu gandul de a strange resturile de soldati ca eXt nu dispara. Tatarii, presimtind ac,easta, se prefacura ca se retrag mai de-

parte, dar se oprira. Si fiindca aveau foarte multi cai, lar ei erau
intrebuintari urrnatoarea manevra. Ficura mai multe papui
i chipuri de am pe cari le pusera pe caii lor cei liberi, ca i cand
ar fi fast soldati. Iar caii acetia Ii adapostiri subt un deal, lasnd
cu ei numai cativa servitori i dandu-le acestora ordin ca atunci &Lind

ei vor intra in lupta, sA inainteze spre ei putin cite putin. Ei Thai

ateptau pe Unguri inteun es. Acetia 8osind, comitele Bach i

cativa cari erau socotiti ca cei mai buni ostai ai Ungurilor i cari
venisera cu episcopul, cand i-au vazut, au dat pinteni cailor i avura

cu ei o violenti ciocnire. $i pentru cA Ttarii erau mai putini

numir, preficandu-se ca o iau la fuga, incepuri sa se retraga spre
delucean. $i cantd cei Cu manechinurile ieira de subt deal, oranduiti
In linie de bitaie, dupi cum s'a spus mai sus, U.ngurii vazand aceasta
1 banuind cA li s'a intins o curia, o hurl la fuga. Ttarii hug Intor-

candu-se repede in contra lor, s'au luat dupa ei, culcandu-i la pamint i omorandu-i ou o cruzime cum nu se putea mai rau. Episcopul Irma, impreuni cu cativa ini, s'a Intors la Oradia i zabovind
pith) ()pre a-i strange cktiva soldati, a trecut Dunirea 1 a scipat.
XXVIII

Despre rabolul nenorocit dintre regele Bela 0. Ttitari.

Iar, dupice regele, pornind din oraul Pesta, dupicum an)

spus mai 8118, a inceput sa inainteze cu multimea ostailor sAi imp,

triva Tatarilor, acetia dupi ce eau intors dela incendierea satelor,

s'au straits la un loe i apoi eau indreptat Indirat pe calea pe care
venisera. $i pe cat Ungurii Ii urmareau, pas de pas, pe atata ei se
prefaceau ca fug dinaintea lor. $i cand au ajuns la o api oarecare
ce se numete Sayo i care nu curge proa departe de cetatea Agria

i se varsi In Tisa, dupa ce au trecut apa pe un pad, s'au oprit,

ridicandu-i o tabara i agezand strajeri la pod cari sA pazeasci noaptea. Tatarii la randul lor, dupi trecerea aceleemi ape s'au oprit langa

www.dacoromanica.ro

78 -ea pe o cam.pie. i, Muriel apa era mare gi cu multe mlagtini, Un-

gurii nu puteau si creaza c cineva ar avea posibilitatea si o treaci

altfel deck pe pod.
Intr'aceea, regele incepe s indemne pe ai
si s lupte birbatete gi a im.pirtit cu mana ea generalilor mai multe
drapele. Ungurii insa luau toate acestea eam in bitaie de joc, punandu-gi toata increderea lor in multirne, iar pentru lupta, din cauza
motivelor expuse mai sus, nu-gi aveau nici gandul nici mima. In realitate ei doreau ea regele a piarzl, pentru ea in urmi s li se dea
lor m.ai multi cortsideratie, socotind o pierdere de acest fe!, ca o
pierdere particulari, a unora nu.mai, gi nu ca una general, a tutu-

rora, dupi cum de altfel auziserii ci ea mai intamplat i altadata in

Ungaria. Cad Comanii nivileau deodata i devastan in graba o parte
din tara, inainte de a se fi putut aduna Ungurii i, in urmi, iute se re.
1.r5 geau i cateodati acelagi lucruIl ficeau i Ungurii asupra Comaniei.
A pus totugi o mie de soldati cari stt pazeasca armata toata noaptea.

Ce si mai spun? Tatarii gsind un vad mai departe de armata, trecuri cu totii intr'o singuri noapte i in zorii zilei inconjurand intreaga ogtire a regelui, incepuri s arunee ca grindica sageti asupra
ogtirii. Ungurii insi, fiindca au fost In chipul acesta surpringi gi ingelati de viclenia dugmanului, cand, cu armele in maini, au voit si
inealece pe eai, nici soldatii nu-gi puteau gasi stipanii, nici stapani
na-'i puteau gisi soldatii. lar cand porneau la lupta, porneau cu indiferenta ji nepiisare. Cici atat de des se arancau sagetile, c aproape
se ficea u.mbra luptatorilor i aeeste sgei sburau prin aer cum se
ingrimidesc cand vin lacustele i libelulele. i nemai putand suporta
loviturile de sigeti, soldatii se intorceau inapoi in dosul cercului de
atac. Regale 'Ursa nu mai putea s-gi oranduiasca linia de bataie, ci,
In dezordine, din once parte ar fi pornit Ungurii la lupta, Tatarii
iegindu-le in cale cu sagetile Ion, Ii faceau si se retraga spre mijlocul
armatei. i din cauza unei calduri prea mari gi din cauza unei extreme stramtori, ajunsera astfel la atata istovire ci regele i artnepiscopul din Calocea 1) cari dardaiau de frica., nu mai puteau s mane

pe cueva la lupta nici prin amenintari, nici prin rugaminti i nici

prin indernnuri. i intr'o astfel de stramtorare se gaseau ei din zorii
zilei pfina la amiazi.

In cele din urmi, degi se pirea el nu mai pot ail sustie lupia,
totugi ducele Colman, fratele regelui, impreuni cu oamenii sai, pe
eari a mai putut
strariga intr'un astfel ele tease, a avut chute
1) Archiepiscopui din Ca/ocea. Era Ugolinus.

www.dacoromanica.ro

79

parte a armatei o puternica eiocnire cu Tatarii, staruind la lupti c

buna parte din zi; dar, eand a crezut ei va fi ajutat de restul armatei, s'a vizut ingelat. Cci, cu toate ca el credea ca gi din cealalta
parte a annatei cei mai multi vor porni la lupt, acegtia nu porneau,
iar Tatarii, dandu-se putin in lturi, le deschideau, firi s mai
arunce sgeti, dramul prin mijlocul lor. l cu cat mai multi treceau,
cu at:at mai larg ii se deschidea drumul de Titan; gi in aceasta ciocnire nu era intre ei nici un sgomot nici o vorba. Si In Treme ce re-

gele socotea c ei merg la lupta, ei mai degraba iegeau la fuga

decat la lupta. Tatarii insa agteptand armata regelui, steteau pe loe
nemigcati. i fiindca din mai multe prti se deschideau iegiri pentru
armata regelui, ehiar regele, necunoscut de ei, gi-a Meat drumul
impreuna cu catiava ingi spre o pidure. Ducele Colonia 2) ins& a

apucat drumul pe o alta parte a armatei gi calare, zi gi noapte,

schimbandu-gi caii, a alergat pang la numita Pesta, nu pe drumul
mare, pe care iniuna natio maghiar, ci pe cai laturalnice, zorit, cu
franele cailor in voie, spre portul Dunarii. i cu toate ca era rugat
de orateni sa mai zaboveascil un pie pana ce sa se pregateasca cel
putin corabiile pentru trecerea .doamnelor sotiilor lor, totugi n'a putut fi retinut gi nici determinat la aceasta, caci zicea, s gandeasca
ce-or pofti despre el. Caci temandu-se de sosirea celor ce-1 urmareau,

a trecut indat singur gi a fugit la Simigiu, intr'o localitate ce se

numegte Segusd 8). Si cu toate eA ora'genii din Pesta eau grbit si
treaca cu familia, totugi Iritarii au venit nai curand gi cati dintre
orageni nu s'au inecat in Dunire, au fost ornoriti de sabie.
XXIX

Fuga episcopulra din Cinci-Biserici.

Bartholomeus, episcopul din Cinci Biserici, vizand c armata

a fost distrusa i observand crt unii dintre Titan, dand luzna peste
armata, pun foc taberii, a luat, de asemenea, fuga gi el, impreuna cu

xnai multi soldati, nu insi pe drumul cel mare, ci peste camp. Si

pe cand Il urmtireau cava Ttari, cu caii in goana mare, sosegte
gi comitele Ladislau ce venea in ajutorul regelui, negtiind nimica din
cele petrecute, eu armata sa, eu drapelele desfigurate. Episcopul reDucele Coleman a rnurit, nu mult dup aceea, din cauza riinilor primite.
Segusd. Segesd, in comitatul Somogy-Simigium.

www.dacoromanica.ro

80

cunoscand drapelele unguregti, s'a abitut spre comite, iar Titarii,

cind au vazut multimea inarmati, s'au intors inapoi, cautnd si vrmareasca pe altii. i astfel au scapat din mainile lor comitele insugi
impreung cu episcopul.

XXX

Episcopii i ceilalti clerici ornoriti in acest razboiu.

lar printre cei ce fugeau, pe drumul cel mare spre Pesta

primtre cei ce au ramas in armata, un atat de stragnic macel s'a facut
atitea mii de oameni au fost ucigi ca nu li se poate face socoteala
niel nu se poate da ugor crezamant celor ce ne vorbesc de grozavia
dezastrului. Au murit totugi dintre clericii tmai mari: Matheiu, ar.
chiepiscopul din Strigoniu, la care regele tinea foarte mult, pentru
fidelitatea lui, cat gi pentru faptul c crescusera impreuni gi in chestiuni dificile recurgea cu toata confienta la sfatul lui. Ugolinus, ar-

chiepiscopul din Calocea, nascut dinteo famine ilustra' gi care se

ocupa numai de afacerile mari gi grele, Mind altora cele neinsemnate. Acesta era in care igi puneau toata increderea nobilii din Ungaria; acesta era, in a carui incredere se umileau gi cei mari gi cei
mici. George, episcopul din Jauria 1) care era superior ca moravuri gi literat vestit. Reynoldus, episcopul din Ultrasilvania 2) gi
episcopul bisericii din Nitria, cu merite in vieata gi cunoscut prin
puritatea moravurilor sale. Prepositul Nicolae din Scibiniu 3), vicecancelar al regelui, nascut din parinti nobili care, inainte de a se
supune necesitatii mortii, a ucis cu sabia ea piing de singe pe unul
dintre mai marii Titarilor. Eradius, archidiaconul din Bachia 4).
Magistrul Albertus, archidiacon din Strigoniu, prelat, care a avut
meritul de a introduce gi pe altii in gtiinta dreptului. Corpurile acestora astfel au fost ciopirtite de infioratoarele sabii ca chiar dupi
retragerea dugmanilor, degi fuseseri mult cautate, n'au putut fi gasite. Tar despre numrul laicilor mai mari gi mai mici cari se ine-

casera in balti gi in ape, argi in foc sau omoriti de sabie, nu se

Raab.
lauria
Episcopul din Ultrasilvania, Episcopul din Alba Iulia.

Preposiud din Scihiniu este Prepositul din Sibiu, mai titrziu, Hermanilas&
Archidiaconul din Bachia, din Bcs.

www.dacoromanica.ro

81

poate pu.ne temeiu pe vorba nici unui om. Cad zaceau pe campii
i pe drumuri cadavrele multor moni, tmele cu capul giat, alude
sfarticate in bucati; in vile i in biserici, in cari se refugiasera cei
mai multi, numeroase corpuri arse. Aceast distrugere, acest prapad
i acest macel tinu ocupate drumurile dotta zile i tot pantantul era
inroit de singe. Si steteau leurile pe pimant, cum stau la prtune
In campiile nelucrate turmele de vite, de oi i de porci, i cum stau
in carierele de piatra, blocurile taiate pentru constructie.
Se vedeau apoi cadavre de om mecate in apa. Ele erau mancate
de petii ce se gasesc in ape, de viermi i de pasari. Pamantul a
pus stpanire pe acele corpuri cari au cazut de land inveninate, de
sibii i de sageti. Pe acestea, pline de sange, le-au ciugulit rozandu-le
pana la case en muraturile lor neindurate pasirile ceriului .1 fiarele carnivore, atat domestice cat i salbatice. Focul, la randul sau,
a pus stapanire pe acelea cari au fost arse prin biserici i prin case.
Uneori grasimile stingeau focul unor astf el de arden. Unele nu puteau fi consumate inteun interval de timp prea scurt; caci se et.seau in foarte multe locuri, vreme indelungat, oase invelite in piei
inegrite 1 neconsumate, fiindca unor fiare nu le sunt placute mancarile deck dadi sunt altfel distrase. Si in vreme ce toate corpurile
au trecut in stapnirea celor trei elemente 1), sa vedem ce a mai rimas pentru al patrulea element. Aerului, deci, care se zice el este
al patrulea element, i-au transmis celelalte trei duhoarea tuturor eadavrelor, i din cauza acestei duhori, el aa de mult s'a stricat i s'a
infectat ca oamenii cari mai ramasesera juntatate vii, pe campuri,
pe drumuri i prin paduri -i cari poate ar mai fi putut trai, din
cauza ranilor au murit, in urma infectiunii aerului. Si astfel nici
aerul n'a ramas neparta la aceastii sangeroasi pieire. Ce sa mai
vorbim, deci, de argintul, de caii, de armele, de hainele i de alte

lucruri ale atator oameni cari au cazut fie in lupti fie in fuga?
Caii cu rile i franele, fara calreti, alergau prin livezi i dumbrivi
i din pricina sgomotului devenira atat de furioi, ea pareau ca au
inebunit deabinelea. Si, astf el, ingroziti, neputand sa-i gaseasca girtpanii, trebuiau sau sa fie omoriti cu sabia sau sa se supuie unui nou
stpin din dark'. lar nechezatul lor putea sa fie socotit mai mult ea
un gemet i un planset. Si vasele de aur i de argint, hainele de matase i alte obiecte trebuincioase omului, aruncate pe camp i prin
paduri de cei ce fugeau, pentru ca si scape mai uorati din mainile
1) Cele trei elemente: pilinfintul, apa i focul.
hvoarele Isloriei Rominilor Vol. V

www.dacoromanica.ro

82

urmaritorilor, nu giseau pe nimenea care al le strangi. Titarii stlruiau numai in uciderea de oameni gi nu plireau de loc ca se grindesc la prizi.
XXXI

Cum, gi-au imprtit Tcltarii prada dupii victoria gi cum au seria

scrisori pls' rnuite dup'd ce au laflat sigiliul regelui.
Dupa ce au cligtigat victoria i triumful i dupa ce au pus mina

pe o prada de acest (el, ea mare alaiu i cu hainele pline de singe,

au straits la un loe caii insangerati, aurul gi argintul, ingraml-

dindu-le ca mormanele de pietre gi de cereale gi au procedat

la impartirea i distribuirea lor. efu1, impreuna cu cei mai distingi dintre Tatari, dupi distribuirea ce a urmat, a gisit sigiliul regelui la secretarul lui, al carni cap fusese deslipit de trup printreo
lovitura de sabie i, fiind acunt siguri de tara i temlindu-se ca nu
cumva poporul, auzind de dezastrul regelui ,sii scape cu fuga din
mainile lor, ascultati eu luare aminte viclenia la care au recurs TN.-

Mai intaiu, an impartit toati Ungaria de (lima de Dunire ')

gi au atribuit fiecaruia dintre regii mai mari ai Titarilor cari inci
nu intrasera in Ungaria, partea sa, dandu-le de gtire sa se grabeasca,
(Buda nu mai era pentru el nini un obstacol. Apoi au pus sa se serle
de unii clerici Unguri, pe cari Ii pistraseri inca' in vieata, mai multe
scrisori fictive, in numele regelui, &litre toti fruntagii i oamenii mai

cunoscuti din intreaga Ungarie, de cuprinsul urmator: (Si nu vi

temeti de salbaticia gi furia cainilor i si nu indrazniti sA vi milcati din casele voastre. Cici, ,degi din causa unei neprevederi am
pirasit attit tabira cat i corturile, totugi, incetul cu ineetul Cu ajutorul lui Dumnezeu suntem pe cale de a le chtiga din nou pomind
impotriva lor o lupta aprigi. De aceea sa faceti nigiciuni, ea Dumnezeu eel indurator si ne ingaduie si sdrobim capetele dugmanilar
nogtrit.. Aceasta a fost scrisoarea serial de unii Unguri ce depind.eau

de ei, care m'a pierdut pe mine gi toati Ungaria. CEci atata ere:amint am dat certitudinii acestei scrisori ci, degi pe fiece zi vedeam
tocmai contrariul, totugi, fiindci in tara a su.rvenit nebunia rizboa1) Ungeria de dineolo de Dunare, Ungaria din sanga Duniirii.

www.dacoromanica.ro

83 -ielor, nu puteam trimite oameni cari. si controleze svonurile gi nu

puteam si credem eontrariul. i, astfel, Jugarla fiind ocupati, n'a
mai putut fi mijloc de fugi. Dar, fiindci am lisat n.ediscutati desfilgurarea situatiei regelui, si ne intoarcem la inaintarea eau, mai
bine, la plecarea lui.
XXXII
Ce a f'dowt regele Bela dupes' infremgerea armatei ,sale i cum a lost
iirins de ducele Austriei i, in acela,si timp, despoiat de el.

Deci, chiar regele, fiind pus pe fugi dela armata sa, a luat dramul cu foarte putini oameni de ai sii, mergind, zi i noapte, spre

hotarele Poloniei gi de aci s'a gribit, eh a putut mai mult, si se

duci, pe cale dreapti, la regini care se gisea la hotarele Austriei.
Ducele Austriei, aflind despre aceasta, gi-a dat pe fati dugminia
ce o avea in inimi gi i-a iegit in cale subt titlul de prieten. Rege/e
insi, neinarmat, ping si i se pregiteasci ,prinzul, ea pus si se odih-

neasci putin, atipind lingi o api. Ciei era ea unul ce numai

gratie degetului lui Dunmezeu scipase de atitea sigeti gi de atatea
sibii otrivite gi era obosit de un drum atilt de lung. Cind ea degteptat din somn gi a vizut pe duce ea bucurat nespus de mult. Ducele insi intre alte vorbe de mingiiere i-a cerut regelui ca si treaci

Dunirea, pentru ca acolo si poati, in mai multa siguranti, si se

odihneasci i si rimie. Regele insi auzind aceasta, ca un inocent,
fAri si binuiasci nimica riu, a ascultat vorba ducelui. Cici Ii apunes

acesta ci are de eealalti parte o fortireati 1) gi ci poate acolo si

ospiteze mai bine pe rege, dei in sufletul siu nu se gindea
cind regele credea ci a scipat de Scilla,
cinsteasci, ci
a cizut in Caribda 2), gi precum pegtele care voind si scape de cup-

toriu, ca si nu fie fript, se arunci in jeratic ea si fie prijit, tot

astfel regele crezind ci scapi de un riu, a dat peste alt riu ti mai
mare. Old vicleanul duce de Austria a pus stipinire, dupi bund
sin plac, pe rege i i-a cerut o sumil mare de bani pe care zicea el
odinioari i-a fost smulai de rege. Ce si mai spun? Regele n'a putut
al scape din ghiarele lui pini nu i-a plitit o parte din bani in nu0 fortarea0. Dupii Heinemann, op. cit., p. 560 or fi poste Hainberg.
Scylla pi Caribda. Rgerius poseda cultura scolastica.

www.dacoromanica.ro

84 -merar, altii parte in vase de aur 1 argint, iar pentru o parte s'a
obligat

dea trei comitate din regatul sgu, vecine cu tara lu 1).

$i ca toate ci vasele de aur i de argint valoran un pret mai mare,

totugi ducele le-a primit numai in dou inn de mgrci, impreung cu

pietrele pretioase. Ducele bag a obtinut chiar de atunci in posesie
de fapt comitatele acelor castre i pe acestea a pus sg le repare in
contra Ttarilor din banii si proprii. Dacg ar intreba cineva cit
de mare a fost suma de hani, lucrul nu se cunoagte, fiindcg unii vorbeau de apte, allii de noug i 011i de zece mii de mgrci. Adevgrul
fug nu se putea ti, fiindcg invoiala s'a flcut in taing i au consfinlit-o Cu propriul lor jurgmnt. Dupg ce s'au terminat toate acestea,
regele a plecat eit mai in grabg la reging care nu era prea departe
ixnpreung ca ea frg nici o targgnare a trimis pe $tefan, episcopal

din Val, pentra ajutor la curtea imperialg i romang; lar el, in

timpul acesta a zgbovit putin lng Segesdin ca oamenii pe cari 1
i-a putut stringe.
XXXIII

Cum a jefuit ducele Austriei pe fugarii Unguri i atacul Teutonilor

asupra Ungariei.
Ducele observind cg actin]. to-ti Ungurii sunt pui pe fug i-a
strins o oaste pe care a trimis-o in Ungaria in contra Ungurilor. 51,
astfel, in vreme ce Tgtarii distrugeau Tara din aceast parte a Dudecealaltg parte o prgdau Theutonicii O. pe Cat puteau dedeau
foc la sate. Intrnd in cetatea Jauria au cuprins fortreata i au in-

cercat sg o stgpneascg prin violen. Ung-urii lug de prin panne

acelea eau strns la un loe i ca cete inarmate au mers spre cetate,
au cuprins-o i au dat foe tuturor Theutonicilor ce se aflau in fortreat. Atunci ducele cuprins de a mare furie i arznd de mnie
impotriva Ungurilor ce fugeau din fata Tgtarilor pe call i-a prins
in Austria i cgrora le aggduise protectiune, nefiind multumit Cu
eeea ce storsese dela rege, a cerut i dela ei pentru paza fortgretelor
gi a cetgtilor o sumil oarecare de bani. $i astfel ggsind acest prilej,
fiindeg atit Theutonicii 2) eta gi Ungurii eran bogati in bani i in
obiecte, i-a jefuit ca neruglinare, lgsandu-i Iipi pgmantului. i sgrmanii Unguri erau mincati peste tot locul de murgturile amare din
Vecine ca fora ha. De sigur Burgenlandul de mai ttirziu.
Tiutonicii, e vorba de sigur de Nennii din Ungaria cari pe acea vreme

erau in foarte mare numiir.

www.dacoromanica.ro

85

partea unor bestii crude gi dintate, gi in urm goi erau aruncati pe

tirina uscatg gi erau sleiti de puteri. Dar isprivind cu aceasti

parte, si ne intoarcem la regii Titarilor cari in urmi au intrat in
Ungaria.
XXXIV

Cum au cucerit

Oradia i cum au inaintat spire Podul

lui Thoma qi in alte

Cadar insi, dupg ce a cueerit Rodna, dupi cum s'a spus in alti
parte 1) gi dupg ce a pus mina pe comitele Arista'due, gi-a ales
gase sute de Theutonici dintre cei mai distingi gi mai bine inarmati
cari au fost pugi subt iurisdictiunea acestui comite. Imbiindu-se de
ciliuze pentru Titari, au ajuns curand prin piduri gi dumbrivi, prin
stinci gi pretipiguri aproape de cetatea Oradia. $i fiindci in Ungaria
aceastg oetate era foarte vestiti, se strinseseri aci nunumirate femei
nobile, atfit doamne cit i femei din popor. Si, Cu toate cii episcopal 2) se retriseee de aci impreu.ng cu civa canonici, eu totugi eram
aci eu cei ce mai rimiseserg. $i cind am observat ci fortgreata este
drimati dinteo parte ne-am pus si o reparim cu un zid gros, pentruca, daci n'am fi putut sii rezistgm in cetate si avem un refugiu

In fortreati. $i fiindei Ttarii sosiri pe neagteptate inteuna din

zile gi fiindei riminerea mea in cetate era oarecum indoielnici, n'am
voit sii intru in fortireati, ci am fugit inteo pidure, in care am stat

ascuns mai mult timp; atit cit am putnt. Ei insi dupi ce au cucerit cetatea pe repezeali, i-au dat foc in mare parte. In cele din
uring n'au Meat, in genere, mimic, in afarg de zidurile fortiretii gi

dupi ce au ridicat prizile au omorit atit pe birbati ct gi pe

femei, mai mari gi mai mici, pe strgzi, in case, gi in cfimpuri. Ce si
mai spun? N'au crutat nici sexul nici virsta. Dupg ce au field aceste
isprgvi s'au retras pe neagteptate de aci gi in retragerea lor au luat
totul gi s'au agezat departe de fort:Areal:A ea la cinci mile gi, mai
multe zile, nu s'au mai apropiat de loc de fortgreati. $i, astfel, cei

din fortireati credeau ci s'au retras din cauza triei castrului lor.
Cici era intirit acest castru cu ganturi adfinci i deasupra zidurilor

I) Dupti cunt s'a spus in alai parte. In cap. 20.

2) De# episcopul. Era Benedictus,
cap. 27.
www.dacoromanica.ro

86

cu turnan i de lemn si se giseau inluntru multi soldati previzuti cu

platose; asa ell de cite ori Titarii se apropian ca si observe, sol.

daii unguri in goana mare se puneau pe urma lor. Dar, cind mktg.
Titarii nu s'au mai apropiat de fortireat, mai multe zile, fiindci
niscut credint ei au plecat cu totul de ad, soldatii si altii cari
se mai gseau prin fortreati, in credint c s'au retras ca totul, au
iesit din fortireati foarte multi si au inceput si se stabileasci prin ca-

sele lor, ce rimiseseri afari din fortireati. In zorii unei zile insi,
Titarii, despre cari nu se putea sti unde sunt, &And buzna peste ei,

i-au micelirit pe toti ei n'au putut si se refugieze in fortireati

dupi ce au incunjurat in grabi si din toate pirtile fortireata, au
asezat in fata zidului celui nou sapte masini de rizboiu si n'au incetat de a arunca in zidul cel nou pietre, i ziva i noaptea, pini ce el
n'a fost cu total dirimat. i dupi dirimarea turnurilor si a zidului,
ficindu-se loe de mirare, s'au napustit in fortireati, uncle au prins
pe soldati, pe canonici si pe toti call nu fuseseri ucisi in timpul cucerixii fortiretii. Doanmele insi i domnisoarele si fetele nobililor au
voit si se retragi in biserica lor catedralii.

Titarii insi deteri ordin ca soldatii s predea ancle si prin chinuri grozave au stars dela cananici tot ce aveau. i fiindci n'au putut si intre indati in biserica lor catedrali, i-au pus foc gi au ars tot
ce era in biserici. In celelalte biserici ins s'au sivirgit atitea nelegiuiri asupra femeilor ei e mai bine sa nu vorbesc spre a nu se afla
atitea ticilosii. Cetitenii nobili, soldatii i canonicii au fost ucigi
Cu totii Mil de nici o milk*, afari din cetate, in eimp. Dupi aceea
an riscolit Cu totul mormintele dintilor gi au cilcat in picioarele lor
criminale moastele si au nimicit cdeIniele, crucile, potirele de aur
vasele de aun si alte lucruri consacrate serviciului altarului. Bigau
In biserici, deavalma, birbati si femei i dupi ce abuzau de ei
mod rusinos Ii ucideau acolo. i dupi ce au pripidit toate, si

ce un miros de nesuportat a inceput s exale din cadavrele celor

morti, s'au retras de aci si a rmas numai locul pustiu. Dar, coame.nii

cari stIteau ascunsi prin pidurile din imprejurime au inceput

se adune aci ca s giseasci cite ceva de ale mincirii. Cind insi
turnau pietrile i corpurile mot-01r, iati e Ttarii se intorceau si din
cliti au ea-sit ad pe nim.enea dintre vii n'a lisat viu. i, astfel, pe
fiece zi, se ficeau mereu noi mceluri. lar cind n'au mai avut pe
cine si omoare, s'au retras cu tutu/. Noi insi cari rtceam printre
higiurile pidurilor, am luat fuga de cu noapte spre Podul lui Thoma,
un sat mare Theutonic, situat deasupra fluviului Cris. Dar Nemtii.
www.dacoromanica.ro

87

nu ne-au permis nicidecum s trecem peste pod, ha au stiruit chiar

foarte multi ingi c trebue si apiiim impreuni ou ei satul lor bine

intirit; ceea ce nu ne prima de loc. Totugi ne-am abitut spre o inull oarecare care se pregitea tocmai cu intirituri in potriva Titarilor de oamenii din Agya i Wayda de Geroth gi de alti mai multi
din satele invecinate. Eu, fiindei nu indrizneam si merg mai departe, am inceput, la struintele procuratorului gi ale tuturora din
acea localitate, si mai zibovesc aci, impreuni Cu ei. In aceasti inu l nimenea nu putea si intre, decal pe o poteci foarte strima gi
mici; aga ci In acea poteci se fcuseri de pietre trei porti cu turnuri
gi, in afari de acestea, erau, de jur imprejur, pris.ei foarte puternice
de piatri. i cind am vizut locul aga de intirit, mi-a plicut gi am
rimas. Dar felul insulei era aga ei lisa intrare numai pentru cite
unul singur, dar iegirea pentru multi era impiedicag. i pe cind
giseam aci de citeva zile impreuni cu familia mea, prin spionii nogtri
am aflat el Titarii se apropie de noi. Am iegit intr'aseuns din insuli

ea si vid cuin am putea si ne pistrim caii, gi luind o singuri ciliuzi gi un singur servitor, fiindci fiecare dintre noi avea cite trei
cai, am plecat in grabi, de cu noapte, spre cetatea Chanad situati
deasupra fluviului Mureg gi care era departe de acel loo la opt mile.

de oarece am mere toati noaptea, cat au putut caii s ne duci,

am ajuns in zorii zilei la Chanad. Dar, Chanadul fusese cuprins in
ziva precedenti gi distrus de Titarii eari intraseri pe alt parte in
Ungaria gi ocupaseri in intregime acele pirti aga c n'am putut
trecem peste fluviu. i fiindci ne erau caii obositi gi fiindc oamenii
din acole tinuturi se ascundeau in dreapta gi in stinga, n'am putut
nici decum si ne inapoiem, ci, lisindu-ne caii la nigte bordee, a trebuit si stm ascungi in ziva aceea in nigte gropi. Cind a sosit noaptea, am inceput cu mare groazi gi nu Fiji multe greutitia ne strecurim prin mijlocul Titarilor gi in faptul zilei si intrim cu rugine
In insul. i fiindei ne giseam inteo aga de mare priraejdie, servitorii mei cari vegheau la cai, afari, gi alti cari erau impreuni Cu
mine, au fugit din insuli cu banii gi hainele ce le aveam. In fuga

lor insi au fost pringi de Ttari gi trecutl prin sabie; lar eu am

rimas in insuli aproape gol gi cu un singur servitor.
Dupi aceasta, a inceput si circule svonul c Titarii au ocupat in zorii zilei Podul lui Thoma, satul Theutonilor, gi pe citi n'au
voit s-i mai pistreze, in cruzimea lor ingrozitoare, i-au uois sabia
migelegte. Aflind despre aceasta, s'au sburlit perii de pe mine, trubilblie ea unui
pul a inceput
tremfure de spaimil, limba
www.dacoromanica.ro

88

nenoroeit, vizind cum se apropie email mortii care nu mai putea

si fie inlturati. Pe ucigaii mei II priveam Cu ochii minii i carnea mea inghetatil scotea sudoare de moarte. Vedeam i pe muritori
cum hi ateapti, dinteun moment intr'altul, moartea, neputand si
pun5 mana pe arme, neputind si-i ridioe bratele, neputirul
mite picioarele spre a se apira, neputind s priveasci parmintul cu

ochii? Ce si mai spun? Mi uitam la oameni jamitate mortri de

groazi. 5i pe and mi gaseain in extaz, a sosit indurarea lui Jsus
Christos i, ca unul dintre mai mirimi, am convocat poporul din
insuli, ea si ne intirim mai bine. Cu aceasti imprejurare am ieit
Cu multimea din insuli i luind Cu mine pe cei doi copii ai procuratorului i gazdei mele i cu unicul servitor ce-mi mai rimasese,
preficindu-mi ci mi due mai departe, m'am ascuns inteo tpidure,
In nite tufe dese i am dat de tire tatilui copiilor ci de frici nu
voiam si mi mai intort in insuli i gandindu-mi c daca voiu tinea
ascuni pe ffii lui ,el imi va trimite cele necesare. 5i &and, inainte

de a se crepa de ziui, ni s'a trimis merindea, Titarii au sosit numai decat i au inconjurat insula. Si fiindca dedeau s inteleagI ci
vor si cucereasci insula de pe api, poporul din insuli pacilit s'a intors si apere acele parti. Titarii insi (land nivala, din alti parte,
asu.pra portilor lipsite de apiritori, le-au cucerit i intrand in insulk' n'au gisit pe nimenea dintre ai notri care si arunce veo
geati sau si-i atace ieindu-le in intampinare cilare sau pe jos. Ce
cruzimi, ce fel de cruzimi, tat de multe i. Cat de mari au sivirit
ei aci, ar fi grozwv nu numai de a le vedea, dar ar fi insViimantitor

pentru un om numai si le auzi. Dupi ce au luat de ad prizi, au

lisat numai cadavre despoiate de oameni i de femei, cadavre unele

ciopirtite in buciti, altele neatinse. i, fiindci cei mai multi cari

stituseri pitulati, dupi trei zile crezuri c Titarii s'au retras, s'au
intors in insul6 spre a gisi ceva alimente; fiind insi prini de Titarii ce se ascunseseri aci, prea putini dintre ei au mai scapat. Eu
ca un pribeag, lipsit de once ajutor, cerram prin piduri
de abia mi se de,dea cate ceva de pomani de cei carora le ficusem
numai bine. Astfel, zorit de nevoia grozavi. a foamei i a setii, noap-

tea eram snit si intru in insuli i ai intore cadavrele mortilor pentru ca ai gisesc putini fin ingropati in pimint sau carne ori altceva de mancare, i tot ce giseam noaptea, o ducearn mai departe in
padure. Of, ascultati i vedeti ce vieati era aceia 2). Dupi zece, doua-

zeci de zile am intrat in insuli si mai ristorn cadavrele celor morti.

Cali jale putea si fie aci, cati duhoare putea si fie aci, citi groazi
www.dacoromanica.ro

89

putea si fie! Vedeti! Nu cred sg fie inima de om care amintinduli

de atatea feluri de pedepse sa nu ramana incremeniti. Trebuia
gisesc vr'o petera, trebuia sa-mi scobesc vr'o vizuina, sau sa caut
yr. scorbura de copac in care sa mg pat ascunde, fiin.dea Ttarii
strabg,Ieau desiu1 mrcinilor, vigaunile pgdurilor, adancimile vai-

lar, fundul pustietgOlor intocmai cum umbla cainii sg unnareasca

iepurii i mistretii. Au cutreerat o luni i mai bine aceste pduri.
Si fiindca chiar prin aceste locuri nu puturi sa ucidg pe toti oamenii, au recurs in chipul u.rmitor la un nou fe! de arlatanie.
XXXV

Cum au inelat 7'iltarii pe cei ce se ascunseserei prin paduri.

Dupi ce au prins cava ini cari se aseunseserg prin piduri,

le-au dat drumul spunandu-le cg oricine ar voi sa li se supung,
se va da libertatea de a veni acasg, insi intr'un anumit timp. Oamenii au dat crezamant ac,estor vorbe ale lor, fiindci, din cauza
lipsei de hraua mureau de foame. Astfel toti 60 mai rgmaseserg in
vieatg, s'au intors pe la casele lor. Si cum pgdurile eran mari, popor
nenum.grat stetea ascuns in ele; aa cg tara s'a populat la cale de
trei zile i fie ce sat i-a ales .dintre Tatari ca rege pe cine a dorit.
Dupg ce s'a ficut aceasta, fiindca era timpul seceriplui, au strans
Cu totii recolta i au adunat-o in hambare impreuna cu paele i en
tanul. Alaturi de noi steteau i Tatarii i Comanii: foarte multi se
uitau 1 se bucurau i erau veseli ca pgrintii i rascumparau
prin fetele lor, bgrbatii prin soiile lor, fratii prin surorile lor frumoase, pgstrandu-le pentru placul acelora i pentru unii era o rgsplata ca in fata tatalui sau a brbatului sosia sau fiica era necinstitg. Si-au ales eneji 1), adeca balivi 2) cari sa' faca dreptate, sg le
procure cai, animale, arme, daruri i vestmintele trebuincioase. Si
astfel gazda mea era dintre domnii acetia i conducea aproape o
mie de case. Si erau aproape o sutg de cneji. Aveam pace, targuri
i fiecgruia Ii se dedea dreptatea ce i se cuvenea. Acelora li se trimeteau cele mai frumoase fete i pentru un astfel de dar, se intorceau acas cu oi, cu boi sau cai. Cnejii se adunan aproape in fiecare
Au ales cneji. Asupra acestora vezi in lntroducerea.
Balivi. Rogerius, fiind Italian, comparii pe cnezi cu baliNii din Italia.

www.dacoromanica.ro

90

sAptimnL Eu insi, pentru ca si observ mai ales vieata lor, i pentru

ca s cunosc pe unii dintre mai marii lor, gi pentruca sii aflu daci
nu mi se oferk vr'o cale de riscumpirare, mi duceam la ei cu eneazul meu.

Intr'o imprejurare oarecare toti cnejii diduri ordin ca din

anumite case si vie in prezenta acelora, cu daruri, biirbatii, femeile
copiii. De acest svon m'am temut nu putin, necunoscnd de loe
motivul acestui lucru. Eu am ales si mi due mai bine cu enejii la
armati, decat si rimin in sat sum t o aga nesiguranti. De aceea, goi
desculti am rimas de pazi carelor in nigte corturi de ale Ungu-

rilor cari in lucririle lor s'au preficut in Mari 1). Cnejii Tusk' au
plecat si primeasci dantrile. Acegtia, dupi ce au primit darurile,
au condus pe toti call le-au pezentat intr'o vale gi despoindu-i
goi, i-au ucis pe toti acolo.

XXXVI

Cum a ajuns atttorul prezentuiui ciintec in mdinile Ttarilor.

dup.& ce au ajuns la urechile mele astfel de svonuri, m'am
dat in miinile unui Ungur, devenit dupi cum am spus ca megter Titar
gi care printeo mare favoare s'a invrednicit si mi primeami de rob
al siu. i dupi ce am rimas citeva zile Cu el, aveam mereu moartea
inaintea inimei mele i inaintea ochilor mei. In timpul acesta am
observat nenumirati Comani gi Titari intorandu-se din toate

cu carde incircate cu prizi, eu turme, Cu vite i alte lucruri

trebuincioase. i, cand am intrebat ce insemneazi aceasta, mi s'a
rrtspuns crt lute noapte inconjurind toate satele i fiecare in parte
gi-au itunuiat bine sibiile in sangele celor ucigi, aga ci din toate
acele sate, foarte putini ingi au scipat, cati doar au putut si se
ascunzi prin piduri gi prin pegteri; astfel regittnea aceea a rimas
en totul pustie. Dar totugi n'au ars niel recolta gi nici paele i nici
veo casi, ci le-au lisat toate acestea ca prevedere. De ae,eea, am binuit eft, fiindci fIrrt mndoial ei vor sii ierrteze in locurile acelea sau

si-'i lase acolo familiile lor, pentru ca in timpul iernii si giseasci

case i alimente. Aceasta am constatat in urmi ci era cu totul ade1) Cari se prela cuserd in Tatari. In special Comanii se vor fi pus in serviciul Thtarilor.

www.dacoromanica.ro

91

virat. atei lisaseri poporul si triiasci pentru un timp oarecare,, ea

prevedere, ea si stringi recolta i si culeagi viile, dar nu voiau ea
ei 81-'i consume cele adunate.
XXXVII

Ce si mai spun? Au inceput s se indrepte spre Arad gi Cha..

nad 2), lisind in mijloc neatins oragul Nova Villa, al cirui nume
fusese Perg, unde se strinseseri oameni din gaptezeci de sate, gi pirisind i Ministirea Egres 2) a ordinului Cistercens in care se steinseseri ea inteo fortireati intiriti soldati gi multe doamne. Dar nici

Titarii nu voiri si atace aceste localititi, inainte de a fi fost pustiiti toati regitmea de prinprejur. Din cind in cind, veneau gi pe
ad cite unii, dar erau pugi pe goatii de 8144.11 Unguri pini departe, ata ci acegtia erau ineredintati ei au rimas neatingi diii eauza
fortelor lor. In urmi insi, dupi pustiirea intregului tinut, stringindu-se o multime de prizonieri Rutheni, Comani, Unguri gi nu prea

multi Titari, dupi ce au inconjurat din toate pirile marele orag,

au trimis inainte la lupti pe prizonierii unguri, gi dupi ce acegtia
au fost ompriti cu totii, au luptat in urmi Ruthenii,
Comanii. Titarii insi, stir' id in urma tuturor, 'Ideal' de cele ce se
petreceau gi de ruina acestora, iar daci cum.va se retrgeau din bitaie, Ii treceau prin ascutitul sibiilor lor, astfel ci Titarii ingigi lupand ziva gi noaptea, timp de o siptimini, dupil ce au umplut gantarile, au cucerit oragul."51 atunci, pe soldati gi pe doanme, cari erau

multe, le-au agezat afari la cimp, de o parte, gi pe tirani, in alta

parte gi dupi ce le-au luat banii, armele, hainele gi alte bunuri, i-au

ucis pe toti firi mili eu securile gi cu sibiile, pistrind in vieati

cite doui fete ti ducindu-le pentru plicerile ion. Au selpat numai
aceia cari cizind din vr'o intimplare neagteptati printre morti, plini
de singele ahora au putut ai se ascunzi. Ce durere, ce cruzime, ce
silbticie grozavi de popor fioros ! Ciel gindindu-se cineva eu

singe rece la dezastrul unui popor atit de mare, ar putea si numeasci cu drept cuvint locul acesta cimpia sangelui.
In sfirgit, dupi eiteva zile, au asediat numitul claustru sau
ministire Egres 2) gi agezind in fati multe magini de rizboiu,
cei ce se giseau inlguntru nu erau In stare si li se opmfg, ti-au dat
Orodinum i Chanadinum, Aradul i Csanadul, adeci vechia Morisena..
Egres, lngA Csanad.

www.dacoromanica.ro

92 -In mainile i puterea lor vieata ca si dispuni de ea. S'a petrecut

insi Cu ei, ceeace s'a petrecut i cu ceilaii, Cu exceptia catorva elugiri, cirora li s'a dat voie s plece liberi i a etorva doanme i fete

frumoase pistrate pentru abuzul lor. Ce si mai spun? Daci s'ar

descrie, in parte, fiecare lupt i cruzimile grozave ce s'au sivirit
inimile cetitorilor s'ar cutremura, lar urechile lor ar tiui de sunetul
eel groaznic. Daci inspimintitoarele svonuri de acest fe! s'ar
'Audi pe globul pmntesc, altfel a gndi principii lumii. Iat, in
timpul acelei veri s'au distrus toate deavalma 'Atli la hotarele Austriei, Boemiei, Moraviei, Poloniei, Slesiei .1 Comaniei i pn la
Dunire.

Viclenia cip. au intrebuintat-o reitarii la tarecerea Dunarii.

Dar, fiindei in Ungaria Strigoniu era mai presus clecit toate

celelalte cetiti i dec,t fiecare in parte, Titarii se gndiri foarte
mult si treaci Dunirea i
arze aci tabira lor. Si, iati e, in
timp de iarni, a cizut deodati o mare cantitate de zipadi 1 de
aa c Dunirea a inghetat, ceeace nu se intamplase de multi
.ani. Ungurii big, de partea lor, spirgeau ghiata in fiecare zi astfel pizeau la Dunire; de multe ori lupta se dedea pe jos, pe ghiati.

Dar totui, fiindc sosise un inghet cumplit, toat Dunirea a inghetat. Titarii insi nu indrizneau nicidecum s treaci impreuni cu
caii. Observati, deci, cum au procedat. Au adus multi cai i multe
animale pe malurile Dunrii i, timp de trei zile, n'au lisat pe nimenea de paza lor; aa c animalele pireau c merg fri paznici
i nimenea dintre 'Mari nu apirea in acele pri. Atunci Ungurii
crezind c Titarii eau retras, au trecut repede i toate acele animale le-au dus cu ei pe ghiati. Observnd aceasta 'Marii se gndiri
el au posibilitatea de a trece liberi pe eai peste ghiati; ceeace s'a
i intimplat. Si intr'o singur zi, nvliiid cu totii, trecuri i umpimntului de cealalti parte a Dunirii. Regele Cadan
pluri
insi ea dus in grabi si prinzi pe regele Ungariei care stetea in Sclavonia, ca unul care nu avea niciun fel de ajutor. Dar regele presintnd aceasta i fiindci nu putea ei rimaie in fortiretele de lina,5
mare, a trecut in insule 1) ; astfel c pni la retragerea Titarilor. a
1) A trecut in insule. In

marea

Adriatici *i Dalmatia.

www.dacoromanica.ro

93

rimas in insule. Vizind regele Cadan ci nu poate pune mina pe el,

a distrus Bozna, regatul Rasciei i de aci a trecut in Bulgaria.'
XXXIX

Cum au distrus Truarii Strigoniul.

0 alti parte din armati i-a croit drumul spre numitul Strigoniu, dar pan aci au venit foarte putini, cici s'au agezat la oarecare

depirtare i i-au pregitit pini la treizeci de maini de rizbaiu.

Strigonienii insi se intiriseri in timpul acesta stranic, cu anturi,
ziduri i turnuri de lemn. .5i se gisea in cetate popor nenumirat -i
orieni foarte bogati, militari, nobili i doamne cari se strinseseri

acolo ca inteo garnizoani deosebiti. Si aa de mindri erau, ci se

socoteau in stare si reziste la intreaga lume. Dar, iati cii intr'una
din zile Titarii inconjurari cetatea i prizonierii cari erau cu ei
&gran atitea ramuri i crengi, din cari, dinteo parte a eetitii, deasupra valului antului, ridicari deodati un zid. inalt. 5i indati apoi,
dupi acel zid aezari cele treizeci de maini de rizboiu amintite mai
sus; astf el ci zi i noapte aruncau pietri in cetate i in turnurile de

lemn. 5i din aceasti cauzi atita invilmiali s'a produs in cetate i

au fast orbiti de atita fumirie ca i-au pierdut mintea de a se mai
apra i se loveau ca nite orbi i ca nite neghiobi. Dupi ce insi Ti-

tarii au distrus intiriturile de lemn, au inceput si arunce cu mainile saci plini cu pimint ea si umple anturile. Dintre Unguri
insi i dintre ceilalti nimenea nu indriznea, din cauza pietrilor 1
a sigetilor si apari pe sprinceana intiriturilor. 'Atunci Ungurii i
Francigenii i Lambarzii, cari erau oarecum stipinii cetitii, dindu-i seama a nu pot si se apere, diduri foc suburbiilor i catielor
de lemn cari erau multe, pink' la palatele din cetate. Stofe i haine
nenumirate le arseri in case, omoriri caii, ingropari in pimint aural i argintul i aseunseri tot ce aveau bun i s'au retras in palate,

pentruca si se apere in ele. lar Titarii tiind de mai inainte ci

au fast arse toate Cu cite credeau ci se vor imbogiti, s'au aprins de
grozavi minie impotriva lor i au inchis repede cetatea cu valatuci
de lemn, 'din toate pirtile, pentru ca nimenea si nu poati scipa de

a trece prin ascutiul sibillor lor; in urmi incepuri si cucereasci

palatele. Dupi ce acestea au fast cuprinse in curind, nu cred ci n'a
apune adevirul afirmind ci din intreaga cetate n'au rimas cincisprezece ini cari si' nu fi fost ucii mielete, atat inliuntru cat i

www.dacoromanica.ro

---- 94

In afari. Aci i-au inm.uiat bine 8:Mille in singe i. din cauza miniei

inflicirate in contra lor, prijeau pe oameni de vii ca pe porci.

XL

Cum in urrnii s'au intors acasi riitarii dupii distrugerea intregei

(Jngarii.

Doamnele cele mari insi, impodobindu-se era puturi mai bine,

s'au string inteun palat. i fiindci trebuiau si fie fieute toate prizoniere i ucise, ficuri apel la o audienti la m,arele principe. Toate
deci, vr'o trei mute, furi conduse la principe, afari din cetate; ele
eeruri ea In schimbul darurilor, si li se pistreze vieata, riminind
roaliele lui. Acesta fiind supirat el nu profitaseri nimio din jaf, a
dat ordin ea, dupi ce se vor fi primit prizile, si li se taie capul; ceea.
ce s'a i. ficut indati, riminind necueerit fortireata in care se gsea
Symion Spaniolul 1) cu mai multi balistarii cari s'au apirat vitejete.

dupi ce au plecat la cetatea Alba care era inconjurat de nite

fiindci era in timpul topinii zipezii gi a ghetii, n'au putut-o
cu.ceri. Si pe cnd erau ocupati cu cucerirea fortiretii Sfintului Martin din Panno.nia, abatele apirind-o vitejete, au fost chemati deodati inapoi. Aa ci numai aceste trei localitti au rimas necucerite
In aceasti regiune. Astfel tara, atit cea de dincolo de Dunire cat tti
cea de dincoace a eizut in miinile lor; cea de dincoace Ting n'a fost

eu totul pustiit, fiindci aci nu i-au fixat corturile, ei, in trecere

numai au distrus in intregime tot ce au gait.
Aflindu-se tirea ci Titarii au pirisit gindul de a pustii
Teu.tonia, m'am intristat foarte mult, fiindci mi gandeam ci acolo
voiu putea si scap din miinile ucigasjilor; dar nu mai putin m'am
bucurat, ci ruina 'desivirgiti a cretinilor a fost inliturati. Dar,
din porunca regilor celor mai mari, incepurim si ne retragem cu
carele incircate cu prizi i mobile de pe pimintul jefuit, cu cirezi
de vite i turme "de oi, ciutind la fiecare pas vizuinele gi desiul
codrilor, pentru ca ceea ce n'au putut gisi cind au venit si afle
acum la intoarcere. i astfel retrigindu-ne incet am ajung in Ardeal
unde rimisese mult popor i unde dupi trecerea Titarilor eau ridicat foarte multe cetiti. Si ce si mai spun? In afari de citeva fortrete, au cuprins tot pimintul i pustiindu-1 in trecere, l-au lisat
1) Simian din hpania. Veal. Simon- de- Keen, Introducerea.

www.dacoromanica.ro

95

degert. Dupi ce au iegit din Ungaria, au inceput si intre in Coma-

nia. Aci n'au mai ingaduit, ca mai inainte, si se taie vitele firi
degere pe seama prisonierilor, ci le da lor numai matele, picioarele
gi capetele viteior. Atunci am inceput a ne gndi, dupi cum ne spuneau gi tlmacii, ci indati ce vom iegi din Ungaria pe toti ne vor
trece prin ascutigul sibiilor. i fiindci eu nu mai aveam nici o ininfricogate, m.'am gncredere in vieati gi steteam pe pragul
dit ca e mai bine si mor aci, decit mergind mai departe si fiu sdrobit de nenumirate chinuri. i astfel pirisind drumul mare, prefieindu-mi ci mi duc la o parte pentru nevole trupului, cu singurul
meu servitor, m'am gribit in desigul unei piduri gi ascunzandu-mi
In fundul unui piriu, am pus si m acopere cu crengi gi cu frunze.
Servitorul meu s'a ascuns ceva mai departe, ca nu cumva o intimplitoare descoperire a unuia si pricinuiasci prinderea dureroasi gi
a celuilalt. i astfel am zicut doui zile intregi, ca intr'un mormint,
nemigcnd nici micar capul, auzind doar vorbele infricogetoare ale
celor ce umblau prin pidure, in apropierea noastri, mnnd vitele
ce se abiteau din drum gi strigind adeseori dup prizonierii cari s'au
mamma.

Nemai putand insi s pironim in adincul sufletului nostru in

lantrurile tcerii prea indreptititele cereri ale foamei i chinuitoaren
pofti de mincare, ne-am ridicat capul gi ne-am tirit pe pimint, ca
cu glasul
gerpii, pe maini gi pe picioare. In sfirgit, ne-am
atine am inceput a ne desvili unul altuia jalnica tnguire a foamei
cumplite gi a apune gemind gi plangind ci ar fi fost mai mici pri-

mejdia de a fi pierit prin sabie, decAt de a se descompune prin

foame incheieturile membrelor i legitura trupului gi a sufletului
nostru. i cind vorbeam astfel de vorbe duioase, iatA un om inaintea

noastri; aruncindu-ne privirea spre el, indati am rupto la fugi de

Meg, firi a mai cauta c oare vine dupi noi, ori poate vrea ea ne iasi
inainte. Mai tirziu, am vizut cgi el o pornise la fugi. Ciei credea
ci noi cu putere mai mare voim
inconjurim gi si-1 prindem in
cursi. Cind lus cel de Sus care vede toate ne-a dat s intelegem ci
nigte pribegi au inaintea lor un pribeag gi c nici unul nu are nici
un fel de armi, ne-am oprit gi prin semne i migari ne-am chemat
unul pe altul. i dupi ce ne-am ctmoscut, cu vorbe multe gi pagnice

ne-am sfituit ce trebue si facem. Dar indoita strimptorare, adeci

foamea cea afurisiti gi frica de moarte, ne chinuia cumplit, aga
ni se pirea c nu mai vedem nimica cu ochii. Cici nu puteam si in.
ghitim sucurile de pe ierburile pidurii gi nici s mestecim in guri
www.dacoromanica.ro

96

ierburi cum fac dobitoacele. Dar, degi o foame atit de cumplit ne

chinuia i ne amenin.ta clipa mortii infricogate, increderea in vieat
ne-a fost totugi un sprijin i ndejdea de scipare ne dedea putere. si
astfel, citigind incredere i intgrindu-ne intru Domnul, am ajuns la
marginea pdurii gi ne-am urcat inteun arbore inalt i am privit
pgmintul pe care la venirea lor Titarii nu-1 pustiiserg, dar pe care
la intoarcere 11 lisaserg degert. 0, ce durere! Am inceput sg pribegim prin tinuturile pustiite i fgrg locuitori. Numai turnurile bisericilor ne erau semnele calguzitoare din loe in loe, numai ele ne
argtau drumul nostru ingrozitor de trist. Cci, drumurile gi potecile
se stricaserg gi le acoperise cu totul iarba i mgricinii. Praz, ori vrio
ceapi eau v'run usturoiu ce mai rtimisese prin grdinile tgranilor,
cnd mi se aduceau, erau pentru mine ca cele mai mari buntti,
did ei se hrgneau cu lobodi i cu rgdcini de mtrigung. Cu astea
se umpleau stomahurile fliminde i sufletul nostru inci in vieati
se trezea in corpurile noastre istovite. Daeg ne oboseam, nu puteam
avea odihn, ca unii cari, in :timpul noptii nu eram subt acoperig,
neavind veun adgpost subt care sg ne plecgm capul. In sfirgit, ca
mare greutate, a opta zi dupg ce am iegit din pgdure am sosit la
ormul Alba 2), unde n'am. puttit gisi nimic altceva afarg de oasele i
capetele celor ucigi, precum gi zidurile dirimate i risipite ale bieericilor gi ale palatelor, pe care le stropise singele cregtinesc vrsat
Cu imbelgugare. si cu toate ci pinaintul a supt cu sete singele nevinovat, iaga incit acesta nu se mai vedea, totugi peste pietrile inci
stropite cu singe ron, ne-a fost Cu neputintg sg trecem, firg gemete
i suspine dureroase.
Si era aci, la o depgrtare de zece mile, lngg o pdure un sat

nuntit Frata 2) in limba poporului gi mai jos de pgdure ca la

patru mile un munte minunat gi inalt, in virful cgruia se afla o
ingrozitoare stinci de piatrg. 0 mare multim. e de bgrhati i de femei s'au adgpostit acolo, cari ne-au primit bine gi cu lacrmile in
ochi ne-au intrebat de pgtaniile noastre, pe cari noi, nu in putine
cuvinte, le-am putut ingira pe toate. Ne-au imbiat in sfirit cu pique
neagrg care era" coaptg din fging gi din coaje de stejar mgoinati:
noug insg ni s'a pgrut mai gustoasg decgt once prjiturg ce am
mfincat veodatg. Am rgmas deci acolo o lung de zile i n'am InOrad Alba

Alba Tulia.

Frata. Sat in jud. Cluj, azi numit Magyar Frata, depi majoritatea covtiritoare este ronninease.

www.dacoromanica.ro

97

driznit si ne indepirtim, dar trinaeteam totdeauna dintre oamenii

mai sprinteni cite o iscoadi si vazi gi si cerceteze nu minim va mai

fi rimas vre-o parte de Titari prin Ungaria sau nu cumva si se

mai in.toarci iari intinzind vr'o cursi, dupi obiceiul lor, ca si
prinzi i celelalte rimiite ale poporului cari scipaseri cu fuga din
calea lor. i cu toate ci ailindu-ne trebuinta de larani cercetam din
cind in cind satele odinioarrt locuite, totui scoborirea noastril n'a
fost niciodat siguri, pink' cind n'a sosit regele Bela in Ungaria,
din pirtile de lingi mare, fiind ajutat de cavalerii cruciati din insula Rhodos gi de domnii Frangapani cu multe cete de voinici, dupi
ce primise tire despre retragerea Titarilor.
Am seria, madar, Sfintiei Voastre acestea, ark' nici un adaus
de neadevir, pentru ca Sfintia Voastri 8 .11 cunoasei soarta vietii mele

e si tie prin ce fel de ne.norociri gi primejdii am trecut Si fii

sinitos 4).

4) Ultimul capitol vac tradus ti de d. L Lapas, In Lectari Work*.

hvoarele Merit; Romanilor Vol. V

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

Agriensis 37, 38.
Agya 47.
Alba regia 24, 54.
Alba 56.
Albensis 31.
Albertus 41.
Andreas 24.
Aristaldus-Ariscaldus 33, 45.
Austria 27, 31, 34, 36, 43, 44, 45, 52.

Bachiensis 41.
Barthlomeus 40.

Bathus 32, 33, 34.

Bela 22, 24, 38, 57.
Benedictus 37.
Boch 37.
Bochetor 32, 33.
Bohemia 52.
Bore 36.
Bozna 53.
Buda 30, 31.
Bulgaria 37, 53.
Bulzo 36.
Cadan 32, 33, 52.
Charybdis 43.
Chanadiensis-Csenadiensis 31, 36, 47, 51.
Cheb 32.
Coacton 32.
Colocensis 30, 34, 36, 39, 40.
Colomannus 22, 39.
Comania, Comanus 22, 24, 25, 26, 28, 29,

30, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 49, 50,
51, 52, 55.
Crisius 47.

Danubius 30, 31, 34, 37, 38, 39, 40, 42,

43, 44, 52, 54.
Dionysius 24.

Egres 51, 52.

Emericus 22.
Eradius 41.
Feycan 32.
Franca villa 37.
Frangapanus 57.
Francigena 53.
Frata 56.
Fredericus 27.
Georgina 41.
Geroth 47.

Hermeus 32.
Hispanus 54.

Iauriensis 41, 44.

Ioannes 21.
Ismahelitae 51.
Kew 26.
Kuthen 22. 23, 29, 30, 35, 37.

Ladislaus 22, 40.

Lombardi 53.
Marchia 37.
Martinus Sf. 37, 54.
Mathias 40.
Moravia 32, 52.
Montana 29.
Morisius 47.

www.dacoromanica.ro

Nkolaus 36, 41.

Nitriensis 41.
Nova-Villa 51.
Ocadar 32.
Orodiensis 31, 51.

Pannonia 54.
Perg 51.
Pesth 31, 33, 34, 35, 38, 39, 40.
Pestheniensis 21.
Peta 32.
Polonia, Polonus 24, 32, 43, 52.
Pons-Thomae 47.

Sclavonia 53.
Scibiniensis 41.
Scylla 43.
Segesdinum 44.
Segusd 40.
Sereth-Zerech 33.
Simigium 40.
Slesia 52.
Stephanus 22, 31, 44.

Strigonium-Strigoniensis 24, 31, 40, 41,

52, 53.
SYmion 54.

Ttrtarus 22.
Ticia 26, 38.

Quinque ecclesiensis 40.

Theutonicus 31, 33, 35, 44, 45, 47, 54.

Rascia 53.
Reynoldus 41.
Rhodi 57.
Roma 30.
Rudana 33, 45.
Ruscia 29, 31, 32, 33.
Ruthenus 24, 30, 51.

Ugolinus 30, 34, 40.

Ultrasilvanus 41.

Sayo 38.

Waciensis 31, 34, 44.

Wacia 34.
Wayda 47.
Waradiensis, Waradinum 37, 38, 45.
Venetia 30.
Vratislavia 32.
Gallici 31.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Introducere

Fag.

Cronica Ungurilor. Text iatin

Epistola magistri Rogeri
I. De intentione regs Bele
Quomodo rex Bela introduxit regem. Comanorum in Hungariam
Sequitur de odiis inter regem et Hungaros, et
primo de causa odii prima
Secunda odii causa inter regem Belam et Hungaros

21
21
22
22
23

24

Tertia odii causa ex hinc secuta est

Quarts odii causa inter regem Belam et Hungaros

Quinta odii causa ex hinc orta est

Responsio ad primam odii causam
Reap onsio ad secundam odii causam
Responsio ad tertiam odii causam
Responsio ad quartam odii causam
Responsio ad quintam odii causam
Interloquium ad continuandam narratianem
De uulgari Hungarorum opinione
De consilio regia contra Tartaros
ZVI. Quid fecit rex Bela cum per palatinum de in-

troitu Tartarorum certificatus fuit

Alia interlocutio
Sequitur rursus interlocutio
Nomina regum Tartarorum in Hungariam intrantium
www.dacoromanica.ro

24
25
25

26
26
27
28
28
29
29
30
31
31
32
32

102
Pap.

Quomodo Tartari Ruseiam. et Comaniam de

struxerunt
Qualiter Tartari processerunt, postquam portam habuerunt
Quomodo fuit destructa ciuitas Waciensis

32

33
34

Quomodo dux Austrie insultum fecit in

Tartaros

34

Quomodo Kuthen rex Comanorum extitit

interfectua
Quid facerunt Comani audita morte regis ip-

35

sorum; et qualiter rex Bela contra Tartaros

processit

Quomodo evasit Chanadiensis episcopus

manus Comanorum
Quomodo Waradiensis episcopua per Tartaros extitit deceptus
De infelici bello regia Bele cum Tartaris
comrnisso

De fuga episcopi Quinque ecclesiensis

De episcopis et aliis in dicto bello interfectis
Quomodo Tartari habita uictoria, spolia diuiserunt et inuento regis sigillo fictitias
ras scripserunt
Quid fecit rex Bela post debellationem sui
exercitus et qualiter per ducem Austrie cap

tus fuit pariter et spoliatus

Quomodo dux Austrie spoliauit fugitiuos
Hungaros et de insultu Theutonorum. in Hungariam facto
Quomodo Tartari Waradiensem ciuitatem
expugnauerunt et quomodo amplius ad Pontem Thome et alias processerunt

Quomodo Tartari illos qui se in siluis absconderunt deceperunt

Quomodo presentis carminis auctor ad
manus Tartarorum deuenit
www.dacoromanica.ro

36

36
37

38
40
40

42

43

44

45
49
50

103

De d.estructione Nove-Ville et monasterii

de Egres
51
De astucia Tartarorum ad transeundum
Danubium exquisita
52
Quomodo Tartari Strigonium destruxerunt 53
Quomodo postea Tartari destructa pene omni

Hungaria ad propria redierunt

Traducerea. Text romanese

Indieile numelor pro prii

www.dacoromanica.ro

54
59
99