G.

POPA-LISSEANIJ

IZVOARELE ISTORIFI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO-RONIANORUM
FASCICULUS VIII

PRISCI
EXCERPTA DE LEGATIONIBUS
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCURE$T1
TLPOGRAFIL CBUCOVINA, I. E. TOROUTIU

1936

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROM 'ANILOR
VOLUMUL VIII

AMBASADELE
LUI

PRISCUS
TRADUCERE DE

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA), I. E. TOROUTIU

1936

www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio Cioriceanu
Return historicarum amantissinio
d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PREF

TA

Mamie orator roman, Cicero, apreciintl vechimea

torilor dupa anul cel mare,
annus magnus sau annus mundanus, de 25800 ani sokrri
constata' c -Male epoca in care a
trait Homier i rintre epoca timpuraor sale, nu numai ca nu

exista nid o diferenta de ani, dar at ele se gsesc in aceea2i

Pornind dela aceastii idee, i tin& d seama de intensitatea
anilor, de eand fiinteaza omenirea, suntemindreptatiti i noi Si
consideram, evenimentele din c,ei Japroximativ cinci mii de ani,
de can d sunt consemnate faptele omenevi, ea fiind .savarite
nu numai in acelali an al existentei omului, dar chiar in ace-

eali lung. Spiritul omenesc, o afimam fara puting de contrazicere, a inregistrat in acest timp destul de redus mai mult
o revolutiune a sa decik o evolutiune. Caci primejdiile cari au
amenintat alta data eivilizatia rmtin i nazi aceteai, lar barbaria i-a schimbat doar metodele i i-a perfectionat doar ;nijloacele de distrugere.
Plecand de sigur dala astfel de consid,eratiuni, a ajuns i
profesorul de istorie eta Sorbona, Ferdinand Lot, la coneluziunea ca este o imposibilitate sa se inteleaga chestiunile de
politicii internationda din zilele noagtre, daca s'ar ignora mai
fitted chipul cum s'.au format statele moderne i modal cum e a
repopulat Europa cea noua, ieita din convulsiunile mai ales
intrarea Gotilor in teritoriul roman
dintre cmii 376 ci 955
infrangerea Ungurilor la Augsburg1).
Problemele politice, multiple i complicate, din timpurile noastre ii gasesc infc/egerea lor, mai sigura i mai uqoarli,
Lan lamina istoriei.

1) Ferdinand Lat, Les invasions germaniques, p. 7.

www.dacoromanica.ro

-8Introducerea ce premerge lucrarea noastr asupra excerptelor luirriscus ne va oglindi, sperm, multe din tainele prezen,tului.
Dar, rostul publicariunii acestor izvoare, o repettlm, nu
este ca St resolvim noi problemele cele mari ce i le pune istoria
noastr nalionalei. Ele vor fi discutate i, solugonate de istaricii, crora le punem la indemttn aceste icvoare1).
G. POPA-LISSEANU

1) Lectura lui Prisaus ar fi de dorit a se fati in ordinea cronologicii a

iar nu Julia gruparea fragmentelor privind cele doul feluri de
ambasade: ambasadele romane eiltre popoare i ambasadele atable nitre Romani. Ar fi de recomandat si se citeasci A. 1, B. 1, 2, A. 2, B. 3, 4, 5, A. 3, B. 6,

A. 4. 5, B. 7, 8, A. 6, B. 9, 10, 11, A. 7, 8, B. 12, 13, A. 9, 10, B. 14, 15, A.

11, 12, B. 16, 17, 18, 19, 20, 21, A. 13, B. 22.

www.dacoromanica.ro

AVANT-PROPOS

Le vaste Empire romain, q-ui avait instaur son rgime

d'autorit dans presque tout le monde connu de l'antiquit, se
voit, partir du II-e et du
sicle, menac, chaque jour
davantage, par les irruptions des barbares. Son systme de dfense militaire sur le Rhin comme sur le Danube se rvle souvent incapable d.'arrter les vagues envahissantes dferlant
du Nord, de la fameuse Foe& Hencynienne, prolongement
l'Ouest de la Taiga. Les empereurs romains ou quelques-uns
de leurs vaillants gnraux portent la guerre destructive rilltrieur de la Germanie mme, sur le territoire des diffrentes
peuplades ou confdrations de tribus germaniques; mais ils
finissent souvent par enrler dans les rangs de leurs armes
des mercenaires gerinains, qui, peu aprs, seront opposs
leurs congnres attaquant d'au del du Rhin et du Danube.
AUX
et IV-e sicles, quand les vertus guerrires des
Romains proprement dits deviennent de simples rminiseences, les armes impriales fortes parfois de plus de 400.000
hommes,
au IH-e sicle les Remains entretiennent plus de
200.000 hommes arms dane le voisinage du bas et du moyen
sont constitues dans presque leur totalit de ThraDanube,
ces et d'Illyriens romaniss ainsi que de Gcrmains immigrs de.

puis pen de temps. Aprs un arrt, d'ailleurs de courte dure, les barbares du centre et du Sud-Ouest des pays germaniques commencent franchir le Rhin et le Danube; !es env
pereurs ordonnent alors, pour des raisons stratgiques et politiques, de reporter les bornes de leur domination sur la ligue

du bas et du moyen Danube; ils font ramener au Sud de ce

fleuve leurs lgions et les fonctionnaires publics. Un riche pays,
-<<Dacia Felix, source de revenus considcrables pour le Trsor
www.dacoromanica.ro

10

de Rome, habit par une nombreuse population dace (thrace)

romanise, est ainsi abandonn son sort.
Dornavant, cette population, tantt aura it braver, avec
see propres moyens la fureur des barbares pillards, en se retirant, en cas de clfaite, en des lieux ears dans l'attente du
moment opportun pour prendre la revanche; tantt, elle composera avec les nouveaux venus qui se fixent demeure ou
temporairement dans ce pays. Nulle invasion n'a eu un caractre si destructif comane se plaisent le croire maints auteurs,
soient-ils de bonne foi. Une fois affaiblie l'intensit des vagues envahissantes, les indignes fuyards viennent reprendre
les places abandonnes. Bien plus: il y a eu des moments oft
les pays carpathiques et les pays danubiens souffraient, aprs
leur abandon par les Romains, d.'urn vritable surpeuplement,

si l'on tient compte des moyens de subsistance d'alors, en,

maintes rgions. M. C. Patsch, meanbre de l'Acadrnie de Vienne, s'est appliqu, dans un de ses travaux, le demontrer pour
la plaine de la Tissa moyenne et infrieure, pour les
et
IV-e sicle. Les populations roananiques de ces pays vivaient
parfois avec les envahisseurs dans des conditions supportables;
c'est l une exception, car elles ont, pour la plupart du temps,
suPPorter les rig,ueurs et les misres inhrentes aux domination&
exarces par les barbares cupides, anims de la soif de piller et

de satisfaire leurs instincts bestiaux. Des rvoltes se sont produites chez les populations asservies que les barbares dominateurs touffaient vite, comme, par exemple a l'poque de
Vampire des Avars.

Les Huns, prsents, tort, par les historiens comme un

peupk ou une cohue de peuplades ougro-finnoises noanades,
associes sous la conduite d'un chef comanun pour le brigandage, assassinant tout tre humain trouv dans leur cheanin, ne
font gure exception la rgle gnrale expose ci-dessus; ilsvivent, pour la plupart du temps, en tat de symbiose avec les
populations des pays qu'ils soummettent, mais qu'ils dfen-

dent contre d'autres envahisseurs; en change, ces populaticms protges sont tenues a leur fournir une bonne partie
de leurs vivres, grains, miel, viande sche, sel, etc. Le manquede subsistances figure parmi les principales causes qui poussent
les barbares des steppes euroasiatiques chercher ailleurs une

vie meilleure. Attila, le grand roi des Huns, qui s'appelle

www.dacoromanica.ro

11

lui-mme le flau de Dieu, n'est pas aussi terrible gull vent

le paratre.
Aprs avoir bouscul les Wisigoths de la Russie mridionale et de la Moldavie du Sud-Ouest qui cherchent refuge au
Sud du Danube, chez le Romains; et, sprit; avoir asservi les
Gpides des pays carpathiques, qui, leur tour, tenaient en soumission les populations romaniqu.es indignes, les Huns pn-

trent dans les rgions arroses par le moyen Danube et la

Tissa. Mais, il est ajouter que, avant leur arrive dans ces contres, quelques groupies de leurs guerriers, mercenaires, figuraient dans les armes des empereurs de Constantinople; d'autres avaient pill plusieurs reprises la Moesie infrieure et la
Thrace; ainsi les pays danubiens n'taient aucunem.ent incon-

nus aux hordes d'Attila. Toutefois, on ne peut pas nier que le

gouvernement de Constantinople n'ait pratiqu la politique
de bascule l'gard de ces barbares; ils les a incits et lane&
contre les Wisigoths, devenus gnants pour les provinces hasdanubiennes, la Moesie et la Scythie mineure. Une fois anantie

la domination Wisigothe, les Huns entendent agir pour leur

propre compite. Les vastes plaines de la Tissa et du moyen Danube, qui offrent plusieurs ressemblance.s avec les steppes euroasiatiques, pays de dpart de ces Ougro-Finnois, les attirent.

Une fois tablis l, les Huns, qui ont sous leurs ordxes
d'autres guerriers barbares cueillis en route ou engags comme

volontaires, font des razzias de tons les cts; ils cherchent

les endroits peupls, srs d'y trouver un riche butin; ils ne
reculent pas devant les armes romainnes en.voyes leur rencontre, conune devant les groupes de guerriers des autres peuplades barbares, ou des populations romaniqu.es et germaniques de l'Europe Centrale. En les crasant, ils s'assurent un
vaste e.mpire, sur les pays carpatiques et danubiens, des Alpes

autrichiennes jusque dans la Russie mridionale; ils vivent

done aux dpens des non-II-menses populations d'origines diverges, en majorit sdentaires, adonnes l'agriculture et l'le-

vage. La dfaite qu'Aetius, gnral romain, second de Wisigoths et de Francs tablis en Gaule, leur infliges, en 451, aux

Champs Catalauniques, sur Seine, marqua leur dclin. En

453, avec la mort d'Atilla, l'empire des Huns disparait. Une

partie de ces barbares reprennent le chemin de retour yen PAsie occidentale; de l, ils iront ravager l'Inde du Nord-Ouest:,
www.dacoromanica.ro

12

d'autres vagabondent encore quelque temps dans l'Europe centrale jusqu'A ce qu'ils soient massaers par d'autres barbares.
Nanmoins, il y a .eu des Huns qui sont rest& dans les pay-s

pannoniques jusqu' l'avnement des Avara qui se les sont

.assimils.

Les historiens hongrois, en se basant sur une allgation, d'ailleurs invraisemhlable, du Chronicon hungarieum, de Simon de

Keza, font descendre les Sicules, (Szeklers) de Transylvanie

des Huns qui s'y seraient rfugis aprs la mort d'Attila; en
ralit, les Sicules ne sont que les descendents d'un mlange de
Petchngues et de Roumains des Carpates moldaves, mlange
qui s'est produit ai cours des 'Ages, partir du IX-e sicle.
C'est autant pour apaiser la soif des conqutes des Huns
aux &pens de 'curs territoires, que pour les attirer dans la sph,
re d'influence politique et conomique de Constantinople, mais
toujours avec l'arrire-pense de les craser ds que l'occasion
se prsenterait, que l'empereur Thodose II en.voie une ambassade chez Attila. Priscus Panites, historien et diplomate, fait
partie de eette ambassade. De retour A Constantinople, il derit ce qu'il a vu en cours de route ainsi que le sjom. de ate
embassade A la cour d'Attila.
Ce compte-rendu prsente une importance considrable
pour l'historiographie des pays danubiens, en particulier des
pays roumains des Carpates, au Bella du Moyen-Age. Les histo-

riens et les croniqueurs ultrieurs, qui ont relat des faits se

rapportant l'poque des Huns, se sow servis de ce prcieux
document, l'interpretant ehacun ea guise. Cependant, c'est
grce lui que nous connaissons un peu le genre de vie et les
moeurs de ces barbares. Priscus nous y fait le portrait d'Attila, qui, tout barbare qu'il tait, sollicitait la dignit de gnral romain. Il fait tout ce qu'il pouvait pour mener une vie
(at la romaine>>. Bien plus: Honoria, (417-453), fille de l'empereur Constance DI, par haine de l'empereur Thodose II de
Constantinople, offre sa main A Attila, ce qui eilt rapport
celui-ci la moiti de l'empire romain, titre de dot. Heurew
sement pour Constantinople que cette proposition n'eut pas
de suite. Considr par le ct moral, Attila montre plus de
sentiments humanitaires, et plus de dignit, que les xnembres
de l'ambassade de Constantinople, qui essaient de l'empoisonner.

www.dacoromanica.ro

13

A le lectwre des <<Fragmenta de Priscuss Panites, 011 s'apercoit que les pays carpatiques, par exemple, ou plus exactement, la rgion de Tmissane ainsi que la plaine de la Tissa,
que l'ambassade romaine avait traverses pour se rendre ii la
cour d'Attila, taient habites par une population sdentaire,
assemble dans des villages, qui pratiquait Pagriculture et
l'levage; le millet, crale si crpandue dans le monde thracoillyrien, formait la base de sa nourriture; elle donnait A boire
aux hammes de cette ambassade du <<mied>> prpar avec le
miel des abeilles qu'elle levait, etc. Ce sont la des faits qui

se plaoent plus tard que les migrations, du IH-e et du IV-e

sicles, des populations de la plaine de la Tissa au Sud et A
l'Ouest du moyen Danube. L'allgation de taut d'auteurs

antiques et modernes, que les pays carpathques, spcialement la Dacie Trajane, fussent rests presque vides de leur
ancieame population pendant longtemps, aprs la retraite des
troupes, des fonctionnaires pblica et cle la population urbaine
romains, au Sud du Danube, se rvle totalernent fausse. Ces

agrieulteurs et leveurs des pays carpatiques et de la plaine

de la Tisa, qui pourvaient-ils &re autres que les Daces romaniss, vivant dans les mmes rgions que leurs anc'tres? On ne
peut pas parlor, . l'poque des Huns, de populations slaves qui
ne firent irruption dans les pays carpatiques et au Sud d.0 Da-

nube qu'entraines par les Avars; d'ailleurs, la question des

Slaves est trs mal connue; elle se prsente un peu autrement
que le veulent les philologues et historiens, soient-ils slavEts ou
&rangers. Les Gpides, qui exeraient une vague domination

dans ces pays, peu nombreux, vivaient de l'levage et de la

chasse, et en second lieu de l'agriculture, comme toutes les
autres peuplades gorthes; en cas de manque de vivres, ils se rabattaient sur les indignes sdentaires qu'ils obligeaient A leur
fournir une partie de leur subsistence.
Voil comment un examen attentif des docu,ments anciens,
parmi lenqueLs il faut coanpter <<Fragmenta de Priscus Panites,
ainsi que la logique immuable des choses et des faits infirment
l'hypothse de ce fameux dziatus>> de l'histoire des Romnains;
par ce hiatus, qui d'ailleurs n'a exist, ou continue . exister, que
dans l'imagination de maints auteurs trangers, voire roumains,

on entends un manque de continuit, de persistance des lments daces romaniss, aleux des Roumains de plus tard, dans
www.dacoromanica.ro

14

la Dacie Trajane, cense avoir t presque totalement vide de

c,ette ancienne population, Ion de son abandon par les Romains

vers 260-272.
La traduction du grec en rotunain, des Fragmenta de
Priscus Panites, accompagne de carmnentaires ncessaires,
traduction faite par l'rudit professeur G. Popa-Lisseanu, con,
stitue une contribution relle la connaissance de l'histoire des
Roumains du Moyen-Age; avec ses autres traductions, toujours
en roumain, et ses aperus critiques de Anonymi Bele regis
notarii Gesta Hungarorum, ..(BuOrtest 1934) ; Anonymi geographi Descriptio Europae Orientalis, (Buc. 1934) ; Simonis
de Keza, Chronicon Hungur ruin; (Buc. 1935) ; Rogerii
Carmen Miserable, (Buc. 1935); Ricardi, De inventa Ungaria
Magna, (Buc,. 1935) ; Chronica Nestoris ou Povest vremennych
let, (Annales), (Buc. 1935) ; auxquelles s'ajoute Les Roil,
mains dans la posie du Moyen-Age, Buc. 1934), le prsent
ouvrage enrichit la srie des Routes rerum Daco-Romanorum ou, en roumain, lzvooxele Istoriei Romeinilor, publies
par ce mme rudit.
G. TH.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
I. Excerptele.Impiratul bizantin Constantin al VII-lea,
numit in deobte Porfirogerutut, fiul lui Leon Filosoful, s'a
raanifestat, in timpul lungei sale domnii, de la 912-9591),
nu numai el inn* ca scriitor de searni, care ne-a lisat lucrari
importante privitoare la diferite domenii de activitate ome-

neasci, dar a gi favorizat, intr'o larga anasura, cu indemnul i

en sprijinul, pe toti scriitorii din vremea ea. Inclemnului i
iniiativei acestui imparat-scriitor, Ii datoram astazi o interesanti Enciclopedie istoria ce ni s'a pastrat din zilele sale.
Ideea enciclopediilor facute pe bag de excerpte sau extrase,
iar nu de rezumate,
prin excerptare, iar nu prin epitomare
este o idee vechie i o intalnim cu multe secole inainte, 1
chiar in epoca latinitii clasice. M. Terentius Varro, Plinius cel
Batran, Apuleius i aljii au campus enciclopedii istorice, iar re.
munate istorice eau breviarii, ni s'au pastrat dela irnparatul
August, de la Eutropius, dela Rufus i dela altii. Nona este doar
ideea enciclopediilor facute pe specialitati, aa numitele antologii i crestoanatii, adeca excerpte din poeti sau prozatori. Nu
ne pronuntam daci aceste excerpte aduc veun folos sau aduc
mai multa pagubi autorilor excerptati, daci ele servesc la pis.
trarea eau mai de grabi la pierderea operiler
Ceea ce este sigur este faptul ca excerptele ce le datoram

Porfirogenitului ne-au scipat dela peire unele texte pe cari

fara de initiativa ea, astiizi nu le-am mai fi avut.
Ni s'au pastrat mai multe enciclopedii pe specialitati,
alcatuite
in diferite timpuri. Astfel avem o enciclopedie a agricul.

ficuti pe baza unor lucrari mai vechi, o enciolopedie

1) In realitate Constantin a butt conducerea electivi a imperiulni faunal
In and 945.

www.dacoromanica.ro

16

a medicinei, o eneiclopedie a tiintei politice, o enciclopedie

a istoriei etc.
Impiratul Constantin a voit s aibi in special o enciclo,
pedie care si trateze despre virtutile i viiile oamenilor mari,
ficandu-se extrase din toti istoricii, incepind en Herodot i
Tucidide i ajungnd pan la seriitorii din zilele sale.
Aceasti enciclopedie istoric, clea mai importanti din Loa'
te, era comrpusi din 53 capitole 1 trata despre stat, biserici i
moral. Ea cuprindea fragmente ce se pot grupa subt urmitoarele titluri:
'Edo-pi nepl -a-pEaelbv, Excerpta de legationibus, o
monografie asupra ambasadelor din diferitele Itimpuri;
Excerpta TTEpi aperfis Kai Kaidas, De virtutibus et
de vitiis.
Exeeripta MIA Tvwf.ailv, De seracntiis.
Excerpta
.rrtf3ouxci'Jv KaVI pacrothuv Terovudiv,
De Insidiis. i alte ateva feluri de excerpte.

Din aceste pa'tru colectiuni ni s'a pistrat eampleti nurnai

prima colectiune, militate din a doua, resturi mai importante
dintr'a treia i foarte putine dintea patra 1).
Excerpta de legationi bus, swat formate din doui
a) Ambasadele popoarelor striine ctri Romani i b) Arubasadele Romanilor citri popoarele striine ').
Unii dintre editori au publicat deavalma aceste exeerpte,
urmtuid irul minor, fie ci ambasadele au plecat dela Romani,
fie dela popoarele striine; altii insi le-au publicat separat. Noi
am adoptat ultimul sistem, al lui De Boor, al cirui text ne-a
servit de bazi in ediita noastr.
Lucrarea accasta, ficuti din initiativa Porfirogenitulmi,
era de o intindere vast. Ne fiind insi compusi de specialiti i
nici de oameni cu prea multi pricepere, ea Iasi de dorit, atit
Cf. K. 1Crumbacher, Geschichte der Byzantinischen Liiteratur p 65.
Excerpta de legationibus au o intreagii literatur. Amintim numai
teva din editiile prinscipale.
Hoeschel, Excerpta de 1egationibus ex Dexippo... Prisco sophists 1603,
1669.

Valesius, cu acelasi titlu ca i Hoeschel, Paris 1648.

Im. Bekker i B. G. Niehuhr, Dexipp(i, Eunapii.,. in Corpus hist, Byzant,
1829, Bonn.

Carolus Mullerus, Fragmenta historicorum Graecorum. Paris, 1851, col.

Firmin Didot

www.dacoromanica.ro

17

din punctul de vedere al unititii sale cit i subt raportul literar

.1 estetic. Uneori are chiar i greeli. Excerptatorii au ficut mai
mult o lucrare mecanici i de sigur ci primul gind al lor era ca

si menajeze interesele curtii 1 ale impiratului, firi sa se orienteze dupi criterii de stil sau de estetici.
Excerptele acestea nu aunt deci un rezumat al unor fapte
istorice petrecute, ci cuprind insui textul exact, aga precum
Il intilnim in autori. Caci, daci Intmpltor, avem i textul
autorului gi excerptele sale, constatim ugor identitatea lor.
singuri modificare fac excerptatorii: introduc capitolele cu un
Cii, dupi care urmezi textul original, exact i).
Intre excerptele de legationibus ni s'au pistrat gi excerp,
tele ficute din istoria lui Priscus. Istoria acestuia a dispirut gi
nu ne-au rimas dela el deck excerptele privitoare la ambasade,
cari excerpte constituesc tot atitea fragmente ale operei sale.
T

Ele sunt in total 35 la nurnir cari, impretmi cu citeva citate

din autorii de mai trziu, forrneazi tot ceeace ne.a rimas dela
acest scriitor.
Nu trebue s ne mirim de imprejurarea ci in centrul acestei

lucriri de enciclopedie istorici ntlnim tocmai extrasele

vitoare la ambasade. In situatiunea noastri de astizi gi
de idei cari au evoluat mult, timp de un mileniu i jumitate,
nu ne dm seama indeajuns de insemnitatea acestor delegatiuni. Ele insi constituiau intr'o vreme punctul central al vietii
internationale; ele inlocuiau diplomatia secreti i diploa-natia
cu ugile deschise de astizi; ele inlocuiau Geneva timpurilor maderne. Cici aproape intotdeauna rizboaiele s'au purtat numai in urma unar priegitiri diplomatice, in urma unor incheeri

de aliante gi a unor combinatiuni de ordin politic. De aceea,

publicarea unei lacriri, ca aceea asupra delegatiunilor, Intreprinsi in secolul al X-a de impiratul Constantin, inseamni
publicarea unei cri asupra politicei externe a stattilui roa:aan,
a politicei externe a celor doui imperii romane, a celui cu capitala Roma gi a celui ,cu capitala Constantinopol.
Vieata lui Priscus.
Priscus, sofist gi retor, cuan Il nuL. Dindorf, Historici Graeci minores,tcol. Tesubner, Lipsea 1870.
Carotin; de Boor, Excerpta historica iussu Imp. Consumtini Porphyrogeneti conf ect, Berlin 1903.

1) Cf. C. Boor, Zu den Excerptsanunlungen des Konstantin Porphyrogenetos, in Hermes, XIX, p. 123.

www.dacoromanica.ro

/8
mese contimporanii i scriitorii medievali, s'a niscut in Tracia
i anume la Panion, un ora pe tiramul Propontidei (Marea de
Marinara), nu departe de vestita cetate Heraclea. De aoeea, se

i chiami el, duPil localitatea unde s'a niscut, dad Priscus

Thrax. cand Priscus eanites, numiri ce intilnim mai intii

In Chronicum Paschale 1), in Theophanes 2) 1 in lexicograful

Suidas 3).

Dup nume, Priscus, in grecete Priscos 4), nu pare si

fi fost un Crec, ci un Roman neao, care insi a serifs in greceste, lucru de alt cum foarte obicinuit la Romani in epoca impe.
riali. *tim doar c insug impiratul Marcus Aurelius a scris in
grecete. In timpul lui Priscus, secolul al V-a, Grecia se romanizase in buni parte, aa eh' numai datoriti limbei i literaturei
elene, mai gisim in imperiul roman de rsrit o populatiune

de limbi greceasci, iar nu una curat neolatin, adec romanici.

Despre vieata lui Priscus nu se tie nimic altceva, decit
ceeaoe ne apune .el insui despre sine in fragmentele ce ni s'au
pistrat din opera sa. Din acestea rezult faptul cel mai important din vieata sa ci a luat parte, in anul 448, la ambasada trimisi la curtea lui Attila, regele Hunilor. Ambasada aceasta era
condusi de Maximin, un inalt demnitar dela curtea impratului
bizantin Teodosie al II. Prism's, ne apune el insui, a cedat
insistemelor lui Maximin ca si-1 insotease in aceasti cilitorie.
Serviciile pe cari i le-a adus Priscus lui Maximin in aceasti
prejurare au fast neprewite. Cici Attila, fiind suprat pe im-

pirat, i pe buni dreptate, fiindci aflase de un complot ce

se urzise impotriva vietii sale co tirea impiratului, a refuzat
s prirnease ambasada i numai multumiti abilit4ii lui Priscus, s'a izbutit ca Attila sli potoleasci supirarea i si se decid, in cele din urm, s primeasci deputatiunea 1 astfel ca
aceasta
poatii indeplini misiunea.
Peripetiile prin cari a trecut aceasti ambasad precum i
imprejuririle ciritoriei dela Constantinopol pini la cut-tea lui
Chronicum Paschalc, p. 588, edit. Bonn.
Tbeophanes, p. 179; Persicus (nu Priscus) Thrax.
&lidos, Lexicon, sub voce.

Prisncus, prisainus, tema pris, de uncle pri-or, pri4mtus, din vechiul

pri gorse. cf. Walde, Lat. etym.. Fr'rterbuch, sub voce.

www.dacoromanica.ro

19

Attila gi inapoi, Priseus ni lea descris cu multe aminunte i

cu o pima de scriitor iscusit, intr'unul din fragmentele ce ni s'a
pistrat.
Mai tarziu intalnim pe Priscus, dupi cum ne arati unul
din fragmentele sale, la Roma, uncle a vizut, in anul 450 pe
unul dintre fiii decedatului rege al Francilor, cerand ajutorul
lui Aetius in contra fratelui sail mai mare, care recursese la
sprijinul lui Attila.
Mai gtirn apoi, tot din fragmentele sale, ca Priscus a mg
faeut, cativa ani in urma, in tovirigia aceluiai Maximin, o calitorie .in Arabia i la Thebaida din Egipt. Ea a avut loe in
anul 453. De aci, dupg moartea lui Maximin, a venit, in acelagi an, la Alexandria, mide izbucnise tocmai o revolta impotriva autoritatilor romane. Prin sfaturile lu Priscus insi, Flo,
rus, comandantul armatelor din Egipt i prefectul oragului Alexandria, a izbutit si reprime in linite aceasta revolta.
Trei ani in urmi, la anul 456 intalnim iarki pe Priscus
ca asesor al lui Euphemius, un inalt demnitar roman, <<magister
officiorunt>> care avusese, de sigur i prin sfatul noului asesore
succese in misiunea sa pe langi Gobazes, regele din Colchis, din
Asia Mica.

Dei a trait dupa edictul lui Constarttin eel Mare privitor

la cultul cregtin, se pare totui c Priscus a fost pagan. Aceasta
ar rezulta, dupg cum a cautat sa o dovedeasei mai intai marele
istoric Niebuhr, din fragmentul lui Priscus, in care se vorbegte
despre Bleaninyenii i Nubazii din Africa. Intre conditiunile de
pace ce au pus aceste popoare lui Maximin era i cea privitoare
la cultul zeitei Isis. Ambasada lor pe laugh' Maximin, care era
insotit de Priscus, a imsistat si se respecte cultul zeitei lor
gane. Dar, du.pa ce a fast priiniti i aceasta conditiune, Maximin a gisit cu cale si se afirze pactul in templul de la Philae,
ceeace de sigur nu s'ar fi admis din partea unor cregtini, cu,
noscutg fiind imtransigenta acestora fatal de ori ce cult pagan').
Atata gtim despre vieata lui Priscus.
1) Niebuhr, Corpus scriptorunt historiae Byzantinae, I, p. XXIX: aQui
Maximinus cum absque dubio paganus esset, (Christiamts enim ounquam animum
induxisset, ut Blemyis de sacris in Philarum insular eelebrandis concederet, foe.

derisque tabulam in ill templo figeret) coniecura iam per se valde probabilis
Priscum quoque antiquis sacris addictum fuisse, magia adhue confirmatur.

www.dacoromanica.ro

20

HI. Opera lui Priscus. Dupi mirturia lexicografului Suidas, Prisons a scris Istoria Bizantin i a lui Attila
`laroplar
BuEavraciv Kai WO xa-ra 'ArriiXav , in opt cirti, apoi Declamafiuni i Epistole.
Prima sa lucrare poartii dou titluri, dupa cum rezulti din

excerptele fiioute In timpul impratului Constantin Porfirogenitul, Ecloge din Istoria Bizantin i Ecloge din Istoria Gotic i).
FiindcA in prima parte a Istoriei sale, Prisms se ocupii mai
ales de Goti, Scii i Huni, Niebuhr crede, i dupi el aproape
tosi soriitorii cari au studiat pe acest autor, c titlul operei a
fost dedublat fie chiar de Prisous, fie de vr'un scrib de mai tarziu, adsaugandu-se pe lang primul tit1u i cel de al doilea de
Istaria Gotica".

Istoria Bizantin, dupi cum. presupune Niebuhr, ar iinbrktia un spaliu de timp de 41 de ani i anume dela anul 433,
cand, in regatul Htmilor, ja puterea Attila, i pfini la anul 476?
&And incepe Istoria bizantin, Byzantiaca, a lui Manchus.

Iati cum istoricul Niebuhr caracterizeazi opera lui Prisous: Este Inuit superior tuturor istoricilor din epoca urnaatoare: ca talent, ca exactitate, i ca bun sil; nu e (mai prejos de,
cfit nici u.nul din istoricii celar mai bune timpuri; avnd un stil
ales, i o limbi destul de ourrata.-, el i-a ctigat cu drept ouvint
merite i glorie ath intre contimporani ct i intre urmai;>2).
Asupra lui Prisous i a operei sale avemi in afara de studiile
scriitorilor moderni, Emu in untimele trei veacuri, de la Hoesohel incoace i ategfri din partea autorilor medievali. Astfel
Suidas, un lexicograf din sec. al X-a ne spime:
<<Priscus din Panion, sofist care a trit in timpul lui Teodosie cel TinAr, a saris Istoria Bizantini i cea a lui Attila, in
opt cArti. De asemenea a scris Declamatiuni retorke i Epistole 3)
Aupra restabilirii textului vezi Ludovicns Dindorfius, Historici Graeci
minores I, Praefatio,
Niebuhr, op. cit. p. 69: Longe optkaus omnium sequioris aevi historicorum; ingenio, fide, sapientia, nulli vel optimorum temporum posthabendus;
elegans qaoque et sermone satis puro usus, laudem atque gloriam CUM apud
coaevos, tum inter posteros merit adeptus est

Suidas, Lexkon, sub voce. Tot Suidas ne mai d numele a foci doi
Priscus: Priscus, fiul /Ili Constantin oel Mare ti Prisms din Emesa.

www.dacoromanica.ro

21

Iar Evagrius, scriitor din sec. VI-a. in doui pasagii ale

sale, ne spune despre Priscus:
acelai timp, s'a pornit din partea lui Attila faimosul
rizboiu descris de atatia ini. Pe acesta ni-1 povestete, cu date
precise 1 inteun stil frumos, i retorul Priscus, expunfindu-ne
intr'o forma deosebit de aleas, cum a inceput Attila expeditiu-

nea sa impotriva regiunilor Orientale o Occidentale ale imperiului, ce anume i cat de mari eran ormele ce a cucerit, in
sfarit, cum a plecat din lumea aceasta, dupri ce a savarit atatea fapte 1).
Iar in alta parte:
<<Din ambasada Romanilor Occidentali, trimeasi la Imp.
Leon, a fault parte i Antemius, mai apoi imparat al
caruia imparatul Marcian Ii daduse in casatorie pe
Romanilor,
pro-

pria sa fiica. Nu mult in urma este trimis cu o armati aleasa, impotriva lui Gizeric, Basiliscus, fratele Verinei Augusta,
sotia lui Leon. Toate acestea ne sunt descrise cu amanunte
exacte de retorul Priscus. De asemenea tot el ne mai spune

cum acelai kiparat Leon, dupa ce a prins prin viclenie pe

Aspar, l-a ucis, risplatindu-1 astfel pentru ridicarea sa la domnie. A oanorit i pe fiii lui Aspar, pe Ardaburius i pe Patricius, pe care mai inainte Leon il ridicase la rangul de Caesar
(principe), pentru ca sa-i catige pentru sine bu.-navointa lui
Aspar 2).

IV. Ce a vaut Priscus la Nordul

Traind pe la mijlocul secolului al V-a d. Chr. 1 fiind
martor ocular al cellar mai importante evenimente istorice cari

au modificat fundamental structura politica' a Europei din

trecusera vr'o doua sute de ani de la patimpurile acelea,
Priscus, un barbat de
risirea Daciei de legiunile romane,
o cultura aleasi, .1 inzestrat cu un simt ager de observalie, ne
descrie fapte pe cari le-a cunoscut de visu i la cari el insui
a luat parte. El nu ne povestete ceeace ar fi auzit .dela
sau ceeace ar fi cetit prin carti. El ne expime, ciar sineer,
impresiile sale personale i judeci evenimentele dupa ideile
dominante ale timpului Sim El nu are nici un fel de interes
laturalnic de a ascunde sau de a falsifica adevirul.
Evagrii, Ecclesiasticae Historiae T, 17 p. 271, edit. Valesius.

Evagrii, op. cit. II 16, p. 308, edit. Valeaius.

www.dacoromanica.ro

22

De aceea, tot ceea ce ne spune Priscus ai simt.i4nantu1

este adevir 1 tot ce afirma acest retor i sofist este, de sigur,

mai veridic decat cele ce ne raporteaza ceilali seriitori din

vre.mea sa sau de mai tarziu despre intamplirile de pe atunci._
a) Situatia generalii la Sudul i la Nordul

Inainte de a urmari peripetiile cltoriei ambasadei, la

care a luat o parte activa i Priscus, i rnai inainte de a arta
concluziile ce se desprind din descrierea acestei calatorii, este
bine, credem, s cunontem cari erau raporturile dintre imperiul roman de rasarit 1 matul Hunilor i, in general, care era
situatia la Dunarea de jos, chiar dupi datele aceluiai Priscus.
Ambasada conclusi de Maximin, in anul 448, nu este cea
dintfii ambasada pe care o trineteau Romanii la Huni. Priscus ne vorbete mai intfii de ambasada din 433, din anul al
26-lea al domniei lui Teodosie al II, ambasada conclusa de
Plinthas i de Epigenes. Acetia ajung la Dunire, la cetatea
Margus-Dubrovita, unde se intlnesc cu principii huni.
Pornind din Asia centrala, dupa es au nimicit pe Ostrogoti i dupa ce au alungat pe Vizigoti, popoare germanice cari
se stabilisera in Dacia dupa parasirea acestei provincii de Au,
relian, Hunii se aezara dea- binelea prin Ucraina i la Nordul

Dunarii de josin Pannonia ei se stabilesc numai in anii 405

i clupa o efdere ad, de mai bine de aizeci de ani, incep sa se gfindeasei ca ar fi mai buna vieata sedentara i, in-

406

eetul cu incetul, cauta

paraseasca vieata lor de pana atunci, vieata de prada i de jaf1).
Situatia Hunilor, f.ta de cea a Romanilor, era favorabila i in continua ascensiune. Aceasta rezulta i din discuOunile dintre ambasada romana i principii huni. Gael Romani plateau Hunilor un tribut anual de 350 libre de aur, care
acum este sporit la indoitul sumei, la 700 libre i se mai obligan
ca, in afar de restituirea dezertorilor, sa nu mai incheie 'licit un
fel de alianta cu veun popor cu care Hunii s'ar gasi in stare de

razboiu i ca targurile
existau targuri comune. dovada de
raporturi comerciale regulate
s funeitoneze nestingherite
de nimeni gI sa fie libere, in interesul ambelor popoare.

1) P. Hunfalvy, Die Run.iiinen unit ihre Ansprche, op. 18 constatil

enormele progrese ce au find Hunii in timp de 70 de ani: so muss die Bilclung der Hunnen binnen 70 Jabren ungeheuere Fortsehritte gemacht haben._

www.dacoromanica.ro

23

Ca o urmare a acestui tratat, incheiat de ambasada romana i de regii Hunilor, tinerii Mama i Atacam, Huni i ei,
de neam regesc, au fost predati Barbarilor cari i-au spinzurat
in oraul Carsum in Tracia '). Retinem faptul, ce se constatg i
In alte imprejuriri, c nici Hunii nu erau prea solidan i blue
ei i ca adeseori dezertau in regiunile romane.

Oliva ani in urmi, la 442, Hunii, al cgror hotar spre

miazizi era Dungrea, tree peste acest fluviu, cucerese ormul
Viminacium-Costolat, cuprind prin trgdare cetatea Margus-Dtv

brovita i, suht pretextul cg nu li se plAtete tributul, i nu li

se predau dezertorii, ptru.nd in teritoriul roman 1 cuceresc
Ratiaria-Arciar, de lngg Dungre.
Cinci ami mai trziu, la anul 447, Romanii stmt nevoiti si
incheie o nou aliantg cu Barbarii, in conditiuni oneroase i
umilitoare. aci sunt siliti sg plateascg anual un tribut de 2100
libre de aur
Romanii nu-i ziceau tribut, ci <<dar>>
i sg-i
sacrifice pe cei mai devota ti prieteni ai lor din Tracia, pe Asimunti cari, pring ad, rezistaseri i aduseser multe pagube
Hunilor.
In anul 448, au loe doug ambasade, una dela Huni la Romani i a doua dela Romani cgtri Huni. Din fragmentul lui
Prisms, despre prima ambasadg, rezultg cg Barbarul stgpnea
acum 'wat regiunea Paeoniei, de ling raul Saya, i dealungul
Dungtii ping la Novae-.Sitos, i in adancime cale de cinci zile,
cg Naissus-Ni-u1 fusese cucerit i cg mai ameninta cg dacrt nu-i
se satisfac cererile ,are sg ving el insui la Serdica-Sofia.
b) Ambasada lui Maximin. A doua ambasadg, la care la
parte i autorul informatiunilor noastre, Priscus, este condusg
de Maximin, un inalt demnitar dela curtea impgratului Teodo,

sie al II i are In salta sa, pe langi Prisc,us, pe Bigila (Vigil),

un Roman care servea de interpret, pe Rusticius care de ase
menea cunotea limba Hunilor i o mare caravang cu multe bagaje. Ambasada romang era insotitg .1 de delegatiunea hung ce
se intorcea dela Constantinopol i care avea in frtmtea ei pe Edecon, Scir de origine, mare personagiu la curtea lui Attila 1
care luase parte irrtpreung cu Bigila la complotul initiat de eunucul Chrysaphius irnpotriva vietii lui Attila, complot aprobat
1) Nu eredem ere ar fi vorba de Carsium, Hilrova, din Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

24

de implifrat i de Martialius, magister off iciorum, Edecon mai

era inso/it de Orestes, un pecretar al lui Attila, tatil viitorului
i ultimului impirat al imperiului de apus, Romulus Augustu.-

lus, apoi de Scotta, un om de incredere al lui Attila, frate cu

Onegesius, probabil grec de natere i de
Primul popas mai mare delega/iile Il fac la Serdica, unde

iau masa impreuni i tmde pare ci s'au chefuit cu topa, pani

la c,eart5. De ad, ajung la Naissus-Ni, pe care Il gisesc pustiit
diramat i numai printre ruinele bisericilor au mai aflat

ate un bolnav.
Pornind apoi inairete, spre Ihmire, n'au intalnit decat
oasele celar moni in lupte i in urrna' au dat de Agintheus, co-

mandantul trupelor romane din Iliria. Pela acesta au prirnit

cinci dezertori

aveau acuma in total aptesprezece

pe cari

urmau si-i predea Barbarului.

Sosese in sfarit la Dunare pe care o tree in birci mono-

xile (ciobace) pregtite anume pentru Attila care voia s5

treaci peste acest fluviu la o vanitoare, in realitate insi, ca si
porneascA rizboiu in regiunile romane.

Dela Dunire, caravana a cilitorit timp de qapte zile

pani s intalneasci pe regele Hunilor. Acesta, dup ce a fost informat, in secret, de Edecon despre complotul urzit la Constantinopol. n'a mai voit si iprimeasci ambasada romani i a cerut
ca ea sii se intoarci inapoi.
In cele din urmi insi, mul/umiti albiitii lui Priscus,

ea este primiti; rispuns insi nu i s'a dat. Dar, dupi ce Attila

a mustrat bine pe Bigila, 1-a trimis inapoi ca s aduc i pe
ceilal/i dezertori, in realitate insi el voia ca si aduci aurul
giduit lui Edecon pentru executarea complotului i pentru ca
astfel si fie mai bine dovediti vinovlia. Restului ambasadei
i-a poruncit si atepte sosirea lui Onegesius, un fel de prim
ministru al siu, care tocmai atunci se gisea in /ara Agatirilor,
impreuni cu Irnach sau Ellac, fiul mai cmare al regelui.
Deaci,
nu tim localitatea, unde va fi avut loe intalnirea
pleaci cu
impreuni spre Nord i ajung inteun

sat, unde Attila se oprete ca si se cisitoreasci cu fiica lui

Escam, dei el mai avea i alte so/ii, poligamia fiind admisi
la Huni.
Apoi, au cilitorit pe un drum neted i au trecut peste
mai multe fluvii navigabile dintre care, dupi Dunire, cele mai
www.dacoromanica.ro

25

mari erau Drecon, Tigas i Tiphisas, peste cari tree ou barci

monoxile; peste celelalte rauri insi tree pe plute pe cari barbari din cauza locurilor baltoase>> le transporta In care i).
Ni se aduceau de prin sate ea hrana, ne apune Priscus.
In loe de grau xnalaiu (meiu), in loc de vin cmied, numit astfel
In paiul locuitorilor indigeni. De asemenea i servitorii notri cari ne conduceau purtau cu sine malaiu 1 o bautura preparati din orz; barbarii o numesc pe aceasta camus>>.
Caravana ajunge dupi o <dunga ealatorie>>, bite zi spre

seara, langa un lac cu ap potabila, ande i-au intins corturile. Dar, ivindirse in tinipul noptii o furtuni groaznica, piecari de acolo 1 la strigatele lor se dqteptara din colibele lox')
oamenii din sat i. Scitii.
top locuitorii dela Nordul Dunarii se numeau Sciti, fie ca ei erau Huni, fie ca erau Goti
Ii primira in case i aprinzand focul, Ii ospatara.
alte natii
Satul apantinea unei sotii a regelui Bleda, care respectand le-

gile ospitalitii, i-a primit cu o afabilitate de nebanuit.

Au mai niers apoi o cale inca de apte zile>>, dupa care

s'au intalnit i cu o ambasada din partea Romanilor Occidentali, condusa de Romulus, socrul lui Orestes, despre care
am amintit mai sus, de Primutus, prefectul Noricului, Romanus i
Impreuna cu aceasta ambasada, lasand pe Attila sa plece

inainte, au mers mai departe trecand peste cateva rauri i

au ajuns in sfarit inteun sat foarte mare, in care se zicea ea
este cel mai stralucit palat al regelui.
Dupa ce ne deserie palatul lui Attila i palatal lui Onegesius, cel mai bog,at dintre Scii, dupi Attila, Priscus ne spune:
Nu departe de palatal acestuia se afla o baie, pe care i-o
zidise Onegesius, aducand marmora din tara Paeonilor; caei la
barbari nu se gsete in aceste parti nici inarmora nici copaci,
ci ei se folosesc de lem.nul adus din alta parte. Architectul lor
a fast luat dintre captivii din Sinmium>>.

Dupa ce Priscus descrie apoi primirea ceremoniali ce i

s'a ficut lui Attila, ne povestete o prea interesanta seena petrecuti la reedinta regala. Pe cnd se preumbla pe dinaintea
'CA erau pe arolo multe blti, recultii gi din faptul cii ;Annuli focul
filecau cu shah.

Colibele, KaXtVat, aunt locuiniele proprii ak populatitubilor truce.

www.dacoromanica.ro

26

easei lui Onegesius, in ateptarea audientei solicitate regelui,

a avut o convorbire cu un Grec care triia printre Huni care
l-a agriit cu verba raps (si triieti). Era un Grec de origine')

care, dupi ce fusese ficut prizonier de Huni, a izbutit si-i

cagtige libertatea i care, adoptindu-le i portul, se simtea
foarte bine printre barbari. Nu numai atita, dar considera
c.hiar superioari viena printre Huni, vietei din impiritia romadi. Se intelege c retorului i sofistului Priscus nu i-a fost
greu s'Ai ristoarne argumentele.
In urmi Priscus ne descrie o sceni penibilg. Conducgtorul ambasadei, Maximin, care nu avea nici o cunotinti de
complotul lui Bigila i al lui Chrysaphius impotriva vielii lui
altfel poate n'ar fi riscat propunerea
indeamn
Attila
pe Onegesius ca si-i trideze stipinul 1 tara .i si treaci de
partea Romanilor, liude are si giseasci un trai mai bu.n. Se
intelege c Onegesius refuzi net aceasti propunere.
Vorbind despre populatiunea dela curtea lui Attila, Priscus adaugi: <<Fiind o populatiune amestecati, la intniplare,
pe lingi limba lor laarbarg, se silesc si grgiasci sau limha
ujier sau a Gotilor sau a Ausonilor 1 anume aceia dintre ei
cari au de a face cu Romanii. i Cu greu se intgmpli s tie
cineva grii din ei grecete, decit doar din cei ce au fost luali
prizonieri i robiti de prin Tracia 1 de pe lingi tirmul
In conversatiile dintre cele doug ambasade, cea dela Ro-

ma 1 cea dela Constantinopol, 1 inainte de a fi poftite la

Attila, se amintete c regele hun poarti titlul de general roman 1 c primete, in aceasti calitate a sa, bani dela impirat,
ca toti ceilalui generali romani, bani insi pe cari i retine pentru sine i c nemultumit cu acest titlu, ar don i si ajungi
impirat roman.
In urmi Priscus ne povestete cum Attila a trimis pe Tatulus, tatil lui Orestes, ca si-i pofteasci pe toti la un banchet.

Banchetul dela curtea lui Attila nu se deosibete prea

mult de banchetele romane. Caracteristice sunt doar inchini1) Asupra nationalittii acestui Grec nu incape nici o indoiali. El insi
fiind supus roman, din imperiul roznan de risruit, trece ca Roznan si de sigur
ca atare a fost coosiderat si de istoricii nostri. Cf. V. Grecu, Codrui CosnanuLu, VIII a. 1934, p. 432.

www.dacoromanica.ro

27

rik (toasturile) cari se fac, inchinandu-se in snitatea vecPnului, ea la noi la Tara, in afara de inehinarea in sinitatea
regelui hun.
N'au lipeit la aoest banchet nici recitarile, nici antecek
i nici bufonii cari aveau sa inveseleasca pe comeseni. Bufonul Zercon <<schimonosindu-i figura i imbracimintea i vocea i vorbele ce rostea, amestecnd in graiul Ausonilor eu-

vinte de ale Hunilor i ale Golilor, i-a umplut pe toll de ve#

selie i i-a facut s izbucneasca inteun hohot de riei ce nu
mai contenea>>.

Cfind Attila, foarte rezervat fata de fiii si, a inceput sa

mfingSie pe cel mai mic dintre f, care tocmai atun.ci a intrat
In sala, i cand. Priscus s'a mirat de aceasta prefewinta barbarul ce stetea ling mine i care cunotea limba Ausonilor,
optindu-mi s nu destainuesc nimica din cele ce-mi comunic, Imi spuse c lui Attila nite ghicitori i-ar fi prevestit crt
neantul sau are si piara i ea va fi restal3ilit de acest copil.
A doua zi dupi banchet Rusticius eful secretarilor lui
Attila, un fost prizonier din Moesia Superioara, a inceput sa
compuna scrisoarea de raspuns catre imparat.
A urmat apoi, ne informeaza Priscus, un banchet la Creca, una din soliile lui Attila, pe care mosafirii au gasit-o inconjurata in cerc, intocmai ca pe damele din antichitatea greoo-romana, de femeik sale i de slujnicile sale ce coseau haine
pentru barbatii lor, apoi un nou banchet la wegele hun, cu
care ocazie Attila, a rugat pe Maximin sa comunice impara,
tului sa-i in promisiunea data lui Constantius, secretar al
lui Attila, de a-i da o solie cu zestre 1).
La intoaroere, ambasada a trecut prin mai multe sate panit' la Dunare, a ajuns apoi la Philippopol, in urma la Adrianopol i apoi a sosit acasa.
c) Populatiunile romanice dela Nordul Dungrii. 1)in lectura lui Priscus se desprind urmatoarele concluziuni:

1) Spre deosebire de ceeace ne spun ceilaii scriitori

1) Este interesant de a constata interesul ce pune abarbarub Attila.
era un Roman.
ca S insoare bine, on o fate- cu zestre moire, pe seca-etarul sin

Constantin& Aceesta denoti firi ndoia1

Yana takteresul material ce-1 va fi avut.

i 'un sentiment de prietenie pe

www.dacoromanica.ro

28

contimporani i mai ales de ceeace ne spun scriitorii din secolele de mai trziu despre Attila, acesta, dei era un barbar
de o fire impulsivi, reprezentnd tendintele i idealurile de
viea ale rasei sale, totui ne este artat de Priscus mai mult
ca un diplomat, mai mult ca un geniu politic deat ca un ge.

niu rzboinic, deck ca un erou. Agiunile sale rzboinice

1 le motiveazi intotdeauna dndu-le o baz de drept: fie ne-

plata unui tribut, fie nerestituirea unor dezertori, fie vr'un

pretext oarecare. El tie si fie cumpitat, el poate si se retie
In minie; iar and descopere comploul impotriva vigii sale,
el se arati rezervat i tie s faci deosebire hare vinovati i
intre inocenti.
Attila nu este un barbar lipsit cu totul de cultur. In tinergea sa, daci nu va fi trit la Roma,
fapt nedovedit
documentar, a trait totui ca nepot de rege, in contactul .1
prietenia lui Aetius, dela ,care de sigur va fi avut multe de invitat, dupi cum i viitorul general roman va fi profitat mult
din eunotiniele dobandite in tara Hunilor, despre popoarele
i conducitorii acestei
Cici Aetius, niscut la Durostorum-Silistra, apartinea unei
bune familii de militari romani. Mama sa se numea Itala, iar
tatil su Gaudentius, din Moesia Inferioari (Dobrogea), distins Miter. Ca fiu de militar, Aetius a fost trimis de copil ca
obstatic, mai inti la Alaric, regele Viziggilor, i apoi la Huni
peste cari domnea pe atunci Rua sau Rugila 1). Aci a cunoscut i s'a imprietenit cu nepotul Khanutui, cu Attila. Si, dei
In urmi, ca vrhmai inverungi, unul reprezentind in Campus Mauriacus, de lngi Troyes din Franta, Romanitatea, aliata cu federatii Vizigoti i Franci, iar cellalt Barbaria spriiiniti de Ostroggi, Alani etc., generalii se cunoteau bine intre
ei i se apreciau 2).
Tot astfel, mai tarziu, Camillo, fiul lui Aetius, a fast trimis tot ca
obstatic, la Attila. Vezi p. 89.
bet cur' judder" Amde Thierry, in Histoire d'Attila L p. 49 raporturile dintre cei doi mari generali: Probablement, et d'aprs ce que se pratiquait par une sorte d'change entre la barbarie et la civilisation, tandis qu'AEtius faisait ses premires armes chez les Huns, Attila faisait les sie,nnes chez
les Itontains tudiant les vices de eette sociat eonune le whasseur tudie les
allures d'une proie: faiblesse de l'lment remain et force de l'lment barbare
dans les armes, incapacit des empereurrs, corruption des hommes &Etta, ab.

www.dacoromanica.ro

29

De altfel, pe acele vremuri de decadem a puterii romane, oftirile nu mai erau otiri nalionale, ci ele erau formate
mai mult din mercenari. i, mai ales, dupii venirea Hunilor,
la a. 376, trecand Vizigoii ca 4ederati>>, in imperiul roman,
armatele romane, atat cele din imperiul de raSarit cat i cele
din imperiul de apus, eran formate din aceti mereenari. Se
tie doar c insui Aetius i-a format o armati de mercenari
huni in luptele din 424 impotriva lui Valentinian al III i
se gaseau mercenari huni in srrnata generalului Stilicon, un
Vandal romanizat.
Statele pe vremea aceea nu erau state naltionale. Imperiul

hunic era impestritat cu tot felul de popoare ce vorbeau dizice Ferd. Lot, profesor
ferite limbi. <<L'ernpire hunique,
est des plus composites. Les Huns n'y forme.nt
la Sorbona,
qu'une minorit. La majorit des sujets d'Attila est constitue
par les Germains: Ostrogoths, Gepides, Scyres, Ruges, Thu-

ringiens, Suves (en partie) ; puis par les dbris des Alains
et des Sarmates, en fin par les Romains de Pannonie>>1).
Prin urmare, subt denumirea de Huni sau Sciti sau Barbari se intelege intregul conglomerat de popoare cari locuiau

in basinul Dun'arii de jos, iar nu numai Hunii propriu

Acetia format" clasa dominanta i conduckoare, ei forman
elita, clasa razboinic2).
In luptele lor de jaf i. de prada, intrebuiniand, ca
barbarii, teroarea, Hunui distrugeau orarle, unde erau ingramadite bogii i cu a caror vie** nu se impicau, dar nu aveau
sense de resort moral dans les sujets, on ut mot tout ce gull eut si bien
exploiter plus tard, et qui servit de levier it son =dace et it son gnie. Atius
et lut restrent lis d'tme sorte d'emiti qui se manifestait par de petits ser.
vices et une reciprocit de petits macaque. Le Remain foqunissait aat Han see

secrtaires Wins et ses interprtes; Le Hun lui envoyait en retour quelque

objet curium, quelque monstre difforme on risible: un our il lui envoye un
nain (Zercon). Ces deux hommes s'apprciaient et se redoutaient secrtement
comme deux rivaux que les chances de la fortune amneraient un jour sur les
champs de bataille en face run de nuutre, et qui sends taient digues de se
asesurer,.

Ferd. Lot, Les Invasions gennaniques, p. 102.

Faptul p statele formate de barban se hazau pe o aristocraite de

oameni rzboinijei, putin numeroas fag de indigenii, pe s000teula eirora triiau,
explic i repedea lor cdere. Masa cea mare a populatiunii rinnkte indiferentil
i gata s primeasei pe noul ei stpfirs. Cf. Ferd. Lot, op. cit. p. 58.

www.dacoromanica.ro

30

niei un interes s nimiceasci satele i populatiunea rurali.

Aceagta le era necesaril ea s5 le procure hrana, aceasta constituia pentni ei principala lor avere 1). Pentru canva prizonien eran in stare s5 facil rizboiu gi e de mirare eum intregul
nurnir al prizonierilar de care se vorbegte in ambasada din
a. 448 nu trece de gaptesprezece persoane. Atit de mult linean

Hunii la bratele popoarelor cucerite. De sigur aceasta e o

dovad5 ea' Hunii n'aveau nici un interes s5 distrug5 populanunile ce le supuneau2).
d) Satele dela Nordul Dunrii. Din ar5tiri1e lui Priscus
rezult5c satele din stanga Dunarii, cel putin pe acolo pe unde

a trecut ambasada roman5, prin Banatul Tirnivan gi prin

Criana, erau foarte numeroase, contrar afirmanunilor istoricului maghiar Hunfalvy. Satele acestea erau locuite de agricultori cari le-au adus meiu (malaiu), in loc de gru, gi mied
In loc de vin. AtAt meiul eat gi miedul sunt produse ale agri-

culturii gi presupun o vieati sedentari a locuitorilor cari le

produc. Acegti locuitori nu putean fi nici Slavi, cari nu veni-

sera inc5 in aceste locuri, nici Gati, cari fuseseril alungan

de Huni gi cari trecuser5 unii in Peninsula Balcanic5, ea fede-

ran ai Romanilor, iar alni in regiunile din apusul Europei.

Cel mult ar fi putut si fie Gepizi, cari ins5 nu duceau o vient.5

rura15. Ei nu puteau fi dock autoehtonii, Daci romanizan,

cari cultivau meiul, hrana lor principa15 gi in urm5 hrana
mnilor, inainte de aducerea porumbului din America. Tot ei
produceau miedul, b5utur5 ntrebuinlat de Rom5ni pan la
inceputul veacului trecut.

In ce privegte meiul, el a format din antichitate baza

a1iment5rii diferitelor popoare gi in special a celor din regiunea mgrii Negre. Plinius ne spune ciar c <<popoarele pontic,e
preferi meiul tuturor celorlalte manclri>>8).
Meiul poart5 dou n.umiri, una de aneiu>> gi ceala1t5 de
reprezintnd cele dou5 variet50: miliun gi panicum.
La sfrgitul secolului al XVII, porumbul luand locul meiulni,
i-a usurpat gi numele, numindu-se fina de porumb, m5Jaiu4).
Cf. C. C, Giurescu, Istaria Rondinilor, I, p. 187: tBilstinagii comfit:aka
.everea euceritorilor g in sea* timp garantia aprovizionlirii Cu cereales..
Cf. N. Iorga, Geschichte des rumiinischen Volkes I, p. 61.
Plinius Hist. Nat. XVIII, 24.
Cuvimtul ennilaitt.) nu este cunoscut peste tot local in Arden!,

www.dacoromanica.ro

31

Locuitorii eari au adus calktarilor din ambasada lui Priscus millaiu g mied sunt ntuniti autochtoni ( brixwpiwg) i sunt

cu totul deosebiti de ceilalti Huni pe caai autorul fi numete

.1 cari aveau ca biuturi un lichid fabricat din orz, numit de ei camus1).
e) Ce este miedul?
Miedul (fr. hydromel) este o
turi alcoolicA intrebuintati mai de toate popoarele, din cea
mai veche antichitate. El se prepara din miere i api, lisate

barbari ( pappapot

si fermenteze timp de aproximativ patru siptkinkni .1 se pistra in poloboace ori in nicle i dura ani intreg,i. Amestecat
eu diferite aromate miedul fermentat devenea o bauturl de'
licioasi.
Dupk Hamer, miedul 00.u, numit i me/icratan se intre,
buinta in libatiuni, in cinstea zeilor. La Romani miedul se nu-

mea aqua mursa i era o bauturi apreciat. Popoarele dela

Nord,Germanii i Slavii, intrebuintau In loe de vin zniedul 2),
fiindci la ei strugurii nu se coceau 1 b'utura aceasta era mai
uor de pregtit 3).
La noi, intrebuintarea miedului este foarte vechie i se
,constaf pe cale documentari para in veacurile trecute. Astfel Tiktin i Ghib'nescu ne dau mai multe dovezi istorice des-

pre existenta acestei biuturi la poporul romn. Nu numai

at5t, dar intr'o vreme miedul servea i ca obiect de schimb.
Se dedeau atatea poloboace de mied pentru cumpirarea unei
proprietkti anobiliare sau imobiliare 4).
cum si ~Anta/ de tporumb este inlocuit cm ce! de eueuruz. Hasden, Columna lui Traien V, a. 1874 crede ci vorha Madi' este de origine dacii.. El ne
,citeazi i afirmatinmea girad prelart catolic care 'cillitorind prin arile noastre,

apune: totus die populus pane ex milio vescitur. Tot din causa hranei
nilor en milaiu, Sasii din Ardeal -numeau pe Mihain Viteazul, Midaiu Vodi.
Niederle, Mtmuel de l'Antiquit slave I, p. 37, ne spune cil acest
eam,us, despre a crtrui origine se indoieste crt ex fi alavil, se intilneste la Slavii
din Balean& incepind din seo. al X-a, subt forma de Komina, biuturii din orz.
Mijloacele modeme de transport tau putut usar si Inlocuiasei Untura
miedulni cu biutura vinului. De aceea, in zilele noastre hydromelul se intrebuinteazi numai ea preparas medicinal.
Asupra intrebuintitri& miedului in vechime si in evtd medin vezi
Carige, Gloss, sub voce; iar asupra miedului /a Rusi, vezi Isv. 1st. Rom.. Craai.
en lui Nestor, p. 66 si 108.
Tiktin, Didionar romdn-gerinen, sub voce, constata' miechd la Simion
Dasciaul gi la Niculcea.
Ghibinescu, Ispisoace i Zapise, II, 1, p. 17: Dales-

www.dacoromanica.ro

32

<<Daci ne intoarcm acum, spune Burl 1), la intrebarea

privitoare la originea cuvntul giboq, din. raportul lui Priscus, trebuie din capul locului s ne opunem provenientei
nic,e a acestui cuvant 2), caci un cuvnt care se gsegte in Europa in limba greceaso, in limbile eltice, germanice, lituanice i slavice, iar in Asia in limba sanscrit, reprezentanta
limbilor indice i in lirnba zendiei, reprezentanta limbilor eranice sau persice, prin urmare mai in toate lirnbile arice, vechi i
moderne, nu poate fi d,ecat un cuvnt aric din cea mai indepirtati arttichitate i cu nici un pret un cuvnt de origine fi-

nici-tataric sau mongolica, de care era i limba hunici, o

Culimb totul strin, prin originea i caracterul s'Au, de

bile arice. Mara de aceasta, chiar Priscus ne spune 15murit

cii bintura nuimit
boq pe care o primea deputatitmea greceasci prin satele banatene se numea astfel In lirnba indige-

nilor, nu in limba Hunilor, pe cari scriitorul bizantin Ii numete pretutindenea sau Huni sau Sciti sau Barbari, nicAirea
nstnixiiipmt (indigeni). Tot aa suntem siliti a nega i originea germanic a acestui cuvnt din cauze fonetice.
Astfel limba gotica ar fi dat forma giboq (= got. midus)
Cu i, nu kboq Cu E, iar dintre celelalte semintii germanice
cari au putut veni in contact indelungat cu diferitele popoare
din Dacia vechie nu, pot fi decfit germanii propriu zii i.

limba acestora ar fi rezultat pentra Priscus forma

OTOS

(--= germ. vech. metu) sau t-tiTos (-= germ. vech. mito CU T.
nu cu t>>.
Niederle 1), socotete cA medus al lui Priscus nu poate
dei provenienta cuvantuproveni dintr'o lidiA germana,
<<Caci, zice el,
lui din limba slavi este tot atat de imposibili.

rnentul din 7141 din 14 Sept., dela Ilias Voevod intireste o vinzure pentru eare
ea plitit, pe Ifing,ii bani gata, treispremece poleboace de mied. In voL II, 2, p.
154, gsim o vnzare din 7156 din 2 Iunie, prin care Vasile VodA intireste un
act de cumpirare, pentru care s'a plitit patru sute lei, bani gata, dourt sute stupi
dourizeci de lepe cu mAnu i troj poloboace de mied. In vol. I, 1, p. 169
intilnim pe miedarul Andreica intr'un document dela Petru Vodii, din 7097.
13,urlii, Hun falvy si teoria lui Roesler, in Revista p. ht. Arch. si Filol.
T a. 1883, p. 304.

Niebuhr, op. cit., p. 649, afirmase cii miedul este o bitauril

polio hunnica.
Niederle, op. cit., p. 52.

www.dacoromanica.ro

si le mot avait ai got, Priskos eta entendu midus, ou, en tran.

scription grecque, woog ou giboq >>.
<<Aa dar, conchide Burla 1), can' d vedem ca cuvantul romn
articulat miedul se reduce la o forma mai vedija
medu, in care e este scurt 1 accentuat, i cand luim in consi-

derare c legea fonetica despre diftongarea unui atare e in je

s'a aplicat in nimba romana numai In cuvinte de origine latina, ne va fi permis din partea filologiei comparate moderne de
a sustinea cil cuvantul mied este un element de origine latina,
motenit de poporul roman dela Romanii cei vechi>>.
Prin urmare, cuvantul mied, nefiind imprumutat niel dela
Slavi, cici atunci s'ar fi pronuntat med, nu mied, i nici dela

Germani, cci In cazul acesta el s'ar fi rostit midas sau miau,

urmeazi ca si fie de origine latina, dei in latina clasica el nu
este atestat 2).

f) Rerdinfa lui Attila. Nu se tie nici astazi unde a fost

rerdinta regelui Hunilor. In aceasta privinti parerile sunt im.
partite. Dupi arataiile lui Priscus ambasada, dupa ce a trecut
Dunarea pe la gura Moravei, a ficut o cantarle de <qaptezeci
de stadii>>, cam 22 km., cand .a intalnit pe Attila. Apoi au
MeTS qciitva timp impreuna; in urma despartindu-se au cala',
torit pe o cale netedi timp de qapte zile, trecand peste mai
multe fluvii navigabile, intre cari cele mai mari erau Drencon,
Tigas i. Tiphisas. Intalnindu-se in urma cu ambasada ce venea

dela Roma au mers impreuni o cale lunga, treand peste

nite rauri pe cari nu le ntimete i ajunge in efarit la un sat
mare, unde se gasea rerdinta regelui.
Aceasta ar fi dupi unii. in Pannonia Pannonia se intin.
in apropiere de conflue.nta Mureului cu
dea. pana la Tisa
Tisa. De aceasta parare era i Xenopol. Alii sustin c rerdinta lui Attila ar fi fost intre Tisa i Cri, unde am.basada a
ajuns dupa ce a trecut peste Timi, Bega i Mure. De aceasta parere este 1 Diculescu 8) i acum in urma Ferd. Lot. 4).
C,ei mai multi istorici cred c rerdinta lui Attila este aceea aBurla, ibidern II, 1. p. 96 a. 1884.
Cf. fi H. Gelzer, In Byzantinische Zeitschrift, a. 1923, p. 313, are ne d
bibliografia ichestitmlei.

Diouleseu, Die Gepiden, p. 85, fixeani aeast refedinti la Nord de

CA.
4) Lot, op. cit., p. 104 ne spune numai atitt c se afl filtre Tisa i Grif.

www.dacoromanica.ro

mintita in antecul Niebelungilor, Etzelburg sau Ecilburg ')

care ar fi tot una en 0-Buda (Buda Vechie) i cu Sicambria.
Nona ni se pare c au mai multi dreptate aceia cari &US'

tin ca aceasta capital a a lui Attila era in comitatul PestaPilis, fie in apropiere de Dunire, fie in apropiere de Matra
i mai probabil in localitatea numiti astazi Taszberny
Mimi de palatal de lemn 1 impodobit cu turnuri d lui
Attila, palat de o mare intindere i imprejmuit cu o uluca, tot
de lemn, se mai Oscan in proportii 'lima mai reduse, palatu!
reginei Kreca i palatul prirnului sfetnic al regelui, Onegesius,

dupa toati probabilitatea Grec 'de natere. In apropiere se

aflau Male lui Onegesius cladite in stil raman de un architect
din Sirmium-Mitrovita, cazut in captivitate i ajuns in posesia lui Onegesius '). Hunfalvy se intreabil de ce n'a fost adus
acest arhitect dela Ulpia-Traiani
Sarmisegetuza, vrand
spunk' cu aceasta ca Dacia a fost parasiti de Romani i
nu se mai gaseau in ea populatiuni romanice. N'a luat architect din Ulpia Traianii, fiindca aceasta era mai departe deelt
Sirmium i probabil era distrasa. Apoi se gtie dour c centrul

doiminatiunii hunice s'a stramutat de pe la anul 405-406

In Pannonia i apoi Onegesius avea la indemana un architect
gratis care 1-a indemnat tocmai ea construiasca smite bail in

nidejdea crt va primi, ca rsplat, libertatea. Initiativa cladirii bailor a venit dela architect, iar n.0 de la Onegesius.
Baile nu eran de piatra, dupa cum au sustinut toti istoricii, ci de marmora, cad grecesul )ao; nu inseamni numai
piatra, ci i marrnara4). De altfel, fie c reedinta lui Attila
va fi fost intre Dunare i Tisa, fie intre Cri i Tisa, ori chiar
In dreapta Dunarii, nu era nevoie sa se aduca piatra de constructie din Paeonia, oath' vreme se gasea destula piatra in apropiere. Logica nu ne ingiduie srt admitem c Onegesius va
fi adus, pentru baile sale, piatra dela o aga de mare departare.
Cf. Savagner, in Iordaizes, De origine actisque Getarurn, p. 342.

Thai au arezut cri aceastil resedint or fi foot la Tokai. Cf. Thierry

op. cit., P. 89.

A.supra stilului architectural al &castor palate vezi amillainte in F.

Vmos, Attilas Hcatpdager urul HolspaliiS te, in Senctrium Kosidakovianzun
V, a. 1932, p. 129.
Alceeasi insemnare o gsim chiar la Herodot I, 161; In ce privegte Ienuml
de constructie, probabil este vorba de brad care se talucea din deprtri.

www.dacoromanica.ro

35

In drumul lo r spre capitala lui Attilaonembri ambasadei

romane au eilitorit prin Banatul Timigan, trectind peste rilurile Drica sau Dreccon, Tigas i Tiphisas. Identificarea acestor
rauri s'a fieut in diferite feluri. Cea mai plauzibili ni se pare
cea fieuti de d. Dieuleseu, dupi care Tiphisas ar fi TibiseusTimigul, Tigas-Bega, iar Dreocon, (Drencon, in transeriere gree,easei), Muregu1').
Celelalte ape, peste eari a trecut delegatia 6 pe cari Priscus nu le amintegte, ar fi Taji6 Tagyva 2).
g) Limba Ausonitor.In trei pasagii din Fragmentele sale,
Prisms, care pe Romani nu-i curnoagte dealt sau ea Romani
Orientali sau ca Romani Oceiden.tali, ne varbegte despre 11mha Ausonilor. Iati aceste trei pasagii:
zice el, fiind o amesteeituri de cliferite popoare, pe lingi limba lar barbar,, se silese s nvebe i pe
cea a Hunilor, a Gotilor i a Ausonilor gi anume aceia eari au
de a face cu Romanii. Grecegte gtiu numai aceia eari aunt pri-

zonieri de rizboiu de grin Tracia gi de prin Iliricul mariaim.

La banehetul de la palatul lui Attila veni gi bufonul

.Zercon care
zice Priscus
amestecAnd in graitd Ausonilor vorbe de ale Himilor gi Gotilor, a produs veselie tuturoca i

i-a ficut si izbueneasei in hohote de eis.

Mirindwse Priseus 6 Attila a dezmerdat numai pe
,cel mai auk clintre fiji sii, unul dintre barbari care gedea Mufti mine gi care cunogtea graiul Ausonilor, dindu-ani euvintul
6 nu voiu destiinui nimie din ceeaqc-mi va comunica,
spuse ei nigte ghieitori i-ar fi prevestit d neamul su se va pripidi gi nu va fi restabilit deck grin 'acest copil>>.
Cine mint acegti Ausoni? s) In antichitatea clasic vorba
Diouleseu, Die Gepiden p, 65. Enumerarea acestor ape d Diculesca
erede di a fieut-o Prisms d.upii danunul sin la inters nc.asii. In Drinea, a ciirui ethnologic o reduce la Trunk, trinIceni crede cii poste giisi o reminiscenti
Aceeasi pirere o avea i Tomas.chek, in Pauly-Wissowa, ,Real.Encyc.I.
-sub voce. Xenopol, op. cit., p. 23 identificii pe Drencon cu Bega, Tigas eu Tisa
-si Tiphisas en Timisul. Dupl. el resedinta Lui Attila ar fi in apropieses Segedinulul.

Szabo, hallo scrisoare Ctr Thierry, op. cit., p. 427.

Din Ausone_s nu se poate deriva, dupl.' cum cred unii, cuviintul Aorta,
nume dat Aromimilor de Bulgari. Cf. si T. Filipeacu, Cotoniiie romtine din BosAin, p. 70.

www.dacoromanica.ro

36

Ausones era identici cu vorba Romanus sau Latinus. Ausones eran locuitorii Italiei. Nu .intelegem de ce Prisms, decite ori vorhegte despre Roman din risirit sau de c,ei din
apus, ii numegte in totdeauna Romani i nicioclati Atizones.
A voit poate si faci o diferentiere intre Romanii din imperial
roman gi intre Romanicii cari triiau in imperial Barbarilor
de la Nordul Dunirii? i)

Barbania, adeci imperial Hunilor, era, d.upit cum am spas,.

o amestecituri de popoare de toate limbile, iar graiul oficial

al acestui conglomerat nu era numai limba hunici adeci tatari,
ci, dupi cum precizeazi profesoral de istorie de la Sorbana,
i limba gotici i limba latini, nu insi limba greaci, despre care -

Priscus spune precis ci nu se vorbea la Nordul Dunirii 2).

De altfel, mai toate personalititile de seami de la curtea

lu Attila sunt striine: Edecon, un Scir (garman), tatil lui

Odoacre), Onegesius i fratele siu Scotta, &pi toate pro-.
Greci de origine, Tatulus i fiul siu Oreste Romani, cancelarla regelui era formati din scribi Romani, Adamis, intendenta! reginei Kreca un Grec gi de sigur inci
altii, fr sa mai numirim pe Ardaric, regele Gepizilor, Valamir, regele Ostrogotilor cari se bucurau de favoarea regelui
hun. La curtea regelui forfoteau striinii, dupi cuan, citeva se'
cole mai tfirziu, la curtea regilor Arpadieni, miunau
Limba latini era limbi eurenti
nu vorbim de limba
romini care 'atunci se zemislea,
Aproape tof, daci iiu chiar
toti, comesenii dela masa lui Attila, gtieau latinegte; altfel n'ar
fi gout at:1u haz
toti>> apune Priscus,
de glumele lui
Zeman.

Iar daci barbarul care a convorbit la masi cu Priscus

tiea latinegte, suntem noi siguri c el era hun din nagtere?
Si numai el va fi fost in aceasti categorie? Insigi cerere,a
Xenopol, op. cit., p. 23 vede in intrebuintarea euviintului Ausones
tendiniii de atimiaare a hui Priscus, lar d-lui V, Green, lop. cit7i p. 432 i s
<pare cii prin Ausones Priocus ar voi si indice pe Romanii din Italia gi pe cal
din apus, lar prin Rontei, pe llomanii din riisiirit, supugi npAratuluj Teodosie
ce) Thaw' . In sprijinul acestei pAren lasA nu existii Mel cea mai midi dovadiiFord. Los, op. cit., p. 103: Les longues officielles de rEmpitre sons le
hun (dialect tune), le gothique, le latin, mais non le grecas
Tillemont, op. cit., p. 435, Frd. Lot op., cit. p. 102.

www.dacoromanica.ro

37

-<<barbarului, observO Burlo), adresatO lui Priscus de a nu

-divulga secretul privitor la familia lui Attila, arati c un side,
virat barbar n'ar fi cutezat BO 'destOinuiascO o proarocie defavorabili neamului hunic unui Grec 2) (Roman) care numai
simpatie n'avea pentru barbarii de la Nordul DunOrii i cOruia speran/a de a vedea pierind familia regalii a lui Attila,
i-ar fi umplut de sigur inima de bucurie>>. i poate toemai
fiindcO harbarul era un Roman, 1-a conjurat pe Priscus si nu
destOinuiascil secxetul i
nu-1 trOdeze. i apoi ne mai punem intreharea, de uncle vor fi invOtat limba Ausonilor
aceti barbari dela curtea lui Attila?
Limba aceasta a Ausonilor in care s'a urmat discutia a
fast desigur limba latinO ori limba Romanicilor dela Nordul
Aceasti limbi istoricul Niebuhr socotete ci era limba latinO vulgarg, mama limbei noastre 3).
Ciici in Barharia, adeci in imperiul Hunilor, trOiau in

simbiozO doui populatiuni diferite, una barbari, Huni,

Goti i Gepizi i alta indigenO care nu putea sO fie decit cea
a Dacilor ramanizat,i. Deosebirea dintre 'waste doui populatiuni rezulti i din artOrile lui Priscus c indigenii beau mied,
pe cind harbarii intrebuintau ca biuturi camos,u1. Aceti indigeni insO nu puteau s fie Slavi, cum presupune Niederle,
fiindc Slavii nu se stabiliseri luck' pe acea vreme in Banat
i, in acelai timp, nu se poate scoate din acest pasagu, cum
vrea invOIatul ceh, un argument ci pe vremea aceea se giseau Slavi in regiunile, pe unde trecuse amhasada romanO 4).
O vagO amintire a acestei simhioze o intilnim i in docu,

Burlis, op. cit.,' p. 288.

Brurlii aredea c Priscus este Groc.

Niebuhr, op. cit., p. 615 lingua (aisonica edec Romana rustico.

Philippide, Originea Rondo' tilor 1), p. 325: tin resift:axe nici bintura
mad care este fawns rilspiludit5 la tot felul de popoare i niai cuvintul

care a putut fi ori german (nrechiul german medo hydromel, tara tui Attila
era Oita de Ostrogo/i ti de Gepizi), ori slay (vechia bulgar Hied", yin) ori
romin (mied, hydromel imprumutat ori de la Germani ori de la Slavi, dad nu
eumva e hiptinav), nu pot proba existents' Slavilor in Banat pe vremea lui Priscus
t(prima jumitate a secolulni al V).

www.dacoromanica.ro

38

mente, ori eit de nesigure ar fi elel), 1 apoi in toponimie2).

Pilrintele istoriei, Herod.ot, in cartea a V-a a operei ea-

ne apune c, dupii Indieni, poporul cel mai mare din

intreaga lume eunoscuti pe atunci, sunt Tracii, din cari, precum se tie fac parte Geto-Dacii, Carpo-Dacii i alte neamuri
din regiunile esteuropene. Aeeste pop oare cu totul romaniz ate
In timp de mai bine de 150 ani, nu putean
pilraseasci
eiminurile i averea strimoi;ascii
1 n'aveau nici posibili-

tatea material sa o facil --;spre a trece intr'o lume pentru ei

necunoseutii. Au riimas deci pe loe, dupa cum. reiese i din
aritArile lui Priscus, 1 au dat natere unei populatiuni roma,
nice, natiunei romine, intocmai &pi eam Celto-galii i Iberii
romanizati au dat natere Neolatinilor din Franla 1 din Spania.

i precum in apusul Europei, istoria nu inregistreazi

niel un hiatus, tot astfel, in rusritu1 ei, ori ea de putine ar

fi monumentele medievale privitoare la continuitatea elemen,
tului dac romanizat, ele insA ne fac suficientA dovadi c un
hiatus n'a existat niel in istoria Roantmilor.

Hurmazaki, Doc. I, p. 112 sub anral 1366 yi Iorga, Studii i Documente

Mal, p. 229. I. Lupa, Lecturi din lzvoarele istoriei Romeutilor, p. 25, ra=mind aceste dOcumente, adaugi: Dei documentele acestea sunt tfirzii
ssesigume, apare tocuyi sernnifieativ faptul, a nu pierise din amintirea poporului
conotiinta eonvietuirii strimoyilor indepirtati cu Hunii lui Attila.
Muntele Hunilor, din jradetul 'Din/lava Mare yi Satul HannIni, Hamsdorf, numit i Hundsdorf, in Zips, unde s'au gat arme bane. Cf. UngwrischesMagazin II, p. 60.
Herodot, 1st. V., 3.

www.dacoromanica.ro

-- 39 -TEICTUL GRECESC
A.

fl

noiat3Eaw`Pcopatcov neb; iffluxot3;.

'Ex 2-4g laroplag 17Qtaxpv 44ropog xal aoquaroD Tijg

run9txri;
.1. "art Tot7a flaattaorrog Ovveyv,'Atualotieotg xal'IrtAdecng
xal To6vaoveat xat Botaxotg xat ezipotg 13-veat ireogontotTat ray
70ZROV kat ig ziv `Pay.tallav dizatxplav xararvyydvovalv ig
agonengivag ixiripnet7-1aAav s1a19.dra int rorg dtaTdeo4
airs4; re xat Tawalotg dtaxovetaaat, 2.*0
neoiindexovaal
etr)nv tiketAiiiv, El 144 ye ncivrag rodg weed 17994 xa2arvy6vrag
ixdogiv. #ovAevogivan, di Tamalaw (Praia& yreeo-igelav naeci zot)g
Oevvovg, free. edetv er 77.3.6,1,ov 112,1v3ag xal dtordatog, 112.1v3ag

itivdrog 1'xvi9txo7, thovt3atog

Oeqxlov yivovg, cippdrEeot
arear-onidwv 47otSpevot xal degavrig T.?, ifiearov maed Pa,-

palotg der)v. &itch) di iddxet "Holav =tea Tay Toiiav dTcxveta3ac 7redTee0v rijg ixnetigN9vogivng neiaflelag, avvexnignec

nearat rdvTar

.1111v8ag 1,7?771,1,azov, dvdea z&v

airt-j) xat fa) ii-lecug `Rolmlcov ig Adyovg i13Etv. raivr4aavrog

di `Pot7a, xat neetarciang
Ofvvarv tiaaaciag ig 3eirrOav xat
.132.7)dav, iddxit rfi Tawaiano
11.1.1v8av ffeecriktimacu grae'
adradg. xat xveah9.ela7jg
afacii nixed paatliwg tin)goov, iad2.ero xal 'Entyivriv d 1111v8ag avturesgfiezietv airr(13 th perlazip

ddgav inweedgevov xat rt)v dQv 4yr-a roil zap:axEceorov(ag JC xat in' aemii 7evottivng, (*pa) int 17)v
neeolielav ig6einiaav xat naeaylvovrac ig Mcieyor
db grdAtg
'nix()lq Mvadiv. nedg r nlarey xitgivv noratiti; civuxed
r@v
Kwvaravriag peovelov xavi
kiear (5z;911, diaxelpipov), elg
xal ol fiaalletot o-uvheaav Zxthat. xal
atvodav lEa) xvg
izi 0.0q)1(2e

tiroeog.

ndlectig eiCOtoffre0 iirtit?eftnxdreg &MOW

01) 7cie hddxst zorg pae-

peoK cinopclat, loyonotita8at, 0.5aze awl rof,gcRopalwvyreicflet.g

ap&v crrgs, gin meovoovp4vovg cinh
eoateiaewg
greag rd in) rof)g ph, tip' Inman%
ig zairrdy zotg .22cd-.9atg

zodg di n4odg Jud.iyeaaat.

Tediovrag, dLd xa1 soft

* * rodg (in()
1x-u8on7g.xaranervydrag cri za2 lag alva14.6-

www.dacoromanica.ro

40

Totg Tamtalotg rag dvev ifmeory ig

:09,4weea

wee

dgptyuivocg

ixdtdoaaat,.el ft4 ye 1371-ie ixdaTov 7terev76Tog Torg.xard yrtflepor

xTvaapivotg &iv) do9.etev zevaor 10-vet di ikei3detp
avilltazeiv
awalovg fredg Oivvovg. aleovitivovg 71.6).ettov Erna o3/4 xai xec
manye.Seetg laovdpovg xat tixtvdtvovg Taqtalotg Te xat Oilvvotg99vAdTTea8at di ;cal dtagivetv Tclg avv.3-4xag iltTaxoalwv AtTeav
zevalov Iron ixdarov Telovitivcav fraectc.Pcapaleuv Tag fiacraelotg
Itedweeov da nevrt)xorra xat Tetax6acat at Tot7 TiAovg
inhavov iota. hvi Tarrots iazeivdovz-o 'Nutria Te xat Oevvot
xat Irdretor xov tigacravs-fg ig
cil.tOrepa inavheaav. ot
fcceed:Ptottaiovg xaTagyvydrreg iged6,912aav paedeotg, iv org xal
yeardeg Mdita xat!,1Terxdit Tog flaatielov yivovg, ofg iv Kaeaci;
Teovely Gerdy oi napetbip6Teg earatpwaav dixag airrodg meaTTdpevot Tfig 99veg. oi i meet '424-2)Aav xal B24dav T-tv steno,
Trek Tawatovg ...9.11.tevot dtegheaar zci
'it' Ixv81xf) art) zeteof,Itevot xal Irdlagov nedg Zoedayovg avveaT4aarro.

"art Oeoddatog Igveitne Zlivdroea dvdea inrauxdv naed

Tdv :eiTTO.av mesolleiradj.tevov... 8g oag

zo6 TreeaflevTot7 grov

evolta 13deenae gve0g graed Todg 0.6vvovg dpaciacrt, c122,)

'OvaanveZv &levers guilty, iv h xat Gladov.2og
s-dv Ildrrov xal
arearudg ix7rettp8elg dtiretfiev.
Tkrt Toti Xevaaplov TO6 861,0150V Zaea&ViCraVTOg 'EcTixamt

dvelleiv Tdv!itirtp.av; iddxet

19aatia Oeodoaly xal r
ayiTeri) Maertailbp flovAevovotg TM, zeoxsytivtov 're
ft6voy
Btyllav dad xal Magtplvov ixlvittnetv greeafi'evefgevov wad Tar
4TT42tr, xal BtylAav ph, Ttj.") Tatvoitivtp t)v 'roe Ipplivitog iirizovTa TCigtV 7TedTTELV eizee..Edixcovt doxet, Tay di Magiftrvov
div'Tav crkoig flovilev...9.1vTaw imtaTtigevoy
tlaatliaig throdtddvat yed,uttaTa. drreyiyeagrao l z-Mv 7ceeatlevoii4vtov dvdedSv Ivexa

dig6 tiv Bvyaag leiviividg,'J .di Alagtp,tvog gegovog ipree

13tynag dglag yivovg Te yreetravorg xat latraidetog ig Tct ficiAtaTa.
IffetTa g
del' naeaact,tedorra Tdg amovddg v
ittflaTedetv yt, Tvyddag d iterci zotig tydv itxdo,ffivz-ag

iltTa3caldexa diriaraixiv ot, griTietor ox &my, xat Taira gav

4v iv Tag ?edit/Acuity. trinedety d Tdv Magtptvov dm 17T61.6aTOg
T(j'ArnAt At) xelvat atrav greialSetg ,usylarrig dglag gvae' afrtdy
dtatkvat ToOTo ycle addi
Tav adrog neoydvcav oak hart
is-iewv TM' degdskrtov Tfig 1xv,91.34; yevia,9.at, dad areeafleiwaaaut
Tdv Ts intTvxdrra aTeaTtrnv xal dyyeltawdeov. elg di Td theyxetilaat Tei dgysitflaLl.4eva iddxet grittassv 30vnr4atov Impel !Poi-

www.dacoromanica.ro

41

or6v re ycie airbv Zeedtxfigdnam,elalig at diravtxj

afrrtv ireorivat.
rafrrtiv r,v 7reeaflelav ex1t7rae4aag
irel8es ge Magliavog airtT) avval(geat. xal tkra ifga rag ficteficieotg 126p.evot rfig (Moe ig -7eedtx2)v ci9txvo6ge,9a retaxaidexa
xara166d6v dvdet e cvq.i zfig Kcovararrivov d7rixovaav
actrreg xa2,63g etv7)r2atige3a ila iariar'Edixtova xcei voi,g gee
a6rog flaetIcieovg xaleiv. 7(e6flara oiv xal pag dirodogivan, raist
iztroelcov lyttv, xaraapcigarreg etaromoto6p,e3.a. xal 7raeci 2-6v
rog. avgaroolov xate6vrgiv gtv gaetIcieaw rv 'Arztlav, tjp4Dv di
2-6v'flaatAla JavpaPys-coy, BtylAag 1r) (14 oint et?'9ev xal
r6ro 'Arrl)lav, .9.86V
tfr8eto7rov dixata atrceivetv, 6'0-eo7-c0y
di vdy Oeod6atov Aircov. laxaD.ov offv ot Oirvot xal xarci goce6v
67(0,9eettatvdttevot 4zalisratvov. turn, da lg treea restpcivrcov TaV

Itatovg

Ayov xal paoTeocrewn z-dy ag;My afrao-v xaralraivcivrtov -3vg6v,

turd 2:6 de17rv0v cbg dtaviarrytev, dcbeotg 6 Matittvog I'dixtova

xal'Oeiarlp 6.3.seci7revae alietxotg lafttaat zai it3otg 7vdtxotg.
-civagelvag de '17)17 1.15iICWVOg 'Oeianig civarbelatv iredg ray Mat-

gtvov cpeget: cbg aopg re ek xal tfetaz-og p) 6goux 063, raig

detirvo? vds,
dpg71"2-ec tkaliteta 70.2igge).4aag' zcoe/g ycie advoif
deov di roil 24yov cbg tol-aixtova xcd.ogvreg dcbeolg

d& intaragivotg pavivrog, xal civeetorOaatv Smog xal xavd

notov xate6v Ireetalrrat

a6r6g, rerignrat di d'Edixow, o13div

ciltoxetvcigevog 14-2,Stev z-fi di 6crmeak th

ifladgogev, pieoger
d teetrov ileyev to)

al &yarn, dire() 7)gtv 'Oeiarng eteljxet.

dery 702.e7raivetv cbg vaiv at'prav Waco'st p4) rvyzcirovra cr6r6s,

giv rig 67r4ovci ve xal ilmoyearia elvat!eirrOa,'Edixawa

vd xald 7r6legov cifetarov xal rag Ogrvov yivovg dvaeipcvat 26v)Oelarlp 7t0).23. ragra &an, xat rtji Wixtovi ldto,lonacigevog ITaaxev eareeov Ire6g i5, are ci).1219.4611evog are Zitoxetvdgevog, cbg ErfrOL ILIV ati
id flevtiva, Om d a6r6v

xarairea;vat reaffirm 67ri rofg Aex.19.eratv elg 470. dptxdgevot

d Ig-Ncticradv itengov
geoliev tivi9ecbittov Z7}10 IrdAtv cbg 02rd
2-02, froAegltov 6vareagetaay, se di rotg leeorg xaraUgacrt rav
inrd 1401.07 XaTEXO#LiVWV Twig t y'
&reg. gatedv d &co

Tog 7(02-ago0 iv xa,,aetri xaraleaavreg (a/mart-a ydeid girl rip

6;09-92, ()avian,
bra6alia rgh, ffoligtp civateeVisream)
etov 7(e6g fdylvt9tov 41-6v
Ilivetorg rayfuirtov 2)yo6gsvov dam,*
Icge,9.ct o6 7r6eeto 6vra rfig Nataaog, ip (11 id Jetted fiaatlitog
dyyebtat xal 2-o6g gmycidag scaecd.aflerv ro6g yde e' 1-My t, 'reek
031, ://vv0e iyiyealcro, at3i6v &Tel ircreadtddvat. 1L90gev oirv
26yovg xal ro6g
Tvytidag .7taeado0vat advr worg 06vvotg

www.dacoromanica.ro

42

naemxetitioattev. of,g piAoTeorriatiptvog otv 7)ttrv

dtavvrrseetkravreg di xai dad %-(Bv deitor z.fig Nar000e r7)7, 7ro(alas, voi7)cJdp4vo Ml ray qareov nos-allay i rt zWelOV iapc0.
Aottev ovneepig, xal.tyrcig ,cal ihypodg xai Irtetaywydg ito2,-

v.47ree sijg 7)p4iag dtaTavodong, ologivotg tat dvo,ucig 7ropedeaJat (7 Tor, Olov &as-04 xarevavslov 60/2,IJV
direlecog gzorrag rijg ro0 zwelov ,Noctog dval5'ofiaat, ora
dr) rot"; 0,Iov
v vavriav irotovitivov iroedav xal is-Bea =tea
Xcig ixov.

rd-xa8sor@ra unitalvovrog ina di s-71g 1-M7 ;1'61(0V tivon.tanagML

civarokig ixervo z-d 1iie0g
rqg ddo77. fterec riiv .dvoro-

elav iv zany xot a fatii tltadet. aaeaylvdge8a. brce7719.ev ildeflaeot.

Troeiterg 17 crxd97e4fl itovotAotg, &rep atrol divdea berifivorreg
met dtayitTorreg xas-a0ICEVe4oVaLV, iiXONTO ',gag xal dte7rde,97tevor

rdv Irorapdv, otx ',pay lvexa naeacrxevaaditevot,

dta7roet912Ettravreg 7c2128og fiaePaetxdv, 87rEe 7,ttrv raid rip dddv dirlIvr4-

XEL, ora d, flovogivov tag &I ,9.7,eav feirs-a dtaflaivetv ig stv

Tavtaltov yv. rofro d iv nolittov acteauxeviiv irotovitivy rti;
fictuaely 1xtia9v, freoTtioet roif 1.17) Ircivrag atzli; rodg 97vrcidag
d6J6(743at. Treeatak,ivreg l rv"lareov xal otv rorg flaecieotg.
Iredly zivl i2VGILIVelll tjvarccia312g
ff0981PairrEg OVadIOVg
'Lev, elcras rodg ti,u971 Tay 'Edixceva 1-4; 'Arrip.st miaaat ri7g
tuerieaq tigligetog itippreig. xaragetvrraw di otv 414.17v xcei rtTiv

gevancrcirrcov 4,ueig ti'aefIciewv, 40 41172v dtplav der7rvov 7)4(tibv

aleovidvcov, zedrog brzcov dig 7jiteig dexogivcov txodero, xai di)

dvdeeg (I' 2xv9at napEylvorro tag rdv 14117,2011 uc dIrtivat
iraeaxelev6itevot. 7)Aav l7teerreepro la n dernvov adrodg
alrnadvraw, d7rofi'dvzsg rOv ifrIztov 81'1WX711917jal,

'al ',far

g ddof rfi darepalit 42,7)o-arro. 7rapay% evoll'ivtov di eg ro0

rtpa olcnvcig (41111
4p.4iag oSeq (7zoLlai l atTrat greyzavoy oJcrat) Arcl-rs idpov revdg trxlivonotficat 113ovAli-3'ivrcov, oi

iirtrvxdrreg dtexdavaav thieaeot, cag rrig '4rr0a 4v Octi.ta4

inrctexodung crx72vg. xaralvotivrcov di 87rov ro .1rd8atg id6xet,
'Edixtov xal 'Oegarng xal .7x6rrag 3cc.1 IrEeot rt7iv.4v adrorg loyd-

attIV 7cov civeetoravreg rivcov's-vxerv 4anovdax6rEg 2-0 7reeoVelav

zotodtteJa. 7,14.63v di rip dloyor
o9avg.tadvs-cov teortiatv x_ce/
tg 6.179.ovg thvrwv, dterliovv nedg jx1ov rfig tilroxelcrstog
Ivexa 7tv6gtvot. Elmira-ow 'Arr04 xal otx irepotg Airetv flat:71,14a Traeaxelstaaa,,at; xa2z7r75vag d;.s.:x6s-rag eurexeivaro rot;
47915v adrIbv 7,7ovit4vov d7r1ranta ervat
yde (Iv ffo,4,v7reantotrtvn crrerie(t acre' 7uiig 1172Av9ivat. givadvrcov dl t7) roCrov

47ri zorg ffelai5'eat xeraaat zdv vdttov, &ire At} hrtqxcivovrag

www.dacoromanica.ro

43

gnat ig dtptv iezothvovg nap' otIg iarcanaav

hziewv dvaxel-vea&at t5v I'vexa zreeat9e6otvzo, xal zot7zo gndil airso6g dyvoerr
Zx63.ag ...9.agtvd naed ifiaatiha yreeaevolthvovg xeilvat di TOir
rawv xveefv 127) 7de tLUw rd rqg neeugelag ieetv eig zdv !itt-1-0av

xal atL314 inavipcov'Edixwvog xweig xal eircarra,

neel a5v ineeatievdtteV-a, tAerov n-qoararxortsg znv zaxturnv
chuivat, a1.4.4 fuea TedCeti) ixot,uev. EIVZ di rag, ler&eratnllov inanoeoCrzeg (o6 yde 7jv iTtredv ytycbaxetv, 87ra,g texclnla
hyey6vet rd hv 9raectiVerup dedontiva fiacraer) avtlepheetv 1jyo6ftet9d g27v neel It neeatlelag cinoxe1vech9.at, et fir) zfig awed
zdv'./irop,av sla6dov rexotizev. dt6 ierciaxottev, errs zd elenttiva
Tag .2.x.63.atg are val &tea 71xol.ter neeatlevditevot, zof apBv atiztTiv 7,701i1.41V0V r9v ITECOGV ervat, xal Andattdg daotg zo6zov. xd-

etv dtal.ez&Tjaea&at ol di twig napazefjp,a dvaxweerv neouhzazzov. 'Iv naeaaxevij di zfig 6doii yevoiztvovg ri dnoxelaewg tucTgBlyil.ag xazeithyTezo, Erel peast da,Ovat dltetvov Uycov
chTecirrqvg dVartleffV. el yde A0011 rqfeizzlp.? iervzov,
alv, 61721140g, 17.TE7TEIXEIY hdlwg du atirdv r

daoarn-vat dtaroedg, ora 4 intz7fdetog aim

dg TwItarovg
hi,

rfl xazd

zdAtov nescrflek yevditevog. zat7za f EeVOVV ain't? Taw 'Edixwva

6ndezetv Franey, (are 16yw rf2g neeofielag xat z@v dimmer

ehe db2.9.6g she lpetAcTig en.anao,uivwv irpoTdoewg zvxerv
14") flovledaa63.at neel uZv airroig xazd fdritla dedoyttivwv, xal

dnwg za zevalov, oinee gpaaxs dera&at Tdixwv, xoplacet

dtavettn9-na6ttevovt zazzoithvotg dvdeciat. neodedottivog oblestye
Znoazdttevog tic xal zdv 'Oeil3p.et yde

arnv e aiel, n) hg z6v '.eirup.av dydyot dnee turv iv zij

..7.tedtxn" itezd rtv hazlaatv ElelX61., iv alzig n0t06ttevog z6

(dam"; flaatiter xal rq etivovp tg 16yovg afrrav h,tnalv&ivat ;card-

ItnviSet sty tteilezn&efaav a6u1; 47401)21)v xal id noadv raj Ixnettcp9naottivav xevolov, bassyet da xal
olg TO, neeaflelar
inotalts.8.a. z-c-6v di Toe. 'dam r zoig 67zovy1otg IffiT619'1VTWV,
xal dvdyxn r,v noeelav amid idv z-fig vvxrdg xatedv zoteta3-at
7retedwevot, ttszegizeeot zrov flaefldewv naeayev6itevot hntgerva&-

zot7 xateo7 zdetv naeaxae6aacr9at zdv 'ArvP.av

xi; xwely, 8ev xal dtaviaingsv, ljxov 41.av fiot7p
dyortg uveg xal nozaglovg lx8.6ag naed Top' './trztla dta-

lipiig

tv afaci,

ne,up3.1vraq. detavr)aarreg odv hg tInvov hzednnitev. tiaeceg dyevoltivng t6p.e8cc ttiv i*e6v
xal nedov naed ro6* aepdeow
itnvv37)aecr3at 6 di irdAtv zo6g airrok 17CCII7CE naeaxel.ev6gevog
ciathvat, el to) tkotphv u naed Ter afaolg lyvwcrithva
o6-

www.dacoromanica.ro

44

dtv offs, daoxetvegievot aeg iv (kW acteacrxevadge,,a, xabree

To0 131711a deaTaovetxo0vTog 1.1yeev etvaL xal &tea 'lg.& (Snarlodpeva. iv iroUj7 dt xastypettir Tdv Magitztvov Maw, naeaXceikbv

'Pow:rams, tgeatoscittevov st)v ti'aefideav y90)4,0 (8g et)v iyav tat

.ztv Zxv8mcip 61.722.1.49.et oti rt7g neeollelag Ivexa, ,ua xasci aedglv

Trva nedg Kcovarcirrtov, 8v 'IrcAubniv dvTa diroyearpta '.A1T424

direarciAxet 1.fikrto'g rdv Iaaeelaw tPw,2a110v urearny6g) naed
sdv Zeds-rev cirpixvot42evog (oti yde 'OvnyOtog TrivtxaVra zaelv)

mat adTdv freocrecadm dad lepNvet VI; Tovartxly neyov ddiect

laeicrza acted Toil Magticive v bppea3ta, &tee airrdv rijg napes
ray !AZZO.av etcr6dov naeauxerdoot. Tvxetv. n)v yde
Advov Tlop.aimg xal Odvvotg ovvolaecv,
&lay

new-

alp, 8v nee' adrdv ti'aud.edg that igoaerca,xal Td sotg aveas

dtevxeLyijoat dprpi,80.a dwixdfzerov dt 72E710111ov redgea8at dw-

atv, pdAlov (It Tdds,1,9)4i bri rg dya,9-fi ovvapav*cr3.at. aedget. rret&ea-aat dexal
atirti; rdv fiirzttlav tteAce1912xtvat neyov' mix Iv cixog Thlesaaat

ee@v.

zeilvat to& In) aaedvsog 'Orririelov

flefisaltog id xas) airrv, El 1.415 ye neleg 11)V cream"; yvoingev ddratan,. 8g dt diroaaigew Anxist ,citupti362.ovg etvat 19,71 sot7 xca
adrdv 'Ca rj) chle2.74,5 Iraed festrst Agt Aeyetv re xal necirsetv xal
rraeaxefitta TM) Imam, dvafidg tal rip '.eirr712.a doPacre crximjv:
fredg dt Tbv Magephov Inave).,91bv cildovra tflta 11,5 Blyag xal
dtanoeodgevov
i-otg xa.9.eascZotv neyov
se t xdrsq
Acyttat xal date nae' adzot7 4x72x6etv, xal u5g dei rd rci; flaeiSciey
Jo...91od1teva naeacrxevgetv daea xal rd adr4; acre' tl,u0v (11,971adizeva dvaAoygeaaat. dgq9dreeot odv dvaandilaavreg (tal yete
seV tdcipovg xal rfig adag xer619.at oveig avvillatvev) iagvecrv
aedgtv ;cal rodg iij g.terd zcZy dfrovylano IgoemjaavTag dyexcii,ovv xal dteuxitpavso, 87rcog re aeocrelnotev rdv 'ArrOctv xal

anon ada4; rd TE
daea dotev xal date atirti; Ma;cAivog tx414ev. 4971 dt 'meta novotwevovg did Toe Zxdrra

!rirnjlag Aereall.mpazo, xal &is-a tg sty Ixelvov naea7tvcfge4a

dad flaefiaencoe 3cinay soeoveovAinv abovg. dig eladdov
trizopev, 'efeoilev tat gvuvov impeov sdv 'ArrIjAav xci,9*.tevov.
orcirravy al gzv Amoy diropriew rob; ,90vov, ireooaaeiv d
lliaggavog 4aredcaso sdv peigaeov, rd re 7raed iflact24cog
peso dodg neyev cbg od5v awn atizv xal rodg dp.9)) atzdv edzevas 13aubledg. d at direxelvaro &Twain Tawalorg dace mirk;
PodAmvso. xa1
ray BtylAav tdOdg reiaet rdv Adyov
dvaidtg dgroxaldiv, drov zdecv ira' crezdv 12#9.etv Oancrev tat-orcii.sevog id re atrij; xal'Avaroolly dal If ste4vii ddEavaa, dig
www.dacoromanica.ro

45

n-e6szeov- Ireigetg nao' aim& 61.3etv meiv i irtirregol pycideg ixdo&erev tketideolg. Tot; de TOarrog o5g ix rob'
Zxth9txot7 yivovg naeci Towalotg otlx ern Tyydc, zoirg ycle &rag
eteTro

ixcled6cr9at, zaXevelivag pc4.2.ov xal airrc,o7 Irietaza Aot6oenacipevog

flofig i'keyer dig afrav dvauxo,lonivag rcebg igoeciv OtCtIVOrg"

idEalintet dv, ei toj ye rkt-i z-fig irqeuEa 8eapii 2.upalvea8at 466Toy 2.67wv lrap6Xei, xal zairt-siv af,s-ti) bri1 dvatdelir xal
Drizt izt,,eivat Oxi1v pvpidag yet() 'rot"; ovezieov 69-vovg map&
'Nitalot; etvat moUcre,g, c5v ixileve zee 6v6paza eyyeyeappiva
noyeaTiag civartychaxetv. th 614f12,,,ov daarrag,
zdernio
Ireocrizavvre lus)dev pe4).0avza cbctivat ovpiripipetv 61crv xal
ovra ttivtag i-o6g acted crwiat xazapv762Prag
".F.Tolav `Pwgza10
flaethieovg dire) z-cZro KarraEavog zedvcov, 8cf)p;jeevue zap'
crirrcji Iratg cb'v 'Azitov zor, iv it iaziesz `Pc/miaow criearilyoti,

yde ovntueljaetv zoi,g aTerieovg

e'xiriptpat ?me' atiz6v.
ecimovz-ag tivziov ain-ot7 Og pdxnv tivat, xatrcee ii dvvapivovgoipeAsEv zok stv Taaxiiv airtorg zijg otxeiag brtzeitparrag yfig
viva 7 Tratv i zorov Teot5etov crEoVicraat, Li,e7ev, ine ixElvow,
otTlree azizag notfiCrat iv CdeEaLV WettlpiEV; dirayyeadviag S zee
(cirri) 7-teel siLv 9v7cidcov de6ontiva a-31.g bravt)xetv pnvelovrag,

7r6reeov afirok tx6166vat &aortal ij rv 67rep cair'63v civadixovTat IrdZepov. iraeaxr?rvadtrvo zp6zegov xai z(3v 11/1aEtpivov
7t.titivetv, eog di" afrroii Ireei ierw yEyeamuevcov dgroxetvo.OpevogI3aaaer, izis-eme Tci dio-ea 66vrag, eiffee 111agtptvog Ipeeev,

iutegtivat.
r657,

66vzeg zolvvv xat iravtvve 4 zip

XEX1911"1101, irt lOtoiloya6pe&a.

ixeccprov

xal Bt71Aa ,9.avp4orrog,

(Smog irci,lat afaci, 7reeoflevopivy iprt6g ZS xal greciog voptcr&eig

ficreidecor
p4nozi ztveg
zdze xaleff@g gotdoetyrazo,
dvcrpel aireq; Thy !rizziP.ar
sZv Iv Zeedtxr) itrzta&ivrow af,v
recreeuxeliauctv dmayyeadvz-eg, tr)g ev pev Tay `Pcopaiam
PacrtUa, eivt9volrov de zch, Airiav. oiirov Tay Adlov J MaEtptvog a5g at..9.avdv laixezo ota di) dpirozog o5v rii"g avvcopocr1ag,4
xazd s-of fi'aeli'deov dvoiixog inotTjaazo. de Btyllag cip5o1fto-

Adg re iv xal epol 6:36xst zeopciaewg ciffoeav, de i)v aemii 6

7)2.ag 12.otdoel)o.azo

ot'ize 7cle

2ee6txh, tig fareeov 7,ptv

&were, oilze rd zfig tmtigovbig elefia&at ifeling,g tIv6plev,

iti15evdg pkv izieov iejv ex Tar, 7r2.4.3.ovg aid zv 42meazofivrer
xaza rttivzow 961gov ig 2.67ovg crrq; ,,apeotivzog 0.0.8tv, Wixcovogacirttog 4cepv8-0-orrog dtd 're TOIV dexovg xal Tip datiltaV ZOO-

zedygazog, p4irowe xal ak-dg, 05g zototztov pez-oxog A67tov, brtzt,Jetog voptaaeig ...9tivazov ()Tiget CtIplav. iv wocatirn oi3v

www.dacoromanica.ro

pollse rvyrivovatv iztarcig Tdixaw xal 76V ThyIlav iga) zijg titeTieag cbrayaytv ovv6dov 47roxetvcipevg re 61,213-ge(2,9at
atirorg fieflovAevItivcov Ivexa xal 2-6 xevalov xottur,9-iivat 7raeaxegreclgtv
2evadgevog 2-6 doi.9.22aitevov rag cita af)rti; me
Irohneantovolivrag

ring
a
roe
'Editlevoottivotg civexcbeet.
&rag,
xal
xamog Ire6g a6263, 2.67ot cigraxecv lazevev 2prarlytistog

0.0/ als-lav cilroxewpdgevog Ipaaxe yrae' aimal 'Edixamog

'Az-z-0.ag =eel zcliv Tvycidtov zaXelralvot72.00= ix * ite7ia9g igovIrchtrag cixco2afletv

elefiaJat cbg xal airt-tii

an. ycie
aag equic19at medg

-71VEg Z027 IAZZIPAY 667010

fulatarov

raVra dtakeyottivoig mteayey6i.teva

Btytalaw

fkieflaeov dvdecimodov

ve

brzovg

ttg Ttogalov

gree6v-z-t 2r2.fiv 'ta'

'Raga
xa? Oilvvarr

iterg6
etg TeoAy &etaJat, dzets 6rov
titiTiflo2a dtaxet&k. creamptultivwg tal-rra xat xaret ripipt
xa2'
iyivexo u Ilaefidetp, a5CrZe 26v ply &yam, 4qed1wg Ml
atrag lavat iredget diropoEvra airlag, 92) lime
zevalov xoireECTi3E1ie doi9licropi44ot,.ttetg di Ireopdcret diroxelanog
vng 'Ortniiierlov cinexdigaut9a4 Zd dtZea xotttofwevov, &tee 2.1eig
re dtd6rat eflo' vd1,611e3.a xal 16acuile6g dyreurd2xet.

amigatve ycie

r6 raw !Amriecov lavog iarciL9at, 6 loll Zxtpatxdv 18i'og, 7rapiarn di

2244
alrlag zotelade. ItoLIC6v xcrrd Tiaa xal yivn dez6vaiadv at)v rcji greeaftwriey witn, .'eirr2)2a naldtov

Oeodatog aut2,etig
d@ea, 6are 6p.ovoitx aTeriev chrayoesfaat
wog :eirrljaa ovitivarnt, rip di
42edg Tawaiovg elevnv cia7rc*cr3a1. d t wet Mea ci7roxott1,tor
xarcl TdtV ini177(p rtZ3, Paatlitov roe 48i'ovg didamtv, 6'are
ray Koveldaxov 7reecrI3frreeov 6'vra rfi ex!, Tee d@ea decittevov
darreeov, cola rretop8vra xal rah, apErieWV areelTairra ye0r, gyrtxa24aaa9at 2-6v 'Az-rav xazd wilv avAgaablev6vrtov, rdv
roll! roff

di to) peLlOarra 7roaip ix7rittlpat dtivaittr, xal rook lay 6,8Adrra, ro6g d naeacr222aciptevov xaAetv rdv Koveldaxor 202, 2,1x21222elcov 4te84govra. ray 61 in001;47)V zizorolrOarra tine& tbg
za.aendv ent8R(.157cy i2.19.erv ig &pip ..9toii el ycie 06151 76V 2-0.17

Olov dlaxoy drevC6g gaily iderv, irtZg T6V plytal-ov 20v -31.@v
ciTca,Mg rtg 6tpots-o; othco Ly ov. 6 Roveldaxog ittetvev Sal rotg
crperleotg xat dteTaage sty deviv, 20i7 2.otaog naredg roi7 !eixarietov i'avovg
f,1222p.ge fecteaarcivrog oiTyree 18-wovg flaadia
.9.3

2-6v yreeaAVreeov zav vraidtor xas-aarijaat fiov2.6gsvog 30v2172)crtov

174 raktp ix7r4wret 77)V gregty.

dt6 4:17)

xal 1;g5g, thg eterpat,

47rt,ttervat maeaxaevacittevog Tv Btylaav dtapixev eitta"Hcrlq ireo.cpciaet pAy r@v gmycidwv 1g TOTOnialCOV dtag120.611E3'OV, 'tI? di debi-,

www.dacoromanica.ro

47
-081(7 z(13 'Wixom r6 xeva toy xolmogvz-a.

Toil di Bcylla egoef.Ocrarrog, play turd wa)v exeivov civarbcrialv t)iteeav hatgelvarreg zg iazeealge eta wd derzt.xoreea rig
zcbeag a6v 'ArrOire e2roeet87)/2ev, 301 dxes. rcvdg11,5 pe/3dep
ireoeiA9.6rzeg ereeav 6d6v irecinvav, z-av gevayotivram tizg ixv,54.av zaiiro irotetv grapaxeXevaagzev(ov, th ioff eirrOa 'eg xoilm2s
atvd napecropivov, ev rape& S'vyazeea 'Eaxeci efloaszo,Xel(nag giv iktov yagrag, d761.4,evogd xal rafavv xawd vd,uov zdr
Zxv3tx6v. ev8ivde elzoeev6pa 6(36v 6tta2.7)v iv nedly xstgivir,
vavatlaeotg z-e yreooefkUopev norattotg, o3v ol peytarot perd was(
7a7eov re tleipcoov 2ey6yevog xal 6 Tiyag xal 6 Tip0ag
xal ioiov iveneeatchftter Tag 1.covo-62.olg 7rXo1otg, org ol
ffe000txofirceg rof)g Trorauoil xezenvrat, zoi)g di Xotirofig zatg
olediatg dtem2e6aapev, 0g la wriv dpagaii, oi Pieflaeot dcd zadg
lip.vciCovrag Teeovat 2-67rovg. exoenyogrro d ',lay xarci xaitag
zeoTai, dvzi ply oizov steneog, dvzi d orvov .dog brtzwelcog
scaAoiSp.evog. exottaorto di xal ol ezitevoi tp.tv intneerat -xeyzeom
xal rd ex xec8(7)v xoenyozi,uevot icpa XcifLOV 01 fidell(VOL xaAog-

trtv airr6. Itaxeciv d eiveoarzeg 606v met delAnv klav xazeam.

vooali.ev ire6g 2.1,22/n rtvl 7r6rtgov .6d,coe exa6on, &re(' ol rig
70.72cr1ov aeE7501120 xo5itng. zveepos d mal .4.9112.1a igazirtig &avac's-6'0.a Ana fleovr(Tiv zed avxv(Zv'etareandiv xal dpfieov noLlot7
1.1.6vov tp:Co'v dvezertpe 'tv crxi2r4v, d2,24 xal
mazamtevip
trilmaaav eg z-6 Zdwe exatcre rig Altang. furd d wig xea7o.6ang

z6v &ea zwearig xal roe ovizflvrog detgara4evreg rd zoviov

cizeitelaogev xal (120.(av xcoetttea9.a, o5g iv ox6zy xal
zealrerzeg 606v, fp airt(ji

Exaazog gaeat,a& 4;ezo. ig (30 zegg

xa6flag rig xo5inig icaRayevtlevot (rip afrcirv di ircivreg dtapdecog ez-edirwlev) ig z-afrav ovvfiectiev xal zCov cilroXemottevcov

flog zip r7jrriutv e7rota1ige9.a. ex7n7(32jaarreg di ol 2xi4at dui

ray J6evflov rabg mahkuovg, org ne6g r(13 met xixenvrat, dvexa107
.4p(Dg ee7a61.4.evot, xal dvneaz-am 'ti flovilgsvot xexedyattev. re:Dv
43i at tp:is, fkreidecav ciiroxecvagevcov cbg dcd way xecyCjva zaearr61.4.e&a, 7ze6g aTeeg re. ai,rofJg ma,loiivreC imedexorro xal

izaest2tov xalip.ovg inleiazovg evatovreg. wig di iv rg xoiun de-zokrng yvvatx6g

aer71 rah, Bblda yvvalxiiv eyeyvet) TeoTag 7)p.tv dtairempattivng xal
o-vvovaia yvvatxag eimeeiretg

(.2xv,54.x2) at adz?) rt,u4) zcig fay yvvatxag ex zaiv 7reoxeilavon,

.idwdliccov paoTeovtiadgevot, zfre6g aOreig 6palq dIrayoee6-oavreg, iymazagelvavreg d zatg xabiflatg eima iE eg 'tv w@v
oxeve5v ereciirtylev dvaNrvatv, xal otilinavra drix6zeg, z-d

www.dacoromanica.ro

48
z(j) veto, odIrse Ev 11) Izeoreectlf xaTaAticrarreg iTdxo,uev, rd

di xat nr

fl 6x9-n

Algvng, zci d xat iv atr

i17daTt,

dvelcitiogev xat ixelvzprztv t)gieav iv rif xtbgn dtereltpagev d7carra

dtareeaalvovreg 6 re yde xet,u6v
xat Aagiredg zp..tog
brtge,1,718irreg di xai Torav brawl, xat 2-63v lotIr@v inroCvyttov

faxed z-tv pactalda ciptxdpea9a, zed airtv chncaudgevot xat

eotg dgettpdgevot, recut re tieyveatg tptcaat.g xat tevaeoig diepaci xeci rti;
lvdlag Ireffieet xat rq xaemji ,z@v Totvliccov xat

&fem. rear)gaat .dtd zd In) ilztroeu*tv zotg Igaefideotg odcrt

4geeedv
rtglotg, tIrrigtgev egdgevot a4Tg etya8d i1gevieg
di
dddv dvecrarreg iv xcbgn Ttvt i2rege1vagev, reiv gevaradvizev
Toe' !ziz-np.a d afrri)v igflafraeamtevtragivcov Zxv,Mv, ola
4:17)

Ibevrog 1-t)v addv xat 4/2031 xardIrtv adr-o6 noeedecr8-at dgoetAdvrtov. 1va , (ive)z-vyxcivogev dvdedut TOrfateeelcov`Paigaltav xal
atrotg Tweet zdv!eizrzp.av 2reeaflevo,uivotg c3vTowtlogiv, livt)p
ToU xdplyrog tigtv Tertgzigivog, xat HQo/2offro rig Ncoetxd-iv
crvvdexcov xdoeag xalTtagavdg areartaiztacog Tdygaz-og
v.di adrotg Kcovaz-dvrtog, 45v dyriszlibtet 2./1h-tog iraed Tay
zzP.av Vyroyeapitog xdetv, xat Tarof7)o 'Oeiazov actil)e TotT
lard Tdixtovog, 013 TO Ireeatlelag i'vexa, &Ltd 1xeith-v.1-0g xcietzt
tlga oplatv atrotg T7)1, groestav zotot3givot, Ktavcrrcivrtog giv did

(ztv iv) *erg 'Ircd.latg freonrciegaaav Iredg wok dvdeag yvtZatv,

Taro*YAo d dtii cvyyveurv O yde adrog zratg'OeiorngToy.ttUov
Ovyaz-lea iyeyag4xet. * * * ciz HaTaifilcovog Tfig iv Ntaeock; IrdAecog iffeeafledovro ixgatatzrdgevot zdv !di-Way ixdoanvat adrti,
13ovl4gevov Zaflavdv, t deploy TeaffiCtig xard ztv Wimp, iceoetrz@ra, cbg Ttlag xevadg wred licoverapriov d4dgevov, 8g ix
Ta2ar@v giv z-av tv rfl lowierie cbegdio, dIciaz-caro di xat ain-dg
iav Te xat BAI)dav, c5a7cee 6 gee airrav Kcovartivrtog,
lured
t7royeapiwg xcietv. xcurci d Tdv xetivov, iv tr) fuch 2xv8:iv iv T-17
flatdvow ino).toexetto ..T.legtov, rag ptddlag Icaed Tot)" Tii-g
aftav A1)graa-8-at, et ye neetdvfrditecog intax67cov idigaTo
Tog atiTog ci)Avat 2-7)v adltv avgflak, dvateolvTog tbsto-aaJat
Totig atxpaAdrrovg dvrayogivovg z@v ciavegiv. d d Ktovarcivrtog
geTd Tdv Trig yrdlewg dvdeaicodtcrgdv dittytoe0ag z@v avsbazixtrw ig
atv cPcbgz2v xaTet 7redgtv Ttva naecrylvez-dt xat xot4erat icaed Toff
&fig, &ore evro6 xedvov irrag 4
Zt2,flavoe xevalov rcig

d7roddvra r exdavetti4v xevcrlov civaAafletv rd tvixvea, crds-otg

Tdv .7.4).flavdv ig 6 T I i3o132.orro xeljcraaJat. rolizov dt) zdv KcovcrTdvrtov dv incotplg neodoalag aromadgevat .VrTzp.ag re ca
'.4Trz),14 (h rd ;reel
Blz)dag tiveaTa.deugrav gez-d di xedvov

www.dacoromanica.ro

49
ixdo877vac afacji 73v .7.11fiav6v ota 67) cpdiecc
Tdiv a6z-oif revdgevov iflo64z-o. 2reiapetg zolvvy iraeci!eies-lov xal

Toe fiactie6orrog z-@v iiielwv Pwaalwvtordbio-av,leotivteg thg

zetyrTlig. Zati'avag Kwv Trarriov 7ev6pcevog Tag Tidlag ivinea
xal o 99cbeca kafldiv gxoc, xat dig Ta6Tag deyvelov xciecv ieeetiac
)(al Totg ilEtTnot7otv cini6oz-o oeTe yd
tt dv3v67rocg elg
operieav ataxoviav xexel,cracic i7c7cdwaucv civaTeaetut -3.e(13. el
ovIv ic7) 2-7?; e62.6yov 7reoTdcrecog xal e62.,a13else Tor, 8EIOV d7rouTak

t-or, z-dg piciAag abuts', tx7rignetv z-d. 6itte afriErv zevalov Tch,
icitgav6v Icaeacrovphovg- of) yde lx6cbcrecv ifvVecalcov dacxot7via
o6,91v: xat crCryi ith airia Trig Teo's, dv6eZz, iceecrflelag,xal 7-caeebrov-

To 6 Tt xal diroxecvdtcevog dno7riplpot crypdg 6 peiflaeog. izt Trig

cr6s-7)g offv ()doff yevgevot, Iceoycoeeth9rivat aftdv dvalielvarreg u6v
x
ravtZiirtixoAov3-7)catcev 7c2.7)8ee, xad
flavz-sg v Iteylaz-n 7raeeytv6p.eaa xctlyn,

zoTago6g Tcrag 61aTd Tog :eizz-7a ot-

x7)1.caTa TreetTavicrTeea Tifiv cizavTaxof, ervac i2.1yeTo gaotg TB xai

flaviatv egicrrotg 7)e,tiocrAira xal 7Teetfl62(1) gvAlvcp xvx2o1)iteva o73

ae6g dapcilecar,

7ce6g etizeizecav utdirattikivovs-c, fcerci (SA

v Td Tot)" 'Ompioloo 6tafcesyr77 xal gree1floAo7.
1.111,
gt9.cov xcil
Exorra, mix 61.zoloK 3A c3cricee
!zITTI)2,cr
grieyotg iscoottetTo. tia2avetor 6A 71v o6 7-c6eeco Toe 7reec136ttov,
&rep 'Ovnrjawg gez-ci -c6v :d1rs7)1,av mae. ..f.x63at4 lax6cov Oyu
itixo661.1et Xiauvg ix r-Vg Ilatnav ataxopluag yrig o6641 ycie 4266A
z-ez Tor, iflauc2.icog

laog of, div6eov Trued rot ixetvo T6 pieog otxofac flaefideotg

xixe7ivrai Ta6r77. 6 di ciexcrivraw
dAl kreto-cirste
Tog flalavelov dud Tog Zcettioy crizuci1orrog dx4eig, gcccr36v Toe
e6eigcaTog i2ev8eeiciv 27206619.at freoaJoxd Liaas 1.1,EgOVL frdViti
ZeellrEadn, Trig laced :fn./3.421c 6ovlelag- fi'ca.azia yde aTdv
'Ortiplutog xaTiorypTey, xa2 1ovo,ccivka a6z11.7 se xal Tolg
a6Tafren 177 x0112 stoarza Tdv 'Az-z-7)2.az, cin-lrecov
Tds, dilixovetTo.

x6eat ovoc2c136v freo7roeev6pcevat 67r6 636vaig ienz-arg Te xad

levxatg tat zolt ig prixog acceaTecvotkracg, &am imrd p,cti ixdcrT73
63.6v7i civezoicivn z-atg xeeol 1-657, grae' ixdseea yvvacxdiv x6eag
C" i xal 7-c)4pvg tla54o6aag (tlaccv 43A nollal Tom-Prat TC6v yvvacx0v 67rd Tatg cLUvacg Idgecg) eiv(capaz-a 27c74exci. 70,71cflov 3h
Td
TO, 'Ovilyriolov otrrificiTaw ye2.61.4ewor (cle) attar pie
Paaeca ilyev dclg) fliregeoll,Ogint
z-oii MinTirlov raper?) /Levi
zarpovg .0.6ea7c6zTcov, Tdv Afro, 6tpa, zaz, dt xal otvov Teecrvz-cov
Tcfelp loirtgerd Te red ljelov
Ozzylcrizi dt crerli 71-aed 2x649.acg
tteTalafletv o3v crOzci, guAopeovovicivli bedtimes,. or7g 6A
civde6g zaecC6Fzerog yageTfi s7a,91ev
z-ot7 tirirov ifrhevog, T-63,
4

www.dacoromanica.ro

50
Icapenottivalv zdv izivaxa (der6eEog d iv oirog) ig 6tpog ciecivrov
fiaefidecov. daoyEvcidoevog di xal z2ceociEvez3E1ong crinli.; Vatxog ig id flaolleta Etzdwc &ma i@v calcov Zicieweea xal iv hving-r;
- --r
dcaxeliceva roely. Tyceig di iv Torg 'Orrippii0V, &ELM) naeaxelevcral.c.ivov, iyxazepzivaicev inavan16,YEL ycie crOv r'Afr
accc61. ijecovonotnacip.iJa (di), dEgccocratcing
rg zela/Liz-fig
xal Trim xazd yivog
6tawee6vuov- afrrg yde Ty- :1TT7)2.7
glezci iv iircivodov 2-6-cE Trern-ov ig docv i21:ov xal crkk; Tee bri
Trj 7cecigec, i99' ijv gazaitTo, ci7iayyi2,1cov xal n ic4i9.ogT zrj; !eirrOce ucadi OVVEVEZV.ii, (Tip' yegethv ZErea igo)ccri9ijoag xaTiageV) OVVEVWXEFOat 4,tztv mix 47E 010k?, FETci dT dEFILV071

diramarteg wee Tot; Vvnynalov o1x7i.caTa alvolov war l_eirrip,a

Itaz-Ecrxnvcinra per izzz-ealcirrEg, c'o'az-E xaceo xaAoi7vTog 1 ncieee 16v

:42-z4lav locivat Tv Illa4tor1ov lyovv xa noi calotg Toig

aiadv ig ).67ovg livat 69E1lorra
froLtti; xEroeicr4at awn*
vtirra iv clinEe xawel.6dcayay6vs-co'v di 7)/463v ixeivnv
aap.Ev zwely, inrowatvotang licipag 6 Makeirvog oralet 1.46 1Taea
re a/4-dg idldov, d TE flacrcTv 'Ovw4acov nd daea dcbcrovia,
lag ciffeazdAxec, xat Smog yvoln or flo6levat aimt3 xcei &are ig
247ovg
Traearev6p,Evog di &pa Torg xol4ovolv crOuji zwrieez-atg 7reountaerieovv,
Tcliv 9-verov xexAetolsivcov, ditetg (Troy
Tcg incegelJtbv Tip tf.sezieav pr1v6crEcEv dp.gtv.
dcaleiflovu J izoc xal nsecncicovg notow.civy ne noY inset-1161ov zcZy obtriticercov 7-ceocre2.3.ov T-cg 63, icielflaeov Ex rijg
xfig
iiv that aroalig,`E2.).71.41 doirgerai 1.44 volt, zarea
neocrecmcbv, (DOTE /Le 4.alq.4.4gELY 62-c yE
A1,72v*t Zr631g dvo.
gtirolvdeg y 6FTEg ice6g 2-1)- overie(ic fi'aeliciey ylcbcran 7./101701.7

Tiiv Ti-3-cov i xal

A6crovicav, 6crocg afnv
7ce6g Tcop.alovg inclicgia xal of) (Sqlcog Ttg oTtlyv i2.172v1ec TO
1.1 Tip 0 ilVVOJV

povg, ithv o5v cimjyarov ainta16Tcov dird Tfig Oeinciag xi:a 3/ldiAI havoc ph yvOetickt TOtg irTtlyriV0V1ilt
12137ZUVOV tX T6 T(Z1, dcepecoy6rarv
xal Tor, aquot7 rijg
ave/A:log naeci,lov.

xElpa2.77g cbg ig 1.7)v zeleova iheraneo6vi-eg 2-6v21' arog. d TevTarn. Nut. lxvi.971 Ei7E4L011, TE 6.)v xal diroxecedgevog T2V xewaAilv ireetTedzaia. etvz-acritaocifterog cti cinecirrow nl o5v xal 7r6.19Ev

ig iv Pcieflaeov ycaei72,9-E riv xat plow civaceaTat Zxvi9-tx6v.

d cinExelvaTo Tc 13ov24,(cevog Tat7za yvrovat ioirotidaxa.

iyd)

griv atria, gro2anceancootvng srvai p,oc r,v TA1.2.2,vcov Tcorrjv.

2-67e (IT) ye24o-ag ileye Fecax6g
Ervat z yivog, zar' itcnoeim.
d Eig i Byccvxior 19.711v9ivac riv 7Te6g '41701-Qv 7rolalmii
Mvcr@v 7r62.tv. fc2.EtaTov di tv aint dtazertPat zp6vov xal yv-

www.dacoromanica.ro

51

yaIxa 7lpao..9.at cialovrov. rill, di dirrEfiasy EinrecryiaY ix06aaa-3ac intd rag ticiefi'cieotg afig raiecog yevogivng, xal Ot rdv inzdest3y lagniecoy aeoxet317vat
garra al,o'grov aiii IMingite iy
dtayolt.
ra6g 2rci e dAdyrag dad sZy einrdewy iterd ray !Atrriikety

42xeirovg etzov oi iv 1xv3,05.y loyddcg dtd rd

fehlarotg
to, rag &mew, zedg Taqtatovg
detorciacryra
pcizatg xal zriv 'Azar-lean Savage ddraci e4 paefi'dey 138a7E(P111
ICIENEEI z-av graesi 23catg ydp.cry zci xazd Taw ZdA81.401'

xrri-

aiyra, ilcv.aceiag rvzziv. yvvalita pjpack,at thieflaeoy, and

re airrji naldag xcr Ovnyvailp recraeng 24ozvaivoiirra ditclyoya
zof ireoz-ieov zdy 1(ae6yra ploy 1)7Etcr3at.
yde acted
...7x73.9-cag uerd uly alettoy ir daeantoain &archly, erxdcrrov
rray 11ae6yrcuy ciao2.a6orrog Zai 06dap.63g
dliya ivozAofivrog
iyoz2.ovilivoro, war; phvvcrs acted *Paqtalotg
fay szaitcy &a/cog
421a2.10Y.co--..9-at Elg Z40Vg zcig %fig aarrneiag azidag Izovrag, dig

mcivs-cov did rag rvecivyovg 1.4 zeamtivow dgrAotg xal zav xecoaway ovahecoriea zap orear72163y xaxia zz)1397tarap.iyam
say grlepov. ty di 7-g eleOn dvynercea inedezetv
gyppabrovz-a reiry iv z-olg aohp.otg xax63y dtd
Zip
eratrecegtv raw docriaiv 2ca1 z-dg
zovnediv Pciag, u0v vcfluay
o xcrz-c socivccov XEitaPtsYY, clikci El 1.tiv 6 graeatlaimy rdv 3.cattdy
say akorreadrrovy e%zj, lazt rtg cidtxiag criadv
dtd6yat dIxag'
el di evz e2, cr6x laccrrdp.cyog zeficr4at frecintaaty 6aoWW1 zipv cizzci roe v6p.ov Crotlay, crace to) Iced rfig XelCrEE0g
etZTOXEIZEOt sch, Ploy, p.a2cpoe Ml Tag dixatg attectactyogiaov zeyov

rat ahicPrcryy ixdanavenavarv zelittdfam dace 1-63v India-coy cina-

edrarov ebb bet p.w4cii Tay clad 'roe vditov rvrzdvety: _o)dt rcie
u deyietoy
stri cidtroviskyte rtg clexaorijetov naeadoSou, El
WE cloccemit rat eoi txelvi dtaxoyovitivotg xard8otro. zotaCra
zizi ahlara erce#0 aeort4ivrog, inroAafidn, irTaaxov tredcog afady
Mi. rd ig 406 cixa6Ety. xal Oz)neyoy dig oi z17g`Pcogalcov aohxcel ciya4oi dvdeg, 63 are wee zedygaza
rein cies-ral oofpol
wrivciacog tdi gdfeaaat, rodg itty r-0v 1,61.toiy cryat 01axag, rok
notetaaat TEN" &rAcoy iatttiletay Irtgav xal rag aohp.txcig
ftehrag daxelv, ore6g Andly Irceoy i7Ca7opiyovg fi &are etvat nedg
imizny iroitt.ovg scal ci)g Mi w4v avy4,911 yvtlyagiay i9veeofirrag
ray a62.4toy livat, aeoavaAapaiyz-og crdrorg dtd 2-77g gehrtig
T6tflov wok di zeouxeotiyovg r yetoeylg xal rg iatftehlge
z-77; rfig lavrolg re xca zo0g inrie crrZy afruBy dr.ovtoggyovg
zeiTetv Erc4ay rd orearturtxdy cialrearropiyovg otrneicrtoyllovg Ji xii5v ddtxovisivaw aeoyocly, xat ro6g fay 'tog daialoy
.

www.dacoromanica.ro

52
Ire01'0=6%9171 flnle VT)V de eta8iVetall T2'tOifOg 1.47) Oran, TE 61Z-GiV^

Tel 119:11TEea zeotaxe0-3.at 61xata, zo6g di dtxgorrag 9004rrecv

6'Isee 6 v6gog 1300,Es-ca. I.44 icri-Eeijaaat

92eorr1dog tdTar

accetordvs-wv aorg dtxaorarg, dL xcixelvam ervat zo6g ze6votavzottiaoptivovg, 62.rwg TOE TE dtiCalOV TEISgOLTO 6 zfig ray dixaaray

zvxcbso xelowg xai 6 dame&

eta1reax3* notiov
47see 4 dixaustx4 ii'062Eza zpippog. el yde /44 eurlexov ci zarra
Teorridt 7rotofwEvo!, ix rfig afprilgahia isieag 61x92g tyivero
?iv yre6Taatg, i Toff vevanxds-og x0.e7drreeov inE1611T0g, 4 roe-

iivxeleova dffeveyxattivov zfi ddlxy izigivovzog yvogn. alias

di xal 2-0757,01g TETailleVOV dey6etov .7raed zav rag dixag dycovtollivcov, cbg reefed Tay yewey65v zorg 641,1za1g. 4 062c 8atov s-dv
iyaxoveogrra zeiyEetv aZ zi7g avolag dtzeli3e09.at; alm-ree dycci9.4717CIVEr

4 zot7 rarlrov xotztd4, cira8dv d iflovx64 4 was, 13oav-

zai' .3Teaq 4 21-51, xvvav imoneta, xal way 612.cov

o3v

rtedg-

ovezieav TO.ax4v ze xcl aipiletav ikovoiv dv19-ea1tos, 69r6se ,n)v

daIrcirt2v z4v int Tg dim yevogivsiv cildrrEg ixstrovotv, civazt8ErrEg
dixir ue-peziee xal 024 iz4ti)142,
say di
zarg dixatg
Faxedreeov, 0v ofrto ikot, xe6vov Tijg TOO' dnalov aeovolag y1veo4at zdetv, a are 124 oxEdi4orrag zodg dtxaazdg s-fig dxest3elag
dtap.aerstv Aoy4ogivovg d'petvov etvat dtpi mieag iatzet9t-vat dlxy
lairovdaxdrag ,u4 Advor tfv*ecoirov cidixerv,
Elg (zdv) Tog
dactiov nieez4v 3.6v 70.??Atnietv. xster,9-at di zodg. vdttovg xank
IrtiVTWV, 60're atizotg xal tlatraia zrei,,E6,91n, xal o6x, 8 ifl ath-off

&earl xarlyoele, 6zt ye 61 01 Eeffoeot ro6g vrivsizag dxtv66nog

pl ye dtailaacto Ttg 99.6yot 14v &sap. &rep otx
Pcgotrto,

way fflovericov, dud xat =stubs, eeeot scg tv

yde"wedi atlzol chroele Rincom dotev dixag.

nAlippeitotivz-eg
scat

roCro zaed

&EWE xat ad fraediPcop.alotg pdvov cropflatv6v

view 6aoAoyeiv rfi 6717)
Tg at)4; ilmaegdon ikev-9Tek, xcli II -al; 6E2

irdlegov egdyorrs deafcrn, 6ove crdzdv 6t' chretelav 4 67E6 Tar

roleftic0v civatee,nvat i TE6yorra 67r6 rot; rrsio-attivov xo24ecri9at,
6,11Eivov di xar sag olxizatg thazeloilat Pcoptelot ze6pEv0t. graziecov yde dtdaaxcLimv ig atizo6g leya iicastxvirvreg,
Tar
rpad.orv dffszottivovg icertivat &zee cr6s-otg zed& vevoffitarat, coogleovgovat crpg ial wag cipaer*.zaatv diamee -twig OIXEIOUg Irca-

dag oOdi yde otdi afrrorg 9.dvazov, daivee 26atg, indystr

ilevaselag Ji ze6not frae' cedzok TrXercrzot, fiv a pawn,
meetervreg cald xca ze2evravs-Eg zaegovras dtazdzzorreg XaTet Tfig7tEet0Valag v fisofd.orrat zenov, xat v6p.og tar& &zee Ixacrog
TE2,EVIZI, ?CEO Urn, freoasix6va-cov 1300,6o-ono. xal 6g dazeacrp

www.dacoromanica.ro

53

..47) eig 01 tv vditot xcd.,o1xcel aohrelaTailtalcuro d7a,971, ol di

Zexorreg mix 8ktota rag irciAat Teovot7vreg aerliv dtahualvorrae.
Tatircf dta,leyollivoiv 41.a5v, 7reoci8)a6v rtg rOv lvdoaev dvolyet
rcig a-deag zot7 neetfla.ov. lydi di reeoodealtdry invadmv rt
irecirrcov 30s12y47t0g rvyxcivot dIrayyeligt
atz115 Its tgotlicaai
2raeci roe (ncied)Tamtalcov 1PCOVZOg ae817151EVT017. 8g di ciffexeivaro cterii (tot ivregasaat ittxedv civaizeivarrt iti,Uetv yde

cairdv lzegtivat. xat di) os) 7ro2,2.oii dtayevoltivov xedvov, dig irearca etdov, aeoo'sladiv Eyov dig d Tcol.talcov ards, ciazd4z-a&
ffeeuflevr4g, xal daSea eg atiroi7 xw Tiecov crdi xal z- gaed fla-

wg iremvairrt xevaly ici7rovdaxdrt d ig ,I.dyovg ikaetv ot

xal late floaerat dtaXiyeaaat. 8g de z6 re xevalov
re diriea
lxilevue wok meotri)xovrag
digaaaat, 4.1,1 d dmayyiAletv Magt,
tulvq) dig got' afn-Exa mae' afyr6v. 4.141,2101, ZOlvvy inavekadiv zdv
'01,927401ov iraeayiveuaat xal el'h9-6g 73CE11 ig

crxiiv4v. 2reocietirdiv

di rail Magtftrvov bpauxe xdetv 6110.02,6-v dzie

dcbectiv atz4;
're xal flaaaet xal civnecbra rt. liyetv 13ov2Attevog afIrdv fterezittipaz-o.

dd 4acrxev

xatedv cilcrre 'Ovnyijotov 1.tegov

rivaectlcotg fgetv xAo, erze4 iraed flacitaia 411,19.6v dtevxetv4aet

dltplflo:la z-f) overie cruviact xal du.dvotav Toittalotg xa2
OVvvotg xaraus4aerat. yev4aerat yde ivaivde ot 116310V Tag ave,
atv -attporieotg
ov,upieov, dittee xal s-cji overiey orwp cf7a3Ift
yraegu icoUd, lyrts46etog ig del at-J-6g re xal oi afrrog Trafdeg
paacia re scat z-it; ixelvov iadttevot yivet. di 'Ovnyi)crtog ign)
airrt7 rd
87ccog
7cotogrrec xexaetagivoig flacrthr
xat
; dgroxetvattivov de dig dtafi'dg tv elg sty 'Poirietv xas-a,9-4aet, dtevxetv4act al wet ditTliflola
gaicov paat1et
rag als-lag dteeevveiv xal Tcydrag xard <zdv) r4g Ele7,112g 2.73Cdi
&alai ITcraxev ixerva ieetv flaatlet 'LE xal rag dp.qf criadv,

eizee:elrri)lag poaerat.

orea8ca icp121'cogaiovg rocrogrov &At-

9rae4cetv afadv iave xaralreodoi7vat deazdriiv xal dvareop4g J41'5_Traeci

X2SiCIi xal Tcryeredv xal meadow xaroltyoieliaetv, (st) gegova

maed !eirrtp.g dovlelav zot7 maeci Toiltalotg

gr2odrov; avvotrietv d lIctItivovra iD olxer s-dv Tog decadrov
org crz-dv deygecraat xara Towahov
xaramealivetv away,
acted aglag iL9.6vra alzAt inrciyeaaat. Ireea licee
civiettgalvet,
ixelvy doxa diameagttevov. wagra Eienxtb xdpi iroteicraat
gredg arch, elailyricrdpevog brevgtv meet o3v Trvvdveaaat afreoii
flov2.6sueaa, (o) yde 2-4; magi/imp (bg iv gig s-aoiivrt 4 gyve*:
zedciodog 7711 efilteen4g) CLVEXC6eet. iydi d st s'grreectfir ig z-br
atirot7 xoggcov yagerfi,
drvjcr vreelflodlov ciTtxvoi7ttat daiea
(It 1jyetcr,9ac

www.dacoromanica.ro

(Ifeixa di dvoga crrrin 4

a4 man ireydvetaav reetg, c5v

'Axaziecov xat vio-v kotnejv

riDs
vegogivem sty ii: u Hdirry xxv31x4v. wo ar,ot7 neetfidiov
neeafidweeog zjexe

nietaza irqxavev o1x4tara, zci giv ix cravidwv iyylirev xat

tiegoagivaw eig efmeinetav, zic di ix 1.67wv xeocaStrettivwv xal
fredg efiNrliza insgeogiwirv, igge(12.11g4vcov di gdlotg <xnclovg)
chro2-e2otiol.v ot
xnoloc ix roe idcirpovg deXdirevot ig etpog
dvitiatvov frezekog. tivrag3a zig '211-4).a ivdeamoreivng
dui 2-(Dv iredg rfi 9te #aeficiecov
eloridov xcei criatv int
czed)gaz-og ga).axoti xergivnv xaziAapov, 'rag dx 'qg ieiag nth,rag. zot7 idci.roz.g oicenogivov, o3ure

cuireiv fiadgetv.. greet-

tine di aktiv 3Teandruor nA1-1-.9.og xdxttp- xal aeedsratvat int

zot7 idcirovg drrexpt) crirqg xa-4gevat da9dvag nvdg zeo5,uautdcenoixalov int(14,9-ricrogistac ir capov iantecitcov Pellaetxeav. ne00tli9.6v zolvvv xat i Mea perd zdy eitrazuriav
ineghetv xca did rd &sea ilkirgov oix*tcracr,
or; dtaz-elflecT
z-dv
ttaiSnavev, , cinexaeadgevog &aye ivr4a3L0t
arog 4chi yece dird 2.0v airrog oixtigrivim egeAsi1.6ea xa lvdov v.

gezagd di Tog navzdg tozcigevog 70ovg (yvd)ecgdg re yde d)v

wok

(peoveotg ;cal wok acteenogivocg airrti; ifiaefideorg

of,devag &excel:14r) eThov irAijo noeevgevov xat

xal ,,devflor meet 'ray rdnav yew* direvov, 65g rof; !dizz4la
7Ce0fiet di roil o1x4garog t3acT1Zow aotlaeCag rfide xcixet neetInendgevog. cbg
negeL9Ixiv aim tq 'Ovnyncritio icrz-zi Iced wog-

olx?)garog (noilot di ray CifttpitrAniaetg Tredg ciLlijaovg lzdvrwr

freouhecrav xal zt}v atroii xelo-cv idixovzo), eI.va inavfier (fig zaantra xal rreicrflecg nae' arrdv 71xorrag flaeficieovg idixero.
"Egol di dffrolexogivq, z-dv 'Ovilyignov `Pcogog xca .Fleogoz7Toe xal :Pcogard ot d Izaalag iL9dpreg naeci s-dv :eirz-41ar
greiafierg zcZy eptalio-v
rrov zevcreiv, ovinaedvzog aziroig xat
`Povarrxiov rot; xara Korvuz-civztov, xat Kcovaravrta.ov, civdeagdc
1-fig Maven, cier;g
1571;d'Az-z7)1g zarrogivzs, ig Adyovg 118.ov
xal civnecbuov, yrreeosi denTel,9-71gevintgivecv dvayx4dge&a.
xat
rfaavrog, dig rozh-ov xcietv nevadgevog rof, "Ovuvcriourotg neerfi'dilotp neocrxaereeed , xat civreetoz-7)crarrog, <El) aerrOrg

d !dri-1),tag *reedy u xat neciov Ireel rfig neecrtletag cinesteivaro,

1,1e7ov pridapag gezazeinta3at z77g yvcbgng, dUci ndi,egov xaway-

yahtv, el pi

ye afrui3 .7,aflavdg
Ta txncbgara nettp0-ek. Lino9-avgadvz-cov di z)gv
cinovolag Tay petiaeov, inroXcefloiv
l'aquiAog, neecri3evz-i)gdvp xal noWe.o-v neanicircov ignereog, neye'7)

stv aOzog geyloznv zlmv xat zip dx rfig 'sting drvagtv igaleetir
www.dacoromanica.ro

55

art'arfv, chtne Au) citat &xylem Reirov, et to) Ire6g cdroi7 vottion
Iljrctiexetv afamig. air4) pie fain, 216ZO1E VI
7Xal
trieag degtivrwv plg rotragra
6ltrp. xcemIce6x,971, ate xat r@r
rti.; ).SIxeavtic; WPM? &exam, ra2zedg =dun
..lxvtx77 xatTlepolovgAtetv gg rim) eararcor)v.
ti tterov
7re6g vote leaeorgis
traketverv xat
ivat O'cr62.ea&at.

tteita agovra raiv dex2)v xat gg Ilgeoag brt-

r@v (3k iv
rerog Irv4oltivov, , zolav 666v
reausig gg Illectag gL.9.etv dvvlerezat, Ileyer* Tomailog
7rollq;
dtaanytart rv Mirdow eig7Earcivat rfig .2"xth9tx77g midi yap 06vvovg

tbreleovg rfig cidorr rairrrig etvat, 6126 ii4aae ig airnjv 415'01nxivat, lttto0 re TO, zoeav xearlaarrog, xal`Porttalaw Jui 2-6v r6re
ovrtardpevor frazicov
avitgallthrropv. 7ccteeln2v3ivat d ig
'qv MOW, T-6v re Baatz xal Koveatz rotig &Teem, ig .11, 736pry ilylv,96rag e4 6patvaav, dvapag rsZv ficcatlelow ..Txth31-6v xal
5ro741-ofi Tel.43-ovg tfezovrag. xeri rag dtalkAxdrag lgyetv dig ten!tor imel-3-dvreg river xal ligvnv rtv Irseatto4ivreg, av 6 To,-

Olog ill, Mat:arty etvat eio, nerrexalt3exa tayevogivca 7.teersiv

ZINd inreeikirreg gg 2-7)v 111716txtv gaigalor.

41.714opivotg

xat 7V yfiv xararegitovat alfiaog Ileeatxa ine186v Thy agxDr

insexeituevor diea irlijaat 1.?el45v, are oviig diet roi7 xar aax6vrog
xtvcTtivov civareeltrat et ogloto xal id den 6teegel3.etv
cfrovz-ag lelar r) yap
67r6 riliv MOtor 6ohenro.

eNogovItirovg (3t iv r@v moleglaw 6lt4tr irgear reaviivat 6(36v,

rrig 6wcilov agreag civairetizogivnv T16ya ixer&ev
iroper8ivrag 74.teeta 62.1yom 666v elg rd olxera tiptxia,,atxat yv@vat
xat !LET& st,

Irolltj; dtour4gart r@v 1110aw cipecrrvat riv xv3exw. r6v o6v

3dirrOav
aircliro that govidttevov ov) irovaetv itoUd oere
liaxedv civ6aetr dad,, @are xat MOovg xat 1160ovg xat lIgeaag
9)6pov cimaytoriv zaper7raectar4treo...9-at xai civaroitretv ilaav
vat rde afrrti; imixtitov dtvattv, 'fir oat:, 14vog 67rocrrI)crerat. 4gt@v
at xard ffrecriNP' 42.9.eir away glreugagivwv xal gre ixeivozig reitpat

rt)v vt62,spov, licovevaveictiog iaer death:at tajzors xal Iliecrag

ph,
#q6itog leVogriordwrog eopri pflov degyarrig tzainget.
ytie r zeverlov xottfr.,e0.9a6 1a2 avta s-rs agtag Ivexa el 6k xal
Ildeaavg- Rai Mijdovg :ad Illecrag Iraearrrryrotiro , 49.6x tit 'Po,vle

flatcar chAgeo-Jat riv CrerrOg VOCIVIZOIL&MW dertjv, dad i9.secinorrag

freetTavag tyriocip.evor zaZezarreea egrtzigetv xat ()ins livered

gxelvotg &cm:imam. v d' (7)).dia1 g 6 Kawcrrarclolog Elreftvlja-.977, crrearziyoirRoltaica, ag zdetv 6 :,,IrrO,ag yraeci 13aatlitog
4666erro r6 rob" Treov girtxal6yrraz-og 6volta, (tiara crernii trtzn(maim) ireclIciaet 'tog rag crreavuoig zoewovgivop rcig tivvragetg
www.dacoromanica.ro

56

kx7ctimea8at. neyev ody pez Mildovg xal Ildeovg xat Ilieustg

Totizo rd tivopa, bnee ain6v i3o132.ovrat `Pawarot xaAelv, xal
atirdv zertmxivat vollgovatv, ciyroaetociltevor civayxcicretv
dVav,
o-Teig dvr az-eaznyoti ifiaatArt IreocalopetSetv.
Oi yete xal za2eiralvovz-a ebretv thg &ant !Lb, ti atizoti Jeedyrovzig dot as-ear-9yol, mini; a ol zolg IScratAetiov6ITtottalaw ttd,rtitot. Icsaaat
otix eig ttaxedv it-1g fraeoziazig airrtji dvvcip,etog atigsiatv- azytaivetv
xal Taft& zdv .0Z61) z6 Tab" 1.'eleeog eivarjvavz-a pOg,, &tee bv

*iee6v xal zaeci

ficrataitov zlitcblzevov, ola

rey zaiv

7r64i.plov civaxeiftevov,
ze6votg, els-a dtec flodg ei5ee,9-fivat.

Kai ixciazov Aiystv

Treel

z-cji

v 'rag acaat tkpavtai9t-vat

1-t*Dv

xa,9-eaza5s-tov #oviloitivov,

02,7277204ov imege13-6vrog, grae' atizdv 41,9vp-Ev xal imeteckue3.a

7rEpl zdiv iagrowlaufavow Itavadvetv. d rim grereeov flaedeotg dtaAer8eig 71118ia-19.at !le grapci Magtitivov brizeeas, uva
`Paq.oi atot

Ziraz-ocedv maea
dig napel&titv

dvdece zti3v

ttevov az-631ovutv.

vreeatlev-

z-61,

axsiv7)v E92ectCov awee

ans-6 ttot, xal it del aiyetv div xcietv 6 p'cieflaeog titalv la,9-ezo 2aa 2-tit Magtolvy ifioa.evaa"gevog brava-1-2.9.ov dig idv

p)atov, 2.0tov o5g kanovat fay `Pcdp.atiot atizdv marl ovaig ikarta
zt-13v cipqn136Aatv Ivexa dtcdayea&rt, el a zo.6zov dtap.ciesotev-, xn-impatv'flactAla 8v floaezat ireeollevatfitevov. zal e9-6g geztivat
tie zdv illagt,ufvov napezdtimazo, ;tat iixovz-a atirdv tbie 2zae4i zdv

!Attz-av. xal ftexedv ticrweeov inr4e,181bv 6 Matrelvog neyev

18netv zdv igdeflaeov Nttov ij'AvazdAtov ievcis-oea steeoVe6et7-i9Ttt in) yde civ tin.ov =tea zof)g stezigivovg digam,at. xai dig
afn-oti dizoxetvaltivov gth xefivat
zpeali'elcat zoi,g dvdeag
xaAotivra i7r67rzovg xa,5tarciv aat2eI, elenxivat s-dv !eizzzPav, el
notvzo ILOGETV

ezavaNvuov

13o0.ezat, 67zAotg v cisteTlfiolla ataxeltrea,.9.at.

crxt2v7)v, Taroi72o s-oti 'Oeigrov

mas-0 tjxe Alyatv dtg cittpozieovg fq.teig 14rriplag Ml zd o'vwcdoloy
41.163v g

rcaeaxaXer vev0e64at atitd frEei

z-Fig 7),uleag.

dig a zev

xate6v etpvAgattev xtri la rd delnvov 0123-vz-eg yraeeyevd,ue-19.a

7)ttag re xal oi dad z-6.1v tameelcov Tontaitov 2reigfletg, eas-sytev
gal zot7 of,doti chaise 'Az-v72.a.

xal iatxa ot o1vox6ot xarcl zd betxcbetov &ridoaav Mog, dig xal ',fag zed zijg tdeag Ine-egad&at
otT (51) yevottivov, z-fig xatxog diroyevadttevot Ml ro iv ,,edvovg
0.8ottev, ozY Oct xa8ecr8evrag dunvEtv. iv 01 zolg zolzotg zog
oix0azog irdvs-eg im-17ezov
&peat
ixasleag mleveilg.
Iteccorciztpdl7Taro 17r1 soling 6 Az-z-0.ag, tzleag gdzicr,,ev
inraexadang crert4i, gt19.3 iv 16a-alio1 Tung Ml v)v afyr.oV civi,yov

www.dacoromanica.ro

57

64.6vatg xal notxblotg naeanezdatictot x6agtou

Tiav yatmerrowc'ELInvig TE xalTwttatot xazazdetv, xaStdiree
xal
neornv
get) ev612ov Ten) detirvothrtaw VigtV
axsv4ovo-tv.
devTleav 1-7)v ei)05vvttov, Iv T1 eTvyrivoltei
ev.degq; Tot7
yeyovdrog
drug, neoxaTo-3.1vTog 4,ucZ2) Beetz,ov naed Ir6-0.atg
dvQg yde'Ovnytjatog ent dlepeov law iv degqi Tfig Tog flan2itog xA/vng. civustee, c71 wog 'Ovvynalov eni diTeov exa,9.iovro
Tfig exavoylaTo
do6o Taiv 'ATTtp.a naidow 6 id e peatlirreeog
xAlvng, oix ey1.6g, dill' en dx. eov, aided Tog naTe6g ifLtefecov ig

41-)v2iv

yfiv.

zcivrcov de Iv x6atty xaaeardrtcov, acaee2.v o1voz6og.Tci;

!d1zz-424 otvov xtuaty3tov entdidwatv dcgd.ttsvog de z-dv

ZeggEt
freeiTov 4antgeTo. 6 de Tti; ciazacriuti Ttp.m9-81g dtavlo't azo- xal
of) netheeov iaczt ,941.1g 111,, Ireiv zt5 olvox4 ciiroyevcrciguevo.
xal exnubv einedwxe Td xtuatfitov. ..zaiS'ea&erra de afadv :T4;
(afirti7) Tentp ot nae6v1eg erittcov dezdy.evot Tetg xaticag xal fterd

achTry de erg olvox6og naefp,

Idet xazet oTotzov etutivat, Tot7 :4i1-41a olvoz6ov b'negarrog.
Ttitni9v1og de xal Tot7 dEvileov xal z@v
xal tuelg Totg toot;
f,ITTIp.ag edegtd)aaTo xaTci r1v Teav &chewy Tdgtv. q di) datra-

s-6v donaa,u6v ciff07EV41.61/01..

61t<5 zdvwcov Ttp.m9-evuov, 6nzg?,ecrav itev ot olvox6ot, Teci7t4'at de

perd 21)V Toil feirrid.a naeeraerro xaTd Tesig xal TeTraeag tfvdeag
scat 70.41ovg 63.tv ixacrrog ot6g TE TIV Taiv Tr) ttayldt intrt31pint's) geTailaflerv to) furegtcbv Ttg Teryy a.9e6vcov TdgEtog. xal nerrrog
zlehet 6 zot7 '4rT4Act 1571120z-7N xeetZv 70.7,en nlvaxa Teem), xal ot
'7)

greiat dtaxovot42evot !tee ca3T6v atrov xal dtpa Tag seangatg

eni-Olgav. cald Toig ttiv d'Uotg tlaefldeotg xat
IroAvvelii
deinva xareuxetcurro x6x2.olg entxeltteva deyveotg, Ttr)OC

iict Tag

1,11.1vov alvaxog 711, otdev nAlov xeecTiv..

tteTetoro de eavT6v

xal ev Tag daotg &matt) idslxvv. Tag yder etcoxlag dvdeciat

x62,txeg zevcrar Te xal cieyvear enedidovro T6 de aerof, &atom
,

Ain) de afruji xal .7) laatg iTtiyravev offaa 1.172dev 1.65v

datov n2.0) Tot7 xa,9.aeci Etvat dtagladrrovaa xal 027TE T6 nano,eni.tivbv afmcji g193og oifTe cl Z@V tgaeaelx@v tinoktdvav detNol
'g132,tvov

v.

oVre Tor) tnnov 6 zaltv6g, 03anee Ttav tOlcov Ixt)1917)v , xevo 4;

21.9.otg 77 un way TtAlcov exocrttetTo. TtZv de dtpao" v Tait) ev Totg
ne&rotg nivagtv enti-E.Oivrcov civaAto,91vrtav, advTeg dtaveartylev,
Ka/ oz) neckleov eni Thv &Teo, dvacruig 4249.ev, nelv xaTci vrp,
ineoTioav 2-cigtv'Ixagrog Ttv entdtdottevnv afruji otvov 104ev glace
Itt$2,txa Tdv ATTV.av u@v EIvat inevgd,ttevog

xal ToCrov Tem29.ev-

tog ttkot7 T6v Te6nov exa5Va3-ritav, xal dairseog excicrrn zeangn

4nETI8eTo nlvag &sea extuv idcbdtya. oig de xal a6Toi; ol ITChsTEg

www.dacoromanica.ro

58

gesiAaflov, xal z-c) atz-cji igavaarcivreg redirto atli,eg knave-8g thca.9i07yeev, entyevogivng tanieag aitaeg dv4q),912crav, dtfo dh
zed .800 'Aprepta oraee).,9.6vreg fideigaeot it'agazu 7 enompAra eleyov
vixag airroff xa/ 1-cig xawci ?Wept, iiaorreg cieercig. ig orIg oi

siquzlag ciniPefrov, xal ot re& laorro Tag not4Icaotv, ol at .863v

rcoUsucov dvaitcfcrricrx6teetiot actiyeleorro rag Teovep.eccavv, crAioc

hcbeovv ig adxeva, c5v ein woe zedvov 147,91m td 0.15,ud .xal

tovzdecv d ,aviag elvayxdezo. icezd at zci icepaza Zxtia972g zeg
sirae82.3-cbv Teevofilaflt)g dadxoza xal ncreckrzyta xat data) flag
fp8er7dgevog eg
sedreag =rev:Ns-daces graea,,erv. get%) 8v
inetafi).19.8 Ziexcev d Maveofxrcog. d yde Takcov a6rdv naed zdv-

:4rvVery 0.3-etv naeinetcrev th tfj kelvov anovde TO rafter?

dff 0 41/16/.141,01, ,
v xazci ztv zro'v flaefi'decov el,1,4q)ec z6eav v43RAOr neetanotdacrzog div, cimoTeloivret at aim), ev rfl Zxv3141
'wed roe !4l-r4Aa ageov !dez-ly nem.9)11g. Old rfig lav Totalizzig.
ailgacrev Vielaog, Tor, '.212-842.a zaXenz7varrog, 62-1 7Caz) eg -1)v

zdre at dui 'Hy ,qg temzlag xacedv Traeelalbv

trj Ts.ataet xal zorg ice3-41.caot xal zri gmovg xa2 votg avyxszvyde Atuovloh
i8Evcog ?me' trerog neopzeoltivocg (.71.1aot
teds-o6

si)v

ways Oevvcov .xat tv 26V rdz8cov naeaptyvdg

7,165z-vav)

adrag chive xal

dapeazov cTeitelaat yeAarra naeecrxetaae

erlt)v 3.2trzzlAa ccds-ag 7cie gyevev cker 81191g xat zd elaog dlies-ds-eenTog xat dab, ofre Atycov ogre nocav yktcozog ez6/.48vo*
iTalvezo, TrAt)v 6.rt zhv ve&ccri-ov 1-15v nalacov (7-levag dt &Nat

zotivp) eltudrea xal naeecreara etAxe z-fig naeecag yaAlivotg &coin-taws, dictiacre nedg afrav. got)" at ;9.avtcdovzo. g, (Smog s-65v
Way nalchov dAtycoeolzi, nedg exavov trzot zdv voifv, naeaicaint4evog fildeflaeog ovvceig z-fig .elduovIcov Tcolg xal zti3v acre'
adrog /201.

042,91)crog4vcov

e17v exAlyetv neoecndn, 15q)auxe zodg

rirreig z-cj; !ziprzpq neonrieevxivat r tztv ak-oti necrefa3-at yevog,

cbg at ev 2-4; ovIcnocrty
nob) 1.19) flovhp9-vreg

red at voif eracadg dvca1ztatce-9.a6 zorrov.

812,xov 1-0 vtirra, aneg0.9-ottev lid

-7867ry freouxaezteetv.
Vicleag at yevollerrig &el rdviOrqye)creov 12.19-wav zefivac 41.c4g(Yea9&19-0ft 1,1yovi eg xal 4 mrpcaltog weitletv zdv xe6vov. xal 8g-

ern Miletv xal zdv !eirrOcrv tizogrittzmi)gig.

.xat i.zcxedv Om-

Ar decSonievcov
kezcbv atca zw.ig Aoydatv eflovidezo me/ i-Cyv
&watt dzodo,9072a6i.leva crvverarre yedmicrea, Onoyectcpecov
criA7 nvedvs-cov scat `Povazulov, dvaedg deponcivov ittv ex elg (114.0
IV; no2:4zy xat did ldycov deeze)v zci; flaeMvoin;-)0,6vrog Ot
ilciete &et s-fi Tat, yeaggrcov atanovovgivov ovveg8c. thg tj,k
xce2

www.dacoromanica.ro

59
avvddov dtariorq, taP-01/411411 ictAii-QU met :45crst.dg .sfig ZbA4btr

yafter0 xal ?Os,

rf "Pavta9lag civdcsairodtaNr-

sari, hActsaet. xa1 trek 4V vt)r abrIfir obx tirmydeevae 1130tv,

'roller; di aTegg titotievo zet)p.adsv dIref.trvoUr. ',pay dA 4Lsei1r

ativotg rqg rtmg har81)06VTOYP TO, IROThea, litdatli0ViaV tor/Ais, yvvatxa int
44tteroov, daft re ire(); rdv 4rtia, xal

mtviaxoatotg dwx,xtegorg , vobg di aatilag Meal, iftelAire

roir 41-21to ra,uszt) nap&
fiaaait. es, rodvee di sat Keixa
afritl neanzciTcov TO, gar tTeOntv IxoioTt detnVatir
dita riot ix roe 1.1.93,0vg
lAtig rrapexcit.et. xat rrae afrrv

_Vdcikt,Et r(Dv

AOrcidtow, pilo(peoCrtvrig iTiSzotizv

gdagtOeTo ydio tt.tecg pelliZIOLg T8

r@v tdwdlgteav 7raeaaxevr. xal ixaarog rels, iraedvvarv Zxtp.9.1xf traortpleir xtUaca ',ohs snitkm thavtareettevog haldov

46yOtg x1 v

xat vdv ixoravra rceetfictio), xat Tiii)cag vabrviv tdixsvo. lava

d vb detirvov
di dcruecrig

Critniot, 618dVreg ig Onvos, it-edxfjp.ev.

rt.

awrdator att&tgi6 'ArrVag ixcittas,

rreovietp ved7rcp traed re atvdv 51(141494m, xal ig sly Walton,

xitisTg clgta adrq te?) vdr Ireegevecifrty.tev. avviiti'atve di tirt r
fitveeov vcDv nalchov 117,9at, dLid ycie Th2 fiveaLov

wbrcii avy-

xcivorra tvedg ?raved; 7ected trey dk rd avg./Halos, Zdyotg 9taoTpovotiltevog pedgetv t)gteig pallet rraeexst.s.bevo r(r) Kwva-eavvly,

atuji vratni 'Aerial) diriavaiva biroyeatpiwg zdetv, dtb6vat tvabut; yvvaixa (Kali birtcrxero ailed y rdv igadatio eeobdator
eqta voig gvaA,Eiat yraect tog Irria nv808Crcv et9,ex6p4ev0; d Kumftaxp6v
urcirrtog st, etetv77r 'Paqtalotg xaiZrt).3.at.g 19ride,
TvAiirrea19.atzedvav fraeacrxevciaetr, ds, atTi) yvvalxa einopov doln.

xat iredg rogvo &rive-ace pagtiek Kai ictwoodioit neptovalq xat

yivet icoaptovitivov 8-vyaviea ele4xes dcbaetv, rdv di Zaroevaor
tiloptraeotg yde twastro rok
442.72e7,X86 l49-Ivak t) cal Ebdoxla
avveraSpriaiv dz4ilvat 67r4dvd,aaaiv. d leyov da TVs,

Ream Zitvwv &ran)* etvt)e xat no;u4s, ciptp. cr6Tv tzcov lam&
et.dv bdvaltor, /1.641 Ito Do, Kcovavavrivoy, xtrud .rds, woe iro,tecrupartaftttov xatedv vrAtivretv tneviveairvo. rdve ds) v;sZv ty rg
vtxcliv dextuv TartzdTerv imsttlyet T06 figeovelOv vt)v xdpriv xal
brtvnbeituv xaveiyyvi. vcrbvtlg d dpnerytivng,
Pot39np
evi
KCOVaDdIrCIOg Marl) ro e kefkipov ivviletuptivor atzdv ttr) freetoec70,9tet, A t, Ti dq2atez,9.adas, t, xat Uip arq didou3-at
faper47, soffatirriv 1,1198e-rip) etaolOavaa7 traed tv col; dilyrror,
vain," xatedv d ezel3aeog 147etv, rtji floatisvvat v6v Illagt,etivor
believe Al) xef)vat rfig eg crirrof mt Karvavcivrtov 41.71-1bog dtattae-

vetv''oble 7 aoAi t

Iihrdea.9.aL

rafla dt 6 :drIllka

www.dacoromanica.ro

60
61roozottivov Kurvoiavilov zez)ttaza &beam,
-Canto6Tcov aiiq irad "Pcom.atotg xale7yorp9.811) yort).

Lrav

Toe dt cog:1.001ov imegelt,dvieg pezd flp vtirra 7),u.ee&s, &aievoedvtav TeeCoy deiniel,9721.1.ev ckbeoeg Toig ireoarjxovue atet7J4ivieg.

17r6pire sit 'Aritiog xat Bieezov Tav 12div 6v r ip ovpicoulte

greoxa3E0.9.krra avtlea Tray Aorichuv xa1 iroaav tv Tij 2xv.9tx17
xaq.4,63v dexovra fraed tiautAga freeollevapevov, tfileag Te xat windy,
ola d greiglev, f naeciTtokealeov (Woe:Paul. notovizvcov dh 4p.ta.
rtv 2Toeelav xal nedg xcbtin xazakvaervziav Tod, Ow .1x71977g erviie
xaTauxo7rf2g kvelco h zijg 'Pcup.alcov zii ticieftaeov ohaflei3i)xek
zbeca' xca wertv "ilyrrp.ag civocrxo,toirto.3-ilvas iraenciketioaio.

Tr) di latofgrij 61' tigeeov mote.Ov szopevolavwv tspiaro, dvdeeg

z-Cov Itaed .,a6,9.aeg 6ovlevdvilav lyorro &auto id) zee-ye efedelarto
eog To6g xaTd irdittp.ov civadvieg deoltdiag- zed MI giduov
xtealac txdvicow citepoiv zd xEwal.cig i.ziga2.61,rag ervarvcrptooav
bp' 800v d TO) .lxv9exiiv deeghewev, d Bietzog ixotvvss ie
rfTg 6606 xal 77.7vx6g reg zed tarrejdecop vop.atro

i dh

161,

ht213.eo2Y t)ply tytvero p.olel L it.vag

idacivg neoypetint.g h 163, JereirOviory ovvevezaeloog xot
Teeov gzv T6v &Taw, dopelleio, q iv Mogtgivog toenadp.z.vog

'101 e0V 67reeceedb9gyze

6 ydreirs-V.ag frciviag gra0g dp,q). aim Aoyeala rrapewleaaalo

echeolg w6v illagozivov p2oTeovljaad-3-at, xal gxacTog brandp..wt
62,17ovg (14 itofid)v io6c
c5v cal 6 Bietzog.
prnov

;.ovg dirigcep.ins zd (*Teo.), dzikaiaccz ix zi-ig rzezearrizog togrovdox6g. rofrrov oijv dTellero Tv &mow xal ogre ovvo6ouroeeiv
poeflciewv xcleee
avvecrzca-cr19.a8 t)viazezo ola're tfav
roCro ireotlaeLv. xal tyzetVey dad zfic;
7svteevov 0134orAov
(Dain.mou Ml Ttv 'didetcrvotiiroArv rip groeelav &airiest:418.'0_ 6v
alavairavo'cip.evot ig 2dyoug 718op.ev T-(13 Beelxy xa airrav zflg
deratrot adz delt-gre6g ?Wig utonefig.xazepepapcitze8a, 8Tt
xoffutv

9eeclize6oarreg otv airrdv xat Ml larlautv xa21-

oarreg gtoel.i.7)craiter. xal Tti-)1311/124 iv s-g 6643 dzavztjaavz-cg

Ttv Zxvi,txtv izavaevyvirvit xal wet zaect 'ATTip,a r)eitv Tfig Affi
neurfleige d7roxe1uetog elenteiva ciTranadicevot re-1g bra3id6ov
eizettetaa. .cbg d ig nv KcaverrarrIvov graeeyevd,utt9a, Anaflefilfju19.at tell/ elid,us8a T6V Bletxov rfig derig 8g at z-f)g
ig atawoeCeg ixcbeet xat iv
eirelag otx 67reailliaTo yo6oecog,
xarilyoeke iffotetro zv Mat,tavov, deg 492trev etg ziv .Xxv&txiiv
atcrigolg Tay '21eedtRevelov xal Tdv .://a2raea dycleag arearrryo6g
z zar'

&play naeci Sae:Filet gxetv yoreav, xal oig iv 2.&'wL

a3ro6g tiroquazo rtv fiaeflaetxiiv 12,0gag xovTrnia.
www.dacoromanica.ro

61

Ayog
e1
vl'xv,9cxtv ?cat iv olg weir
!divaetSgavTa dv
'Antl.av T67rocg dun-Wm avviflatvev dTtxditevov freeco-Tdwregstxov ot 2Te6g Taro Traeecrxevacrgivoc ticieflaeot xal rd retgara,

o5g t xat airr6v acted T63,!eivnp,ar tyov,sxal 6vtecoTeiro, 6Tov ;Mew Tocrogrov Tieoc xevatov,.
hotxelag Te xat Ttiiv ircreenottivcov freovolag but; o5aTe
61c6
&mom arctivet 4 xal Tt75v Topi-Tiy&v
6ettit Teo9963v
Trig Itaxeeig 4xclalcavt-9.tvuov 66or7 6cagaentv Ttg meet Ttg7rpeaetagalcovarig ncteeaxevcio.3.ac r5k &mi.; Ical ig atxpaA6Tow oivtv, mo,11,0v.
xaTci Ttv `Pcoicatow deivTcov cr6Tot7 yak crtplac treocitscorrag
grovte6v
itecraa3ictr. xat :,ITTtAag cit.)! oen,
v 61xtv co9946,ttevog itoet,g, otkit &vac crot,
zdv Btyllav liycov,
&Tee Tip" Taixotvt lx61.24ev, cigtelAovao.

Ice6pageg &alit elg T6 Ttv xnacrcv 6tagyuyetv, gegovog tclv in4g.

otg 6et7ccivtg graeacrxevtg (roc zentuis-cov 67caezo6ovig, xcei s-6.Iv inn}
6017 briccov xat 67covylcov cbvTiOtcrogivotv, xat Trig Tib-v
Magcylvtp 'rae'
Oquxottisqp inners, '67niTow .1.6crecog,
yeeevcra. iaiha elitcbv T-6v viAlv (tjv
xat rcji 13c7124ir Tre 7reci)rov

elg Ttv flaefldecov txo2ov8txtbg z6eav) fiTet xaraPt8tvat zapecl xetitaTa xat 6t' 1,v airlav
xo,ulec. 6 cbg 619.edciaTo t 6v Ircar6a
8civarov urelxorra,
achrevci te xtzi 6Aorrerzotg trecis,n) ,cal tivefl6a stv (Sixty gic'
&raw pieecv
otx tict T6v viov T6v ciatxor7vTa tab,. xat

xeAr6oaro, et AI vS6crag eTivot, 8

6tv 11E21710'0g uf Te aOur) xat 'Ninon xat Tcji e6votzy xcei Tcji
flaoaer peitenp9.ivTa tleyev,.crovezag
txeolag TeenAuevog, 64:Pre

&On 'tztv drateeinvat, thaTe.9fivac rw ,catea. yvot)g et 6

ricr

67r6 Tav T6ixcovt eletp.ivary 1.17i6lv 6terpeiTai9.ac ZI31,

yllav 6T-Jecrporg direct ireoulTaTnv, o6 ne6Teeov 2.6aecv cineatcrag,

Trels, T6v yrataa 6x7rittipag krieag af,T45
zevcrlov ltTeag iirbe Term

xat 6 ph 66i6eTo, clk Ag Ttv `Potgalcov bravee. kregite A xat 10eioniv xal 'ThLtas, 3ATTtl.ag
crTeTiecov xoploot 16Tecov.

Ttir KarvoTavrtvov.

4. "On inT' tiftTonfecov loirttAct Te net Ztvcovog alTorigevog

XevcrciTcog 6v clycork xai,ecrz-txec. acivuov 6t, a6Tii") ettvotetv TE2tai crfrovatv avvecaTee6vTiov, Man need T6v "/ITT7214Tv Teesofie6tcri9.al.LiraTlicItxa/ Nriluov, T6v filv!iivaT62.cov Tay 6/41 paacUct
dezotwa Te2.45v xat rag ovv,94,xag Trig txelvov etetvtig neo3.4.tevov,

T6v N6icov stv Toe' payloveov der, degavra xat tv Totgura-

www.dacoromanica.ro

setvlocg et ixelvy xawaXeydgevov, ot di) wdg dexcig drafietMxaoc

fidaag. ovvezpzewo t51 !divas-alto No ot dtd 1417,98og wfig
strig 1.16vov, dlAci 45g xal zci; Xevcraply divovg dv xal

toe flaefldeov Ireeteudgevog dwc yde piltura neoufp ads-45 TA

veldea49at zevids-cov r caedv dca,,avat dolcovdaxdrc. xa1

arm giv Sorillovro zdv !eirrOav d Jovre rg deyfig xal stv

tleOlp
zatg ourrcigeort atagovicirratv ffeloorreg, Worreg 43h
xal cbg s-4; Hcovowarwite xaweryotp,Orrat 'vv

oi

atOV rtig

zoevilov yivet ze :cat vreetovaly txelvtiv 7 pi tleflov4a9ac,

xielp xawd v6,uov y$urui9cu oi3 ycle Nittg Icaed Towatotg
trxovo.av yvvalka xai-eyyucla,9d5 tivdel. kes,u7ce et xal 6 avoCzog
tk5 ikelfIcEey zevolov &ore aOrdv getAtzOivra daraz3firac ToU 8vitpt7.
'Owl ot 444 way ...divazicav
1116pcov wdv lareov irepat4o-.9ivreg dzetg woe agehyrcovog leyoptivov Icarapoe itv23. cv8txiiv dciliocry. aldof ycie ccDp tivdeav
..,cfprigag eoore to) 74; vis

doe glarreVecr3de dictunkstrws h bieircp vgi zwely rip nedg

cretoig scoaawo IvwEv4tv rat nedzov pcv dsweeppcivcog tat
Ateratig tyaton
70.43-ez war &beam, xa1 14yog neoarphn
qrthidwi-Ecv iii aletjvwp
wag afrcafg in-614.nm avv,97,xacg, civazweeiv 6t aral ritg rcii love" 44optsvng Ttottalarv yfig
rai ZO5 Icedyleara itftibeizEt, 7Z &l eptryddarv flaonier, at IV) ye
`.Poycafat a/33-cg

exqovg rcrracpayovwag nap

crdwoi

dgotrro.

ijglet xcel ficyaav rev v. woe zevoae Urea; degcitievog

ycie

rairrag
heexopizzi d grarg criv rok xeioffeatv tg rijv litpattetp

tad al atxtbaiwoog &pea 1.6weerv d9gxe 7c,W7acrogl4vawolly

xal Ntuku
au'vo d xal benovg atwoig xca
9-9eitov doedg, aI 0.1 Pdoliet.as xocrptoevwat 2x6,9dt, dminst.cgcs
avg.grimpag teal was, Kcovozdvitov (Ham adw(p Iflotatlct

tiyartv .r4v kr4ozeocv.

th

61

leyor

iceioiSsog xal dIcavwa

rci re nap' afiralv rd rt caed wot7 flaedeov dtegt31.4ov, xazeyyvetwac wtj, litovazartice ytrpt) yagewtC,4tegawlov yevop&vt) in:add;

Illivaot, woe lamed 'Paw-clog aweawrif*oarrog Kai ttv &razor

dezip degavrog. 7vvok32)xsz (16 rdv !diettdwav k rip Atgov
talkivra ezi r acedg ..ele(Paetavofig
ednp.s.efloal pip iv uti
xeag txxlvovg zo2.4ate, vallocrvwa
weitelrrOac wv Inov. oi dt)
z7)3, yattewt)v xal yil*t ttal Iceesovok, dcamets-scovoav emEtuev d
flaoask zkti KcovawavwIte ytkcaaJac. ortii rod rebv 7cedg !,elwatd.av
dcapdett,v, d Osoddocog Idedisc paiicore xal Zipary rvecrvvldt brt.9-4aewat..

"Ozc rofrArrtata (ras) icaed Osodootov wewayttivov vdeov

7.6,14tcov dzzeloevzog, riP 'Paqicatiiv aziLiztv ace'

472.r0frr0; t

www.dacoromanica.ro

-63 .11,
vitwekifisig diroxeevertivrov,Itivzo,Uo5vtog battlee

, otTirse .cf

ijv d esadatog

d6F29,6g ztv .Y.azoevii.od yeyaftsixst

goarzo Kalvoravrice xazsyyveiv, Ztvarv TotiTte Magma ove

ydttov' rdss dt g rivJechirtov tyrydvst- Tod Zrivayvog offs, zedy

iii7daw :/ivrollcbvtog yeyortbg xat niv (meanly/do laxdrr

divtraeci rds, !zis-wrp.ar tvritt7VET 0 vrescrtievadwvog, xal

plv
lareov ivreeatodzo, odx Irvxt d ztg nedg vv #cieficteos, vreooddov.

de-re yde txzivog notodwvog id trt atexottla4at sodg

Tdeovg, odg lieyev crdrcji vraed z&s, tlartdvcos, Kai fiaatincorUecov

oi45h why nercrflevadisevos, Mixer zoV vcipttparrog ;carob,

d at 'AvroLixbvtog dvdedg Ipros, 'card zofrov zdv zateds,

99alvezat.dtavreagdwvog. Tod pie :etrztia izt vreootettivov rty
adzof, vrerafielav pit& tg Adyovg
floviagivod, graeaycoetDv

xsievowsvov
3.dvcrzov

7VSIN 117V8e

flaatituog 6Coea txtitt4es,,

cizetiaerrog , st in) dolv , twvrev odx cards, ICeoutlxa

..7..xiJaig time crerroig trgraztv 4 66)ea 4 azt72,a LaeIv, araecttiti&v

daiect fay crdzoig tio8-tora3as, el airreh, vreaadtgotrro szeraftevdArvov, axiaa di, a c'evsivzsg dptiotvzo (Arco Ov ov &ter:circa;
tacrsijat.
7, "07.1 Tftselzoti ztv'Pcdttts, vroeiNcravrog, ;ad 13adt4.edarrog.

Wirov, Maextavdg 6 ray v eco Twitalcos, 13aatiedg vraed rdv

rc4etztrr rbv wen, Bcrvdaarv jorra vretati'rtg &Talley, &Pre rtg
cinixfaaat yfic ;cal idg flautislavg txvrtitarsto yovafxag
oixpaitbrodg eryottvag, rtv ra BalevIts,tavoe yages-ta, vat rag adzlg
4vyar4iag. xal oi vretatIttg
rip al diredxsat tiravtedav.
oddevi yde (zt-dv) tvreuzakuivavy vraed zdr7 Maextavo6 d ret,teczog
i'vrtxodcrEv, oddt
Aden, rcig yvvatxag ifitadirzo. d
Maextavdg
freea frzedg airrdv dti7rEftvrE rociltikaza xal
vresafievadwvar

Bltdcrv irfig oe"; FeCtRizov aleidecog tvricrscovrog stg rde

Xetortavav aetaxriag xal zodg Bavdliovg sivat avp.ftaivrt.

tvreu4 vrae' adz& chiobazo xal tyvco i afprofi4 dir,axadovra
vier (sprig, adacideoztetoro lhy(rry ifrreno xcti lry

avvoizEtv adzqi,

rlirEe ioad n1; 'meadow ednwelag de*slc xcei zeo'v xaza

boo

Twitaitos, 13auclia vtedg atiolep.or, adr(13 civaaztvat rcaeauxsvecoot

zeeg patsaslovg
Aharp rwaheirg. ci12' oikvs (4) ribs, =emir:pajaw, tot zfi zeeo-fIste Osordztos, fasimeta criPrE eggrEaNasig pdilog
*rem s-dv reletzas,TEsovertv taidyxavev" dayeascrav 2,42- xal raw

B)tiktv d7rivzsp.vrr stal ig ztv lixe21av aj191g xat tg rtjv ztedamay 'a4 z11'Ircr4.uav dOvaluv titazetapcituvog vrcicrav tdtov. d.dt
".:413titog 6 x@v toweelowTtopalcov #acastg iffeecrigE6szo xal efabg

ircreci x63, 1-gietxov sZv zdAcct airt-6v iimogliAviicrxow alrovacriv,

www.dacoromanica.ro

64
dg Et la) 9104ZTELV litOUEO, xal ain-dv graeaaxevciaacr,9at

s-a oixelco alavvov xal i itsv ovglicirov inuovelq.

xa/ zaea s-6v `PExIttEe iv 2oce2.1av an, az-eazii.

17E8114E8 tt

"art s-c-rwcPcoltaiwv IgIC62.xovg i2.9.6vz-cov xat avitflal6vvair

graegov yredg .Aaotig, 6 ply citottatxdg as-eaz-6g ig 1-d ovizzea

avievgev, xat oi diz s-cl paalAcca gre6g z-7)v et-4cm ptivist.
grapeuxevgovzo 13ov2.e'v6p.evot, gr6z-eeov ztv atistv z-tv
!ziettevlag Tg .TheacZy xtbeag greoaolxov zoesvaivzsg dddv w132, adietzov.

tavaezov z@v Ilaeavalow

'vicavieg xarc yeee 3d2aav dIroeov atizotg fee& ivolzaero zziggovat, 2z-e6weeor greet:1E1g

s-dv

dvcritoelag naeanistv, dAttavov s-fig Ii62xov zvyzavoskrzig. 6 (Y.

1-4492g imeeatIdezo ply xa/ atirg grated ToOg Hae8valovg,
igrOcafleties-o et xal zapd z6v.flaallia Poyzatow. xat 6 tztv z.65v
11det.9.cov pdvaexo.g, thg molittov a1iz4; o-vvics-attivov nedg Odvvovg

zodg Kidae(rag xod.ovitivovg, dzeaeluazo Trae' azis-6v zo6g 4ao6g

xaray9e6yorrag.

"On wog Bal,dgeeog wog

graecafrovd0avzog xat
no2.2.dg grllezg anwoattivov xat zo5eag `Powatxcig, Ilretzmov irae'
crOz-dv ot Toytatot zeicrfi'etg, oE a6z.45 Tor) veavreetogof xaregittToyro., xa/ o5as-e to) ada9.1g 21)1, Xcheav xas-adeatistv r lbreag Tieetv
afaci; adas-ov es-ovg irz4av azdvet 'c
v civayxalow iroeae
gredg 2z6lettov vd oixstov dtavacPqvat Ir)J79vg.

10. Or reNczog (nix re s-atg fredg Matoetavdv TE8ekatg

orfrovdatg ittp.ivow Bavdawv xal Maveovalow 708og elacIncli act
z-fg 'Iza2.1ag xal Zixe;Jag i'lreweEv, MaexeUlvov Jij ZedUe0V 'Efig
slyrov civaxweicavzog 0th 1-6Texttieea Imesa19at atiz6v s-rig dvvdtzeco. g
*larva z-o6g grapelrottivovg ain-4-).2.x0.ag (ijaar dt iv
staelos-otg dvdeciat) naeaffelJezv zetuaolv, c5oze ixetvov spiv &co.4.4etv, dqnxiaaat * * * e62,430ivra iv iltiflovAify (o0 ycie
chtzt.gni.oz-tysta*at z-(13 Pexisueeog idtivas-o grAofrilpt z-fig ioce2.1ag
ifrovoolVerat. iaziAlezo dv xat acted z-dv F4ietzov nee. eia,.
soar Ittv acted Tot7-Texitteeog, o5g
Jet xazo2,t7weetv

cyrovd63v, Togro xal naed zoi7 xpazoifvzog z(6v iv zfi Icp

Poi-

pew, 149' (II sljg loseAlag xat Trig Icallag dnixta..9.at xat TetgFaaasiovg imitiffetv yvvatxag. TeNtxog , noLtiZv trek ain-v
freegli'evz-63v xard dcaTdeovg ozaiivz-aw xe6vovg, regg yvvatxag
zre6-113eor dtaTIxe grelv 4 2-4v freecrlivrieav z@v BaAerrtviavol7
9vyartecov (Et)doxia di iv 6votta ant) 'Ovoelxvjr lavzoif gratdt
xaseveyetioev. 'are
xat z-tv E6doglav sty Geodoolov 91.7a-

ca diriftegive a6v .117.axid1

to)xes'OatSflecog.

atzfig J.vyarel, iv iyeyasoil at Tag WaAtag xat itv

dnar7v 6
www.dacoromanica.ro

65

reietxog otix nlazn, eddlec ttealor airrelg egezdeet, perci

MatOetalqh flov2.121g flautlEttiv %Zv iv z iundecit 'Pa)italcov
intyaglag avyyivetav.

7011J15'etov dtct

"On tat Aovo g flaaaiwg `Pwawvingeolldeto naeci

lay BasidlAovg inzte 'fra).65v Tanavdg tv i ray .yrareatcav dvg
xaz-ca.eygsvog, zaeci d Haa Kcovoz-civz-tog, retrov 1ttv 0-9)v)
enazov Aazcbv derp, nedg I75
tinaz-txg gig xal zfjg nazetxt6ztpog z-vxa5v.
tivex6e1)crev,

xat Taztavag ittv ix Bavdlatov etiNg cfneaxi-og

21.7)Y

airro6 157r6

o7 T4ee1xov p.t) naeadex8trztov

Tdion,c.Pawaixp ply na.st, neouJ db Kamol-tivrtog

olxv ti zijg Ikea(To zebeag, 4rAarigesver, AudigaerS'at &ray int

ywv

rr0..6 dtavalla41.2.og4vov zo17 Hae&valov govdoxov.

a0z-t z6v Ktovoicivz-tov z6v neeagetPrip iv zg 'Edgcrn xe6vov

intittivavia, Ji g etenzal pot, z-fig neeatietag niet, zdze Migazo 6

IkeaCtiv it6vaexog igrv ovszteav xat va' a6r6v chpvtiai,at

neocrizagev, oix

warg a62.6atv, dL4yd? iv zote ,tte3velotg

xce/ 06. vtov z-Ov Ktdaetz@v_z-ag dtazetpetg nototittevog * *

a0z-cii ovvlatazo atziav exam cbg zoi:g T6eovg z@v Oeivcov itz) xo,ut-

Coltivaw;o0g cl grtaat ply zffiv ileecalv xal Hcie8am Paulaovreg

thy trazi7e f rip Toil 99.6eoa dnaevziocittevog dtraymylp
fiaatItelag naegneltips
z6v ntUtttov &Edgar xal ToProv gtes-d
nr, =cal, tha1e at ficixatg intzetflogtvovg roirg 111eaag dmcizn
taErz-o.

rcZy Ofmvatv lijuat dtaToedv, xa1 dfira dtaniAlpaa19.at

i&taficrat
Td'Y llEted)41, (ZOfTO pie 4v'6votta zw" r6ze Reeocliv acrati.,ovzt)
nedg zdv Ko6yxav z6v Oevvam r)yo.61.45vov, a5g 1-tp ne6g airrv

ciatteviCam elezpliv tat TE ava.i.taxiq anivdeo4at goaotzo xai

airroi7 xaz-tyyvit cidarp. vedrzazov pie crdniv Elvat aavtflatv xat
naldam etvat traztea. iv dt rreoadegdgevov zoeg Ayoag
yz,ttaa,,at oi Tar) IlEtocgov cidskoyrp, StA &teal, yvvatxa gaatittxeo-g dtaxoottn8eioav, iP llzpoirm p61fraexog egtneptim, naetyyvz)-

crag oig oatv tav civaxai6n-zovaa rap earytaTtakavcov fiao-atlag

inz6xetotv 3-civarov
xal e66atitovlag tte3.get, tx:i.trovaa dt
dvIgeg-.9.at z6v Ktdaetz-civ dexorra 3.eocinatvav
nEt irjlai ot;
tketv yatteztp cirri z-iig 86 ytvottvng toirov rietv anstocigovog
6 Iltteaglig rceg ray z-6)-1, Otivvwv 1719.6/level, otlx

tn1 not.6 nig

dadnig cincimazo. 86).4111,9-tiaa rete

Tv"), 1.14)110i8 deXwv
69.vovg tizz-6 tactics', ort,3.6gevog z2p cr6z0 z612v xcoteng, aim)),

iqget aavcizy, tap6et z6 tales-04v. 6 dt Ka6yxag tnatvoag

vv yvvaixa zfig dAzOliag an-lp Atv &strew exam ya62-0,- ztaaaaat 6h 'roil 66).ov listeagnv ti,dotarv n6Aettov ne6g z.a6g 61.4.6eovg
o
exttv onsxelvezo defoJal m erv69.63v oi 2-653, ne6g guipp tarzn-

www.dacoromanica.ro

66

dELWV, ClaelOV yde afrrcii rcapstvatApvg) dkid riiiv (smearID/nairrq; dvdeag TOT, ioycidwv
(763,11ov airrci) z6v 7z61,8f2o11. 6 dt
tgInspapsv. xal voz) g ply zeiv Ktdaetz@v clexcav drartaLVEV, vok

dt itaqh2ticittsvog napet z6v IletpoiCnv dregnetttpev ciltayycloerrag

cbg zfig d7rzng zarrnv Idance dirrp. criirwg atTatg cr1)'toi 7r6let2oc
(9,6;corrve7),971, xat 0.cixovzo xaezee0g. gy F6eye rolvvv , (Taft

ve 6vo4ta tq xwely, ty o57lee avvgiftatvis Taft ITteaag areazorcedeljecr9ac)z6v Kcavazdvz-tov IletpagiN edIxezo xal rtvag Oleac;

eptitoeoncrltevog cIca97xe degt6v oat}, fuel nc Treaithlag ciaozetvcip.evog.

- 13. "Ore

#acraceg crzlaet ne zby 1-41eixov

Jaexov zf1v Tot') 'Av,9ept1ov 13cratitaav Itirvtiolov xai 7r6,4uov em-61.27jawv, a ,u7)7s zfig 'Iza;tiag xai Z.txt;tiag etTgotro. tnavfixe
417761.),cov to)
alizv zoi)g zot7 flaatlecog neoaisa3.at Liyovg,

Ervat napauxevb, cbc inc rOv iqwv `Pcoptdary

iccieaoff014302;,LLEVOV

TIZog zfig io-roeiac Ilplaxov aoTtazot7 z-fic For0.txr.c.

www.dacoromanica.ro

B.

1feel. neioflecov

neg Twycelovg.

3 Ex -dig laroelag 17elaxov 01Tropos.

"art. ,r6v xv3iv xarci w6v wfig nar12y6eecog xate6v xaraAsrwearmadvwcor Tawalovg xal yroUodg civeldvwwv, 01 Tcopatot
entareLtov Tredg rotig l'xt4ag ev atvlq overg notofwevot wt7g zot7
Teovelov ateeaudg Ivexev xal wfig ,r(Zy onovdcZy 6Atywe1ag. oi
6E dzexetvarro dig fa ciegeigevot
clitvvdttevot z-azira 6edgetav'
TV 7Cie prig Mcieyov 47ZIOXO7COV
v afa63v atagethixilza yriv
1.

xat dteeevvvidgevov wag naeci ovicrt igacrtatelovg 19-71xag aecrobixevaz

wok diroxstgerovg 9-lactueotig xal Et 112) w-ofizov exdorev, exdotev

dt xal zoilg 917.7ciclag ;card rci 67zoxelgeva (chat yete acted To,patotg szletazovg) wdv irc9.e,uov eledgetv. Tomb:flow 6E zip

alrlav of& 69fi Tattemv stvat, Iv rotg ovewdeolg 2.67otg 26

wed), cittptpAcov xarwAtydvovv, Ireg fra.egov 8E ezecilivaav, xal zeeatoh9.1vveg zdv
nowagcji ixtixtocrav.
"lazeov zdAst.g xca Teotieta nletaza bet
Bquveixtov eblov 71.62,tg 61 afni waiv Ev WAvecotg
tv otg xal
o3v yt; (*haw, xat Man, Aoyoffoto6mov cag 6 wfig Ilkieyov
Mva
Trarri
awe tit) iv6g civ6e6g neet
eulaxoftogix6a3.8172,

moldy ot ificiel3aeot 3.42.evot xeascog ,uht,

dvJecofrog tx6o.9.7)crech9at, aa311n, woot)g tv wtji duvet iredg wolig iroAetcalo.,v ,w6v Ex TO; TCOA41.01) E2Tak9ilvat xlvdovov, inrowomjerag

plovg naeayivezat xca airroig zaea. doicecv fnctoxvetwat zip mltv,..

et ye immig wt oi Titb, xviv #oastivatvzo flaatAerg. of at.

bpauaav ircivs-a 7C0140'E1V wet ciya-ack,

ing6oxeatv dettilv ve xal 8exow

el Tip afrroi7 elyot eg 'leyov

zotg elevitivotg 6o8vwcov,

pez-ci iflaeflaetxfig zoAv70,71.3.1ag eg 'qv TtottaExip elecivecut yfp xaa

wafynyv neoAoxioag drrixe6 wfig 6k91ig voxwdg tarlawnatv ex'avv-

841.tazog xal iurd Tag cirrtnciAolg zip irdAtv zotet.

da ,wijg Mdeyou way welrov woilwav,

perCov 72f47,312

fi'detov nedypaza.

www.dacoromanica.ro

droJelaric
wetly flap,-

-68Mc
Oeodocriov wog papa; patiticog 'Azz42,ag zexiv
advvcov fiacrtletig rely olxerov areaz-bv dyeteag yeciNtaza
7raeci zbv fi'acraia zfo-v we Tvycidon, xal
92decov ziet, 6at
Ireocpciaet
wog TroAillov mix ididovzo,
zaziaznv ot exzitmeaS'at graeaxelevdttevog crvvzgecog Ivexa t gillorrog
Tdeov 7rae3 atirdv ireiafleig wotig dtaleo,uivovg ciTtxveraffa-t,
Ite2.2.71aetav 4 iteag 2r62egov dettl)cretav,
atii-dv ve MIdtiovza zd :Exvatxdv
IrAft3vg. zafkra dra pPvve oL 0191
zci (3acr12.eta otidap6$g zotig leered oveig xazapvyrrag ixdoaetv 4oaao:v, c9.2c1
ixelvotg 'Leh' Irdlegov tilroo-zijaea,9.at, irilopetv
irpiafletg zotigzd duipoea 2.ticrovrag. cbg aaztji 'Azz794r e-ci Morava TowalotgAlezo, den") z-d Iryita mototittevog 'sty
TaigaEx?)v idhov yfiv, xal gieotietd ztva xa,,eAdiv zfirPartaebic

iflaIe fleyEazn xal 7roAvav.3ecbyrtp.

"Ove ;Lewd ZtV iv Xeeeovzjav pcinv (Poulatow Iredg

vovg iylvorro xal at avitficiang, 'Avazo2,1ov ireeapevaalliVOV. %at
Tongs ialrivdovzo, &mg ixdo.9.erev eCv zorg Oivvoig cl Toyddeg, xcei
xatddeg zevalov Atzeta tnp Troy maat crvvrgews,
do3trev crtizorg Tdeov lfrovg ixciae-ov dtaztliag xal &aids

lbreag zevaoil plat zez-antivov stvat iirie atzuaadmov `Poipoky .petiyorrog ,cal ig ztv apezieav yijv &vv. 2tizecov ataflaiVOrrOg dcaexa zevaofjg eivat cinoti,uziatv, r4 xazaildaorrag di
zotig tiirodezottivovg ixdtddvat zdv petiyovva lindiva 6C 13depaeov
Tomtalovg xcera cro25g vstiyovra dsaJat. zatizag aeOCEMOLOVYTO
Towarot rag crvv8z,xag wi,,ecraat dvdyrn di tiiree-

flcillovz-t diet, dyree xarerze sotig crytZv dexorrag, irrbrizayita

xairree8v alelav VVVEV z e1e7jv27g iarrovaax6zeg 71attiv4ov,sxal
Tdecov atirragtv flaeuzdzip odaav neouterro, zy: xe7211c2Tom atizotg xal z-@v gaatitxcriv 372cravec7iv otix elg diov ixdedairarrytivcov, &We Treel .9-gag dz62rovg xa2 ptAartgicrg otix etiAdyovgTeovotirrolv
xal ijdovcig xal daacivag civetItivag,
zcav

midi iv etimeariatg imotrzak, Itz)zt ye d4 oi r@v 670.cov dAtyvidcravzsg, dicrwe At) ftdvov 2k0Jatg,
yde icen 'rag Aomorg flaedeotg votg 7raeotxoti'at
'Rolmlcov inraxotietv ig (rdeov ciza-

yantv

votircov webs, avvvdgecov xat Troy zenfteivcov iriet, &teethe

zorg Oirvvotg ixici,u7recraat, avvetacpieetv advrag zjvdreacrav dacriav

elairearzogivovg xat zotig xazd xedvos, Tod r7), ficeevzdrriv two(ptcr-airrag z-fig yfig &rot-imp-tit errs dtxaardiv xeiCret ate fiaataicov
(ptAortpiatg avvetaigmeov de (172i-dv zevcrlov xal a iv zfi yeeovalqe

dvayeyeagitivot incie rfig pay atirc-riv dglag. xal iv moUorg

kopared vtizz) &ay Aeratiok,). ecreirecirrovro yece jueree aixtattrov-

www.dacoromanica.ro

69

-c`bree txaazov diveypchpavzo ol irapd Ilactlicog zot7zo grogists &uzezantivot, (Dore zdv xdo-p.ov z-47)v yvvcuaiiiv xa1 r inwria zotig
ircUtat etidalgovag 7reoztJevatv ciyopti z-oiko ,uv Aezd va, -11.62EI.L03+ zd xaxdv 'Parlialovg edigazo, tiicrze n'olio& d7roxaezep7jaavzag i ifie6zov citpatlevoug rtiv Iglov ciiroatiretv. T618 d ex zoti
irapazpilim zti,v 31)uavpayy egarz-2123-v7-a1, , vd re xeuglay xat

glvycieleg emilmrovzoZcdzza eir1 varrqv v7), ireagtv ciTtyllevov

a5v iil.eiazovg 'Malato& cinhxzetvav cinet....9.ogssza Irpdp, r,vixdoolv,
olg cal vaiv (laciattx6v tiirtipxov Zxv19.arv, ol 67vd :42-z-79 vdz-vva.3.at civnvcip.evo& iraed `Mazalovg dglIxorro. zorg d atizar; 4
'ziwz7)41..ag Irpocrzt4elg en-LT(4412am xal Wavuovvziovg gxe2EVIMV exdtddvai. duovg atxpaidnovg inctipzov Izorzeg etze Towtriovg EZTE
Paptkipovg 'ilawcogg di eart Teotiptov xaezsedv, oi izoati plv
cizixov ztig '112ve1dog, rti; d Opqx14p irpoaxeistievov pepec diree
ol evotacotivreg 2vde rzoV detve4 zotig ext9-potig elpyderavzo,eotix
thr43 zetrulv dgwv6,uevot, dU ga, afig z-ciTem, pfirag tiTtcrzcipevot
fredg TE divelpov al7i.5og xa1 azpaz-nyotig glytazov acepe& .7x63.atg
tkovs-ag xliog, ive zotigiutv Oevvovg ciaoppeticravrag ro; Tpovplou
imavazeopijaat, zotig d ezerreezovzag xal neecuzipto za5v oixiicav
ytvadvovg, 7)VEXO chrt)21yeAlev atizoig o1 axoirol duivai zotig Troleplovg etelav Pcataixtv dIrciyovzag, eidox7)z-olg fE egirkrzuv xai
thpizepafd exelvtav 7z-otea:laza 44:Upvea, 7c1,7)-ae& ay letirop,ivovg
zolv civzcirodlegotivzwv, 481 d xa1 Ocan thaTiporrag. mtelozovg
zoivvv oi 1ar)ao1ivfio v 24,de zs-4 nolegy .7,x1.9.ag Atv chrixzez,
vav,71opalovg d 7)2,6-143.4waav, zotig d xal d7rodecicavzag iar

evarriam idegavzo

otix cindyetv oiv tyn .P.Zszlitag zdv azemar

otidt tancupot7v zcig zflg eleljvng ovvi971xag, el pa) ex6o19.erev o! Trae'

t'xelvovg xazaTvyvzeg Ptagatol xal tinte cre2-o3v doOeiev dnoz&-

pljaetg,, ciTeJelnuar d xal o! zapci !tfatigovrtlaw dzazJevzeg atzprUartot deflaeot. civrtIeyetv d aii cbg otiz oldg ie ;jv orne
"*.rhaz644.og frpeolleudilevog tire eeddov2.og d salv ozpartcomoiv
xazd Optinov ranzdzzov tyotilzevag, (odre yece I2ret..5ov odie zd
dio ya apozelvovzeg, zot7 14.1v flapficipov zei9.applixdrog xal zeozel-

pwg g wci drcaa depZvzog, atizthv d xazenzlixdzaav dici zd neoexdttizciegarra) yeciAgaza Trapa zotig:ilangovvziovg laze4.2ov
ddvat z-otig nap atiz-otig xazawvydvzag crizga2,62-ovg Parmatovg,

birle exciozov dcbdexa zt.9.evat zpvaot7g, dtapet9i2vat d xal zotig

afyrag egreerzalp,iva dvayv6rreg
elzpaXtlyrovg Oivvovg. ol 431
iyaoav zotig
zas' atizotig xazapvydvzag Toittalovg ciTetvas
eTs' aev3-ep1g, Zx13ag d duovg atrictactrrovg 140ov dvnpnxtvai,
/.4.1v

41.15o d av1.1.416vzag erzetv dld 26

xal

vot no2.esalovg ;Leza. 11),

www.dacoromanica.ro

70
/EVOILV7p1 Ml xedvov iroa.,Loexiav tg evideag inz3.eptivovg Tdiv ire&

T-ofi Teovelov veltdvrcav Traldwv deirdcrat. %-tvg, crag et Ail dnoletflotEv, oen3t acpcig Toi)g vtup 7r0U,LLOV WrI)...94ivrag ciTroddi any.
Tat7Ta dTrayrearervicav Tdiv Traed Tag 'AlozyzovvTiovg ciptylzivarv,.
vs
fiaatiet xat Tay, 'hapalozg dezovolv iddxsz Abv
dvaTivetcr19.ca otlg oi :lanizoVvrzoz iTacrav teltdoi9.az naidag, oiifidefi'aeoz d7talddevdg di Tavivz-og, ot Traed z-otg
cYlvitav ci)g Trae' cretrotg ot Traideg

.917aav, TriaTetg Tdiv

ikaav. imatardovTo di zed cl 'Acrwtoivi-tot, o5g cl Traed apig

eSyvvov di, xalyde iTeloexov cl;orro dexov
Tree .Traed avian' &Taw TawalcovthAvirvat 6'14, garTjela 2-6'3' ix To5 acpeTieov yivovg`-dvdedv.
OTT yevogivcav Ti-av oTrovd@v 'AzTtitag adate; Traed Tok
ici;ovg ticeiztpe TreioiS'etg qwyciaag airtZv. ot J zok nesclevoi2.1vovg degd,ucvot xat aleigzotg da5eozg ,9eealredaarTeg tia4negtper,
rvyadag ktt iketv Ttcrarreg. 6 di Tra.tv izieovg bregtpcv. zenActruicridnov d xat afarav, TeiTT2 TraeeyiveTo Tresufiela, xal zeuieiv
;zee aimtv.
yde pdepaeog ig Ttv`Pcatialcav dpoet-av pcXoTtfaccv,
ifrowerro ei),laifiela Toe 127) fraeapaaijvaz Tag oirovdrig, daovg
xaTagrvy6vregTtomatot

reds, iirtz-ndeicav

iXev*Eeicl cipet9/2aav.

zotetv ifloaeTo iTreizTre 7rae' crin-ag, calla;

Te civaractrzlav xat Treolpdoetg iTeveloxcev xevcig. oi martl

Zirtxovoy tirtzdyllaTi xal deomProv tyoUvTo
Treoforaytta, (hue.
ixstvog iraeexelekraTo. of' pie pdvov Tbs, Tred airrw civeli-

aJat Tra.egov eaaifloevio, ciAbi xal HaeOvaiovg iv Traeauxevn

TvyrivovTag idedleaav xat Bavdaovg
xani -acilacroav TaerlovTag :tat laaeovg Trek Ttv AnaTelav dzavzovaizivovg xat
xiivodg 7-fig adzeir inixeaTelag sv)v 1w xaTaTeixovTag xal izO AiZhoTrtxd Ian avvzoTdgeva. did di) TelaTrezvcalzivoz zdv
itlav 18eedTrevov, Tre6g di Tic ).otnd 13312 ileseetTwro TraeaTaTTeo4az.

ivvcilzetg Ts ci,9RogorTeg xal areas-wok zeteorovot-yrreg.

"Olt ;cal ad&tg 'Edixtav fxe Ireiozg, eivte .xt9Tig icziyzaTa
xard Tra.eflov teya dtaaeagdpevog, otv'OeicrTn, 8g To6 Tawatxot7
yivovg olv cl.;xetiz,jv Tre6g iz:Wet? noTal.ccii Haas/coy vbeav TV)
tlaetkiey xacci Tag'aleTiov (1zear1770t7 Tirav iatreelaw`Pacizalcav ovv&txag 67raxotiovoav cdzog 6 Vixen,
Td flaal2eux Traeel4div
duedidov la acted :/11-2-41a red/Awn-a, Ev otg iTrotetro Tol)g `Pcac5v tTreaez tat zd Trata
izaiovg iv atria idiv gmyci6cov Triez'
xweetv, et izt ciTrodoattev af)Tcji xat dTigovTaz Ttaitzatoz Tie doezdaorrov deoerreg avert di 1.1txog 1ziv airrtg xavi Z (Salta Tog
lareov dad Tflg Ilaz6vcay dzet NoPiav Tfriv ()optical', Td di fki-aogdyoeciv TO iv lidtvezorg pi Tredg
TrivTe t,czeediv 6d6v xat

www.dacoromanica.ro

-71
zft Tog lazeov mowayog ylveaS'at, o5unee xat mlat, d)..k*
Natermi, fiv etov (.1)g im' aimog dnah,eraav zi
xvhv xal
'Raga
izi`jezo yJ, mirre u8ecTiv ddv sigd,v() dvdet wog
"I(Preov einerzovaav mozagog. greiaigetg
ixilevae medg afadv
eiTtxve1a8a1 zog meet Tail, gg9436Lov dtailegogivavg, ot, z(Tiv
intzvx6vz-aw, eald zg)v maztx(7)4 vdeav. zog geyturovg
oJ et ixgripmetv Efulafi7,5'stev, asv degdgevov apag ig
l'eeno)v dtaflz7Ge(Paat.

vorcov iivayvaicr.aivvcov fiaatler Z(Z11 yeag-

gdz-cov, thtimegiit.aev Edxov at r 13t714 tegnveaavzt auceze#

dedoygivcov, xal ig
o tideflaeog'clyr6 ar6,uaz-og lypeaue vtiv
tzteove otxovg maeeyivevo, (.5crT-e azv Xevcragoly w(j; fiactlealg &eacrirt77-77 act
zrov

Wci giytaza dvvagivy ig6pwtASetv, cin-E,9.atigaae

otx(av ffeetrivetav. BtylAag di, (1)g z-ci; Xeveracply

ig 2.6yovg 42-.9.ev Ikief3aeog,

eyev ieg72vecov, (1)g emacvoln

Tdexcav Td flaalleta xat zv meted Oat gaxaegot nlogrov. 6.4g

Xevalivtog elipauxev taecrJat xat atirdv away ve xevaoariyan, xat
mAoz-ov xetov, et ye neeadot ggv ci aced .Nxi)Jatg, notzo dg
Tog OC tinoxetvagivov cbg zv gz4eov deomvov &ed.movra dvev Tog xvelov of) .8igtg Tot7To notetv, rinvviSvdvezo 6.6vogzog Et ye dx(Idarrog arj i maeci vdv!..4z-z0..av ei Oksodog xal
dvagtv naed .Nxi4atg Ixet Tod. Tot7 OCdmoxetvagIvov (1)g xat
imtvljdetog etri z-43 leirt-7)4 xal
atizog aga rot; elg TOiTTO citcoTd `Pcogatcov.

xacettavotg ).oyciatv igntazeezat giv,lax4v, (be dcadozg yde xas-ci

Ovz-ecg t)gieag Ixaazov cr)ray neye tea' mlaw TvXcirretv ray

'Arr.,'day) grpacrxev eimotixog, etnee micrzetg dgotro, glytcrwa ailvcj;
gee& dycz3.0 deta-.9.at dg azolfig vaztiv (11 arcj; tindertv, et ye

acre azv MI &farm) 1oi xwelg Veiazov xat zcZy dlitaw

lartautv
moozgevog di vogzo motetv,
zehg 2-6v evogxov maeayevltevog, xat t'at6
Bty14 legnvet
xax(r) rj.)
degtag xat derovg idocav, 6 giv avorixog (1)g oinc
'Edam% 61' &el geyto,ro.tg ciya.3.otg zog 16yovg motOotzo, 6 a
cbg of)x gelmot To? cavil; 4092 a6p.eva, el xal ft)) miecrrog xve4aot.
vze t) 6 evotTxog Ileye rci; 'Edixarvt, et dtaiScig eg
dvtoe zv "zirnp.av xat zaed Twitalovg get, laea3crt as(j; Inov
edalgova xal ma.ogrov giyturov. Tog' de moaxogivov zed 9727-

,ovumeeopevzgiv.

au rrog
Ireget deterJat xenglizaw,
molleiv di, 021d
mevz-4xovza 2.tvecZy zevolov doSlio-ogivalv 2-(j) ine azv zeXogyzt

rc143.et, &Save airr(T) relelcog cvveeyficrat meg viv iml9eatv, xal

rag Eth,011210V zd xevolov Traeaxesfiga &busty mouxogivov, gleyrv

fkiel3aeog chromigmeaJat !ay afrav cimayyeAotivra uj!ilzrzPait

meet vilg nesuflelag, avgirignecrJat d' afrr4; Btyaav rt)vm.mapct

www.dacoromanica.ro

72
Toti .!riTTzjla

ezi zorg poydatv cindxptazv degpevor.

7de nept Tor) af,Tor, xpoo-lov 11.72vijaszv, xal

fteppi9-72aerat.

at' cr6Tot7
v Tpcfnov Tot7To ix-

dae2nlv862a ydp,Zanee xal Toi)gilovg, nolv-

7rea7/2ov7jaelv T6v Ac7av, Tig ieafrry &apea xca dmdcra naed

or6v TE di Tafrra diroxplimrstv dtet
Totig ovtizoewogivovg. aoge
T-ci; efao.6xce d liyelv, ,cal T17g
7v6pvg T6v ficipflapov cinodegdyevog
JETICV039
xat in igacrt14a Opec Ttv ovv. ag MapTidltov
zof, icayierpov dtinovra dezvnpoopevaneiztpdgevog Eleve cig ne6g z-dv
13cieflapov avv9-7)xag. dvcyx
9rippet T6 zfig dexfig* nacrcZr
pie z-@v flacrclicog &arar t icrcaz-edg tan xotrwrg, ora
T
Te ciyyeltaT6pcov xal 012773,1(ov xca aTeaTtf.ozyTo TiDv ci/z992 v flaatlicog ()n'Ama, inz' af,z-dv TaTz-ogivow. Id6xec di afrrorg &t'AtooTcogalaw didoTaz xpr.caTa*

givotg Td3v neoxeytivcov vript o pc6vov Bzyllar, ci124 7de xat

lifahurvov ixnipnetv mpeaflevizevov Traed z-dv !ziT14lar.
"Oz-k 9)copa,9ivTa T6v Bcrilav enctiovlevguevov Ty,512,1Tvzjicl,

xal Tori xevalov Tag ixaT6v liTpag zdg napa Tot7 XelqraplOV TOti
E1)110132t0V aTaleicrag ciTeloicivov, napeth91) bregnev 'Opiaz-tir xcel
"Halar 6 'ATT7,1ag ig Z2)1, Kowararrivov gvveclgzevog T6r
crTzp
egallcirtcov, iv9.51tEe 4119E1514xel Btyllag rO zpvalov (T6)
Tdixcovc do"a6j.ievav,
eTipcp neec.3.1vTa Tear)Acp il3.eir Te

napa pacrtlia xcii colzi incdelavcd xat Tcji etivotirp drepcordr, er

crimd Innewhaxotev, z6v di "Halar 2.0ecv d7rd avdicaTog eJ ar
yeyovarog etvat narp6g z6v Oeodefatov narda, Eg di xca airady
Orza xat Tdv =Tipa Moordrovzov dcadedy.evor atawylcigat
Talizzig Tdr Otodacov txzezzlex6Ta dovisiecr m'uf";
TOP TOti T6e0V dnayoqiiv .6yotaTdgzevov.
dixator offr notzt" z-tT,
paziovc xca dv
Ttr7 deovedniv dvidetgev cbg morve6g

la&ptalcog i1vciterog. oi

offr Tiiv arriar igm Tir

atz-dv rycapTzycivcov, el In) ye zar ef,voexov ixatimpoi nedg x6T-orode ig

KcovaTarrivov naperiAccacv. xca odial

rovz-o avvzirix-971 di Tal, Xevadpcor gartsta-3.at xca napd Zr,Magtplrov yde eipnxivat z6v .5hz-z)Xcer cimaneaarrog
vcorog,
ofpaz S'acidia alveofizi ri)v Ondazeatv xat T(15 KcovaTavz-hp
yvvarxa dcd6vac, 75v otidagag napa Ti), ixplrov ovv IT4ey xaizjv
yde dv 6 Tolgz)aag is.xdedcfceL dixag, 4
emn0fivat orv
TOv aTeTeecov xpaTerv ()hezTotaliza id Pollicog &Par, c5crz-8
Tita, xaa' o3v avAuaziar, er ye poiaotTo, Izoticov ervac napaaxerv)
id4ph Te d ogeod6acog Tdv 9viiv xat dzylocriav z7)v TVg x6eng

of)alar nota.
tbrc chg tlyy/L97/

'.:42-z7224 Tav Me:ene:ve ig syt xard

www.dacoromanica.ro

73

njv Ito !Ptuttaixd zaeanAv3tvat flaofleta sera stv esodooloo

Tsevz-ifv, ijyylL971 dk airstr, xal Tel Tfig 'Ovtoelag atei yeysvvitiva,
aedg ph, Tdv xeaTolivra Ttbv togreeltovTtop.altov icrT-Elle Tod; &alEgo,uivovg mdtv 'Ovwelav abyttzEietcr*at, v avz-cji aedg yckuov

xaTeveydvar Ttocuetcretv yde why?, Et 14 awl Ta

patrasiag
daolciit am-psi-ea. laetime al xal medg Todg ttiovgliottalovg Ted,
Taxi9.ivTats, pdeatv Ivexa.

ciaecixTiov dh

citupoTietov virrk, ctimoo-

taavekadvTan, netaflEatv" ol ptv yde Tfig tousteag daExelvavTo

'Ovtoelav atvii tg ycilzov
tojTe divaa,,at txdsdottivilv dvdei
oxfprzeov 6/ adTri

6Te1l.eu3Lat
ycle 1722.et4v,
deetvwv
TfIg Tcottabtfig Paat2,E1ag ext. 01 OC Tfig Ito 197acrav adz 6noo-TtIcreo8at
Tot7 99401) daaytoyv, fiv 6 Oeoddatog itTagsv xa1

-7)

diliect dcooetv, adikuov dk direa.oevtt 81E2.a xal

tovxdgovxt
ti'vdeag'izodgetv eig atiToti tu) Zetaolavovg dvvditatog ttLzegsTo

yvtsuilv xal dayrdeet aolotg ae61-seov

odv

Izetv adT4; Iddxet xaAtilg Tt tog tal wd2, tzelCova TetnEct,,at a62.E/Lov
xal 1g VV toateav acm-6at Tfig 1.1d2mg
ttdvov nedg

'freatcbTa, dUO xal itedg .1-6Ti9.ovg xal Oedyyovg lootang, n:edg

tap 'ITaluinag dSaie 'qv 'Omelav lard Tt7)v zerhu.dwarv Aapeiv,

zedg dk T6T8ovg zcietv r4ceirp xaTaTtNtLevov
"OTt T(1; 'AtTtiv 252) Toti neg Oedyyovg yrollizov 2Te6Tautg
t Tot; ovdv t3auta&og ie.ev4 xal i rrig dezfig Teliv ixeivov aczidon, diaToeci, Tor) neeofivrieov ply :42-20.cry, To OC vetoTteov
Syvcoxthog v xaTet
&ct avpitazig
Toittlyv
e'idoptv neeol3svdttevov wino) loam) ciezdttsvov, gavadv zip xtLI2v
Tolg aka; 7CEetZEZV,UeV72i, OLd tiyE,,og
3.E,Eds, al airs&
!dialog aostithilLevog gratda xal alefoTa dtDea dodg titta 2113 Pat-

2,Edovn tal Take Ts xal dttatxttiqt ciziaetupEv.

Z013VCOV Ivexa

ATTiplag Tip/ Exurestweiav zototittEvog at1g 263V cl,uv' adThv dvTirv )1TaAiav iftEf27t5V (DOTE Tip) 'Ovtoeictv Ixduldvat EMIL
deag
yde CdTi? iieg007.16,711) 7reelg ytiov, TExAtetov-zotodtlevog Tdv aae'
abrfig aelL9o,9.1vTa daxTdItov, Vv xal tatdEtx,912adtuvov io-wcilxLTrUeaxtoetIv dl Erin-0 Tdi, Bah2Pstvtavdv xal Tor, 7)!LicEtog Tfig fla'Ovweiag iaeap.rij /1.11, Zaeel yrceo-aElag tdeovg, (kg 3CCri

2-ek
vegitit

Ti)v

der)v, .ralrrj

OC T.fj

rag cide2.yorrt7 ciTatee,,Eicrav 20.Eo-

c OC oi icratetotPtottatot 2-fig meoTteag ixdp.Evot yvtlnig

isedg oddkv TC0.1, airstri dEdoyp.ivtor inn,xovov, EIXETo 12412.ov Tijg

TiTiv Itaxituov dyelecov mi.fp3vg.
Tog noXilLov acteacrxEvflg adv

"art .1227ag ILExci T 71),' 7Taliav dvdeazoclicraaaat

olpiTtea dvaetigag ro 1gxeaTogat TIBv ittov`Powaitav 7r62-ettov
xca dvdeazodtattv Tfig rheag xaTtyyeLlEv, dig Ail txnellso*Ivlog

www.dacoromanica.ro

74

rag 2raed Neodocriov zerayAtivov Teeov

brotn-

"Ozt '.dledafloVetog O roi77_407raeog

xard rijv Japaaxdv

xal exace 7raeayevogevov .1Ylaggi1vov rot7

az-eaz-nyoU xal Heiaxov zo1 avyyeaTewg, ezieo2, aerbv rolg Zaea712,61v 7relateeat 7reel 1v dcaeyelzevov.
-Ore .8,1421.tveg xai Novtkideg tjz-riji.942,z-ec inrd 7:topaian,
yreiapeig Trued Thy Magtiavov breAyrov
ciliToriewv
e3viz3v

ele2jvng 7reet, 5'ov26fievot anivdeaS'at, xal z-atp dtaefjaat

oav, bp) daov Magitavog zfi eijigalcov eyxarattivoi xcbeq roir
p.71 ireogdegap,ivov lart xedvy crmeydeaJac roaoerce, neyov dzei.
zljg afprof (2,27g pi) xtv2jaecv 117r2a. (log de otide roi,g devrieovg
neEal3e1ag greoaltro Adyovg, exemorrorret hvoaz0Vddg.
aig i56xet `Roparov !Lev atxudilwrov d'vev 2252-eqn, dweraJca,.
aZE xaxci &tiny errs xard erieav twodov th, vd-dt revre 647rax0-12,ra cinodoNpac iSoaxijp.az-a, zal r63v dalravn-Oirran, xazazi91.0,9-at rip dirowitivicv, dpijeovg 131 zoi.)g E27) yeyovdrag octed avicrt.
didoa19ac Triarecov ivexa wan, oirovdCo-v. ervat de azizotg xazd rdv

fraRaidv vdttov cixo52.vrov zip elg rd isedv Trig latdog dcdflaalv,

MYrailiOV axdTovg .4lyvwricov ezdvilov rip excp.aelav, ev
yitzecO dyaa.p.a cJEog evrt3Attevov dtafroeattezierac. Iv eljr4;
ycie olfidegaeot zedv5e eg rlp olxdav dtaxoptaovreg vci 4davovgrcatv afmcp zenanjetaadgevo.,, eg rlp vjacov cilroacgovalv. eturedapailvat..zolvvv iv r (b) 01acg EQq rdg avv,97:cag eddxec wq;
.11fatttivq) brciVetov dv ineturovro ittEZEgeree0L- ffa0MIEVOYTO
dt xal wrciv Baeglivinvv xal.Novi3d6wv ol rdg crirovacig b vvslacy
uevot. tyyeaTevrari, JA ,rtav avvdogrivz-wv xal vv dp.21,1eam
graeado3'emov crav ztiv re rveavvtjadvuov al inrd rvedvvarv
yeyoveran, naldsg, &tee olideiroS2rors b (i)de u.i 7r0)4le eyeverotif 7rors yde Novifkidow xal .13).sigtemov trued `Pqw.cdocg 422)eevatry
fratdeg. avvrivez9-22 de ray Maq.ttvov civco,uciAtog dtazESIvat
xal chro,9-averv ztjv cSt 'rag Maggavov re).evrip p,a3.6vrsg

ol fldeflaeot rodg re dgljeovg dpellovro fltaadgevot xal vip x6eav

waredeagov.

12. "Orc no/34,N ireeafietie,cat naeci'Pcogalovg

PiipaZoi de

dgligovcizsxelvarto rotg iraed Tcofidov aralerat 7reial3eatv

adrhg
fa)13d2jg
ciird.aoiro
vtpdex
tp
TroAlgov,
et
ye
rat 20u wijg zjvag
yoffv rv iratda rfig ilacrtIslag dTilotre o) y
cgporeeovg 2)yettovei)stv graed way na2.atdv asa,u6s, vlars de

3-dreeov flacrateetv, TcoPet4v

ray aimo27 Iratda, zi2g Koku101,

xal silde AuNpat re valetzov, Ee0p.tog Acrimjaaro,

vijv wo.6

ocrylareov &inlay aeroc 8g 41 OVVCIEL xcri 2.dpirv dent tillgoot

www.dacoromanica.ro

75

lxwv Maextavoii zoi7 ftavaiwg sty TEA, Treanzeizary navy eirtz,?0

rap, ica. 'teLgtwvTOV ETT 130041.134VZTAV ktEliqp Xa,9.12rTEljg eyivren-

8g 3W11410-xov rdv ervyypaypta z0v zfig derijg (peovrMary g8,quznxotwwv6v. i-fjg at atorecog
803-eiang, TW,614ng ei2ezt,
zi7g iflacradag fraearuelyrae z-Co mcadi, adzdg zel 0-23,14nia throakpevog zfig ecerfig, xal 7raeci zdv xecezo6vra `Ragalaw zof)g dezian-

filvovg ntnv, 05g, tvdg Kixov 7)yep,ovetiovs-og, otx ere

crevtly
zet (Sala rope& aii) eltatlalvem ett'',"17'
xaiercalvorta
dg .xtv tRogaturv txileve xal zZv ativ(j; deoyylvwv dadvai 167ov.
6g (It zt)v fay dqugtv odx 4evt)actro, diovegnov a Tel., a1 stv
KohIda izcietat talregfp.9.1rea zfig ze aziroi; rtotidov 8taggoerig
ivexa fficz-tv 605crovia iirvaev, cbg odav ineon-zain civrjxsus-otr. dtd dt)
at)v Ifolx18a deovi'greog iaziAlezo, Itcri n4)11-133, dtapdewv ovvgthicrav

"Ort

Matoptavdg V31) ion-ceiwv Twttalwv flaatactig,

01 iv FaZazl rdzi.9.0c adttp.axot xaziazilaav, xal
2rapoixofivza TO, atizoi7 effixecizetav 1.91,71 Ta
isnxotg, 'Ed a
Zdyolg 7capeuz40azo, xat 4ze1 xr Atifhhjv adv no1.1?, dtaflaivetv
05g ceentili

breteiizo 8vvciftet,
z-cig zeLaxocria 753eotap,evwv
7cem13E&S Atv vte6zeeov nee' crtiTdr d Tolv Bav812.wv 7)70811EV 1
inepate Aden, zee clui(poea 26y0t4 igovadgevoc cbg dnfrde lyzet3e,
rtv Maveovalwv yfiv, eg 41, T0i4; 1*(1)2 26V Mal0eLaV'V cigra zi)c.
Vrielag eizeolgaivetv exefiv, Irciaav 4:17.11.2mie xal ixcixwas xal
'On ot luirietotTwp,atot do g ek9.61Preg greet. 31aexai1vov, in)7ZOTE atigaV0fLing ati24; Tijg 8vvcittewg xat 6-ca airro4
dyciyot zdv mditetzov, deaTdewg zaearrop.tvwv advac 7-1-0v Treeyizeiewv, zot7z0 ykv h Bav812.wv, z-001.0 d xat Alytalov, civdeag fr.c

raaaziav gev z0v 7teg i icrgriee dep.wiLivov, zq; tit Illatoetastr.

avareawevaagivov xal 7rXelowv ciplp' winch, exoprog 88vaiutv xat
zal.egralvorrog 814
zot3 flaueliwg eivaleeatv- 8v Toe iredg Wa.1.cdrzag ZiWg dinjyaye moiipov i tcedg rdz,ffovg zolig h Falazlyr
chaToed: ireez yap 1 dgpov ?wag 4XEIVOVg 8t0TLlovelxiiiv yfig.
xacregag tgeixewo xal civaehg tom pgytaza
.0xe1vy 47m:41al-a
zoOzwv dt) bent <01> eairietot `Pwl.Latoe napci zotigitovg melt:1.'3E1.g earetiav, ulare atizofg xal raw MaexeLlEvov xat
rodg Bavddlovg dcalX8gat. xal zedg ittv TaW MaeXELIfillOV 00iciezog *said; &Tarim mirth, xazdTwizzahav &la ati?) XLVEIV ,
8k laced rodg Bav(112.0vc alaPic dffearrog dverbeet, zoi7 Feepixot,
pa) tfl1cog rds, irehlegov xaza3aeLv dieetioevzoc, it 1.4 ye atiztiti

2-06 Balevz-Lvtavofi xal:dezlov ireeeovaia do. xcei ycie val iraeli

rw itwv7`wpalwv Axex61ztazo lioreav 77ig BaRevztvlavot7 greetovfrIcrg

dv6fLazt adoxlac t-tIc Tv- 'Ovnelxy yeyapToing.

www.dacoromanica.ro

du) dif

76

'Toy; lxclarov Tairrnv roa molkuod IcedTams, grocoillevog e(3,9-6g

ieog dexouivov
ardlle Tr)i. exaTecr%Wav brote-fto Id re itxF2.lav )(a Tagirallag xal Taig ichv itd2.titv, h atg pdxtuov &WIWI, 7@y Wal.corrirw etvac avvOcavFv, of, egdhog Treotre(pieeTo,

xura2auflavcov d xweio,
()lc In) trvxev duo drrigraldg ativaulg,
.idhov TE xca 4vdecomdgero. of, yap 2-Tag yrtirra vireo/Mat/La
-roig Bavdilocg wen ol 'Iza2,u'avut ,clexetv ddiaavro, Tr2.7119.H.iiv
iro.tegiwv 16tad,uevot. xal ,r (r)
7.-capeZvat ag)lat vavuacip diivapum,
1)v 2raea
10am akoi7vzsg fa tryxavov dui s-dg Tredg Tgetxov AXEIVOIR 1e3.elaag agrovdcig &rep In pcauma xchuocre rd
izeciy,uara th d dinefiaaat ri)v ftaaclalav.
lozieeTwucr

T7reecrigeuarra e xai. ixavov ivxedvov xara rog hiSovg

'Pwp,alovg Zaedyoveol xal O4uqot xal'Ov6yoveoc, 1,9-megavacmcirra
r63v oixelwv (2,917, Zaigiewv dg fccinv opiatv 0.922.1,,,rcov, mig gijlacrav!eiaeot peravciurai yevdgevoc inc 48-v@v okoiwrow gth ri)),

7caetaxea1Pacv cirrip, (Dance xa2 ol laeciyoveoc klaairreg xavi

yfig Tredg wag teixarleotg Chivytg 4yivorro, xal icdrag

411psrc3'

iceac (Ixelvovg 77oil4g avornadgevoc r zs 072.ov xarnywvicravro.

xat iteag 6.1103ILIZIO-Vg (102(mm, Tile& zijg airalvv g01.7).61.1EVOL dirt-xlidecrvz-og. flacraeig adv )(at ol cip.T. &pray paoTeovvadgevot

xal &Bea dvreg a?rrag dmi7ce,utpav

15. "Oat oracrta6vrwv r&v Tvyadwv h,9-vav xard Tag xawci
-rip ito Twpalovg, marl z-Cav 'Iral.(75v neeaeice d91xero liyovaa
aqtat roOg Bavdllovg dcaLtdgotero.
oix daouzliaorrat, L itrj
4iT1xa-ro dd zed iraed woe Fleeaav ,uovciexov, ray re vrae' airrabg
rai aTerieov 13-vovg aklav Ixovoa xal TIN(
xucapevydvraw
Mcirov r(Bv h re`Pargalcov yfi ix 2za2ca8v obtain's-ow zedvcov, ciag
417rdyecv wirrog rrov (carelwv e8t15v xal v(Sucov iJilovreg xal rfig
hg del xal dvaxaleaS'ac
Ireel r3.elbv clyccrrelag Iraesvox2dfial
-Kara ray 3.eap.civ
avyxweoirac Tcl irae. airrotg datlacrzov xaaoi-

pEvov7e xal

Cbg
rot"' 7oveost7raclx Teovelov d7c2
xecgivov 7rvadiv xet)Aarct jtoenyofivrag ePowalovg yroceraaai

..kictudletav

yoev Tag Teovel)corrag ain-6 irreaTuirrag grainy,

xal !di lavovg <ae)eig> dandy?) xal (pviax

xweiov fi'aervaa3ut

AL 7cle dvdoiev, oinc eig llieaag gvovg, dU al etg Twpaloug

-ea h TZ/, Traeocxativrwv davrpv xaxd Ogdlarg dpixiaaat..
ZZ atroZg

,cal xe4tcacrcv &moves&

Trek Odrvovg
grolip.te
Ktdaebrag 2.eyogivovg- gaecrJac yese crOcriv akrav
voccbrroiv 6vnatv,
avyzcoeovitivov Tot71,9-vovg xal elg rtv`Pcoica-

advrow Th fvexa cPcogalwv duoxeivagivwv ardnecv zdv etatgdpevov a-4.7 Ilaeavaly twyderi
zip dtailaivecv 17rixecipecav.

www.dacoromanica.ro

77

ictjse yde qmycidag etvai.iccred oviaz

zaeeroxiletcra,ac woeig
Ndyovg zIg-.9encrxe1ag zwier wtv Tvlaxiiv d og 3Ioveoet7cacir
tifeovelov seal wdv grnettov z-dv zwedg zot3g OVvvovg drrie ovalf

afrr(Zr dvadedencivovg lit) amain xetiawa airs& 7raej advd3v.

irceeolledewo drcaed1thb Bavda,ovg facie 3.lwaledv Tazzavdg iv ,rff
was, zawenciwy cigig xawaAsydicevog, naed d ilieuag Kcovoz-dvwcog,
wetter giv wtv ibcaexov 2axd)v dex4v, gredg di z iizrastxfi dgio
xal ri7g yrawecxtdwirrog wuxci)v.

Aiorrog
dcovvalT zv Kwvawavzirov liteacx7)v
Exam ow-oats, xal n Mzidcxci; doevToeod,uevog weday. Bv oi dgpt
"Owt grid wdv 4iircena1zds, wijg Irdlealg zeiv

tjxez, d Fa ang

fiacrileta dgd,uevoc rcedreeov v wog yefdrEetagog xarepiiizpavwo, brava di waoTeovnadgevow dicircetztpav elite yde adrodg
z-77 ve Jcorrekr z@v 2dycov xcei z
rv Xelawcavd3v iffcpsedttevog
zc

udiziloAa.

"art Mieoc xal Fdwaoc

7c6,1epov crvvelJdvreg xal (haxcoetuJirreg ciggldweeoc7redg avicp,rizont fzerdancrtv rcaesoxevgovrodo, org xal rived wodg igiovg`Pcolcaiovg

xat
',yaw ter2dew4iotg mutzga&v, 6 di adroxecircop Alcor itharro
Zxleotg iirtxoveetv. xal yedtztuawa Iredg z-dv dv721,vecoig arecrz-nydv IME1.41r6V ivweLidicevog oviac xaree z-div rdw.31ov 110etav
sty aceomixoutrav 7rig7retv.
'On Ixe xawd z-ogwov way xedvov =led Ti5V izarcabt

dcov cbg Tar flauclia Aorra zezop'ea Tag aiwiag dialdovaa

/reoiizraeciang dtappeetg, xat cbg ze/} adroda
eartivdecrOat za. xtzwd wd zal,azdv 69,og irceect zav lareor g w.advdv
idvrag Tarecalol.g rceoze-Nvat droectv xal dvwcIalifldvezv, u5s, dip
dedpevoi zdxotev. xal itiv otpio-v adwedv neeopela h wotode ogoa
drceaxsog drcavhet of) 7de iddxez wq; fiacrardovs-t Oivvovg witiv
Tcogaixdiv ovp.flolalwv flErgXelV no2lci TtY airroe xaxcbcravwag Avoi d wog !zirwsp,a rcagdeg
ha z reeoPeig dirdxetocv de4412.evot rcedg aTa-g daTieorro d tztv yde de774lx, &wawa's, May-

edvror,

3v ne011ECOV, IrditelLOV Tcotcalotg dadyetv dflodAewo,

d Wevcix rredg zaIzzj, cinvdeeve wtv maeaaxev4v, o5g rOv xawd

rheas, drraydvz-wv adz6v
"Ou .Taedyoveot'Axawieocg xal alotg avecnv incJitzevol.
61.1 Illeaag eozedwevov. xal rcedweeov ph h7cl wcig Kaarclae napeyivorco inAa
xat cpeovedv Heecrocilv h adwak iyxaa.eargiaav

ededrieg hav dddv twedyrorro, dt

g Ml rodg"Ifteag 06vweg

TO we adzeiv ddfiovv cal zee !eiettevicov xcaela xawireexov' Oars

rtilv Iftdaetziriv wcj) mei2ac adrotg ayillecrag rcedg z-47

www.dacoromanica.ro

78

-trzcirrs xai zatrtiv alatIovpivovg zip Ipodov naedTwittalovg neeefla6cracraat xal ats-e-tv zettara oviacv aorg didoo'Jal dvdeag
ne6g TvAaxt)v woeloveoetnak Teovelov, scat Aiyetv, einee 06zot::
6Tzuz-attivtov zjg pdnoLidxtg Erevro yeeeafievogivotg,
igdepaea Irdeodov
dyroxetvapivan,
z-6$3,
o5g Ixaozov civyxn z-Fig oixelag inreegazoevza yfig i ovErleag

zag xal tit) crvyxcaeo6vzcov r int6vra

71.73v `Pco,ualow ddharrog dtagivec xd)ea.

Teovp6g intfiaeia,9.at, maw dIreaxwoi inavevgav

`Pargalovg ineveyx6prog xei
"On zleyytPx nitegov
s-oi rluzeov 6071 Ite00x0eTEeoevr0g, zofizo pai9.6v 'Alvaydurng
6 'Oevtylaxalov (a)idg yeee axe v nedg 2-(13 Oetiexhp plea 20t7
nolapoe TvAaxljv) ix ziliv ditip) at'adv ixneptpag hnvv&civezo T1
flovlptvot nedg wins, naea.o-xevci orrac. d dentPx zoi;

ydinav xazoiltyavjuag Tag ine airroe IrEpTiMPrag direrix-rovg

a)g, Ei
ilTiet, aced d Taw 13agaia zo6g dtaXegop.ivovg
pt) yfp xal zel.eaza airrii re xai z(13 inoph( doh) arpazi),
ftaotteta
For Inciget. zci5v nae) 4.xeivov netolkan,
xopevcov xal id aft-0[g irrai&vra ciaa7yea4svecov, dnexelvazo
Pauclag izoiotog itzety ncirra noceiv, et ye 6naxov06pevoi a152-4
awcp.azig
naeayivairtat zaleetv yde zotg dnd wetiv 691,63v
dqavovilivot.
'Oil 'Avaydazov xal Bao-tAtaxov xal Voveovi xal dklcov
ztv6-ni azeaz727631, .Tamialoiv zo6g T6z-8ovg i'g uva

xi-4ov

crvyx.2.etadvzoiv xal noitoexotirrow, 2q4 we at4ogivan, ui5v2xvgreEafietav naed zo6gTalgaiovg nocBray ondvet z'Co'v
3laa.7i9-at, a50-e atizo6g el bdt46aut. vEltogivovg yfp incaxo6ety
Tieetv
ig 6 zt v 31,1otsv 11.7w d
flauck4c1
dnoxetvapivcor neecrfleia7, )(at z@v iflaefIdeow Toff Aip.oif Wet. oveig
cri9-ac

Tag o-vpiflduetg Taitivcov xal pi] otovg T8 etvat

gaxedg notera,9.ac dvaxaadg, 13ovevizerot. oi itigTonzaixdg zdgetg

adnovreg zeo(pcig zoevy0Etv aircorgimierzorro 4101T-fig 13autl4wg
7E crTag airratig dtiAotev a5owEe xal zd Tomiatxdv
beeeRozfig,
dtaxixeczat lafp9og tcrea,9.ac yde a6z-C6v Ogdtog oZzlog Inquaeurv,
ig zo6g xAneovitiyovg xal 06x ei mrrag dzoiLlendrzwv z@v area-

znyaiv, obree

qn2azip1av 6eroirreg gredg nv aimiiiv zcirmg

ditt2Art31)corrat xop.i&O.

zeiv J.lxvi.9.6-w zoi,g ci7cane/Oirsag thee

zEiv neicriSecov neoudegap.ivan, Ayovg xal tg zogatizag opig a6-

zo6g zadywan, izoleag, ig 6aaanee xal oi`Pcogatot dtexixetvzo,

Xe2d2,, TO17 OVVVCOV 7iV0Vg Chrile xal inroazedznyog zav dandy-

zwv z-eci:Jovraeog zvtaaa, zaed uv intilazoguar a6z-org flaeflaxal zi-6v Trt9loy (nlelorEg d sZv dfaAon,
etxip Aoteav
www.dacoromanica.ro

79
ef2ezov) perazEttlppevog Toi)g ;,oyciaag Toceivde iffot7jaaTo adycov
u5g actniel. faV afizag 771v 6 13ao-0,e6g, othc eig oveTieav 6a
afa-C.17) 6vvitv, duet zote v oviutv Oilvvotg. Toi)Ton yet() datycb-

ecog ve7proviag 1xovz-ag 6lx7p Ikon, wag airribev gyetrrag ataeatiea,9.at zeogxg, are .3.eeanv7aw Tgtv eleixortag Tfig gxelvaw
fvexa Taltancoeear.aat. Teopfig, xalyree ig CIEL ?TOTE Totg Oilvvotg
Toe F6T3-ow rivovg cio'7e6vaov dtagteivavTog, xal gx 7ceoy6vam
afacTiv dirorvyav attawciav 6/zoo-a/avow, gfp' CT) xal 6exto, zaTeicov yeek
2(2$v &salon, ovee0et xaTaTpovetv af,T67, al, El
xal 7-6 01774,0)V afaer yvo, atxatooling n6,91,9 vciae ze ce0To6G
rrl ToTotg or:
einarta dEacoxivat Tree 'roe irecaTiov (10V 2.7)D.
1-6Taot ataTaeax8irreg xca etivolie TT) 7re6g aimak Taera T67/ Xelzed, ete72xtvat vogiaavTeg, Tolig v a6Torg OVvvovg ovardvTeg &Exec-

ego-vTo :fa/ gar) xaereed eiktr 024UOV avviaravo Taiv'g,9-vetiy

8 !ziaitae 7rth.9.6guevog, (LW ycle xal 01 TtZv aoc,rojv
oreaToziacov 7)yettveg perec T(57, oixelcov 7raear4cipevot Tav
ovv,9-7)Aarog.

'roe at a62,ov xal Tfig ltdr.rig oi

2x1',..9at ;,.a136rreg hvotav ovag ze-civexaAormzo xal ig xereag Tag
TwAtaiotg ixoieovv. dU. oi iztv7iiernaeoc wv oviotv 'int2,azoi7aav
l' aauctv c'evaAcboarreg
Torg at lotzotg o-TeaTliyorg (nix
-evxvTa zcZn, 13cregdeaw eivheovv.

ealvavvog 7, licixn
cb'aze To6g g

TcTiv peficieow xaereprOg ciycovtaagivcor,

`Powatxcig Teigetg (405-

ineo.etTi9.gvTag wig

aao,9-at xal Tf2dE rip zoLoexiav dtaTvyerv.

22 "On licytaiNg zeg T-6 Zovcivon, e8vog `Powatotg Te reel
4aotg 757raexof)ong ataToeCiii xal ovaea ig Tip wog aottaTog t
TiTiv Iovvcov ovvtoTagivcov pdx7p, xal Ileeff(67, ak ti9.e2.6vTcov
7COAEI2E1V &Cc Tec Teotieta, dzee Term Zmicircov pijelirro,
ireeal3eiav g'aTE2lev, gmexofvovg afacii dtaireivpinvac naea t6aut-x Ter,v navaTvAaTrarecov o-zeartunfo-v
!degevicov
iieta Trov Towaioeg invozeitcra, gq))
zeouzcbecov avraw &ramp
izetv floOstav, xat pi xtvavvetietv Tofig 7aSeeo)-.9-E7, dzexaExagevosi,
iraeayevottivow &awe Efleo-.3t a daIrcivn, Toe zo2.14uov, eiv
ze6reeov gyeyavet. zi7g
Tz;zn, atavagaitioggvov, xce,9-diree
af.n, Weaxlsico cizeo.Ta241.1v7ig fio72,9-e1arg, xal Ileav al31(34eaw
263v afircii greararrow T6v trazgov ire6g &dean, 4,9-va3v T6T-e ciltao-7oR72-.9-ivrcov, pinyf Tip ovititaxlar dmizeimpsv ciaxcalcov
AiCag eriTc73v

'7)

T-657,

Teo%,617, xoevylq,

ciiave (41g TC6v Ilde&aw tie array

Cevaevcirrcov Twizalovg gzexaaacr-aac.

oveaca T7)7,
Tel-iv d
[3o7),5etar glrayyeaapivow xat cfvdea T671 an-71g 17770-6Asvov, 're-

Haa-jv ireeoeia ciyyg2.1ovaa .Tog Ktaaetrag Oilv-

vovg

afaCia xaTtwcovio&ac xal Ba2.acip. yrXcv afIT6v .1x7ra-

www.dacoromanica.ro

80

impaos a Tip van" xal #crefiae/xeig" tIrEzdiritaCw sty 2raeofiacry airrorg aylmtv dbagtv &rap:am;
twaXa9exnxbat.

Old airrabg iraearrixaTO", cinE2,8bzwi, vi7rigegwd

b ZratEllg avvRsqx,9ivra

fiactark, b fulCon peorridt 2d

0141670g.

Tilog rfig iaToelag lIelaxov.

www.dacoromanica.ro

A.

AMBASADELE ROMANILOR CATRE POPOARE

Dirt istaria gotiert a retorului i sofistului Prisms

L (a. 433 d. Chr.)

L Rua, regale Hunilor, trimite pe Esta in ambasadil la Romani, amenintindu-i vii le va declara rzboiu, dacii nu-i restitue pe fugan. Dupl. moarte,a
Rua, urnaind la domnie Attila i fratele situ Bleda, Romanii trimit la ei pentru
mentinerea piicii pe delegatii Plinthas i Dionysius. Conditiuni de pace umilitoare pentru Romani.

Cana Rua, regele Hunilor, s'at hotr' s' inceapl fazhaiu

potriva Amilzuctilor, Ilimarilor, Tanosurilar, Boiscilar 1) i altor
popoare mud locuesc Haig Dunre, cci top acetia se grbisexa
fac aliante de arme cu Romanii, a trimis pe Esta care de abiceiu
era intrebuintat s aplaneze diferendele dintre Romani i Huni,
denun.te Romanilor pacea incheiat, dae un i se var inapoia fugarii
sciti ce se refugiaseil la ei. Romaniii atunci au decis 6il trimeat la
Huni o ambasad i au voit ea din aceasta s facq parte Plinthas
Dionysius, acesta de fel din Tracia, acela din Seitia, ainnHdoi coinandanti de armat cari avuseser. la Romani demnitatea de consuli. Dar, de oarece s'a esit en cale sil nu fie trianeasA am.basada, mai
inainte ea Esla sil fi ajuns la Rua, Plinithas a ta-imis deodafl cu Esta
i. pe Singilachus., una din andele sale, care sil convinei pe Rua sil nu
Stea au nimemea altul de vorb cleat .au e insui. Dar, fiindci a manit Rua 0, a ajuns ea rege al Hunilar Attila 2) (i Bleda), senatul roAinilsuri (Alipsuri. la Jordanes), Itimari, Tonosuri (Itincarei, la Jordanes), Boisci, erau popoare barbare la Dunirea de jas.
Asupra venirii la dornnie a lui Atti/a, vezi Iordanesl, De Getaruns sine
Gothoruns origine et rebus gestis, cap. 35 Cf. Tillemont, Histoire des empereurs
VI, p. 95; Halphen Les Barbares 1926, p. 30 si Ferd Lot, Les invasions gerrnaniques, 1935, p. 100.

www.dacoromanica.ro

82

man a gisit de cuviint ca acreai misitme sa.- fie adusi la indepliinire

pe lingi Attila. Deciiiunea aceasta a sonatululi fiind aprobati de ira-

pirat, Plinthas a dorit sA ja in solia sa i pe Epigenes, un om prea

ve4tit pentru mares sa intelepciune i care ajunsese la demnitatea
de cvestor. Obtinnd.u-se conflirmarea pentru aceasta, pornir amin-

doi in ambasadi i ajunsectil Is Margus. Getatea aceasta Margus 1)

se gisete in Biria, tara Myeiilor, ring Dunke, in fata

fortiretii Constante) de pe oelilalt mal al fluviului, mide se aflau i

intilnirea lor s'a ficut afari din ora', venind

cilri 3). Barbarii au socokit c mi e bine s trateze de jos, aa
delegatii rormani n'au gisiit de derankatea lor si nu vie in fails Scitilor in aceeni tinuti, ca al nu trebuiasci ea' varbeasci de jos tutor
oameni
au ajuns in cele din urmi la intelegerea ca pe viitor Romanii nu numai ai nu mai primeasci la ei pe fugariti sciti, dar

s predea chiar pe cei cari fugisecri de mai inainte, impreuni cu

prizoniecrii romani icaxi se intorseseri acas, fr si fi plitit pretul
rescumapiririi lar, eau si dea pentmu fliecare perizonier roman, prim
In rizboiu, cite opt monede de sur. Apoi, Romanii si nu incheie

cu vr'un popor barbar au care Hunii s'ar gsi in rizboiu, jar

tirgurile si se fac in conclitii egale de oiguranti atit pentru. Romani cat i pentru Huni. Aceste tratate si fie pizite i. respectate
i Romanii s pliteasei nogilor sciti un tribut anual de apte sute de
libre de aur, dei mai inainte el n'a fost decit de. Trei Bute eincizeci

de libre. In aceste condifti s'a incheiat pacea intre lluni Romani

i. s'a intirrit prin perestarre de jurimint, dupi obiceiul pstriei fiecrania ei aanbasadele se intoarseri acasi. Deoi fugarii cari se gig' eau
la Romani au fost peredarli barbarilow: intre aceitia erau i copiii
Mama i Atacama, de neam de rege, pe cari primindu-i Sciii la
Canna 4), o fosttreati' din Tracia, licmucificacr, pedepsindu-i astfel
pentru fuga lor. lar dupi ce Attila i Bleda incheiari pace ea Romanii, au plecat si subjuge popoarele din Scitia i porniril on
boin impotriva Sorogilor 5).

Margus, azi Dubroviia.

Constanta, neiclentificati plat' astizi, fortireatil pe malul sting al Da-

Barbarii i ficeou viaata mai malt &lire.

Carats nu trebuie con(amdat cu Carsum. eau Carstum, Hrgova, din
Moesia InFerioari.
Sorogi,

un popor din Scitia

www.dacoromanica.ro

83

IL Senator, un foet consul, este 'rinds in ambasadi la Attila.

l'eodosie a trimis in ambasadi la Attila pe Senator, un foot

consul 1). Acesta, dei laarea titlul de ambasador, n'a ind.rrtznit sl se

duet la Huni pe uscat, ci a cilatorit cu corabia pe Matrea Neagrii,

spre eetatea Odessenilar, in care se Osea atunoi, trimis eomandant,
Theodulus 2).
III. (a. 448 Ch,r.).
Ill. Maximin pleacii la Attila impreunil eu tilmacitd Bigila si eu scriitorul Priscus. Descrierea cillitoriei. Edecon triideazi complotul. Asnbasada e
refuzat de a fi primitil de Attila. Mijlocirea lui Priscns si a lui Scotts. Bigila
e trimis la Constantinopol. Maximin este obligat si astepte intoarcerea lui Onegesins dela Acatiri Situatia Acatirilor. Delegapi pleacii impreunli cr Attila
spre palatal acestuia. Primirea intr'unul din sate de o solie a lui Bleda.
nirea cu Romanii Oceidentali. Delegatiunea acestora. Descrierea palatului lui
Attila. Coruri de fete si sotia lui Onegesius intimpinii pe Attila. Convorbirea
lui Prisms cu un Grec dela curtes regelui. Priseus duce daruri lui Onegesius.
Rispuneul lui Onegeskus dal lui Maximirt. Prisons d daruri Krecei, sotia lui
Attila. Casa acesteia. Convorbirea dinrre deputatiunea Romanilor Oriente
deputatiunea Romani'or Occidentaii despre imperial Huailor i despre expeditia
tor in Persia. Descrierea ospitului din palatul lui Attila. Obiceiurile lui Attila
caracterizares sa. Intoarcerea delegatilor.
Din cartea IV.a. Intoarcere.a dela Constantinopol a lui Bigila si prinderea
sa. Mirturiskile lui Bigila i condanutarea fiului sAu. Delegatia lui Oraste si a

lui Esla la Romani.

Eunucul Chrysaphius 3) duipA ce a dat sfatrul lui Edecon 4) oh'

suprime pe Attila, imparatul Teodosi-u. i magistrul Maraslino consultindu-se impaieuna" in privinta acestei chestiuni, au hotirit sA tnimeai in deputatiunea de pe 1190' Attila, nu numai pe Bigila, dar
gi pe Maximin; gi anu.me pe Bigila sub motivul e, fiind
I) Senator, fusese consul in anal 436. Gaud a avut loe aceast ambaead
nu setie cu preciziune. Valesius, in marea sa operi asupra Istorlei ecciesiastice.
soicoteste eil ea ar fi avut loe 'inainte de rzboiul dun Chersonez, despre ears
se face mentiune in B. cap. M.
Theodulus, general roman din timpul lui Teodosie al II.
Eunucul Chrysaphius, sptarul impratului, este atotputernk la Con..
stantinopol.

Edecon, german de origine si anume din neatnul Scirilor, era o persoan de ineredere dela curtes lui Attila.

www.dacoromanica.ro

84

aduca la indeplinixe cele ce va orede de euviinta Edecon iar

Max;min, care nu gtiea nimic de cele ce se trataseri in conciliul imparatului ea si dea din panca acestuia lui Attila o sorisoare. Imparatul
scrii;e ciespre delegatii si, pe de o prte c l3ligi1a este interpret, Lar,

pe de alta parte, ca Maxianin Ii este superior lui Bigila ea rang,

di este dinteo fainilie stralucia i ea Ii este prietin intim. Pe lngik
acestea, adouse ca n'ar trebui ca Attila ea calce tratatele i. ea invadeze teritoriul roman. lar pe langl fugarii trimii mai inainte,
ti-am trimis acuna aptesprezece, nemai hind altii. Amine& se cuprindeau In scrisoare. Tar Maximin si spuna din gura lui Attila ca
n'ar trebui sa meal sa i se trimeata ca delegati oameni de o vazi
mai mare. Cad aoeasta nu Efe facut nici de stramoii tai, nici de
regi ai Sciiei, ei a indeplinit rolul de delegat mi care soldat
i ori cate orainic. De altfel, spre o discuta neintelegerile dintre ei,
socotqte ca ar fi bine el trimeat la Romani pe Onegesius. Caci

cum ar putea al vie el in Serdica ce a fost drimata Cu un fast

consul ?

In aceasta delegatiune, rugandu-se de mine Maximin, m'a oonvins

al-1 insotesc. i astfel am inceput sa facean calaltoria im,prelma cu
barbaaii i am ajuns la Serdica, departe de Constantinopol drum de

zece zile pentru un oan iute de picior. Poposind aci am gasit ou

cale Si poftini la mask' pe Edecon i pe barbacrii cari erau cu. el.
Locuitorii de acolo pronurandu-ne oi 1 boi, i-am taiat i am facut
un ospat. In timpul ospatului am gasit prilejul, barbaaii al laude
pe Asttila, iar noi pe implrat. Atunci Bigila zise ca nu se eade si
se compare un zeu ou un om, numind pe Attila om, iar pe Teodosie zeu. Huni'. n'au putut al sufere aceasta i s'au aiming numai
deck de manic. Noi cautaram sa sohimbam. vorba i en euvinte

potolindu-le suprarea, ne-am walla dela masa. Maximin a impacat pe Edecon i pe Oreste 1) cii daruri, din' du-le bake de mitase
pietrae cnestimate de India. In urma Oreste, ateptind al se indopr. teze Edecon, adune vorba i-i spuse lui Maximin ca om intelept i cinstit este aceia care na face greeli eum au flout oei eari
eunt slujitorii imparatului. Caci neglijndu-1 pe el, au poftit la masa
pe Edecon i Lau inearcat cu daruri. Neprieepnd alusiunea, ca unii
cacti nu tieam de cele ce se pectreensera, i kitrebndu-1 cum i in
1) Oraste este un Roman din Paeonia, ar supusil lui Attila, secretar
lui Attila.. El era fiul lui Tatulus i a tuat in asitorie pe fiica lui Romulus.

www.dacoromanica.ro

85

ce imprejurare el a fost negtijat, jar Macon onotrat, n'a rispuns nimic * a pleoat. In ziva nrmiltoare, pe cand mergeam pe drum, am
comunicat lui Bigila ode ce-mi spusese Oeste. El irlSa imi rispunse
c Oreste n'ar trebui si se supere, claci n'a foot tratat ea Edecon
cici Oreste elite mn tovari* un 24etcretar al lui Attila, pe cand Edecon este un general vestit, dintr'o famine distine d- Huni i catre
este malt superior lui Oreste. Spunand. acestea, Bigila s'a adresat lui
Edecon in graiul lor printeso i in urmi ne-a confirmat-o 1 noui,
fie crt ne-a opus adevirul, fie ci ni La ascuns, ei
comunicat
Edecon cele ce am vorbit imptreuni i cii numai cu greu a putut
potoleascii mania pentru vorbele lui Oreste. Am ajuns la Naissus 1 am gisit orattul deert de locuitori, fiindca fusese diramat de

damani; numai prin ruinele bisericilor se mai inttunpla si se

giseasci cite U111 bolnav. Patin mai sus de eau 1), dupi ce am popo-

sit intr'un loc pustiit

dud toate locurile de langi malurile apei
eran pline de oasele odor oe azuseri in lupte
am intalnit a
doua zi pe Agintheus, comandantal armatei din Bitia i care se
sea en tabira nu departe de NaisErus i dela care, din poirunca
aveam s printim nite fugan: trebuia s ne .dea cinci
fugari din cei apteeprezece, de cabi scrisese lui Attila. Ne-am in-CARA ou el i am pximit pe cei clinci fugari spre a-i da Hunilor i,
dupi ce i-a mangaiat,
rtaimis ou noli. Dupi ce a tree= noaptea,

anificut drumul din rauratii Naissuluti spre fiuwiul Dui-11'1.h 1

ajungem inteo vale stramti, avand mai multe outituri i
dupi ce ea luminat de ziui,
aveam de gand s pornim

spre apus, trisititul soarelui ni ea aritat in partea opusii; aotfel

ca." fiind desarientati in privinta situatieti locului, erigarian ca. soarele

i-a) schirabat carsul, indicand o alt atare de lueruri. Din aceasti

regiune plini de dealuri, am dat de una easi* piduroasi. Aci ne-au
primit luntrai barbad in birezi m.onoxile pe auii ei inii * le-au
pregitit din copaci tiiati pe cari
scobit i ne-au treout peste
fluviu. Aceste birci nu eran pregitite pentru noi, ci ea si transporte
multimea barbarilor pe eari jam intalnit in cale, fiindci Attila ar fi

voit ai treaci la o vanitoare in teritoriul roman. In realitate tusk'

xegele seit flee* pregitini de rizboiu, subt pretextul c nu i eau
restituit toti fugarii. Dupi ce am trecut Duniirea i am ficut int1) Rul Naissus ce curge pe lingi oragul Naissus-Nig.

www.dacoromanica.ro

86

preuni cu barbarii un drum de aproape aipte zeci de stadii 1), trebuirm ei ne oprim intr'o oarecare cinpie, pink' ce Edecon si =untie pe Attila despre sosirea noastra. Rijnainand impreuna ea noi i

cativa barbari cad ne serveau drept cilauze, pe cand spre eeara

luam masa, s'a auzit sgomot de cai ce veneau spre noi. i osira
doi Sciti cari ne-au poruncit si m.ergam la Attila. Noi insa i-am pof-

tit mai Intel si se aeze cu noi la mesa i deseilecand de pe cal

Juana parte la mail; a doua zi ne condusera pe drum. Ajungand
la ore noua la corturile
Attila
caci el avea mai multe
am
voit si ne aezim cortul nostru pe o movili, dar barbarii cad
ni-au ieit in cale ne-au oprit, fiindca cortul lui Attila era agezat
inteo campie.
DeCi, aezandu-ne cortul jos, dupa cuan voiri Saiii, sosira
indata lad Edecon j mete i Scotte) i liare ei i al fruntai 960
i ne-au intrebat in vederea Circr afaceri am primlit asupra-ne aceasta
ambaeadil. Noi mirandu-ne de aceasta intrebare anodina i uitandu-ne
mirati unul la altul, ei insistan % cu intrebarile lor de ce am veldt ?

No i l'as le raspunserim ea avem porunca dela imparatul ea vorbim cu Attila, iar nu cu

Aturci Se 'ata suparindu-se ae spuse ca acesta este ordinul efului siu i ca n'a veznit la noi de capul eau. Noi insa ripostaram
ca nici data nu li s'a impus iambasadorilor obligatiunea de a-i expune znisiunea loe prin. altiri 1 ea nu dea ochii cu oei la cari au
fast trimigi; ca acest f apt il canose i Scitii cari au venit adeseori
In ambasada la imparat; ca trebuie sa se petreaca la fe! i cu noi
ca atfel nu ne vom anta misiunea noastra. Cia acestea ei se dusera' la Attila i se intoarsera apoi munai decat, insa fina Edecon,.
i ne comunicara toate pentru cele ce veniseram in .deputatiune
ne porunoira si plearn indata, dea nu mai avem altceva de comunicat. La aceste vorbe Bind i mal nedu.meriti
cici nu puteam intetlege, cuan de au fost date ba iveali toate planurile ascunse
ale imparatului,
soeotirarn ci e pireferabil si nu, waspundem nimica in privinta delegatiunii noastre, ileci nu, ni se da posibilitatea
de a ajimge la Attila. De aceea ecnnunioatrim ca, fie ci am venit
si tratam despre cele ce ne-ou spus Scitii, fie despre altele, numai
Circa 21 km.. Se crede di au ajuns la Biserica AJb (Weisskirchen).
Scotta, fratele lui Onegesius, om de incredere al lui Attila.

www.dacoromanica.ro

87

regele vostra s oeroeteze, gi nu voila discuta cu nimenea altul, subt

nici un motiv. Eft insi. ne-au poruncit s pleckn. imediat.
Pe cnd ficearn pregitirile de d.rum, Bigila ne-a raustrat pen.tru aspunsul nostru, spunind c ar fi fast mai bine s ii fost prinsi
cu o minciun, cleat si ne intoarcom assasi firi de nici un rezultat.
41(Caci daca, zise el, a fi ajsms la vorbi cu Atti/a, ha fi convins uor

s inceteze neintelegerile ea Romanii, cal unul care am incheiat

prietenie cu el, in timpul delegatiei lui Anatoliuss. 1). i mai Tugs

a Eamon Ii este binevoiitar i di a nldijdnit c, subt pretextul

acestei delegatiuni i cu cele ce va apune, fie ea' am gri adevrul fie

(si spune minciuni, va psi prilejul si aduci la indeplinire planurile sale impotriva lui Attila i modul cum s dea halal; cleapre
oari Edecon spusese a are trebuinta sg-ti impart la anurniti oamem
ingrcinati ca acpasta. Nu tioa Ins c este tradat. Cci Edecon, fie
c tratase cu viclenie, fie di s'a ferit de Oreste 251 nu raporteze cele
ce ni se intimplase dup mas in Serdtica-Sofia i ni nu-1 invinov./steatite:a oi fir de el a avid conciliabule cu imp'Iratul i cu eunu.

cal, a deacoperit lui Attila cursa pregititi i ci bani trebuiau

trimii in aceast afacouo i i-a comunicat i cele ce avea s trateze

delegatiunea noastr. Dup ce ne-am pregtit vitele pentru. plecare i ciind ciutarn al parnim la ruin, fri do voia noastr, in tint-

pnl noptii, alergar la noi doi barbari spunndu-ne a Attila a dat

cauza vremei celei urte ni mati rminern.
ordin, c
acelajt loc de uncle 'Amman, sosir unii cari ne-au iadus, fiind trimii

de Attila, un bou i peti de rau. Deci, dup ce am mncat, ne-am

dua la mile-are. Cnd s'a flout zini am socotit ca Attila s'a mai
imblnzit i el a devenit mau intelegiltor; .dar el a trimis din nou
pe acciai oameni paruncindu-ne art plecm, &Mt nu avem altoeva
de a-i comunica Mari' de cele pink' acum cunoscute. Neand nici un
rispuns ne-am preeitit de drum, detti Bigila cuta ni ne convingil
spunesn c noi avesn i alte luorturi de
comunica. Dar eu,
fiindc vedeam pe Maximin mhnit, cu. 0011uii in pmnt, am luat
la o parte pe Rusticiuts, axe cunotea limba barbarilar i care venise

ou noi in Sitia,

nu in delegatiunea noastr, ci inteo afacere

pe ling Constantius i care, flind italian, fueese trimis de Aetius,
comandantul Rornanilor Occidentali, ca ni-i fie aoeluia ca secretti cu el m'am dus la Scotta, cci in acel moment Onegesius
tar
1) Vezi, B, cap. III.

www.dacoromanica.ro

88

nu era de fati, i-i spusei prin interpretul Rusticius, ei are si

pzimeasci multe daruri dela Maximin, dacA i-ar putea procura o
audienti la Attila. Uzi aceasfi delegatie va aduce foloase nu numai
Itomanilor i Hunilor, cigi lui Onegesius pe care impirutul ar dori
si-1 aibi la sine ea delegat i ou care si discute neintelegerile dintre cele doui popoare; cici se va intoarce de aci incircat ea foarte

mar darn& Ci el, Scotta, ar trebui, fiindei Onegesius nu e de

fati, si ne dea, intr'o imprejurrare-att de iaruportianta o mni de
ajutor noui mai mult fratelui ea'u.
mi spusei ci am aflat ci
Attila are o mare incredere in el; dar el cele .auzite nu aunt destul
de sig-ure, afari numai daci nu va dovedi prin fapte trecerea ce are

pe ling Attila. El insi, lundu-mi vorba din guri, imi spuse ci

are aceeagi trecere pe 15141 Attila, ca gi fratele siu, atrt in 'orbe
cal i in fapte. Si a incilecat numai dect pe cal i ea indreptat
spre cortul lui Attila. lar eu m'am intors la Maximin care stetea au-

pitrat impreuni en Bigila gi nu gtiea os hotirire el ja in aceasti

imprejurare i-i spusei oonvereatia mea au Se,otta i cele ce am auzit dela el i ei trebuie al pregixeasci darurile =4 au
fie date

barberului gi si mediteze asupra ce/or ce are si le spuni lui Attila.

Se acular anandoi, cioi se giseau trntiti pe o pajigte verde,

liudar afacerea iiniliatu i chemari inapoi pe cei cari porniseri cu

caravana la drum. Apoi se schibruiri cum al se adreseze lui Attila

gi cum
predea damage impiratului gi cele ce i-a adus el insugi,
Maximin. Pe cnd ne munceau aceate gnduni, iat" ci Attila ne
ebiami prin Scott%

Ne indreptiin deci apre cortul sin care era inconjurat din

toate pirtile de o sumedenie de barbari air Ii servau drept
Intrim inliuntru, unde gisim. pe Attila stnd intr'im jilt de lemn.
Ne oprim mai departe putin de tronul su gi Maximin inacintnd sa-

int:4 pe barbar, Ii di scrisoarea din partea impiratalui i'i apuse

ci impiratul se Inchini cu sinitate pentru el gi pentru. ai sii. Barbarul rispimse: De asemenea si fie pentru Romani, precum.
poftesc ei mie 1) gi indreptndu-gi verba citre Bigila 11 numi bestie

neruinati i-1 intrebi cuan de a indriznit si vie inaintea sa, cati

vreme gtie ce gindurti are el illS111 gi Anatolius in privinta

ci n'ar fi trebuit si vie in delegatie la el inainte de a fi predat bar1) Observi rispunsul Cu dour' intelesuri al lui Attila.

www.dacoromanica.ro

89

barrilor pe toti fugarii. Biigila rispun.zrind a din neamul scitic nu

se ea-awe la Romani niei un fugar, cai toti call au existat, au fost
restituiti, Attila infuxiindupse i mai mult, La acoperit de insulte
i de ocki ettrigand la el (ea 1-ar fi cr'stignit pe cruce i Lar fi dat ca
hran paskilor, clack' nu star fi teauut c rin aceasti pedeapet a
neruinkii gi a indrznelii n'ar fi gloat legile soliei. a se mai
gsesc lug multi fugan i la Romani, ale ckora nurme, trecute intr'o
iist5 parunci secretarike si s7a le ceteasea- 1). Dup5 ce a dat lecttul
tuturor acestora, a poruncit sA piece fr de glav. $i impreuni
cu el a trimis i pe Esla care sA comunica Romanilor
restituie pe
toti fngarii seiiti, de la ei, ori cati ar fi, din timpturile lnj Carpilin,
fiul lui Aetius, coanandantul Romanilor din apus, i care fusese la ei
obstatic .CIcti el nu va permite ca slugile sale 65 se lupte impotriva
sa, cu reate ca ele nu vor fi in stare g adue veun folos ruici Mae- atr
aceiora cari le-an incredintat paza caselar din icari ei s lutinesc.
Caci, zise el, ce ce/tate, ce fortk' eat or putea fi salvata de el, pe
care erau hotkiti mai inainte s o drame 1 g o distrug? lar dup
ce vow fi comturkat impratului cele hotrite in privinta fugarilor,
s se intoarg numai &cat i s-1 anunte ori de vor sA predea re
transfugi, ori de vor mai Mae sA primeasci rzboiul? Porunci ins
mai intai ca Maximin EA mai atepte putin, pentru ca 854 dea repunsul la serisoare i-i oe.ru darurile.
Dup./ ce li le-am dot gi dupi ce ne-am intors in cortul nostru,

am iliscutat despee toate cite s'au vorbit. $i, fiinde Bigila ea mirat, earn de In vechia 831 delegatie, Attila se artase bland i afabil, tiar acum 1-a ingreat de ocki, eu spusei ea mA tern ea nu cu.mva vennul &nitre barbarii cari mancaserg cu noi in Serdica s nu-1
fi indispus fag de noi, rapartandu-i cA Bigila numise pe impratul
Romanilor zeu, lar pe Attila om. Presupunerea aceasta Maxirain
primit-o ca plau2bilA, fiindg nu luase parte la conspiratiunea ce
se urzise impotriva barbatrului. Bigila ins era plin de neduaneiri
i mi se pa.'rea el nu poate bAnui priaina pentru care Attila 1-2
certat eat de tare. Cad nu-i putea inchipui, dup5 cum mi-a
ar fi foot denamtate lui Attila cele ce
turisit-o mai tarziiu,
1) In liste emis. trecuti, probabil, dezertorii Iruni. rnteresul lui Attila
era mai mult s punii Mir' la pe dezertorii hind!, refugiati ht imperiul roman,
deck pe cei clitiva fugan i romani. Cf. I. D. Ticeloiu, Byzantinische Zeitschrift, a.
1923, p. 84.

www.dacoromanica.ro

90

eau vorbit la Serdica, niel ci-i va fi descoperit cineva conjuratiunea.

cati vreme nimenea altul din oamenii din jurul lui

dar de Edema, n'ar fi inclaznit, din eauza faicei ce-i cuprinsese
pe toti, s vorbeasci cu Attila. Socotea insi pe de alti parte ei Edecon hi va fi dat toati strdania s ascunzi luerurile att din cauLa
jurimntului su cit i. din cauza gravitii faptului, ca unul vare
hand parte la astfel de discutii, fiind gisit vinovat, si nu fi e condamnat la pedeapsa cu moartea. Pe cand ne giseam inteo atare nedumerire, soseve Edecon i trigand o parte din adunarea noacei se preficea ei vrea inteadevir si irateze tu
strg pe Bigila
i dupi ce i-a vorbit i de aural
el asupra planului pus la cale,

pe care aid aduci spre ad impirti oelor ce .aveau si duck' la indtplinire treaba, a ple,cat. Noi insi descosind mai ca deaaniMuntul

pe Bigila asupre discutiei ce a avut cu Edecon, a inoereat si ne

tiinuindu-ne motivul alevirat,
ingele, farad 1 el insugi ingelat,
ne-a picilit spunand,u-ne ci Edecon imr fi zis ci Attila este supirat pe el din cauza fugarilocr. Cad ax fi itrebuit ea toti si-i fi feat
restituiti i, in acelai timp, sa.- fi venit la el ca d.elegati oei mai

demnitaxi. In vreme ce noi discutam acestea, sosaii din partea lui

Attila oameni cari sA ne spung ci n'ave-m voiie, nici Bigila niel noi,
sa rescumpirim. veun captiv sau vr'un sclav barbar, ori si cumpirim cai sau altceva, in afar% de cele pentru hrang, pini ce nu ae
fi judecat diferendele dintre Romani i Muni. Toate .acestoa le spuse
I:arbarul din ifretenie i Cu. intentie pentruza mai ugor sA prinzi pe
executand planul Impotriva ea i neavancl niei un alt motiv,
ca eA adue.i atatia barn. Nora InsA, subt pretextul rgspunsului ce
iavea aid dea deputatiaraii, ne-a poruncit si ateptaan pe Onegeaiva

spre a-i da darurile aduse i pe carli voiarn si i-le irunanira, fiind

trimise din partea impiratului. Cie& atunei intamplarea (Acuse ca
Onegesius si fie triimis cu eel anai mare dintre (iii lui Attila la Acatiri 1). Acetia cunt un popor din Scitia cari fuseseri suputli de
Attila in urmitoarele imprejurgri. Puterea la acest popor al Aea-

tirilor o ave= mai multe neamuri i triburi. Acestara impiratal

Teodosie le trimisese daruati, pentru ea el-i deslipeasert de alianta en
Attila i el-i atragi In alianti cu. Romanii 2). Gel ce le-a dus dararile
nu le-a clistribuit durpa rangul fiec.graia diritre regii acestar papoare..
Acatirii eras o populatiune ttarL din regiunea fluviului Volga de jo,..
E vain de epolitica de basau/) pe care o uringreau Romanii.

www.dacoromanica.ro

-- 91

--

Astfel Camridachus, deti era mai vechiu in domnie, a primit dantha findul al doilea. Acesta, ca mai bitrin, socotindu-se deaconsidexat i lipsit de daruri, chemrt in ajutor, impotriva celorlalti regi,

pe Attila. Acesta fr ea Stela o &pi la indoiali, trimise o mare

armati, caxe, pe unii i-a sdrobit, lar pe altii i-a subjugat..Auoi
mi la sine pe Curidachus, !wind sA imparti chtigul victoriei. Aoesta

insi, temindu-se de o capcani, alas' punse ca-i este greu unui ant
si vie in fata unui zeu. CAci clack'
cu putintl." ea cineva cu ochii
deschii sA priveascil diem/ soarelui, cum ar putea sA se'cite,

firi suferinti, la cel mai mare dintre zei. Astfel Curidaehus a rimas acasi i i-a pistrat domnia, iar toati cealalti regiune a Acatirilor a ajuns in stipinirea lui Attila. Peste aoest popor Attila voind
ei ateze pe oel mai mare &male flili sAi, 2) a trimis in aceaata afacore pe Onegesius. i tom:nal din .aoeasti cauzi ne-a pocruncit el
duipl cum s'a opus, si mai agreptim; iar pe Bigila Il trimiae
impreuni cu Esla, subt pretext de a cere pe fugan, in realitate insi
apre a aduce auxul lui Edecon.
Dupi plecarea lui Higila, am rimae nuanai noi, o singari zi
in aoeste locuri. In ziva unnitoare insi am plecat impreuni cu Attila in regiunile dinspre miazInoapte. i, &pi ce am mers un drum
oarecare cu barbarul 2), am apucat pe o alti cale, de oarece Sella ce
ne conduceau ne-am poruncit sA facem lastfel. flinch:a Attila s'a
oprit intr'un sat, uncle voia si se eisitorease5 cu fata lui Esoa,
avea mai m.ulte sotii. Aceasta este ingicluit de legile Scitilor. De a ci

inainte am cilitorit pe un drum neted, aternut pe un es, i am trecut peste mai multe fluvii navigable, dintre cari cele mai mari, dupi
Dunire, eran aa numitul Dream 3) i Tigas i Tiphisas 4). Peste
acestea am trecut in birci monoxile (ciobace), de cari se folosesc
Se numea ELlac.

Duna ce au fircut o calatorie cam de 21 km. dela Dunare au mai merstun drum oarecare.
Drecou nu poate fi riatl Drecova de astzi care se afla langa Duniire,
ci mai probabil Bega, dup urn suslin unii istorici.
Despre identificarea acestor trtei rituri vezi Introducerea pag. 7.
Tordanes op. cit., cap. 34, &pi ce face canacterizarea /Id Attila, zice:
tIatil mire altele cele ce ne spume Priscus, trimis la el in ambasada de Teodosie
cel Tartar: Dupi ce am trecut peste niste fluvii foaa-te mari si anume Tysias
'fibisias i Dricca, ajunseram in localiatea unde odinioari Vidicula, cel mai vi-

teaz dintre Goti, a cazut prin viclenia Sanmatilor; de aci la o mica distant
ne-am apropiat de cetatea ande se gases Attila. Aceasta era ca o vasta cetate, uncle.

www.dacoromanica.ro

92

coi. ce locueac pe malurile fluviilar; peste celelaite 1-ami am trecut

pe pinte., pe dari barbarii le duc in care pentru locurtile acoperite cu b1i 1). Ni se aduce= de pi-in sate ca nutriment, in loe
de grill milaiu (meiu), in ice de vin mied, numit asad in graiul
locuitocrilor indigeni 2). Deaseanenea i servitorii nogtri cari ne con-

ducean, purtau ou sine mlaiu gi o M'atara, preparati din arz; barbarii o nuanesc pe acezo% amos. Dupg ce fgcurm o clitorie
lungg 3), intr'o zi spre searg ne intinsergm corturile lngi un lac,
care aves a hura' de Vnt, i la care locuitorii satului vecin veneau dupg apg.
Un vant gd o furtun tarentialg ne-au rgsturnat eartul i ne-au
rostogolit rtoate acareturile noastne in apa laoului. Ingroziti de turburarea ce domnea in aer i de ce.ea ce se intimplase, prtrm acest
loe i ne despica' lirgm unii de alt,ii, apucand astfel pitan inturuaric gi

piLn ploaie gi rtind drumul am plecat pe calca ce i se

pgrea fiecIruia mai lesnicioasg. Ajungnd la colibele2) din sal., (cci
lo% ne-am indreptat spre acesta pe diforite cgi), ne intglnirm aici

i cintaxm pi-in striggte ceca ce ne lipsea (un adipost). Scivii, la

st-riggtul nostru, iegind afma, aprinserg trestii ce le intrebnintan pen-

ne intrebarg ce voim de fac,em nata

tru foc i fcind
Dupg ce laarbarii caai eran cu noi le-au rspuns c ne-am
speriat din pricina furtunili, Soiii trie-au poftit la dingii, ne prirair cu ospitalitate, aprinznd mai multe trestii 4) Stgpgna
viizurim ziduri de lemn Mente din scimduri poleite a ciiror legturi imitan asa
de bine soliditatea a de abea puteai s observi, uitndu_te en cea mai mare

atentie locul unde se imbinau aceste scinduri. Se puteau vedea ad sali de

milneare cari se intindeau pe o mare suprafati i portice distribuite en un mare

lux; lar suprafata eurtii (atrtis) era imprejmuit cu o uluci enormi asa cal
nsi iminderea ei arita di era aci o resedintil regala. Astfel era ~n'u' de
domnie al lui Attila care linea subt stpfinirea sa toate natiunile barbare; astfel
era locuinta sa pe care o prefera tuturor cetitilor cucerite.
Textul ne pare nesigur. Sacotim cil ar trebui si se spuni si pe aceste
pinte tree cu carde lor.
Vezi introducerea, p. 31.
0 clallitorie tanga>. Drumul 1'1 fiieeau spre Nord catre resedinta lui
Attila.
xab5f3at, colibele din sat. Cuviintul dei 11 intalnint pni si la Hero.
dot, credem totusi cil este de origin traci.
Satul gsindu-se liingi un lac, era natural ca locuitorii si intrebuinteze
-eme combustibil ce le era la Indemiln.

www.dacoromanica.ro

93

era Una din sotiile lui Bleda. Ea ne-a trirnis de animate i pentra
petrecere femei fcrumoase (la Scili aceasta este un se:mn de cinste).
Multuanind femeilar pentra aducerea bucatelor, am refuzat contactul cu ele.
Poposind in lacente bordee, ne-am inFtors, cind s'a Mont zimi,

si ne attam acarennile noastre i. le-am &it pe toate, pe unele

chiar in acel loe, mide ne opilserim in rima de mai inainte, pe al-.
in lac.
tele pe malul laaului i pe allele le-am luat,
5i pentru cm si le uselin am zibovit toati ziva in acel sat, cici furtuna incetase i soarele era strilucitor. Apoi dupi ce ne-am ingrijit de cal i de celelalte vite, ne-am dus la regini pe care, d.upi, ce
am saluitart-o,t am cinstit-o cu daruri: cu trei cupe de argint, cu

lini vipsiti in rogiu, eu piper de India, curm.ale i diferite alte

Eructe, cari toate, fiind exotice, eran in mare cinste la barbari. 5i
dupi ce i-am urrat, pentra ospitalitarte, toate fericirile, am plecat.
pupa ce am parents un drum de apte zile, Scipi cari ne conduceau,
ne-au poruncit si ne otpriza intr'un oarrecar gat 1), fiindert Attila
avea sA treaci pe aceeai cale 1 noi trebula sA urinim .dupil 'el. Aoi
ne-am intilnit cu o amhasadi din parten Romanilor Occidentali
i ea la _Attila. Intre delegati erau Romulus, ridicat In demnitatea de comite, i Promutus, prefectul regiunei Nornicum, i Romanna, eful tagmei militare. Impreuni cu el mai eran i Constantius, pe care 1.1 trimise Aetius la Attila ca si-i fie secretar
Twining, tat/ lui Oreste, care era cu Edecon, acetia insi nu ca delegati, ci pentru afacerile lor private i fie:and ,drumul Impaleuni
ei. Conertantius, pe de o parte, findel petreeand in finuturile Italiei

fieuse cunotinti cu aceti brbati, iae, Tatulus, pe de alti parte,

din causa inrudirii sale. Cici fiul acestuia, (1egte, se cisitorise en
fiica lui Roanulus, din Patarvio, ora' din Nocric.
Aceisti ambasad venea ca el imbuneze pe Attila care vois si-i
fie pred.at Silvatnus, prefectul din Roma al meseilui Armius 2), fiindci acest Silvan:us primise nigte cupe de aur dela Constantius care
trigea ariginea din Gallicii din aipus i. care fusese trimis ca i cert.

lait Constantius, ca secretar pe lingi Attila i Bleda. Acest Constantius, in timpul cnd. Scitii agediau eetatea Sirmium 3) din Paso..
Regiunea nu era pustie de populatie. Satele se inuilnese des.
Armius, textul nu este sigur in west loc.

Sirmiusm oras in Paeonia lingl Sara, distrus de Avert, Rninele se

vid lng Mitrovita in Iugoslavia.

www.dacoromanica.ro

94

Ilia, a primit dela epiacopul din eetate niste cupe de aur, din pretul eitura si fie rscumpirat el, eptiscopul, daci ear fi intamplat

ca orasul si fie cucerit si el si fi acalpat eu vicatL iar dad ar fi

murit, si fie rscumprati atti cetAteni luati in robie. Dar Constanthis, dupi ciderea cetilii in robie, putin i-a mai pisat de invoiali,
si a plecat la Roma pentru o afaeere privati si a acTus acele cupe
lui Silvanus, perimind pentru ele hani si au convenit ea daci, ints'un
anwnit
i-ar restitui banii imprumutati, sA primeaad inapoi
gajul, liar de nu, Silvanus si se foloseasei de el cum i-ar prima.
Pe aoest Constantino, ()inn in bnuiali de triaare, Attila si Bleda
l-au rstignit pe eruce. In timpul acesta e'a ficut lui Attila denun;al 7n privinta cupelor si isoesta a pretina sA i se predea Silvanus, ea
hot al luerarilar sale. De aceea, a fog trimeas delegatia din parteot

lui Aetius si a impiratului de la Roma ca sA spunilui Attila ci

vasele au foot Bisate in gaj de Constantino lui Slivanus, ea creditor,

si cii nu le posed furindu-le, ci ci le vinde pe bani preotilor cari

se vor ivi de cumpiritori; ei nu se cade ea oamenii si se foloseaseI
pentru uzul 'or propriu de niste vase consactrate M Dumnesen.
Deci, dacil un motiv atit de just si dad' frica de divtinitate am-1 impedid 'de a reclama acele cupe, vocr trimite in locul lor bani, iar
pe Silvanu8 Il vor cretinea, cci n'an si predea pe un om c.are n'a
gresit intru nimic. Acesta era motivul ,aanbasadei i unna ca ea si se
intoacrei aeasi, dup ce ar fi prima rispunsul lui Attila. Avnd
deei si faeem acelasi ida-um, Lam zibovit ptrtin ea ei treacli Attila
inainte si ne-am contirmat apoi cilAtoria en totii. ii dupi oe am
treeut eiteva riuri1), am sosit inteun oat foarte mare, in care se
spnnea ci se afT1 cell mai strilueit palat al lui Attila, de preste
tot local. El 'era din bicrne sAi din senduri bine poleite si bine ineheinte si ineonjurat de jur imprejur de o ulna de lama; Monti
nu pentru sigurantil, ci pentru frumusete. Dup palatal regelui se
afla palatal lui Onegesius, avnd si acesta o ulue de lenm; el inert
nu era la fel cu cel al lui Attila si
impodobit cu turnuri. Nu doparte de palatul acestuia, OB alla o baie pe care i-o zidise Onege,
cel mai bogat dintre Scili, (mopi Attila, adueind marinera din
tara Paeonilor 2). Cidi la barbarii eatri se Oscan In smote pirtit
nu se gseste niel IliairlriOr5 niel copaei, ci ei se folooese de lenmul

adus din alt parte.

mire seeste ritual probabil a foat Mitregal gi poste gi Crigal gi Tiaa.
Veal introducerea p 34.

www.dacoromanica.ro

95

Architectul bkii a fast adus dintre captivii din Sirmium. Acesta

a crezut c7a va priani, ea fisplatk pentru opera sa, libertatea, dar s'a

ingelat, cad a ckzut inteo rabie i mai grea, fiind rcut chiar el inbgeg al lui Onegesius, avand es-1 serveasok atat pe el cat gi pe
ai si, de ckteari fkcea bale. Cana Attila a intrat in aoest sat, i-au iegit
inainte fete cari mergeau in Or, subt voaluxi intinse de panza subtire
gi albk, aa c sum t fiecare voal, tinut sus de ambele pkrtii de femei
Cu raiinile, apte fete sau mai multe
i erau multe iruri de astfil de femei subt wale voaluri
mergand cntau -cintece scitice.
Apropiindu-se de casa lui Onegegius, ekci druanul spre palatal rage-

lui trecea pe la el, i-a ieit inainte satia lui Onegesius impreu.ni
ou mai multe servitoare gi i-au prezentat manaruri i yin,

acea-

i-a urat lui Attila bun

sta este la Seiti cea mai mare onoare,
sosit li La poftit s guste din cele ce ea, cu atita bunk vointi,
adnoese. Attila spaie a multunai solid unui prietin, stnd eilare,
a luat din manc7ari, jar barbarii ce-1 inasotean Ii ridicark in sus tava
aceasta era de argint.
Durpiice a gustat i din cupa ce i-s'a

oferit, s'e dus la palatal sin care era mai deoeebit ,d.eekt oelelalte
palate i gituat lufteun loe mai Malt. Noi insk trgmaseram in casa lui
Onegegius, &pi CUM no poruncise el, acici se intorsese au fiul
lui Attila. 1i am fan ospktati aci, prianind.u-ne sotia lui, i oameni

de meare dietiins cari o insoteau. C.7aci Onegesius ins* /fa putut

stea au ami la ospkt, fiindc7a, (bpi intaarcere,a sa, atunci pen.reporteze in pritru *kaki* da, dedea fata- cu. Attila e avea
vinta afacerii pentru care fusese trimrds 1 apoi i din mama nanorocirii intfimplate fiului lui Attila
ckci intr'o cideme Ii frinsese
mina. Dupk cink, prieind meek lui Onegesius, ne-am atezat corturile mati aproape de palatul lui Attila, pentru ca Maximin
nu fie eeparat de Attila la o .departare pre,a mare, fie ek 1-ar
fie el ar trebui sk aibk convealiiri cu ceilali sfetnici ai aoestuia.
Petrocand noaptea lai locul in care ne-am agezat, cind s'a fkeut
an'a triznis Maximin la Onegesius al-i due darrurile pe cari
el insugi ii le-a ad-us gi pe cele ce i le-a trimis impiratul ri pentru
ca al afle, dad k vrea, i cnd vxea, el aibk o convorbire ea el. Ana
sosit acolo imprenni au servitocrii insircinati si duck daruaile
gksincl perti/e inchise, am agteptat plink al dask aineva care si
me anunte soeimea noestri.
lmi petreeeam vremea preumblandu-ml pe dinarintea imprejmuirii caselor, dud mi iei in cale dineval pe care il eocotii, dupi

imbr5c5mintea sa scitic, drept un barbar; el bask mg salutk pe

www.dacoromanica.ro

96

grecete, spunandu-ani (xoipE)(salutare) aa e

mi cuprinse
rarea c un brbat tacit tie grecete. Cci, fiind o populatitme
mestecati, la intimplare, pe langl limba lar barbar, se silese si
griiaaci sau limb% Hunilor sau. a Gottilur sau a Ausonilor, i anume aceia dintre ei cari au de a face cu. Roananii. i eu grea se intampli5 trie cineva grill din ei greeete, cleat d.oar din cei ce
am foot luarti prizoaaieri i rohii, de pain Tracia i de pe larigi
Dar, pe acetia, calid Ii intalneoti, Ii poti. recunoa-

te (bpi hainele lor zdrentuite i dupl capul lar zbuirlit i neing,rijit, el au eizut intr'o soarte mai rca. Acesta Ins semin. a eu un
Seit, ce d.wcea um trai imbehugat, hind imbricat fluanos i cu
eapal tuns de jur imprejmr. alspunzandu-i la saint, 1-caan intrebai
de mai multe mil, cine e 1 de unde a ajuns in tara barbari, alegaralu-i traiva ecitic. El insi mi-a rispams el de ce port atata
interea s tiu aceasta; lar en Ii spun el motivul curioziLii mele
este el a griit grecete. i atunci, razand, 1ml apune el este doar
Grec de arigine, i el umbland dupi negot a ajuns in oraul Viminacium1), (lela Dunirea de jos, din tara Mysiilor. Acolo a triit el
foarte mult timp i s'a insurat ca o feanee foarte bogati. Traiul
bun de acolo insi 1-a pieadut, cand orau1 a clzut subt barbari;
iarr la Iniprtirea prizii de rizboiu, din pricina averii sale, a fost
luat in partea de pradi a lui Onegesi-us. Cica dintrr. prizonierii mai

alege Attila, pe i1ali Ii iau nobilii

bogni, dupa ce
din cauza sitturtiel inalte ce-o dein. Apoi, mai pe urmi, distingandu-se in lupte impotriva Roananilor 0 a neam.ului Acatirilor 2)
i (land, potrivit legii Seitilor, stipanului su barbar, tot eiti,,o-ul

siu de rizboiu, i-a dobandit libertatea. S'a insurat ca o femee

barbari i are copili. E invitatul la masi al lui Onegesius i soeoate
srtarea lui de acuma mai bunk' decat crea de mai inainte. Cad icei ce
riman la Seiti, dupli vreme de rizboiu, ii idue train' in linigte, fiecare buourandu-se de tot ceea ce aire i neasuprind i nefiind asuprit de loc eau criminal putin; cei din imperiu bag, in timp die ilz-

bociu, se pot pripldi uor, cici nAdejdea de mantuire le este la

altii ne avand voie cu totii sI poacKie arme,din cauza st5panilor
asupritori. Tarr cei ce aa voie el poarte arme, sunt mai nenorocif.
Viminacium, Costolat din Jugoslavia.
V. Grecu, op. cit. p. 432 creole c n'ar fi exclus Ca Prisons ail fad o

eonfuzie cu vr'o seminne barbariii de pe locmile anticilor Agathyrsi g mai

apropiati de tabilra lui

www.dacoromanica.ro

- 97 din cauza rautitii comandautilor (sari nu vor ea supoarte greutitile rzboiului. Iar in vreme de pace, au de indurat suferinte i
mai dureroase cleat nenorocirile din rizboiu, din can= oelei ma&
grele stoarceri de biruri i din cauza nedreptitilor din partea celor
aplicaren leggar nefiind egala fala de toti, ci oel ea o oalci,
daca e vr'unrul din cei bogatti, are posibilitatea s scape nepedepsit;
iar de e sirac, neviind CUM sa-i apere interesele, are de suferit
rigoatile legii, daci doar cumva, Inca inainte de darea sentintei, n'a
apnea si moar, de oarece judecitile in -limp indelungat i cer
cheltueli foarte matt Gel mai nesuferit beau din toate celea este
el legea
poti dobindi cu bani. eici, eel nedreptitit nu poate
ajunge la judecati, clack* nu di cera bani iatit judecitondui, cat gi
functenarilor de pe langi el. Debit:m.1d aceutea i alte mai multe
de acest fel, eu i-am crispuns, spunindu-i, si fie linitic 1 sa
asculte i pe mine.
acriltai ca inteaneietorii statului roman, oameni inteleptfi tti integri, pentru ea trebuaile pu.blice ai ma fie
conduse alandalay an irtstituit pe unii ca .pazniei ai iegilor, iar altera le-a incredintat grija armelor: aoeltia sclera Si se indeletniceaEck' numai en afacerile rizboinice, pentru ca ei, nepreocupindu-se
de altceva, decit si fie gata de lupta, s faca exercitii militare i
ntnti sufletete i scapand de teama de rizboiu, ai porneasci oricand la bt.lie. Altora le-a incredintat lucrarea pimantului i cultivaava taainelor, pentra ca si procure hrani pentru. sine i penou
cei cari lupt pent= ei. Au instituit apoli pa altii cari s se ocupe
de cei lcrviti de veo nedreptate i pe cei earl si apere drepturile
acelora eaai, din paiicina, v-re-unei infirmiti naturale, n'ar fi in
stare ai se apere singual i au inst.ituit pe judecitari cari ai pizeasci ceca ce ardotni legea. i, in prevedeaea lor, n'au lisat firi aju-

tar nici pe cei ce asista pe judecatori, ci acetia si aibi pe oei

cari ai aduci la indeplinire sentinta judecitarilor i, chiar dac judecata ar fi fost nedreapti, si se execute sentinta i nimio altceva.
Cici daca n'ar fi unii road sa se ocupe de aceasta, dinteun prooes
s'ar nape anotiv pentru alt preces, fie ci ,oel ce a cagitigat ar deveni
mai pretentlios, fie oi cel cow:ham:at, ea neavnd dreptate, ar persista in pirerea sa greiti. De amen, s'a fixat i o taxi pentru oei
ce poarta procese, davit cum s'a fixat pentru co:ire din partea agrioultorilor. Nu e oare drept ca sa hrineti pe eel ce cte pizete i
rispliteti secr1iciiie, dupi cuan pentru un ealMret este o nece&hate intuetinerea calului, pentru un pstar este o necesitate
jire,a boilor, pentra un vinitor ce,a a ainilar i a altor animale pe
www.dacoromanica.ro

98

cari oamenii le in pentru. paza 1 folosul lor? Ias cind cel ce pierde un proces prtete cheltuelile procesului, atunci nu plgtese deopigubirea pentra alteeva, ci pentru cauza los nedre-arpti. Ct privete prelungirea timpului 'proceselor, caul se in-tamp/1 aceasta,
ea se face in interesul dreptitii, pentra ea judeditorili, s'a' nia gre-

reasei in graba los examinasea cestiunilor. Este mai bine ca judecatorii si cerceteze cu lutane aminte i si am.ane deci mai mult
tiny sentinta, decit si stabileasei in grabi o judecati ce ar fi nedreaptS nu nurn.ai fati de oarnseni ci i fati de Duannezeu, ocrotito.

rul dreptitii. Cd legile swat statbilite pentru toat lumea, aa

de ele asculta chias i imparatul. i ceca ce cuprinde imputarea ta,
ci cei mari "aduc silnicie odor slabi, nisnenea nu scap pentru
meta de pedeaps5, deeit dorar d.ac5 ascunzndu-se va fi fugit de
pedearpsa. Aceasta ins se intimpli nu numai cu i boga, das si
cu cei srai, caul i acetia daeg lipsesc dovezile scapI de pedeapsl.
Dar, laceasla se intimpli peste tot locul, nu numati la Romani.
Iar daci el i-a chtigat libe.rtaitea, acteasta o datoreste in cea znai mare

parle
mi
atribule sfapinului siu care
l-a prins In rizboiu. Cind a pornit la rtzboili, as i putut si fie ucis,
din cauza inexperientei sale in lupei, eau, daca tar fi fagit, si fi fast
pedopsit de cel in mina egruia as fi eizut.
insg trateazi

mai bine pe sclaivL Fati de ei, aplici povata plrintilar l a profesorilor i cauta 'ca ei ai se ferease.a de riu 4ii fac pArtai de cele
ce ei gasesc cu cale i-i pgzesc de grerli, ca pe proprii lor copii.
Cici nu este ingiduit ca ei si fie pedepsiti cu moartea, ca la Sciti.
Slime 'a se putea libera sunt mai multo cai, de icari se folosesc nu numai cei ce se eisesc In vie*, dar i dapA ce ,au plecaa diratre eel
vili, cAci fiecare poate sil hotara.oci de averea sa in chipul cuan ar
vires. Este lege iceca ce fiecase va fi voit si atabileasci la moartca

sa. Atunci el, lacaiimi in ochi, zise ci leg& romane Bunt fra.
moase, ci statul e bun, das ci magistratii cari nu. mai taunt intelepti,
le-au stricat.

Pe and vorbeam intre nol acestea, cineva dinl'untru no-a

deschis poarta .dela curtea casei lui Otnegesius. Eu alu alergat numai dealt siA 1'11,4,6 ce face Ortegealus, cicl vream

vestesc ceva

din partea lui Maximin case a sosit in deputatiune dela 'Romani.

El ani-a r5spuno
voiu putea
Iota:woe, &wit mai adtept pucici are sil ias'i. i n'a tnecut mult timp, eind 1-am i vfizut
spun ci delegatul roman 11 salmi i eu viu
iellthid, 111'am dus
daruri din parbea ea, imp'rettaart tat aurul trinxis de imwww.dacoromanica.ro

99

parart. Ca el darete o audienta, ande va vrea i cand va vrea oil

etea de vorba. El a porundit ca oamenii ce-1 inaoteau s primeasea
glararile, lar eu s vestesc pe Maximin ci vine el insui numai cleat
La el. M'am intors deci i 1-1m amuntat c vine la el Onegesius 1
indata a i sosit in cart iladresaz' idu-se lui Maximin Ii spuse ca-i
-multumete, lui i imparatului, pentru darart gi-1 intreabil ce vrea
sg-i spung de a trimis dapa el. Aceata ii raspunse c a sosit vremea
gand Onege:sius va putea sa-i caltige printre oa.meni o mare glorie,
daca ducandu-se la imparat ,ar soluliona diferendele dintre Romanii i Huni i a'r stabili concordia intre unii. i altii. Din aceasta
ar reiei nia numai un mare falos pentru ainhele popoare, dar i
fnmiIia lui ar dobandi mari averi 4aivartcl sa devie, el 1 familia sa,
prieteni ca imparatul i cu familia imparatea3ca. Atunci Onegesius
Il intreba ce trebuie sa faca spre a multumi pe imparat i cu.m ar
putea el s deslege neintelegerile? MaKimin atunci Ii raspunse ea
trecind la Romani ar ca'tiga recunottinta impgratalui, IT diferendele le-ar deslega, cemoota'nd ca deamanuntal pricinele i le-ar solutiona dupa condirlik de pace. Atuuci Onegesius zise ca el va comunica imparatalui i sfetnicilor sai cele ce va fi volt Attila. Cred
oare Romanii, zise 'el, ma pot sa.-1 inomagasci pang intr'atata, incat
tradeze stapantd gi sa-i bata joc de cretemea sa din Scitia,
de satkile sale i de oopiii sai i ea nu prefere mai degraba rabia la
Attila clecat boggria la Romani9
De altfel, daci air ramanea acasa i-ar putea eluji mai uor, potolind mania stipinalui sau. impotriva Romanilor, in cazul ca s'ar
supara pe ei, .decat daci morgand la ei, ar cadea in prepus, facand
altoeva cleat ce ar voi Attila. Spunand aoestea ii dandu-mi voie sa i
ma radresez pentru, cele ce can dad, sa znai avail" paremea sa
cad
Maximin indeplinind o functiune oficialA uu putea ea aiha in tot
a plecat A doua zi insa
-momental o intrame la el nestAnjenita
sosii la Attila, in interiomul curtii palatului, ducand darari
sale care se numea Kreca. Attila avea eu ea treii oopii, dintre oari
<eel mai mare damnea peste Acatiri i peste nelelalto popoare cari
stapanesc Saida plini la mame. Inlauntrul ulucilor emn mai multe
cladiri, uncle din scanduri sculptate, fruznos incheiate, allele din
tame curate i clopodite milestrit In Iungimea lor, ale cgror crapete
era:a ,aezate pe nite Leanne indoite in forma de owe: cercurile insa

mergand de jos in sus avea o midi inaltime. Ad i locuia

Attila i la ea ggsii intrarea prin mijlocirea barbarilor cari Aegean
lngAua ei i o aflai stand oulcati pe o patura moale, podium; fiind
www.dacoromanica.ro

100

acoperiti cu covoare de link pe cari se putea alca. De jur impre.kind ei eteteau in ceme o multime de servitoare, iar in fatal ei,
eezvitoarele, ezind joe, btrodau nite teseturli in diferite colori pe cad

bazbarii le acumen ca podoabe peste haintele lar. 'mint:and deci

apre ea, &pi ce i-am oferit ou un saint aMical .daruxile, am ielit
i m'am dus pet la alte case in cari Attila avea obieeiul s pewee*
agteptind pni ei keg Onegesiue, cite: venise i el aci de acasi.
Pe &sand ma &team aici, imprenn cu cealalt

fiind cunoecart de paznieii luti. Attila gi de harbarii cari 11

ineoteau, mi mai cram optrit de nimenea
am viz= o sum.edenie
de oameni ing4mildindu.-6e i alergnd l ficnd gltigie in tateptarea ieiril lui Attila. Acesta iegi din cas, priind. gray, i privind
cu ochii in toate prtile i se opri im.preuna cu Onegeeiue inaintea
pelatului. Aci venira multi din oei ice aveau procese intre ei
prilinean judecata lui. Apoi intrnd in cask a primit pe delegatii
popoarelor barbecue cad veniserri la el.
Pe clad eu eteptam, In nelinite pe Onegeaius, m'a agrift
Romulus i Promutus i Romanue cari sodr la Attila ca delegati din Italia in privtinta vaselor de aur, ineatiti fiind i de R-usticius, care era in tovireg" ia lui Constantine., gh de Canstantiolus, un

am din Paeonia supuilluil Attila, i m'au intrebat dael pleclm ori

ne-a dat ordin el. mai rimnean Eu agtept mereu, le zisei, 11115dea informapli. lar, la Tindal men,
untrul curtii, pe On.egesius,
Li intrebai deck- au, primit vertun rspuns favocrabil la deputa4ianea

lor din partea lui Attila. Ei utis Rmi fipuseri ci nu wee nici
cum s.'-gi sehimbe praerea, ci cA amenint au rzboiu, dae. n.u-i
este pred,at Silvanus eau nu i se trimit cupele de aur. i, in vre,me
ce noi ne miram de ingimfarea barbarululi, Romulus, bIrbat fza
experienta multor luerari i. care luase parte in znai multe delegatiuni, ale sparse cA atin cauza norocului eau, gi a puterii izvorite din
tweet noroc, Attila a ajuns ca nimetnea si nu mai aiba dreptate
inintea ea, deck doar acei ce au aceeagi prere ea el. Ciici nim.enea
nici din Softie, niel din aka' parte, n'a svrit atitea fapte, intr'un
intins d.oannia pn la insulele Oceaaa de scan *nip, inch
nului i. peste Scitia int./Teel i vrea sA aThA tribut i dula Romani.
Ba ins, nefiind multumit ,cu cele prezente, se gandegte la lueruri
i mai mari i wets sAu mAreascl domnia i sA cucereasei i Persia.
Cineva dintre aadi intreband, ce drum s'ar face ea al poati merge
la Peagi, Romulus rspunse ci. Mezii, nu sunt la o proa mare distanfl de Sciti i. cA Hunii nu aunt necunimatori de aoest drum, fi-

www.dacoromanica.ro

101

indci odinioara s'au due /Ana' la ei, in timpul unei foaanete ce le

cuprinsese rara i ciind Romana din cauza razboaielor ce purtau
nu i-au putut ataca. i au patrunii navalind pana in /ara Mezilor
gi amune Basichus gi (3ur8ichus ummagi ai unor regi 8601), cari
domneau peste mad multe popoare i caai mai tarzin venisera la
Roma pentri o alian/a de arme. Acegtlia au spus ea mergiind au ealatorit printr'o regiune pustie i ca an area= peste o baltil pe care
Romulus credea a fi fost balta Maeolida gi apoi, faelind un drum
de cincispreze Zile au trecut nigte munyi i s'au scoborit in Medial). Dupa ce d.evastand. /ara au facut prazi le-au iegit In cale o
mare maillime de Pergi, iaga ca au, =pint aerul de sageli, in cat
au trebuit, din cauza primejdiei ce-i am.eninia, sa se retraga inapoi
gi, trecand prin muzii, s piarza o parte din pracla ctigat, caci
cea mai mare parte le-a (ost luata de Mezi. Ferindu-se de un atac
al dugmanilor, apacara pe un alt drum gi mergand pain locuri
piatra maritima scoate flcri, ajunsera acasa pe un drum de...;
de aci se vede ea nu ccilttei la o mare distailla Scitia de Meal.. Deei,
daca Attila ar yak s intre In aceasita ar, n'ar aves o pires mare
greutate gii nu s'ar osteni pe un prea m.are drum spre a ataca pe
sileasca aLi plateasoi
Mezi, pe Par/i gi pe Pergi gi ea' ajunga
tribut. CItci el are o armata careia nid uil paper nu-i poate rezista.
Nth insa, fiindca doream ca el Isa porneasca impotr- iva Pergilor gi
atace pe aceia cu razboiu, Constantiolus zise ca trebuie ai ne
tetmean ca nu cunava, dupa ce va fi biruit ugor pe Pergi, ea nu se
intoarca, nu ca un prieten al nostru, ci ca un stapan. Cci acuan
camd primegte aur, o considera aceasta ca o demnitate; daca
ar aubjuga pe Mez.i, pe Parti gi pe Pergi, n'ar mai adimite ca imparalia Roananilor sa fie separata' de a 8a, ci socotindu-i pe acegtia
ca robi ai sii, i-ar trata rau gi ar deveni chiar linsuportabil. Demnitstea de catre a amintit Constantiolus era cea de comandant roman,
pe care Attila o prianise del% imparat, gi pentru cane primea dela

Sciti, adici Huni. Sub trumele de Sciti se Intelegeau toate popoarele

deis Nordul Dunrii.
Jordanes, op. cit.., cat% 24 ne apune: cAcest popor barbar (Hunii),
dupii cum 110 apune istoricul Priscus, s'a asezat pe tirmrul de dincolo al MArii
Maeotide (Marea de Azov), ocupAndu-se numai Cu vimatul i neavfind nici o

alti indeletnicire dec.& doar ci, dupl ce s'a 1nmultit pia intr'attn.
si fonmexe un pop:yr., au pustiit neasnurile invecInste prin afu'rile i botiile lor.

www.dacoromanica.ro

102

impirat banii oe acesta trimitea comandantflor sail). Deci, apunen

el, dupi Melt, Parti i Persi, mast mime de comandant pe care Roonora,
dan bucuros si demnitatea cu care ei socotesc
manii
le va refuza si-i va sill sa. i se adreseze, in loe de comandant, cu
manacle de impirat. Clei Attila chiar si atunei spun.ea ca dispret
ca pentru el comandantii sunt niste robi, lar oameni demni sunt
numai cei ce au in mina impiratia romani. Ca si lui Ii se va mid,
In scurla vreme, puterea de acum. Un semn pentru aceasta i-a aratat
chiar Duannezeu, (land la lumina sabia lui Marte, care, fiind dint&
si venerarta de regii sciti, ca una ce era consaorata protectorului
rizboaelor, scoasi la ivetalA in timpurile de demult, a fost descoperriti acum multumita match iminei1).
In vreme ce fiecare vola si spuna cate eeva, in pativinta
chestiunile prezente, iara ci iese Onegesius, la care ne-am dus si-1
intrebam ce ne comunica referitor k misiunea noastri. El inri vor-

bind mai intai ceva ca unul dintre barbari, s'a intors ea verba
spre mine, si intreb pe Maximin pe cine dintre fostii consuli au si
trimeati Romanii In ambasadi pe Lang Attila? Dupi ce m'am dus
in cart ir dup ce i-.ami cormanicat lui Maximin cele ce-mi spusese
rispundem in privinta celor
Onegesius si cele ce trebuia
barbarul voia si afle d.ela noi, an'am intors la Onegesius si i-am
spus ci Romanii ar dori ca el insusi la vie si discute diferrendele,.
lar daca propunerea ar cides, impiratul va trimite in d.elegatie pe
cine va crede de ouviintA. Atunci mi-a poruncit si mi due numai
decat clupa Maximin, care sosind a fost introdus la Attila. i, dupi
putin limp, Maximin intarcandu-se imi spuse ci barbarul doreste
ca delegavi pe Nomus sau Anatolius sau pe Senator; ci in afari de
cei amintiti nu va primi pe nimenea altul; ca riopurnzandu-i ca acesti oameni, fiind binuiti, nu vor putea face parte din delega/sie,
Atila puma titlul de magister militum, ea pi ceilalti cfederati ai imperiului roman. Vezi i Introducerea, p. 2.
Jordanes, op. cit., cap. 35 ne spune: (Acest Attila, degi avea din urea
sa o mare ineredere in sine, i-a mai sporit aceast incredere descoperireq siibii
Iui Marte, sable pe care o pistran totdeatma regii din Scitia. lath' care este,
dupii istoricul Priscus, povestea acestei descoperri: Un piistor spunc crt viiziind odatil o junci din, turma sa schiopiind, i nestiind cauza ttnei rni ce o
eves*, s'a luat fngrijorat dupi nrmele singelui gi, in sfrat, a gsit sabia peste
rare junca pfisciind crtIcase din nebigare de seamil. Scotnd-o din pintiint o
use lui Attila. Acesta, cum era miindra ca suflet, primi eu pllicere darul

s'a socotit de atunci ca fiind sortit eel dintill om din lumen intreagi ti ti-a
finclipuit cA, odat en sabia lui Marte, i s'a dat atotputernicia si in fapte.

www.dacoromanica.ro

103

Attila zise e dacO nu se va face cum voiegte el, diferendele vor fi

solutionate pe calm armelor. DupO ce ne-am intors in cort iatii
sosete tat:al lui Oreste, spunindu-ne e Attila me poftegte pe
mindoi la nu banchet; sel el va Lavea lac la ora nouii din zi 1).
impreuni
Pizirim ora fixatO i, ca invitai, sodirkm la mas
cu delegatii Romanilor Ooaldentali, ne oprifim in pragul sufrage.riei, in 1'4a lui Attila- Atanci paharnicili ne clIdurO, dup obiceiul
acelor locuri, cupe pentru ca noi s Inchinm inainte de a ne
ageza la magi'. FOcand aceasta, gi dupO ce am. gustat din paliare,
ne agezarim pe tronutii pe eari gezind trebula s mincrim. Tronurile erau toate agezate ling preii casei, de ambele pOrti. In mij-

loc pe un pat stetea Attila, iar un al dollea pat era la spate aco.
perit, lingi came se gIseau citeva trepte ce 'duce= la acest pat.
El era acoperit cu pinze fine e cu covoare de diferite colori, cum
aunt cele de cari 'se folosesc Grecii gi Romanii la nunti. Cel dintii
rang de ciaste al comesenilor era socotit al celor din dreap-A lui
Attila, iair cei din cealalti parte eran de rangul 'al doilea; in acesta
ne gIseam i noi gi Berichus2), un bOrbat nobil intre Scili; el
frisk' gedea inaintea noastri. lar Onegesus stetea pe un pai . la dreap_
ta tromilui regesc gi in aceeagi parte se agezase doi dintre fili lui
Attila. aci cel mai in virea.O dintre ei stetea pie acelagi tron, ca
tatil sOu, nu aproape, ei mult mai jos, privind din respect pentru
(atal sOu in plmint. Agezindu-se cu totii in rind, intrind palurnicul lui Attila ii dete cupa .de yin. Acesta, primind-o, a incbinat
pentru eel de alaturea din rind. Cea ()moat Cu in.chinarea se ridic5
gi nu-i este permis s geazO inainte 'de a fi gustat sau de a fi golit
cupa, dind-o paharnicului. DupO ce Attila ea agezat, cei de fallIi
inchinara in acelagi chip paharele, primindu-le i gustand din de.

Pentru fiecare persoani era un paharnic care trebuia ci intre pe

rind, cnd iegea paharniicul lui Attila. Inchinandu-se in 'acest fel
pentru al doilea gi pentru. c,eilalti, Attila a inchinat i pentru noi,
dupi ordinea scaunelor. DupO ce s'au ridicat paharele in einatatea
tuturora, paharnicili s'au retrae. $i eau agezat mesele, dupO cea a lui
Attila, pentru trei sau patru ingi sau i mai multi, astfel ci, stand
fiecare la /ocul EaU, putea sil la din bucate fOrO ci se deranjeze.
$i a intrat cel dintai inagul lui Attila, aducind o tav5 plin5 de ch.nuri i dupO el pitarnicii, gi eau agezat mane:a-rile pe mese. Pentru
Ora 9, cam la ora 3 p. in.
A fost trimis mai tirziu in solie a Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

-104
ceilalti barbari i pentru noti s'au gtit mancIri alese, puse in farfutrii de lacrgint, pentra Attila hag in strachini de lemu i nu era
In ele nimic altoewa dock carne. Comp./tat se arata el in toate.
Cei pentru cellal.i oaspeti se uduser cupe de aur i de argint,
paharul lui Attila inart era do lemn. Sim.pl ii era i imbrIcrunintea,
neingaijindu.-se de nimic altceva decat si-i fie curat. i nu4i era
mai deosebit niel sabia, niel uojitele
nintei sale barbare,
nici fraul calului nu era ea al celoctilalti Scii, impodobit cu aur
sau pietre scumpe san cu altoeva de pret. Dup ce am oonsumat
annciirile aduse pe primele Lave, ne-aMxidicat, i nimenea dintre
noi am s'a intars la locul san, pgini ce n'a but cupele de yin ce h
s'at ofemilt, pstrand ordinea de mai inainte i inchinind In Aniltatea bu Attila. Dindu-i In aoest chip cins'rea cuvenit, ann. rzut i.
s'a pus pe fiecare mas tvi eu alte bucate, lar dup ce am luat
i din acestea, pin ce ne-am sturat, ne-am ridicat in aeelai chip
i golind paharele, iarkli am ezut. FIcandu.-se sear se aprinser

faclele i doi Scii barbatri, inaintind In fata lui Attila, recitari

versmii compuse de ei, chi'ntand biruintele i isprvile lui in rizboaie. Mesenii ii intoarseaii privirile asupra low, i unii se desMani de cintece, altii se induioau la amintirea rizboatielor, iar
avand trupul slbit de varst, lcaiimau. Dup cntri i veasuri,

apru un Scit oarecare, perilostit de mime, care debita lot felul

preetill i comdii. i nici o vorba la locul ei ne-a flout pe toti F15
izbucnim de xis. Dup acesta intri Zercon din Mauritania 1), Cici
1) Despre acest Zercon, Suidas, in Lericonul 85u, sub voce, ne apune:
Zercon, numit Scitul, este de neam din Mauritania. Din canas schilodenii corpului silu i fiindca, prin blbaitul vocii i chiar prin aspectul au, provoca riisul,
did era pitic, ghebos, cu picioarele incovoiate, adevirat5 maimuA, asa cA abut
putei sii-i vezi nasal din &Ali,
a fost dkuit (ca eelav) lui Aspar, fiul lui
Ardahurius, pe cabd se gisea pe ratuasei in Lybia. Fusese ficut prizonier, mind
nAvAlise
barbarii in Tracia et a fast dug la regii Sciti: dintre acestia Attila
n'a putut si-i suporte nici micar privirea; Bleda insii s'a bucurat de el peste

nuisuri, fiindc5 vorbea numai vorbe ridicole, i cnd nu vorbea, merges inteun
mod du totul neohicinuit, aruatekidwsi c.orpuL Era lug 1111Preillni cu el si cfind
mines i cfind pima la rizboiu, luiind in expeditiuni arme ammte time ca
provoace risu1. De aceea, Bleda a tinut atk de mult la el inefit, cand impreuni
cu Romanii dezertori a sciipat cu fuga, trecind peste toti ceilalti, a poruncit 145
fie ciutat Zercon cu toat5 grija. Dup5 ce a fost prim i adus 1a sine, 1-a aruneat
in lanturi ficiutd haz de el si dupi ce i-a trecut stmrarea, 1.a intrebat de cauza
fugii gi de ce socoteste el mai bunii situatia la Romani? Zercon rIspunse cA a

gresit, &IA a fugit, dar c5 are un motiv pentru gregala sa, fiindei nu i s'a dat

www.dacoromanica.ro

105

Edecon Il convinsese pe acesta sa vie la Attila, pentru ca, la staruinta sa, s et se dea inapoi sotia ce o luase, pe cand se gasea subt
protectia lui Bleda, in tara baaharilor I) Pe aceasta sope a al o para..sise in Scipa, cand AtLiJa 11 trimisese ca rob in dar lui. Aetius. Zercon insa ea ingelat in aceastil nadejde a sa, fiindca Attila se suparase
pe el ciind a fugit dela el acasi. Profitiind de imprejurarrea acestui
spat, Zetroon, schimonosidn-gi i fligura i imbrIcamintea i vooea
vorbele ce roatea,iamestecand in graiul Ausonsilor cuvinte de ale
Hunilor gi ale Gotilor, i-a umplut pe top de veselie i i-a facia 611
izbucneasca intr'un hohot de ris, ce nu se mai putea opri. Mara de
Attila, caci acesta ramase neclintit, cu fata neschtimbetta gi iniici vorbele niel eland nu i-a produs niel o veselie, nici o gluing, cleat ea a
privit cru ochii dulci pe oel mai tiMar dintre fiisi
Ernas aves
cand a intrat 11-a mangaiat pe obraz eiind a veruit la el.
numele
MiranduAna, cuan de Attila nesocotegte pe oeilali fii ai ski, iar fata

de acesta Ii arata dragoatea, barbarul ce Estetea langa mine gi ore

camogtea limba Auraonilor 2), spurnandu-mi sa ruu, destainuese rumie

din cele ce-mi comunici, zise c nigte ghicitotri arr fi pteveettit htti
Attila c neamul sau are ail piara i ca va fi restabilit de aoest copil
al silu. De oarece ospatul s'a prelim& mult In noapte, noi ne-am
retras, ne mai voind s continuam cu bantura.
Facandu-se zing, ne-am d.us la Onegesiva
spun= oil trebuie s ne dea drurmul gi si nu mari pierdean vremea de geaba. El ne
raspunse ea gi el doregte acteasta gi ca Attila a hotatit ea plecim.

nu dupii mult timp, s'a tinut sfat in priminta celor stabilite de

Attila gi a compus saris' area ce trebuia
fie data imparratului,
cu aceasta gi Rusticius, un barfiind de fata gi ractriitorii "msa'

bat de origine din Moesia Superoaal, care fusese Mont prizonier

Zn razboin i c.are, pentru gtiinpal sa de caa-te, a fost pus de barbar
In fruntea odor ce coanpuneau scrisorile2). I}upa ce adunatrea a
nici o nevastit Atunci Bleda izbucnind intent' hobot de riis si mai mare, i-a
dat o nevastii, una dintre nobile si care fasese o servitoare a reginei dar, din
cauza amei greseli, nu se mai ducea la ea. Dupil aceasta invoialii ;mil a trilit necontenit impreuni cu Bleda. Dar, dupii moartea acestuia, Attila a trimis pe Zar-

con in dar lui Aetiusi, comandantul Rosnanilor Occidental si acta La trimis

Jai Aspar

Este interesant de a constata preocupir. ile regilor huni pentru ce.

stiunik matrimflniale ale supusilor lor, de origine romanii: Constantius, Zen
con si

Vezi Introducerea, p. 35.

Rusticius era seful cancelariei lui Attila.

www.dacoromanica.ro

106

foat uidicata, 1-am rugat pe Onetgesius pentru liberares, solid lui

Sylla i a fiilor lei, ficuti captivi la cucerirea Ratiatiei. Si nu ea
pronuntat impotriva liberrid lar, dar voia ,att fie reascumparati cu
bani multi. Noi insa, rugandu-1 ci ei au cazut in captivitee numai
printeo intamplare i amintind de situatiunea lor strluciti de mai
inainte, ea d,us la Attila i a liberat pe framee penru cinci sute
monede de aur, iar pe biieti i-a trtimis in dar impratului. Intr'acea ne-a poftit la masa i. Kreca, sotia lrui Antila, la Adamis 1), care

era omul ei de afaceri. i margand la el, imprreuni Cu mai multi

fruntai de ai Scitilor, am intalnit bunivointi, cci ne-au primit
Cu vorbe plIoutte i cu manCari alese. Si ni se dedea, au laanabilitate

scitic, liecaruia care se soula, paharul plin, imbrtiandu-ne 1

srutandu-ne. Dup masa, mergand in cart, ne-am culcat. A doua zi,
Attila ne-a chemat din nou la spit, i ne-am dus in aceeni ordine,

i mai inainte, i am fost ou voie bun. Atunai ins ea atiezat

pe tron impreun cu el nu cel mai in varst dintre fili lui Attila,
ci. Oebarsius 2), unchiul su dupa lata. In tot timpul ospitului
Attila ni s'a tadresat cu vorbe prieteneti i ne-a rugat sa spunem
impratuaui si dea lui Constantius care II fusese trianis de Aetius
ca

ca secretar, sotia pe care i-o promisese. Crici acest Canstantius venind din partea
Attila in delegatie la impratul Teodosie, im-

preuni cu ambasada fggduise di va cauta s peireze cat mai

mult pacea dintre Romani i &CIO, dac Ii se va da 'de sotie o
fernee bogat. Impratul i-a incuviintat cererea i La promis
va da de sotie pe fiica 1ni Seurnin 8), un om distins atat ea avere
cat i ca neam. Dar pe aeest Saturnin Il ucisese sotia impratului
Athenis sau Eudocia
caci purta doua nname
i impratul
n'a pututt sa'i implineasoi fagaduiala din cauza lui Zenon 4), un
foet consul, care avea pe langI sine o mare multime dc Isauri. Cu
acetia avu prilejul ea apere Canstantinopolul in timp de ezboiu.
Atunci ins, lin vrerme ce era comandant al armatelor din Orient,
scoase pe fat din inchisoare i o dale in cstitorie unui oarecare
Rufus, o ruda a sa. Aceast fag fiindu-i rpit, Constantius se ruga
1) Adamis, pare a fi de amplune Gram El era intendencul reginei ICreca.

2 ) Un,chiul lui Attila; impreuni cu Ruglas gi Mundzuk, erau cei trei

frati, fiii lui Oktar.
Saturninas, In limba greed Satornilus.
Zenon, vestit general, prefect al Constantinopolului gi comandant al
armatelor din Orient.

www.dacoromanica.ro

107

de barbar ail nu-1 lasa batjocorit, ci sau si-i dea pe cea catre i-a
fost ripitil sau si-i dea o alt sotie care sil-i aduci dot/ De aceea,
ca ocaziunea ospOtului barbaa-ul rugi pe Maximin erl spunk' imprtratului ci nu trebuie sA insele pe Constantius in speranta sa i cal
nu se cade unui imprtrat sA nu,-i tie cuvniu1. Attila de aceea a dat

aceastO porunci, fandei Constantius l promisese ci-i va da bani,

daci se va cricatori la Romani cu. o femee bogatri 1).

.Ne-am sculat dela mas spre seari.i dupi ce au trecut trei

zile i dup ce am fost druii ou daruri, am foot la'sati sA plecrun.

Impreunrt cu noi, Attila a trimis 1 pe Benichus, care la mail vzuse inaintea noastra, unul dintre brbaii fruntai ai Scitilar 1
care avea in sapanirea sa mai =he sate din &ilia 2), mergand
in ambasadO la impitrat atat pentru ate motive cat i pentru. ca
primeasci ca clelegat (lanai d.ela Rormani. Pe cand ellatoream pe
druan i ne-am oprit intr'un sat oarecare, a fost prins tun. Scit care
venise in teritoriul barbar dala Romani pentru spionaj gi pe care
Attila poruncise sI-1 epanzure. Iar in ziva unnatoare, mergand prin
alte sates), doa bOrbati cari slujeau la Sciti, eran purtati cu maiTillie legate h spate, fliabdca (=arise:CO pe stapanii lor pe earl li
dase intamplarea
spanzurarI dupil ce le-a vita
capetele in doui lemne despicate. Cat timp am mers prim teritoriul
sci:ic, Berichua ne-a insotit pe awl* dru.m i ni s'a arOtat bland
i prietenos; cum Thick' am trecut peste DunOre, s'a 'preficut deodatil in duman, din piicina unor motive neintemeiate provocate
de servitori.
mai intai de toate i-a hat inapoi calul ce-1 &advise
in dar lui Maximin. Cici Attila diduse ordin ca toti fruntaii sciti
de pe langO sine 85 cinsteascrt 'pe Maximin cu dantri i fiecareIi
trimisese cate un cal, intre cari i Berichus. Dar Maximin luand
numari putini cal, pe ceialalti i-a trimis Iniapoi, voind sO se arate
modest. Deci Berichus i-a luat calul inapoi i. n'a mai voit nici s
cOlOtorescO pe acelai drum cu noi, i nici s mai ja masa cu noi.
Astfel semnul ospitalitItii ce 1-am av-ut in tara barbarilor, panO adi
numal a meirs4). De aci inainte am ficut cOlOtoria noastr5 prin Phi1) Licomia de bani i in special de aur a Hunilor e proverbial.
21 Hunii nu distruseri satele autochtonilor, ci au pus stapfinire pe ele,
robind pe locuitori i servindui..e ea propeetati ale lor particulare. Pe oamenii
robiti .n'aveau nici un interes sLi cid, eaci acettia le slujeau ca un mijloc

de imbogire personal.
Observi sumedenia de sate amintite de Prisms la Nordul
Ata numita

tessera

hospitalitatis.

www.dacoromanica.ro

108

lippopol i Adrianopol. Aci poposind am ajuns s vorbim. cu Bonichus 1 am trimis s4 intrebini de ticerea ea fatii de noi, ca n'avea
tdu-1 i poftiodu-1 la masa,
nici o dreptate al fie supirat.
am pornit din Adrianopol. i am intalnit in druanul nostru i pe
Bignla care se into/Tea cu o misiunc in Scitia i, dupi ce i-am comunkcat cele spuse de Attila, ca rispuns al delegatiei noastre, ne-am
continuat cItotria. Gaud am ajuns la Constantinopol, socotirim
al Berichuts i-a uitat de supirarea sa. Acesta insi nu i-a
finca sa de sahatic, ci s'a aristat cu totul ltul, aducii. invinuire
lui Maxianiu ni, ar fi opus and a trecut in Scitia ci Areobindus
i Aspar, comandanti de armati, n'ar avea nici o treatise inintea
impiratului i ci, nednd nici o importanti odor ce el au ficut, a
numit pe barbari utgureti.

DIN CARTEA A IV.

Dupi ce s'a intcus Bigila gi a ajume in wale locuri in cari

petrecea pe atunci Attila, barbarii puti anume pentru aceasta
primiseri, 11 incunjuraai din toste pari1e i-i luari banii ce-i adusese pentru Edecon. Tar cnd 1-au .dus imainte-a lui Attila gi
cind acesta La intrabat de ce a adus atiti bani, el rispumse ni din
prevedere penstru afacerile sale particulare i ale tovariilor siii
pentru ca nu cumwa din lipea celor neoesare, fie a cailor, fie a celorlalte animale de transport cari ar fi pierit din cauza ,drumului
celui lung, d.elegatia si nu fie impiedicati in implinirea misiunii
sale. Apon ci a paiegitit bani pentru riscumpirarea prizonierilor,
cici multi dintre Romaaii. I-au ragat si le riscumpere radele ce au
cz' ut in manila lor. Atuncti Attila zise: Dar tu, bestie
nuznind pe Bigila,
scapi de judecati prin niel un fel de giretenie i n'ai al gseti nici un pretext ca s fugi de pedeaps, cici
suma este mai mare dealt banii oari
ajungi pentru intimpinarea chaltuelelor gi pentru cumpirarea de cal gi alta animale de
transpotrt i pentru riscumpLrarea de panzonieri ceea ce am refuzat-o lui Maxi:min ei o mai faci, alud a fost la mine. 5i spunand
acestea a dat ordin ca fiul lui Bmigila, (acesta atunci penstru

data venise in tabira barbarilor, ineotind pe tatil sin) s fie tiat

au sabia, dacit imatal siu n'ar spame mai inainte, pentau cine gi din

co cauzi a adus atia bard. Pe Bigila, ciind cizu pe fiul alu osiodit la moarte, Il podidiri laorimile i plinsul i striga in gura mare
www.dacoromanica.ro

109

judecata si ridice sabia impotriva sa, lar nu inipotniva tinirului

eme n'a racut nici un cru. i nestind o clipi La indoiali, opuse
torne cele ce a convenit cu. Edecon, ea eunucul 1 eu impiratul,
pedepseasci pe el i si libereze pe hila.
ruginda-1 necontenit
Attila camoseind din cele spuse 'de Edecon ci Bigila n'a griit niel o
minciuni, a poruncit si Die- pus in lantuzi, aznenintindu-1 al nu-1
va alobozi inainbe ea fiul siu liberat si-i fi adus alte cincizaci
de lihre de .aur pentru liberarea lor. i Bigila a fost airuncat in
lar fiad sin s'a l'Eutore la Romani. Mella a trianis impreuni
ou el la Constantinopol i pe Oreate i pe Esla.
IV (a. 449 d. Chi-.).
IV. Nonius i Anatolius pleaci la Attila ea si-1 imbuneze fati de Chrysaphius.

Chrysaphinse fund acuzat din doui pri, ii de Attila i de

Zenon, so canea condamnarea ea. Dar, de alece simpatiile i
nivoint.a tutuaora eran pentru el, s'a gis' it de cuviinti si se trimeafi o deputatliune la Attila, in frunte ca Anatolius 1 NOMUB ; Anatatua ca tmul ciare indeplinea pe lingi inipirat functiunea da general i cara propusese lui Attila conditiunile de pace, liar Nomus
ca unul ce aves d.emnitatea de magigber i era ales, impreuni cu
Anatolius, intre patriciani I), einstb care inittrecea pe toate debite.
A fan trina* impreuni ea, Anatolius, i Nomus, nu numai pentru
situatia sa malt, di i pentru ci era cu. bun'ivointa fati de Chrysaphius i avea, Jin pricina deannititii sale, o mare trecena pe lineo
barbar. Ci nu ernta niel o aheltuiali, cind ii punea in gfind si aduci cava la indeplinine. i ei fusese.ri trimii la Attila ca si-i
potoleasci supirarea i a:a-1 couving s. pizeasei stipulatiunile pcii
comunica in acelai timp ei lui Constantius ii se va
da in cisitorie o femee nu mai prejos dada fiica lui Saturnin, atit
ca neam eit 1 ca avecre. Cid aoeasta s'a m'ir' itat din voia ei dupi
un alul i, potrivit legilor, nu este ing5duit la Romani ea o femee
si fie mIritati dup. un brirbat fArA voia ei. In acial* timp, a tri1) Patriciatul era o denmitate ereiati de Con,stantin eel Mare, mai atta
decid toste eelelalte denmititi. Patrieiti erau numiti pe vieati si patean airea i
alte demnititi temporale.

www.dacoromanica.ro

110

mis gi eunnoul bani barbarului, pentru co indulcindu-1 si-i potoleascit sapirarea.

V (a. 449 d. Chr.).
V. Succesul ambasadei lui Nemas Anatolius.

Anatolius

i Nomus, dupi ce au trecut peste Donire,

ajuns, mergand prin Sciia, pani la (1mila numit Drencon1). Atunci

Attila, din consideratie pentru acegti brba.i, pentruca si nu-gi

iroseasel puteaile pe drum, a ciutat
intalneasci in acel pinta.
La inceput el le-a vorbit eu ingamfare, mai apoi insi, fiind. biruit
de mullimea da.rurilor gi induloit de vorbele molconlitoare ale deleggilor, le-a facia jurimintul ci va pistra conditiunile de pace, ci
se va retrage din teritorkul roman ce se mirginegte cu Dunirea
nu va mai aduce [mid o supira.re impicratului Romanilor cu privire la fugari, daci msA gi Ramanii la randul lor, nu vor mai prirni
transfugli dela ei2). i a slobozit gi pe Bigila, dupi ce a pivintit
cele cincizeci de libre de aux, aduse de fail acestuia care sosise in
Scitia inpreuni cu delegniti gi a libera; fr pret de ri'scumpirare,
In cinstea lui Amatolius gi a lui Nomus, mai m.ulti prizoniexi de
rizboiu. Apoi, diruindu-le cal gii blinuri de fiare, cu cari se impodo,
bate Scilli, i-a ooncediat, trimitand impreuni cu ei, i pe Constantins., 4pentru oat impiratul si-gi implineasci de fatpt figiclutiala ea.
Duipi ce a'au intors delegatii, i dupi ce au raportat toate cele ce
li-a opus barbarul, ii s'a dat lui Constantius de sotie femeia ce (uwee a lui Armatius, fu1 lui Plinthas, ca.re fusese general roman 1
junsese la cansulat. S'a intamplat ca aoest Armatius si piece in
Libia i si poarte rizboiul cu Ausocrianii i si albA 'sucrose rizboinice impotriva aoestora, dar inholnivindu-se, si moari. Pe sopa
ca familie gi avare, impiratul o conaceettutia, o feineie
vinse si ja de birbtat pe Constantius, Solutionandu-se astfel dife.zendele cu Atbila, Teodosie a inceput sA se teami de Zenon si nu-i
ia locul, punand miin.a pe &mule.
Vezi mai sus p. 91.
Se pare ci Attila inteadins nu voia e4i mute loeuintele in Sudul Du.
.nirii, preferind teritoriile mai Imme de piisune deis Nordul acestui fluviu.

www.dacoromanica.ro

111

VI (a. 452 d. Chr.)

VI, Antbasada lui Apollenius la Attila. Nerecunescfindu-i-se delegatia,
ea intors farii de rezultat. Risponsul tui Apol1onius.

Cind Attila i-a reclamat tributul stabilit Cu impIratul Teodosie, amenintand, in caz centrar, eu fzboiu ti &lid Romanii rispunser delegatilor lui ei
vor plti, a fost trimis in deputgiune
Apollonius, fratele eelui ce luase in eisatorie pe fiica lui Saturnin,
i pe care Teodosie o aggduise lui Constantius, iar Zenon i-o dO'duse de sotie lui Rufus, mort pe lacea vreme. Deei, a fost trimis in
am.basad la Attila Apollanius, unul dintre prietenii lui Zenon,
1 eare fusese investit cu d.emnitatea de comandant de armatii. Dar
el, dupi ce a trecut DunOrea, n'a fost primit de Attila. Cicii aoesta,

flujos ca' nu i ea adus tributul ce zicea c i-a fost fixat de cei

mai buni i. mai nobili bgrbali, a refuzat se' primeasci pe delegat,
spre baftjoeura celui ce-1 tximisese. Apolionitts Mg pare el s'a achitat complet, in accastO imprejurare, de misiunea sa; egei, dei Attila nu i-a xecumoscut delegalia 1 dei n'a voit s tea de verba Cu
el, a poruncit totui sii-i se trimeaVa darurile ce i s'au adus din
partea impgratului, amenintindu-1 eu mearlea, da& nu i le-ar dal).
Apollonius insO fspnmse: Nu se cede ea Seitii
pelear.' cele ce
el a adus, ca daruri, sau s i le ia ea pradi; a arg:at prin aceasta
e Al le va da ea daruaii, da& 11 primette ea delegan, iar ea pradri, da&

i le-ax lua, ueizandu-l. i astfel el s'a inters fir rezultat.

rill (a. 456 d. Chr.)

VII. Marcian trimite o deputatiune la Genserich ea si puna in libertate.
pe Eudocia, solia lui Valentinian, si pe fetele ei, Genserich, nedand asoultare
nici delegatilor lui Marcian nici celor ai lui Avitus, devasteazi Sicilia si Italia.

Dutpii ee Genserich 2) a devastat Rama i dula:O ce Avitus a

ajuns ea implrat, Marcian, impiratul Romanilor Orientan, a trimis o deputatiune la Genserieh, regele Vandalilor, spunindu-i ea se
retragg din teritaTiul Italiei i si libereze pe femeile imprgtetti,
luate ea prizoniere, pe eotia lui Valenrinian i pe fiicele ucesteia.
Observa inca odati lAcomia dupi sur a Efunilor si rispunsul densa
al lui Apollonius.
Genserich sau Geiserich, regele Vandalilor.

www.dacoromanica.ro

112

Deputatiunea insi se intoarse in Orient fri de nici o lispravi, cci

Genserich, niel n'a ascultat de porunca lui Marcian, nici n'o voit
si libereze pe femei. De aceea, Maraian a trimes o noui Barloare
la Gensexich gi ca delegat a trimis pe Bleda, cici &cesta era episcopul eresiei lui Genseaich, cici din intimplare i Vandalii imbritigaseri legeo cregtini. Dupi ce episcopul a ajuns la Genserich gi
dupi ce a aflat ci nu d satisfactie misiunei sale, incepu si-i vorbeasci cu vorbe intelepte
spuse ci n'are si-i meargi brine, daci
intemeindu-se pe eaocesele prezente, ineearci si se Actea Cu riizboiu
gi impotriva impiratului din riir. it, neliberindu-i pe feaneile

pifitegti. Dar nici moderatiunea vorbelor intrebuintate inainte de

delegat, nici amenintirile cu teama n'au pulut aduce pe Genserich
la cumintenie. Cici a concediat gi pe Bleda fiel de nici un rezultat
triimitindu-si din non fortele armate in Sicilia gi in localititile
invecinate ale Italiei a devastat totuf 2). i Avitus, impiratul Romanilor Occidentali, a trimis o deputatiune la Genserich
amiuteasci de tratatele de odinioari pe cari, daci ar cauta si le calce, se
va preg5ti gi el de rizboin, bazindu-se pe armata din patrie i pe
ajutorul
VIII (a. 456 d. Chr.)
VTII. Romanii se pregiitesc de rilzboiu impotriva lui Gobazes, regele Lazilor din Colchida.

Dupi ce Romanii a.0 plecat in Colchida gi au 'j'acera rizboiul

impotriva Latilor, armata romani, nu mult in urmi, s'a retras

la ale sale, liar eind cei din jurul impiratului au ciutat si se pregitesei de un al doilea rizboin, s'a tinut afat atare a se hotirA, daci
rizboiull are si se poarte rnergnd pe acelagi drum sau asa au si
porneaseli prin Arinenia, vecini cu tara Pergilor, avind incredere
In prietenia de mai inainte a regelui Partilor. Cici pe mare drumul 2111 era practicabil gi Colchida neavnd parturi, au socotit ci
drumul pe api este plrin de primejdii. In timpul acesta Gobazes1)
Desnre aceastii pustiire a ludici si a Siciliei, ne aminteto j Suidas,
In Leziconuf su, la euviintul Charybda, &pi istoricul Priscus: ePriscus ne
spune despre Charybda: Ciind Ins navigau pe hingi Sicilia. in dreptul Messanei, ridiandu-se in golful Italici, mide este Carybclai, o flirt-una' eolosal, navele
au fost scufundate Cu echipaj Cu tot.
Gobazes, regele Lazilor.

www.dacoromanica.ro

113

a trimis o deputatiune la Parri 1 la impratul Romanilor. Regele

Partilor ins5, fitindci pe ataanci purta rIzboiu cu Hunii numiti
Cidariti, a gonit pe Lazii cari se refugian la el.
IX (a. 461 d. Ch.r.)
IX. Impiiratul Leon promitind un tribut anual lui Balamerus, seful Gotilor, il abate dela pustiirea teritoriului roman.

Fiiundc Balamerusl) din Sitia a canal tratateie i a pustiit

mai multe cetAti i. regiuni roman; au trimis la el Romanii o dele..
gatiune care 6A se plingi de revolta lui i, pearuce, el nu mai fuck'
pe viitor incu,rsiuni in tara lar, au stabilit si i se plAteasci pe fiecare an trei sate de like de .aurr. Ci, spunea el, din lips.' de cele
necesare, gloatele de Seiti an pornit la acest rtizboiu intern.

X (a. 461 d. Chr.)

X. Recimer indeamnii printr'o deputatiune pe Genserich care devasta Sicilia pi-tr./Lehi de trupele lui Marcellin, a nu calce tratatele si s punii in
bertate pe femeile imprtriltesti. Genserfch liberearil pe Eudocia si pe fiicele ei,
dar continui a pustii Sicilia.

FiindcA Genserich s'a hotAr' it ga nu inal respecte tratatul

cheiat cu. Maiorianura 2), a trimis ere de Vandali i de Musa* sA
pustiasel Italia i Sicilia,. GIP Maruelllinus a) pifisise Incii de xnai
inainte insula, de oarece Recker 4), eAuttind el insui s puna mna pe putere, a Incercat s atragi cu b.ani de partea ga pe Sciiii ce

insoteau pe Marcellinus (eran mai toti Sciti) ea s-1 pirAseasci.

Marcellinus plecase din insulA, fiindcA se feral de o cure i fiinde

nu putea s se ja la intrecere in avere Cu Recimer. S'a trimis deci

atunci o delegatie la Genserich, pe de o parte din paatea lui Rediner, s*A nu calce tratatele, pe de altA parte din partea lui Le,on
care ajunsese impAratul Romanilor Orientali, ca s se pink' departe
de Sicilia i Italia i s restituie pe femeile din familia impAriteaec. Genserieh ins5, daipli ce s'au trimis chute parte i din cealaIll
mai multe i de mai multeori deputatiuni, n'a rsat pe femei s
Balamerus san Valamir, regele Gotilor, tatil lui Teodoric. Gotii erau
tederali, adieii aliati ai Romanilor.
Maiorianus, impirat al Romanilor Oecidentali.
Marcellinus,. comandant al arrnatelor romane.
Recimer, patriciu- roman, omoritorul Imp. Maioriarrus.

www.dacoromanica.ro

114

pleoe inainte de a fi clat pe cea mai mare dintre Mimic lui Valentinian, numiti Eudocia in cstorie fiului su Honorich1). Tut
atunci a trimis inapoi i pe Eudoxia, fiica lui Teodosie, impreamii
cu Placidia cealalt sari a ei, care se mIritase cu Olybrius2). Cu
toate acestea, Genserich n'a incetat de a pustii Italia i. Sicilia, i
funia 8a a ajuns F: mai mare atunci cind, dupi moartea lui Maiorianus, a volt si domneasca peste Romanii Occidentali Olybain8 in
termini c385.:oriei acestuia.

XI (a. 465 d. Chr.)

XI. Tatian se intoarce dela Vandali friri de ispravi. Constantine rimase
mai unlit timp in Edessa, regele Parlilor aminfind si-1 primeasci in audientl

Subt Leon, impgratul Romanilor, a foot trimia in deputatiune la Vandali, pentru. Italieni, Tatianu82), care fusese ridicat
la rangul de patriciu, iar la Peri, Constanius care era pentru a
treia oaril prefect gi avea pe Ifingi demnitatea de consul i pe cea
de patriciu. Dar Tatianus s'a intors curand de la Vandali, fr3 de
nici o isprav5, Genserich neprimind conditiunile de pace; Constantino ns rlimme mai malt timp la Edessa4), cetate romani din vecinitatea 1ii Perilor, regele Partilor aminand mereu timpul de
a-1 primi.

XII (a. 465 d. Chr.)

XII. Constantino se intainegte en Perozes care purta rizboiu cu Cunchas,
regele Hunilor. 1noe1iciunea lui Perozes 1 rizbunarea lui Cunchas. Rezultatul
negativ al delegatiunii.

In sfirit, xegele Perilor priani in teritorinl su pe delegatul Constantino care, pentru delegatia sa, rAmse8e, dupi cum am
opuo, mai mult timp la Ed.essa i a hotirit el ling la el nu Intr'unul din orar, ci la frontiera dfirtre tara sa i a Hunilar Cidariti,
uncle el poposea atunci, fiindcI declarase rizboui acestora din pri.
cin3 el nu Lau adua tributul ce-1 fixaser3 mai de mult regii Per.
ilor i ai Partilor. Taal regelui Humilor a refuzat trimiterea
Honorich, fiul lui Genserich, regele Vandalilor.
Ohybrius, candidat de impirat roman.
Tabun's, patricin roman.
Edema, ora' in Mesopotamia.

www.dacoromanica.ro

115

butului 0, prin aceasta, gi-a luat asupri-gi gi rizboiul

trecuse
pe aoesta, impreuni cu d,omnia,
obositi de lupte
indelungate, se gindiri ca printr'o ingelitorie si curme difereudele
dintre ei gi de fapt Perozes 2), cid aceasta era numele regelui Pereilor, trimise la Cunchas, regele Hunilor, spunindu-i ci ar don i sil
incheie cu el pace gi si faci 1 o alianti de arme, dindu-i de solie
pe sora ea. Dar, din intimplare, acesta era foarte tinir gi nu fusese tati de copii. Primind propmverea lug de sotie nu pe Kira
lui Perozes, ci pe o alti fati, imbricati in haine regale gi pe care
i-o trimisese regele Pergilor, anunlandu-o ci, daci nu va descoperi
nimic din cele plismitite, se va bucura de regalitate gi de fericire,
lar, daci va desvili ingelitoria, va primi ca pedeapei moartea;
cici regele Cidaritilor nu va suferi si aibi de sotie o sclav, in loe de

una nobili. Dar Perozes, incheiind in aceste conditiuni pacea cu

regele Hunilor, nu s'a bucurat mull de ingelitoria sa. Cici femeia,
luind precautiur ca nu oumva regele si afle dela alvii despre
originea sa gil si o pedepseasci Cu o moarte mai rea, dete pe fag
grija ci. Cunchas Lug gi-a liudat sotia pentru descoperirea
gi a pistrat-o mai departe ca smie, dar a voit si pedepseasci
pe Perozes pentru ingelicitmea sa. De aceea, s'a preficut ci poarta
rizboiu cu vecinii gi ci are nevoie, nu de birbati buni de lupri,
cici de acetia avea o xnultime nenumIrati, ci de generali cari al
conduci rizboiul. Atunci Perozes ii trimise troi sute de nobili
tre cari regele Cidaritilor pe unii i-a emorit, iar pe altiti, c:ungirindu-i, i-a trinvis inapoi lui Porozes, pentru ca si-i arate c;"a ei au
primit pedcapsi pentru ineliciunea ea. De accea, rizboiul s'a aprina din nou intre ei gi luptele au fost indfirjite. De aseeetat, in Georciai acesta era numele tinutului unde s'a in'implat 6i-1 ail/A
gia,
a primit Pecozes pe Constantius, nude tratlindu-1
tabira Persil,

bine

coneediat, nedind delegmiunii sale nici un rispuns sigur.

1) Perozes, regele Pen)lor,

www.dacoromanica.ro

116

XIII (a. 467 d. Chr.)

Genserich respinge condifiunile de pace propuse prin delegatul
Phylarchus gi se pregiteote de rizboiu.

Im,prtratul Leon a tubule la Genserich pe Phylarchus i) ca

inoiinteze d.espre suirea pe tron a lu Anthe,mius 2) i 613

ameninte cu ritzboiu, daett nu renuntit la Italia i la domnia asupra aoesteia. Vestitorul hull s'a inttors Inapoi, raportindu-i. di Genserich nu vrea sit se supuni poruncii imprmstului, ci crt se pregritolte de rIzbotiu, fiinde Romanii din r5sirit ar fi crdcat tratatele.

Sffirsitul istoriei gonce a sofistutui Prisms.

PhyLarchus veai B. cap. XIV p. 129.

Anthenfius, impirat roman de apus, socrul lui Recimer.

www.dacoromanica.ro

B.

AMBASADELE POPOARELOR CATRE ROMANI

Din istoria retoriduj Priscus

I (a. 442 d. Chr.)

pretextfind c Romanii au cilcat tratatele, tree peste Dunire
cuoeresc Vianinaciurn. Cetatea Margus le este tridatil de epitwop.

Dupi ce Scitii au atacat yi au omorit, Cu prilejul aduniril

pentra Virg, pe mai multi dintre Romani, acegtia au trimis la Sciti
solie case el se plng pentru cucerirea fartiretelor lox ii pentru
nesocotirea tratatelor. Hunii lush' risinmseri ci au ra'cut aceasta,
nu ca s provoace rzboiu, ci pentru ca si se rizbune; cd episco-

pul din Margus 1), 'ducandu-se in teritoriul lox, le-a jefuit averile Liscului gi le-a lu.at tezaurele ce le ascunseseri; c, daci nu li-1

predi i dacif nu le inapoiaza i pe fugari, dupi cum s'au inteles

cci erau mai multi din aceyti fugar: la Romani ,
prin tratate,
le vor declara rizboiu. Romanii insi, spunnd c acest motiv nu este
intemeiat, iar barbarii persistand ei ea sunt de buni credint gi, in
.acelayi timp, nevoind si intxe in judecarea diferenclulai dintre ei,
acegtia au pornit cu rrboiu. Trecuri &id peste Dunre yi produseri

-mai multe striciciuni cetitilor de ling acest fluiviu. Intre waste

ei cuprinser. i Viininacivan, care era o eetate a Mysiilor din Biria. Pe cand se petreceau toate aceebea, fiindcil unii
spuneau ei episcopul
trebui predat, pentru ea si nu sufere toti
Romanii primejdia rizboiarlui, din pricina unuia singar, omul bimind ci va fi p,redat, s'a asc. uns de cei din eetate gi s'a dus la chit.
MarguaZobrovita.
Vitainacium-Costolat.

www.dacoromanica.ro

118

mani, figidnindu-le a le va preda cetatea, daci regii Scitilor vor

voi si fie indatoritori fall de eL Aceda il asigurari c5-1 vor trata
bine, dazi va duce promisiunea la bun silrit. Dupi et i-au dat
mina i au intArit invoiala prin jurimint, acesta se intoarse la Romani Cu o mare multime de barbari pe care ii arzi inteun loo as-

cuns pe malul 4in fati i noapta, la un semn dat, au ietit din

adpost 1 a dat cetatea in mina dumanilor. In acest chip, preda-

sea cetiltii Magus a ficut ca situatiunea barbarilor si devie

ce in ce mai buni.
II (a. 442 d. Chr.)
H. 'Attila cere dela Teodosie 514 se resettle fugaril aciti. Acesta refuziind,

devastear.A teritoriul roman, cucereste mai multe fort/irate o ataci cetatea

Ratiaria.

In timpul lui Teodosie cel Tinir, Attila, cregele Hunilor, dupi ce i-a srns printre ai sAi o arm.ati, a scris impiratului o serisoare, in privinta fugarilor 0. a tribumului, spunindu.-i si-i trimeaa eta mai repede cele ce i s'au promis cu ocaziunea rizboiului; in
ce privete plata tributnlui si vrini la el o rambasadi cu care si tra-

teze; daci insi ar trigina lucruxile sau ear pregila de rizboiu,

nici el nui va mai voi si /hail pe loe multim.ea de Sciti. Cetind acestea, cei din jurul impiratului spuseri cA ei nu vor sA predea
pe nici un fugar scit, ci ci, impreuni en acetia, vor purta rizboia
dar ci vor trimite delegati cari sA solutioneze diferendele dintre
adus la cunotinti lui Alila cele hotirite de Roei. Cand
mani, infuririndu-se a devastat teritoriul roman, a dirimat eliteva
fortirete i a nivilit in Ratiaria 1), un ora* foarte mare 21 foarte
populat.

III (a. 447 d. Chr.)

ilL Dupi dezastrul din Chersonez, Amatolius este trimis In ambasadil
la Attila. Conditii grele de pace, impuse de Huni. Teodosie ca sA poatil
tributul impune supusilor sAi &Id mari. Asimuntii cari rezistaserii piinii scum
Hunilor, se aupun.

Dupi lupta din Cbersonez, Romanii, prin delegatul lor Anatolius, ficuri pace cu. Hunii. i inlelegerea a foe in urmitoarele1) Ratiaria, Arciar, langA Duniire.

www.dacoromanica.ro

119
conditiuni: ai li se inapoieze Hunilor fugarii, si li se pliteasci
pentru tributul de mai inainte ease mil de libre de aur, iar tributul

viitor si fie stabilit la doui mii o euti libre anual; pentru captivi romani cari se vor fi 'inters in tara lor, fr si fi plitit pretul
riscumpirixii, si se pliteascA o amendi de douOsprezeoe monede
de aur. Daci nu e'er pliti aceasta de cel ce a primit pe captiv,

fie restituit fugarul; Romanii si nu mai priuneaeci la ei pe nici

un fugar barbar. Romanii voian si pari a au primit ace,ste con.
ditiuni de buni voie. Dar, de nevoie i copleiti de teama ce cuprinaese pe conducitoai primeau bucuros once conditii, ori cit
de grele ar fi fost, in docrinta ion de pace gi n'ar fd refuzat nici eel

mai apisitor tribut. Cici, ei i cheltuiau ba.nii lor proprii i tezanrele regeti, nu pe ceca ce ar fi trebuit, ci pe spectacole fini
rost, pe onoruri dearte, in plOceri i in aisip/ de bani pe cari niel
un om cu minte nu i-ar fi aruncat, niel 'nicer daci ar fi toast
In behug, neeum. aoeei Romani cari neglijaseri pini intr'atits
afacerile militare, in.clit au ajuns si plateasci tribut nu numai
Soitilor, dar ei oelorlalji barbari, vecini Cu Romanii. Pentru aceste
contributiuni i pentru aceti bani pe earl trebuia aLi trimerti
nilor, impiratul a cons'fins pe toti ea ai adune, neaeordnd nici o
ecutire, nici ace/ora cari fuseseri uurati din cauza sarcinilor pimfintului, ca find pentru moment prea gmle, niel acelora cari

Orient acest pimant din dirnicia impicratilor, nici aoelora cari

posedan acest pimant in nrma vre land sentinte judecitoreti. Se
ecotea aurul impue i deja i ce fuseeeri inscrii in genet, ca o recompensO a demnititii lar, ceeace adusese pentru, multi o prefaeere a vietii loir de strilucire. lar banii, imp* tuturor, se procuran eu ocki pentra cei cari fuseseri insircinati de impirat en a.
ceasta treabi, aa ci oei cari aveau averi motenite erau bilil si vanzi in piatO giuvaericalele sotillor i mobilele ion. Nenorocirea

ceetui rizboiu pink' inteatata a cuprine pe Romani ci multi i-au

'Abet vieata, fie grin tome, fie prin. treangul legat de gat. S'au
skit deci enamel, pentru un sourt timp, tezaure/e i a fost trimis la
Sat: aural 1 fugarii, cici pentru aceastO treab3 sosise Scans I).
Pe multi dintre fugarii cari refuzau sO fie predati, Romanii i-au
ncis. mire acetia eran i eitiva dintre regii eciti, cari, nevoind
lupte subt Attila, veniseri- la Romani. Pe lngi acute canditiuni
de pace, Attila a mai poruncit I Asimuntilor el-i predea captivii
1) Veal A. cap. J.

www.dacoromanica.ro

120

aveau la ei, fie Romani, fie barbari. Asimus este o fortareata

putternica, nru departe de Ihria, situati in pacrtile Tradei. Locuitorii

de aci pricinuisera dugananilor low multe neajunsuri; ei mi se apa' 1..au intre zidurile cetatii, ci-vi sustineau luptele lor impotriva
mulpimii nenumIrate de Sciti, In afara de intarituri gi aveau get:mm.1i de o mare acputatiune inarintea Sciior. Astfea Hiiinii, pierzand nildejdea de a cuprinde eetatea lor, o pariu'sira. Ei big cutreerand .ara gi indepartanidu-se de locuinpele lor, eind li se dedea dc
veste de splioni c duilmanii au pomirt la perizi in teritoriile Romanilor, satacandu-i pe rneagsteptate, le luau prazile cag' tigate de ei, cad
dei eran mai putini, ca etenAr, dercit drkermunii lor, le eran supe-

non i in vtitejie gi putere. De accea, Asimuntii au ucis pe foarte

multi Sciti in acel crazboiu gi au liberat pe multi Romani gi au
primit pe multi fugan i de ,ai dugmanilor. Din ace-wt.:a caw:a, Attila
a declarat c nn va pima cu tarmata gi nu va ratifica niel conditiunile de pace, clack* nu-i vor fi predati Romassii card au fugit la Asi-

munti sau im i se va plati pentan ei amenda conveniti gi daca nu i

se ver libera 1i barbarii cari au foot htati in robie de soda. Ne ayawl ce sa replice la acestea niel delegatul Anatoliust nici Theodulus, eomandantul arm.atei din garnizoana Traeiei,
cacti n'ar
fi putut sa convinga pe barbar, nici sa-a abata din hotaririle sale,
el care era maru' dru de victorie gi gata sa pima mainile pe arme,
(Acura. cunoscut
iar ei descurajiati din eauza dezastruaui ion
Asimuntilor printr'o sorisoare: eau ei dea inapoi pe captivii romaui,
cacti se refugiasera la ei, sau ea plateasca pentru fiecare cap tiv doisprezece aurei i ei libereze pe captivii huni. Dupa ce au cetit serisoarea, rspunsei ei Romanii cari au fugit la ei au fost lasati in
libertate, iar Scitii cari au foest pringi In rlzbotiu, au foot omoriti
gi ca pe .doi Ii pastrearl captivri, fiindc gi dugmanii plea:and asediul gi stand catva timp la panda, au rapitt nigte copii cari pagteau
Finitude inaintea intariturrilar 1) gi pe cari, daca ruu-i vor restitu,
niel ei, .dupa legile razboiului nu var preda pe cei pnmni. Ace-.
stea ep-useri di ce fusesera trimigi la Asimunti gi atat regale Scitilor cat gi comandaratii rotmani au gs' it cu cale srt fie cautati cop:di, de cari Asimuntii spuneau ca au feat rapiti.
Dar, negisindu-se nimenea, au fost liberati bacrbarii primi de
Asianunf, Sciii dandu-i cuvintul de onoa.re c aoegti copii nu
1) Deli erau vrensuri de riaboin, tomoi pato1ucomani igi pgteau
mele in apropierea intiriturilor cetitilor lor.

www.dacoromanica.ro

121

se &sese la ei. Pe de alti parte, Asimwatii d.eolarara, subt prestare

de jurimint, c Romanii m6 au fost fugan i la el, au fost pusi in

libertate, desi mai sunt multi pira acuna la eri. Ciei nu socotese
a-si fi alca jurimintul, daci pot numai si ecape pe ai lor.
IV (a. 447 d. Chr.)
TV. Attila, spre ali imbogAti prietinii, trimetea ambasade peste ambasa.
IV. Attila, spre i In1bGg4i prietinii, trimitea aanbasade peste =basa.
Romanii sunt hArluiti in lopte de Parti, Vandati, Isaturi ti Saraceni.

Dupi ce s'a incheiat pacea, Atbila a trimis iarisi o deputatiune la Romanii OrienrbaE ea si reclame pe fugan. Romanii lusa,
dupi. ce primeau pe delegati o &pi ce Ii inca,-reau eu numeroase
daruri, Ii trimiteau inapoi spunind ei n'en la ei fugan. Attila trimitea atunai din nou o alti deputatiume.
ad-o de braini o

pe aceasta, opima in nagni a treia deputatiame si a patra.

Attila, luand in bitaie de joc &miela Romanilor, la eare ei reeurgeau cu evlavie, nutmai si nnanrai s nu calce barbarii tratatul de pace, pe cine voia sA imbogkteasci din rudele sale,11
tea la ei, niecocind noi motive si plzmuind noi pretexte. Iar

manii se supuneau tutumr pretentiilor lui si-i implineau toate

poruncile ea una.ri stipn, dupi pleon' luri. CAd Romanii aveau mo-

tive nu nrutmai de a fugi de rizboiul ou Mula, ei se temeau si de

Parti, oari se pregteau de lupti
Vandali c.ari puatiau tinuturile maritime si de Laurel eari ficeau ami si de Saxaceni me; priai
ineursiunile lor devastau ,regiunile din Orient si de popoarrele din
Etiopia eari se revoltaseri. De aceea, infrinyi ea moral, eiutau
se apropie de Attila, iar, fati de celelalte popoage, incercau sAreetrang'ind opiri i alegind generali.
V (a. 448 d. Chr.)
V. Scitul Edecon vestegte pe Teodosiu despre cererea lui Atttla de a-i
restitui fugarii. Eunucul Chrysaphius cautii e.ii coawingii pe Edecon sil suprime
pe Attila. Teodosie arimite in ambasadii la Attila pe Maximin.

eosi din nou in embate& Edecon, nu brbat soit eare grivirOtie mai multe farpte mari In rizboiu, inepta de Oregtes care,
fiind de neam roman, locuia in trinutul Paeonian de ltmgil fluviul
Saya ce apartinea acuna barbaralui, in baza trattatului incheiat ou
www.dacoromanica.ro

122

Aetius, camandantul Romanilar din apus. Acest Edecon, intrind

In palat, dote impiratului din partea lui Attila scrisoarea prin care
acuza pe Romani pentru fugari, pentru ca.ri ameainta ci va re,curge
la arme, daci nu i se vor da inapoi, gi claci Romanii nu vor inceta

de a mai cultiva piminturile pe cari el le-a cucerit eu spada. Aoe,

ate pi'minturi se intin.deau de-alungul Dunirii lela Paeoni pini
la Novae-Sistov, iar in litime o cale de cincii zile. i tirgul nu voia
a Be mai link ea mai inainle, pe malul Dunnii, ci la Naiss-isNig 1), care fiind dirimat de el, devenise frontieri blue rara
gi cea a Romanilor, la o depirtare de fluviul Danrea, cale de
ciaci zile pentru un om iute de picior. i a dat ordin Attila si vie
La el spxe a discuta diferen.dele dintre ei i delegatii, dar nu din
erice fel de oameni ci dintre consularii ilugtri, pe cani daci, din
precautiune, nu ci-ar trimite, se va duce el insugi la Serdica spre
a-i perimi. Dupi ce s'a citit impiratului aceasti ecrisoare i dupi ce
Edecon a plecat, impreuni ea Bigila care avea si tilmiceasci imp
piratului din purl ceea ce voia si-i spuni Attila, cand ei au ajuns
gi pe la celelalte palate, au emit in faba celui al lui Chrysaplr:us, apL-

tarul impiratuhai, e,are avea o mare trecere gi a inceput si admire

strilucirea case-1pr mprteti. Bigila insi, dupi ce barbarul a apucat si vorbeasci ca Chrysaphius, tilmicindu-i i-a spus cA Edecon a
liudat malt palate...le imp'ritegti gi ci el fericegte mult pe Romani
din cauza bogitiilor lot% Atunci Chrysaphius zise lui Edecon ci
gi al ,ar putea si fie stipanul unor astfel de palate au acoperiguri
ce strilucesc de aur, daci ar voi si piriseasci pe Sciti i daci ar voi
si vie la Romani. Dar Edecon crispunse al nu se cade ea un Bel ay si

faci astfel de fapte, firi de voia stipinului sin. Atunci eunucn1

1-a intrebat, daci are intrare liberi la Atila gi daci are trecere
la Eciti. Edecosi rispunse ci e cru.di cu Attila gi cA lui, impreuni cu
caltiva fruntagi, i s'a incredintat paza xegelui, avind si faci pe rind

fiecare dintre ei paza eu armeae in miini. Dinned atunci zise

ci daci gi-sx da cuvintul, subt prestare de jurimint, o mare fericire are si-1 agtepte: dar ei e nevoie si trateze in linigte. Aceasta
1) Asupra asediukui onagului Naissua din 441 ni s'a pliant o descriere
destul de amtumaitii jail= fragment ce se atribule istoricului Prisms. Vezi
Fn2gm. hit. Gram V, p. 25. In acest fragment se amintegte, intre altele, gi
f aptul el s'ar fi niiscut ad impiiratul Constantin eel Mare.
In acelasi loe ni se vorbeste si despre asediul orasului Novidunum, azi
Novigrad, din Pannonia, de liingi rilul Culpa, oras care nu trebuie confunda ca
Noviodunum-Isficcea, din Moega InferioarK. Frag. hist. Graft. V p, 24,

www.dacoromanica.ro

123

ar putea avea loc., dacii ar vai si vini la mad la el, fin de Oreste
gi de ceilalti tovari4i din deputanune. Proinitindu-i ci va urma
futocmai, sosi in timpul mesh la eunuc i prin
ircheiari invoiala gi fieuri juzimint, pe deoparte ea eunucul
si lucreze age fel ca lui Edecon si nu i se intample nici un riu, ci
numai bine, iar pe de aPii parte ea Edeoon si nu denunte nimic
din ode ce i s'au incredintat, chiar daci afar voi si aduci la ind.eplinire intelegerea lor. Atund eunucul apune lui Edecan ci
daci, ducindu-se in Scitia, ar suprima pe Attila gi .ar veni la Romani, va avea si triiasci o vieati fericiti i plini de belgug. Edeeon i-a figiduit aceasta gi i-a spus totdeodaii ci ar area nev-oie de
bani, nu de multi, ci de cincizeci de libre de aun pe cari si-i imparti oamenilor cari au si-1 ajute Cu devotament in indeplinirea
acestei afaceri. Eunucul fgiduindu.l ci-i va da banli numai
barbarul spuse di el trebuie mati mu ei fie concediat, pentru
ea si raporteze lui Atila, in privinte miaiunii lar, gi si trimeati
impreuni au el gi pe Bigila care si primeascil dela Atbila fispunsul in. privinta fugarilar. Tot prin el 1.1 va ingtiinta gi de bani gi de
felul cum si-i fie trimigi. Cici, indati ce se va fi intors, Attila il va
descoase, pe el ca gi pe eeilalti ce daruri i elt de mari daruri au

pximit dela Romani gi aceasta nu se cuvine 64 o aseunzi tali de

tovarigi. Eunucul a gisit ci barbarul are dreptate i, aliturndu-se la pirerea lui,
cancediat de la masi gi a craporbat imp gratului despre aceasti invoiali. Aceasta, trimitind. dupi Matialius
care indeplinea functiunea de magistru al ofiaiilori), i-a comunicat

intelegerea ficuti on barbar. Cid era neceser ea aceasta si fie

comunicati i magistratului, fEndci magistratul participi la toste

ccrnsiliile impitratului, cici in grija lui se gisesc ton sacra La

ton tinterpreni i soldani, in pasa cirora este palatul. Impiratul
mai gi Martialius, fiind consultan in aoeasti afacere, au gisit de
cuviint si trimea'.1 in ambasadi la Attila nn numai pe Bigi/a, dar
gi pe Mavimin

VI (a. 449 d. Chi.)

VI. Attila trimite la Constantinopol o ambasadi formati din Oregte
Esla, cari si ceari predarea lui Chrysaphius, autorul conspiratinnit. Chrysaphius

cate manna An acelagi J/Imp pi ide Zenon.

ce

Bigila filiad dovedit ci a intins curse lui Attila, acesta, dupi

luat cele o suti de libre de aur, aduse din partea etmucului
1) Magister officiorium avea rolul unui ministra de final* de astizi.

www.dacoromanica.ro

124

Chrysaphius, a trimis repede la Constantinopol pe Orestes i pe

Bigila (fiul) poanmcind lui Orestes ea purtind la gat puuga in
care Bigila bigase aurul de dat lui Edecon, ei xneargi inairitea
impiratului i dupi ce i va fi arlitat punga, s intrebe pe eunue, dacil

o etrnoate. Iar Eels, si-i spunk' din mil' e Teodosie este fiul unui

printe de neam nobil, dar ei gi el (Attila) e fiu de nobil i ci

tatil siu, Mundimelrus, nobleta mogteniti a pastrat-o; dar ci Teodoge a decizut din aceasti noble, ajungand
fie selav, de oa/nee fi plitete tribut. De aceea, nu se cade ca unuia mai bun ea el
gi pe ,care soartea 1-a dat ea stipan si-i intindi intr'aseuns curse,
intocmai ea un selav de rand gi ci nu va luneta de a-1 invinovi/i
pn ce nu-i va fi trinfis pe eunue ea si-1 pedepseasoi. Cu ,aneste
eircinri ajunseri ei la Constantinopol. S'a intamplat insi ca in
scelai 'Env Chrysaphius si fie reclamat i de Zenon. Ciei Maximin

anunose ei Attila a spus ei impiratul ar fi trebuit si-gi tie envintul i si dea lui Constantius solia care, fIri de voia

!liel de cum nu putea si se mirite ca un altul, eel sau ar fi trebuit

primeasei.pedeapsa cel ce ar fi indriznit si o faci, sau
c impiratul a eizut pani intr'atata, incit sil nu-gi poatil stipini
supuii, in contra cirora clack- ar voi ei lupte, ar fi gata s-i dea ajutor. Teodosie nu gi-a aritat supiraana, dar a confiseat averea fetii.
VII (a. 450 d. Chi-.)
VII. Auila trimite delegati la Valentinian cari si reclame pe Honoris
ce-i fusese promisica sotie. O alti ainhasadi e trimis la impiratul Mrutian, Is
Constantinopol, pentru plata tributului. Arnbele ambasade intorcindu-se
it:Traci, Attila se pregiteste de rizboiu.

Cana i s'a aclus vetea lui Attila ci du moartea. lui Teodosie,

a ajuns, la domnia Ronomilor Orienaali, Marcianus i eind
Ii s'a ficut ounoscut cele ce se intamplase ou Honoria, a trimis o
.deputatiune la impiratul Romanilor Occidentali ea si i se spuni
ei nu s'a ficut niel o gregali din partea Honoriei1) ce-i fusese destinati ea sotie i ell el ii va da ajutor, clack' nu i se va ineredinta ei
sceptrul impiritiei. Si a trinuis i la Romanii Orientali pentru tri1) Honoria, sora lui Valentinian al ITI, declarati Augusta, exilati pea-

tau purtirde ei gia trimis lui Atila ineltd, fie spre al cherna in ajator, fie,
awl cum o interpreta Attila, eaa4 fie solie. A fost arestati fi in urmi trimewl la Teodosie IL

www.dacoromanica.ro

125 -buturik stabilite. Dar, din ambele pri, ambasadele s'au intora fie&
de rezultat; cite' i eel din fruntea imperiu1ui din apus rispunse ca
nu este posibil ca Honoaia sa-1 la de barbat, fund aouan maritata ou
ah barbat. In atcelagi tint') ii se spuse c ei nrmr i se cuvine niel decum seeptrul, fiindei donmia la Romani se di barbatilor, nu femeilor. lar cei ce se gasean in rasarit zisera ca nu admit plata tribatului pe care-I stabilise Teollosie. Daca basil va sta liniit, Ii se va
da daruri; daca Ii ameninta ca razboiu, ii va (Tune arme gi barba nu mai prejos deeat puterea lui. El se gasea la indoialii gi nu
gtiea pe ce cale ea aplace mai inta. In cele din wank' Ii se pilru ei e
mai bine sea porneasei la razboiu al se lupte in apus1), lupta avnd o del nu numai cu Italicii, ci gi cu Goii i ca Franca; impotriva celar din Italia pentru ea sa ja pe Honoria cu toatte bogatiile
ei, impattiva Gotilor pentru ca s faci pe placul lui Genserich.
VIII (a. 450 d. Oar.)
VIII. Cauza rizbeiului dintre Attila ti Aetius. None' deputa!iunc din
partea lui Attila la Rama, cernid de solie pe Honoria ce-i fusese prowls:1.
Refuzul Romanilor i pregitirile lui Attila.

Attila a gash ea pretext, de a incepe rizboiul impotriva Francilor, maartea regelui aoestora i cearta penttru domnie a fiilar lui;

atunci cel mai mare gasi cu cale sa ceara ajutorul lui Attila, ceI
mai ink insa pe cel al lui Aetins. Pe eel mic vizui in deputatiune la Roma, un biliatt nedindu.-i inca barba gi cu parul balaiu
&idea in bucle mari pe umateai. Aetius &pi ce
adoptat ca fiu,
incarcandu-1 cu nenumarate daru.ri, atat el cit gi imparatul, il concedia,

perieten gi aliat. De azeea, Attila hatarit sA incea-

pit razboiul, a trimis din non delegati in Italia eari si ceara si i

se dea pe Honaria; cad ea ii fusese destinata' ea so*, faeand dovada despre iaoeasta cu inelul ce-i fusese expediat de ea gi pe care
1) Iercianes, op. cit., cap. 42 ne swain tOu toate e gfindurile tale 11
impingeau pe Attila di parnease impotriva Romei, prietinii sli, clap& cum ne
apune istoricul Prisms, 11 abituri dela acest plan, nu dear din interes pentru
cetatea creia ei ii eran dutmani, ci aducandu-i Inainte exemplul lui Marie,
regele de odiatioarl al Vizigotilar, teanimdu-se ea ea nu aibil ti regale loe
soarta aeestui principe, care, dupi cuprinderea Rome,i n'a mai supavietuit mult
timp, ci a pint-sit in eurfind, clup1 triundul 65u, aceasti lume, Cf. Chron. Pasch.

p, 587, ed. Bonn: Despee west rilzbaiu a wrie prea inteleptul Priscus din
Tracia.

www.dacoromanica.ro

126

Ii trimise a si-1 arate. In acelagl timp, cerea ca Valentinian sa..1

cedeze lui juinatate din imparitie, fiindca 1 Honoria trebuia sa
pnimeasca o parte din domnie dela parintele ei i care parte i-a
fost rapiti de licomia fratelui ei. Dar, deoarece Rozmanii Occidencali

persistau in prerea lor de mai inainte, nu s'a dat ascultare cereailor lui Anda. Acesta incepu pregghiri mai mari, stranganduli
toatri multimea gata de lupti.
IX (a. 452 d. Chr.)
IX. Attila dupi ce a pustiit Italia s'a intors aeasa gi a inceput sri amofinte cu razboiu pe Romanii Orientan.

Attila, dupa ce a pustiit Italia, s'a intors aoasa gi a anuntat

ca va porni cu rrtzboiu impotriva impratilor Romanilor Orientali,
tanda nu i s'a platit tributul fixat de Teodosie.
X (a. 453 d. Chr.)
X. Ardaburius poarta razboiu eu Sancenii. Maximin 1 Prisma il
taimas tratind conditiile de pace.

Ardaburius 2), fiul luti Aspar, s'a luptat Cu succes la Damitas

imputriva Saracenilor. Cand a ajuns acolo comandantut Maximin,
imptemul cu soriitorul Priscus, intrdnira pe Arbadurius tratand ca
delegat in privinta picii.

Aspar; pe total generalului roman Aspar,

1) Ardaburius, fiul
cherna tot Ardaburius. Asupra lui Ardaburius cetim in Lexiconul lui Suidas
urmatoarele: (Ardaburius, fiul lui Aspar, om distins ca suflet gi care, ca un
viteaz, a alungat pe barbarii ce jefuisera de mal multe ori Tracia, a fost fiicut
Je imparatul Marcian, ca recompensa pentru vitejia sa, prefect al armatclor
de Orient. Dar, ajungiind intr'o epoca de pace, generalul, in aceasta denmi.

tate a as, a inceput si se dedea la o vieata de trindavie, la o vieati tugaratica gi de desfrau. CAd ii placean comediantii i saltimbancii gi tot felul de

histrioni i zile intregi gi le petrecea in distructii uriite, neglijand u totul

foptele ce duc la glorie. Marcian, dei era un impiras foarte %un, a murit
in curand, isr Aspar, prin putarea ea, i.e ales ca urmag pe Lamo.

www.dacoromanica.ro

127

XI (a. 453d. Chr.)

XI. Maximin, plectind impreuni cu Priscus in Thebaida d:n Egipt,
cheie pace cu Blemmyenii i Nubazii. Pacea este ciilcati odati cu moartca lai
Maximin.

B1Pmmyentii i Nubazii 1) dup5 ce au fost invingi de Romani,

a sosit la Maximin o deputatiune din panca ambelor popoare, voind inceaprt tratative de pace, gi opuser5 cA ei vor piistra pacen
cat timp Maxixnn va rimitnea in regiunea Thebanilor. Aces`a refuzand pentru moment s incheie un tratat Cu ei, Ii comunicarl c atat
timp cat va triii el, nu vor mai ridica .armele. Cum old cu aoeasta
a (loan solie n'a stat de vorb, se Men un armistitiu pentru o sutrt
de ani. In aceaer invoial s'a ezut de acord ca prizonierii romani
s'a' fie elibecrati fr de pret de erscumpxare, fie c acegia fuseseti
pringi atunci, fie in veun a'ac de mai inainte; iar vitele, cele luate
atunci, si fie date inapoi, iar pesatru cele consumate s se plteasci
pretul; s dea obstatioi din fatniliile nobile pentru asigurarea tra-

tatelor; srt le rmiiat lihrA, dupi vechia lor lege, treeerea la tempi ul

Isidei 2), Egiptenii avand in grija lor brcile de pe fluvtiu in care

fiind atezati statuia zeitei s fie transpartat. CAd in'eun anuanat
limp al anului barbwrii 4) duo acasA statuia, iapoi iargi dup
le-a ficut oracole, o due 'din nou in meulA. Invoiala aocasta Ma.
ximin a gsit cu cale ci e bine s fie aligati in ternplul dela PMlae 4)
au (ost trimigi ad mai multi oam.eni. Au luat parte i din1) Blemmyenii l Nubazli, Iordanes, De regrionun ac temporum succes.
sione Piper, cap. XIV ne spune: Impiiratul Marcian a adus la ticere ameninlui Attila, a inibugit prin Floras, procuratorul cetitil Alexandria, ps
Nomazi (Nubae, Nobatae) i pe Blemmyeni cari porniser din Etiopia
indepruti deis hotarele romane ti inante de a-gi da sufletul a avut multumirea
afle despre moartea ha Attila gi a lui Zeno Isaurul.
Despre moartea lui Attila, Jordanes, op. cit., cap. 49, bazindruse pe addir" ile lui Prisms ne apune: eDivinitatea s'a aritat in sonm lui Marciati,
piratul Romanilor din Asirit, uruia un dug-man atilt de grozav ti inspire
aritat in miezul noptii arcul lui Attila rupt in dotal, al
griji serioase
cum poporul intreg al Hunilor avea sA sufere aceasti lovituri. Priscus ne
raporteazii despre acest fapt dupi mirturii ce nu se pot contests>,
Felul mortii lui Attila ti causa moral lu ne-a erati Iordencs in acela-gi
pasagiu tot dupl aritirile lui Priscus.
Isis gi Osiris eran principalii zei ai Egiptenilor.
Barbarli, adici Egiptenli.
Philae, o insull in Nil.

www.dacoromanica.ro

128

tre Bleamnyeni gi dintre Nubazi oameni eari au depus in insul tra-

tatul. Dupi ce s'a transcris tratatul i dupa ce s'au, adus obstatieii,

eran intre acesitia gi din aceia cari au domnit gi din fiii domnitorilor, ceea ce nu ea mai intimplat niel data in acest rzboiu
Ora acu3n, cci. niciodatil fiii Blemmyenilor gi Nubazilor n'au fost
obstat:ei la Romani.
Maximin, fiindca nu gi-a ingrijit trupul,
ea imbolnavit gi a murit. Barbarii aflind despre sfirgitul lui Maximin, igi lujar inapoi cu forta pe obstatiei gi invadind regiunea
au postiit-o 4).
XII (a. 456 d. Chr.)
XII. Gobazes trimite o ambaeadi la Romani. Se incheie paces cu
in, conditiuni1e pe cari Euphemius le-a indicat Inipravului Mercian.

a trimis o deputaipiune la Romani. Acegtia fispunser delegstilor trimigi de Gobazes cA nu vox ineeta
cleat dacki sau Gobazes insugi va fi pitrisit domnia sau
va fi
luat pe oea fiului sAu. CAci, dupi vechea kge a rii, nu este
Gobazes 2)

4) Asupra evenimentelor petrecute in Egipt in acest sin, Priseus ne mai di ur.

mitoarele informatiuni intr'unu1 din fragmentele sale in Evagrius, Hitt. Eccles. II.
5: Proteriva este ales episeop al Alexandrini/or ou, yowl coanun al adunixii intregi.
Dar, dupi ce pi-a ocupat seaunul, s'a niscut in ora', agitat de doui piren, o mare

pi uriti rezvritire- Clici unii, &pi cum se intitmpli in astfel de imprejuriri, cereau pe Dioscorus, altii dimpotrivi sustineau cu indfirjire pe Proterius,
ci din aceasti pricing se iscari multe lncruri urite, De aceea, ne poveateste
retorul Prisms, ajungfind toc.mai anuici din provincia Theba la Alexandria, a
vizut poporul indreptindv-se impotriva magistratilor pi el puterea anima, voind
si impiecTice mipcarea, acestia au inceput si arunee u pietre. Soldatii s'au
retras atunci in templul de odinioari al lui Serapis, iar poparul alergind dupi
ei
asediat inliuntru i li-a dat foe de vii. Cid impiratul a aflat despre
aceasta, a trimis acolo doui mii de saldati, recrutati de c,uriind pi aceptia aviad

viintul favorabil, au fost mpini ntencolo i dupi papte zile au ajuns in

marea cetate a Alexandrinilor. Dar, atunci, soldatii avind o purtare scanda.
loasi fafil de femeile i fatale A1exandrinilor, s'ati 'petrecut lu,cruri cu mult

mai urite decit cele de mai Inainte. In cele din urmi insi poporul adunat
In circ a rugat pe Florus, oomandantul fortelor militare ale Egiptulni pi care
canducea in acelapi timp i treburile politice ale cetillii, si le redea aprovizionarea cu grin care li se sistase, i biiile pi apeotacolele i toate cite li se
lijase din cama dezordinelor acute de ei. Si astfel Florus, la hi,deinnul sin (al
lui Prisms), apirjand inaintea poporului, i-a Rican figidueli pi riscoala se
potoli in seurt timp.
1) Gobazes, rege in Colehis.

www.dacoromanica.ro

129

permis si dorm:ease:1 in acelagi timp doi ingi. Astfel, peste Colchida

trebuie e domneasci numai unul din doi: eau Gobazes sau fiul ace.,
stuia i numai subt aceasti condiyie vor inceta, ,rboiul. La aceasta

Il sfi.aise pe impirat Euphemius1), un birbat care oblinuse den],

nitatea de magistru al afacerilor gi care, prin priceperea gi talentul
siu de vorbi, .avind o mare treoexe, administra afacerile impiratului Marcian i ajunsese sfetnicul eelor mai multe gi mai bune
planuri ale acestuia. El a primit de consiliex al prevederilor asupra
domniei gi pe scriitorul Priscus. Dandu-i-se alegerea, Gobazea a hotirit si laso domnia fiului situ, iar el a depus insigniile donaniei.
A trimis, in acelagi timp, delegaii la impiratul roman spre a-i apune

ci, fiind acum un singur domn peste Colchida, n'ar mai trebui
si fie atit de supirat, Meat ai xidice armele. Impiratul dete ordin
ca el si vie in teritoriul roman gi Brt deal socoteali pentra cele ce el
hoVarise si faci. Acesta n'a refuzat si vie, insi ecru. ca Dionysius,
care fusese trimis odinioari in Colchida la Gobazes In cestiunea nein/elegerilor lor, ai dea garanlie ci nu va avea si dea de nici o pri-

mejdlie. Deci Dionysius a fost trimis in Colchida gi se in/eleseri

In privinia tuturor diferetulelor lor.
XIII (a. 460 d. Chr.)
XUL Maiorianus se !melts en Gotii din Gallia. Hatirisc sA treadi Cu
rizboiul in Africa in contra lui Genserich.

Golii din Gallia 2) eari incheiaseri aliangt ea Romanii au su.1

pus lui Maiorianus, impiratul Romanilor Oocidentali, popoarele
eari locuiau in /ara acesluia, pe miele on .arma, pe allele .00avingindu-le ca vorba. i a incereat si treacli. i in Libia ea ma.ri forte,
string5.'nd o armati de aproape trei sute de coribii. Regele Van.
dalilor inert a trimis la el raai nti o deputapune, &wind sit deslee prin bunk' mnvoial neintelegerile .dintre ei. Nereugind in aceasta, a pustiit Iara Mauritanilor, wade trebuiau srt ajungi trupele
navale ale lui Maiorianus, rcind jafuri gi infectind gi apele.

Euphemius, vezi introducerea, p. 19.

Gotii din Gallia ertru federali.
9

www.dacoromanica.ro

130

XIV (a. 463 d. Chr.)

XIV. Romanii Occidentalli, temfindu.se de %farcellin si de Vandali, aleargli

la interventia impiratului Leon. Delegatul lui Leon indeamnii pe Marcelliu

nu porneascii rizboiu impotriva Romanilor. Genserich ameninti. Pustieste Sicilia si Italia. Deputatiunea Saragurilor, Urogilor i Onogurilor la impiratul
Leon.

Romanii din apus au ineeput si se teami de Malwellinus 1),

trupele si porneasci i impotiriva
ca nu ourriva acesta
lor ou rizboiu. Cici afacerile ramane crau cam incurcate, iamenintindu-i pe de o parte Vandalii, iar pe de alti parte Aegidius 2).
Acesta era insi un bfirbat din Gallia Oeoidentali care luptase allturi de Maiorianus i avea pe lingi sine multi armati i era supirat pa Romani pentru comorul impiratului. Dar dela rizbo.lul in
contra Italienllor
abitut pentru moment neintelegerile cu Godin Gallia .Cici iviindu-se intre ei o idiscutie pentru teritoriul
invecinat, Aegidius ea luptat vitejete impotriva lor i a sivirit fapte demn.e de un rnare erou. Din cauza lacestor liTtmpltri Rom.anii

Oocidentali au trimis o deputatiune la Rom.anii Orientali, pentru

ca
atragi de partea lor i pe Marcellinus 1 pe Vandali. PhyIarchus 8) a fost trimis intii la Marcellinus pe care il convinse
si nu porneasci cu rizboiu impotriva Romanilor; ducindu-se apoi
la Vandali s'a intars acasi firi de rezultat; cci Genserich a ame-

nintat ei nu va ineeta rizboiul aitfel, decal daci va da averea

lui Valentinian i a lui Aetius. Fiindc, zicea el, a i din partea
Romanilor Orientali i-a pailmit parten din averea lui Valentinian,
in nuanele.Eudochiei, care se eisitarise CR1 fiul siu Honorich 4). Si
incest 'pretext de rizboiu il invoca in fiecare an. De aceea, in(lati ce
s'a ficut primivari, Genserich Cu o trupi bine inarmatii incepu
invadeze Sicilia
Italia. Cetitile, in cacti s'a intimplat si fie gar-

nizoane subt urine, le-a cucerit niti cu uturinti, regiunile insi pe

cari le-a gisit lipsite de trape le-a pustiit i le-a nimicit. Ciei Italienii nu puteau si apere toate localititile expuse Vandalilor, fiindci exau atacati deodati de mai multi dumani i nu aveau forte
Marcellinus, general rcnnan, c,onnyetitor la domnia Romei dupg moar.
tea lui Maiorianus.
Aegidius, nuigister militum, in Gallia;
Phylarchus, delegat roman pe lingrt Marcellinus.
Honorich, fiul Genserich, i sotul Eudochiei.

www.dacoromanica.ro

131

navale. Pe 'ac,estea cerandu-le deja Romanii din rasarit, nu le-aa

primit din canea tratatului ce acetia incheiasera ca Genserich. A3tfel divizarea domniei a fost spre marea nenorocire a Romanilor
Occidentali.
Cam in acelai timp, trimisera ambasad.e la Romanii din rasarit i Sarragurii, Urogii 1 OnoguriiI) popoare gonite din slaurile lor

de acas, fiind Impini prin lupte de Sabiri 2) pe cari ii alungasera

Avarii, acetia inii dislocati de popoarele ce locuiau pe coasta Oceanului. Acopia din urm.a ii parsisera tara din cauza cetii ce se ridicase de vaporii din mare gri din cauea ivirii a o multime de grifoni.
Despre acetia se spunea ca nu vor disparea inainte de a fi inghitit
intregul neam omenesc. Goniti din aceste pricini, ei au navalit in
rile invecinate i cei ce mi puteau rezista navalitouilor mai pa,.
ternici daca ei, plecau in alta parte, ca bunaoar Saragurii cari pornind in cautarea unui non teritariu ajunsera la Hunii. Acatiri i,
dand mai multe lupte cu acetia, iii biruira i ajuru3era pan:a' la Ro&airad s gaseasca la sec.:1tia o aliant.i. De aceea imparatal
primi bine delegatia lor i Ii concedi, dup ce le-a dat daruxi.

XV (a. 464 d. Chi')

XV. Romanii Occidentali cer dela impfiratul -Leen ca s intervin si
impace pe Vandali. Perozes, regele Persilor, se plnge cil fugarii persi sunt
primiti de Leon si cil Magii sunt impedicati dala cultul lor, Cere liani spre
a parta embola& inrpetriva Hunilor Cidariti. Leen, trimite la Persi pe Conatantius, la Vandall pe Tatian ea elelegati.

Pe cand popoarele nuigratoare se gasean in brient In revolta

Inapatriva Romanilor, ne-a sosit dela Italieni o ambasad care ne-a
spus
ei um vox putea rezista, daca nu se va incheia pace cu Vandalii. A sosit o ambasadi i dela regele Perilor care se plangea
c multi, fugar: au venit dela popoarele lar la Romani i ca Magii 8)
ca.ri locuesc din timpuri stravecbi in territoriul rornan sunt impedicati din obiceaucrile lar printeti, din d.atinile lor i dela ceremoniile lor religioase i sunt opriti, pe nedrept, i de a se aduna
sA aprinda dupa vechiul lor obiceiu focul ce se anunete de ei neSaragarii, Urogii i Onogurii smrt barbari din Asia, goaliti de Huni.
Sabirii eran un trib hon; se mai muniese i Abiri.

Magii erau impristiati in intreaga provincia a Cappadociei i erau

colonisti de ai Mezilor din Persia.

www.dacoromanica.ro

132

aibi grije 1 de
i mai adiugau c ar trebui ca Romanii
fortireata Iu.roipach1) situati la portile Caspice, si faci cheltueli
stins.

bani sau cel patin si trimeati soldati pentru intirirea grzii, pentru ca si nu fie numai ei apisali de cheltueli i. de paza fortiretii.
Daca insi s'ar desinteresa de aoeasta, ar invada popoarele invecilate, nu numai in rara Perilor, dar i In teritoriul Romanilor.
mai spuseri ei iar trebui si fie ajutati ca bani i. in rAzboiul impotriva Hunilor Cidariti8). Cici din aceasta .ar trage falos nu numai
ei, ca invingitori, de a nu se apropia acele popoare, ci gi impiritia
romana de a nu veni la ei. Romanii rispunseri cA vor trim;t? pcntrn toste acestea delegafi cari sA discute cu regale Partilor. De
alttel, la ei tin se giseso fugan i. nici Magil nu sura turburati in
ceremoniile lor. Iar daci au luat asupra lor paza, fortiretii Juroipach i rizboiul impotriva Hunilor, nu e cu cale si ceari bani dala
Romani. La Vandali a fost trimis ea delegat penta-n Italieni Tata-8), ridicat la demnitated de patrioian, la Peri. insi Constantius4), care fusese prefect al cetitii, pentru a treia oari, inltat la
demnitatea de consul i patrician.
XVI (a. 466 d. Chr.)
XVI. Cobazes, venind impreunii en Dionysitui la Constantinopol este
bine primit de impiiratul Leon.

Dupi. incediul oragulu:6)

timpul lui Lean, a vesut la
Constantinopol, impreuni ca Dionysius, Gobazes 6), imbricat in stoli
persani, i inconjurat, dupti obioeiul Mezilor, de o ceati de sateliti. Cei dela curtea impiratului cari Il pemiai, la inceput, l-au dojenit pentru gustul siu de a umbla dupi inovatiuni, mai apoi insi
il tratari bine i apoi i-au dat dramul. CAri Gobazes i-a citigat
migulindu-i ou vorba i prin faptul ci parta ostentativ
cretinilor.
Juroipa.chViriparach sau Viraparach; cuviintul ar fi format din
barach. casi i virara. ruini. Cf. Carolus Mulleruq. op. cit. p. 105.
Hunii Cidaria, vezi A. cap. V111 ti 111.
Tatiana; praejectiss proetorio, subt imp. Teodosie.
Constantius, patrician si prefect de trei ori.
Lleco:lita ormului s'a intiimplat la 2 Septemvric 465.
Gobazes, regale Lazilor din Colchis. Vezi A. cap. VIII.

www.dacoromanica.ro

133

XVII (a. 466 d. Chr.)

Scirii purtind rizboiu impotriva Gotilor cer ajutor dela Rom.ani
eari li-1 'dan.

Scirii 1) i GoFi, partand rizboiu intre ei, i apoi retrIgindu.-se 1 unii i altii, se pregatirl s recurgi la aliante de same. Intr'aceea alergarii i la Romanii din Rassrit. Aspar socoti c nu trebuie

dea ajutor nici unora nici altora, imp5ratu1 Leon insI voi
ajute pe Sciri. De aceea, trimise o scxisoare prefectului din
poruncind.u-i sA expedieze trupele de ajutor necesare impotriva
Gotilor.

Fiji lid Attila calla, insi fiirii de rezeltat, alkali 'de arme Cu
Romanii.

Cam in iacelagi timp a sosit la impiratul Leon o deputatiune

din partea fiilor lull Atti.la2) cerindu-i ca sA inliture neintelegerile ce

au existat mai inainte intre ei, ci ar trebui sit se incheie pace 1

se stebileascil, dupA vechiul obiceiu, lng Dunfire 4irgul la care si
vie i Romanii i in care 8X se giiseascil cele neceeare. Deputatiunea aeeesta a lor, aviind aeest obiect, s'a intors filri de rezultat. CAd 1.1210.

piratul nu gig de euviintit os Hunii sA aibA nt1niri cu Romanii,

durpi ce aa de mult le-a pustiit tara. Fiji lui Attila msA, dupi primirea acestui fiispuns, s'au desprirrIt intre ei. Crici Dengesich, .dupl
ce eau intars delegatii tri de nici un rezultat, a voit sA porneasci
cu razboiu hupotriva Roluanilor, Irnach frisk' renunti la ori ce
pregAtire, fiinde Xizboaiele interne il abiteau dela aceasta.
XIX
Saragurii i Agatirii pornind rizboiu impotriva Perilor, acetia
cer ajutor dela 'Romani, eari ns 11.1 nefuzi.

Saragurii, uniti en Acatirii i en alte popoare porn:..rX en raa.

boriu impotriva Perilor. Si mai inta se duserii spre portile Caspice;
Scirii, populapiune germania, distrusi de Huni, dar din cad tota4i
eau mai pistrat oarecari reaturi la Stidul
Attila moare in anul 453.

www.dacoromanica.ro

134

intimpinind ins garnizoana persani stabilitil aci, apucar pe alt

drum, pe care, in trecere pe la lberi1) pustiiri tara acestora i fcurl incursiuni in teritoriul Armenilor. De aceea Pergii, fall de riz
boiul ce-1 aveau mai de milt ou C Jaaiii, temn' du-se i de acest
atac, trimiseri o ambasadi la Romani, oernd s li se des bani i
soldati pentru paza fortretii Iuroipach 2), i fig le spun ceeace
le-au mai comunicat adeseori delegatii lor, ell daell sr putea sil
reziste agresiunilor i daeil n'ar permite popoarelar barbare ce vin
faci drum pe la ei, ar rilminea gi tara Roraanilor in siguranti.
Dandu-li-se rspunsul a e necesar ca fie care si ingrijease gi sl-gi
plizeasci tara sa proprie, se intoarseri acasli filr niel o ispravi.
XX
XX. Dengesich, fiul lui Attila, pornegte rizboiu impotriva Romanilor
bani.
gi cere mai nti dela impiratul roman piimin.

Dengesich8) parnind cu rizbain impotriva Rom.anilor

stand mai mulf vtreme pe malurile Duairii, fini lui atnigisclus4),

cilci acesta avea (ea prefeet) paza malurilor fluyiului dinspre Tracia,
a observat aceasta i a trimis o deputatiune dintre oamenii ce se
gseau pe ling sine ca s se infocrmeze ce gnd are el de se tot pre..
giltete pentru lupt. Dengesich ins n'a volt- si tie de Anagastus

concedi delegatia trimis la el fli nici un rezultat; in acelati

timp, trimise oam(ni la imparat cari s-1 comu.nice cil dae
d pmiint i bani, lui i armatei ce-1 insotegte, va incepe rzboiu.
Delegatii, .dup ce au fost introdugi in palat i (1144 ce i-au expus
cele ce li s'au paruncit, impxatul le rspunse cil es'e gata s',1 fac5
totul, dac5 ei voiesc s devie supuii si; &lei se bueuri astral dumanii ski ajung
fie aliati.

Iberii din provincia Iberia din Asia.

Vezi p. 131.

Dengesich, fiul lui Attila.

Anagastms, fiul lui Ornigisclus, general roman, cu titlul de praefect,
eves poza Durarii.

www.dacoromanica.ro

135

XXI (a. 467 d. Chr.)

XXI. Gotii, supunanclu-se eomandantilor romani, sum twig in urma unci
revolte, provocate de un ,comandant hun.

Anagastus i Basiliscus 1)

i Ostryes 2) i. alti citiva generali

romani inconjurari pe Goti inchizindu-i ktr'o infundituri. Aci

Scitii, din lipaa de hrani, fiind siliti de foame, trimiseri delegati. la
Romani, spunindu-le, ci se supun la t(t ce ei ar vai, daci, predindu-se, li s'ar distribuli pmnt. Roma/A spunwiri c vor comunica impiratului cererea lor. Dar barbarii, din cauza foamei, siseri
ei vor si termine intelegerea ca ei i si nu mai aibi astfel
niri 1ungi. Atunai generalii cari conduceau trupele romane, sfri-

tuindu-se impreuni, le figiduirrtc, pini la hatirirea impiratului,

ei le vor organiza hrana, daci ar voi ea multimea lor si fie separati, dupi cum este separati gi multirnea Ramanilor. Cci war avea
astfel mai lesnicioasi grija de ei, comandantii avind si tie seaTnli de grija celor In grape, lar nu de grija tuturara, intrecinprimlind conditiunile aridu-se intre ei In aceasti ingrijire.
tate pain delegati se separar in tot atitea rete, In cite erau separati
i Romanii. Around Chelchal 3), un Hun de neam, i care ocupa
locul al doilea mitre coman.dantii trupelor lui Aspar, ducindu-se
la cohorta sa barbar, care se &awe pentru. ai si (erau mai multi
Goti decit ceilalti) i trimitind dupi ceilaii fruntai ai Gotilor,
inc,epu si le vorbeasci astfel: Im.piratu1 le va da pirnint, dar nu
pentru folosul lar, ci al Hunilor. Cxci acegtia, dispretaind munca
cimpului, au obiceiul s ripeasci, intocmai ca lupii, hrana Gotilar;
astfel ei redugi la rolul de sclavi, muncesc pentru brama acelora '),
dei intre Huni i intre poporul Gotilor, nu s'a sanctionat niciodatil

vr'un tratat i strimogii lor i-au conjurat s fugi de alianta militara cu Hunii. De aceea, ei nu numai c sunt lipsiti de bunurile lar,

dar hi calci ituimin!ele pirintelti; ea' el, tlei se filete de a fi

Hun, in dragostea sa pentra dreptate, vorbind astf el, 1e di sfatul
ce trebuie ei si' faci. Gelid, in urma acestom, turburindu-se i SOCO
Basiliscos, fratele impiritesei Verina Augusta, general roman.

Ostryes, era general roman, de natiune Got.

Chelehal. Observii armestecul in armata romanii de tot felul de ele.
mente din toate popoarele: Goti, Huni, etc.
Hurnii nu se ocupan cu agrieultura.. Areasta au litsat-o in grija su.pusilar lot% Ocupagunea prineipal a Ilunilor eran armele i poste in critva
pistorituL

www.dacoromanica.ro

136

tina c Chelchal a vorbit eslel din bunitvoint' fati de ei, puserA

mina pe Hunii cari se giseau printre ei. i, la un semn dat, se nscu
o strajnici lupa intre ambele popoare. edad a aflat despre aceasta
Aspar, dar gi ceilalp comandanti ai celorlalte armate, i-au orinduit trupele in 1inie de btaie gi uciserA pe top barbarili ce-i int'anean in cale. Scititi vazand prialeala i viclenia, se strinseri la un
loe gi ridicar armele impotriva Ramanilar. lar cei de subt Aspar
distruserI omorfind intreaga cohort de subt ordinele lui. Pentru
ceilalp comandanti ins luipta n'a fost fr primejdie, barbarii lisptnd
aatfel c cei cari dintre Sciti mai scipaser5, forpind
girurile cromane, fugiiii din cercul in cure erais inchi 1).
XXII (a. 468 d. Ch.r.)
XXII. Suanii pornind cu rzboiu impotriva Romanilor gi a Lazilor.
Penjii au voit sa intervin i ei in :lizboiu i oernr ajutorul Romanilor. Delegatii Perailor anima v:ctoria lor asuPra llunilor Cidariti. Ingrijorarea
ratului Leon in privinta afacerilor din Sicilia.

FiindcA liare Romani gi Lazi, pe de o parte, gi intre poporul

Suanilor 2), de altil parte, ea Mis' cut o sna.re vtrimrulie,, Suanii
pornind cu strijnicie lupta, gi filindc5, din cauza fortretelar pe
cari M le-au luat Suanii., au voit s in parte la etzboin gi Pergii, acegtia trimiseri la impiratul Romanilor o ambaesdi cafre si-i cear
ajutor, dar dela soldaPi cari pizeau frontierele Armeniei tributare, dela cari, fiind In apropiere,, ar aves vai ajutor mai grabnic gi
ligar fi in primejdie, prini.nd ajutocrul de departe san, daca ar soai, 81

fie sleip de eheltueli. Cci, fiin.d astral, r.zboiul s'ar amrms, dupi
ClE111 ea intimplat gi mai inainte. In adevilr, trapa de ajutor trimeasi (subt comanda) lui Heracliel de teama chelue1ior de inAsupra evenimentelor din acest 841, Evagriva, in Hist. Eccks.
no mai apune dupli Prisais, urnoitoarele: Cam in acelagi timp, eind a inceput
dzboiul Scitilor in contra Romanitor din rrisirilt, au fost zguduite de un ca.
tremur Tracia 1i Rellesponttd; de asemenea Tonia i insulele numite Ciclade,

asa ci multe clidiri din Cnidos gi din Cos au ciant in suini. 5i ploi extra.
ordinare vana Priscus cri u fost la Constantinopol i in regiunea Bitiniei,
timp de trei.patru zile, apa
sindu-se din cer ea un fluviu. Si nnuttil s'au
privilit in ses i sate inundate s'au nuinat. 5i ,s'au ridicat chiar insule in
lacul Boan ce se g5seste nu departe de Nioomedia, formate din ainviunile ce
s'au ingrimidit. Dar acestea s'un 'intimplat anal titrziu.
3uanii, locnitorii Suaniei, o provincia din Asia.

www.dacoromanica.ro

137

tretinere, o trimise Indira; fiindcg Persil l Iberii cu curl purtau

atunci raz. boiu, erau ocurpati in contra altor popoare. Partii
intorcndu-se actim din noii impotriva lar, au alergat la Romani.
Acetia ii vestira ca le vox trimete ajotoare i un general care
conducg. A sosit i dala Pere o ambasada care anunta ca Hunii Oi.
dariti .au fost tarn* de ei i c Balaant1) eetatea Hunilor a fost
cuce,r:tig. Anuntand victoria, barbarii 8e file-au ou ea, voin.d 8A arate

cA puterea lor prezentii este foarte mare. Dupg ce gi-au expus

sgrcinarea, im.pgratul i-a concediat repede, avand o mai mare grije
de cele ce se petreceau In Sicilia 2).
Sfirgitul Istoriei lni Priscns.

1 Balaam, o cetate in tara Hunilor Cidariti.

2) Referitor la evenimentele din west an, Theophanes, In Chron, p.
178, ed. Bonn, ne mai di dupi Prisms urmitoarele informatiuni.: In acest
an, gmpiiratul Leon a trionis impotriva lui Genserich care aves In stir
pilnire Africa o annati bine echipatil. Cici Genscrich, dupi moartes
Marcian, (Acuse mai malt stricciuni in teritorille supuse pitted," romane,
a pridat, a luat multi prizonieri gi a distrus cetiti. De aceea, impiratul aprims
de min. ie a swAns, din tomtit marea din Rsiirit 1100 coribii, le-a echipat cu
soldati ti arme i le-a trimis impotriva lui Genserich. Se apune cii pentru aceasti

floti s'au cheltuit 1300 centinari de aur. De comandant ti prefect impiratul

a pas pe Basiliscus, fratele Verinei Auguste, care avuaese inainte deannitates
de consul gi care biruise in mai multe rfinduri in Tracia pe Sciti. Acesta
fnddilia oait in grabi in ajutor din apus trape nu neinsemnate, a dat
mare lupti pe api impotriva flotei lui Geauserich
scufundat mai multe
coribii, ata ci ar fi pant si eucereasci chiar i Cartagina. In cele din unni
insi mot:nit de darnrile lui Genserich ai de banii eel multi ai ace-stuia, a'a

predat ti din buna sa voie a fast binuit, dupi cum ne apune Prisms din
Tracia.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII

Acatiri 83, 90, 96, 99, 131, 132.
Adamis 106.
Adrianopol 108,
Ac gidius 130.

Aetius 87, 89, 93, 94, 105, 122, 125, 130.

Agintheus 85.
Amilzuri 81.
Anegastus 135.
Amatothis 87, 88, 102, 109, 110, 118, 120.
Anthemins 116.
ApoHollins 111.
Ardaburius 126.
Areobindus 108.
Armatius 110.
Armenia, Armeni 112, 134, 136.
Armius 93.
Asimus, Asimuntii 120, 121.
Aspar 108, 126, 133, 135, 136.
Atacam 82.
Athenais 106.
Attila 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89,
90, 91, 93, 94, 95, 96, 99, 100, 101, 102,
103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110,
111, 118, 119, 121, 122, 123, 124, 125,
126, 133.

Ausonii 96, 105.

Ausoriani 110.
Avari 131.
Avitus 111, 112.
Balsam 137.
Balamerus 113.
Basichus 101.
Basiliscus 135.
Beriesus 103, 107, 108.

Bigila 83, 84, 85, 87, 88, 89, 90, 91,

108, 109, 110, 122, 123, 124.
Bleda 81, 82 83, 93, 94, 105.
Bleda, episcop, 112.
Rleminyenii 127, 128.
Boisci 81,

Carpilio 89.
Carsns 82.
M. Castnett 132, 133.
Chekhal 135, 136.
Chersonez 118.
Chrysaphins 83, 109, 122, 124.

Cidariti (Huni) 113, 114, 115, 132, 134,

136.

Cokhis, Colchida 112, 129.

Constants 82.
Constantinopol 83, 84, 106, 107, 109, 124,
132.

Constantiolus 100, 101.

Constantius, delegat 93, 114, 115, 131,
132.

Constantius, secretar 87, 93.

Constantius 94, 100, 106, 107, 109, 110,
111, 114, 115, 124.

Creca sau Kreca 99,

106.

Cunchas 115.
Curidachus 91.
Cursichus 101

Damasc 126.
Dengesich 133, 134.
Drecon sau Drencon 91, 109, 110.
Dionysius 81, 129, 132.

Dunirea 81, 82, 85, 96, 107, 110,

117, 122, 125, 133, 133.

www.dacoromanica.ro

111,

- 140 Edecon 83, 84, 85, 86, 87, 90, 91, 93,
105, 108, 109, 121, 122, 123, 124.
Edessa 114.
Egipteni 127.
Epigenes 82.
EMU 105.

Marcian 111, 112, 124, 129.

Marcellirms 113, 130.
Margus 82, 117, 118.

Martialias 83, 123.

Maurui 113.

Eudochia, sora Placidiei 113, 130.

Eudoxia 114.

Mauretanii 129.
Mauretania 104.
Maximin 83, 84, 871, 88, 89, 95, 98, 99,
102, 107, 108, 123, 124, 126, 127, 128,
Media, Mezi 100, 101, 102, 103.
Moesia superior 105.
Mundinchus 124.

Euthemius 129.

Mysia, Myssii 82, 96, 117.

Franci 125.

Naissus 85, 122.

Esca 91.

Esla 81, 83, 89, 91, 109, 124.

Etiopia 120.
Eudocia 106, 114.

Neagril (Marea) 83.

Gallia, Gollici, 93, 130.
Genserich 111, 112, 113, 114, 116, 125,
130, 131.
Georgia 115.

Nomns 102, 109, 110.

Noric 93.
Novae 122.
Nubazi 127. 128.

Gobazes 112, 128, 129, 132.

Gotii 96, 105, 125, 129, 130, 133, 135.
Grecii 96, 103.

Ooeanus 100, 131.

Heraclie 136.
Honoria 124, 125, 126.
Honoricb 114, 130.
Rani, 81 tsi de ma! malts ort.

Oebarsius 106.
Olybrius 114.
Onegesins 83, 844 87, 88, 90, 91, 94, 95,
96, 98, 99, 100, 102, 103, 105, 106.
Onoguri 131.

()demand 83.

Oreste 83, 844 85, 86, 87, 93 103, 109,

Iberi 134, 137.
Iliria, Iliric, 82, 85, 96, 117, 120, 133.
India 84, 93.

121, 123, 124.

Ornigisclus 124.
Ostryes 135.

Innach 132.

Isauri 106, 121.

Isis 127.
Italia, Italieni 93, 111, 112, 113, 114, 115,
125, 126, 130, 131.
timan i 8L
Iuroipach 132, 134.

Palonia 93, 94, 100, 122.

Parti 101, 102, 112, 113, 114, 121, 132,
137,

Patavio 93.
.Perozes 115.
PerOia, Perii 83, 100, 101, 102, 112,
114, 115, 131, 132, 133, 136, 137.
Philae 127.
Phylarchus 116, 130.
Philippopol 107.
Placidia 114.

Lazi 112, 121, 132, 136.

Leon 114, 116, 133.
Libia 110, 129.
Maeotis 101.
Maiorianus 113, 114, 129, 130.
Mama 82.

Plinthas 81, 82, 110.

Primutas (Promutas) 93, 100.
Priseus 83, 126, 129.

www.dacoromanica.ro

- 141 Ratiaria 106, 118.

Recimer 113.
Roma 93, 94, 101, 111, 125.
Romani Orientales i Occidentales

de

mal multe ori.

Romanus 93, 100.
Romulus 93, 100, 101.

Silooting 93, 94, 100.

Singdachns 8L
Sirmium 93, 95.
Sorogi 82.
Suatri 136.
Sylla 106.
Tatianus 111, 114, 132.
Tandus 93.
Teodosie 82, 84, 90, 106, 110, 111, 114,
118, 124, 125, 126.
Thebani 127.
Theodulus 83, 120.
Tigas 91.
Tiphisas 91.
Tonosuri 81.
Tracia 81, 82, 96, 120, 134.

Rua 81.
Rufus 106. 111.
Rustieius 87, 88, 100, 105.
Sabiri 131.
Saraceni 121, 126.
Saraguri 131, 133.

Saturnin 106, 109.

Saya 121.
Sciri 133.

Sciiii 81, 82, 84, 86, 87, 90, 91,

92, 93, 94, 95, 96, 98, 99, 100, 101,
103, 104, 105, 106, 107, 109, 110, 111,
113, 117, 118, 119, 120, 122, 135, 136.
Scotta 83, 86, 87, 88, 119.
Senator 83, 102.
Serdica 84, 87, 89, 90, 122.
Sicilia 112, 113, 114, 129, 137.

Urogi 131.

Valentinian 111, 114, 126, 130.

Vandali 111, 112, 113, 114, 121, 130, 131.
Viminacium 96, 111.

Zenon 106, 109, 110, 111,

Zercon 104, 105.

www.dacoromanica.ro

124i.

CUPRINSUL
Pag.

Prefag,

Avant-propos
Introduce:ea.

Excerptele

View. Lai Prisms

Opera lui Priscus
Ce a vzut Priscus la Nordul Durarii
Situatia general la Sudul si Nordul Dunrii
Ambasada lui Maxianin

Populatiunile romanice dela Nordul Du,

nrii
Satele dela Nordul Duni
c) Ce este miedul
Regiedinta lui Attila
Limba Ausonilor
Textul.grecesc

15
17

20
21
22
23

27
30
31

33
39
39

A. Arnbasadek RomanBor care popoare.

Din istoria goticii a retorului i sofistului Priscus

81

I. Rua, regele Humidor trimite pe Esla in ambasad

la Romani, amenintndu-i ci le va declara

rzboiu, daci nu.i restituie fugarii. Dup

anoartea lui Rua, Romanii trimit lui .0,
tila i. lui }Nelda pe delegatii Plinthas gi.
Dionysius. Conditiuni de pace umilittoare pentru. Romani
11. Senator, un fost consul, este trimis in ambasad

la Attila
III Maximin pleac im.pmeunou Bigila i ca

ximin in ambasad la Attila. Deserierea

www.dacoromanica.ro

81

83

144
Pag.

cillitariei lor. Edecon tricleazi pe conspiratori. Refuzul lui Atila de a primi am..
basada. Mijlocirea lui Priscus. Bigila e trimis la Constantinopol. Maximin e obligat
sZi ate pe Onegesius dala Acatirri. Piecarea delegatilor la regedinta lui Attila.
Peripetille c1toniei. Descrierea pslatului
lui Attila. Banehetul. Obiceiuri lela
Curtea lui Attila. Intoarcerea ambasadei
Din cartea a IV. Intoarcerea lui Bigila, prinderea
ea i rnrtuxisirile sale. Delegatia lui
reste i a lui Esla la Romani
Ncrmus i Anatolius pleadi in ambasadA la
Attila
Succesul ambasadei lui No:mug i Anatolius
VI.A.mbasada lui Apollonius la Attila. Ms' punsul
lui Apollonius
VIL Ambasada trimisA de Marcian lui Genserich
pent= liberarea Eudociei, solia lui Valentinian i a fetelor ei. Genserich nedind ascultare delegatilor lui Marcian, devasteazi
Sicilia 1 Italia
VDT Romanii se pregiitesc de rizboiu impotriva
lui Gobazes, regele Lazilorr din Colchida
Impriratal Leon promite tribut Ini Balamerus,
geful Gotilor, spre a inlritura pustiirrea teritoriului roman
X. Recim.er indeamnii pe Genserich care derasta
Sicilia A' punk*In libertate pe femeile din
familia impsrilteascil. Genserich libereazI
pe Eudocia gi pe fetele ei, dar email:La

83

108
109
110
111

111
112

113

113
pustieaseli Sicilia
Delegatul Tatian se littoarce lela Vandali farli
de ispravX. Constantius TrtMfia. le mai mult

111
timp la Edessa.
XII. Constantius se intalnegte cn Perozes care purta
raizboiu cu Cunchas, regele Hunilor.

lui Perozes i rrtzbunarea lui Cum-

chas. Becultatial inegativ al

www.dacoromanica.ro

114

143
Pag

XIII. Genserich respinge conditille de pace pro.puse prin. delegatul Phylarchus i. se pregatelte de razboiu
116

B. Ambasadele popoarelor care Romani.

Din istoria retorulaii Priscus
117
L Sciii, pretextind. ca Rol:milli au eakat tratartele,
tree peste Dunare icaceresc Viminacium.
Cetatea Margus le este tradata de episoop 117
II. Attila ere dele Teodosie si-i Testituie fugarii
Acesta refuzand, devasteraza teritoriul
roman, cucerese ma: multe fortkn' ete i
ataca cetatea Ratiaria
113

HE Anatolius este trimis in amhasada la Attila.

Conditii grele de .pace impuse de Huni.
Teodosie, ea ea poata ONO tributul, pane
dari maxi asupra supuilor sai. Supunerea
Asimuntilor
113
Atila spire a-i imbogati prietenii, trimite-a ambasade peste amhasade la Romani, cari

erau hrtuiti In lupte de Parti, Vandali,

'safari i Saraceni
Edeeon vestete pe Teodosie despre cererea lui
Attila de a-i restitui fugarii. Chrysaphius
cauta sa cauvinga pe Edec,on ea suprime
pe Attila. Trianiterea ambasadei lui Maximin.

121

121

Attila trimite la Constantinnpol o amhasada

foatm.ata din Oreste i Esla cari 'el ceara
predarea lui Chrysaphius, autorul ectmplotului. Chrysaplilus este reelamnt In acelai tirnp i de Zenon.

123

Attila trimite delegati la Valentitdan cari

reclame pe Honoria ce-i fusese promisa
ca sotie. O alta ambasada trimisa la Conetantinopol pentru plata tributului. Ambasadele ineorcindu-se Cara crezultat, Attila
se pregatete do razboiu.

Cauza razboinlui &litre Attila i Aetius. O

www.dacoromanica.ro

124

145
Pag.

nouil delegatinne din partea lui Attila la

RiI'm ea ai mark' de optic pe Honoria. Refuzul Romanilor i pregitirile lui Attila.
Attila, d.upit ce a pustiit Italia s'a intors aeasti
i. a inceput si ameninte eu rzhoiul pe
Romanii Orientali

125

126

Ardaburius poart rr.boin on Saracenii. Maximin j Prisms Il intilnesc trattind conditiile de pace
126
Maximin, pleend impreuni eu Priscus in Thebaida din Egipt, incheie pace en Blemmyenii i Nubazii. Pacea este eleata odat en moartea lui Maadmin
127
Gobazes trimite o ambasarli la Romani. Pacea
ineheiat in eonditiunile indicate de
Eup hemaius.

123

Maiorianus se unete ca Gatii din Gallia. Ho-

trirea de a trece efr.boiul in Africa in

contra lui Genserich.

129

Romanii Ocoidentali, temnclu-se de Marrcellin

de Vanden, alearg la interventia trapgratului Leon. Delegartul lui Lean indeamn pe Marcellin s nu pornease rsboil" impotriva Romanilor. Gensorich amenint. Pusrtielte Sicilia i Italia. Deiputatiunen Saragurilocr, Urogilor i Onogurilor

la impratul Leon
Romanii Occidentali eer dela inivratul Leon

130

ea sa intervin al impace pe Vandali.

Perozes, regelei Pecrilor, se plnge cl fugarii pernli sunt primiti de Leon i cl Magii
sunt impiedioati dela eultul lor. Cere bani

Ewe a piurta rzboin impotiiva Hunilor

Cidariti. Leon trimite la Peri pe Constanrius, la Vandali pe Tatian ea delegati. 131
Gobazes venind la Constantinopol este bine
primit de imprartul Leon,
132

Scirii car ajutor dela Romani impotriva

Gotilor.

www.dacoromanica.ro

133

147
Paz_

XVIII.. Fill lusi Attila cauti alianti de arme ca

Romarnii.

-7-

133

Saragarii i Acatirii porneac alzboiu impotriva Penilor. Acelitia cer ajurtor dela
Romani

133

Dengerich, fiul lui Attila, pornete razhoiu

impotriva Romaniloa. i ce,re mai int5i dela

impAratul roman pimint gi bani.

134
Gotii, supunndu-se comandantilor romani,
aunt ucii in llama unci revoke, provocate
de un coanandant hun
135
Suanii pornind zlzboiu. impotriva. Romanilor i a Lazilar, Penn an voit s intervun
ei in er.boiu i mitt lajutor data
Romani. Delegatii Perilar anunfal vintocria lor asupra Hunilor Cidarii. Ingrijorarea imp5ratu1ui Leon in prirvinta afacerilor
din Sicilia.
In diode

www.dacoromanica.ro

136
138

DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI:

Mitologia greco-romang in lecturii ilustratil, 2 vol., ca

i planii.

Legende i poveti entice, eu stampe i iluatratiuni.

eu hx i ilustratiuni.
Monografia
Cetgfi i orae greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, cu o harti
i ilustratiuni.
Ronvanica (Tablele cerate, Insula qarpilor etc.) studii istoriee,
lologice i archeologice, cu o bairt i ilustratiuni.
Vieafa i opera lui G. Lazar (in colaborare).
Basarabia, privire istorica.
Versificafiunea latvn, Prosodia, i 1VIetrica.

lstoria literatarei latine, Antologie i Crestomatie.

Stndii pedagogice, Limbile clasice in invgl mantul secundar 6 metodica
Secuiri i secuizarea Romzinilor.

Sicu les et Roumains, Un procs de &nationalisation.

Eutropius, Istaria Roman, traducere.

Corespondenfa cu ImpZiratul Traian, traducere.
Apuleius, Amor i Psyche, cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau. Prietinia, traducare.
Cicero, Discursul pentzu Archias, tradujere.

www.dacoromanica.ro