G.

POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORLEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO - ROMANORUM
FASCICULUS XII

BRODNICI
EDIDIT

G POPA.LISSEANU

BUCUREtIl
TIPOGRA.FIA KRUCOVINA), I. E. TOROUTIU

I 938

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL XII

BRODNICII
TEXT TRADUCEFtE $1 COMENTARII DE

G. POPA,LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA, I. E. TOROUTIU

1938

www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Spre a inltura dela inceput once nedumerire, ne

vedem siliti sa precizam inca ()data scopul ce-1 urmrim cu
aceasta publicatiune a noastra. Nu ne-am propus sa jacern
critica textelor, nici s discutam autenticitatea lor i nici nu
urmarim sa resol vim noi marile probleme ale istoriei noastre
rlationale. De altfel, nici n'am avea posibilitatea s cerceam
acum, daca letopisetele ruseti, ori izvoarele bizantine sau

documentele occidentale, ce ne dau informatiuni despre

Brodnicii cu cari ne ocupam aci, sunt sau nu autentice, ori
daca cuprind sau nu interpolan. Aceasta lucrare o lsam pe
seama altoral).
Dar, public:and textele, dupa ultimile editii critice ce
exista, precum traducerea acestor texte, ne gasim indemnati, spre a veni in ajutorul cetitorului mai pu fin initiat,
tragera din lectura izvoarelor oarecari concluziuni ce ni
se par mai logice. Noi insa nu urmarim sa .1 acem opera*
de sinteza generala, ci scoatem doar din anumite premise
nite incheieri i facem numai nite sugestii, la sa ndu-i ceti-

torului libertatea ca, pe baza documentelor ce-i procurara,

sa-i formeze insui parerea ce o socote.ge mai nimerita.
De aceea, nai niz ne punern chestiunea daca un Anonymus, bunaoara, scrie sau nu gabule, dupd cum spun
unii istorki de ai notri,
dei in istoriografia Ungu-

rilor Anonyms trece de cel mai mare cronicar al acestora

nici daca Cronica lui Nestor, aa precum o avem,
este sau nu interpolata, ci tragem din studiul izvoarelor
concluziunile ce ni se par mai fire.,ti, luand de baza pentru
Anonymus textul critic, redat pe cale fotografica de Fe jr1) 0 astfel de lucrare a Intreprins In timpul din urma d. Jos. Schlopul.
Vezi i revista ce conduce _Dacia Istoricif, No. 1-3, Cluj, 1937.

www.dacoromanica.ro

VIII

pataky, sau, pentru cronica lui Nestor, editia critia german, din 1931, a lui Trautmann si tot astfel pentru Rogerius, V opiscus toti ceilalti autori din colegia noastr.
Socotim ins ca nu ne este ingiiduit s negm valoarea
istorica a unor date admise de istoriografia straind, numai
fiindca ipercritica unor istorici romni g se.Fte cu cale s
nege ceeace recunosc autorii strini1).
Tratnd, in acest al X1I-lea volum al colectiei noastre
de izvoare istorice, problema Brodnicilor, sperm s fi fa: cut

dovada.despre existent a fineia dintre cele mai vechi organizatiuni politice romnefti i despre existenta celui din ti
voevod moldovean.

G. POPA-LISSEANU

I) In ultimul numar din Ungarische Jahrbiicher (1937, pag. 57) istoncui

ungur Elan& Mo6r, In studiul sAu Die Antiinge der h5fischen Kultur in Ungarn, nu numai cA nu neaga afirmatiunile lui Anonymus In privinta RomAnilor.
dupa el a scris pe la
dar constatA, 'titre altele, din lectura acestui cronicar
influenta
cavalerismului
asupra
literaturii
ungure*ti
din secolul
arm/ 1200
al X1I-lea l gaseste elemente de cavalerism In numirea de milites, data Ungurilor, numire ce designa, pe acea vreme, pe cavalerii medievali, fata de caracterizarea injositoare data RomAnilor Slavilor (cap. 25) : t...habitatores terre
illius uiliores homines essent tocius mundi, quia essent Blasil et Sclaui, quia alia
arma non haberent nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus esset
tenax et non habaret circa se bonos milites.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Inainte de a se fi constituit, in unitati politice,
populatiunile romane din Dacia Traiana ce duceau o vieata
mai mult patriarhala si aveau un regim familiar, deci,
inainte ca principatele romane sa se fi constituit, pe Eaza

teritoriala, cel al Munteniei pe la sfarsitul veacului

XIII-lea i cel al Moldovei cu o jumatate de secol mai
tarziu, se constata in regiunile noastre existenta unei
populatiuni, avand un teritoriu al sat' propriu, dar despre
caracterul carei populatiuni istoricii !Ana astazi n'au cazut
Inca de acord. Cat timp va fi dainuit vieata istorica a acestei

populatiuni, unde anume va fi locuit, ce fel de neam de

oameni va fi fost, sunt atatea intrebari carora Oda in prezent nu li s'a gasit un raspuns sigur i multumitor.
Este poporul Brodnicilor despre care ne vorbesc atat
izvoarele ruseti si bizantine cat si diplomele regale unguresti i bulele papale.
Problema Brodnicilor, populatiune care prin aceea ca
a trait in tara noastra formeaza, chiar numai prin acest fapt,
unul din izvoarele istoriei Romanilor, n'a fost in deajuns
studiat si nici complet prezentata.
'Cercetand aceasta problema pe temeiul documentelor,
socotim ca incheierile la cari am ajuns, i cari, de altfel,
sunt coroborate si de celelalte concluziuni ce se desprind
din analiza izvoarelor noastre istorice, sunt singurele ce se
impun ca logice si firesti.

De aceea, potrivit normelor trase de noi, and am

initiat publicarea acestei colectii de izvoare istorice, von'

reproduce, In original si in traducere: textul tuturor datelor
ce avem privitoare la Brodnici, precedanclu-le de accasta
Introducere. In cazul cand cetitorul n'ar fi de acord cu
www.dacoromanica.ro

concluziunile si, uneori, cu sugestiile noastre din aceasa

introducere, va avea cel.putin inaintea sa niste texte originale, privind istoria noastr medieval& cea mai insemnat
parte, de sigur, din istoria RomAnilor i Lea mai stangaciu
prezentata de scriitori, i va putea, avand libertate de
apreciere, sA ajungd
concluziunile ce va crede tnai nimerite.

Pe Brodnici ii intalnim pentru intaiesi data la anul

1147, iar pentru ultima ail la anul 1359, deci intr'un restimp destul de apreciabil, de 212 ani.
In izvoarele rusesti Intlnim pe Brodnici, subt anii
1147, 1216 si 1224 In cele mai multe din letopisetele Ipatievscaia, Lavrentievscaia, Niconova, Novgorodscaia, Voscresenscaia i Tverscaia, iar In izvoarele bizantine la anul
1186. In documentele latine, emanate dela regii unguri,
Intalnim la anii 1222, 1223, 1254 si 1359, iar In cele ce provin dela Scaunul apostolic din Roma subt anii 1222, 1227

si 1231. In total avem, prfri urmare, saisprezece dovezi

medievale cari ne vorbesc cu mai multe ori mai putine amanunte despre poporul si tara Brodnicilor.
Iatd cuprinsul acestor izvoare:

I. lzvoarele rusegi. Acestea fac mentiune despre

Brodnici in urmAtoarele imprejurdri:
1. In fzboiul ce a pornit, la anul 1147, principele rus

Sviatoslav impotriva Viaticilor, armata sa a fost Intdrita,

pe malurile raului Oka, un afluent al fluviului Volga, intre
alte trupe, si de trupele Cumanilor si de cele ale Brodnicilor i).
lata cum se exprim5 despre acest fapt marele istoric
rus N. M. Karamzin 2).
Sviatoslav, fiind ImbarbMat, s'a Intors pe malurila
raului Oka. Aci, s'au unit cu el .chanii Cumani, unchii
Cronies Ipatievscaia, colectiunea cronicilor ruse, ed. St. Petersburg. H.
pag. 242.

Karamzin, Istocia statului rusesc, II, 2, pag. 131 ; trad. fr. St. Thomas
et Jeauffret. III, pag. 273; tr. ger. Hauenschild,
pag. 200. Cu acest prilej.
traducAtorul german adaugfi Diess Wort (Brodnik) ist schon friiher erldart
worden (Herumzglinge); die Brodnik (Landstreicher) bildeten bei dem Heere
der Mongolen wohl eine Art von Vorhut des Heeres, und mochten die leichteste
Schaar seyn

www.dacoromanica.ro

-i aa numitii Brodnici; despre care aicea se portie.ntte

pentru prima data. Aceti oameni erau cretini, locuiau In
stepele Donului printre barbarit, asemanandu-se cu acetia
prin vieata lor salbatica, cum probabil erau in cea mai mare
parte dintre fugarii rui; ei pentru bani serveau pe principi
In certurile lor.
tirea ce o gasim asupra Brodnicilor In letopisetul !pa-

tio, ne este astfel redata in cronica Niconova ): Judi

Dolgoruki din Susdali i-a trimis lui Sviatoslav In ajutor
14.000 de Brodnici. Dupa ce Sviatoslav a plecat la Deviogorsk II mai vin In ajutor un grup de Polovci (Cumani) i
Brodnicii.

In lupta aceasta a sa, Sviatoslav fusese sprijinit i de

Iwan Berladnic care insg, In urma, II parasete, alipindu-se
de dumanul aceluia, Iziaslav, fiul lui Mstislav4).
In anul 1216, deci dupa un restimp de apte decenii,

ni se povestete In letopisetele ruseti despre un razboiu

Intre Mstislav din Novgorod purtat impotriva lui laroslav
din Susdali. De partea acestuia din urma. erau, Intre altii.
i Brodnitii, numiti i Bronnikii 5)
In anul 1224, in lupta dela Calca, fluviu ce se varsa
In marea de Azov, lupta data' Intre Mari i Rui, Brodnicii
subt conducerea voevodului lor Ploscanea, au venit In sprijinul Tatarilor i, In acelai timp, cu aceasta imprejurare,
voevodul a jurat, In numele Tatarilor, ca daca Mstislav,
asediat de trei zile, se va supune, el ii va da libertatea, in
schimbul unei sume de bani. Dupa predare Insa, Ploscanea
i-a calcat cuvantul, dand In mainile Tatarilor pe Mstislav.
hapreund cu cei doi gineri ai acestuia.
lata cum ne reda acest eveniment cronica rusa, numita
Academicescaia: Se luptau Ruii cu Tatarii. De partea
principilor rui erau Brodnicii i Cumanii. Acetia din
urma, la un moment dat, au inceput sa fuga, producdnd
prin aceasta un mare neajuns otirii ruse. Principele Mstislay din Chiev ramAne pe o stanca, in apropiere de rail'
Calca, pentru continuarea luptei i Incepe sa faca
Cronica Niconova IX, p. 171. Cf. A. V. Boldur, 'semis Basarabiel,
p. 113.

Cronica Voscresenscaia 11, pag. 38.

Cronica Novgorodscaia, pag. 22 aq. Cf. ai Cronica Academicescais

P. 469. la Boldur, op. cit. p. 113.

www.dacoromanica.ro

turi. Mai erau Cu el doi principi. Erau si Brodnitii bdtrAni

Cu voevodul lor Ploscanea si el, blastmatul, a sdrutat cru-

cea principelui Mstislav i a ambilor principi cd nu-i va

bate si-i va l'asa pentru rescumparare si amdgind blastdmatul i-a predat legati TAtarilor; orasul (ntritura) a fost
ocupat, oamenii ucisi, iar principii prizonieri rui pusi subt
scdnduri, pe cari s'au asezat Ttarii, triumfdnd si bucurndu-se de victoria lor ),

Jata cum se exprima Karamzin despre lupta dela

Calca
PmAntul rusesc dela inceputul sdu, dup cuvintele
letopisetului, n'a vdzut o asemenea nenorocire. O minunatd
otire, voioasd si puternia a dispdrut aproape cu desdvdrvire; abia a z'ecea parte din ea a. scdpat, Numai Chieveni
au cdzut pe loc zece mii. Cei mai pretini prieteni ai nostri,

Cumanii, vinovati de acest rdzboiu si de acest dezastru,.

otnorau pe Rui, ca s le ja caii i imbrcdmintea. Mstislav-

din Galitia, Incercand pentru intdias data nestatornicia

soartei, mirat si mhnit, s'a aruncat inteo luntre si, trecdnd
peste Dnipru, a dat ordin sd se distrugd toate vasele, pen-.

tru ca Ttarii sd nu se poat lua dupd el. i a plecat la

iar Vladimir Riuricovici din Smolensc la Chiev. Pe
cand Mstislav Romanovici din Chiev era *inca pe malurile
rdului Calca, bite() tabArd Intdritd, de pe un mal stancos,.
a vdzut fuga Rusilor si n'a voit sd se miste din loc: minunat
exemplu de mdrime sufleteascd si de mndrie ostd.seascdt

TAtarii se apropieao de aceastd intriturd; trei zile s'au

luptat cu Rusii si n'au putu,t s-i invinga si i-au oferit
Mstislav Romanovici s'AA lase liber, daca' el le va da pretut

rescumpArdrii pentru ansul i pentru drujina lui. Principele s'a invoit. Voevodul Brodnicilor cu numele de Ploscdnea, fiind atunci in slujba Mongolilor, in numele lor, a

jurat pentru dreapta indeplinire a conditiilor; frisa el a

Inselat pe Rusi si legndu-1 pe nenorocitul de Mstislav cu

cei doi gineri ai lui, principele Andrei si Alexandru Dubrovetchi, i-a predat comandantilor Cingiscanului. FuriosiBrodnitii batnani, adeca Brodnicil de veche organizatle pariarhala.
Cronica rus& numita Acadendca, anexa la cronica Lavrienfievscaia...
/II, p. 482. la Boldurs op. cit. ,pag. 114..Cf. i cronica Nougorodscaia, pag. 40 screq..

www.dacoromanica.ro

de manie din cauza darzei rezistente a marinimosului

Mstislav al Chievului, i aducandu-si aminte de uciderea
solilor lor in tabara noastra, i-au Mat pe toti Rusii, pe cei
trei principi i-au sufocat subt standuri
asezat sa petreac peste corpurile lor. In felul acesta s'a starsit aceasta
prima lupta cu varsarea de sange a stramosilor hostri ca
Mongolii, cari, dupa relatar' ile istoricului War, intentionat
i-a atras pe Rusi in stepa periculoasa i s'au luptat cu ei
sapte zile intregi 2).
II. Izvoarele bizantine.

Spre sfarsitul veacului al XII-lea i anume la anul

1185, din cauza birurilor prea mari ce le-a pus imparatul
Isaac Angel pe poporul de jos si in special pe pastoril romani din muntii Balcani, pentru ca el sa faca tap.' enormelor cheltueieli ce avea la nunta sa cu fiica regelui Bela al

III-lea al Ungariei, doi frati, Petru si Asan, pornesc in

solie la imparat, la Constantinopol, ca sa protesteze impo-

triva impunerilor ce-i loveau atat de greu. Imparatul nu

numai ca n'a dat satisfactie soliei, dar a primit-o cu palme.

Atunci Petru si Asan, intorcandu-se acasa, incearca

izbutesc sa provoace o rascoala printre Romani i Bulgari.
In acelasi timp, Asan este proclamat ca rege.
Uniti cu Bulgarii, Romanii poarta mai multe lupte cu
Bizantinii. Inteuna din aceste lupte fiind biruiti, Petru
Asan se vad nevoiti sa treaca' Dunarea, pentruca sa ceara
ajutor dela popoarele cari, pe acea vreme, stapaneau teritoriile dela nordul Dunarii.
Cu sprijinul primit de peste Dunare, Asanestii hiving
la anul 1190 armatele bizantine, le pun pe fuga si le pricinuesc un adevarat dezastru.
Scriitorii bizantini cari ne vorbesc despre aceste evenimente ne spun ea' alaturi de Cumani au venit in ajutorul
Vlachilor i Bulgarilor dela Sudul Dunarii i Ntlachii din
Nordul acestui fluviu ). Scriitorul Nicetas Choniates Acominatus, inteun pasagiu reprodus de noi In original mai
Karamzin, op. cit.. III, 8, p. 144-145.
Nacems Chonlates, Hist., ed. Bonn, p. 663: IKtam- pera
Bktxwv 'Ow i arpov biaenrreg.

www.dacoromanica.ro

poiperq

-.6
jos, ne arata ca alturi de Cumanise gaseau i Brodnicti
(Bordonii), adattgand ca acetia sunt o ramura a Tauroscitilor, ca. sunt vit,eji i dispretuitori de moarte.
este de remarcat cA atunci cand Nicetas ne vorbete

despre Bordoni, alaturea de Cumani, nu pomene0e nici un

cuvant despre Vlachii dela Nordul
aceasta ar putea s ne serveascA drept dovada ea, In mintea sa, identificarea dintre Viachi i Bordoni era un lucru dela sine inteles; in acela0 ttimp, mai rezula i faptul indiscutabil ca
Bordonii nu sunt Cumani, dar ca. locuiau in vecinatatea1or,

la stanga Dunarii, intr'o regiune pe care el nu o determina.

Dar, daca izvoarele ruseti i bizantine nu pot sa ne

fixeze localitatea unde traiau aceti Brodnici, arundindu-i
cateodata in stepele Rusiei i chiar pe malurile indepartatului Don, documentele ungureti i bulele papale ne dau
in aceasta privinta cateva informatiuni foarte pretioase;

ele ne arata nu numai timpul aproximativ cand au trait

ace0i Brodnici, dar, intru catva, chiar localitatile pe cari
ei le au ocupat.

III. lzvoarele ungurevi. Diplomele regilor unguri.

Bulele papale.
Ele sunt in numar de apte, lar cuprinsul lor In rezu-mat este urmatorul:

I. Din anul 1222, ni s'a pastrat o diploma a regelui

Ungariei, Andrei al II-lea, diploma prin care se confirma
actul de danie fcut de acelasi rege cavalerilor Teutoni din
tara Brsei. Este deci o confirmare .a diplomei prin care Ii
se caruise acestor cavaleri tara Barsei, dearta i nelocuita deserta et inhabitata
0 se enumera j conditiunile
in care se face actul de cranie. Cand insa examinam mai de
aproape aceste conditiuni, vedem ca. tara Barsei nu era niCi
.pustie nici nelocuita, ci ca se gaseau in ea locuitori cari
aveau indeletnicirile lor i cari locuitori constituiau pe acea
vreme, pe langa teritoriu, bogatia regatului ungar.
In timpul din urma, In temeiul unor judicioase studii
ale d-lui Iosif Schiopul, s'a pus la indoial autenticitatea
acestor diplome. Noi.insa,:.pana ce nu.. se va fi pronuntat
in mod definitiv istoriografia noastra asupra faptelor pusewww.dacoromanica.ro

7 -i pana nu. se va fi facut .dovada,. cari anume

.in discu
diplome. sunt false si cari nu, i intru Cat ele sunt false sau
autentice, ltam de bun continutul lor ").
In diploma de mai sus a regelui Andrei se spune intre
al tele

Ca aurul i argintul ce se va fi gasit in tara data cavalerilor ca feud sa treaca' jumatate la fiscul regelui, iar
cealalta jumatate sa fie a ordinului "); ca targurile sa fie
libere, iar venitturile lor s treaca in intregime pe seama
-ordinului, pentru c a din ele sa aiba mijloace de a apara
regatul
ad munimen
in contra Cumanilor; ca sa aiba
voie sa ridice i cetati de piatra, nu numai de lemn. In urma,
diploma fixeaza hotarele tarii daruite.
Apoi diploma mai adauga: Le-am mai acordat pe dea-

supra si fortareata (castrum) .Cruceburg "), pe care cavalerii Teutoni o construisera din nou i impreuna cu aceasta
livezile de langa fortareata i apoi, dala hotarul teritoriului Cruceburg, teritoriul ce duce pna la hotarele Brodnicilor
si dela castrul
usque ad terminos Prodnicorum
dela Almage (Halmeag ) pana la izvoarele Barsei si de
ad 'Ana la Dunare.
In acelai timp, li se mai darueste fratilor ordinului

teuton dreptul de a avea sase corabii pe Olt si sase pe

Mures s't scutire de a OM vama, cand vor trece prin tara

Vlachilor i cand vor trece prin tara Secuilor.
Intrucat pana in acest an, anul datarii diplomei regelui Andrei al II-lea (1222), cucerirea Ardealului nu era
completa 13), lar colonizarea Secuilor nu se facuse Inca' in
regiunea Treiscaunelor si a Ciucului, pare plauzibila parerea exprimata in articolul canonicului Karacsonyi ca' vama
fapt ce presupune o oareromaneasca i cea secuiasca
care organizare politica a celor dou'a popoare
a fost la
apus de tara Barsei. Romanii vor fi avut vama lor in regiuVezi discutiunea aceasta in Tara Barsci, din anii f933, 1934 si 1935
tO la care a ltiat parte domnit Em. C. LAz5rescu, T. Lupas, Aur. Sacerdoteanu
si los. Schiopul.
Vezi nota dela pag. 66.
Cruceburg se indentific5 cu Kreuzburg. Teliu (urg. Nyen); desi unit
Invfitati cred c5 acest astru ar fi in mtirrti, la vechi1 botar al Ardealului.
CI. G. Popa-LiskanU, Stalks' et Roumains. P. 27:

www.dacoromanica.ro

8-

nea PieraniHalmeag, iar Secuii in regiunea Coha

numai pe ad erau drumuri marl, pe de o parte,
drumul Fagaraului, ora pe acea vreme neinsemnat, spre
Carta, localitate vestita, unde se stabilise ordinul calugarilor Cistercensi, cu o impozanta manastire ale cax. .ei urme

se vad i astazi, iar pe de alta parte, drumui spre Nordvest spre T,arnava i Mure, pela Homorod. Un drum du-

cea pe la Romanii din tara Fagaraplui, iar celalalt pe la

Secuii din regiunea Odorheiului.
Dupa. ce 1i se mai acorda cavalerilor teutoni i alte
cateva concesiuni Cu scopul de a fi ei pe viitor ca un zid
de aparare al regatultii unar tamquam firmum propugnaculum,

diploma este Intarita prin pecetie regala i

iscalita de Intregul cler i de Intreaga curte a regelui.

Nu ne putem opri de a atrage atentia asupra faptului
ca In diploma regala nu se determina hotarele daniei decal
In partea dinspre apus, nu i In cea dinspre rasarit. Aceasta
orgaeste o dovada, credem noi, ca spre apus erau

nizate, pe cand, spre rasarit i miaza noapte, nu. Feudul

regal din Ardeal nu este deci hotarnicit in spre rasarit i
miaza noapte, fiindca aci se gaseau populatiuni cu o organizatiune politica rudimentara, fie ca aceste populatiuni
erau Romani, fie ca erau populatiuni romano-slave.
2. Tot din anul 1222, din luna Decemvrie, ni s'a pastrat o bula papala ") care cuprinde con firmarea din partea

papei Honoriu al III-lea a donatiunei data de regele An-

drei al II-lea cavalerilor teutoni din tara Barsei. Papa

aproba conditiunile puse de rege. Dar, fiindca, pentru cancelaria papala, Brodnic i Blac (Valach) erau dota notiuni
identice, ea Inlocuete vorba Brodnic prin cea de Blac i
spune: que procedit usque ad terminos Blacorum
Editia lui Zimmermann-Werner, din 1892, cuprinzand
textul critic al acestei bule papale, ne arata ca in original
era Prodnicorum, iar nu Blacorum. N'avem posibiiitatea
sa colationam tex tele i nici sa punem la indoiala veraciKaracsonyi, Megjegyzsek az ohih telepits krdshez, in Szlizadoh,
1908, pag. 847.
Vezi
Schiopul, Dacia istorica, 2. pag. 70.
Documentul. In cele mai multe editil, euptinde ad teerninas Iiilacorun
in loc de Brodnicorum.

www.dacoromanica.ro

tatea spuselor editorilor germani. Versiunea ad terminas

Blacorum se baza pe un copiar dela Inceputul veacului al
XV-lea. Autorul acestui copiar propusese aceast identificare, probabil Wilda, pe la anul 1400, exista contiinta ca
Brodnicii sunt aceiasi cu Romanii.
3. In anul urmator, 1223, regele Ungar.la' Andrei al
II-lea, confirm actul de danie facut mai Inainte nanastiret.
Carta ( Kerch,Candela) din judetul Fagarasului. Documentul pastrat In original i inteun transsumpt, ambele au-

tentice"), cuprinde de fapt confirmarea a dota danii, a

dotamoii, ale caror hotare le deserie.
Mai Intai, se da consimtamantul regesc pentru cedarea cAtre mAnAstirea cisterciensA din Carta a unei mosii
din judetul Sibiului, a mosiei Cisnadioara (Kis Disznod,
Michelsberg
Mons sancti Michaelis ).
Preotul Gocelinus, pentru devotamentul sau, primise
dela rege proprietatea Cisradioara, impreuna cu biserica i

cu tot teritoriul ce-i apartinea i, dintr'un profund sentiment religios, a daruit, la randul sai, aceasta moie cu tot
ce se tinea de ea, nanastirei din Carta a ordinului calugaresc cisterciens. Proprietatea acesta fusese luata dela biserica din Sibiu, In schimbul proprietatii Borothnic,
quem
de Zebeniensi ecclesia in concambium terre Borothnik receperamus.Pentru valabilitatea daniei, preotul Gocelinus
cere asentimentul regelui care. firete, nu i-1 refuza.
Cu aceasa Imprejurare se arata i hotarele moiei ce
se gasea hare Rainari, Cristian i Sibiu.
Tot prin prezentul privilegiu regal se confirma i dania

ce se facuse aceleeasi nanastiri prin voevodul de atunci

Benedict si se spune ca. pamantul a fost smuls dela Blacci
terram quam prius eidem 'monasterio - contuleramus,
exemptam de Blaccis.

In acelai timp se araa i hotarele mosiei: Oltul, parul Arinilor (Egwerpotak ), Fagetul ( Nogebik-Nagybilick) , Arpaselul (rivulus Arpas), muntii Carpati (Alpes)
si raul Carta (Kurchz ).
Din lectura acestui document retinem dota fapte precise: Intai, cA regele Andrei luase dela biserica din Sibiu
17) Fos. Schiopul, Dacia [stork& I, p. 5. In aceeasI revista, In Uittraid
numar (II, 1). d. Al. Dobosi cauta sa faca dovada ca si acest document este
un falsificat.

www.dacoromanica.ro

-- 10 -prptietatea Cisnadioara; in schimbul mositi'Brodnic (in

lectura ungureasca Borotnic) i ca a dat-o preotului Gocelinus care, la randul sau, a daruit-o manastirii din Carta
a smuls de la
al doilea,' ca regele a luat dela Romani,
Romani, exemptam de Blaccis nu stim subt ce motiv,
proprietatea ce acestia aveau la Carta, pan& sus la munte

si a daruit-o- aceleeasi manastiri catolice. ROmanii fiind

ortodocsi i, deci schismatici, probabil cA chiar acest fapt
va fi fost motivul pentru care li s'a luat de rege mosia lor
dela Carta.
Brodnicii de ad nu incape indoiala ca. sunt cetateni
ai regatului ungar, din judetul Sibiu sau Fagaras.
4. In anul 1227, papa Grigorie al IX-lea numeste pe
arhiepiscopul din Strioniu ca legat apostolic al Sfantului
Scaun pentru tara Cumanilor i pentru tara Brodnic
autoriza sa predice, sa boteze, sA Infiinteze biserici i sa
instituie preoti i chiar episcopi. Caci, zice bula papala:
<<Am vazut din scrisoarea ta ca mai multi nobili din neamul
Cumanilor au venit la tine ca sa-i botezi i ca. insui principele lor, Bortz, a venit cu supusii sal la tine ca sa primeasca

credinta cretina, ca te-au rugat sa te duci la ei sA le arati

calea vietii pe care sa poata sa ajunga la cunoasterea adevaratului Dumnezeu. De aceea, mi-ai irimis pe arhidiaco'nut din Zala ca sa ma roage ca, liberandu-te de fagaduiala
ta (votum) ce ai facut (de a merge la locurile sfinte), sa
te dud in Cumania i Brodnic, tara vecina
terra illa
vicina
avand delegatia noastra de a predica in numele
nostru, de a boteza, de a cladi biserici, de a numi preoti
chiar de a face episcopi i in genere tot ce priveste cultul
latirea credintei ").
Din aceasta interesanta scrtsoare a papei Grigorie al
IX-lea rezulta ea' poporul Cumanilor fusese Inainte vremepagan si cA acum a gasit momentul potrivit sa treaca la
crestinism, fie din convingere, fie din consideratiuni de ordin politic spre a se pune subt protectia bisericii catolice, in
acel timp atat de influenta i puternica. Alaturi de Cumani
18) Documentul din 1228, Hurmuzaki, Doc. I, p. 107, ne da o numele
episoopului numit In tara Cumanilor. Este Teodoric ce avea s.i fie ajutat de calpgrizii .predicatori.. trimisi de papA pentru., propaganda. in tfirile din rasAritul
,Europei.

www.dacoromanica.ro

11

cari traiau in aceasta vreme in tara noastra, i in special in.

Moldova, ca 'Alma conducatoare, mai sunt amintiti i

Brodnicii -- de cuius gentis conversione speratur.
Nu putem ti cu precisiune daca acest de cuius gentis
conversione speratur se rapoarta numai la Cumani cari
erau pagani sau numai la Brodnici cari, precum o tim din
alte izvoare, erau cretini. Gramatica latina admite ambele

interpretad. In ipoteza a doua ar fi vorba numai despre

convertirea la catolicism a Brodnicilor ortodoci. Noi inchnarn pentru ipoteza a doua, fiindca, In afara de faptul ca.
Brodnicii, ca Romani, dupd cum vom vedea, erau cretini
de multa vreme, dar ortodoxismul lor constituia un mare
neajuns pentru Scaunul apostolic de la Roma.
Dovezi despre aceasta avem, pe langa imprejurarea
ca In actele medievale numirea de infideles;> se rapoarta

la ortodoci, lar nu la necreOni, cari se numesc heretici

sau pagani,mai multe documente din aceeai epoca ").
Unde locuiau aceti Brodnici? Documentul ne spune
19) Dm conlinutul numai a doua documente :
Din anul 1234, exista scrisoarea principelui de coroana, vlitorul rege al
Ungariei, Bela al IV-lea, catra papa Grigorie al IX-lea, prin care scrisoare 11 la
asupra sa Indatorirea sa distruga prin toate mijloacele pe ortodocsi si pe falsii
Universos hereticos et alios christianos qui relicta fide christianitatis
crestini.
ad superslitionem Ysmahelytarum vel ludaeorum pervertuntur. quocumque nomine
censeantur et falsos christianos de tecris nostris bona fide studebimus pro viribus
extirpare.
Hurmuzaki, Doc. L pag. 128.

Tot din acelasi an, ni s'a pastrat o scrisoare a papei Grigorie al IX-lea
catra acelasi Bela, prin care scrisoare ni se spune ca In episcopia Cumanilor
se gasesc niste popoare cari se numesc Romani i cari primesc tainele bisericesti
dela niste falsi episcopi de ritul grecesc i ca se fac una ca Romanii chiar si Ungurii siNernlii din regatul LIngariei
invita ca episcopal Cumanilor sa numeasca
oe seama Romanilor un episcop catolic din neamul lor.
In Cumanorurn episco-

patu, sicut accepimus, quidam populi. qui Walati vocantur, existunt, qui etsi
censentur nomine christiano, sub una tamen fide varios ritus habentes et mores,
illa committunt, que huic sunt nomini inimica. Nam Romanam ecclesiam contempnentes non a venerabili fratre nostro... Episcopo Cumanorum, qui loci diocesanus
existit, sed a quibusdam pseudoepiscopis Grecorum ritum teneritibus universa recipiunt ecclesiastica hacramenta et nonnulli de regno Ilitgarie tam Ungari quam
Tileutonici et alii ortodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eosdem, et sic
-GUM eis, quia populos unus fact' cuin eisdem Walathis,.eo .contempto, premissa
sacramenta in grave.ortodoxorum scandalum et derogationerp non modicam fidet
christiane.... Hurmuzalci, Doc. I. pag. 132.

www.dacoromanica.ro

12

ciar: in terra lila vicina, care nu poate fi decat partea de

rasarit a Munteniei sau Moldova de jos, impreuna cu regiunile Ardealului rsaritean, Inca necucerit si inca neco-

lonizat de Unguri in aceasta epoca, desi o suzeranitati

vaga maghiara' se intinde& peste-tinutufile Moldovei

ale Munteniei.
Cu patru ani in urma, i anume in anul 1231, papa
.Grigorie al IX-lea felicita pe arhiepiscopul din Strigoniu
el se numea Robert
ca a intors la legea cretina pe
maimulti Cumani
numeste legar apostolic al sdu in.
provinciile Cumanilor si ale Brodnicilor, cu dreptul de a
predica in aceste ,far* i, de a infiinta biserici, de a institui
preoti i chiar episcopi. Bula aceasta papala este conceputa
aproape in aceeiasi termini ca i cea din 1227 i, in mare

parte, Ii reproduce cuprinsul. In aceasta insd se vorbeste

nu de tara Cumanilor si a Brodnicilor, ci de CumanoruM
et Brodnicorum proviciis sibi vicinis, de quorum gentis
conversione speratur.
In anul 1254, regele Ungariei Bela al IV-lea scrie
papel Inocentie al IV ca Tatarii au de Wand sd navaleasca
din nou asupra Ungariei
roaga
dea ajutor atat in
contra Tatarilor, cat i impotriva celorlalti dusmani ai
impotriva Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor i Bosniecilor,
popoare vecine cu Ungaria dinspre rasarit
Caci, dup.' marea invazie mongola din 1241 care a
pustiit in lung si In lat intreaga Ungarie si la care pare a fi
luat parte si Romanii, dimpreuna cu Cumanii i cu celelalte
popoare din rasaritul Carpatilor, se anunta acum o nou
expeditie de jaf a Tatarilor. Regele Bela disperat se adre;
seazd papei, cerandu-i ajutor i aratandu-i primejdia nu
numai pentru sine, ci i pentru intreaga crestinatate. aci
pana acum, spune desnadajduit regele, dei am facut apel
In apus, la papa, la imparat si la Franci, n'am primit de
nicairi nici o mangaiere, nici un ajutor, de cat doar vorbe
de quibus omnibus nichil consolacionis vel subsidii accepimus, nisi verba.
In acelasi timp, regele Bela aminteste papel ca, numai
In interesul crestinatatii i numai avand In vedere foloase
politice, si-a maritat cele doua fete, una dupa un principe

al Rutenilor si pe cealalta dupa un principe din Polonia,

www.dacoromanica.ro

13

liar pe fiul sau mai mare .I-a facut sa ja in castorie o Cumanca i c a introdus chiar Cumani in tara sa. Dar, acum,
spre parerea sa de rau, constata ca totul este de geaba, caci

se vede silit sa lupte cu ajutorul pagnilor ca a-0 apere

tara per paganos hodie regnum nostrum defendimus
Iar popoarele cari odinioara ne erau supuse nota, popoare
.megiee cu tara noastra dinspre rasarit, s'au unit acum cu
Tatarii i vor sa nimiceasca toata Europa
regiones que
ex parte Orientis cum regno nostro conterminantur, sicut
Ruscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria, que in magna parte
nostro dominio antea.subiacebant... contra totam Europam
suum innumerabilem exercitum destinaverunt.
In pasagiul acesta din scrisoarea regelui Bela al IV

nu poate fi vorba, firete, de Brodnicii dela Fagara, ori

de cei dela Sibiu, ale caror tinuturi, precum tim, fusesera

pustiite de 'Mari in prima lor invazie, and au intrat in

Ardeal prin pasul Branului, ci de Brodnicii cari vor fi locuit

la rasarit 0 la miazazi de regatul Ungariei i in regiunea

Treiscaunelor, inca necolonizata de Secui.
Tot din aceasta scrisoare se mai constata c singurul
sprijin pe care se poate bizui regele este ccl al calugarilor ordinului Ospitalier, pe cari i-a aezat in locurile cele
mai expuse, la hotarul Cumanilor 0 al Bulgarilor.
Este, prin urmare, neindoios ca arhiepiscopul Robert
din Strigoniu care obtinuse dela papa delegatia de a coilverti pe Cumani i pe Brodnici, intelege pe Iocuitorii din
dal% de regatul Ungariei, ca prin urmare Brodnicii sunt
un popor ce locuiau mai ales in Moldova de mai tarziu ").

7) Pentru ultima oara intalnim pe Brodnici intr'un

document din anul 1359, emanat din cancelaria regelui Ungariei Ludovic I " )
Prepozitul din Sibiu s'a plans regelui cA Saii din scaunul Cincului au pus stapanire cu puterea
potentialiter
alio nomine Prodpe mo0a sa Protea, Prepostfalva,
ca acum o detin ocupata samavolnic in
nik nuncupata
prejuditiul i paguba sa. De aceea, regele insardneaza

pidul din Alba Iulia s'a cerceteze faptele 0 la prima con1Carficsonyi, Sztaadok, a. 1908, pag. 609.
Documentul original se giseste in archiva Capidului dela Alba lulta.

www.dacoromanica.ro

14

g,regatie generala dela Alba lulia, uncle era acum reedinta

episcopatului din Ardeal, sd-i raporteze cum stau in realitate lucrurile.
Comuna Protea, numit astf el de sigur dupd numirea

germana de Probstdorf, se gsete in judetul Trnava.

Mare, Wasa Agnita, i are o populatiune, in marea ei majoritate, formata din Romani, cfiva Unguri i restul Sai.
Satul se numea alta data, dupa cum ne arat documentul
de mai sus, Prodnik.
Nu incape indoiala ca avem de a face In aceastd comun cu urmaii fotilor Brodnici").

Brodnicii in istoriogratia str5ina: i in cea romn. .

Cu problema Brodnicilor s'a ocupat att scriitorii straini
cAt si scriitorii nostri; nici unii nici altii Irma n'au ajtms la
o solutiune definitiva.
Toti au pornit dela insemnarea cuvntului de Brodnic i cei mai multi au admis cA profesiunea ce se ascunac

subt numele acesta ar fi putut sa dea numele intregului popor. In adevr, dup unii, vorba Brodnic ar veni,
dup cum a artat-o marele slavist Miklosich "), din radicalul brod, vad, i sufixul nic i ar insemna locuitori
dela vaduri, locuitori dela poduri.
Cuvntul slay brod a trecut i In limba romdn subt
formele de brod, brodar, brodina sau brudin, a brodi sau
a se brodi i, in sfarit, brodite.
Brod insemneaz i in limba noastr vad i pod plutiKarcsonyi I., A borodnok orszig in Szlizadok, pag. 613 greseste cand
crede ca precum au imigrat in Ardeal cete de Rusi .st Pecenegi, tot astfel au imi-

grat din Moldova de mal tarziu cete mid de Brodnici i ca o astfel de ceata ar
fi descins In teritoriul comiunei Prostea de astazi; de aceea ar fi si fost numit satul
In secolul al XIII, satul Brodnicilor, ung. Borothnik. Dar, nu numai cete, ci chiar

pastori singurateci ar fi vizitat, in vederea pasunatului, teritoriul nelocuit al

Treiscaunelor si ar fi putut astfel sa dea, mai ales In partea de miazazi a judetului Treiscaune o suma de numiri slave ca Borosinau, Covasna, Osdola, Zagon,
Papolt si alte multe.
Miklosich. Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Etymologisches
WO' rterbuch; Die slavische Elemente im Rurnunischen, sub voce. In aceasta ultima

lucrare, Miklosich citeaza vorbele brod, vadum, brod, navis (in 1. sarba); brod,
brudina, traiectus, brudariu, portitor, brodesc, deliro, broditt, blaterare, broderdi
eventus.

www.dacoromanica.ro

15

tor; brodar, cu aceeai insemnare ca podar, ne arar pe cel

ce mana brodul sau podul; brodina sau brudina, i chiar

prudina, insemneaza intai vad ca in proverbul a se feri

de putina i a da peste brudina; in al doilea rnd, luntre
sau pod i, in a treia Insemnare, taxa ce se da pentru trecu-

tul unei ape cu brodul, ca In De vei avea sa-ti plateti

brudina, nimeni nu te oprete s'a intri in corabie " ).
Tot din brod pare a veni i cuvntul nostru popular a

brodi sau a se brodi, adea a ajunge la o apa tocmai in

momentul potrivit, and te poti urca pe brod ca s'a te treaa
pe celalalt mal. Si tot din brod deriva i brodite, pe brodite,

adea pe nimerite.
Si, fara indoiala, din verbul broditi care in limba
slava insemneaza a colinda, a merge incoace i incolo,
s'a ajuns la conceptiunea de cnomad, data Brodnicilor, in

limba germana Herumzglinge sau Landstreicher, cum II

numete traduatorul german al lui Karamzin.
Scriitorii rui, aproape in unanimitate, lundu-se dupa
insemnarea cuvntului de brodnic i dupd cea a lui broditi au considerat acest popor, ca popor slav i anume
rusesc. In sprijinul teoriei lor ei au, in afara de cuvantul
ce neindoielnic este de origine slava, i faptul a intlnim
pe Brodnici in stepele Rusiei i, uneori, fiind aruncati pana
in regiunile Indepartate ale Donului.
Astfel istoricul rus, Karamzin, socotete, dupd cum
am amintit mai sus, pe Brodnici drept cretini, locuind printre barbari
dei cronicile nu o spun
cu cari se aseamana prin vieata lor i fiind recrutati printre Ruii pribegi

i punandu-se pentru bani in serviciul principilor rui in

certurile dintre ei 25) .
Hruevgkyi, istoricul .poporului ucrainian, tinand sea-

raa de aratrile analelor ruseti i mai ales flind influintat

de informatiunile culese din Karamzin consider pe Brodnici drept o populatiune ruseasa, locuind in veacul al XII
i XIII, la gurile Donului i, ducnd o vieat de step " ).
24) DicCionarul limbii romane, sub voce.
25 Karamzin. Histoire de tEmpire de Russie, LII, 8, pag. 144, trad. francez.
26) Mih. Hrusevskyi, Geschichte des Ukrainischen (Ruthenischen) Volkes, 1, pag. 127: Eine zahlreiche uicrainische Steppen Bev6lkerung, die Brodnild
(Freignger) welche in enger Verbriiderung mit den Nomadenhorden. den Beberrschenden der Steppen. in diesen Steppen zu leben vermochtes.

www.dacoromanica.ro

16

Tot ca Rui socotesc pe Brodnici i scriitorii Ilovaischi

Veselago, gezaTidu-i in apropierc de marea Neagra sau
marea de Azov i considerandu-i ca marinari cretini ").
Hunfalvy, istoric ungur cu cunoscute prejudecati,
care s'a ocupat in special cu problemele romaneti. soco-

tetc pe Brodnici ca Romani i urmarind chimera de a

demonstra lipsa de continuitate a elementului roman in Da-

cia Traiand, crede a fi descoperit in aceasta identificare

nomadismul poporului roman ").
Peisker deduce nomadismul Romanilor i originea
lor asiatica, precum i o inrudire a lor cu popoarele turcotatare, din identificarea cu Brodnicii cari ar fi locuit
nioara in regiunile indepartatului Don " ).
lstoricii notri sunt imparpi pe chestiunea Brodnicilor in cloud tabere: unii cred ea' sant Romani, altii ca nu
sunt Romani.
Cel dintai care a studiat la noi problema Brodni_ilor
a fost Radu Rosetti. Acesta cLedea ca Brodnicii ar fi aceiai
cu Barladnicii, adeca cu locuitorii Berladului, ca. ei ar ti
locuit spre miazazi de Bolochoveni cari traiau ceva mai la
miazanoapte i cA ar fi format, Ir veacul al XII-lea, cea
dintai organizatie de stat in Moldova. i, aceiai Barladnici sunt descrii de Karamzin, dupa cronicile ruseti, aproape cu acelegi cuvinte ca i Brodnicii, de caii nu s'ar
deosebi intru nimic, de cat doar ca ei locuesc in Moldova,
avand de capitala Barladul "),
dupa cum Bolochovenii dela Nord in )
continua
Citati de d. A. V. Boldur, op. cit. pag. 115, 1 ale cAmr lucran i nu
pi-au fost accesibile.

Hunfalvy, Die Rumiinen und ihre Anspriiche, pag. 77: 4cDer Hide,
namentlich der Gebirgshirte ist zum Wandern gezwungen, er fiihrt ein unsttes
Leben. In den siavischen Sprachen heisst der herumvagierende Mensch cbrodnilco,

und siehe da, auch unter diesem Namen kommen die Wlachen als Brodniken
VOrl.

Peisker, Die Abkirit der Rumlinen, pag. 201. Cf. si Sacerdoteanu, Consideratiuni asupra Istoriei Romfinifor in evul mediu, pag. 146.

.30) R. Rosetti, Revista Nowt III, pag. 55.

31) Numele Bolochovenilor,dela Voloch; CUM numeau Ruii pe Romanise intalne*te. In documentele vremii, In numirea localitatii Bolechow din Galitia,

numita Villa Valachorum cf. Onciul, Orig. princip. rom., pag. 237. Domnul
A. V. Boldur, op. cit., pag. 120, enumera o sumedenie de localitSti carl Jae

www.dacoromanica.ro

17

s'au putut impaca cu TAsa-i desvolte R. Rosetti ideea

tarii subt indatorirea de a cultiva grata i meiul (malaiul ) ")
trebuitor otirilor lui Bati, tot astfel i Brodnicii, de mai la
Sud, vor fi obtinut probabil aceleai conditiuni ca i con-

sangenii lor de mai la Nord.In marea pustiire a Mongolilor se pare ca. numai Romnii, ca popor sedentar " ), vor fi
gasit mijlocul de a se adapta imprejurarilor, fe unindu-se
in lupte cu barbarii, ca in cazul voevodului Ploscanea, fie
servindu-i cu alimente, de cari acetia aveau atata nevoie.
Dumitru Onciul, intrebuintand in problema Brodnicilor o metod critica' riguroasa, ajunge la concluziunea c&
Brodnicii nu pot sa' fie deck Romani i ne atrage luarea
aminte in special asupra imprejurarii cA ei sunt numiti intotdeauna alaturea de ,Cumani i nici data nu se confunda cu
acetia " ). Brodnicii sunt, dup.& Onciul, aceiai cu Vlahii
dela nordul Dunarii, cu cari ins& intotdeauna se confunda'.

uliceastei confundare a ambelor numiri, zice Onciul,

pe Fang& faptul ca Brodnicii sunt deosebiti ca popor i de
Cumani i de Rui, cum 0 c& ei ajuta pe Asdneti in lup-

tele acestora cu Bizantinii, lupte la cari au luat parte i

Romanii din Tara Romaneasa ar indica cd Brodnicii din
Moldova meridional& erau Romani. Dar numele lor este
slay, derivand din slay. brod (=vad ) i ar putea sA insemamintesc pe Bolochovenii de odinioarA. Domnul Iorga se mirA in Revista Istoricii,

XXI, pag. 100, cA noi ne-am ocupat in vol. VII al acestei colectii de Izvoare
istorice 0 de Bolochoveni pe cari d-sa In cElrodnicii i Romanii, pag. 150 II
0 al cAror nume n'are nimic a face cu RomAnii: de*
considera ca
chiar d-sa In 1st. Rom. III, pag. 81 socoteste cA ar putea fi crezuti i ca RomAni. cSci ne spune : 4DacA, mult mai sus cronica ruseascA a lui Ipatie pomeneste la 1150, Bolohovo la Bug, lar la 131 13olohovsci Intre Chiev, Haliciu
Volinia, putem sau ba
admitem ca RomAni, cum s'a fAcut in general Snit
acum. De fapt, Bolohovenii par a fi in adevAr numai capi de foarte mici ocoale
de orase).
Letopisetul lui Ipatie, edit. III, a Comis. Arch. St. Petersburg, pag.
626. De acolo arzAnd i robind tara BolohoveanA, i-a Ifisat pe ei TAtarilor,
pentru ca sA le are 0, samene grAu i meiu).
Cf. Sacerdoteanu, Rornnj i Barbarii in secolul al IX, pag. 7: Barbarul fiind militar, fie de luptA regulatA, fie de Jefuire, dupA cum era cazul, tro
buie neapArat sA fi fost cineva obligat sA producA intretinerea).
Asupra aimblozei RomAnilor u Cumanii, vezi lzvoarele lstoriei Romanilor XI, Cronica pictat dela Viena, pag. XLVIII.
2

www.dacoromanica.ro

18

ne locuitori pe vad sau langa un tau mai niare, cum ar fi

Prutul 8bu Nistrul. Acest nume slay clandu-le.i diplomele
unguresti, in cari ei se gasesc mentionati pana la invaziu.
nea Ta'tarilor, pe cand Ungurii numesc pe Romani Vlachi
(ung. Olah), ar urma cA Brodnicii erau mai probabil
populatiune mixta, compusa din Romani i Slavi, cu orga4
nizatie deosebita de cea a Rusilor propriu Z1i, ca si de cea
a Cumanilor, de cari popoare ei sunt deosebiti In stirile ce
avem despre ei.
observa' mai departe istoricul Onciul: Faptul ca ei
nu fac cauza comuna cu Rusii i Cumanii in contra TAtarilor, vorbete invederat pentru caracterul lor str5in de
aceste popoare in ce priveste nationalitatea i organizatiunea lor, cum si nationalitatea romanA, cel putin pentru a
elementului conducator ?rare ei, pentru organizatiunea lor.
cnezeasca. lar daca intalnim la ei un voevod, mentionat
analele rusesti cu ocaziunea unui razboiu, acesta pare sa
fie numai un conducator In timp de razboiu care linteles 1.1
are cuvantul voevod in limba ruseasca. Ori cum voevodul
Brodnicilor nu poate fi considerat ca fiind investit cu putere monarchica, cum erau voevozii romani de apoi. Organizatiunea cnezeasca a Brodnicilor, cu urmele posterioare
de cnezi ce se constata pe teritoriul lor, are In tot cazul cea
mai multa probabilitate pentru sine 85).
Pornind tot de la etimologia cuvantului brodnic, canonicul Augustin Bunea socoteste pe Brodnici ca Romani::
numele de brodnic insa Il identifica' nu cu ce! de Vail;
cum credea OnCiul, ci cu cel de Muntean. aci, zice Augustin Bunea, singura dificultate care s'ar putea .aduce in
contra nationalitatii romane a Brodnicilor este acest nume
al lor. Cei mai multi istoriografi deduc numirea aceasta
'dela cuvantul slay brod=prudina, brudina, pod umblator,
vad, i astfel Brodnicii ar insemna podan i sau oameni cari

locuest la vadurile raurilor. Dar aceast explicare ni se

pare nefireasCA, mai intdi pentruca nu se poate inchipui ca
un popor i o provincie intreaga sa se numeasc5 dupa o
indeletnicire a unor putini oameni care Indeletnicire se.aflO

la toate popoarele. Apoi este i dificultatea ca din brod.

35) D. Onciul, Originele Prificipateror Romane, pag. 90.

www.dacoromanica.ro

19 -

pod,-ta s fad podar, nu se a'clan sufixtil'<<nik,

astfel podarii ar trebui sa se cheme in limba slair
dar. De aceta, llsnd in grija slav4tilor explicatiunea fiTeasc a acestei numiri, bservgm
cuvantial Brodnic.
Prodnic, st alaturi la un scriitor bizantin cu numira Bordoni cari impreun cu Cumanii ajuta pe Asaneti in contra
Bizantinilor in luptele urmate la intemeierea imperiului romano-bulgar in 1186. Deci se poate ca nuniirea Brodnici.
-lor sd s derive dela slavicul brodo=mtinte, ceeace cu sufi-

xul 'nil( ar insemna Muntean, ca Berladnic.Brldean.

*din lima' cA Romnii la sArarit i miaza zi de Ardeal a'au
numit Munteni i tara lor Muntenia sau latinete Transalpina "), care numire se intmpin in documente Inca din
veacul al XIII-lea. Astfel tara Brodnic sau Borodnic n'ar
fi alta dect numirea slav a tali care mai tarziu s'a numit
latinete Transalpina, lar Romfinii i-au spus Muntenia.
Tara aceasta a Muntenilor a fost odinioara Insd cu mult
mai mare i se tntindea i in Muntii Ardealului, pan5 ce
1-au.scos de acolo, Ungurii lsndu-le in Ardeal numai tara
(terra Blacorum) dintre Olt i Carpati ").
Prerea canonicului Aug. Bunea o admite i C. Kogl-'
niceanu ") care in spriijnul unei Oren de ordin lincvistic
aduce un argument de ordin istoric i anume un fapt pe
care ni-1 citeaza calugrul dominican Ascelinus. La anul
.1246, acest cAlugr, Wand un raport despre misiunia ce a

avut la Cumani, ne vorbqte despre masacrele Tharilor

asupra popoarelor, mai cu seam crestine, i ne citeaza pe
Unguri; pe Munteni i pe Poloni
de tanta occisione hoL
minum et maxime Christianorum ac potissime Hungarorum

Montanorum et Polonorum "). Prin Munteni,

ceanu crede cA Ascelinus a voit sA inteleaga pe Brodnici,
Hunfalvy, op. cit. pag. 97 crede ca precum din Erd-elve. numele
unguresc al Ardealultd s'a nscut. prin traducere, Ultra Silvania i mai apoi
Transilvania, tot astfel din ungurscul Havas el fldje, am avea, in traducere.
Ultra montes nivium i mai apoi Transalpina.
Aug. Bunea, Incercare de Istoria Roma- nilor pan& la 1382, pag. 130 sq.

C. Koggniceanu. Romanii subt (Inguri pana la intemeierea Tarli Rosnanefti ;i a Moldovei, in Arhiva, XXXVII, a. 1930.. pag. 98.
Hurm. uzaki, Doc. I. pag. 235.

www.dacoromanica.ro

20

,,a1 caror nume 11 socoteSe format din radicalul-munte i sufixul nic.

Plecand dela intelesul etimologic al cuvantului Brod-

nic, radic. brod i sufixul nic, istoricii no*tri au cautat sa

arate cari sunt acele vaduri la.nga cari a trait acest popor
al Brodnicilor.
Domnul Iorga crede ca. numele de Brodnic este 1mprumutat dela co obinuinta, mai mult de la co cancelarie
slavona, iar ipoteza sustinuta de Onciul, cum a Brodnicii,
ca i voevodul lor Ploscanea ar fi Romani, nu o admite._
lata cum argumenteaza D-sa In aceasta privinta:
Daca in veacul al XII Inca ar fi fost o organizatie
Fomaneasca In stare sa duca aa de departe lupte, cand cu
Turanienii cand alaturi de Turanieni, jucand i un rol ca
Fel al lui Ploscnea, evident FA am fi avut de multa vreme o forma politica, determinata In regiunile Moldovei,
uncle ea apare abia la jumatatea secolului al XIV. Trebuie
lasati la o parte deci aceti Brodnici, al aror nume va fi
avut sensul derivat de pribegi, pe care-1 mentioneaza
Onciul i a caror asemanare cu Cazacii Donului se poate
mentinea 40).

D-sa pare deci ca. face deosebire Intre Brodnicii analelor ruse*ti i Brodnicii ce &Mau In regiunile noastre. Vor:bind despre identificarea Brodnicilor cu Bordonii (Brodonii ), din cronica bizantina, cari lupta alaturi de Cumani In

contra Bizantinilor pentru Bizantul vlaho-bulgresc al

Asanetilor, sustinecA ei trebuesc cautati In vadurile dobrogene i basarabene ale Dunarii. aci zice D-sa: Oameni de vad, In partile dunarene, Brodnicii nu pot fi cautati de
cat la vadurile dobrogene i basarabene ale Dunrii
lor ei afluenti, acolo unde e vadul dela Isaccea, marele vad,
vadul dela Niacin, Vadul-lui-Isac pe Prut, Vadul-lui-Voda
pe Nistru. Ei ndeplineau.aici i functiape care,-pe vremea

Avarilor, Bizantinii o atribule la Dunarea vestica aa numitilor vaOtat 41).

fiindca numele lor de cancelarie trimite la o orgaRomtinii, In An. Ac. Rom. VIII, s. III. pag. 149.
lorga. 1bidem, pag. 150. Cf. ;3 N. Binescu, Cele mal vecht Oiri bisantine asupra Rom4nilor la Dunicea-de-jos In Anuarul de 1st. Nat. Cluj..
Iorga. Brodnicii

Pafl. M6.

www.dacoromanica.ro

21

-nizatie, d. Iorga.crede c ar putea fi vorba de formatiunile

drastoriene i dobrogene ale lui Tatul ceilalti cari ar fi
format aci un fel de Vlaca ").
Ademenit de inelatoarea etimologie a cuvntului de
Abrodnic, d. lorga cade in contrazicere cand se gasete
in fata interpretarii realitatilor istorice. Caci este silit s
constate pe aceia0 Brodnici i In regiunile muntoase i fara
de vaduri ale Carpatilor 0 se vede obligat, in acela0 timp,'
.sa treaca subt tacere pe Brodnicii din Ardeal.
and Manuil, zice d. Iorga, a crezut ca poate strange
pe Unguri prim pasurile Moldovei, el a venit prin vadul de
1a Oblucita, cautand pasurile din Secuime 0 in cale el ia
cu dansul pe Vlahi, aceia0 ca VAdenii brodnici pe cari
vom intalni mai tarziu la trecerea marilor ape, in legatura
.cu formatiunile din Dobrogea 0 dela Silistra ") lar mai
jos Existenta unor formatiuni de state la Dunarea de jos;
existand pe la 1100 0 intinzandu-se fire0e cat numele de
Vigca, mentiunea oamenilor dela vaduri, Brodnicii i la.
-Ungurf 0 la Slavi; se va intelege cum trupele lui Manua
Comnenul au putut gasi... Romani in calea lor spre Ha-

Idu").

apoi Am dovedit aiurea c oamenii dela broduri..

mdeca dela vaduri, nu pot fi deck cei dela aceegi Dunare,
'uncle fiintase i un -stat al lor care trebuie admis, deci ca
-existent 0 acuma, acea Vlaca a earii intindere mergea in
adevar pna subt rnuscele ").
Evident, avem de a face aci cu. Brodnicii cari nu traiau
-numai la vaduri.

In cele din urm, vorbind despre Brutenii amintiti

alaturi de Blaci In luptele 1ui Ottocar al Boemiei in contra

imparatului german, d. Iorga crede ca ace0i Bruteni pot

'Fi cel mult Brodnici moldoveni.

Din interpretarea faptelor istorice rezult deci, chiar

Vezi C. Neculescu, Ipoteza forrna(iuniktr politice roadme la Dunrim
In sec. Xl, In Rev, 1st. Rom. VII. pag. 122, care Incearca sa faca dovada drespre
-neterneinicia acestor formalluni politice.
Iorga, lstoria Romartilor, III. pag. 75.
Iorga, Istorla Romanilor, III, pag. 81.

Iorga, 1st. Rom. II, pag. 108. La pag. 114 se vorbe4te de drurnul
trodnicilor dela Campulung Inainte spre Dunare.

www.dacoromanica.ro

22

dupa d. Iorga, ca Brodnicii se gaseau peste tot, i in Mun-,

tenia i in Moldova i in Ardeal, unde D-sa ji constatase
alta data-, iar nu numai la vadurile dobrogene i basara-,
bene,

Domnul V. Motogna admitand pentru numele de

Brodnic o etimologie neacceptata de nimenea, a crezut ca
in vorba Brodnic am avea radicalul Bron sau Bran, ceea ce
in limbile slave insemneaza poarta i sufixul ic i a

socotit ca poate sa identifice pe Brodnici cu Vranceni,

avand aceeai insemnare de pazitori ai trecatorilor, de pa-

zitori ai portilor "). Mai tarzitt insui D-sa a parasit ca

neintemeiata parerea ce emisese.

Parintele I. Ferent, de altfel intiun studiu temeinic

facut asupra Cumanilor, gasete priIejul sa se ocupe i de
problema Brodnicilor "). D-sa, intemeindu-se pe interpretarea diplomei regelui Andrei al II-lea i a confirmarii
papel Honoriu al III, cauta s stabileasca localitatea unde
puteau trai Brodnicii. Aceasta localitate nu putea sa fie de
cat la sudul Moldovei, langa Siretul inferior.
Iti ce privete insa nationalitatea acestui popor, Orintele FereT4 nu-i socotete ca Romani, aducand in sprijinul
parerii sale urmatoarele argumente:
Intemeindu-se pe faptul cA in unele izvoare ruseti.
Brocinicii,ne sunt prezentati ca nomazi, pe cand Romanii se"
*tie ca n'au fost niciodata nomazi, in sensul cum au fost
Mongolii.i Cumanii; ca ei ne apar pe malurile rului Oka
In anul 1147, alaturi de Cumani, ca aliati ai principelui rus
Sviatoslav; ca, mai tarziu, la anul 1186, dau ajutor, tot alaturi de Cumani, Asanetilor; iar in 1222 i 1254 ii gsim
In Moldova langa Siretul inferior i in 1223 la Calca ranga.
Don ca aliati ai Tatarilor, in contra Ruilor i Cumanilor,
subt conducerea voevodului Ploscanea, trage concluziunea
ca Brodnicii nu puteau s fie Romani ").
De asemenea, imprejurarea ca' Brodnicii sunt amintiti
in anul 1227 alaturi de Cumani, a caror (Brodnici sau Cuman 'bonvertire la cretinism sau nurral la catolicism seV. Motogna, Revista Istoricd, anul 1922, pat. 55.
L Ferent, Cumanii i Episcosia lor, pag. 125.
L Ferent, loc. cit., pag: 127.

www.dacoromanica.ro

nadajduete; ca in 1254 Brodnicii sunt numiti infideles.

face pe parintele Ferent sa conchida ca Brodnicii nu sunt

Romani. Ei ar fi un trib din neamul turcesc al Berendi.cilor, popor nomad, despre care ne vorbete cronica lui
.

Nestor. Aceti Berendici, locuind pe malul stang al Niprului ar fi fost numiti de Rui Brodnici, nume ce li-a ramas
i la vadurile Siretului din Moldova de jos ").
Argumentul, conchide malitios mai departe parintele
Ferent, este bolnav de un nimis probat: ergo nihil probat.
A preface pe Ploskinia al analelor ruseti, cum sustinuse
D. Onciul in Ploscanea i a vedea in el un Roman, ne pare
un joc filologic, fat% valoare decal acea a unui haz ").

Cat privete Protea-Prodnic de langa Tarnava sau

Borothnic de langA Sibiu, acestea, dupa parintele Ferent.
n'ar fi decal nite rexainiscente din epoca slavona ").
Pentru d. Romulus Candea, Brodnicii sunt un popor
de nationalitate romana "). D-sa se bazeaza pe cercetarile
lui Onciul i pe cele ale d-lui Iorga ").
Domnul C. C. Giurescu, dupa ce constata existenta
neindoielnica a Brodnicilor in tara noastra, cA aceti Brodnici sunt o populatiune care locuia langa vaduri i anume
langa vadurile raurilor din fasaritul Munteniei i din sudul

oldovei, Ca tara Brodnic pare a fi avut o intindere apreciabila, de vreme-ce este amintita alaturi de Cumania soOrland seama de imprejurarea ca. la data
cote.te ca,
cand apar Brodnicii, asimilarea Slavilor era fapt implinit,
int este lipsita de temei ipoteza care ii considera drept
Romani. D-sa nu separa pe Brodnicii voevocVului Ploscanea cari la 1223 luptasera la Calca, de Brodnicii din tara
I. Ferent, loc. cit., pag. 128.
L Ferent, op. cit., pag..129.
Vezi In Revista Istorick, anul 1923 critica Intemeiata .ce aduce 4. V.
Motogpa obiectiunilor parintelui I. Ferent.
Rom. Cndea, Dcr Katholizismus in den Donauftirstentiimern, pag.
iota 2.
5. La 1905. cAnd d. Iorga a publicat Geschichte des rumknischen Volkes, Brodnicii, locuitori dela vaduri erau socotiji ca identici cu Moldovenii.
Ccl d-sa ZiCe 1. pag., 183: eFolglich sind diese Bauern an den cFurten, nichts
anderes als diejenigen Rumfinen, welche, wie es auch der Bericht iiber die kaiserlich byzantinischen .Ziige besagt, in dem Wigellande der Moldau Ackerbau
trieben". In acelasi timp aminteste tot ad 1 despre Prodnidi dela FAgara., 51 de
Borothnicii dela Sibiu.

www.dacoromanica.ro

24

noasia. i. prudent, D-sa crede ea in starea de astazi a

cunotintelor despre Brodnici, problema acestei populatiuni amane deocamdatA nedeslegatA ").

Pentru d. A. V. Boldur, problema Brodnicilor este

una din cele mai interesante probleme ale istoriografiei noi-

stre. Aceasta importantA o atribuie in special faptului cA

avem de a face aci cu nite Romani cari traiesc in gait' de
granitele actuale ale tariii noastre ").
D-sa stabilete mai inti identitatea dintre Brodnicii
analelor ruseti i Brodnicii din regiunile noastre i supunand unei arnAnuntite cerceari atAt cronicele ruseti, cat
i toponimia provinciilor Voliniei, Podoliei, Chievului i
Galiciei, ajunge sa constate un surprinzator de mare numar de localitAti de origine romAneasca. O harta ce insotete cartea sa- scoate i mai bine in evidenta elementul
romAnesc din regiunile pe cari le cerceteazA. i d. Boldur
conchide cA, inteo vreme, raporturile dintre Romani i
Rui erau de o strAnsa legAtura.
In acelai timp, d. Boldur stabilete definitiv i forma
exacta a cuvAntului PloscAnea, banuitA numai de Onciut,
ca avAnd un timbru romAnesc, caci, colationAnd cronicile
Voscresenscaia i Academicescaia, care este numai o anexa
a cronicei numite a lui Lavrentie, constata' ca, in cronica
Academia numele voevodului este PloscAnea, cu A, <<exact

cum il preconizase cu spiritul

Onciul ").

s'idu

patrunzator Dumitru

Domnul Boldur insA ni se pare ca. greet,2te atunci cAnd

fixeazA patria Brodnicilor.
In adevAr, D-sa pornind dela imprejurarea
cro-

nicile rusetii denumirea populatiunilor se face sau dupa

caracterul teritoriului unde locuesc acele populatiuni (Devliani, locuitori ai dealurilor, Poliani, locuitori ai
lor), sau dela oraul din care ele- se trag ( Smoliani-Smolensk, Periaslavti-Periaslavl, Novogorodti-Novogorod ) socotete cA i Brodnicii s'ar numi dupa oraul Brodi, pe care
D-sa Il constata ca fiind odinioara capitala i orgul prinC. C. Giurescu, Istoria Romandor, I, pag. 313.
A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, I. pag. 111.
A. V. Boldur. Ibidem, pag. 115. Vezi 1 pasagiile din Cronica din
Novgorod, pag. 40 reproduse, de noi inai jos.

www.dacoromanica.ro

75

cipal al regitinei din sud-vestul oraului de azi Vladimir

Volanski. Oraul Brodi, in al doilea rand, situat intrio regiune mlatinoasa cu bait' i vaduri, regiune cunoscuta
astazi subt n.umele de Baltile Pinsk, a jucat in trecut un
mare rol istoric. Centrul Brodnicilor ar fi fost, dupa parerea
d-lui Bo1dur, intre Galiia, Volinia i Podolia ").
Din regiunea Brodnicilor, ca si din cea a Bolohovenilor, la Sudul celei dintai, d. Boldur ne citeaza o sumedenie de localitati cari ne dau dovada despre a*ezarile romanesti ale Brodnicilor. Astfel, pe langa numeroasele localitati cari pastreaza in radicalul lor numele de Volohi, Bolohi, Vlahi, Vlasi etc., numiri pe cari Slavii le intrebuinteaza
spre a designa pe Romani, ni se citeaz trei comune numite
Plosca,
dupa care de sigur s'a numit voevodul Brodnicilor, Ploscanea,
apoi localitatile Bronic, Brodnita, Broz
doc un Brodoc Il intalnim i in judetul Vaslui "),Sara
nov (Satu nou), Singura, Troianov, i alte multe cari pastreaza pe dacicul <<dava: Gnidava, Vlodava, Voscodavia,
Voscodauti, etc. si valul Troian, la hotarul dinspre

ridicat de sigur de Brodnici cari mai pastrau inca aminr

tirea lui Traian.").
O schimbare radicala in configuratiunea tarilor romar.

ne*ti s'a produs numai prin marea invazie tatareasca din

1241. Cu aceasta imprejurare Moldova ,i Muntenia fiind
maturate de elementele barbare suprapuse, Romanii
parasit, d.up parerea d-lui Boldur, lacasurilor lor din tara
Brodnic i din tara Bolochovenilor, unde se stabilisera di
mult, i au imigrat unii spre Sud, In .Moldova, altil spre
Vest in Polonia altii, In. sfarit spre vaile Ucrainei i pe
valea Niprului. Cei ce au ramas pe loc s'au .desnationalizat
complet i n'au lasatsdupa ei -deck o amintire slaba in toponimia regiunilor ruse ").

Boldur, op. cit. pag. 119.

0 villa Brodnuk, o intalnim In 1253 In Nitria Cf. Pejr, Cod. dipl.,

V. 2, p. 137; cfiteva loca1itI derivate din Brod. In Dict. Geogr. al Rom.,

Brodn4a (germ. Strassburg) este un ora., In Polonia etc.
13oldur, op. cit. pag. 132.
Boldur, op. cit. pag, 140.

www.dacoromanica.ro

26

Domnul G. I. BrAtianu, in doud. cArti ale D-sale "),

admitAnd pArerea lui Uspenschij "), crede, ca i odinioard
Dumitru Onciul, cA Brodnicii sun't acelasi popor ca i Brodoni-Vordoni din cronica bizantind, oi ix Boovis , cd
numele lor este acelasi cu al Brodnicilor din anale1e rusesti
din 1147, uniti atunci cu Cumanii: cd acest nume al lor este
acelasi cu cel al Brodnicilor din documentele unguresti dela
inceputul veacului al XIII-lea; ca ei sunt stApAnii vadurilor,
adecd ai regiunilor din Moldova de miazdzi, vecind cu tinuturile Munteniei, brAzdate de at.da afluenti ai Dundrii; cd,
trdind in vecindtatea Cumanilor, n'au fost in totdeauna in

bune raporturi cu acestia; cd seful lor, un voevod cu nud. Brdtianu nu face deosebire intre
mele Ploscdnea
Brodnicii analelor rusesti i Brodnicii regiunilor noastre
se gdsea alAturi de Mari, cAnd acestia in 1223 invadaserd
Rusia sudicd.
Si se intreabd d. BrAtianu: SA fie oare prea riscat de
a apropia de misteriosii N. nd. r sau V. n. nd. r pe Vordonii sau Brodonii textelor bizantine, Brodnicii, pe cari can-

celaria pontificald, la inceputul veacului al XIII, ti confunda cu Romdnii din Carpati?... Ipoteza V. n. nd. rL-Vordoni, Brodoni pare greu de adniisy.
lat despre ce este vorba:
Un geograf anonim din Afganistanul de miazd noapte
a compus la GozgAn, In anul 982, o geografie universald,
frontierele lumii, in care ni
intitulatd

se aratd cd tara Maghiarilor se mArgineste la rdsdrit cu

muntii, La apus i miazdnoapte cu teritoriile Rusilor, la
miazdzi Cu tribul crestin al V. n. nd. r., cari sunt oameni
slabi i sdraci, stdpni pe putine averi. MirvAtii sunt vecini

muntii V. n. nd. r. si se intind de aci 'And in tara Pecenegilor i pnd la marea Neagrd ").
G. I. Brabant'. Vicina i Cetatea Alba, pag. 33 1 Une nigme et tut
miracle historique: le peuple Roumain, pag. 98.
Th. Uspenschij, Obrazovanie vtorago bolgarskago carstva. Odessa.
1879, Anexa, pag. 35.
V. Minorsky, Une nouVelle source persane sur les Hongrois au X-e
sicle In Nouvelle Revue de Hongrie LVI (1937), pag. 305. Cf. oi
Bratianu,
Une inigme, pag. 94.

www.dacoromanica.ro

ArAtArile geografului anonim din Afganistan sunt

Intregite, cu un secol mai tArziu, de informatiunile ce ne
un Scriitor persan, cunoscut de obiceiu subt numle sAu de
origine, Gardizi, care pe la anuil 1050 a scris o carte IntitulatA Zayn-al-achbar, <<podoaba istoriilor in care !titre al.

tele ne vorbete despre Maghiari i despre popoarele

vecinate cu acetia. Informatiunile geografului anonim, ca
i ale lut Gardia, ne sunt confirmate i de alp doi scriitori.
orientali: de Ibn Rusta, dela inceputul veacului al X-lea
de Al-Bakri, dela sfAritul veacului al XI-lea i de copiatoril lor de mai trziu.
lea' ce ne spune Gardizi In traducerea romAneasca a
d-lui A. Decei ").
Intre tara Bulgarilor i tara Es-g-1") cari sunt tot din
Bulgari, este hotarul Maghiarilor. $i aceti Maghiari sunt
un neam de Turci. i conducAtorul lor e cu 20.000 de cA1A-

reti; i pe acest conducAtor II numesc K-n-de ") acesta

este numele stApAnulu$") lor celui mai mare. Si pe acel
conducAtor-care orAnduete treburile il numesc dj-le "), lar
Maghiarii fac ce poruncesc dj-le. Ei au o pustie cu iarbA
loc vast "). $i tara lor e 100 de parasange pe 100 de para.
sange. $i tara lor e lipitA de Marea de Rim (=Marea Nea-

grA), care din rAul Dja.ihn in acea mare cade "). $i

lo'cuesc litre aceste rAuri. $i cuin se face iarn, acela care
se Ose*te mai departe de fluviu, se intoarce lAngA fluviu
6i peste iarn5 sta acolo; i prind peti i cu acetia
tigA hrana. $i acel fluviu este acela care e la stnga lor.
LngA Slavi este un popor din imperiul roman (Az Riun) i
A. Decd. Asupra unui pasagiu din geograful persan Garctisi, in
volumul de omagiu al Fratilor Al. fi I. Lapedatu, pag. 881. Tot deln d. A.
Decel am imprumutat I notele din acest pasagiu al lul Gardle. Cf. 41 Gr.
Kuun Gza in A magyar hontoglals Kutfoi. pag. 139 sq.

Minorsky Asia
(6) K-n-de = Kende.
Stapanultd, adeca regeltd.

Di-le, echivalentul lid rang la Porphyrogenitus, ung. Gyula. rom.

Gelu.

Minorsky: Ei poseda o campie Intinsa AA de larba.

In acea mare cade. 'Pasagiul acesta ste neclar. 'Minosky:.Tara lor se
gasete langa marea di-Ram Ore care ettrg croua fluvii

www.dacoromanica.ro

28

toti sunt cretini i pe ei fi numesc N-n-d-r. Si ei sunt mai

multi dect Maghiarii, insa sunt mai slabi. Si pe aceste

doua fluvii, pe unul II chiama Itil Ti) iar pe celalalt Diiba.
cum Maghiarii sunt pe marginea fluviului, ii vad pe aceti
N-n-d-z (N-?-dh-z ). Si sub N-n-d-r, pe marginea fluviului,

este un munte mare i apa ( =fluviul) iese pe lang.a acest

munte. Si dincolo de acest munte este un popor cretin 1
el sunt numiti M-r-vat (M-r-dat?) pi intre ei i intre
d-r (N-n-d-z ) este un drum de zece zile... Si aa se zice
ca numarul lor (al Maghiarilor) e mai mare deck. al Romanilor (Rilm ). i ei sunt un popor deosebit... Si tara Maghiarilor este toat cu arbori i mlatini i pamantul lor e
umed. j ei necantenit fi birue pe Slavi i mereu impun
Slavilor biruri i pe ei ii au ca pe sclavii lor. Si Maghiarii
merg in expeditii in ontra
sunt adoratori ai focului
duc Romanilor
ii vand...
Prin urmare atat geograful anonim din Afganistan cat
i Gardizi, precum i Al Bacri constata ca intre Unguri i
intre Slavi locuesc cloud popaare cretine, deosebite de Unguri i de Slavi, considerati i unii i ceilalti ca pagani
Slavilor i Ruilor i de acolo aduc robi i
.1

anume poporul M-r-vat, adeca poporul Croatilor (ung.

Horvt) sau poate poporul moray al luil Suatopluc, cucerit
de Unguri la 8940 al doilea poporul numit M-n-d (dh )r(z ) sau V. n, nd. r.
Observam, impreuna cu d. Decei, ca toate amanuntele,

atat cele de ordin geografic: muntii, Dunarea, cat i cele

de ordin etnic: popor deosebit de Maghiari i de Slayi, apoi

faptul ca ei sunt mai multi deck Maghiarii, dar mai slabi

.decht et,
evident din punct de vedere militar, ceea ce
conglasuete cu spusele Notarului anoniM
cA stint cretini, pe cand Maghiarii i Slavii sunt pAgni, ca fac parte
din imperiul roman i cA trdesc intre Maghiari i.intre Slavi,.

departe de acetia din urma la o distanta de 400-500 km.,

71) Minorsky : Atil. lzvoarele persane confunda cele trei etape ale
asezarit Ungurilor : cea dela limn. Cu cea dela Atelkuz (Atel-kzt, 1ntre ape).
de care ne vorbeste Porflrogenitul gi Cu cea din Pannonia,

www.dacoromanica.ro

29

toate aceste aratri ne fac s credem ca ad este vorba de

poporul romn " ).

Chiar ovairea in aplicatea punctelor diacritice, in

cele dou manuscrise, zice d. Decei care a studiat in am-

nunte aceast problema', ar arta a in original numele a

fost scris altfel ").
De aceea n'ar fi exclus ca subt numele V. n. nd. r.
sa se ascundA numele Vordonilor, adec al Brodnicilor ").

Brodnicii-Prutenii. Prerea noastr se deosibete cm,

totul de prerile istoricilor citati pAna aci.
Numele de Brodnic este dup noi

faptul il pre,
zentAi" n ca o simpl ipotezA
traducerea in limba s'aya
a numelui de Prutean, locuitor al regiunei dela Prut.
Se tie c Romnii, in afar. de numele lor de origine,
au purtat i un al doilea nume distinctiv, luat dup cursul

apelor in jurul crora s'au aezat: Olteni, cei din valea

Oltului, Crkeni, cei din valea Criului, Timoceni, cei din
valea Timoculu. Brateni cei din Banatul Timkului, Mol-

doveni, cei din valea Moidovei i aa mai departe. Tot

astfel s'au numit Prutetti cei din valea Prutului.
Numirea de Pruteni, pe care o intilnim in cronici i in
documente, gsindu-se in lupa de intrecere cu numirea de
Moldoveni, subt care nume odinioar erau cunoscuti numai
iocuitorii de lng raul Moldova, a fost biruit i ea a cedat
locul. Astfel s'au numit, cu trecerea vremji, Moldoveni nu
De altfel. Insusi Minorsky, lector de literatura si istoria permita
dela Scoala de studii orientale dela Londra, inainte de a se fi pronuntat pentru
identificares poporului N. nd. r sau V. I. nd. r cu tribul turcesc al Vunundur-ilor
de care vorbeste Mas'ficil si care ar fi invadat In 934 teritoriul bizantin. a socotit ca trebuie identificat cu vr'o populatie romilneascA din Moldova sau din
Muntenia : tFavais tout d'abord pens A identifier les N. nd. r.h quelque populadea roumaine de Moldavie, ou nlme de Valachies.; identificare ce a fAcut-e.
In urmA d. Decei, elevul lui Minorsky.
Decei, 1. cit. p. 899.
AtAt d. Decei cAt si d. BrAtianu presupun cA subt numele V.n.nd.r.
sau N.n.d(dh.).r.(z) s'ar putea sA se ascunda numele trecAtor al vreunui conductitor al poporului romln,
desemnat, inlAuntru, totdeauna prin numele de
4112umAm iar, In afarA, prin numele de 3VIsh.,

dupA un vcchiu obiceiu turcesc

de a se numi popoarele dupA numele fefulul : Osmanlii (Osman), Selgiucist

(Selciuc).

www.dacoromanica.ro

.numai locuitorii, din valea. Moldovei. ci i cei clin, valea Siretului, din valea Prutului si din alte VAL
putea
inlaturarea cuvantului. Prutean sa se fi datorat tocmai fap-

tului ca s'a generalizat intrebuintarea cuvantului tradus In

Astazi insa, prin fixarea, pe cale iterar,
limba slavona.
a graiului romanesc, se observa in limba tocmai fenomenul
contra'', cel al inlocuirii. din circulatie a elementelor slave
prin elemente de origine latina: vrednic prin .demn, vrerae
prin timp, obladuire, conducere, etc.
Intre faunae ce se varsa din teritoriul scitic iii fluviul
Istru: Herodot, cu cateva veacuri Inainte de Christo,s, ne
citeaza i raul .TT6pant, numit de Greci n
tar-.
mziu, acela0 rat', Profirogenitul il numeste BpoOTos in
limba pecenega Boupea. Brutos. este forma ce se apropi mai mult de romanescul Prut.
Porata sau Pyretus, insemnand in limba vechi/or Traci
o apa peste care se ponte trece cu plutele sau cu podul de
lemn,

Istrul sau Dunarea nu putea fi trecut deck cu

barcile sau cu corabiile,

Slavii and in drumul lor spre
miazazi peste Romanii Pruteni, adeca peste Romanii dela
vadurile sau dela podurile Prutului, le-au tradus numele in
limba lor, numindu-i Brodnici.
Asupra originii numelui de Prut s'au dat felurite etimologii. Pare insa ca vorba e de obarsie Iraniana, modificata de fonetica traca i avand insemnarea de: trecere, vad
sau pod"). Domnul N. Dragan care ne citeaza toate aceste
etimologii, sovaeste de a face o apropiere Intre numele Prutului i cel al Brodnicilor; dar, ne atrage luarea aminte asupra Prutenilor din cronica lui Simon de Keza si din Cronica pictata dela Viena.
Romanii Pruteni, in traducere slava, Brodnici, se intalnesc pe intregUl teritriu locuit de poporul nostru, i In
pecial in, Moldova, patria .lc)r de origine. .Deci, Ii gasim,

In acelasi timp, dupa cum o constat documentele, si in

Muntenia si In Ardeal.
Cum insa, .dupa spusele cronicilor publicate de noi, re75) Asupra numelut de Prot, vezi V. Parvan. Name ae rand d,sco-sgtrice
pag. 8, A. Rosettl, Resturi de limb8 scito-sarmatii, pag. 8. Cf. o N. Dragan.
Romfinii din veacurile IXXIV pe baza toponimiei onomesticei, pag. 575.

www.dacoromanica.ro

31

zulta ca Romnii s'au desvoltat i mentinut pe un,teritoriu

toarte, extins. i cum ei, in epoca migratiunilor popoarelqr,
n'au putut ramanea cu totul neatini de aceste migratiuni,
nu e de mirare c Ii intalnim in regiuni atat de indepartate
de vatra lor din Carpati. i dei, cum observa d. I. Nistor,
dislocarea Romanilor s'a facut in mare parte data- cu venirea Ungurilor 71, cand. pamantul autohtonilor a trecut in
Proprietatea regelui, dar lasandu-li-se dreptul de migratiul

ne, este sigur ca o aa de mare masa de Romani nu

putea sa imigreze in regiunile din Galitia i din Polonia rasariteana i sa-i mentina, in acelai timp, i institutiunile
lor i drepturile lor
se citeaza in Galitia peste cinci sute
de "comune cu jus valachicum ")
daca n'ar fi fost de

mult imigrati aci i considerati oarecum ca autohton,i in

acele parti.
Iar daca intalnim pe Brodnicii dela Prut pan& in regiu-

nile Donului nu trebuie sa se uite ca. nicairea letopisetele

ruseti nu ne vorbesc despre aceti Brodnici, ca fiind

tori ai regiunilor in cari ei ne apar ca luptatori. In .aceste

letopisete ni se spune numai atat ca ei au luptat alaturi de
Cumani, i intr'o imprejurare, ni se numete i conducatorul lor, Ploscanea.
Aceti Brodnici ai analelor ruseti cari lupta in contra
Ruilor sau alaturi de Ru*i. i, totdeodata, gaud de Cumani, pe cari Ii insotesc, sau impotriva Cumanilor, sunt o
trupd inarmata- dusa de imprejurri pe cari nu le cunoatem
pdnd in regiuni atat de indepartate.
Uneori intlnim pe Pruteni sau Bruteni alaturi de Vlahi. Astfel in lupta regelni Ottocar al Boemiei impotriva imparatului german, din anul 1277, Thomas Tuscus ne spune
c.a. au luat parte i Blacii i Brutenii: Temptat cum multig
nobilibus Alamanie machinari rebellionem Brutenos et infideles sibi in adiutorium vocat, sed deo disponente Brutenis
et Blacis inter se discordantibus suo rex Boeniie proposito
defraudatur 78) .
76) I. Nistor, Emigrtirile de peste mun(i. In An. Ac. Rom. XXXVIII ser.
II, Dag. 221.
77)Cf. i D.. Mototolescu, Ins. Vaischicurn In PoIonia, pag. 9.

78) Mon. Germ. Hist. XXII.. pag. 525.

www.dacoromanica.ro

32

Acesti Bruteni pusi alaturi de infideles, adeca de

necatolici, apoi alaturi de Blaci, credem ca erau Prutenii
brodnici, iar nu Ruteni cum ii socotea d. Sacerdoteanu ")
Domnul lorga e de parere ca acesti Bruteni nu pot ti Rutenii din Galia ci cel mult Brodnicii moldoveni ").
Prutenii
cate odata numele Pruteni se confunda
cu al Prusienilor ") dupa cum numele Dacilor se confunda
se intalnesc
cu ce) al Dacilor (Datilor ) din Danemarca
in lupte uneori .aIaturi de Mari. Astfel in lupta din anul
castrum Sandomirien1259, impotriva cetatii Sandomir
se
iau parte impreuna cu Tatarii i Prutenii: Anna quo

supra (1259) ante festum Sancti Andreae apostoli pro

peccatis Chnistianorum intraverunt Tartari cum Pruthenis.
Ruthenis, Comanis et aliis gentibus.terram Sandomiriensem ").
De altf el, nu trebuie s ne miram de faptul ca Ron:tariff,

fie a se numesc Pruteni sau Brodnici, fie ca se numesc

Vlahi sau Volochi, se intalnesc in regiuni atat de indepartate de vatra lor. In evul mediu Ii intalnim peste tot locuI
si in teritorii uncle nu ne-am astepta sa-i intalnim. Astfel,

izvoare vrednice cle toata increderea ni-i arata, la anul

1433, luptand impotriva Turcilor alaturi de Gotii crestini
din Crimea "); dui:a ce la anul 1210 ii gsiseram luptand
Aur. Sacerdoteanu, In juryl unet lupte a Romdnilor cu Rutenii in and
1277, In Arhivele Olteniet, XIII, pag. 285.
Iorga, atora Ronvinilor, Hi, pag. 150.
Cf. Chronica Albrici monachi Trium Fontium a Monacho novi
monasterii Hoiensis interpo/ata, in Mon. Ger. Hist. Scrip. XXIII, pag. 911:
Pruebeni pagani, nu pot fi decat Prusienii pAgani.
Godyslaw Paszka. Cron. In Mon. Polon. hist. II. pag. 585, citat de
T. Hotnog, Be_rsabgnii din cronicile vechi poloneze, In Arhiva XXXIV., pag. 69,
Domnul Hotnog crede ca acesti Prutheni sunt Prusienii.
8.3) Heyd, Le co/onie convnerciali degli Italiani in Oriente nel medio eve

U, pag. 119 ne vorbeste despre Valachi cari au luptat pentru apfirarea, in

anul 1433, a cetkii Theodor. Cad ni se spune : L'armata turca era a campo a
un castello fortissimo della Gotla, che si chiama Teodoro, dove si trova it
signore della Gotta con trecento Valacchi e gli ha dato cinque battaglie ordinate
e non ha potuto obtenere... Vezi 1 pag. 160: Gli atranieri che si trovavano nella
cittit, come Valacchi, Polacchi, Russi, Georgii, Cerchessi ed ahri essi stegi In
parte venduti come schiavi, in parte caricati di catene.

www.dacoromanica.ro

33

contra Bulgarilor la Vidin ") i dupa ce i-am constatat mai

apoi, in anul 1260, luptand in armata regellui Bela al IVlea, impotriva lui Ottocar al II-lea, regele Boemiei.
Aceasta cercetare a noastra asupra problemei Brodnicilor, coroborata cu datele ce ni le procura' studiul celorlalte izvoare ale istoriei Romanilor, ne duce la concluziunea
ea, inainte de a se fi organizat principatele romane pe baza'
politico-teritoriala, cel al Munteniei pe la anul 1290 i ce!
al Moldovei Cu o jumatate de veac mai tarziu, au existat
In regiunile noastre mici organizatiuni ale populatiunilor
romaneti, dintre cari ni se amintesc intre altii BrodniciiPruteni i ca cel dintai voevod ce-1 intalnim in pragul istoriei noastre nationale a fost voevodul Ploscanea al Brodnicilor.

In acelai timp, ni se pare ca se adeverete i parerea

acelora ") cari sustin c.:a injghebarea celor doua principate
romdne s'a putut face, complet i inteun timp aa de scurt,

numai prin conlucrarea, pe lana elementele interne, i a

elementelor externe, in Muntenia prin elementele romaneti de peste Dunare i de peste Carpati, in Moldova prin
elementele romaneti din Maramure i de peste Nistru.

84) D. Jos. Schiopul, Un comes Scibiniensis la 1210? in Daica Istoria

2, pag. 65, crede a este vorba de un comes din Sebenicul din Dalmatia.
85)Cf. A. V. Boldnr, op. cit. pag. 158.
3

www.dacoromanica.ro

TEX T EL E
A

LETOPISETELE RUSESTI ')

Anul 1147

Anul 1147. In luptele dintre principii rui, purtate in

anul 1147, au luat parte_pgklnd ,Cumani, i cete de Brod-

120:::*Iff

rn

C)

1. CRO CecOAT EVSCAIA 2)

CBHTOCHBB'b we npH
a y Hepinmcga, H Torga npHAoula 1(13 Hemy CAR 1431, flonosenb, 0173 yew', ero, C13 BacznemT.
110110BEIHHOMI, 60 gaAH npHcnanti CR 6HxyTb, Talco pexyge : npa-

maemb aAoponin Tnoero, a Kan Hbl BenHum K'b co6t CO CH.1010

npHTH? B'b TO we Bepema npH6troula H313 PycH A131.JKb1 11 Ho-

Htgama emy BonoltHmHpa B1 tlepinirost, a Hannan y CTapoAy613. CBSITOC.IlaBI we npinke w AtTOCJI3B1110, H Ty npH.nowa K'b
nemy Apyani 110.11081rh, TOKCO6Htlif, H upHcTaint K'b HHM'b

mHpa goqe6Hqa H roptHa, H nocaa H Ha CMOJIHgHb1, H HoweHama Heprb Yrphi. 131 TO we spes' 131,1613mm nocammini
B0.10AHMepH H 143HC.13BHH
MbileHbCKa, H H313 B.TIOBe,

H3% BAT/P113, H313 BpHlibCKa,

H 14313

H oTTytta Hyie itenrOpbCKY, HAe aaem% BCH BRTH1H H JO BpAHeCK'b, H JO B0p06iHH'b, 110AeCbHbe,
Aomoromb H MueHecwb. B1) TO we Bepemn npHAorna xi) Hemy
Bp0AHENH, H 110/10BLIH npirgotna K'b Hemy MHO3H, yent ero.

B'b TO we Bepemg 143HCJIaB13 ltaBbIA0BHIlb

4-lepHHrofty.

1313 TO

143% HOBar0p0AB HAe

we nepemst npHAe noprbBipii,

CBATOCJI3BY AnsropbcKy, H

nais67, KO

OTTyAa HAMM M1H3HeCKy, CBSITO-

C'b rioprenHmewb, H C'b 11011013HH, H Ty A3511313

HM13 1(am:if MHOrbl, H nonne ic rpaAy Ha 143BCJIBBH113. 14 inc.=
yroHinna 11 TIOCHH OT'b BOJIOAHMHpa Aanbukonaga H Orb
Bcesonomia, peitytie : He Hmtn Ha HU B73 TOM'b wano6b1, HO
6yAeMbl BCH na OAHH'b My)Kb, H He 110MHHH 3110613 HalliHrb
C.113BH4eM13, H

a xpecrb ICb Ham% utnyri, a oTtuniy CB010

13733MH, H

61TO ecmH

Letopisetele rusesti, editia Comisiunii Archeolog ice din St. Peteramrg.

Cronies Ipatievscaia, pag. 27, seq.

www.dacoromanica.ro

36

mum Timm, a To TM BlaBopoTitms"

H Rtnosama xpecrb,

H He ynpaHnua. Toro we ni3Ta nocna B011oAHmHp% H Hailcnaft-b Itasbutompla Hal LlepmaroBa nocnbi irb Hasicnasy KIMWO Kiesbcgomy, pexa: 6paTe! ce sawn, Ofir0B1111b CHHTocnawb
BonoCTb M110 135ITH,413, nOHAH1313 HaHb, awe it npoweHeili3, TO nOHBer13 Ha AIONVIM Cywnanb, n1060 C% Hicarb mlips cinopHArb,

mo6o 01 CI HIM% 6behrb".

2. CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)
1146. H noHen13 Bb1HATH ero Ha% nopy6a, II Hecoma H 131
Kenji, H newa Ty 8 nHill, HM BMA, HH Insi, MI rnarona, HO TORMO
Ayala 613 B% Hemb, H nosen13 CH 110CTpHillti EyeHmifo emicxony,

noToms we oTAa emy Borb HemouxH, H npmenowa H In Mewl,

eb MOHaCTbipb cHHTaro Oeonopa, H npnaHa Hrymella H 6paTito,H
coBgballi Hm% we 061314a111, Ty nocTpHwecs 11 B'b cxHmy. Ha
npexHHH we BO3BpaTHM01. orlaBblikOBH4H nonowa orb Kopanena
X0 4le6pHHboxy, a CBsITOenarb BeeBOnOn14,1b OCTa B1 KopatieSt,
a oTTyiky nocna B1 I(03eneCK% KO cTpbiemt cHoemy CHaTocnmay,
rnaronH: PlaRcnawb MbcTinnaBHqb nomen.b rb RieBy, a AanblA0BHHH C% POcTHCIlaBOm% MbeTHCnaBlitlem% C% CmoneHbCKHm% xo-

TAT% OTO no Ten". AaBbIBOBlitia we npmneirb cTacTa BO

,r_e-

6psitibeiri3, a CBATOCnairb Ha% KOBVICKa kute AtA0Cl1aB.1110; Ty we

paa6onl3cH KH5lab 14Bairb 10pbeffl411b, BHyK1 1301100114mepb. CBSITOcnaBI we oTTyty noHne 1C0 OceTpy, H Ty OTCTy1:1H Orb Hero
14nm-um Bepnaprimb Ki POCTHCnaBy CMOneHbCKOmy Klifi810, Baeml
y CBSITOCnaBa 200 rp1f3eirb cpe6pa, a 12 rpHBeHl anaTa. IIpmimenmy CBSITOCnan B1 RonTeCicb rOp0/41, 14 Ty npllcna emy

10pbm BanonHmepHgb nOMotib, THCAlgy 6poHHHIeb npywHma B13-

oaepbcxie. CHHTocnans we nepe6pawb xpywmiy, x0T13 HTTH c%

BinoaepuH Ha AaBh1A0B1411H xo /1131X0CnaBn10, H B% To spew' nasa
HHHemoraTH 14Bairb 10pbeultib 14 6bICTb 60.3eirb Benmx,CBATocnalrb

we He 13xa orb Hero, HH AppialHbl nyCTH, C.ribmaime we AaBbinowy4a, owe npmcna 10pbH nomonb CHHTocnarty, 14 He cmtcTa
no Hem:b OTO, Ho clasawa BATH4H If pl3cTa HM'b : Ce eCTb BOpOrb H Rams, H Hams ; Aa 110BHTe y6HTH ero neCTb10 11 APpiatHy

ero Ha6irfre, a HmtHie ero Ha nonoHs Haub", H Tax nommaTHcTacH 1431 Aimoc.rmeng.

3. CRONICA NICONOVA 2)
1146. A KFIgab Be.I1HKH CBSITOC/laWb OfirOBHIlb line

Irb go-

aeacKy, H Hal, RoaeacHa HAB KS klmocnamno, H Tamo paa6oni3ca

y Hero KH0313 MBaHICO CbIll'b KHR)Rb 10pbeln
Cronica Voscresenscaia, pag. 37.
Cronica Niconova, pag. 171.

www.dacoromanica.ro

13.71aAHMeplPia Ma-

37
Homalub. }<Haab *e CINITOCJIaB% 0.11TOBW1b HAe BT2 PABaHb, H 6b1B1)
BO MgeHCK13, H 111 Ty/113, H Erb Ay61(.13 Ha jloHy, H Kb EJIII13 H 131
Ilp0HCICII, II lIpiliAe Bla 13e3aHb Ha Oxy, H noHiris Hoeprb no Oxt,

II npe6burb BO rpax13 OceTp13, H Tamo oTcTynx Orb Hero KHIlab

14BaHKO Bepna,tunixs, Cb1H% POCTIICHaB11b, BHyKb MCTHCJIaBllb,

npamyrb BnaAnmepa MaHamaxa, npanpanyxs Beenonowb, npenpaapanyrb Slpocnannb, nPaugps Henuxoro Bnammepa, H Hlte
KO oTny caoemy PoeTHcnaHy Kb CM011eHeCK'bo a CBSITOCI1aB'1I Rpm

Esepxs no OKil OHO, H npHweirb CTa Ha yCTb I10pOTBb1 Om

Hs llio6HHnit OM0001313, H 11pe6b18s Ty MbICJIHIlle "ITN K'b KO/10T-

cKy. 14 npHcria CL Hemy KIII13b K)pbm BnaAHmepnqb MaHomawb

11373 CY/HAWN' B13 110MOI1Ib geTbipeHaAecsiTh TbICHINb 6p0HHHK'b, a

KHIlab 14351CJIaWb AaBbIA0BHIlb H 6parb ero BonoAnmerb ,TiaBbIAOBHIlb, TO cnbunenue He CM13CTa I10 HMI, HTH, HO 1312313paTFICTaC51
4131 kbAOCIla131151. Toro we whTa npecTanHcx 1(H113b 14BaHKO K)pb.
el31411b, BHyleb BOJ1OAHMepa MaHomaxa, y KH51351 C1351TOCIlaBa On-

roaaqa Ha yCTb 110p0TBbl pim 13% 1110611H1rh AM0001313, WhC511ja

MapTa Erb 29 aelib, H Haemine rim(' ero 6paTia ero, KHBab BOpHC1D 10pbeB1iqb, H Kliflab 1.11t6'b K)pbeBHtlb, H HAolna KO only
cnoemy, HenHxomy KIII1310 100610 Brialmmepwno MaHomainy, B'b
CywAanb, a CBATOCJ1aBb rige 011TOBHgb Haeprb I10 01C13 ptut,
npe6bmax Cl) BeJIHKI4M% K11513CM13

K)pbems Cymmancolms,

C'b

CbIHOM% Bermoro KH51351 BonoliHmepa Manamaxa. Toro we ntTa

npecraancn 6/lar011tpHag KHArHHII HHoxa MipHHa, 2un4 nenHxoro

Kliflag Bnalumepa MaHomaxa, mtcxna anptnx Hs 30 gel-lb, a nonoweHa 6b1CTb BO CINITerl NepKBH Hs moHacTbipH, Kb HeAll we

nocTpHwecn. Toro we ntTa axbnaina meTmpe nepxBH xameHm....

4. CRONICA TVERSCAIA1)
1146. Ha Ty we OCeilb 14rOpb B1 nopy613 601113Hb 6t, 14
11p00511.11e qepHembeTna, 1(H13b BeJIHKIII we NOMA HignycTH(B)um
ero nocTpwill, H 6bICTb 1IOCTp11WeH'b B'b IlepeNCJIW31111 0TT3 enncxona Eylmmig, 110TOM'b we oa,Ekpast,

H HeAotua ero Kb gieBb

B'b maHaeTbipb CBSITar0 c1le0A0pa, H Ty cxbimy B733110/KHWa Ha HL.

orlaBbIA0BH'I11 we nomkoina aa Cnnrocnaaomb

CB11TOCJ1aBb BCeB0/1010111b 0111`0Bliga OCTa B'b

co

Ae6psnibcxy, a

gapagent, a CBS1-

TOCaaBb 14373 Koaenbcxa Hixe ICb ith/IOCIlaB.TIFO : Ty we paa6onlicsi

y Hero I4BaHb lOpieB14913. Om, we none 1C13 CecTpy, 14 Ty POCTHCAaBligb 14BaHb BepnamPiHnqb OTCTy1113 Orb Hero IC13 POCTHcan), Kb CMOJleHbCKOMy, a CBSITOC/laBb npinixe BO KO.T1TeCKb ro-

11 Ty npHc.ria emy lOpiii

01011POPYKiii

1131 Cywkaim HO-

MOtib 1000 6p0HHHICb, a DABBIA0B1111H TO C11131111aBIlle, He cminna

NO Held% NTH, HO B0311paTHCTaCR 1131 ithAocnan.rm.

1) Crortica Tverscaia, pag. 207.

www.dacoromanica.ro

38

Anul 1216

Anul 1216. In luptele dintre principii rusi Sviatoslav

si Iaroslav, iau parte, pe 15n0 Cumani, i trupe de Brodnici.
5. CRONICA DIN NOVGOROD')

1216 . H 6bnna Ha Topomws Ha Owls Capis y

CBSIT'bil

Mapnwis, anwin B'b 9, B'b Be1INK'b AeH13; H Ty npiisxa KOCTHHTHHI, KHH3b C'b POCTOBgH, H napagoBaulacn BHIVEBIlIeCH,H xpecrb.

utnoamna. H oTpHnHwa BononHmepa Hcxoacxaro C'b Appiamoio

nonschs, cTasua npoTHsy IlepcncnaHnio, B73 @omitHy Hentmo. H txamue Ha% Honxorb, 110A1.
B73 POCTOWb, a camH nplimegwe

ropojkoml Hammawa genowisica H Hcnbrrama, owe K1151351 ApocnaHa B'b ropoAt HisTy, nomen1 651111e K73 6paTy 10pbews C'bI10.71031,

CKOHHB'b BC10 CH010 BOROCTb, C'b HOBT0p0AgH H C'b HOBOTOIDKUN,

a 10pbm, co CuTocnaHoml, H C73 BonogHmepoml, BbImeJIL 6Hwe

11373 B0.110AHMepa C73 acem 6paTbeio. Il 6Hxy norm's CH.I1H11 BenmH,
MypomnH, Bp0AH/11.111 H rOpO,VIalfb, H BCH cHna Cyanancgoll 3emM4, 6Hine 6o nornaHo 11873 nocend go nisunia. One cTpawHo
1110A0 H AHBHO, 6paTie! nollgowa Cb1H0Be Ha OTLIH, a onus Ha

atTH, 6parb Ha cipaTa, pa6b1 Ha rocnony, a rocnona Ha pa6bi.

H cTa Apocnawb H 10pbH C73 6parbelo Ha ptut Kat, a MCTHcnawb H B0J10,1111Mepl C73 HoHropow nocTaancTa CBOH

110.7KbI

6.7H31 K)pbel3a, H Ty CTONCTH, a KOCTHHTHH73 nanis cToHwe

CBOHMH I10.11K131, plgt AligH10. 14 yaptma nonym cTomna RpoCnaBnH 10pbeB131, R nocnama JIapioHa cowcoro WI3 lOphio :
KilailHeM'b TH CH, HtTy CL T06010 06111113I, o6Hga

C'b 5Ipo-

cnaHowb". OTHtma we 10pbm: opus% ecmb 6parb

5lpoc.naH nocnacTa Irb ApocnaBy pxyme: nycTH mywH Hoaroponms H HOBOT0p)KgH I LITO ecH aaillerrb BOHOCTH HOBrOpOATIKiH,

Bonoich BICHSITH, a Amps C73 HamH BOHM!, a 'Teal, xi, Ham%

utnyil, a xpoint He nponmsars" ()Tatum we gpocnawb: mxpa

He X0"1/0, a mywa y meHe; a nanetie ecTe wmf , H Bb111111H ecTe
axis pbt6a Ha cyxo". H cxaaa Aapiowb Ty ptoib xHsaehub H Hut-

ropoixuehrb 14 llama nocnacTa Wb o6isma icHnaema C'b nocatnHeio

pistibm: mu npiunms eats', 6paTe 10pbH H SipocnaHe, He Ha nponliTbe xpomf, He nail Eon. CTB0pHTH Toro, ynpaHismcss, MbI ecme
unemeHmiuts, a nanHsch cTaptriumcmo ROCTHHTNHy, a nocanHTe

ero B73 Bonogismept, a Bawl, mum Cymanbcxan BCH".

Bononumep% we CMOnetICKiii HOCTaBH gOAKI CBOR C'b

a orb Hero MbCTI4C/laB'b H BCeB0110A73 C'b HoHropoww, H Bono-.

FICKOBWIN. a orb Hero CTN ROCTAHTRWb
POCTOBAmmeps
NH, ApOCIIHB'b we cTa C73 CBOHMH 110/1101, H C73 MypomboasmH
C'b rOpOplaH131 R CI Bp0AHHKH upoTHey B0110101MePY n CM0111151-

110M73, a 10pbH cTa npormsy MbCTHCIlaBy H HOBrOp0Agehrb.

1) Cronica din Novgorod, pag. n seq.

www.dacoromanica.ro

39

CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

Are aproape acelai cuprins ca i cronica din Novgorod.

Anul 1224

Anul 1224. In lupta dela raul Calca dintre Mari si

principiti rui au luat parte, pe lAngi Cumani, si trupe de
Brodnici. Acetia, subt comanda voevodului lor Ploscnea,
au luptat impotriva principilor rusi, fiind de partea Tharilor.
CRONICA DIN NOVGOROD2)
1224. Toro we PYCbCTili 1CH51814 He nocaytuawa, HI nocnbi
Ha6Hwa, a camm noHnowa I1OTMB 11M'b, II He AoLubillure 0.11b111132

14 crania Ha Airimpt, 14 upticnaura rb 1111MT3 wropoe [menu Ta-

Tap!, pexylue Taxo : a ecTe nocaywaim Flononn, a 'imam Hama ecTe H36HnH, a aneTe apoTioy HaC'b, T8 Bbl noHnHTe; a Mbl
Ham, He BaH1114, ;la B1 cemb Bon,. 141 oTnycTHina Iwo% 'local.'

14rb. Torna we Mbemcnaab nepe6ponacH AH4311Pb npenae

1000 BON Ha cTopowm TaTapbcxbui, H no613AH ii, a 11pOICI

B'b
11X'b

1313613We C'13 Boettonolo CBOI1M'b fema6erowb Bla Kyprawb [10110Bb-

libCKb111, li TY 14M13 He 6131 MOilli, 11 norpe6oula soesony caciero

fema6era MOM B'b BehlAN, XOTHIDe HOIBOT1 ero y61110CTII, N Ty

h Hantaoma, xcripocHwbwe n021013bIlli y MbCTLICJIBBB, 11 y6mina

H. Cabnuairbwe we TO KHH811 PyCbCTili, noHnowa aa
HoHnowa BCH Erb Rynt DO 1114X73 we, Kamm 9 mirr, A

01.111i311pb, N

aaHnowa

aa ganawb-piwy, 14 nocaama B'b CTOpONUOCI 5IPYHB CI 110110BbD11,

a camx CTaH0h113 cTama Ty. Tuna we Slpywb CICTYMICH C12

1111M11, XOTH 6/4T14CH, 11 no6trouia He ycntsuire HINT we noIlOBLUI Haaairb, H HormiTawa 613HCB111e CTalibl PYCbC1(131X73 ICHH3b,
He ycntwa 6o 11C110.11411TNCH npoTHEly NMI., H cuurrowaca BCH,
11 61ACTI, Ci31111 ana 11 moTa. MbCT11C11BB'b we KLIBBbCKbIll, EINAR

ce sao, He ;mono' ci, mtcra mucamo we, cram) 6o 613 Ha ropi3,

Hav. pimno Han. ka.iwohm. Bis 6o MI3CTO TO RaMSIHNCTO, If Ty
yrowii ropon% KOH Ce6e Ha 1COM3X1, A 61401 CI BIM 1331 TOpoAa Toro DO 3 AH11. MHI4 we TaTapH 11014A0111a DO PyCbCKb1X1
KH11314VE, 6bf011e AO AH'illIpH, a y ropoAa TOTO OCTa 2 BOBBOAt,
UbrblpiCall'h II Te11110KBH1, Ha MbCTNCJIBBB 14 Ha BATH ero Ha
AHAPefl H Ha anbacaunpa Ay6ponaibcyaro Bi3CTa 6o 2 104HBH

CI MbcTmcnaBohrb. Ty we x BponHaiim ci, TaTaphi 6bnua, a BoeBona linocabnia, ii Ti 0KBHbHb111 Boeaona atnoaarb xpecTs 9bCTHbl# ICS MKTHCHaBy 14 Irb o6.13ma roulaema, HKO MX% He EARTH,
Cronica Voscresenscaia, pag. 121 seq.
Cronica Novgorodscaia, pag. 90, seq.

www.dacoromanica.ro

40
firb 113Bf1311Th TaTapOWb; a ropo B13511113 II 1110AN macticoma, H Ty
KOCTMO nanoma, a 1CI01311 14M-bwe nanasnwa, nonsKnanswe noxb
Alcxbi, a CaMH Bepxy ctnowa 0613A3T14, fi TaK0 WHBOT1 mrb
HT, HyCTIITH 11211 Ha HCKyErb, S c-bnra OK3HbHMH, npeAa

icomouia, a HHbIrb KHli3b AO AB-13npi3 rompo y6nwa 6: CBIITOcnaBa IlHenbacaro, Plancnana 14Hrsoponng1, CnnTocnana W1OhibcKaro, MbeTHeilaBa I4epHHrOBbCKar0 Cl) CbIHOMI, Doprx FleCB13H113-

cKaro. Tizna We MbeTHC113131 MberliC113811H15 nepewe nepe6trs

AH131Ipb, OTptfl Orb 6epera nonbe, ika He HAyTb TaTapli RO Hfirb,

a ca ms onna y6twa, a npomiR BOH BeCATLIH npiine xowno 131CBOSICH, a 14Hblrb 110110811H no6Rwa H31 KOM1, a nHoro 113'b nopTa.

8. CRONICA VOSCRESENSCAIA1)
1223. TaTapams ce 611'310111HM1, AaHNHOBH we na6nna1ow,e

Hrb CBOHM1 nonicoms, 0 Onronn gypcxomy xptnico 6biowycn es

HHAIH, Tora we %pm, n HHHH Borign n0.110BetibCTII4 cscrynntueca C13 HOMO, xoTnnw &mica; naKbi we BOCKOpt no6trowa
WM10131114,

14 noTonTaula 6twane cTaHhl PyCK121X1 KHH3b, a ICHH3H

tie ycntwa 011.111MITHCH LIOOTHBy I4X1, H CMHT01113CH BCH BOHNI4

PyCTI11, 14 6bIcTb cttia ana H 1110Ta, rptrb pago HaWHX1 PycRSIMS 11011KOM'b 11061111AeHOM1 6bIBWHA41. AaHH111 we B0AtB1, 5IKO

xpIntiae 6paHb TaTapboca Hanewnrb, o6paTti KOHb CBOA H no6twe 0T1 ycTpemneHia 17pOTHBHbIrb, H nwana BOAM 14 niri, H noilIOTH paHy Ha Th.lecH CBOeM1, BO 6paHn we He 1103H3CH xvitno-

CTH pago mywecTna BoapacTa cimero, 613 6o npsas H xpa6ops,

He 613 HH 131, mems we emy aapoga. 11 6bICTI3 no6tAa Ha BCH
Kiifi3H Pycide, alca we He 61mana Ti. Hagana PycKoh. aemnn HHxorAa we. Btintbs we ce benswill 1(H513b Kiesbociii 6bmwee ano,

He nenwecn mucamo we cs mtcTa, cTans 6t Ha ropt HalCh

ptxmo RalIK010, 6t 6o mtcTo xamemicro, H Ty r4HHHIlla ropoAorb C1 KOJIbeM1, H 6HCH Ci. HOMO HTh ropo,na no 3 nHn. A
HHHH TaTapose nonnowa nocnt PyCKbirb RHsaell, 6b1onke Hrb H
AO Antripa, a y ropona ocTawacn Ana BOeBOAM, tierbipKawb H
Tewylcawb, Ha KH13f1 MCTHC.113Ba, H Ha 3fITH ero Ha AHApea, Ha
AnexcaHnpa Jiy6ponbcKaro, 6tcTa 6o Ty 2 KH2351 co IcHnsem-b
MOTHCHaBOM73. Ty we N BOOAHH1111 6bI11 I CTapb114, H BoeBolia Hrb

nflOCKHHH, H Ty oKaaHHirt nawa poTy KO KHH310 McTncnany H

o6tma imaema, SIKO He 143614714 firb, HO nycmTn Hrb Ha HCKy111,
conraBT, oxammiii npeAacTb xxi, CB5133131, TaTapoms, a ropolkl

sama, monea we nactRowa, a mHnseti nomanowa nons ncxbi,

ci3Bowa B'bpay Hrb o6tnant, H TaK0 Ty acoHgawa 10-151311
WHBOTT, CBOR.

1) Cronica Voscrcsenscaia, pag. 131, seq.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE BIZANTINE
NICETAS CHONIATES

Anul 1186. Nicetas Choniates Acominatus, intr'un

codice din Venetia, Fol. 104, pe verso, ne spune c Bordonii, o
Bopbvrg considerati ca Brodoni sau Brodnici 1), o ramur a Tauroscitilor T CLUO0O-KOJJV earoaTraEs, au
dat ajutor Asanetilor in luptele acestora impotriva armai

telor bizantine.
IKO.CO. 'AV Tap nvoq boXwrov

bOpo, rIEEIVew TE Kfl XiaV

ap1110V, Kai oi K Bopbewrig ot5-ro1, TOO -aavElv inrEperftTal, Kett TaupoaxuaCv CorourretbEq, ^Ovoq bi Kai 0i5T01 KTOX0V
toiq KaTec Tew
ATMOV EuvapeqiEvol papfiecpoig, auvunku(pav duToig iiTTTladal Kai aUVa1TJX0VTO,

bi TrEpatiadiv ptcagictv, fins etTr000e Tois lTO-

aTTalq Kai errXopoiq szOIXabatcpeOat finexpotaw KaaCtimE EutiaXibv Kai

xantbubEctq 6TnaD.E.v EEEKVTlaCtg.

1) Th. Uspenschij in Obrazovanie Worago bolgarskago carstva. Odessa,

1879, in Apendice, pag. 35.

www.dacoromanica.ro

DIPLOME REGALE

BULE PAPALE

Anul 1222 (inainte de 7 Maiu). Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirma' din nou donatiunea ce facuse mai
inainte cavalerilor Teutoni in tara Barsei i le mai acord
noui privilegii1).
In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis 1. An-

dreas dei gratis Ungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Serviae,

Galaciae Lodomeriaeque rex in perpetuum. Inter regalis excellentiae insignia, quibus recolendae memoriae antecessorum nostrorum recolenda memoria insignitur, illud 3) excellentius et commendabilius prae ceteris invenitur commendandis hospitibus
largioris liberalitatis dexteram porrigere, quorum conversatio

et utilis esse 4) regno dignoscitur et ratio deo esse commendabilis reperitur. Hinc est quod piae recordationis parentum

nostrorum vestigia pio desiderio amplectentes et aeternae vitae

bravium cum eis post praesentis vitae cursum 5) apprehendere
cupientes Hermann magistro religiosae fraternitatis hospitalis
sanctae Mariae Theutonicorum 6) Jerosolimitani eiusque fratribus tam praesentibus quam futuris caritatis intuitu quandam
terram Burza nomine ultra silvas versus Cumanos licet desertam et inhabitatam contulimus pacifice inhabitandam et in
Primul codice din anul 1280, de pe actul original, este insemnat de noi
cu litera A. Mai exist apoi al doilea codice din anul 1260-1270 al cAlugarilor
din Viena, insemnat cu litera B *i al treilea codice din 1317 al archiepiscopului
Thomas din Strigoniu, insemnat cu litera C. Documentul este reprodus de N.
Densusianu in colectia Hurmuzachi, L pag. 74, de Teutsch-Fimhaber, Urkundenbuch, I. 17, de Fejr, Codex Dipl. IH, 1, pag. 370, si de Zinunermann-Werner,
Urkundenbuch, L pag. 18. Pe acesta din urnki 1-am luat de baza pentru textul
nostru.

Unitatis, in A. In nomine sanctae et individuae trinitatis.

Illud. In B i C istud.
Esse. In A lipseste.
Post praesentis vitae cursum, in B *i C praesentem cursum.
Theutonicorum, in B Thevtunicortun.

www.dacoromanica.ro

43

perpetuum libere possidendam, ut et regnum per conversationem eorum propagatum dilatetur et elemosina nostra per orationem eorum ad remedium animae nostrae et parentum nostrorum coram summo 1) deo deportetur. Praeterea es concessimus, quod si aurum ye! argentum in praedicta terra Burza
inventum fuerit, media pars ad fscum regium per manus fratrum deportetur, reliqua ad eosdem devolvatur. lnsuper libera
fora et tributa fororum eiusdem terrae eis totalter indulsimus
et ad munmen regni contra Cumanos castra et urbes lapideas
construere eos permisimus, ut et inimicis Christi resstere valeant et personae nostrae et heredibus nostris legitime nobis
succedentbus ad coronam ad honorem pateant et munimen.
Statumus etam quod nullus vaivoda super eos descensum
habeat, lberos denarios et pondera eis remisimus et ab omni
exactione et collecta eos esse permismus liberos et immunes.
Nullius iudico sive iursdictioni, nisi solius regs subiaceant.
Judicem idem fratrds super eorum populum constituant. Nos
vero praemissos fratres in possessionem praedictae terrae Burza
per pristaldum 2) nostrum Facate luna nomine iussimus introduci, qui praedictam terram perambulavit et eam ad verbum
Michaelis vaivodae certis metis circumsignatam ipss assignavt.
Prima vero meta huius terrae incipit de ndaginibus castr Almaye et procedit usque ad indagines castri Noialt et inde progredtur usque ad indagines Nycola, ubi aqua defluit quae
vocatur Alt et sic ascendt per Alt usque ubi Tartelowe cadit
in Alt. Addidimus etiam postmodum eisdem fratribus conferentes castrum quod Cruceburg nominatur, quod fratres praedicti
de novo construxerant, cum prats circa illud adiacentibus et
a fine terrae Cruceburg terram, quae vad t usque ad terrnnos
Prodnicorum

ab indaginibus Almaye in parte altera vadit

usque ad ortum aquae quae vocatur Burza, et inde progreditur

usque ad Danubium, cuius donationis postmodum factae a nobis
fratribus memorats prstaldum dedimus Ypochz banum. Concessimus etiam eisdem fratribus quod super fluvium Alt sex
naves et super fluvium Mors sex alias naves habeant liberas
per totum regnum nostrum sales deferentes in descendendo
nec non alias res in ascendendo referentes, et salifodinas quae
akana vocantur suffcientes ad illas duodecim naves libere ubicumque voluerint eisdem concessimus in perpetuum. Item concessimus, quod nullum tributum debeant persolvere nec populi
eorum, cum transierint per terram Siculorum aut per terram
Blacorum, homnes quoque nunc terram nhabitantes praedictam
ad eorundem fratrum servitium et domas eorum 4) utilitatem
Sumrno, in C. supremo.
Pristaldum, in A: pristalltun.

Facate, in B: Facatae.
Eorum, in B i C: ipsorum.

www.dacoromanica.ro

44 -sine requisitione liberos dimisimus, ita ut si aliqui de cetero

de nostris hominibus vel hospitibus terrae nostrae pertinentibus
ad ipsos transmigraverint, statim cum ad notitiam fratrum ex
veritate pervenerit, eos qui sic intraverint 9 expellant a), et hii
qui eos introduxerint in manus regis vel nunciorum eius tradent.
Quicunque etiam in regno nostro constitutus proprietatem suam
memoratis fratribus pro elemosina ciare voluerit, de nostra munificentia liberam habeat facultatem et ipsam donationis nostrae
gratiam ut libera permaneat nostro privilegio perpetuo confirmamus. Praeterea talem et tantam eisdem fratribus concessimus
libertatem, quod nullus monetariorum ultra silvas terram eorum

intret vel praesumat eos in aliquo molestare et ipsum ins et

utilitatem, quam in terra ipsorum percipere deberemus de nova

moneta, totaliter eisdem fratribus indulsimus, quia ira nostra
contra eos provocata eo tempore, cum terram, saepe dictam eis
praeceperamus auferri, fuerant non modicum damnificati. Quam
restaurationem facimus eo, quod ipsi 8) in confinio illo tamquam plantatio novella sint positi et assiduos paganorum patientes insultus, se pro regno tamquam firmum propugnaculum

de die in diem morti opponere non formidant. Verumtamen

nullam potestatem habeant cudendi quamcumque monetam sine

regs licentia speciali. Domum autem seu hospitale fratrum eorundem cum omnibus possessionibus et bonis suis, quae in praesentiarum legitime habere cognoscuntur aut in futurum praestante deo inste poterint 4) adipisci, sub nostra protectione sus-

cipimus, slatuentes ut perpetuis futuris temporibus sub regia

tutela et defensione consistant. Et ut istud eis ratum permaneat atque firmum, praesentem paginam sibi iussimus bullae
nostrae aureae caractere insigniri 5). Datum per manus Cleti
aulae regiae cancellarii, Agriensis praepositi, anno ab incarnatione domini millesimo CCo. XXII. Venerabili Johanne Strigo-

niensi, Ugrino Colocensi archiepiscopis, Desiderio Chenadiensi.

Ruberto 6) Vesprimiensi, Stephano Zagrabiensi, Thoma Agriensi,
Alexandro Waradiensi, Cosma Geuriensi, Bartholomeo Quinqueecclesiensi, Briccio Waciensi episcopis et Reginaldo Ultrasilvano electo existentibus et ecclesias dei feliciter gubernantibus I).
Theodoro filio Wetich palatino, Pousa filio Nane curiali, Nicolao
Bachiensi, Tiburcio Posoniensi, Helia Bichoriensi, Martino filio
Intraverint, in B i C: intraverunt.
Expellant, in B: expellent.
psi, lipseste In A.

Poterint, in B 0 C: poterit.
Caractere insigniri, in B iussimus sigilli nostri caractere roborare.
Ruberto, in B *i C: Roberto.
Feliciter gubernantibus, in A: episcopis... electo Ultrasilvano existentibus. in C: episcopis existentibus et ecclesias utiliter gubernantibus.

www.dacoromanica.ro

45

Michaelis Novi castri comitibus existentibus et aliis multis

comitatus tenentibus. Regni nostri anno XVII-a.

Anul 1222. Papa Honoriu al III-lea confirmO donatiunea ce fOcuse regele Ungariei, Andrei al II-lea, cavalerilor Teutoni in tara Barsei, precum i nouile privilegii

acordate ).

Honorius episcopus servus servorum dei dilectis filiis magistro et fratribus domus sanctae Mariae Theotonicorum Jerosolimitanae salutem et apostolicam benedictionem. Cum a nobis.
petitur quod iustum est et honestum tum vigor aequitatis quam

ordo exigit rationis, ut id per sollicitudinem officii nostri ad

debit= perducatur effectum. Sane in privilegiis carissimi in
Christo filii nostri Andreae regs Ungarorum illustris perspeximus nter cetera contineri, quod ipse quandam terram nomine
Burza tunc desertam et inhabitatam vobis donavit intuitu pietatis perpetuo libere possidendam, concedendo nihilominus vobis,
ut si aurum vel argentum in praedicta terra contigerit reperiri,
una pars ad regium fiscum pertineat, reliqua vero vestris usibus dep[ute]tur. Libera quoque fora et tributa fororum eiusdem
terrae totaliter vobis induisit, liberos denarios et pondera yobis
nihilominus remittendo et reddendo vos ab omni exactione li-

beros et immunes ac statuendo, quod nulli vaivodae super

vos liceat habere descensum. Ipsam quoque terram certis di-

stinxit l[in]itibus sive metis, quarum prima incipit ab indaginibus castri Almag[e] et procedit usque ad indagines castri Noilgiant et inde progreditur usque ad indagines Nicolym, ubi aqua
defluit quae vocatur Alt, sic ascendendo per Alt usque Tertillou
cadit in Alt et iterum vadit usque ad ortum eiusdem Tertillou,
et ab ortu aquae, quae Timis vocatur, progreditur 3) usque ad
effluxum aquae, quae dicitur Borsa et deinde, sicut montes nivium terram complectuntur eandem, usque ad Almagiam se extendit. Addidit etiam postmodum idem 4) rex donationi praedicComitibus, in A: militibus.
Originalul este pe un pergament din Archiva statului dela Knigsberg.

Pergamentul fiind foarte deteriorat, lacunele din el au fost intregite dupa un

copiariu al privilegiilor ordinului dela inceputul secolului al XV, codex A.
Documentul este reprodus de N. Densu.5ianu in colectia Hurmuzald, Doc. I, pag.
76, Fejr, Codex dipl. III, 1, pag. 4122, de Teutsch-Firnhaber, Urkundenbuch, I,
19 i de Zimmermann-Wemer, Urkundenbuch, I, pag. 22. Pe acesta din urma.
1-am luat de baza pentru textul nostru.
Progreditur, in Original : progregritur.
Idem, in Original : idex.

www.dacoromanica.ro

46

tae castrum, quod Cuzeburc 2) nominatur de novo constructum

a vobis cum pratis adiacentibus circa illud nec non a termino
ipsius castri terram quandam, quae procedit usque ad terrninos
prodncorum 2) et ab indaginibus Almagie in parte altera protenditur usque ad ortum aquae, quae Burra vocatur, et jade ad
Danubium usque procedit. Concessit etiam vobis, ut super fluvium nomine Alt sex naves ac totdem super fluvium nomine

Mors liberas habeatis, per totum regnum eius salem descendendo ferentes et referentes res alias ascendendo. Salifodinas

etiam quae Akana vocantur sufficientes ad praedictas duodecim

naves libere ubicumque volueritis vobis regia liberalitate concessit, concedendo, ut nullum teneamin praestare tributum net
etiam homines vestri, cum per Siculorum terram transiernt aut
Blachorum. Ad haec homines, qui terram ipsam inhabitabant,
quando dicta donatio faca fuit vobis et domu vestrae liberos
sine requisitione dimisit, expresso ut si aliqui de hominibus
eius vel hospitibus terrae suae ad vos de cetero transmigrave-

rint, eos exnde, quam cito ad notitiam vestram pervenerint,

-expelletis. Adiecit insuper, ut quilibet in regno eius, qui pro-prietatem suam vobis in elemosnam voluerit elargiri, id faciendi habeat liberam facultatem. Ea etiam vos concessit lbertate

gaudere, ut nullus monetariorum ultra silvas terram vestram

intrare vel vos in aliquo molestare praesumat, totu[m ius et
utilitatem, quam in terra vestra debebat percipere, vobis totaliter indulg]endo. Id p[ensando specialiter in reco]mpensatio-

nem [da]mn[orum, quae] perpessi fuistis, quando eius Ira contra

vos provocata praedictam te[rram vobis praece]pit auferri, ac
etiam [ideo], quod in regni confino p[ositi freque]ntes paganorum sustinetis insultus, vos pro regno morti tanquam [firmum]
propugnaculum opponentes, verumtamen nullam potes tatem hab[eatis] cudendi quamcumque monetam absque regis licenta
special Nos ergo vestris iustis precibus bengnum impertientes
assensum, praedictas terras cum libertatibus et immunitatibus

suis, sicut eas inste ac pacifice obtinetis, et in privilegis dicti

regs plenius continetur, vobis et domui vestrae auctorite apostolica confirmamus et praesentis scrpti patrocinio communimus. Null ergo main hominum liceat hanc paginam nostrae
confirmationis infringere vel ei ausu temerario contraire. Si quis
autem hoc attentare praesumsert, indignationem omnipotentis

dei et beatorum Petri et Pauli apostolorum eius se noverit in-

cursurum. Datum Laterani, XIIII Kalendas Januarii, pontificatus

nostri anno septimo.

Cuzeburc. Codex A: Cruczeburg.

Prodnicorum. Textul in Hurmuzaki : Blacorum. In mai multe locuri
textul acesta din colectia Hurmuzaki difer de textul stabilit de ZimmermannWerner.

www.dacoromanica.ro

47

Anul 1223 (dupa 30 Novembre). Regele Ungariei,

Andrei al II-lea, confirma donatiunea ce a facut preotul
Gocelinus manastirei din Carta, judetul Fagaras, o moie
pe care regele i-o daruise mai inainte acestui preot1).
In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis. Andreas
dei gratia Hungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Serviae,
Galliciae Lodomeriaeque rex in perpetuum, Cum quaelibet justa
petitio spud regiae serenitatis excellentiam sit admittenda, ilia
maxime meren i censetur obtentum quae ab animo divinitus
inspirato procedens prodit velle petentis largiendo terrena
lucrari caelestia et temporalibus institutis acquirere sempiterna.
Hinc est quod ad universorum notitiam tenore praesentium
pervenire volumus, quod cum fideli et dilecto clerico nostro
magistro Gocelino propter indeciduae fidelitatis obsequia montem sancti Michaelis cum ecclesia et terra sibi pertinente
situm in Ultrasilvanis partibus, quem de Zebeniensi ecclesia in
concambium terrae Borothnik receperamus simul cum omnibus suis pertinentiis eodem jure libertatis quo nos obtinueramus libere et pacifice lure perpetuo possidendam per fidelem
nostrum Pouka filium Ceci Eliahim contulissemus, postmodum
processu temporis divinitus sibi inspirante pro remedio animae
suae intuitu aeternae retributionis quo unusquisque generaliter
indiget, monasterio de Kerch contulisset, accedens ad nostram
praesentiam multa precum postulavit instantia, quod donationi
suae assensum praeberemus et privilegio regiae auctoritatis
confirmaremus. Cum igitur regiae maestatis intersit cuiusque
jura integra conservare et pHs dispositionibus auctoritatem
impendere justas eius petitiones et optimam intentionem considerantes favorem adhibuimus condignum praenominatum itaque
montem simul cum ecclesia et terra cum suis pertinentiis eodem
titulo- libertatis, quo iam dictus magister Gocelinus per nos
possederat 2), in praesenti pagina adnotatam fecimus auctoritate
nostri privilegii perennari praememorato monasterio iure perpetuo possidendam. Prima meta terrae montis sancti Michaelis
Originalul din 1273 ce se gasea odinioara in Cisnadioara, apoi in
Cisnadia, a disparut astazi cu totul. 0 copie din 1359 se gaseste in Archiva
din Sibiu ; o a doua copie din 1449 se afla la Capitlul din Alba Iulie, iar o a
treia copie se gaseste in Muzeul Brukenthal din Sibiu. Documentul este reprodus
de N. Densusianu in colecOa Hurmuzaki, Doc. I. pag. 79; In revista Transilvania
a. 1871, pag. 42; de Fejr, Codex Dipl. III, 1, 399 si VII, 1, 212; de TeutschFirnhaber. Urkundenbuch, I, 23 si de Zinunermann-Werner, (Jrkundenbuch, I.
pag. 26.
Possederat, in Original : possiderat.

www.dacoromanica.ro

48

incipit ab oriente in pede alpium et descendit per torrentem

descendentem ab ipsis alpibus versus villam Ruetel metis assignatis secus rivulum usque ad viatn, quae ducit de ipso monte

ad villam Ruetel, inde transit ipsam viam et ascendit per

quandam viam usque ad metam quae dividit territoria de villa

Hermani et de villa Reutel, inde tendit sub pede montis

vinearum de villa Hermani et per quandam semi tam quae ducit

ad Insulam Christianam usque verticem montis nemorosi et per
ipsum verticem ascendit iterum in alpes versus occidentem et
ibi terminatur. Item etiam confirmamus in praesenti privilegio
terram quam prius eidem monasterio contuleramus exemptam
de Blaccis pro remedio animae nostrae per fidelem ac dilectum
nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes.
Meta vero huius terrae incipiens a fluvio Alt, ubi finis est

cuiusdam insulae ascendit per paludem quae vocatur Eguerpotak usque fagos quae dicuntur Nogebik et in fine dictarum
fagorum cadit in rivulum qui dicitur Arpas el exinde per
eundem rivulum ascendit usque alpes et per alpes veniens
versus australem plagam descendit in rivum qui dicitur Kurchz
et per eundem rivum venit in fluvium Alt et sic terminatur.
Ut autem huius nostrae confirmationis series salva semper et

inconcussa permaneat, praesentem concessimus paginam sigilli

nostri munimine in perpetuum roboratam. Datum per manus
Cleti aulae nostrae cancellarii et Agriensis praepositi, anno
dominicae incarnationis millesimo CCo XXo IIIo. Strigoniensi
sede vacante, reverendo Wgrino Colocensi archiepiscopo existente, Desiderio Chenadiensi, Roberto Vesprimiensi, Stephano
Zagrabiensi, Thoma Agriensi, Briccio Vaciensi, Bartolomeo Quinqueecclesiensi, Regnaldo Ultrasilvano et aliis episcopis ecclesias

dei gubernantibus. Jula palatino et comite Budrogiensi, Sala-

mone bano, Nicola() curiali comite reginae et comite Supruniensi,

Botez aulae nostrae curiali comite el comite Bekesiensi, Buzad

Martino Musuniensi, Laurencio Wyuariensi et
aliis comitibus comitatus tenentibus. Regni autem nostri anno

Posoniensi,
vigesimo.

IV.

Anul 1227. Papa Grigorie al IX numeste pe archiepiscopul din Strigoniu ca legat apostolic in tara .Cumanilor si
In tara Brodnic si-1 autoriza' s" predice, s'a boteze, sa infiinteze biserici si s instituie preoti si episcopi 1).
Gregorius episcopus etc. Venerabili fratri... Strigoniensi,
Archiepiscopo apostolicae sedis Legato, salutem etc. Gaudemus
1) Reprodus de Theiner, in Vetera Monumenta historica Hungariarn sa.
cram illustrantia, I, pag. 84 de FejOr, in Codex Dipl. III, 2, pag. 108 i de Densu.51anu In colectia Hurrnuzaki, Doc. L pag. 102.

www.dacoromanica.ro

49

in domino magnificam et mirificam Salvatoris nostri clementiam

laudum praeconiis extollentes, quod nichil odiens eorum, quae
fecit, sed omnes salvos fieri et neminem perire volens, homines

iacentes in tenebris ignorantiae de gentilitatis errore ad viam

veritatis dignatur per suam ineffabilem misericordiam revocare.

Nuper siquidem per litteras tuas nobis transmissas accepimus,
quod Jesus Christus deus ac dominus noster super gentem Cumanorum clementer respiciens, eis salvationis ostium aperuit hiis
diebus. Aliqui enim nobiles geniis illius per te ad baptismi
gratiam pervenerunt et quidam princeps Bortz nomine de terra
illorum cum omnibus suis subditis per ministerium tuum Hem
desiderat suscipere christianam ; propter quod unicum filium
suum una cum fratribus praedicatoribus, messis dominicae ope-

rariis in terra praedicta, ad te specialiter destinavit, attentius

obsecrans, ut personaliter accedens ad ipsum et suos viam vitae

ostenderes ipsis, per quam ad veri dei notitiam valeant pervenire. Uncle quamvis pro executione voti tui, quod emiseras pro
terrae sanctae succursu, in peregrinationis esses itinere constitutus, considerans tamen tam magnum animarum fructum et augmentum christianae &lei exinde pervenire posse, si piis eorum
desideriis condescendas, intermisso dictae peregrinationis itinere,
dilectum filium... Archidiaconum de Zala ad nos destinare curasti,
devote ac humiliter suppli cans ut tibi hoc faciendi non obstante voto praedicto licentiam praeberemus ; et quia magis fructificare poteris. si apostolicae sedis legatione fungaris, cum auctoritas semper consueverit multum favoris habere in Cumania
et Brodnici) terra illa vicina, de cuius gentis conversione speratur, legationis officium tibi committere dignaremur, per quod
habeas potestatem in eisdem terris vice nostra predicandi, baptizandi, aedificandi ecclesias, ordinandi clericos, nec non et

creandi episcopos, et generaliter omnia quae ad cult.= et ampliationem fidei pertinent, exercendi. Cum igitur mains bonum
minori sit merito praeferendum, et de tuae caritatis ardore geramus fiduciam pleniorem, accedendi ad dictas provincias licentiam tibi concedimus postulatam, devotioni tuae super praedictis
plenae legationis officium in eisdem provinciis committentesa).
Datum Anagniae II ICal. Augusti. Anno Primo.

Brodnic. In Documen tele Hurmuzald se d facsimul acestui cuvant.

Impreuna cu facsimilul cuvintelor : Cumanorum, Cumania, Bortz *1 Zala.

In aronicon Alberici, la Fejr. III. 2, p. 111 se spune :

4In Hungaria, magister Robertus Vesprimiensis, vir bonus et religiosus,
in Leodiensi Diaecesi natus, factus Archiepiscopus Strigoniensis (A 1226),
cui cruce signato, et in procinctu itineris constituto, occurrit filius Principis de
4

www.dacoromanica.ro

50
V.

Anul 1231. Papa Grigorie al IX felicita' pe archiepiscopul din Strigoniu c a intors la crevtinism mai multi
Cumani vi-1 numevte legat apostolic al ski in tara Cumanilor i in tara Brodnic cu dreptul de a predica, de a infiinta

biserici, de a institui preoti i episcopi vi tot ceeace privevte culturl ).

Gregorius episcopus etc. Venerabili fratri... Archiepiscopo
Strigoniensi apostolicae sedis legato, salutem etc. Gaudemus in
domino magnificam et mirificam Salvatoris nostri clementiam
laudum praeconiis extollentes, quod nichil odiens eorum, quae
fectt, sed omnes salvos fieri et neminem perire volens, homi-

nes iacentes in tenebris ignorantiae, de gentilitatis errore ad

viam veritatis dignatur per suam ineffabilem misericordiam revocare. Sane te accepimus referente, quod Jesus Christus deus
et dominus noster super gentem Cumanorum clementer respiciens, eis salvationis hostium aperuit hiis diebus. Aliqui enim
principes et all nobiles gentis illius cum omnibus sibi subditis
per te ad baptismi gratiam pervenerunt, attentius obsecrantes,
ut iterum personaliter ad ipsos accedens, viam vitae ipsis osten-

das, per quam ad veri Dei notitiam valeant pervenire. Unde

quamvis ad executionem veti

quod emiseras pro terrae sanctae

subsidio, tenearis, considerans tamen tam magnum animarum

fructum et augmentum christianae fidei exinde provenire posse,
s pits eorum desideriis condescendas, devote nobis ac humiliter supplicasti, ut te a voto absolventes eodem, hoc faciendi
tibi licentiam praeberemus : et quia magis fructificare poteris, si
apostolicae sedis legatione fungaris, cum auctoritas semper
consueverit multum favoris habere in Cumanorum et Brodnico-

Cumania, et ait: bomine, baptista me cum duodecim istis ; et Pater meus veniet
ad te utrasilvas, in tali loco curn duobus millibus virorum, qui omnes desiderant
de manu tua baptisari. Quo facto abiit Archiepiscopus ultrasylvas in occursum
et ibi
Patris illius cum Bartholomaeo Quinqueecclesiartun Episcopo
baptisati sunt ultra quindecim millia hominum.
Si Fejr mai adauga : teMeminit eventus hulus etiam Theodoricus de Appoldia in vita S. Dominici, scribens : Ducem Bemborch cum mille fere ex familia
elus converterunt (filii S. Dominici) quem e sacro Baptismatis fonte non absque
magno gaudio suscepit Serenissimus Hungariae Rex.

1)Reprodus de Theiner. in Vetera Monum. hist. Hung. I, pag. 93, de

Fejr, In Codex Dipl. III, 2, pag. 238 si de N. Densusianu in colectia Hurmuzalci, Doc. pag. 113.

www.dacoromanica.ro

51

ruml) provinciis sibi vicinis, de quorum gentis conversione

speratur, legations officium tibi commttere dignareraur, per
quod habeas potestatem in esdem terrs vice nostra praedi-

candi, baptizandi, hedificandi ecclesias, ordinandi clericos n ec

non et creandi episcopos, et generaliter omnia, quae ad cultum
et ampliationem fidei pertinent, exercendi. Cum igitur maius bonum minori sit merito praeferendum, et de tuae caritats ardore
geramus fiduciam pleniorem, a praedic to voto te penitus absolventes, accedendi ad dictas provincias licentiam tibi concedmus postulatam, devotioni tuae super praedictis plenae legationis
officium in eisdem provinciis committendo. Datum Laterani III
Kal. Marfil. Pontificatus nostri Anno Quarto.
VI

Anul 1254. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, scrie papei

Inocentie al IV-lea c5. Tharii au pus de gand sa invadeze
din nou Ungaria i roaga pe pontifice sd-i villa' Intiajutor,
precum i In contra Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor si
Bosnienilor, popoare vecine cu Ung aria 2).
Sanctissimo in Christo Patri et D-no I. dei gracia Sacro-

sanctae Romanae ecclesiae summo Pontifici, B. eadem gracia rex

Hungariae reverend= in omnibus tam debitam quam devotam.

Cum regnum Hungariae per pestem Thartharorum pro maiori

parte in solitudinem sit redactum, et quasi ovile saepibus sit
divergs infidelium generibus circumsaeptum, utpote Ruthenorum,

Cumanorum, Brodnicorum 9 a parte orientis ; Bulgarorum et

Boznensium haereticorum a parte meridiei, contra quos etam
ad praesens per nostrum exercitum dimicamur ; Alamannorum
vero a parte occidentis et aquilonis, a quibus propter consimilem professionem fidei, fructum alicuius subsidii dictum regnum
sentire deberet, non fructum, sed spinas guerrae suae sentire com-

pellitur, bona dicti regni per rapinas subtaneas diripiencium :

propter quod, sed maxime propter Thartaros, quos timere per
Brodnicorum. In Documentele din colectia Hurmuzaki se da facsimilul
acestui cuvant Impreuna cu facsimilul cuvantului Cumanorum.
Reprodus de Theiner In Vetera Monum. hist. Hung. I, pag. 230-232;

de Fejr, Codex Dipl. IV, 2, pag. 218-224 si dg N. Densusianu. In colecda

Hurmuzald, Doc. I, pag. 259-262.
Brodnicorum. In Documentele din colectia Hurmuzaki se da facsimiltd
acestui cuvant impreuna cu facsimilul cuvintelor : Thartharorum, Cumanorum.
Boznensium, Thartaros, Apo' Ruscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria. Bulgarorum,
Romanie, Danubius si Totyla.

www.dacoromanica.ro

52

experienciam belli didicit, prout aliae naciones per quas transiverunt, consimiliter didicerunt, requisito consilio Praelatorum ac

principum nostri Regni ad Christi vicarium ac fratres suos,

tanquam ad unicum et ultimum in ultimis christianae fidei necessitatibus protectorem dignum duximus confugere, ne nobis, ymmo
pocius vobis in nobis et aliis christicolis accidat, quod timetur.

Rumores enim de Thartharis de die in diem nobis adveniunt,

quod non solum contra nos, cui indignati sunt quamplurimum,

eo quod post tantam laesionem eis subesse renuimus, cum omnes

aliae naciones, contra quas experti sunt vires suas, tributarias se
eisdem constituerunt, et specialiter regiones, quae ex parte orientis cum regno nostro conterminantur, sicut Ruscia, Cumania,

Brodnici, Bulgaria, quae in magna parte nostro dominio antea

subiacebant, ymmo eciam contra totam christianitatem condixe-

runt et prout a quam pluribus fide dignis pro certo dicitur,

firmiter in brevi proposuerint contra totam Europam suum innumerabilem exercitum destinare. Timemus edam, quod si ipsa
gens venerit, ut nostri nequeuntes, vel etiam nolentes saeviciam
ferocitatis Thartharicae hostiliter sustinere, eorundem iugo nob s
eciam invitis, timore ducti, se submittant, prout iam fecerunt
sui praefati alii convicini, nisi per circumspectam sedis apostoileac provisionem regnum nostrum caucius et potenticius muniatur, ut consolentur populi, qui habitant in eodem. Nos autem
haec scribimus principaliter propter duo, ne possimus argui super
possibilitate et neglicencia. Super possibilitatis articulo dicimus,
quod quicquid adesse possibilitatis nostrae super hoc per expe-

rienciam facti concludi potuit, nos conclusimus, nos et nostra

Thartharorum viribus et ingeniis nondum cognitis exponentes.
Super negligencia vero nequaquam redargui possumus. Requisivimus enim, adhuc Thartharis in regno nostro dimicantibus
contra nos, super condicto negocio tres tocius chfistianitatis.
principaliores Curias, scilicet vestram, que domina et magistra
omnis Curiae a christicolis creditur et habetur, et imperialem,
cui eciam propter hoc nos submittere decreveramus, si tempore.
graedictae pestilenciae nobis competens auxilium impenderet et
iuvamen ; Francorum etiam Curiam requiri fecimus : de quibus
omnibus nichil consolacionis vel subsidii recepimus, nici verba.
Nos vero ad id qu 3d potuimus recurrentes propter bonum christianitatis maiestatem regiam humillando, duas filias nostras duobus ducibus Ruthenorum et terciam duci Poloniae tradidimus in
uxores, ut per ipsos et abso amicos nostros, qui sunt ex parte
orientis, sciremus nova, quae multum latent de Thartharis, ut sic
eorundem conatibus et fraudulentis ingeniis utcumque commodius resistere valeremus. Cumanos edam in regno nostro recepimus, et prohdolor per Paganos hodie regnum nostrum defendimus, et per Paganos infideles ecclesiae conculcamus. Amplius
propter defensionem fidei christianae filio nostro primogenito
Cumanam quandam thoro coniunximus maritali, ut per hoc viwww.dacoromanica.ro

53

taremus deterius, et ut occasionem aliquam nancisci possemus,

per quam valeremus eosdem, sicut plures lam fecimus, ad baptismi lavacrum convocare. Ex his ergo et slits exoptamus, ut

pateat sanctitati Summi pontifics per argumentum evidens,

quod in tot rerum angariis a nullo christianorum Europae prncipe, seu gente alicuius iuvaminis emolumentum recepimus, nisi

a domo Hospitalis iherosolimitani, cuius fratres ad requisi-

eionem nostram nuper arma sumpserunt contra Paganos et Scismaticos ad defensionem regni nostri et fidei christanae, quos

iam partim collocavimus in loco magis suspecto videlicet in

confinio Cumanorum ultra Danubium et Bulgarorum, per quem

etiam locum tempore invasionis regal nostri ad nos aditum

habuit exerctus Thartharorum, de quo edam loco intendmus,
et speramus, quodsi factum nostrum et dctorum fratrum deus
prosperaverit, et sedes apostolica esdem favorem suum dignata
fuerit impertri, quod prop:.gines Catholicae fidei, sicut protenditur Danubius usque ad mare Constantinopolitanum, per ipsos
poterimus propagare, et sic Romanie imperio et eciam terrae
sanctae poterunt impendere subsidia opportuna. Partim vero
eosdem in medio regni nostri collocavmus ad defensionem castrorum, quae circa Danubium aedificari facmus, cum gens nostra

ad hoc adstitert insueta, quia in hoc resedit examinatum

quampluries nostrorum conslium, quod esset salubrius nobs et

toti Europae, ut Danubius fortalicis munretur. Haec enm est
aqua contradictionis, hic Eraclius occurrit Cosdroe pro Romano
imperio defendendo, et hic edam nos quantumcunque improvisi,
et tune enormter laesi per decem menses contradiximus Thartars, regno nostro tunc fere penitus fortalciis et defensoribus
immunto, quod, quod absit, si possideretur a Thartaris, esset
pro ipsis apertum hostium ad alias fidei catholicae regiones, tum
quia ex ista parte versus chrstcolas non est mare impediens,
tum qua possint familias suas ac animala, in quibus habundant
mirabiliter, ibidem apcius quam alibi collocare. Totyla ad exemplum veniat, qui ex parte orientis a.c occidentalem veniens subiugandam, in medio regni Hungariae sedem suam principali ter
collocavit ; et contra Caesares, qui ex occidente ad sibi submittendum Hens dimicaverant, quam plurima ad constructionem
exercitus faciunt, infra regn nostri terminos deponebant. Super hiis

ergo provideat circumspecta pontificalis sanctitas, et antequam

vulnus marcescat, salutare dignetur apponere medicamen. Admiratur enm quam plurimum sapiencium multitudo, eo quod
rebus ut nunc sic se habentibus, Regem Francae, tam nobile
membrum Ecclesae, de Europae finibus vestra patemitas licentiari sustinuit. Admratur inquam el admiran i non desinit, eo
quod apostolica clemencia muftis provdeat, scut Constantinopolitano imperio et ultramarinis partibus, quae si amitterentur,
quod abst, non tamen nocerent Europae habitatoribus, quantum

si regnum nostrum solum a Thartharis contingeret possideri

www.dacoromanica.ro

54

Protestamur itaque deum et hominem, quod tanta est necessitas

et magnitudo dicti negocii, quod nisi diversa viarum pericula
nobis contradicerent, non solum nuncios, quos mittimus, mitteremus, sed etiam ad proclamanclum in facie tocius Ecclesiae, ad
excusandum nos, et licenciandum etfam, fleet invitos, ad cornponendum cum Thartharis, si super hoc au/cilium non impenderit paterna sanctitas, et necesitas ingruerit, ad pedes vestros,
personaliter venissemus. Supplicamus igitur, ut consideret sancta
mater Ecclesia, etsi non nostra, saltem sanctorum Regum praedeces-

sorum nostrorum merita, qui plena devocione et reverencia se et

suum populum per eorum praedicacionem orthodoxae fidei subiu-

gatum, inter ceteros mundi principes in puritate fidei et obe-

dienciae servaverunt, propter quae sibi et suis successoribus, quamdiu eisdem successerunt prospera, apostolica sedes irrequisita interdum promittebat omnem graciam et favorem, si necessitas immine-

ret. Eya ergo gravis necessitas nunc imminere pro certo creditur,
aperite paterna viscera, manum competentis subsidii pro defensione fidei, et utilitate publica in tantae persequucionis tempore
porrigendo : alioquin si in peticione tam favorabili, et universaliter pro obedientibus Romanae ecclesiae tam necessaria, quod
credere non possumus, pateremur repulsam, cogeremur non tan
quam f uil, sed privigni necessitate compulsi, quasi extra gregem
patris exclusi suffragia mendicare. Datum in Potoca in die sancti
Martini Episcopi et Conf. III Idus Novembris.

Anul 1359. Decemvrie 11. Regele Ungariei, Ludovic

1, insArcineaz5 Capidul din Alba Julia sA ancheteze i s.a-i

raporteze In privinta afacerii proprietAtii. din comuna

Protea ).
Ludovicus dei gratia rex Hungarfae fidelibus suis capitule
Albensi Transilvanae salutem et gratiam. Dicit nobis discrelus
vir Paulus praepositus Zebenfensis, quod universf Saxones de
sede Senk quandam possessfonem suam Prepostfalva alio nomine Prodnfk nuncupatam, quae semper et ab antiquo ad dietam ecclesiam suam Zebeniensem pertinuisset, potentialiter occupassent et nunc detinerent occupatam et in suum praeiudicium
non modicum et gravamen. Super quo fidelitati vestrae firmiter
praecfpiendo mandamus, quatenus vestrum mittatis hominem
pro testimonio fide dignum, quo praesente Nicolaus filius quon-

dam Symonis bani de Darlaz aut Symon filius Laurencii de

Balasteleke aut Akus de Hydeguiz aliis absentibus homo noster
I) Reprodus de Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, II, pag. '170 Ori&Ail in Archiva Capidului din Alba Julia.

www.dacoromanica.ro

55

ab omnibus et specialiter a Saxonibus in congregatione nostra

generali Albae ad feriam sextam proximam ante festum conceptionis beatae virginis celebran i proclamata concurrentibus a
quibus decet, licet diligenter de praemissis investigando sciat
et inquirat omnimodam veritatem. Et post haec prout vobis
ventas constiterit praemissorum nobis fideliter rescribatis. Datum

In Alba Julae, feria quarta proxima post festum conceptionis

beatae virginis supra dictum, anno domini MCCCLmo nono.

In dos, adresa : Fidelibus suis capitulo Albensi Transivanae pro Paulo praeposito Zebeniensi inquisitoria.

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA TEXTELOR
A

IZVOARELE RUSESTI
Anul 1147. In luptele dintre principii rui, din anul
1147, au luat parte, pe langa Cumani, i trupe de Brodnici.
1. CRONICA IPATIEVSCAIA 1).

Anul 1147. lar Sviatoslav, dupa ce a sost, s'a oprt la Nernsk

si ad i au vent la el soli dela Cuman, dela unchii sal, impreunfi cu

Vasle Cumanul, vi vasezec de tineri au trims spunandu-i : te

intrebam de sanatate. Ne poruncevt oare sa venim la tine cu
oaste ?" In acelas tmp an vent din Rusia soli s 1-au pus
pe Vladimir la Cernigov si pe Iziaslav la Starodub. lar

Sviatoslav a venit la Dedoslavl, si acolo au vent la el alti Cumani, Toxobicii, vi au adaugat pe langa ei pe Sudmir Kocebici
si pe Goren v i-a trmis impotriva Smolenilor si i-au biruit in
sus de Unguri. In acelavi timp alergara voevozli lu Vladimir vi a lui Iziaslav dela Vatici, din Bransk vi din Mcensk s
din Blove ; s de aci au mers spre Deviagorsk s mergand au cotropit pe Viatici pink' la Briansk s pana la Vorobin tinutul Desnei, Domagosti vi Mcenesk. In acelav timp au venit la el Brodnicii si multi Cumani au sost la el, unchii sal. In acelas timp
Iziaslav Davdovici s'a dus dela Novgorod la Cernigov. In aceeavi
vreme a vent Gleb Ghiurghevici. la Sviatoslav, la Deviagorsk

si de acolo au mers spre Mcensk, cu Sviatoslavid si cu Ghiurghevici si cu Cumani ; si acolo le-au dat darur multe v au
plecat spre oras, impotrva lui Iziaslavci. Si ridicandu-se el,
1-au ajuns solii lu Vladimir Davidovid spunandu-i ; sa nu Ill
suparat pe noi, ci sa fim uniti cu totii ca unul sngur vi nu-1
mai amnti de supararile noastre, ci saruta-ne crucea, lar
ceea ce ai avut de bastina, sa-ti iai inapoi vi ceeace ti-am luat
dinteale tale, ti le vom inapoia", si au sfirutat crucea si n'au
mai facut nimic. In acelavi an au trimis Vladimir viIziaslav Davi1) Cronica I paticuscaia, pag. 30.

www.dacoromanica.ro

58

dovici dela Cernigov soli la Iziaslav cneazul din Chiev spunandu-i frate, lata ca Sviatoslav Olgovici a cotropit tara mea
Vlatici; sa pornim impotriva lui, vi daca il vom goni s plecam
impotriva Suzdalului al lui Ghiurghe vi ori sa facem pace ca el,

ori sa ne batem cu el".

2. CRONICA VOSCRESENSCAIA

Anul 1146. Si a poruncit2) sa-lscoata din inchisoare

dus la chille i a zacut acolo opt zile, fara sa manance, f ara si
bea

i fara sa grilasca ceva, ci numai sufletul mai era in el.

Si a poruncit episcopului Eutimie s5.-1 calugareasca ; lar apoi

usurandu-i Durnnezeu boala, 1-au dus la Chiev, la manastirea
sfantului Teodor, unde au chemat egumenif vi fratii savargind
cele prescrise, 1-au tuns acolo pentru schima. Dar sa ne intoatcem la cele de mal sus. Davidovicii s'au dus la Koracev, la
Debriansk, iar Sviatoslav Vsevolodici a ramas la Koracev, lar de
acolo a trimis un sol la Kozelsk, la unchiul sau Sviatoslav zicandu-i Iziaslav Mstislavici s'a dus la Chiev, iar Davidovicii
cu Rostislav Mstislavici al Smolenskului vor sa vie dupa tine".
lar Davidovicii venind au stat la Debriansk, lar Sviatoslav s'a
dus dela Kozelsk la Dedoslavl gi acolo s'a imbolnavit cneazul
Ivan Iurievici, nepotul lui Vladimir. Iar Sviatoslav yola si
mearga de acolo la Osetr ; vi acolo 1-a lasat Ivanko Berladnik
mergand la Rostislav al Smolenskului, dupi ce a luat dela Svia-

toslav 200 grivne argint vi 12 grivne aur. Cand Sviatoslav a

venit la oravul Koltesk, Iurie i-a trimis acolo Inteajutor o mie
de bronnici din drujina dela Belozersk. lar Sviatoslav dupi ce
luat drujina voia sa se chica ca Belozerenii impotriva Davidovicilor la Dedoslavl gi in acel timp a inceput sa se imbolnaveasca Ivan Iurievici vi a fost greu bolnav, iar Sviatoslav nu
pleca de linga el, nici n'a Wat drujina. lar Davidovicii dupa
ce au aflat ca Iurie a trimis ajutor lui Sviatoslav n'au mai
indraznit si vie dupa el, cl au chemat pe Viatici vi le-a spuil
acesta este dugmanul vostru vi al nzistru, cautati sa-1 omoriti
prin viretenie vi drujina lui sfi o distrugeti, lar bogatia lui sa.
fie prada pentru vol" gi astfel s'a intors dela Dedoslavl...
3. CRONICA NICONOVA9.

Anal 1147. lar marele cneaz Sviatoslav Olgovici s'a dus

la Kozelsk, lar dela Kozelsk s'a dus la Dedoslavl si acolo s'a
Cronica Voscresenscaia, pag. 37.

In cronica Voscresenscala In loc de anul 1147 avem indicat anul

11146, lar in loc de anul 1224 avem indicat anul 1223. De asemenea in Cronica
Tverscaia In loc de anul 1147 avem indicat anul 1146.
Cronica Niconova, pag. 171.

www.dacoromanica.ro

59

imbolnAvit cneazul Ivanko Hui en eazului Iurie Vladimerici

Monomah. Iar cneazul Sviatoslav Olgovici s'a dus la Reazan
si a fost la Mcensk, si la Tula, si la Dubok pe Don si

la Elet si la Pronsk si a venit la Reazan la Oka s a mers

In sus pe Oka si s'a oprit in orasul Osetr i acolo 1-a pgrAsit

cneazul Ivanko Berladnik, fiul lui Rostislav, nepotul lui Mstislav,

stranepotul lui Vladimir Monomah, strg-strgnepotul lu Vsevolod,

strg-strg-strAnepotul lu Iaroslav al lui Vladimir cel Mare si s'a

dus la tatgl sgu Rostislav, la Smolensk, iar Sviatoslav s'a dus la

:lid Oka in sus 0 a ajuns la gura rAului Porotva, la Lubinet

Omosov i Hind acolo voia sg. meargg la Kolotsk. i i-a trimid

cneazul Iurie Vladimerici Monomah din Suzdal 14 mii bronnici
in ajutor ; iar cneazul Iziaslav Davidovici i fratele sgu Vladimir Davidovici, cAnd au vgzut aceasta, n'au indrAznit sg meargg
dupg el, cl s'au inapoiat dela Dedoslavl. In acelasi an a repausat

cneazul Ivanco Iurievici, nepotul lui Vladimir Monomah, la

cneazul Sviatoslav Olgovici, la Lubinet Amosov, la gura riului

Porotva, luna Martie in a 29-a zi s au luat trupul

lu fratii

sgi cneazul Boris Iurievci si cneazui Gleb Iurievici si au mers

la fatal lor marele cneaz Iurie Vladimerici Monomah, la Suzdal,
lar Sviatoslav Olgovici s'a dus pe Oka in sus, rAmAnAnd in
prietinie si in unire cu marele cneaz Iurie al Suzdalului, fiul
marelui cneaz Vladimir Monomah. In acelasi an a repausat
binecredincioasa cneazg, cAluggrita Marina, fiica marelui cneaz
Vladimir Monomah, luna Aprile in ziva a 30-a, si a fost in-.
mormintatg la sfinta bisericg dela mAngstirea, la care s'a cg-'
luggrit. In acelasi an s'au zdit patru biserici de piatrg...
4. CRONICA TVERSCAIA

Anul 1146. Tot in acea toamng se imboIngvi in temniti

Igor si ceru sg fie cAluggrit; atunci marele cneaz porunci sg-1
libereze i sa-1 caluggreascg si fu cgluggrit la Periaslavl de episcopul Eufimie ; in urmg se insgngtosi s 1-au dus la Chiev, la
mAngstirea santului Teodor si acolo au pus schim pe el. Iar
Davidovicii s'au dus dupg Sviatoslav la Debransk, iar Sviatoslav,

fiul lui Vsevolod, 1-a lgsat pe Olgovici la Karacev, lar Sviatoslav dela Kozelsk s'a dus la Dedoslavl ; acolo se imboIngvise
loan, fiul lui lurie. lar el se duse la Sestra si acolo loan Rostislavici Berladci se retrase dela el la Roatislav cel dela Smolensk, lar Sviatoslav veni la orasul Koltesk si acolo i-a trimis

Iurie Dolgoruki ajutor dela Suzdal 1000 bronnici ; lar Davidovicii

dacg au aflat aceasta n'au mai indrAznit .81 meargg dupg el, cl
-d'au inapoiat dela Dedoslavl...
Cronica Tversi.aia, pag. 207.

www.dacoromanica.ro

60

Anul 1216. Luptele dintre principii rui. Iaroslav 1

Sviatoslav, lupte la cari au luat parte i. trupe de Brodnici.
5. CRONICA DIN NOVGOROD 1).

Anul 1216. $i au fost la Gorodivte, la rgul Sara, In ziva

sfintei Marina, la 9 Aprilie, la Pavti vi au sosit acolo cneazul
Constantin cu Rostovenii vi s'au bucurat vgzindu-se vi au sirutat crucea. $i au trimis pe Vladimir din Pscov cu drulina sa
la Rostov, iar ei venind cu armatele lor s'au oprit in fata Periaslavlului, In sgptAmAna Tomei. $i cei ce au ievit din armati
au prins lAngl oras un om vi au aflat cg. cneazul Iaroslav nu
se gg.sevte In ora', cg s'a dus la fratele sgu Iurie cu ovtiri, cu
Novogorodeni vi cu Novotorjeni, iar cneazul Iurie (Vsevolodici),

cu Sviatoslav si cu Vladimir au ievit din (oravul) Vladimir cu

toate trupele lor vi erau foarte puternice ovtirile lor : Muromeni, Brodnici, Gorodceni vi toate fortele din era Suzdalului,
a au ievit din sglavurile lor pan& si cei ce luptau pe jos. Val
ce grozavg vi ciudatg minune, fratilor I au pornit fiii impotriva
pgrintilor vi pgrintii impotriva fiilor lor, fratele impotriva fratelui sau, stapanii impotriva robilor, robii 1mpotriva stapanilor
led $1 s'au oprit Iaroslav vi Iurie cu ovtirile lor la rAul Kza,
iar Mstislav vi Vladimir cu Novgorodenii vi-au avezat armatele
ling cea a lui Iurie vi au stat acolo, iar Constantin cu ovtirea
sa a ramas mal departe lAngg rgul Lipita. Si au vazut stAnd
armatele lui Iaroslav vi ale lui Iurie vi au trimis la Iurie pe
sutavul Larion (spre a-i spune): Ne 1nchingm tie ; pe tine
n'avem niel o supirare ; suparares noastra este Impotriva lui
Iaroslav". Iurie a rgspuns : ,,Tot frate sunt cu Iaroslav". A
trimis apoi la Iaroslav, spunAndu-i: Lasg-ti soldatii Novgorodeni vi Novotorjeni. Ceeace ai cuprins din tara Novgorodului,
Volocul, da-1 inapoi vi impacg-te cu noi vi sgrutg-ne crucea vi
nu vArsa s'Ange". lar Iaroslav raspunse : Nu vreau pace ; soldati am, lar voi ati mers prea departe vi ati ajuns ca pevtele
pe uscat". Si Larion povesti cnejilor si Novgorodenilor ceeace
a spus el. $i au trimis din nou la cei doi cneji ultima sa vorbg s
am venit, fratilor, Iurie vi Iaroslav, nu sg vArsgm sange.
Dumnezeu sg ne fereascg sg facem aceasta, cg doar suntem
rude, ci sg dam intaietatea lui Constantin, sa-1 avezati la Vladimir, lar voi sa ramaneti cu tara Suzdalului... $i au inceput
sg-vi rAnduiascg ovtirile : Vladimir din Smolensc vi-a asezat armata la margine, dincolo de el s'a avezat Mstislav vi Vsevolod
cu Novgorenii vi Vladimir din Pscov cu Pscovenii ; dupg el
vi-a rinduit trupa sa de Rostoveni Constantin, Iaroslav ins&

s'a avezat cu trupele sale de Muromeni, de Gorodceni vi de

11 Cronica Novgorodscaia, pag. 22. seq.

www.dacoromanica.ro

61

Brodnci in fata lu Vladimir vi a Smolenilor, lar Iurie in faja

lui Mstislav si a Novgorodenilor...
6. CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

Anul 1216. Are aproape acelai cuprins ca i cronica

din Novgorod.
Anul 1224

Anul 1224. Lupta dela Calca dintre Mari 1 principii

rui. Alaturi de Cumani au luat parte In aceasta lupta i
trupe de Brodnici. Acestea, subt conducerea voevodului
Ploscanea au luptat impotriva principiilor rui, fiind de
partea Tatarilor.
7. CRONICA NOVGORODULUP).

Anul 1224. lar cnejii Ruvi nu 1-au ascultat, ci i-au omorit

solii vi au pornit impotriva lor, dar n'au ajuns pfina la Olevie,
ci au rAmas la Nipru v au trimis la ei TAtarii al t soli spurandu-le urmAtoarele ; aji ascultat de Cumani, lar pe solli novtri
i-at omorit i acum veniti impotriva noastra ; veniti; noi nu
v'am cotropit jara, pentru asta Dumnezeu ne este martor". $i au

lAsat s plece sal lor. Atunci Mstislav a trecut Niprul cu o

mie de solda ti vi, lovind sentnelele taaresti, le-au biruit, lar

cei ce au scapat au fugit cu voevodul lor Gemeabeg la movila

Cumana vi acolo ne mai avfind putere si-au bAgat pe voevodul ion Gemeabeg in pAmant de viu, voind sA-i scape vieata
vi acolo 1-au gasit Cumanii vi primind invoirea lu Mstislav

-au omorit. lar cnejii Ruvi dacl au aflat despre aceasta, s'au
dus dincolo de Nipru si au pornit toti impreun dup ei (dup5.

Thar') gi au mers notta zile qi au ajuns Ora dincolo de riul

Kaiak 3) vi au trimis ca sentinele pe larun impreunl cu Cumanii

ei au rAmas cu tabara acolo. Atunci s'a ciocnit Iarun cu anvil

voind s5. dea lupta, dar Cumanii au fugit, fAr sI fi avut vr'un
succes vi in fuga ion au calcat taberile cnejilor Ruvi cari n'au
izbutit s-vi oranduiasca impotriva lor linia lor de bAtaie s a
fost o mare 1nvAlm4ea15. si o lupta grea l crancena. Dar
Mstislav al Chievului, vazand aceast nenorocire, nu s'a urnit
din loc, ci stetea pe un deal, deasupra fluviulu Kalak, ca era
Cronica Voscresenscaia, pag. 121 seq.
Cronica din Novgorod, pag. 40 seq.

Kaiak = Calca, fluviu ce se varsa in marea de Azov.

www.dacoromanica.ro

62

o movili pietroasi si acolo a &cut o intirituri cu par

din aceasti intirituri s'a luptat cu
timp de trei zile.

Cellalti Titari insi au pornit dupi cnejii Rusi si -au bitut pan&
la Nipru, iar langa intrituri au lisat doi voevozi, pe Tigarcan
si pe Tesiucan, impotriva lui Mstislav si a ginerilor sal Andrei

si Alexandru Dubrovetchi, cici doi cneji au fost pe langi

Mstislav. Au fost acolo impreuni cu Titarii i Brodnicii cu

voevodul lor Ploscana I acest voevod viclean a sirutat cinstita
cruce a lui Mstislav si a celor doi cneji, ci nu vor fi omoriti,
ci lsati si se riscumpere ; dar a mintit vicleanul i i-a tridat
dandu-1 legati Titarilor si intiritura a fost cuceriti, pe oameni

i-au taiat si au azut acolo morti, iar pe cneji luindu-i i-au

strivit punandu4 subt sclinduri i avezindu-se deasupra lor la

un spit vi astfel si-au sfarsit vieata ; pe ceilalti cneji gonindu-i
pana la Nipru au morn ase din ei ; pe Sviatoslav Iancovski,
pe Iziaslav Ingvorovici, pe Sviatoslav $umski, pe Mstislav Cer-

nigovski cu fiul sin, pe Ghiurghe de Nesvej. Apoi Mstislav

Mstislavici a trecut cel dintai Niprul, ducind lotcile dela mal
ca si nu vie cu ele in urma lor Titarii si de abia au scipat ;
iar dintre soldati al zecelea de abia a ajuns indrt, iar pe
ceilalti
omorit Cumanii, pe unii pentru cal, lar pe altii
pentru hainele lor.
8. CRONICA VOSCRESENSCAIA 9.

Anul 1223. In- cand Titarii au inceput sA fuga l Daniii

cu oastea sa Ii nimicea si Oleg dela Kursk II sdrobea, Iarun
alte trupe cumane
lovit, voind si se bati cu el. Dar Cumanii au luat-o curfind la fuga si in fuga ion a cilcat taberile
cnejilor nui. Acetia n'au izbutit si se ridice impotriva ion 0 s'a
produs o mare invilmliwali in toate trupele rusesti s a fost o
lupia grea 5i cranceni si, pentru picatele noastre, armatele rusesti au fost biruite. Atunci Daniil, vizind cA oastea titireasci
este mai puternici, si-a intors calul si a fugit de urmarirea
vrismayilor sii i insetand, a biut apa i si-a simtit boali in
trupul
; in lupti insi n'a simlit puterea el in trupul siu,

din cauza voiniciei sale si a tineretii sale, cici era viteaz vi

dirz 51 infrunta totul. Si asupra cnejilor ru0 a fost o biruinti,
precum n'a mai fost niciodati dela inceputul trii rusesti. lar
marele cneaz al Chievului, vizand nenorocirea ce s'a ivt,
nu s'a urnit din loc, ci s'a asezat pe un deal deasupra raului
Calca, cici era un loe pietros si acolo a Meat o intirituri din
pari 5i timp de trei zile s'a luptat cu ei din intirituri. lar alti
?Mari au plecat pe una cnejilor Rusi, biruindu-i pia. la Nipru,

lar la intfirituri au lisat doi voevozi, pe Cegfircan 0 pe Te1) Cronica Voscresenscaia, pag. 131 seq.

www.dacoromanica.ro

63

sucan, impotriva cneazului Mstislav si a ginerilor lui Andrei si

Alexandra Dubrovski, clef fuseser. acolo doi cneji Impreuni
cu cneazul Mstislav. Si tot acolo au fost si Brodnicii cei vechi 1)
voevodul lor PloscAnea si acolo vicleanul a fAcut jurAmnt
cneazului Mstislav i celor doi cneji c. n'au sa fie omortiti,
ci o sa fie 15.sati pentru rascumparare si a mintit vicleanul
i-a trAdat ntarilor legati si intritura au luat-o, pe oameni

i-au tliat, lar pe cneji i-au pus subt sanduri si s'au asezat

deasupra ion la masa qi astfel si-au sfarsit acolo vista cnejii a).

Brodnicii cei vechi, adeca Brodnicii cu organizatie familiara, nu cu

organizatie politico-teritoriala.
Legaturi de prietenie Intre populatiunile romAne i Intre TAtari le constatA i alte letopisete ruseti. Astfel cronica Ipatievscaia, ed. III St. Petersburg.

pag. 626, ne spune ca principele Daniel dupa ce a robit pe Bolochoveni i-a lasat
pe acestia Tatarilor cca sa le are si sa le samene grau i meito).

www.dacoromanica.ro

IZVOARE BIZANTINE
NICETAS CHONIATES

Anul 1186. Nicetas Choniates intr'un codice dela

Venetia Fol. 104, pe verso, ne spune ca Bordonii oi ix
adeca Brodonii sau Brodnicii 1), o rarnued a Tauroscitilor, Taupoolokiiiv eacocrnetbeq, au dat ajutor AsaneOlor
In luptele acestora Impotriva armatelor imperiale bizantine.

Bopbvtis

Scitii, 2) popor care pAna astAzi 1ncg n'a fost robit, neospitalier si foarte rAzboinic si acei ce-si trag originea din Bordoni 9

dispretuitori de moarte si fiind o ramurl a Tauroscitilor, popor

indragit de zeul rlzboiului, dfind ajutor barbarilor 4) au cAzut,
fiind invinsi impreunl, si au pierit, lar alianta de arme cu Persii
cari dedeau ajutor rebelilor si Egiptenilor invecinati a desflcut-o, respingAndu-i din non si in urma i-a gonit omorindu-i.

Th. Uspenscbi, In Obrazovanie vtorago bolgaskago carstva, Odessa

1879, In Apendice, pag. 35.
Se numeau Sciti popoarele dela Nordul Dunarii. In vremea aceasta,

la anul 1186, conducerea politica In regiunile din stanga Dunarii o aveau

Cumanii cari traiau in simbioza cu Romanii. Cf. lzvoarele Istoriei Romfindor,
XI, Introducerea.
Bordonii, adica Brodonii, considerati de istorici ca Brodnici.
Barbarii sunt Vlachii si Bulgarii cari se luptau Impotriva imparatului
din Bizant, Isaac Angel.

www.dacoromanica.ro

DIPLOME REGALE

BULE PAPALE

Anul 1222 (inainte de 7 Maiu). Regele Ungariei,

Andrei al H-lea, confirma' din nou donatiunea ce facuse
mai inainte cavalerilor Teutoni in tara Barsei i le mai acorda noui privilegii.
In numele sfintei Treimi, una vi nedespArtit. Andrei, din
mila lui Dumnezeu pentru totdeauna rege al Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, Ramei, 1) Serbiei, Galitiei vi Lodomeriei. Intre
semnele superioritAtii regale prin cari se pune in evidentA
amintirea deosebit a predecesorilor, este socotit acela ca mai
insemnat vi ca mai vrednic de recomandat, intre toate celelalte,
care intinde o mn darnic strAinilor a cAror convertire pe

de o parte este recunoscut5 ca fiind folositoare pentru tara,

lar, pe de alt parte, ruga lor este consideratA ca fiind plAcut

inaintea lui Dumnezeu. De aceea, cacind cu pietate filial& pe
urmele pArintilor novtri de pioas1 amintire l'i dorind dupA trecerea acestei vieti, s legAm cu el frumusetea unei vieti eterne,
am dAruit lui Hermann, magistrul frAtietAtii religioase a sfintei
Marii a Teutonicilor dela Ierusalim, vi fratilor lui atAt celor
de astAzi cAt vi celor viitori, in vederea dragostei pentru ei,
tara numitA Burza 2), de din colo de pAduri, 3) dinspre Cumani,
devi ea este pustie tl'i nelocuitA, spre a o locui in pace vi spre
a o stApfini liber pe vecie, pentru ca vi tara noastrA, prin r5minerea lor acolo, s5. se mareasc i dania aceasta a noasta
pifia de milA sl se prefac inaintea lu Dumnezeu cel prea
inalt, prin rug5.ciunile lor, intr'o mintuire a aufletului nostru vi
al p5rintilor novtri. Pe lAngri aceea, le-am dat concesiunea ca
Rama era o parte din Bosnla.
Terra Borza, tara Barsel.
De dincolo de p5duri. adic5 Ultrasilvania sau Transilvania.
5

www.dacoromanica.ro

66

aurul si argintul ce se va fi gash in numita tara Burza, jumatate sa fie dat fiscului regesc de mainile fratilor, i) lar restul sa
fie intrebuintat de ei 9. Le-am mai acordat inca in intregime libertatea targurilor i veniturile targurilor din acea tara si le-am
dat voie sa zideasca fortarete si cetati de piatra impotriva
Cumanilor i pentru intArirea regatului nostru, pentru ca
poat rezista si dusmanilor lui Christos , in acelasi timp,
serveasc spre cinste si 'ma persoanei noastre si urmagilor
nogtri cari ne-ar succeda legal la comma. Si am dispus ca nici
un voevod s nu se amestece inteale lor si le-am dat fibertatea monetelor si msurilor si le-am permis sa fie liberi si scu-

titi de ori ce dari si de ori ce biruri. Si s nu fie supusi la

nici o alt judecata sau iurisdictiune decat singura a regelui ;
ca numai fratii sa stabileasca judeatori pentru poporul ion.
Si am mai dat ordin ca fratii trimisi inainte sa fie introdusi in
stapanirea mai sus numitei tri Burza prin pristaldul nostru 3)
Facate Juna care a cutreerat dela un cap't On la celalalt tara
amintita si, in urma dispozitiei voevodului Mihail, le-a dat-o in
seam, dupa ce le-a fixat de jur imprejur hotarele precise. Primul hotar al acestei taxi incepe dela priscile fortaretii Almage 4)

si merge inainte pana la nriscile fortretii Noialt si de ad

inainteazA pana la prisicile Nycolae 4) unde apa curge in jos,
apa ce se numeste Olt si astfel hotarul urea pe Olt pana unde
Tartelove") se varsa in Olt. Aceloragi frati le-am mai acordat in

urm fortareata ce se numeste Crucebure) pe care mai sus

numitii frati o construisera din nou, impreura cu livezile ce se

gasesc de jur imprejur si dela marginea teritoriului Cruceburg,
pmantul ce merge pana la hotarul Brodnicilor si dela prisacile
Almage, in slid directie hotarul merge pana la izvorul apei ce
se numeste Burza si de aci ininteaza pang. la Dunre ; iar ca
pristald pentru aceasta donatie facuta in urm de noi, am dat
pe banul Ypochz. Si am mai acordat Inc acelorasi frati dreptul
ca gase corabii sa due& in libertate, pe fluviul Olt si alte sase
corbii pe fluviul Mures, sare, la scoboris in jos, in tot regatul
Adec5 ale frAtietAtii cavalerilor Teutoni.
Ni trebuie sA ne prinzA mirarea vrizand continutul acestui pasagiu.

In tara Barsei se gAseau mine de aur in regiunea Branului. Urmele acestora se

pot vedea i astazi in movilele de p3mAnt scormonit in partea de miazAnoapte
a satului Bran.
Pristaldul, advocatul executor al regelui, Fekete Tams.
Almaye, Almage, Almagia, Halmagen, Halmagy, Halmeag, de 1AngA
Sercala, jud. FAgAras.

Galt am Alt sau Rupea.

Miklosvar, adecA orasul lui Nicolae.
Tartelove, Tertillou, Tarlunga, rAu dupA care s'a numit satul TArlungeni, din jud. Brasov.
Cruceburg. Crucpurg, Critburg, Kreuzburg, Nyn (Meal?) sau Teliu.

www.dacoromanica.ro

67

-nostru, precum vi alte lucren i sa transporte la urcuv in sus.

le-am mai acordat pentru totdeauna minele de sane ce se

numesc Ocna, ajungndu-le pentru cele dousprezece corabii sa

faca trasport liber ori unde vor voi. De asemenea le-am mai

acordat ca oamenii Ion sa nu fie obligati sa plateasa dari

cnd vor fi trecut prin tara Secuilor prim tara Romanilor,
far oamenii ce locuesc acum in numita tara a aceloravi frati i-am
15.sat liberi, fara sa fie rechizitionati pentru serviciul aceloravi
frati vi pentru folosul casei ion; ava ca daca cineva din ceilalti
oameni ai novtri sau dintre strainii ce se gasesc in tara noastra
ar fi fugit la ei, indat. ce faptul ar fi fost adus la cunovtinta
fratilor, pe cei cad vor fi intrat la ei s5.-i goneasch vi pe
cei car' cari Ii vor fi introdus
dea in minile regelui sae a
denuntatorilor lei. $i ori ce locuitor din tara noastra va fi volt

s dea in dar numitilor frati vr'o proprietate de a lor, sa abb.'

vole din partea noastra, vi pentru ca aceasta favoare a donatiunii noastre sa raman libera pentru totdeauna, o confirmam

prin acest privilegie al nostru. In dal% de aceasta, am dat

aceloravi frati o astfel si o atal de mare libertate
nici un monetar s nu intre din tara de dincolo de paduri i)
sau sa incerce sa le aduca vr'o suprare vi le-am acordat in

intregime acelorasi frati dreptul si folosul pe care no'. ar (rebel

sa-1 percepem in tara lor din noua moneda, fiindc prin sepaTarea noastra iscat fata de ei, in timpul cAnd daduseram ordin
ca tara de at5tea ori amintita sA li se ja inapoi, fusesera nu
putin pedepsiti. Aceasta restabilire de aceea am facut-o ca ei
invivi s fie avezati in acea margine a Orli ca o noua plantatie 2)
infruntand necontenitele atacuri ale pagfinilor s nu se teama de
a rezista din zi in zi mai mutt mortii, Hind ca un puternic bastion.

Totes ins& nu le-am dat putinta de a bate monete noui fail o

speciala incuviintare regala. Casa lor ins sau ospitalitatea Ion 3)

impreuna ce toate posesiunile si mosiile lor cari in prezent
sunt recunoscut ca avindu-le legal dobndite, sau cele ce vor
mai putea dobindi cu ajutorul lui Dumnezeu, le learn sub protectia noastra, hotarind ca in toate vremurile viitoare sa se gaseasea. subt peal aprarea regeasca. $i pentru ca aceasta sA ramana
-pe vecie ratificata i confirmata, am dat ordin ca prezenta pagin& sa fie prevazuta ce caracterul bulei noastre de aur. S'a
clat prin mni la Cletus, cancelarul curtei regale, prepozit de
Agria, in anul dela intruparea Domnului o mie doua sute douazeci
si doi, fiind de fata arhiepiscopii venerabilul Ioan din Strigoniu
si Ugrin din Calocea vi episcopii, fereciti conducatori ai bisericii,
Desideriu din Cenad, Rupert din Vesprem, $tefan din Zagreb,
Toma din Agria, Alexandre din Oradia, Cosma din Geur, Bar1

) Transilvania sau Ultrasilvania.

Nova plantatio, o nou colonizare.
Hospita/c. casa calunkilor nurnitl owitalt.

www.dacoromanica.ro

68

tolomeiu din Cinci-Biserici si Bricciu din Vat. Flind de fat&

Reginald ales in Ultrasilvania ; in prezenta comitilor Theodor,.
palatinul, fiul lu Wetich, Pousa, judecAtor al Curtii, fiul lui
Nane, Nicolau din Bacia, Tiburciu din Pojon, Hello. din Bihor,.
Martin fiul lui Michael din Novum Castrum i altii mai multi
sefi de comitate. In anul al VII-lea al domniei noastre.

Anul 1222. Papa Honoriu al III-lea confirma' dona-tiunea ce facuse regele Ungariei, Andrei al II-lea, Ordinului cavalerilor Teutoni in Tara Barsei, precum i nouile
privilegii acordate.
Honoriu, episcopul, robul robilor lui Dumnezeu, WHOlor mei fii, magistrului si fra(ilor din casa sfintei Marii a Teutonicilor Ierosolimitani sanatate i binecuvantare apostolica.
Ni se cere, pe de o parte, un lucru drept vi cinstit, lar, pe de
o alta parte, puterea dreptatii, pe care o urmarevte ordinea vi
ratiunea, pretinde ca prin autoritatea noastrA lucrul sti ajunga
la rezultatul dorit. In adevAr, din privilegiul prea scumpului
nostru fin intru Cristos, Andrei, strAlucitul rege al Ungurilor
am Oat, printre altele, c se ga'seste i aceea c el v'a &raft,
in pietatea sa, o tara oarecare ce se chiama Burza, desartA si nelocuita, spre a o stApani liber de veci, acordandu-va nu mai

putin ca, daci in numita tara se va intampla s se gaseasc&

aur sau argint, o parte s revie fiscului regesc, iar cealalta
parte s ramanA pentru folosul vostru. V'a mai acordat in intregime libertatea targurilor si venitul targurilor din aceeavi

tara, lAsttndu-va nu mal putin libertatea banilor 0 a masurilor

dandu-v5 libertate si scutire de once dajdie vi a dispus
ca niel un voevod sa nu aibe voie sA se amestece in treburilevoastre. $1 afar tara v'a fixat-o prin anumite botare sau

miezuine, 3) dintre cari cel dintai incepe dela prisAcile for-

taretii Almage 3) si inainteaza pilua la prisAcile fortAretii Noilgiant

vi de aci merge inainte pang la prisAcile fortaretii Nicolym
-curge apa ce se chiaml Olt si urcand cursul Oltului pani la Tertillou

care se varsa in Olt si de aci merge pana la izvorul aceluiasi

Tertillou vi dela zvorul apei ce se chiarna Timi i inaiteazt
Vault la izvorul apei ce se numevte Borsa vi de ad, cum muntii
Honoriu era mare pontifice la Roma si din modestie se numete simplu
episcop, robul robilor.

Meta insemneaz5 propriu zis teru; qou stalp de hotar.

Asupra localitatilor vezi notele din capitolul precedent, reprodus
mare parte In acest capitol.

www.dacoromanica.ro

69

de zipadi.1) inconjoarA aceast tara se intinde ping la Almaga.

Acelasi rege via mai ,acordat in urml, pe litiga amintita dane,
f ortAreata ce se numeste Cuzeburc, zidit& de volt din nou, impreun cu livezile ce se intind de jur imprejur s nu ma putin,
,dela marginea aceste fortArete, un tertoriu oarecare ce se intinde pin& la hotarul Brodncilor si dela prisAcile Almagiei se

intnde, in cealalt parte, pin& la zvorul ape ce se numeste

_Burza si de ad i inanteaz& pina la DunAre. V'a ma acordat ca

sA aveti libere, pe fluviul numit Olt, sase coribii si tot M'Atea
pe fluviul numit Mures, transportind in jos prin tot regatul lui
sare si transportind in sus alte mArfuri. DArnicia regala v'a
ma acordat chiar i minele de sare ce se numesc Acana, 2)

indestulAtoare pentru cele doulsprezece corbil, liberi de a

face transportur ori unde veti voi, fficindu-vA concesa ca
nu fiti obligati s plAtiti niel o dare nici voi niel oamenii vostri,

cfind yeti trece prin tara Secuilor sau a Rominilor. Pe ling&

aceea, oamenii ce locuesc in acea tar, ffinda numta danie
vi s'a fAcut vou s case voastre, au fost lisat liberi de or
ce rechiztionare 4), precizindu-se a daca careva ar fi vena la
vo fie dntre oamenii lu (a regelui) sau dntre strinii din
tara, 2)
alungat indat ce lucrul va fi ajuns la cunostnta
voastri. A ma adugat inca pe deasupra CA, daca cneva din rega-

tul sin va fi volt sA v faca danie vr'o proprietate, si alba voie

libera s o faci.. Si v'a mai ingAduit sa va bucurat de o astfel
de libertate ca nmenea dntre monetari s& nu poat sA in tre
din Ultransilvana in tara voastr sau s incerce si v aducA
veo suprare, acordindu-v voua ori ce drept i folosntA ce
el ar fi trebut si.-1 perceap din tara voastr. Aceasta, flinda
s'a gindit in special la recompensa daunelor ce ati suferit a-

-Unc, cind suprarea regala provocat impotriva voastra a

cAutat sA vA la dreptul asupra numtului teritoriu 2) i mai ales
find vol asezat la marginea regatulu siu, ave t de sustnut atacurle dese ale pAginilor si ffindc5., pentru regatul san, re-

zstati infruntind moartea ca o fortareat de aparare; dar dreptul

de a bate moneda nu-1 aveti, f Ira de o speciall invoire a lu.

Deci, dindu-vA asentimentul la rugchinile voastre drepte, v&
confirmim tertorille amintite cu libertAtile si scutirile lor, precum le-ati dobindt in pace si pe bun dreptate s cari se gsMontes nivium sunt Carpatii.
Acana, Ocna.

Oamenii ce locuesc in acea tara. Rezulta ca tara nu era deserta et inhabitata, cum s'a spus mai sus. Deserta i inhabitata insemneaza de sigur lipsita

de o arman organizan'.
Rechizitionare pentru serviciul Ordinului Teutonilor.
Strainii purtau numele de hospites.
Inainte de a fi fost goniti in anul 1225, cavalerii teutoni mai avusesera
.conflicte cu regele Ungariei.

www.dacoromanica.ro

70

sesc amiinutit expuse in privilegille numitului rege, atfit pentru

voi cat $i pentru casa voastrA, cu autoritatea noastra apostolia
le intarim c11 puterea prezente scrisori,l) Nimenea sA nu aibl pe vitor dreptul de a alca aceastA scrisoare de confirmare sau sti indriiz-

neasa sA i se opunA. lar cel ce va fi autat totu$ sA se atingA

de ea, sA Ole a. va intAmpina pedeapsa atot puternicului Dumnezeu $i a apostolilor Petra 0 Pavel, Dat in Lateran, la 14 ale

Calendelor lui Ianuare, in anul al $aptelea al pontificatului

nos tru,

IlL

Anul 1223 (dupl 30 Novembre). Regele Ungariei,

Andrei al II-lea, confirma donatiunea ce a facut preotul
Gocelin monastirei din Carta, judetul Fdgara, o mcOe pe
care regele i-o druise mai inainte acestui preot.
In numele sfintei Treimi, una $ nedespArtitA, Andrei, din
mila lu Dumnezeu rege pentru totdeauna al Ungara Dalmatiei,
Croatiei, Rame 2), Serbie, Galitie $i Lodomeriei, Deoarece cererile drepte trebuie sA gilseasa o prmire favorabil inaintea
serenitAtii supreme regale, acelea mai ales mer115. sl ailal altig
de cauz cari, pornnd dinteun suflet insprat de divintate,
la ivealA vointa celui ce cauti s dobandeasa cele cere$ti, nesocotnd cele pArnante$ti i sA ajunga la stAphnirea lumii ve$nice

In locul lumii treatoare. Pornnd dela astfel de consideratiuni,

am voit sA ajungl la cuno$tinta tuturora cuprinsul celor de fat
ea atunci and am dat, prn omul nostru de incredere Pouka,
fiul lui Elahim cel Orb, crednciosului si distinsului nostru cleric, mag,strulu Gocelinus, pentru ne$trbita sa fideltate, muntele Sfantului Michail 3), impreun cu teritoriul ei, situat In
pArtile Ardealului, proprietate ce am luat-o dela biserica Sibiului,

In schimbul tertoriului Borothnic, impreua cu toate ce-i apartineau i cu acela0 drept de libertate en care noi il dobindiseam, pentru a-I stApini de veci, liber 0 in pace, lar acum,
dup5. trecerea vremii (acelasi Gocelinus), in urma unei inspratii
divine, pentru m'intuirea sufletului sAu in vederea unei recompense eterne, de care fiecare dintre noi avem nevoie, 1-a
cedat mAnAstirii CArta i venind inaintea noastr a cerut cu st-

ruitoare rugAminti ca sA-i dan asentimentul pentru aceast. danie

$i sA o intAresc cu privilegiul autoritAtii regale ; deci, flindcA
Prezenta scrisoare este o bul papala.
Rama era numele unei Orti din Bosnia.
Muntele Sf. Michael, Michelsberg, este satul de astzi Cisnadioara.

www.dacoromanica.ro

71

nteresul maiestatii regale este de a Ostra in intregime drepturile tuturora vi de a acorda autoritate dispozitiilor pline de
pietate, avand in vedere cererea lui cea dreapta vi prea fru-

acordat favoarea necesara. Deci, muntele

numit mai sus, impreuna cu biserica vi cu tertoriul vi cu cele
moasa lu intentie,

ce atarnau de ele, le-am dat de veci manstrii amntite cu

acelav titlu de libertate, cu care numital magistru Gocelinus

stapanit dela noi, fiind consemnate in prezentul act spre a le

sta'pani cu drept de vec cu autoritatea privilegiului nostru.
Hotarul cel dintai al teritorului muntelui Sfantului Michael incepe, din partea dnspre rsarit, dela poalele Carpatiior 1 vi coboara pe apa ce curge din Carpati spre satul Ruetel 2), hotarul
fiind insemnat, in afara de apa, de taruvi 3) pana la calea ce
duce chiar dela munte pana la satul Ruetel ; apoi de ad trece
calea insavi vi urca pe o alta cale pana la hotarul ce desparte
tertoriul oravului lu Herman vi al satului Reutel, apoi inainteaza subt poalele dealulu cu vii ale oravului lu Herman vi
printe o potea oarecare ce duce la Insula Cretina 3) pana la
varful plin de Mari al dealulu vi pe varf urca iaravi pana la
Carpat in partea din spre apus vi aci se terming'. Deasemenea,
tot prn prezentul privilegiu, confirmam din non dania de pamant pe care, pentru mantuirea sufletului nos lru, o am fcut
aceleeav manastiri, rupand-o din teritoriul Vlachilor 6) vi dandu-i-o
prn credinciosul vi iubitul nostru Benedict, pe acca vreme

voevod. Hotarul acestei movii incepe dela raul Olt, unde se 0.sevte capatul unei insule, urca prn mlastna ce se numevte
Eguerpotak 7), pana la fagii ce se numesc Nogebik 3) vi pe la
capul acestui Faget ajunge pana la raul ce se numevte Arpas
vi de acolo pe acelavi raulet urca in sus pana la munti
v prin munt venind spre regiunea dnspre miazai, coboara

pana la raul ce se chiama Carta vi pe acelavi rail in jos

ajunge pana la Olt, unde se termina. Pentruca aceasta confirmare a noastra s'A ramana intreagl i neatinsa, am fcut

ca aceast.' diploma a noastra sa fie intrit prin aplicarea sigiliului nostru. S'a dat prin mana lui Cletus, cancelarul Curtii
noastre vi prepozt in Agra, in anul intruparii Domnului o mie
Alpes este numirea ce se d'A in general Carpatilor. Mons propriu zis
insemneaza deal.
Ruetel, Cisndia, Heltau. Nagy Disznod.
Meta insemneaza si botar, miezuin5 i 5rusul de hotar.

Villa Hermanni este Sibiul. Familia lui Hermana dt_pS care s'a numit
orasul Sibiu, Cibinium.
nsula Christiana, este satul Christian de 15ng5 Sibiu.
Exemptam de Elaccis ; ad i n'a fost un schimb de pzIrnant.
Valea Arinilor.
Fagetul &Tare.

www.dacoromanica.ro

72

don& sute doll& zed vi trei, Scaunul din Strigoniu Hind vacant
vi

fiind de fati reverendul Ugrin, arhiepiscop de Calocea,

Desideriu din Cenad, Robert din Vesprem, Stefan din Zagreb,

Thoma din Agria. Bricciu din Vat, Vartolomeu din Pecs% Regnald din Ultransilvania vi alti episcopi conducitori ai bisericii
lui Dumnezeu. Fiind de fata Jula palatinul vi comitele de Bodrog, banul Solomon, Nicolae comite curial al reginei i comte
de Sopron, Botez a), comae curial al Case noastre v comite de

Bekes, Buzad din Pojon, Martin din Moson, Laurentiu din

Wywaria 8) vi all comiti din comitate. In anul al douizecilea al

domniei noastre,
IV

Anul 1227. Papa Grigorie al IX-lea numete pe arhiepiscopul din Strigoniu ca legat apostolic in tara Cumanilor
i in tara Brodnic i-1 autoriza s predice, s boteze, s
infiinteze biserici i s instituie preoti i episcopi.
ArhiepisEpiscopul Grigorie 4) etc. Venerabilului
copului din Strigoniu, delega t al Scaunuiui Apostolic, sAnAtate

etc. Ne bucurlm, preaslivind cu laude nesarvite mAreata vi

minunata mill a MAntuitorului nostru care, fit% de nici o urA

impotriva celor ce el a creiat, ci voind ca toati lumea si fie
mfintuiti vi ca nimenea si nu plat% a gisit cu cale, in mila sa

netirmurit, si readuci dela picatul originar la calea adevirului pe oamenii ce zac in bezna intunericului. In adevir, am

aflat din scrisoarea ta trimeasa noui de curAnd c Dumnezeul

vi stipAnul nostru Iisus Christos, aruncAndu-si ochii cu Indurare asupra poporului Cumanilor, le-a deschis in zilele din urmA
poarta mintuirei. Cad din aceastA natie au sosit la tine unii
botezi i c5 un principe al lor, cu numele de
fruntavi ca
Bortz, din tara lor, dorevte sA primeasci impreun cu supuvii
sgi, prin mijlocirea ta, credint a crevtin ; de aceea, pe unicul
siiu fiu l-a trims In special la tine, ImpreunA cu fratii predicatori 5), rugAndu-te cu insistenti, &pi ce s'a sivirvit lturgha
de duminecA, ca ducAndu-te personal la el si la al sii, si le
arati calea vietii pe care cale s poati si ajungi la cunovtiata
adevAratului Dumnezeu. De aceea, devi in executarea promisiunii
Pecs, Cinci Biserici.
Botez poarta nume romanesc.

Wyvaria, Ujvar.
E vorba despre Papa Grigorie al IX care din modestie, se multumeste
cu titlul de episcop.

Trimist anume de papa in Orient pentru propaganda crestina i ca

observatori politict.

www.dacoromanica.ro

73

tale 1), pe care a dat-o pentru cucerirea pamintului sfint, te

gaseqt ca un peregrin pe drum, socotind totus cli pe calea
apucata acum se pot dobindi ma multe suflete l un mare spor
In credinta crestinii, daca al ceda dorntei arzatoare a acelora,
Intrerupindu-ti drumul peregrinarii, pe hibitul
arhidiaconul din Zala a clutat sa-1 trimiti la mine, rugiindu-te cu inchinaciune l umilinta ca sa-ti acordam libertatea de a face
aceasta, fr sa fil impiedicat de fagadurata amintita

findca

vei putea sa aibi succese mai mar, daca te a bucura de o

delegatie a Scannului Apostolic
caci prestigiul nostru se

bucura intotdeauna de o mare trecere in Cumana 1 in Brodnic,

tara vecina cu ea, despre convertirea carui popor avem mari

sperante 3),

am gasit de cuviinta sa-ti dam insircinarea de de-

legat1, In temeiul carea sa aibi putere in aceste tfiri ca, in

numele nostru, sa predci, sa botezi, sa zidesti biserici, sa hi-

rotonise01 preoti si de asemenea si institu episcopi si in general

de a exercta toate cele ce privese cultul 1 latirea credintel.
Deci, fiindca este firesc lucru ca un bun mai mare sa aba precadere faja de un bun mal ink, i fiindca avem deplina lucredere in zelul dragostei tale, Ili incuviintam libertatea ceruta de

a te duce in numitele provincli, incredintind devotamentulu

tau insareinarea unei delegatiuni complete In acele provincii,
amntte mai sus 1. Dat la 2-a ale Calendelor lu August1, anul
inta (1227).

V.

Anul 1231. Papa Grigorie al IX-lea felicia pe arhiepiscopul din Strigoniu c a intors la crestinism mai multi
Cumani
numeste legat apostolic al s'au In tara Cumanilor si in tara Brodnic cu dreptul de a predica, de a infiinta biserici, de a institui preoti i episcopi si a lua mdsuri in
tot ceea ce privete cultul.
Episcopul Grigorie 9 etc. Venerablulu frate Arhiepiscopulni din Strigonu, delegat al Scaunulu Apostolic, sinatate etc.
Votum, adeca dorinta exprimata in fata lui Dumnezeu *i a oamenilor
de a se duce, ca un cruciat, sa lupte pentru cucerirea stantului morrnant.
De a face pelerinagiul.
Este nesigur dacii aci este vorba de o convertire la cretinism sau la
.catolicism i daca aceasta convertire se refera la Brodnici ori numai la Cumani.
Delegat apostolic.
Adeca In Cumania i in tara Brodnicilor.

In colectiunea de documente a lui Theiner gasim : Datum Anagniae...

Vezl notele dela capitolul IV, textul fiind In mare parte o reproducere
a acelui capitol.

www.dacoromanica.ro

74

Ne bucurm, preaslvnd cu laude nesfrvte mreata i minunata

mil a Mntuitorului nostru care, fr. Mel o ur impotriva celor

ce el a creat, ci voind ca toti s fe mntuti vi ca nimenea

nu piar, a gsit cu cale, in mila sa netrmurit, s readuc
dela pacatul originar la calea adevarului pe ce ce zac in
bezna intunericulu. In adevr, am aflat din raportul tu
Domnul i Dumnezeul nostru Isus Christos, arucAndu-vi. chit
cu indurare asupra poporulu Cumanflor, le-a deschs in zilele din

urm calea:spre mntuire. Cci unii princpi i unit nobil din

acest popor, impreun cu toti supuvii lor au ajuns, prin mijlocirea ta, la tana botezulu, rugandu-te struitor ca, duandu-te
la el s le arAti personal calea vieti, pe care cale s poat
s ajunga la cunovtinta adevratului Dumnezeu. Deaceea, cu
toate el esti obligat s-ti indeplinevt o filgdua16, pe care a
dat-o ca s ajut tara sfnt., socotind totuv c pe calea apucat
scum se pot dobndi ma multe suflete v un mare spor de crednt
crevtineasc, clack' ai ceda dorintii arztoare a acelora, te-a rugat
de noi cu inchin chine l umilinf, ca slobozndu-te de aceast

fgaduint, sa-ti dam libertatea de a face aceasta ; vi fiinda

at putea s abi succese mal marl deed.' te ai bucura de o
delegatie a Scaunulu Apostolic,
act prestgiul nostru se
bucur intotdeauna de o mare trecere in proviincile Cumanilor
0 ale Brodnicilor vecini cu ei, de convertrea crul popor avem
o mare ndejde,
am gsit de cuvint s-ti dam insrcinarea de delegat, in temeiul arela sa aib puterea ca, in numele nostru, in aceste tri s predict, s botez, sa zidevti biserici, sa institu preoti v de asemenea de a face episcopi i in
general de a exercta toate cele ce priVesc cultul qi ltirea
credinte. Deci, fiinda este firesc lucru ca un bun mat mare
s alb preadere fat de un bun mai mic, i fIndc avem o
deplin incredere in zelul dragoste tale, slobozindu-te cu totul
de fagiiduiala amintit mai sus, iti acordrn lbertatea cerut de
a te duce in provincile arAtate, incredintAnd devotamentulu
tu insrcinarea unei delegatiuni complecte in acele provincii.
Dat la Lateran la 3 ale Calendelor lu Martie. Anul al patrulea
al pontificatului nostru (1231).

VI,

Anul 1254. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, serie papei

Inocentie al IV-lea ca. Tatarii au pus de gand sa invadeze
din nou Ungaria i-1 roaga pe pontif ice sa-i vina inteajutor
atAt in contra Tatarilor cAt. i in contra Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor i Bosnienilor, popoare vecine cu Ungaria.
Prea sfintitului intru Christos parinte i stApin, Inocentie,
din mfla lui Dumnezeu pontifice suprem al Sfintei bserici rowww.dacoromanica.ro

75

mane, eu Bela, din aceea ml rege al Ungarei, cu devotata

supunere ce-ti datoresc in toate. Deoarece tara Ungarie a fost
preacuta, in cea mai mare parte, inteun pustiu, din prcina nvaziei Tatarilor si este inconjurata, intocmai ca un staul de o,
de ingramadirea diferitelor popoare necredincioase, ca Rusi,
Cumani Brodnci, din spre rsrit, de ereticii Bulgar si Bosnieni, dinspre mazazi, impotriva carora chiar i in tmpul de
fa purtam razbou ; lar din partea dinspre apus i miaza
noapte, de unde pentru asemanarea credinte ar trebu ca tara
noastra s simta bucura unui ajutor oarecare, dar in realitate
este impinsa sa simta spinii razboiului, findc. prin jafuri neasteptate ne rpesc averle regatului nostru s de aceea s, mai
ales, din pricina Tatarilor, de cart in urma experientei rzboiulu, am invatat s ne temem, dupa cum de asemenea si alte

popoare pe la cari au trecut, au invatat s se teama de ei

dupa ce ne-am consfatuit cu prelatil cu fruntasii tarii noastre,

am gsit de cuviinta sa recurgem la ajutorul reprezentantului
lu Christos si al fralilor si, oarecum ca la singurul i ultimul
sprijin la nevole al credintli crestne, ca sa nu ni se intample,
de ceeace ne temem, atat noua, cat si ma degraba voila in noi
si altf slujitori ai lu Chrstos. Cci, z de zl, ne sosesc vest

dela Tatari ca ei s'au declarat nu numai impotriva noastra,

fata de cari sunt foarte suparati, a am refuzat s li ne supunem, dup marele nostru dezastru, in vreme ce alte popoare,
impotriva carora s-au aratat puterea lor, l s'au constituit ca
tributare si in special regiunile cari se mrginesc cu regatul
nostru dnspre rsrit ca Rusa, Cumana, Brodncii i Bulgaria,

tri car inainte vreme in mare parte stateau subt oblduirea

noastra, ci ei (Tatari) s'au declarat impotriva intregei crestinatal, si, dupa cum se asgura din partea celor mai multi brbati de incredere, si-au pus in gand sa-si trimeata, la sigur,
nenumarata lor armata impotriva intrege Europe. $1 ma avem
o teama, ca nu cumva dupa ce vor fi sost Ttani, ai nostri,
neputand sau chiar i numa nevoind sa infrunte, ca dusmani,
grozavia cruzimii tatarest, sa nu se supunii, impinsi de fric,

subt jugul acelora, si far voia noastr, dupa cum au fcut-o

inainte vreme alti vecni, amintiti mai sus 1), daca nu se vor
lua masuri de precautiune inca din toate puterile, pentru ca
sa fe intarit regatul nostru i popoarele ce locuesc in el sa
aibe o incurajare. Noi insa scriem toate acestea mai ales pentru doua motive: s nu putem fi invinovatiti pentru posibilitate
pentru negligenta. In privMa punctului posibilitate, spunem
ca ceeace se poate conchide asupra acestui fapt, am conchis,
din experienta trecutului, atunci and ne-am expus pe noi i ale
noastre fortelor i tacticii necunoscute pana atunci ale Tatarflor.

I) Brodnicii, subt conducerca lui Ploscanea, s'au luptat, in lupta dela

Calca, alSturi de Atari irapotriva Ru*ilor. Vezi pag. 39.

www.dacoromanica.ro

76

In ce priveqte negligenta nu putem fi niel decum invinovatiti.

CAci, pe and Inca se luptau TAtarii cu noi in tara noastr,

am facut apel, in aceastA privintA, la cele trei Curti I) ma princ-

pale din intreaga creqtiniitat: $i anume la a voastr care este

socotita $i considerat de crestini ca stApana qi magistra or
carel Curti $i la cea a Imparatului cArua, din acest motv, hotArAsem sa-i ne supunem, clack' in tmpul amintitului dezastru
ne-ar fi acordat ajutorul gi sprijinul necesar ; $i-am fAcut apel

chiar si la Curtea franceza. Dela toti acestia n'am primt niel

o mangaere si nci un sprijin, decfit numai vorbe. Noi ins& am
recurs la ceea ce am putut, injosind, pentru folosul cre$tinatat% maestatea noastra regala si am dat in casatorie pe cele
dota fiice ale noastre dui:4 doi principi ruli $1. pe a treia
dupti prncipele Poloniei, pentru ca prin ei $i prin ceilalti prietini a noltri, cari se gsesc in Wile de rasarit, sa aflam noutali cari de 'Mari sunt tnute in taina $i astfel sa putem rezsta oarecum ma uvor incercarilor $i tacticii lor ascunse, Si
-am primit in tara noastra chiar $'1 pe Cuman si astf el, spre
marea noastrA durere ne aparam astazi tara prin PAgani qi
prin ni$te PAgani cAutam sa. nimicim pe necredincio$ii bisericii.

Mai mult inca, in vederea apArarii credintei cre$tine, am dat

in casatorie fiulu meu prim-nascut o Cumanca oarecare,
pentruca prin aceasta sa scapam de un ru ma mare si pentru
,ca sa gAsim mijlocul de a putea prin aceasta sa-i aducem la legea
botezului, dupa cum am f'cut aceasta pint; acum cu mai multi invi.

Am don i ca din toate acestea, ca qi din altele, sa reiasa in mod

evident pentru sanctitatea marelui Pontifce dovada ca, inteo
atilt de mare stramtorare, n'am prima nici un sprjin dela !liel

un principe cre$tin din Europa $i dela niel un popor, decit

-dela Casa Ospitalilor din Ierusalim, a caror frail., la apelul
nostru au luat armele in contra PAganilor $i Schismatcilor 2),
pentru apararea tarii noastre si a credinte cre$tine. Pe ace$tia,
In parte, i-am $i a$ezat inteun loe mai expus $i anume la hotarele Cumanilor dincolo de Dunre

gio

la cele ale Bulgarlor.

Cad prin aceste locur a patruns armata Tatarilor in tmpul

invaziei in regatul nostru, locur din cari avem intenta $1 IAdejdia, daca Dumnezeu ne va ajuta in fapta noastra 51 a numitilor frati, gi daca Scaunul Apostolic va gag cu cale sa ne ismpartaleasc de sprijinul sAu, sa putem sa. raspandm prn ei
samiinta credintei catolice, cum se revarsa Dunk-ea, pana la
marea Constantinopolitana. $i astfel vor putea Fratii Ospitalieri
sts aduca sprijinul ion necesar imperiului roman 3) gi chiar tarii
sfinte. Pe acestia, in parte, -am $i a$ezat in mijlocul regatului
Curiae, Curti sau foruri.
Se vede i de aci ce mare interes punea Papa pe convertirea la cato-.
licism a Ortodocsilor schismatici.
Imperium Romaniae este imperiul roman de rsrit.

www.dacoromanica.ro

77

nostru, pentru apararea fortaretelor pe cari am pus BA se zideasca lnga Dunare, poporul nostru nefiind deprins ca astfel
de treburi. Caci la aceasta s'a oprit hotarirea noastra pe care
am examinat-o de atatea ori ea este mai sanatos pentru noi
pentru intreaga Europa ca Dunarea sa fie intarita ca fortarete.
Cad aceasta apa este apa hotarului de discutie 1); aci s'au inVilna aparand imperiul roman Eraclie cu Cosdroe vi tot ad,
noi, oriat de nepregatiti vi grozav de loviti, ad i ne-am impotrivit
Ttarilor, timp de zece luni, devi jara noastr era pe atunci

aproape cu total lipsita de fortrete vi de apartori, tara. care,

doamne ferevte, daca ar fi in stapanirea Tatarilor, ar fi o poarta
deschis, chiar pentru ei, spre alte 06 ale legii catolice, atat
filmic& din aceast parte nu exista nici o mare care sa-i impiedice in spre crevtini, cat i fiindca ar putea ad, mai mult decat
In alta parte, sa-vi aveze familiile i animalele lor, de cari au
un numar foarte mare. SS. luam de exempla pe Totyla ; acesta,
venind din rasarit ca sa cucereasca apusul,
avezat revedinta
sa mai ales in mijlocul Ungariei vi, dimpotriva, Imparatfi earl
din apus au clutat ca sA cucereasca rsritul cele mai multe
pregatiri pentru armatele ion le faceau ad eran ispravite
dincolo de jara noastra. Asupra acestora sanctitatea pontificala,

In prevederea ei, sa fa aminte vi, inainte ca rana sa fi facut

puroi, sa. se gfindeasca sa-i aplice leacul tamduitor. Asta'zi a

lume intreaga de intelepti sta uimita in faja voastra, fiindca in
imprejurarile de acum sanctitatea voastra a cautat sA indeparteze
din Europa pe regele Frantei, un membru atat de distins al bisericii.
Va admira i nu inceteaza de a va admira, fiindca mila

voastra apostolica are in vedere pe multi, chiar vi pe cei din.

imparatia dela Constantinopol vi din regiunile de peste mare,
cari, daca s'ar pierde, doamne ferevte, totul n'ar fi pentru locuitorii Europa o suferinta att de mare, pe cat ar fi, daca jara
noastra s'ar intampla sa fie cucerita de 'Mari. Luam de martori
pe Dumnezeu vi pe oameni, ca ava de mare este acum stramtorarea_

noastra i atat de grozava este multimea nevoilor noastre, cl

daca nu ne-ar sta impotriva diferitele primejdii de calatorie,
nu v'am &finite numai soliile pe cari vi le trimitem, ci, spre a
striga in gura mare, in faja intregei biserici, am veni personal
la picioarele voastre spre a ne scuza i chiar de a va cere invoiala ca sa ne intelegem, devi fara vola noastr, cu Tatarii,
daca, in privinta ajutorului cerut, sanctitatea voastra, ca un patinte, nu ne-ar putea face nimic i daca nevoia ne-ar obliga la

aceasta. Ne rugam, deci ca sfanta Biserica s tina seama, deed.'

nu de meritele noastre, cel putin de ale predecesorilor novtri

earl, in prevederea lor, s'au pastrat vi pe el l poporul unit in
credinta ortodoxa printre ceilalti principi ai lumii, in curtAqua contradictionis.

AdecA a adevaratului catolicism. Nu este aci vorba de ortodoxism, ci

de intrebuintarea etimologicA a cuvantului ortodox.

www.dacoromanica.ro

78

jenia credintei si a devotamentulu lor. Din aceast cauz, ea

(biserica) le-a agaduit si lor i urmaslor lor, cat& vreme le-a
mers lor bine, twit& dragostea si tot sprijinul de care ar avea
andva nevoie. Iat& deci ziva cAnd nevoia este grozava ; deschideti-v mima, intinznd scum o mn de ajutor necesar si
pentru apararea credintei d pentru folosul public, in aceastA
vreme de grea reskriste ; in cazul contrar, dacg la o cerere att
de indrepatit si in general att de necesar pentru supusii
bisericii romane, am primi un refuz, ceeace nu ne vine s credem, am fi siliti, nu ca niste fi sufletesti, ci ca nste f vitreg,
impinsi de nevoie, s cersim in all parte ajutor, in afar& de
familia tat&lui nostru. Dat la Potoca, in zina episcopului si confesorulu SI. Martin, la 3 ale Idelor lu Novembrie.
VIL

Anul 1359. Decemvzie. 11. Regele Ungariei, Ludovic

I-iu, insdrcineaz Capitlul din Alba Julia s ancheteze
s-i raporteze In privinta propriettii din comuna Protea.
Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, credn-

ciosilor si din Capitlul dela Alba Julia din Transilvania, sl-

i dragoste. Secretarul meu Paulus, prepozitul dela Sibiu,

ne-a adus la cunostint c toti Sasii din scaunul Cinc i-au ocuat-Late

pat cu forta proprietatea sa Prosteal), numit cu alt nume s

Prodnik2), care a apartnut totdeauna, din vechime, de biserica

sa din Sibiu s c dupAce au ocupat-o o strdnesc acum in
prejuditiul si in paguba sa. In aceasta privint& atrgndu-va
credinciosi mei, serioasa luare aminte, v ordonm
trimtet ca martor un om de incredere, in fata caruia Nicolae,
fiul lu Symon, fost ban de Darloz sau Symon, fiul lu Laurentu
din Blajelt sau Akus din Hoghie), in lipsa altora, omul nostru
s afle si si cerceteze adevrul in tot felul, dup ce va fi examinat ma intAi antecedentele dela toti cei ce se cuvine si mai
ales dela Sasi cari vor fi venit in congregatia noastr generala
convocati la Alba Julia pentru zua de Vineri inainte de SIrbAtoarea Bune Vestir a Maicii Domnului. Si in urm si ne comunicati note& precis care este adevArul stabilit in baza cercetrilor fcute.
In dos, Adresa Credincosilor si din Capitlul dela Alba
din Transilvania. Ancheta pentru Paulus, prepoztul din Sibiu.
Prepostfalva, Probstdorf
Adeca satul Brodnicdor.
Balaste(ke.
Hidegviz.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII

Acana 69.
Acominatus 5, 41.
Afganistan 26, 27, 23.

Agnita 14.
Agria, Agriensis 44, 48, 67, 71,
Akana 46.
Akus 54, 78.
Alamania 31, 51.
Alba Julia, Albensis 13, 14, 47,

71.

Bekes 72.
Bekesiensis 48.
54,

55, 78.

Al Bacri 27, 28.

Albericus, Albricus 32, 49.
Alexander 4, 40, 44, 63, 67.
Almage, Almaye 7, 43, 45, 46, 66, 68,
69.

Alt 43, 45, 46, 48.

Amosov (Omosov) 37, 59.

Anagnia 49.

Andreas St 32.
Andrei Dobrovschi 4, 40, 62, 63.
Andrei II 6, 7, 8, 9, 22, 42, 45, 47, 65,
68, 70.

Angel 5, 64.
Appoldia 50.
Ardeal 7, 8,

19, 21, 22,

12, 13, 14,

30, 70.

Arpas, Arpaselul 9, 48, 71.

Asan 3.
Asanesti 5, 17, 19, 20, 22, 41, 64.

Bela III

5.

Bela IV 11, 12, 13, 33, 51, 74,

Belozerenii 36, 58.
Belozersk 36, 58.

75.

Bemborch 50.
Benedict 9, 48, 71.
Berendici 23.
Berlad, Berladnic, Barladean 3, 10,
19, 36, 37, 58, 59.
Bihor, Bichoriensis 44, 68.
Bizant, Bizantini 5, 17, 19, 20, 61.
Elaci, Blacci 8, 9, 10, 19, 21, 31, 32,
43. 46, 48, 71.
Bldjel 78.
Blove 35, 57.
Boemia 21, 31, 33.
Boldur A. 3, 4, 16, 24, 23, 33.
Bolechov 16.
Bolohi 25.
Bolohovci 17.
Bolochoveni 16, 17, 25, 63.

Bodrog 72.
Bordoni 6, 19, 41, 64.
Boris 37, 59.

Ascelinus 19.
Atelcuz 28.
.Atil 23.
Azov 3, 16, 20, 39, 61.

Bacia, Bachiensis 44,

Balasteleke 54, 78.

Balcani 5.
Banat, Banateni 29.
Barsa, Bursa 6, 7, 8, 42, 65.
Bartholomeu 44, 48, 50, 67.
Basarabia, basarabean 3, 20, 22.
Bati 17.

Borosingu 14.
Bdrothhic, Borodnic 9, 10, 19, 23, 47,
68.

10.

Bdrsa 45, 68.

www.dacoromanica.ro

- 80 Bortz 10, 49, 72.

Bosnia, Bosnieni 12, 51, 65, 74,

75.

Botez 48, 72.

Bourat 30.
Bran, Bron 13, 22.
Brasov 66.
Briansk 35, 57.
Briccius 44, 48, 68,

72.

Brodi 24, 25.

Brodnic (Prodnic) Bronniki, Bradnitii 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12.

13, 15, 16, 17, 18 19, 20, 21, 22, 23.
24, 25, 26, 29, 30, 31, 32, 33, 35, 36,
37, 38, 39, 40, 41, 48, 49, 50, 51, 52.
58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 66, 69,
72, 73, 74, 75.
Brodnuc 25.
Brodnita 25.
Brodoc 25.
Bronic 25.
Brodoni 20, 26, 41, 64.

Bratianu G. 26, 29.

Brukenthal 47.

Cristian 9, 71.
Croatia 28, 42, 47, 65, 70.
Cruceburg, Kreuzburg, Cuzeburg 7,
43, 46, 66, 69.

Cumani (Comani), Cumania, 2, 3, 4,

Bruteni 21, 31, 32.

Budrogensis 48.

Bulgari, Bulgaria 5,

Cibinium 71.
Cinc 13, 78.
Cinci Biserici 68, 72.
Cingiscan 4.
Cisnadia 47, 71.
Cisnadioara 9, 10, 47, 70.
Cistercensi 8.
Ciuc 7.
Cletus 44, 48, 67, 71.
Cohalm 8.
Colocensis 44, 48.
Comnen 21.
Constantin 38, 60.
Constantinopol 5, 53, 76, 77.
Cosdroe 53, 77.
Cosma 44, 67.
Covasna 14.
Crimea 32.
Cris, Criseni 29.

12, 13, 27, 33,

51, 52, 53, 64, 74, 75.

Bunea Aug. 18, 19.
Bursa-Burza 42, 43, 45, 46, 65,

5, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 17, 18, 19,

20, 22, 23, 26, 31, 32, 35, 39, 40, 42,
43, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 57, 61, 62,
64, 65, 66, 72, 73, 74, 75, 76.

66,

68, 69.

Daci, Dacia 1, 8, 16, 32.

Buzad 8, 72.

Dalmatia 3, 42, 47, 65, 70.

Calca 3, 4, 22, 23, 39, 40, 61, 62, 75.

Calocea 67, 72.
Campulung 21.
Candea 23.
Candela 9.
Carpati 9, 12, 19, 21, 26, 31, 33, 69,

Danemarca 32.
Daniil 40, 62, 63.
Danubius 43, 46, 51, 53.
Darlaz 54, 78.
Dati 32.
Davidicii 37, 69.
Davidovicii 35, 36, 37, 57, 58, 59.
Debriansk 36, 37, 58, 59.

71.

Carta 8, 9, 10, 47, 70, 71.

Cegarcan 40, 62.
Cenad, Chenadiensis 44, 48, 67, 42.
Cerchessi 32.
Cernigov 35, 36, 57, 58.
Cernigovschi 40, 62.
Chiev, 3, 4, 5, 17, 24, 36, 37, 39, 40,
59, 61, 62.
Choniates 5.

Decei A. 27, 28, 29.

Dedoslavl 35, 36, 37, 57, 58, 59.
Densusianu N. 42, 45, 47, 48, 50, 51.
Desiderius 44, 48, 67, 72.
Desna 35, 57.
Deviagorsk, 3, 35, 57.
Devliani 24.
Djaihun 27.
Dobosi Al. 9.

www.dacoromanica.ro

- 81 DobroveIchi (Dubrovetchi) 4, 40.

62,

63.

Dolgoruchi 3, 37, 59.

Domagosti 35, 57.
Dominicus S. 50.
Dnipru 4.
Dobrogea, dobrogean 20, 21, 22.
Don 3, 6, 15, 16, 20, 22, 31, 37,
Drgan N. 30.
Drstorian 21.
Duba 28.
Dubok 37, 59.

Dunarea 5, 6,

59.

7, 17, 20, 21, 26, 28,

30, 33, 64, 66, 69, 76, 77.

Egipteni 41, 64.

Eguerpotak 48, 71.
Ele 37, 59.
Eliahim 47, 70.
Eraclius 53, 77.
Erdelve 19.
Esgl 27.
Eufimie 37, 59.
Eutimie 36, 58.

Europa 10, 13, 52, 53, 75, 76, 77.

Facate 43, 66.
Ftigfira 8, 9, 10, 13, 23, 47.
Fgetul Mare, 9, 71.
Fejr 25, 42, 45, 47, 48, 49, 50, 51.
Fekete Janos 66.
Ferent I. 22, 23.
Firnhaber 42, 45, 47.
Franci 12, 52.
Francia 53.

Galatia, Galitia, Gallicia 4, 16, 24,

25, 31, 32, 42, 47, 65, 70.
Gardizi, 27, 28.
Gemeabeg 39, 61.
Georgii 32.
Geur, Geuriensis 44, 67.
Ghiurghe 36, 40, 58, 62.
Ghiurghevici 35, 57.
Giurescu C. C. 23, 24.
Gleb Giurghevici, Iurievici
57, 59.

Gnidava 25.

Gocelinus 9, 10, 47, 70, 71.

Goren 35, 57.
Gorodceni 38, 60.
Gorodite 38, 60.
Gozgn 26.
Goti, Gotia 32.
Greci 11, 30.
Grigorie IX 10, 11, 12, 48, 50, 72, 73

Gyula, Gyla 27.

Halici 4, 17, 21, 25.
Halmeag 7, 8.
Hauenschild 2.
Havaselfldje 19.
Helia 44, 68.
Heltau 71.
Herman 42, 48, 65, 71.
Herodot 30.
Heyd 32.
Hidegviz, Hydegviz 54, 78.
Hoghjz, 78.
Hoiensis 32.
Homorod 8.
Honoriu III 8, 22, 45, 63.
Horvat 28.
Hotnog T. 32.
Hruevschi 15.
Hunfalvy 16, 19.
Hurmuzaki 10, 11, 19, 42, 45, 46, 47,
48, 49, 50, 51.
Iaroslav 3, 37, 38, 59, 60.
Iancovschi 40, 62.
Iarun 39, 40, 61, 62.

Ibn Rusta 27.

Ierosolimitanus 42, 45, 53, 65, 68, 76.
Igor 37, 59.
Ilovaischi 16.

Ingvorovici 40, 62.

Inocentie 12, 51, 74.
Insula Cretinfi 48, 71.

Ioan Iurevici 37, 59.

loan din Strigoniu 44, 67.
Iorga 17, 20, 21, 22, 23, 32.
35, 37,

Ipatie 17.
Isaac 5, 64.
Isaccea 20.

Istru 5, 30.
6

www.dacoromanica.ro

- 82 Italieni 32.
Itil 28.
Iudeii 11.
Iula 48, 72.
luna 43, 66.
hole 37, 38, 39, 59, 60, 61.
Iurievici 36, 37, 58, 59.
Ivanko Iurievici 36, 37, 58, 59.
Ivanco Berladnic 36, 58.
Iziaslav 3, 30, 35, 36, 37, 57, 58,
Iziaslav Ingvorovici 40, 62.
Iziaslavici 35, 57.
Kaiak 39, 6L
Karacev 37, 59.
Karacsonyi 7, 8, 13, 14.
Karamzin 2, 4, 15, 16.
Kende 27.
Kerch (Crta) 9, 47.
Kis Disznod 9.
Kocebici 35, 57.
Koracev 36, 58.
Kogalniceanu C. 19.
Kolotsk 37, 59.
Koltesk 36, 37, 58, 59.
Kozelsk 36, 37, 58, 59.
Knigsberg 45.
Kreuzburg 7.
Kurchz 48.
Kursk 40, 62.
Kuun Geza 27.
Kza 38, 60.

59.

Munull 21.
Mara 42, 45, 63, 68.
Marina 37, 38, 59, 60.
Maramures 33.
Martin 44, 48, 68, 72, 78,
Mcensk 35, 37, 57, 59.
Mcenesk 35, 57.
Michael 43, 45, 66, 68.
Sf. Michael 47, 70, 71.
Michelsberg 9, 70.
Miklosich 14.
Miklosvr 66.
Minorski 26, 27, 28, 29.
Mirvati 26.
Moldova-Moldoveni 1, 11, 12, 13, 14,
16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 29, 30,
33.

Mongoll 2, 4, 5, 17, 22.

Montani 19.
Monomah 37, 38.
Mors (Mures) 43, 46.
Moson 72.
Motogna V. 22, 23.
Mototolescu D. 31.
Movila Cuman 39, 61.
Mrvat 28.
Mstislav 3, 4, 5, 37, 38, 39, 40, 59,
60, 61, 62, 63.
Mstislavici 36, 40, 58, 62.
Muntenia, Muntean, 1, 12, 18, 19, 22,
23, 25, 26, 29, 30, 33.
Mures 7, 8, 66, 69.
Muromeni 38, 60.
Musuniensis 48.

Lapedatu A. si I. 27.
Lorton 38, 60.
Lateran 46, 51, 70, 74.

Londra 29.
Lubine% 37, 59.

Nagy-Disznod 71.
Nane 44, 68.
Neagra, marea 16, 26.
Necsulescu C. 21.
Nemti 11.
Nerinsk 35, 57.
Nestor 23.
Nesvej 40, 62.

Ludovic I, 13, 54, 78.

Lupas I. 7.

Nicetas Choniates 5, 6, 41, 64.

Nicolae 43, 44, 48, 54, 55, 66, 68, 72,

Niacin 20.

Nipru 23, 25, 39, 40, 61, 62.

Laurentius 24, 48, 54, 72,

Lzrescu Em. 7.
Leodiensis 49,
Lipita 38, 60.
Lodomeria 42, 47, 65, 70.

78.

78.

Maghtari 26, 27,

28.

Nistor I.

31.

www.dacoromanica.ro

- 83 Nistru 18, 20, 33.

Nitria 25.
Nogebik 9, 48, 71.
Noialt 43.
Noilgiant 45, 68.
Novgorod, Novgorodeni 3, 24, 35, 38,
39, 57, 60, 61.
Novgorodti 24.
Novotorjeni 38, 60.

Novum castrum 45, 68.

Nndr 28.
Nyn (Nfieni) 7, 66.
Dblucita 21.
Ocna 67, 69.
Odorhei 8.
Oka 2, 22, 37, 59.
Olah 8.
Oleg 40, 62.
Olesie 39, 61.
Olgovici 36, 37, 58, 59.
Olt, 7, 9, 19, 29, 66, 68, 69, 71.
Oltean 29.
Omosov 37, 59.
Onciul D. 16, 17, 18, 20, 23, 24, 26.
Oradia 67.
Osdola 14.
Osetr 36, 37, 58, 59.
Osman 29.
Osmanlii 29..
Ospitalieri 13, 76.
Dttocar 21, 31, 33.

Pinsk 25.
Ploscnea 3, 4, 17, 20, 22, 23, 24, 25,
26, 31, 33, 39, 40, 61, 62, 63, 75.
Podolia 24, 25.
Polacchi 32.
Poliani 24.
Poloni, Polonia 12, 19, 25, 31, 52, 76.
Polovci 3.
Popa-Lisseanu G. 7.
Pojon, Posoniensis 44, 48, 68, 72.
Porphyrogenitus 27, 28, 30.
Porata 30.
Porotva 37, 59.
Potoca 54, 78.
Pouka 47, 70.
Pousa 44, 68.
Prepostfalva 13, 54.
Probstdorf 14, 78.
Prodnic 7, 8, 13, 14, 19, 23, 43, 46,
54, 78.

Pronsk 37, 59.

Prostea 13, 14, 23, 54, 76.
Prusieni 32.

Prut 18, 20, 29, 30, 31.

Prutean, 29, 30, 31, 32, 33.
Pscov 38, 60.
Pscoveni 38, 60.
Pyretus 30.
Quinqueecclesiae 44, 48, 50.

Rama 42, 47, 65, 70.

RAsinari 9.
Reazan 37, 59.
Reutel 47.
Reginald 44, 48, 68, 72.

Pannonia 28.
Papolt .'14.

Prfiul Arinilor 9.
Prvan V. 30.
Paszka God. 32.
Paulus ap. 46.
Paulus 53, 55, 78.
Pa vel ap. 70.
Pecenegi 14, 26.

Robert 12, 13, 44, 48, 49, 72.

Roma 2, 11, 68.

Pecs 72.

Peisker 16.
Periaslavl 24, 37, 38, 59, 60.
Periaslavti 24.
Petru ap. 46, 70.

Petru (Asan) 5.

Persani 8.

Romania 76.
Romfini, RomAnia 1, 2, 5, 7, 8, 10,
11, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21,
22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 33,
51, 53, 54, 64, 67, 69.
Romanovici 4.
Rosetti A. 30.
Rosetti R. 16, 17, 30.
Rostislav, 36, 37, 58, 59.

www.dacoromanica.ro

- 84 Rostov 38, 60.

Rostoveni 38, 60.
Rum 27, 28.
Ruetel 47, 71.
Rupea 66.
Rupert 67.
Ruricovici 4.
Rusi, Ruscia 3, 4, 5, 6, 13, 14, 15, 16,
17, 13, 22, 23, 24, 26, 28, 31, 32, 35,
39, 40, 51, 52, 57, 61, 62, 75.
Rutenii, Rutheni 12, 32, 51, 52, 74.

Tartelowe, Tarlunga 43, 66.

Tarlungeni 66.

Tarnava 8, 14, 23.

Tatari, Thartari 3, 4, 12, 13,

17, 18,

Tatul 21.
Tauroscitii 6, 41, 64.
Teliu 7, 66.
Tertilou, Tertillou 45, 68.
Tesucan 40, 62.
Teutoni, Theutonii, Teotoni, 6, 7, 11,
42, 45, 65, 66, 68, 69.

Teutsch-Firnhaber 42, 45, 47.

Scibiniensis 33.

Teodor, Theodor 32, 36, 37, 44, 58, 59,

7, 8, 9, 33.

68.

Scitii 5, 41, 64.

Sebenicul 33.
Semi, Secuime 7, 8, 13, 21, 67, 69.
Selgiucizi 29.
Senk, 54.

Serbia, Servia 42, 47, 65, 79.

Sercaia 66.
Sestra 37, 59.
Sibiu 9, 10, 13, 23, 47, 70, 78.
Siculi 7, 43, 46.
Silistra 21.
Simon de Keza 30.
Singura 25.
Siret 22, 23, 30.
Slavi 18, 21, 23, 25, 27, 28, 28, 30.

Smoleni 24, 35, 39, 57, 61.

Smolensk 4, 36, 37, 38, 58, 59, 60.
Solomon 72.
Sopron 72.
Starodub 35, 57.

Stephanus, Stefan 44, 48, 67, 72.

Strassburg 25.
Strigoniu, Strigoniensis 10, 12,
42, 44, 48, 49, 50, 72, 73.
Sudimir 35, 57.
Supruniensis 48.

38,

19, 22, 26, 32, 39, 40, 51, 52, 53, 54,
61, 62, 63, 75, 76.

Sacerdoteanu Aur. 7, 16, 17, 32.

Salamon 48.
Sandomir, Sandomiriense, 32.
Sara 38, 60.
Sash 13, 14, 78.
Satanov 25.
Saxones 54, 55.
Scaunul apostolic 2, 10, 11.

Schiopul los 6,

Sumski 40, 62.

Suzdal 3, 36, 37, 38, 58, 59, 60.
Sviatoslav 2, 3, 22, 35, 36, 37,
40, 57, 58, 59, 60, 62.
Sviatapoluc 28.
Symon 54, 78.

Theodoricus 10, 50.

Theiner 48, 50, 51, 73.
Tiburciu 44, 68.
Tigurcan 40, 62.
Timis 29, 45, 68.
Timoc, Timoceni 29.
Toma, Thomas 38, 60, 67.
Totyla 51, 53, 77.
Toxobici 35, 57.
Traci 30.
Traian 25.
Transilvania 19 ,47, 65, 67, 78.
Treiscaune 7, 13, 14.
Troianov 25.
Tula 37, 59.
Turanieni 20.
Turci 27, 32.

Ucraina 15, 25.

Ugrin, Wgrinus 44, 48 ,67, 72.
Ultrasilvania, Ultrasilva 19, 44,
13,

47,

48, 65, 67, 68, 69, 72.

Ujvfir 72.

Unguri, Ungaria (Hungari, Hungaria) 5, 6, 9, 11, 12, 13, 14, 18, 19,

www.dacoromanica.ro

- 85 21, 26, 28, 35, 42, 45, 47, 48, 50, 51,
53, 54, 57, 65, 68, 69, 70, 74, 75, 77,
78.

Urali 28.
Uspenschi 26, 41, 64.

Vaciensis (Vat) 44, 48, 68, 72.

Vadeni 21.

Vadul lui Isac 20.

Vadul lui Vod 20.
Valachi, Valachia 29, 32.
Walati, Walathi 11.
Valea Arinilor 71.
Valul Troian 25.
Varad iensis 44.
Vartolomeu 72.

Vasile Cumanul 35, 57.

Vaslui 25.
Vat, v. Vaciensis
Venetia 41, 64.
Werner 45, 46, 47, 54.
Veselago 16.
Vesprem, Vesprimiensis 44, 48, 49,

Vladimir oras 25,

38, 60.

Vladimir 4, 35, 36, 37, 38, 39, 57, 58,

59, 60, 61.
Vladimerici 37, 59.
Vlasca 21.
Vlodava 25.
Volga 2.
Volinia 17, 24, 25.
Volochi 16, 25, 32.
Volocul 38, 60.
Vordoni 26, 29.
Vorobin 35, 57.
Vosgodauti 25.
Voscodavia 25.
Vranceni 22.
Vsevolod 37, 59.
Vsevolodici 36, 38, 58, 60.
Vunundur 29.
Wyveria, Wyvariensis 48, 72.
Ypochz 43, 66.
Ysmahelyta 11.

67, 72.

Wetich 44, 68.

Viatici 2, 35, 36. 57, 58.
Vicina 26.
Vidin 33.
Viena 17, 42.
Vlachi, Valachi, Vlasi 5, 6, 7, 16, 17,
18, 21, 25, 29, 31, 32, 64, 71.

Zagon 14.
Zagreb 67, 72.
Zabrabiensis 44, 48.
Zala 10, 49, 73.
Zebeniensis 9, 47, 54, 55.
Zimmermann-Werner, 8, 42, 43, 46,
47, 54.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Prefali.

Pag.

--

_
Introducerea
Izvoarele rusesti
lzvoarele biza.ntine
Izvoarelle unguresti. Diplomele regilor unguri
lele papale

1
1
2

Bu-

Brodnicii in istoriografia strn i in cea romini

14

Brodnicii-Prutenii
Textele.

Letopisetele rusesti
lzvoarele bizantine
Diplamele regale
Bulele papale

35
41
42

Traducerea.

A. lzvoarele rasefti.

Cronica lui Ipatie, Anul 1147

Cronica Voscresenscaia
Cronica Niconova
4-Cronica Tverscaia
Cronica din Novgorod, Anul 1216
Cronica Voscresenscaia
Cronica din Novgorod, Anul 1224
Cronica Voscresenscaia
www.dacoromanica.ro

57
58
58
59
60

61
61

62

-- 87
lzuoarele lrizantine.
Pag.

Diploinele regale -- Buiele papale.

Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirmi

donatiunea ficuti cavalerilor Teutoni in
tara Birsei
65
Papa Honoriu al III confirms donatiunea re-

gali ficuti Cavalerilor Teutoni in tara

airsei

68

Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirmi

donatiunea ficuti de preotul Gocelin
70
Papa Grigorie al IX-lea munqte pe arhiepiscopul din Strigoniu legat apostolic in Cumania 9i tara Brodnicilor
72

Papa Grigorie:S14-lea feliciti pe arhiepiscopul din tiiMiu si-1 numeste legat apostolic in Cumania i tara Brodnicilor
Regele Ungariei, Bela al IV-lea, cere ajutor

73

dela Papi impotriva Titarilor, Brodnicilor, etc.

71
Regele Ungarlei, Ludovic I, insircineazi Capitlul din Alba Iulia cu o ancheti
78
Indicele

79

ERRATA
Pag. 32, annul and a se citi Ii in loc de 11.
Pag. 41, penultimul and a se cifi inefloirkt in Inc de earepor108.

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romand in lecturd ilustratd , 2 vol. cu ilustra-tiuni

Legende i povesti antice, cu stampe i ilustratiuni.
Monografia Drcistorului-Silistra, eu hirti i ilustratiuni.
Gehl ti i orale greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, cu.
o harti si ilustratiuni.
Romanica (Tablele cerate, Insula erpilor, etc.) studii iStorice,
filologice i archeologice, cu o hart i ilustratiuni.
Vieata 0 opera lui G. Lazde (in colaborare).
Basarabia, p-rivire istorie.

Versificafiunea latin, Prosodia i Metrica.

/storia lit eraturii latine, Antologie si Crestomatie.
Studii peclagoglice, Limbile clasice in inviitimntul secundar
metodica lor.
Sandi $i secuizarea Romdnilor.
Sicules et Roumains, Un procs de dnationali.sation.
Date privitoare la maghiarizarea Romdnilor.

Plinius, Carespandenfa cu. Impeiratui Traian, traducere.

Apuleius, Amor 0 Psyche, Cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.
Cicero, Discursul pentru Arehtias, tradueere.

www.dacoromanica.ro