G. POPA,.

LISSEANU

IZVOARELE ISTORIEI RON1ANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO-ROMANORUM
FASCICULUS XIII

AMMIANI MARCELLINI,

[BELL [JM GOTHICUM]

EDIDIT

G. POPADLISSEANU

BUCURE$T1
TIPOGRAFIA CRUCOVINA, I. E. fOROUTIU

1939

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL XIII

AMMAN MARCELLIN
[RAZBOIUL CU GOTII]
TEXT, TRXDUCERE SI COMENTAl211 DE

G. POPA,LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA tBUCOVINAL I. E. TOROUTIU

1939

www.dacoromanica.ro

_Alnico dilecto

Georgic) Cioricemtu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PREF AT A
Cu volumul ali XIV-lea se incheie colectia noastra de
ixlzvoare ale Istorid Romanitor. Avem satisfactia, o marturisinz cu multutnire, de a fi izbutit, cu enorme sacrificii,
mai ales de timp qi de munca, i impotriva tu tutor adversi-

tatilor descurajatoare, sa dam la lumina principalele izmare tale istoriei noastre nationale.

0 lucrare atat de vasta, ca cea intreprinsa de noi, nu

poate, evident, sa fie aqa de urr terminata ; ea nu poate
sa fie opera uruzi singur om, ci, mai de grab, opera u,nei
in tregi generatii de istorki. Ne mngiem insa ca ceea ce,
la inceput, nici macar nu indrazneam sa nadajduim, astazi
se pede infiripat, ramanand ca altii, in urrna nolastra,
continuie lucrarea 1 sa o desa vareasca.
Hciratius
Noi insa, daca ne vor mai ajuta puterile
cladeasea
palate
Ks* de Cu mutt humor de cei ce cauta
i preajma apusului vigil tor:

Tu secanda niarmora
locas sub ipsum funus et sepukri
Immemor struis domos 1)

daca vom mai avea, ca i in trec.ut, spriiinul material necesar, nu vom continua .55 publicam aceste

izvoare in cadrut tras pana aci, adeca de a publica operile

autorilor in intregimea tor, ci pe viitor ne vom multumi sa's
publicam numai pasagiite privitcare la istoria Romanilor 2),
Horatius. Ori. II, I&
0 mica parte din acestea le-am publicat mai de molt in manualele
noastre de limba latina, de oarece am avut totdeauna convingerea ca pentru

www.dacoromanica.ro

Am don, in special, sa publicam intr'un vclum tot ce

au scris autorit clasici, Ovidius, Horatius etc. despre fara
noastra i despre popoarele cari au trait in tara noastra
Apoi, in alt volum, sau in alte dotta volume, sa tiparim izvoarele bizantine, caci din acestea, pang acum, n'am publicat decat Ambasadele lui Priscus, ca avand o mat mare
important5 pentru istoria noastra medieval5. Un Procopius, Theophianes, Theophilactus, Zonaras, Zosirnus,

Nicetas Choniates, Porphyrogenitus, Anna Comnena, Cedrenus etc. vor forma cuprinsul unuia sau unor volume
viitoare.

Lucl'area noastra de capetenie nu st, o repetam, in

eIntroducerile pe cari le-am gsit necesare sa le publicara

la inceputul volumelor noastre spre a scoate in evident5

partite mai importante ce se desprind din cuprinsul texte-

lor, ci ea const, in primul rand, in publicarea chiar a acestor

texte pe cari le punem la indemana marelui public, ele fiind
de obiceiu rare, qi, in al doilea rand, in traducerea:pcestor
texte, ca o uurare pentru cetitor.

lar daca, pe ici pe colea, vom fi lzbutit s aratam

puncte noi, nesemnalate de altii inaintea noastra, sau dac

le vom fi dat o nou5 interpretare, deosebit5 de aceea care
va fi fost data- de altii, pentru aceasta nimenea n'ar trebui
sa si-o ja asupria-o, ca i cand am fi calcat intr'o grading
straina.
Caci adevarul, chiar daca nu ni-ar fi pe ptac, trebuie

spus intotdeauna fara inconiar, fiindc5 el, Tara de voia

noastra, iese la iveala i cu ca t va fi fost mai curand spus,

cu atata i serviciul ce va fi adus istoricul va fi fost mai

mare.

serviciul pe care noi 14am adus, public.and aceste

kxte sau relevand anumite dei ce se desprind din ele,

kavern convingerea ca este real, fiindca, in afara de rare
InvAttunAntul nostru national autorii postclas(ci cari se ocupl cu imprepirdrile
din tara noastrA au pentru noi aproape aceeasl insenuatate pe care o ati pentru
tArile din Occident un Caesar sau un Tacit.
1) Corespondepta lui Minim ca Irapiiratul Traian, creatorul romanitA01.
din Dacia, ar putea fi socotiti si ea ca fAcAnd parte din izvoatcle istoriel noastre
primitive.

www.dacoromanica.ro

exceptii, istoricii noqtri qi pro fesorii de istorte au folosit

izvoarele istorice numai din marea a doua i numai din inter-

pretarea ce au dat-o faptelor cercetatorii straini, iar nu

mergand ei it:00 la izvoare. i se tie doar ca apa este
limpede numai la izvor i ca ea se turbura de obiceiu cand
este scoasa' i uneori la gustul vasului in care se pune, mai
ales dac se intampla ca acest vas sa nu fie destul de curat.
Caci, ca sa vorbim pe leiau, cati dintre istoricii noftri
ar putea sa spuna ca au cetit in original pe un Anonymus

sou pe un Rogerius, pe un Nestor sau pe un Priscus, pe

un Voptscus sau pe un Jordanes ? Ei iar putea numara
pe degetele dela o sin gura mana. i, cu toate ac.estea, ce
lectura minunata si piing de invgiminte nu gasim la un
Ammian Marcellin ori in Cronica pictata dela Viena, leetuna instructiva'
recreativa nu numai pentru un istoric,
dar chiar i pentru un simplu cetitor I

G. POPA-LISSEANU

www.dacoromanica.ro

AMMIANI MARCELLINI [BELLUM GOTHICUM]

INTRODUCERE
Vieata sa. Ammian Marcellin s'a nAscut dintr'o familie greceascA, la Antiochia, pe la anul 330 d. Chr.1).
Informatiunile ce avem asupra vietii sale le scoatem din
opera ce ne-a lAsat. El ne spune cA mai tot timpul a fost
soldat in armata romlanA, trAind mai intai In suita generalului Ursicinus, care era magister equitum pentru Orient,
apoi fAcAnd parte din corpul de elitA al ImpAratului Iulian,

sipia cAstigat in luptele cu dusmanii Romei merite de

rAzboiu la Rin, la DunAre si in Persia.
La anul 353 pleacA, fiind adiutant al lui Ursicinus,
In Colonia si in Galia, unde generalul romian avea sA reprime revolta, lui Silvanus, iar la 357 insotind pe Ursicinus fi gAsim la Sirmium de ad este trimis in Orient si
anume in Mesopotamia, impotriva Persikr. La anul 359
Ammian a fost trimis impreunA cu un centurion, la satrapul din Corduena, ca observator i pe cAnd se intorcea la
Ursicinus cu informatiunile sale, a fost latacat de dusmani
a fost silit sA se despartA de comandantul sAu i sA se refu-

gieze in cetatea Amida, din Armenia MajorA. Aci la luat

parte la lapArarea cetAtii, luptand vitejeste, iar, dupA ce a
cAzut cetlatea, s'a refugiat la Mitilene, de unde s'a intors
apoi In Antiochia, in patria sa. In tot acest timp, Ammian
a contribuit la succesele generalului sAu Ursicinus.
DupA ce Ursicinus la iesit din arena politicA, Ammian
1) FHnd ingenuas Insemneaxli ca era dintr'o familie nobila. Opera sa.
bxtitulata Res gestae se terininS cu unnAtoare1e vorbe : haec ut miles quondaxn et
Graecus... explicavi.

www.dacoromanica.ro

12

IVIarcellin pare sd se fi retras si el In vieata privatd. Dar,

In curand, in anul 363, 11 vedem intre protectores ctomestici ai Imparatului Iul'an, adecd in corpul de gardd imperiald, in rdzboiul acestuia impotriva Persilor. Din fap..ul
chiar cA Ammian fdcea parte dintre pxotectores domest_ci,
rezul4 cd el era din clasa nobililor, cdci in domes dcatus
nu puteau sd intre decat fiii de comandanti, fiii comitilor
ai magistratilor militari. In acest domesticatus au fast
intre alti, coleg cu Ammian, jovian, viitorul Imp'drat, si

Gaudent'us, tatl lui Aetius, ajuns mai tdrziu magister

equitum. Unii dintre domestici protectores ajungeau in comitatu pentru paza imparatului, iar altii erau trimisi, cum
a fost mai inainte Ammian, cu magister milLum in diferitele provincii ale imperiului. Ammian Marcellin a avut ambele roluri, fiind i in suita generalului i in suita impdratului.
In anul 371 Ammian se gsea in Antiochia, unde

a asistat la un faimos proces de tradare i unde a ramas

!Dana in timpul oatastrofei lui Valens din 378 can& dupl.
cum ne spune, a auzit strigandu-se : Vivus ardeat Valens. In acest rstimp insa a facia cldf-prii in Eqipt. In
Grecia si in Tracia. Aci, in Tracia, a vizitat locul dezastrului lui Valens, cdci ne spune : ut ind:cat nunc usque alb entes ossibus campi ').
U/timii ani ai vietii sale Ammian i i-a petrecut.-la
Roma, unde a fost chemat, poate de impAratul Gratian, si
unde s'a dedicat cu totul artelor i literilor, laflndu-se in
prietenia celor mai de seamd personalitdti romane.
compus opera sa d'n care a fdcut lecturi puAci
ce au fost mult gustate i aplaudate. Asupra vieti sale

dela Roma nu se stie precis, decal doar cd a fost nemultumit, i ca a criticat moravurile si ob;ceiurile societ5tii ro-

mane. 5i, dei se sustine cd ar fi fast senator, totus, din

faptul cd nu s'a bururat de clarissumat, se deduce ca
avut nici odatd la Roma aceastA demnitafe. De laltfel, in
timpul foametei din 383 Ammian Marcellin a fost con2) Amm. Marcell. Res gest. XXXI, 7.

www.dacoromanica.ro

13

siderat da strAin i a fast atins ca atare de rigorile luate

impotriva strainilor.
Nu se qtie cand a mutit; probabil In preajma anului 400.

Opera sa. Informatiunile destul de precise ce avem

asupra viei lui Ammian ne aratA cA autorul se gAsea in
siLudve sa Lunoasca exact evenmientele istoice cc uescrie
1 la cari a luat parte in persoanA. CAci, razboiul Cu
descris cu amnunte de autorul nostru 0 care face ob.eccul

acestui volum, s'a petrecut in timpul vieii lui Ammian

Marcellin.

Voind sa continue opera lui Tacit, Ammian a reluat

firul istoriei dela moartea lui Domitian (96) 0 in Res
Gestae ale sale a descris istoria imperiului pana la anul
3/o, moartea lui Valens, in 31 de cdri, dintre cari primele

13 s'au pierdut. Ni s'a pastrat numai partea a doua a 0.

perei sale, cuprinzand anii 353.-378, adeca evenimentele
petiecute suoc impAratii (2onscantiu, Julian, jevian, V alen-

tinian II i Valens. 6i, intru cat in cele 18 carti ce ne-au

ramas se descriu intamplarile istorice din 25 ani, urmeaza
ca in cele 13 cArti disparute sA se fi tratat numai in mod
sumar cele petrecute in timp de 257 de ani, subt imp'ratii
precedenti. i, in vreme ce in liecare din cartile ramase
se trateazA evenimentele petrecute cam inteun ian i juma-

tate, in cele pierdute urmeaza sa se fi tratat, in fiecare

carte, evenimentele petrecute in timp de 20 de ani. In ace-

lai

fiindca Ammian cauta sA con'inue pe Tacit,

titlul scrierli sale pare sA fi fost, cRerum Gestarum a fine

Cornell Taciti libri ').
In compunerea acestei is4orii, cea mai importanta din
intreiaga litearatura latina, dupa cea a lui Tacit, autorul a
suferit doua influente : cea a predecesorului i modelului
sAu, Tacit, i cea a contimporanilor sal: ana14ti i biografi.

CAci, pe deoparte, Ammian voete sA scrie o istorie a

imperiului romian, iar, pe de alta parte, sa compue biografiile imparatilor, dupa schema ce predomina pe acele vre3) Opera lui Anurian este urmatA de obiceiu de opera lui Anonymus
Valesius.

www.dacoromanica.ro

14

muri. In primul inte_les gasim in opera lui Ammian expunerea evenimentelor i soarta provinciilor in urma invaziilcx barbare, iar, in al doilea inteles, avem canacterizarile
impAratilor: origine, familie, virtuti, defecte etc.

lzvoarele Iui Anzmian. Ele se reduc la cele cetite

lecta et visa. In partea intaia a operei sale ce

cele vAzute

ni s'a pAstrat, precum i in cele txeisprezece carti pierdute,

Ammian isi trateaza materiia in mod cronologic i dupA

izvoarele sale scrise. Dela cartea XXVI incep'And insd,

pnA la sfArsit, Ammion nu mai are nevoie de izvoare
scrise, lucrurile cunoscandu-le personal.

Ammian, desi foarte rar citeaza izvoarele sale de

inspiratie
voind prin acesasta sci arate cA el totdeauna
este bine informat
se foloseste de cei mai multi autc>14
clasici si de contimporanii sal Dar, intrucat el in cArtile in
cari ne vorbeste despre rAzboiul cu Gotii,
rdzboiu cu
Ammian Marcare ne ocupdm In acest volum al nostru,

cellin face apel mai ales la cunostintele sale personale si

foarte putin la izvdare scrise, le vom rasa pe acestea la o
parte, trimitAnd pe cetitorul ce ar don i sd cunoascA mai
deaproape i izvoarele scxise ale lui Ammian, la studiul
lui Seeck 4).
Limba stilul lui Ammian. Fiind grec din nastere
invAtAnd limba latinA In Anticchia, Ammiian nu cunoaste
bine limba latinA i nici nu are simtul acestei limbi: In acelasi timp, istoria sa este plina de elenisme. Dorind sA apar

ca mare scriitor, el se strAclueste pe c5l nenaturale, recurgand la expresii cAutate in autorii vechi, in Plaut, Te.
rentiu, Vergiliu, Cicero etc., s5 ne dea in stilul sat, o exprimare laleasA, dar care ne prezint toate caracterele stiinversiuni suite, flori retorice, fraze de
lului epocii
efect. El are o limbd incurcatA si nu tot&auna corectA. Intrebuinteaz5 in stilul sAu comparativul in loc de positiv,
quod in loc de ac., cu inf. si o consecutio temporum nere-

gulatA. De aceea, Ammian este si greu de cetit, eine

Qual der Leser, cum se exprimA un critic Iiterar.
4) Seeck, In Pauly-Wissowu. Real-Encyc, sub voce.

www.dacoromanica.ro

15

Conceptia sa istoricd. Ammian este nepartinitor, nu

denatureaza adevarul 0 se tine departe de ceea ce el numete silentium et mendacium 5), cu alte vorbe, el nu trece

cu veclerea evenimentele din consideratiuni pentru persoane i nici nu inventeaza lucruri ce n'ar fi existat in realitate; este cam ceea ce, subt o alta forma mai lapidar&
spune Tacit: sine ira et studio.
De un simt mortal foarte desvoltat, de o suticiena
patrundere a evenimentelor, Ammian are o judecata &MIA-

toasa, bazata pe informatiuni personale, c4tigate in lungile sale calatorii. Scrisul sAti animeaza din cand in cand
prin episoade i cunotinte geografice i de tiinte naturale.
Nu abuzeaz.de discursuri ca ceilalti ccntimporani ai sat.
Luptele religioase ce s'au deslantuit in timpul
sale pe Ammian nu-1 ating, iar relatiile sale personale nu-1
abat dela credinta sa. Si, dei traiete in societatea imparatului juNan Apostatul, el ramane impartial fata de cretini i indiferent fata de dogme. Ca toti invatatii din acele
vremuri, Ammian era 0 el un filosof, in sensul in care se
intelegea filosofia in acel timp i, dei era politeist, el are
vorbe bune pentru cretini i admiratie pentru martiri.
Ammian este Insa un superstitios, care, dei cunotea
cauzele evenimentelor, le considera ca prevestiri implinite.
El credea c lumea este conclusa de puteri suprianaturale,
de un numen caeleste, el credea in fatum, In fortuna, in
auspicii i in augurii.
Textul lui Ammian se bazeaza pe manuscrisul unui
invAtat din sec. X-lea, Hersfelder. O copie s'a facut pentru

biblioteca mnastirii dela Fulda; ea a trecut in urma in

Italia i se afla acum in Vatican. Exista astazi miai multe
codice ale lui Ammian. Noi am luat de baza textul critic
al lui Ch. Upson Clark 6).
Valdarea operii lui Ammian, cu defectele i calitatile
ei, nimeni n'a caracterizat-o aa de bine da marele istoric
german Mommsen : Nichts destoweniger bleibt uns Ammianus auf seinem eigentlichen Gebiet was ex uns war, ein
Amm. lqarcell. Res gestae, XXXI, 16: Opus veritatem professum
numquam sciens alentio ausus corrumpere vel mendacio.
Rerum pest arum Ubri quz
Carolus Upson Clark. Anuniard
supersun+. 1915

www.dacoromanica.ro

16

ehrenhafter frei und hoch denkender Mann und ein scharfer und dennoch liebevoller Kiindiger des mensctinclik.n
Herzens, besser geeignet hf.sche Nichtswiirdigkeit zu
durchschauen, aber mi allen seinen nicht geringen Unzu-

lnglichkeiten und Fehlern dennoch weicaus der beste

Geschichtschreiber einer ebenso tief versunkenen wie
hchst bedeutsamen Epoche der Weltgeschichte T)
Ammian Marcellin ca izvor al istoriei Romnilor.
Nravem pretentia ca in aceste mici studii introductive la
lzvoarele istoriei Romanilor sa resolvam noi
problemele cele mari ale istoriei noastre nationale; avem insA datoria, dup5 cum am mai spus-o i alt5 dat5, sa seramalam
pasagiile cari pun aceste probleme i s5 ne dam cteodat5
noi parerea.

lata in rezumat ceeiace ne spune Ammian Marcellin

despre popoarele de la Nordul Dun5rii 0 cum, o intreag5
serie de chestiuni privind istoria Romnilor, se desprinde
din ar5tArile si in leg5turA cu arAtrile acestui scriitor.
In cartea a XXVII ni se spune cA generalul romian
Procop:us care pretindea c5 se trage din sangele imparatesc al lui Constantin cel Mare, porneste n anul 363 cu
rkbo u impotriva Imparatului Valens. cu ajutorul lui Atha..
naric, regele Visigotilor, din tribul Tervingilor, aliat mai
ina'nte cu Romanii. DupAce insA rAscoala a fost inAbusit,

Valens cere socotealA lui Athanaric pentru tradarea lui

scuzele ce i s'au adus, negAsindu-le justificate, pleaca
in fruntea unei armate puternice s5 pedepseasc5 pe Goti.
Expeditia a tinut trei ani.
ne spune Ammian
In primAvara anului int5i (367)
Valens vine la DunAre, in regiunea de astAzi
Marcellfn
din fata gurii Argesului.
a Turtuoaei
Transmarisca,

De ad trece la Daphne peste Dun.Are, unde imparatul

Constantin refAcitse vechia cetate, ca un cap de pod, la
Nordul marelui fluviu.
Gotii ingroziti se retraq spre muntii Serrilor, Matti si
prapastiosi, in oari nu puteau p5trunde de cat cei ce
ad montes Serrorum arduos et inaccessos
cunosteau
7) Muulauaca. Hermes; XVI, pag. 635.

www.dacoromanica.ro

17

nisi perquam griaris_

ImpAratul, neputAndu-i urmAri act.

i-a trimis cavaleria cu cete de jefuitori

cum praedatoriis &obis
ca sa prAdeze tot ce ar gAsi in calea lor.
Cu acest rezultat se sfAri campania de rAzboiu din primul

an o impAratul se intoarse acasA.

In anul urmAtor (368) campania n'a fost mai fericit3
in rezultate, cAci dupAce imparatul a ajuns la DunAre, in
apropiere de satul Carpilor
prope vicum Carporum
fost silit sA rAmAnA pe loc, in tabArA, din pricina revAr-

srii apelor DunArii i, in urni, s'a intors in tabAra de

iarnA dela Marcianopolis
Devnia de astAzi,, din Bulgaria.
In al treilea an
ne mine mai departe Ammian
fmpAriatul a plecat pe alt drum, mai spre Nord -- I vom

vedea mai tArziu de ce

i ajunge la Noviodunum
lsaccea de astAzi
i de aci trece peste DunAre, pe un
pod de corAbii, in teritoriul barbarilor in Barbaricum
i dupA ce a rAmas cAtva timp in Basarabia, a pus pe fuga
pe Athanaric, etul Tervinguor,
numit iudex poLentissimus
apoi s'a intors la Marcianopolis, in lagArul sciu
de lama.
DupA expeditia aceasta de trei ani (367-369) a
pAratului Valens, fArA rezultate apreciabile, G-otii, fiindca
sufereau lipsuri din pricina intreruperii oricArui comert i
fiindcA se gAseau intr'o necontenitA teamA de impArat care

se afla cantonat in apropierea lor, au trimis de mai multe

ori delegati la Romani oari sA cearA pace. ImpAratul, dup3

ce a cumpAnit bine lucrurile, a primit sa facA pace O un

tratat a fost incheiat intre Goti i Romani, in mijlocul DunArii, deoarece Athaziaric nu voia sA vinA In teritoriul roman, subt pretextul cA s'ar fi legat candva cu iurAmAnt In
fata tatAlui sAu, c5 nu va pune nici data piciorul pe pamAntul Romanilor. Concl;tiunile pAcii InsA nu le cunoatem.

Iar in cartea XXXI Ammian Marcellin ne spune cA,

in urmA cu ctiva ani, (a. 375) se vestete cu groazA despre

sosirea Hunilor, cari, unindu-se cu Alanii i cu o parte

din tribul Greutunq'lor, al Ostroqotilor supui de Huni, atac5 pe neateptate pe Athanaric, regele Tervingilor din

grupul Visigotilor 0-1 pun pe fuga, silindu-1 sA se recoegerunt ad effugia properare

fugieze in munti
www.dacoromanica.ro

- 18 montium praeruptorum.
lar intAriturile ce acesta cauta
sa facA in toad graba dela Siret i paid la DunAre, cuprinzand tara tribului Taifalilor
a superciliis Gerasi fuminis ad usque Danubium Taifalorum terras praestringens
sunt fad de nici un folos, fatA de repeziciunea cu care
hicrau Hunii.
Presiunea Hunilor devenind din ce in ce mai mare
continua mai departe Ammian Marcellin
sefii
Alavivus i Fritigern, cer voie dela Romani sA se
stabileasca cu popoarele lor in imperiul roman, dela Sudul
Dunarii; Athanaric insA, neindrAznind sA cead si el aceeasi
permisiune, fiindca ImpAratul Valens trebuia sA-i pAstreze
suparare pentru refuzul de a nu cAlca pe teritoriul roman,
s'a retras cu toti ai sal in muntii de nepAtruns i anume in
Cauoaland, gonind de ad pe Sarmati
quara simultateni
veritus, ut adhuc durantem ad Caucalandensem locum altitudine silvarum inaccessum et montium, cum suis omnibus
declinavit, Sarmatis inde extrusis.

Din informatiile ce ni le procud istoricul Ammian

Marcel/in se desprind cateva probleine de foarte mare

importantA, privind istoria primitivA a Romanilor. Le vom

examina pe rand cronologiceste, cum s'au produs ele.
Athanaric, in prima campanie de rAzboiu a lui Valens;
montes Serrorum
uncle
s'a retras In muntii Serrilor
impAratul nu i-a mai urndrit. In realitate insA, dupa cum a
observat-o si C. Diculescu, aceasta retragere a Gotilor era
lasnd sA se rAspandeascA aceasta veste
simulad, ei
eronatA spre a pAcAli pe Romani "), in realitate ei s'au
camtras in Moldova. DovadA despre aceasta sunt
paniile din anii urmatori, cari nu s'au mai fAcut pe la 01.,

tenita, ci mai pe la Nord. In special expeditia din anul al

treilea s'a fAcut pe la Noviodunum-Isaccea, de unde impa-

ratul a trecut peste DunAre In Basarabia de astazi. Ad.

&and piept cu Athanaric, 1-a pus pe fuga.

Cine sunt acesti Serri? Geograful Pomponius Mela
ne spune cA intre popoarele ce locuiau In regiunea Cauca.
sului, pe tArmul Pontului Euxin erau i Serri 9), iar
C. Diculescu. Die Wandalen und die Goten, ,pag. 34.
Mela. De situ Orb's. I. 19, 14. Editille mal noui nu mai cu aceasta
indicapune.

www.dacoromanica.ro

19

nius, in Istoria sa Naturala "); ne enumera printre natiu:

nile de pe versantul nordic al Caucasului' jpe. Sera. Ei
aunt Sarmati di rasa iranian5. Sarmatiilapar inistorie
din sec. V in. de Chr. i vin in Dacia prin sec. I-in. Chr,
unde ii intalnim subt numele de Iazygi, ocupand pusta Ungariei, i sub numele de Roxolani, intre Prut 1 Nistru,
vor fi fost poate i In campia Munteniei. Sarmatii iau
parte alaturi de Decebal In luptele acestuia ImPotriva lui,
Traian i dupO infrangerea Dacilor au Lamas in locuintele

lor, lar dupa retrage_rea legiunilor il gasim intre Prut

Nistru i in campia Ungariei*). Sarmatii-Serri din Cau.
casia, dela marea de Azov, dupa informatiile din Zosimus,
au venit la Dunare la anul 322 i, trecand pes te :acest
fluviu, au inceput sA jefuliasci tara. Imparatul Constantin
pleaca insui in contra lor, ii birue i silete pe regele lor
Rausimod sa se refugieze peste Dunare Cu o parte din armat:J. Noua incercare a Sarmatilor de a ataca pe Romani
a fost repede oprita de. imparat care trece Dunarea i
liwinge pe co colina Plina de padurio, omorand intre
multi, chiar i pe regele lor Rausimod ").
Pe la anul 367, In timpul primei expeditiuni a lui Valens Impotriva Tervingilor, tribul Sarmatilor Serri pare
a fi locuit in regiunea Carpatilor, in regiunea muntilor
numiti i Caucasus, dupa
montes Serrorum
Serrilor,
cum vom vedea mai tarziu.
Vicus Carporurn. In campania razboinica din anul al

doilea, imparatul Valens a fost silit sa stea pe malurile

Dunarii, din cauza revarsarii apelor acestui fluviu.. El a.
rOmas in apropiere de Vicus Carporum.
Unde va fi fost acest vicus nu se poate preciza.
numiti de autorii vechi, I Carpidae, CarCarpii
sunt o populatiune
piani, Carpodaci i chiar Callipidae
traca numeroasa din Dacia Traiana, nesupusa de Romani.
Ei par a fi unul i acelai popor cu- Dacii liberi si au 0110) Plinius, Mt. Nat. VI, 5, 2.
C. C. Giurescu, 1st. .Rom., I, Pag. 180.
Zosiraus, II, 21, In Corp. scrip. hist. Byz, ed Bonn cf. i N. Banescu,
Art. Ac. Rom., LXXII, pag. 16.
Bizantul i Romanitatea in
www.dacoromanica.ro

20

cupat odinidara, la marginea nordica a provinciei Dacia, unteritoriu foarte extins.

Dupa aparitiunea Gotilor, pentru intaias data la inceputul veacului al treilea, subt domnia imparatului Cara
cala, Carl:Ai au atacat, fie singuri fie in umre cu Goii, in_
mai multe randuri, imperiul roman si Infrangerea lar a procurat mai multor imparati titlul de Carpicus.
Cel mai puternic atac al lor a fost cel din 251, can&
In unire cu Gotii, de subt conducerea lui Cniva, au lovit
ostirile Imparatului Decius care a pierit In lupta dela Abritus, azi Abtat-Calessi, din Dobrogea. In urma acestei
talii, urmasul lui Decius, Trebonianus Gallus, a fost silit
sa le plateasca o solda anuala.
Subt imparatii Valerian si Galien, atacurile Carpilor
se reinoiesc i n'au putut fi adusi la tacere de cat subt Claudius al II, de catre Aurelian care A intreprins o expeditie
In contra lor la Nordul Dunarii. Victoria asupra Carpilor
i-a castigat lui Aurelian titlul de Garpicus, sau Carpisculus, cu o alta Insemnare, cum In gluma ii placea sa se numeasca singur.
La anul 368, subt domnia Imparlatului Valens, Intalnim pe Carp, dupa cum am vazut mai sus, la dreapta Du-

narii, probabil in regiunea Durostorului, sau si mai la

Nord, lar cativa ani In urma, subt Diocletian si Gallerius,
Carpii, fiind din nou batuti de legiunile romane, sunt tre--

cuti la anul 381 peste Dunare "). Totus Carp'i au mai

ramas si la Nordul Dunarei, unde ii Intalnim subt Impa-ratul Theodosiu, subt numirea de Carpodaci ").
Nu putem sti sigur, daca acest vicus Carporum la fost
la Sudul sau la Nordul Dunarii. Caci, prin faptul ca Ammian se Insala cu privire la situatia cet:atii Daphne, pe care
o socoteste pe malul drept al Dunarii, dei noi stim precis
ca cetatea aceasta era pe malul stang, In vatra satului de
Iordanes, Romana 299: Carporum gens tunc devicta et in Romantun
solum tranlata, cf. e Aurelius Victor, Caesares 39, 43: Carporum natio translata omnis in nostrum solum.
Zosimus, op. cit. IV, 33 ne spune a uniii cu Scyrii i cu
Carpodacii atacAnd pe Romani, au fost bAtuti de Theodosiu I goniti peste
Istru in locuintele lor. www.dacoromanica.ro

21

-astazi Spantov '5), s'ar putea ca autorul sa se fi Inelat 1

In privinta situatiei acestui vicus Carpo,rum *.i ca el sa fie
fost in realitate la Nordul Dunarii.
Dupa numele acestor Carpi credem noi, Impreuna cu
kilti multi, ca. s'au numit i muntii Carpati.
Numele Carpatilor s'a explicat In diferite chipuri.
DupA unii, am avea In el un vechiu apelativ modificat de
fonetica Grecilor, dupa analogia numelui insulei Karpathos; dupa altii ar fi un apelativ slay chrebet; dupa altii,
apoi, ar fi un cuvant de origine germana Harbotha; in
sfarqit unii cred c.a. ar proveni din albanezul Karpete ").

A superciliis Gerasi fluminis. Cu prilejul sosirii Hu:nilor, Ammian Marcellin ne spune cA Visigotii au cAutat
sA se pere. Regele lor Athanaric pune sA se faca de zor

intaituri a superciliis Gerasi fluminis ad usque Danubium Taifalorum terras praestringens.

Pasagiul acesta a fost de obiceiu greit interprefat de
istorici.

S'a crezut anume cA a superciliis Gerasi ar putea

sa insemneze dela izvoarele Gerasului. adeca ale Siretului
unii au crezut ea ale Prutului
i s'a cautat sA se arate
-cA aceste IntArituri s'ar fi facut din Bucovina i pana la
Dunre. Altii, plecand tot dela intelesul greit dat cuvantului supercilium, au identificat pe acest Gerasus cu afluentul Siretului, cu raul Putna.
Supercilium insa, pe lAngA intelesul sail primitiv, mai
insemneaza i margine, mal sau tArm. In acest sens 1.1 gasirn de mai multe ori In Ammian. Deci, a superciris Gerasi
Insemneaza dela malurile Siretului i intariturile facute de

Athanaric ar corespunde cu fortificatiunile noastre dela

Barboi . Galati.
Caucaland,

Caucasus,

Caucoenses. Athanaric,

rzgele Visigotilor, neputand rezista Hunilor i neavand

nici posibilitatea de a trece in imperiul roman, cum au treCf. G. Popa-Lisseanu, Cetgi 1 oraye greco-romane En non' teritorlu
al Dobrogei, pag. 65.
Vezi N. Dr5gart. Romeinli in veacurile IXX1 V,.. pag. 624.

www.dacoromanica.ro

22

cut ceilalti doi *eh lai Visigoilor, Fritigem i Alavivus, s'a

retras in Caucaland, intr'un loc de refugiu, gonind de ad

pe Sarmati,
ad Caucalandensem locum altitudine silvarum inaccessum et montium cum suis declinavit, SarmaUs
extrusis.
Numirea de Caucaland, subt forma sa adjectivala 'de
Caucalandensis, o intalnim numai la Amnian Marcellin.
Cuvantul este format, dupa cum se poate uor vedea din
radicalul (luca ") i apelativul german Land. Subt forma
simpla, Cauca o gasim i in toponima din Spania. Istoricul
Zosimus ne spune ca la" Cauca din Spania s'a nAscut
paratul Theodosie.

Unde este Caucalandul? In dibuirea dui:a identificarea acestei localitati, s'au facut diferite ipoteze. Unii istotici au identificat Caucialandul cu Ardealul, in intregimea sa, alii -numai Cu regiunea Tarnlavelor, iar altii numai
cu regiunea secuizatA dela izvoarele Oltului. Cei mai multi

au identificat Caticalandul cu regiunea Buzaului; iar altii

in sfagit, acum in urnA, cu tinutul Coziei.
Intrucdt, pe acele vremuri, in Ardeal locuiiau Gepizii,
lar nu Sarmatii, i intrucat se pare ca. prin Caucalandensis
locus s'ar fAlesemnat un loc restrans "), iar nu o Ora' intreagd, suntem inclinati sa credem ca. prin Caucaland Ammian Marcelln nu s'a putut gndi la Ardealul de astszi.
In ce priveste regiunea Tarnavelor sau la Oltului superior, identificarea Caucalandului ar fi posibila, dei noi
nu admitem nici aceast ipotez.
De obiceiu, se face apropiere intre Cauca si Kiikiilet,
numtle maghiar, i Kokel, numele german, al Tarnavelor.
Roman& au Imprumutat dela Slavi acest nume de Tar,.
nava "), care este format din radicalul slay tm, spin sau
afara numai daca nu va
ghimpe i sufixul locativ ova
fi existat vorba i in graiul Dacilor, intrucat sufixa ova

Hunfalvy, Die Rumlinen und"ihre Anspriiche, pag. 17, socote* Cauca

o vorba de originA dacA.
vezi L Conea, Cercettul geografice in lstoria Ronvinilor, pag. 20.
G. Popa-Lisseanu, Date prIvitoare la maghiarizarea Romfinilor, pg.s70.

www.dacoromanica.ro

23

o Intalnim 0 In vorbe de origine daca sau celtica, ca bunaoara Berzova ").

Ungurii, &and peste o populatie romaneasca, la venirea lor in Ardeal, au tradus cuvantul de Tarneva prin.
Kiilciil, apa spinilor, iar Sa0i, la randul lor, au imprumutat

numirea dela Unguri 2.1) Unii istorici credlb, kb-

kny, spin, ar putea deriva din Kukul, vorba de origine cumana, avand aceea0 insemnare de spin sau ghimpe.
Inteo lucrare mai recenta. d. I. Conea, dupa ce identifica muntele Caucas cu muntele Coziei i dupa ce cauta
sa stabileasca cum ca numirea de Goti ne-ar fi dat numirea
de hoti, in limba noastra,
lotrul este In aceea0 regiune
cu aceea0 insemnare, credc ca aceasta Cauca ar putea

sa fie aceea0 cu tara Lovitei, adeca tara vanatului de

capre, cozia in limbile slave insemnand copra, dupa cuni

Valcea ar fi taria bogata in vanat de lupi.

Nu credem ca regele Athanaaic, dupa infrangerea sa
de la Siret, sa fi plecat tocmai In tara Lovi0ei spre a
aeza acolo, in urma izgonirii Sarmatilor.
Chestiunei,a identificarii Caucalandului ") nu se poate
separa de solutionarea altor dou chestiuni, cea a muntelui
Caucasus i cea a populatiunii Caucoensilor i credem ca
tocmai deslegarea acestor ultime doua chestiuni au pus pe
o cale gre0ta pe cercetatorii problemei Caucalandului.
O inscriptie votiv' din Colonia Agrippinensis (Kln)
ne vorbe0.e despre un legionar roman care ia parte in expeditia lui Traian impotriva Dacilor. Inscriptia are cuprinsul urmator: Matronis Aufanib(us) C. Iul (ius) Mansuetus, m ( iles ) 1(egionisy I M(inerviae) p (iae) f (idelis)
PArerea d-lui Iorga, 1st, Rom. I, 2, pag. 107, cA incA din tintpul lid
Decebal s'ar fi vorbit in Dacia si limba slavA, cAci caltfel nu ne-am putea explica pe teritoriul acestei tAri vechile numiri slave cari nu au, ca cele de mal
tArziu, un sens in limba noastrA, ni se pare inadmisibilA. Noi credem cA nefiind
studiate in de ajuns elementele trace din toponimia romAneascA, i'au lAsat prea
multe explicki pe seama limbilor slave.
G. Kisch, in Aritio des Vereins.filr.siebenb. Landeskunde 45, pag. 183,
crede caKkl ar proveni dintr'un vechiu cuvAnt ung. kukul, spin si jo, ap.
fArA sa recunoascA in el o traducere a tTArnavei.

G. Kiscti, op. cit. pag, 60 crede 4 acest Caucaland ar proveni din

got, hauha, hoch i land, Land si ar insemna Hochland.

www.dacoromanica.ro

24
v ( otum ) s (olvit) 1 ( ibens) m (erito )

fu (i) t ?) ad Alutum
flumen secus mont(em) Caucasi. Adeca soldatul C. Julius
Mansuetus d:n legiunea I Minervia consacr, . mai tarziu,
matroanelor Aufane,
nite divintati casnice ale
apelor,
o inscriptie in amintirea trecerii sale pe langa fluviul Alutus (Aluta), de langa muntele Caucas.
Vorba Cauoasus, a cdrei etimologie nu e sigurA, insemneaza un munte foarte inalt i scri:torii romani, Plinius.
i. Mela, ne vorbesc i de alti munti, purtand acest nume,
in afara de muntii Caucasus ce desparte Europa de Asia.

Si, intruck Sarmatii s'au pripait in tara noasta, venind

din regiunile Caucasului, e de presupus c popularizarea
acestui cuvant, in detrimentul cuvantului de Carpati, s'a
facut mai ales de Sarmati. Si, dupa cum numirea de Alpes
desemna, pana tarziu in evul mediu, muntii Carpati,
In
documentele din Occidenttot astfel .Caucasus insemna,
intr'o vreme, muntii Carpati, muntii Serrilor, de oari am vorbit mai sus "). Ad Alutum flumen secus montem Caucas,
din inscriptia citatA, insemneaz la Olt, in muntii Carpati,
lar nu numai de cat in muntii Coziei.
Apropierea dintre Caucasus i Cauca este evidenta
ea a fost constatat acum o jumtate de veac i de Xenopol "). In Caucasus putem deci, recunoate u*or radicalul
lui Cauca i suntem siguri ea' Ammian Marcellin a inteles
prin retragerea lu Athanaric in Caucaland, retragerea In
muntii Caucasului, iadeca ai Carpatilor.

Aceasta parere a noastra este intarita i de o informatie ce ne da Ptolemeu, din veacul al II-lea d. Chr. Anest geograf enumerand cele cincisprezece semintii ce loculau in timpul s'au In Dacia, ne vorbete i despre Caumenses '5), o semintie daca, a carel gezare nu a precizeaza,
dar care trebuie sa fie pusa in legatura cu Cauoalandensis
locus al lui Ammiian Marcellin i cu Caucasus din inscrip-

lia din Colonia a legionarului Mansuetus.

$1 cronicarul Nestor, lzv. 1st. Rom, VIL pag. 32 numeste Carpatit
Caucasus.

Xenopol, 1st. Rom. I. 137.

25 Claudius Ptolemaeus, Geogr. III, 8, i 5. Cl. sl Pauly-Wissowa, RealEncgc. sub voce.

www.dacoromanica.ro

25

Ptolemeu ne citeaza pe Caucoenses, ca ocupand locul

al saselea in lista sa ce incepe cu semintiile din spre apus
ale llaciei, i sunt fixati, de toti cercetatorii cari tac apropiele inae Laucaland i germ. Aoke1-4arnava, in regainea

dela izvoarele Tarnavelor "). Noi insa credem ca acesti

Caucoenses vor fi fost stabiliti in aceeasi reg:une a Carpatilor, unde va fi fost si Laucalandul, adica in regiunea de
munte a Buzaului ").
Numirea de Cauca se regasete i In Bacaucis (nom.
probaoii ba-cauca), o iocalitate pe cate Ueognatui Ravennat o constata' in Dacia, in drumul dintre Viminacium si

Tibiscum, si anume dupa orasul Arcidava i Potula ").

Acest bacauca lar urma sa fie in regiunea 13anatului timisan

sau in cea a Crisului. Tomaschek crede ca in Bacauca avem aceeasi tema ca si in Caucoenses, Cauca fiind precedat

de prep. ba ").
Creginismul la Visigoti. Contactul cu lumea romana,
In care noua doctrina religioasa a crestinismului se respandea in sec. III Cu atata repeziciune, nu putea sa nu intmenteze i, pe barbarii ce ca4au prin toate mijloacele sa se apropie de Romani, fie ca dusmani si jefuitori, fie ca prieteni si admiratori. In special, dupa catastrofa imparatului
Decius, mort in 251 la Abritus din Dobrogea, Gotii intr'o

sangeroasa invazie pradeaza subt imparatul Valerian regiunile Asiei Mici, bland de acolo o sumedenie de prizonieri, intre cari pe foarte multi crestini pe cari i-au trecut
apoi, in retriagerea lor, la Nordul Dunarii.
Dar, mai ales, dupa edictul imparatului Constantin
cel Mare care a deschis, in a. 325, sinodul dela Nicea,
Cf. I. Br5lescu, Dacia i Moesia dupfi Ptolemeu, in Bul. Soc. reg. de
geogr. XLII, pag. 15.
C. C. Giurescu, op. cit., pag. 96, b5nuete a fi fost fixati In aceea0
regime. Vezi harta D-sale.
Anonymus Ravennas, Geogr. IV, 14, pag. 264.
Tomaschek, Die aka Thraker in Sitzungsber. d. Akad. der Wiss.
131, pag. 58. Cf. si PArvan, Get. pag. 270. Unii istorici, Intre cari l Xenopol.
1st Rom. L pag. 136, cred cA trebuie fAcutA o apropiere i intre Cogaeonum
10 Cauca. Cogaeonum era o pesterA In munti unde se retr5sese Zamolxes l. In
tirm5, Deceneu. Toinaschek, op. cit. pag. 91, reduce Cogaeonum la acelasi radical pe care 11 1ntAlnim i In Caucasus, Caucoenses si Caucaland.

www.dacoromanica.ro

26

unde s'a osdndit arianismul, s'a deschis crestinismului un

larg drum pentru progrese enorme, nu numai In lumea row
mana, dar si in lumea barbarilor dela Nordul Dunarii:
astfel Ulfilas, care, dei pdarta" un nume german, In realitate el era un Cappadocian cu o puternic.1 Invatatura greco-latind, ca urmas al acelor prizonieri luati de GO la re.:
tragerea lor din Asia "), a predicat la Gotii dela Dun'are,
la stanga acestui fluviu ca si mai tarziu, poate, la Duro.
stor, si a contribuit mult la raspdndirea nouei doctrine a lui
Christos i, traducand Cartile sfinte In limbalor.
Se Intelege dela sine cA nu fAra de mari lupte si de
convulsiuni interne s'a putut introduce crestinismul si la
Ooti. Astfel, intre Athanaric, regele suprem al Visigotilor
si Intre ceilalti sefi ai lor, Fritigern i Alavivus, s'a produs.
o primejdioasA ruptura care a degenerat in razboiu intre
frati, adeca Intre cele dota jumatati desbinate ale Visigotilor. Fritigern recurse atunci la ajutorul Romanilor Carl
nu i-1 refuza ").
Ca i Romlanii, de asemenea i Goii, unii erau pagAni;
crestini, iar acestia din urma unii erau catolici, adeca
ortodoc.si, iar altii Ariani. Valens era arian i spre
converti la arianism, a Ingkluit lui Fritigern i lui Alavivus s6
treaca Cu oamenii lor in imperiul sal i Athanaric, pe langa
bite motive, va fi avut probabil i motivul religios de a nu:
cere dela Valens IngAcluinta de a trece si el peste Dunare;
Cad Athaniaric era pAgn i ca atare pornise o goang
cumplit impotriva crestinilor din Dacia ; iar la anul 372
a fost ars, martirul Nicetas, Cu inc5 vr'o 27 crestini si a
fost Inecat In raul Buz'au, miartirul. Saya Gotul ").
Gotii nefiind un popor cu totul sedentar, ci gasindu-se.
Intr'o necontenitA miscare a triburilor lor, duceau in razboaie si pe preoti. i dovad despre aceasta ne d Insusi
Ammian Marcellin care ne spune cA Fritigern a trimis la
Ulfilas, n5.scut In 311. epIscop In 341, mort. 383.

Zeller, Les origines chrtiennes dans les provinces Danubiennes,

pag. 423.

Grecil neavand cosonanta B, cuvAntul Buzeu ne este redat prin Mu

seu, Cf. Tomaschek, op. -cit. pag. 495. Asupra persecutiunilor lui Athanaric,
vezi si C. C. Giurescu, 1st. Rom. I, pag.-197.

www.dacoromanica.ro

27

imparatul Valens o solie in care se gasea un episcop crestin

Christiani ritus presbyter.
Iar Sozomen sustine
a in delegatiunea, din a. 376, sosita la imparat s ceara
voie de a se stabili Got-if in imperiu, a fost insui Ulfilas "),
care, dei era catolic, deci ortodox, spre a face pe placul
lui Valens, la primit arianismul, el si Gotii pe cari i pastorea.
mai tarziu chiar, peste un secol i jumatate, constatam c justiniana prima cuprindea si pe crestinii din Dacia
Traiana.
Din toate acestea se poate vedea ca Romanii se mte-

resau de populatiunile crestine dela Nordul Dunarii, ca

le sprijineau la nevoie i cu toate ca. nu le mai putiau apara

prin puterea lar armata, le stapaneau prin superioritatea

lor spirituala.
Fuga lui Athanlaric
Tezaurul dela Pietroasa. Dupa
ce Fritigern i Alavivus au trecut in anul 376 in imperiul
roman si dupa dezastrul armatelor imperiale de la Adria-!
nopol i moartea misterioasa a lui Valens, cetele de GO,
nenumarate ca numar, cum ne afirma Ammian Marcellin,
au putut sa cutreere in voie i sa jefuiasca atat in dreapta
cat 0 in stanga Dunarii, acest fluviu ne mai fiind pazit de
nimenea si el ne mai servind ca o bariera de netrecut. Dar,
cu venirea la domnie a curajiosului Theodosie, Gotii sunt
batuti din nou i redusi la tacere.

Fritigern, mai apoi. Rind urmarit de Athanaric;

fiindca era crestin, a fost omorit din ordinul regelui ")
Cat despre acest rege Athanaric, ramas In teritoriul Dai retras anume in Caucaland nu mai stim decat doar
ci
ca. a avut sa infrunte o nota rascoala a oamenilor sal st
ca a trebuit sa se refugieze in cele din urma la Constantinopol. Imparatul I-a primit bine, cu toate onorurile ce se
cuvenea unui rege"), dar ca dupa catva timp a murit, de o
Sozomenus, Hist. Eccles. IV. 37

Cf. Zeller, op. cit., pag. 513.

Vezi la Iordanes; Gefica, XXVIII, admiralla lui Athanaric pentru..
tnapArat

i pentru orasul Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

28

moarte naturala, dupa cum spun unii, sau fiind asasiniat,

dupa cum sustin altii i ca a avut o inmormantare regala ").

Cu prilejul refugiului sau la Constantinopol, sau

poate in ye alta imprejurare, Athanaric i-a ascuns tezaurul sau regal, descoperit la Pietroasa, acum o surd de
ani, i cunoscut subt numirea de Cloca cu puii de aur,
tezaur ce se mai gasete, poate, la Moscova, unde a fost
transportat in timoul marelui razboiu. Cad, la jumatatea
drumului dintre Mizil i Buzau, in fundul unei val intre
cele dou sate, Pietroasa de Sus i Pietroasa de Jos, la
poalele muntelui Istrita ") ce predomina in departare esul
Baraganului s'e descoperit, la anul 1838, de nite tarani,
poate cel mai insemnat tezaur din antichitate.

Compus din 22 bucati, dintre cari zece au disparut

din netiinta taranilor chiar in timpul descoperirii sale,
hcest tezaur cuprinde obiecte intrebuintate in solemnitki
religioase i obiecte de podoaba. Dupa studdle aprofundate ale archeologului Alexandru Odohescu, intr'o monumentala opera asupra acestui tezaur "), obiectele ce ni
s'au p5strat faceau parte dintr'un tezaur regal i erau intrebuintate, o parte, ca podoabe pentru rege sau pentru
eful religiei ").
Dupa parerea lui Odobescu, armele i obiectele de
gateala vor fi fost luate de rege la plecarea se spre Constantinopol, iar restul tezaurului va fi fost ascuns inteun
loc ur de regasit. Moartea lui Athamaric
pentru 0dobescu nu era nici o indoial ca tezaurul dela Pietroasa
n'ar fi apartinut acestui rege
a facut ca el sa eanfana
ascuns in sanul pamantului, timp de patrusprezece veacuri
pi jumatate.
D-1 Iorga, consider:And tezaurul dela Pietroasa da cele
mai frumoase i mai bogate manifestari ale artei scito-elenice, nu crede a fi opere unei civilizatii. goto-sarmata, din

de GO.

tordanes, Getica, XXVIII, 144. Vezi ibdem nota lui Momrasen.

La poalele muntelul fusese candva un castru roman, de sigur ocupat

PAcet cA ultimele dotal volume au fost publicate numai in rezumat

Al. Odobesco, Le tresor de Petroassa, pag. 471; cf. i PArvan, Cretic& pag. 437.

www.dacoromanica.ro

29

sec. IV-lea, ci socotete sa fie o fabricatie strainN").

D-sa poate are dreptate, dar aceasta nu exclude posibilitatea de a fi apartinut acest tezaur, ori .care ar fi originea
sa, regelui Athanaric al Visigotilor.
Faptul ca pe un inel din acest tezaur se gasete in
caractere runice o inscriptie de cuprinsul : Gutani ogvi
hailag, cum cetete Odobescu, sau Gutane lowi hailag,
cum au propus alti cercettori, adeca consacrat lui Jup:ter
ne d siguranta ca avem de a face
Donar al Gotilor
cu un tezaur ce a apartinut unui neam germanic, fAra
doiala neamului Visigotilor ").
CA tara Caucaland in care s'au retras Visigotii, neputaud rezista invaziei Hunilor corespunde Cu regiunea
Buzaului, unde s'a gAsit i tezaurul dela Pietroasa, rezulta
dintio alta descoperire arheologica ce s'a f Scut la satul
Chiojdul Mic, din valea Buzaului, in partea lui muntoasa.
Un morniant germanic ce dateaza de pe la sfarsitul secohilui al IV-lea i in care s'a gait o fibula de argint i de
aur impodobit cu grenate, s'a descoperit acum patru ani
In satul sus numit. Mormantul, ca i fibula gasita 'in el,
sunt de origina visigota ").
Studiind aceast descoperire d. C. C. Giurescu ajunge
la urmatoarea concluzie :
Pare probabil ca Vizigotii. In retragerea lor, sa fi
apucat pe valea Buzaului in sus. Pentru cine vine din Moldova sudica
i stim ca de acolo veneau Viziootii, dupa
ce incercasera zad.arnic sa se impotriveasca Hunflor
valea Buzaului este prima vale larga care se deschide spre
munte. Pentru a scapa de navalitori, Vizigota aveau dou3
posibiliti: sau sa treaca peste Dunare, in imperiu, ceea
ce o parte insemnata a lor, subt conducerea lui Fritigern
Alaviv, a si facut, In toamna lui 376, probabil pela Durostorum, sau sA se retraga in locuri mai departate, parasind
N. Iorga, 13t. Rom. I, 1, pag. 57.
In caractere runice, Intrebuintate In antichltate de Germani, sunt 41
cele dou inscriptIl gotice... desccrerite acum caliva ani, la Bunesti, langa
f/Alticeni. Vez! I. Blanu, Inscrigii in limbs goticA i in caractere runice, in An.
_Ac. Rom. III, V. a 1931. pag. 1.
C. C. Giurescu, Mormantul dela Chiojdu, in Rev. 1st. Rom., pag. 333.

www.dacoromanica.ro

- 30
campia cea ata.t de proprie urmaririli : estesolutia la care
s'a oprit restul Vizigotilor, sub conducerea lui Athanaric."
Ei au apucat deci pe valea Buzaului care se deschide larga
spre munte, strajuita spre apus de puternicul masiv, Inca
In buna parte acoperit de paduri, al Istritei. Acest masiv,
Inalt de 744 metri, domina campia I ptin Inaltimea lui se
distinge imediat, ori din ce directie ar veni calatorul.
de mirare prin urmare ca posesorul tezaurului descoperit

multi cercetatori cred c acesta a fost

la Pietroasa
sa fi ales ca ascunzatoare un loc tocmai pe
Athanark

aceasta inaltime uor de recunoscut in eventualitatea unei

inapoieri. Inlaintand pe valea Buzaului In sus, era natural

ca o parte a Vizigotilor sa fi cercetat 1 Valle afluentilor

acestui rau, prin urmare i valea Bscei pe care e wzat,
In munte, satul Chiojdu. Ad va fi ajuns moartea pe unul
din conducatori ; aa s'ar explica prezentia acestei fibule
luxoase, de argint i aur Impodobita cu pietre ro0111>>.

Amintirea Gotilor, despre cari unii istorici romni par

a fi Inclinati sa creada ca nici n'ar fi fost veodata

In fara noastra, ne este atestata de mal multe numiri ca

Goteul, Gotanul "), Golta i altele din jud. Buzau, fara sa
mai pomenim de alte urme, fie de limba, fie monumente
archeologice. lar numele de Cauca, din Caucaland, ni s'a
pastrat fara Indoiala In numele de Coca ce se gasgte
de frecvent tocmai In regiunea Buzaului").
In Marele Dictionar geografic al Romaniei Intalnim
nu mai putin de douazeci de ori aceasta numire de Coca,
fie data unor mo0i sau munti, fie unor ape sau izvoare.
Astfel avem Coca vechiul nume al comunei Niculeti i al
arngla, Coca numire data unor localitati dintre

comunei

C. C Giurescu, Mormantul gesmenie dele Chiojclu, in Rey. 1st. Rom.

peg. 343.
Muntele Gotul t praul Gotului, In ju.d. Alba.

Dei diftongul Latin au rru se preface In limba romana in o (din

cauda avem 4coadarp, din laudat, (lauda,), totusi chlar In limba Goplor au s'a
prefacut in o. Cf. F. Wrede. Ulf ilas, oder die Denkm.iiler der gatischen Sprache,

pag. 295: Wulfila schrieb wad las raup, der Ostgote schrieb raup, las aber
r6p. Augustus in scrieres Ostgolilor se cetea Ogustus, cf. si C Diculescu, op.
cit. pag. 43.

www.dacoromanica.ro

31

muntii Bodinesti, Saratelul Bercii si raul Slanic, precum

In jurul muntelui Istrita, Coca, mosie In com. Saranga.

Coca, munte, Coca, padure, Coca Antemireasca, catun In
com. Niculesti, Coca Mereiasca, mosie, Coca Mereiasca,
sfoara de mosie, Coca Vlahutii, Coca Furtunescu, Coca
Visanul, Coca Frunza-Verde, Coca Seaca, catun, Coca
Niculesti, mosie, Coca Puna, izvor, Fundul Cocii, Coca
Schei, mosie, Coca Seaca, izvor, Varful Cocii. Toate
aceste numiri le gasim in judetul Buzau").
Ca Incheiere observara, inca ()data, ca din cele de mai

sus rezulta ca Ammian Marcellin este un izvor principal

pentru istoria noasta medievala i ca el ne pune o serie
Intreaga de probleme a caror deslegare asteapta pe cercetatorii viitori. Caci din lectura acestui scriitor, usurata de
noi prin traclucerea ce dam acum In romanete, cetitorul
va putea scoate o multime de date privind trecutul tarii i
al neamului nos tru. lar daca acest autor nu ne vorbeste
nimica direct despre autohtoni, aceasta se datoreste mal
ales faptului ca pentru barbari laverea lor o constituiau, In
cea mai parte, robii, adeca oamenii cuceriti cari, ca i In
antichitatea greo-romana de mai Inainte, erau considerati
ca cmancipia, obiecte, si dan, in aceasta calitate a lor, le
dad.eau in acelasi timp cuceritorilor garantia aprovizionaril
cu hrana, In cexeale i In vite. Acesti autohtoni, oameni
simpli i necajiti, avand anumite atributiuni, de ordin economic, nu aveau niel un rol politic si ca atad n'aveau ce
cauta In consemnarile istoricilor.

46) D-I M. Burghelea ne atrage atentia asupra numelul de Dealul Cocanilor, In stAnga Intorsurii BuzAului pe harta militar a Inst. geogr, din
Viena.

www.dacoromanica.ro

AMMIANI MARCELLINI [BELLUM GOTHICUM]

LIBER XXVII
IV.

Desaibuntur populi et VI prouinciae Thraciarum singularumque clarae urbes.

i Dum aguntur antedicta per GalHas et Italiam, noui per
Thracias exciti sunt procinctus. Valens enim, ut consulto placuerat fratri, cuius regebatur arbitrio, arma concussit in Gothos,
ratione justa permotus, quod auxilia misere Procopio, ciuilia
bella coeptanti. Ergo conueniet pauca super harum origine regionum et situ transcurrere, per breuem excessum.
2 Eral Thraciarum descriptio facilis, i ueteres concinerent
still, quorum obscura uarietas, quoniam opus ueritatem professum non iuuat, sufficiet ea, quae uidisse meminimus, expedire,
3. Has terra.s immensa quondam camporum placiditate aggerumque altitudine fuisse porrectas, Homeri perennis auctoritas
docet, aquilonem et zefyrum tientos exinde flare fingentis,
quod aut fabulosum est, aut tractus antehac diffusi latissime,
destinatique nationibus feris, cuncti Thraciarum uocabulo censebantur. 4. Et partem earum habitauere Scordisci, longe nunc
ab isdem prouinciis disparati, saeui quondam et truces, et (ut
antiquitas docet), hostiis captiuorum Bellonae litantes et Mart,
humanumque sanguinem in ossibus capitum cauis bibentes auidius, quorum asperitate post multiplices pugnarum aerumnas,
saepe res Romana uexata, postremo omnem amisit exercitum,
cum rectore.
5. Sed (ut nunc cernimus), eadem loca, formata in cornuti
sideris modum, effingunt theatri faciem speciosam. Cuius in
summitate occidentali, montibus praeruptis densetae, ') Succorum patescunt angustiae, Thracias dirimentes et Daciam. 6, Partem uero sinistram, arctois obnoxiam stellis, Haemimontanae
1) /late manuscrise : densitatae.

www.dacoromanica.ro

34

celsitudines claudunt, et Hister, qua Romanum caespitem lambit, urbibus multis et castris contiguus et castellis. 7. Per
dextrum (quod australe est), latus, scopuli tenduntur Rhodopes,
uncle eoum iubar exsurgit, finitur in fretum ; cui undosius ab
Euxino ponto labenti, pergentique fluctibus reciprocis ad Aegaeum, cliscidium panditur terrarum angustum. 8. Ex angulo tamen
orientali, Macedonicis iungitur conlimitils, per artas praecipitesque tilas, quae cognominantur Acontisma : cui proxima Arethusa cursualis est statio, in qua uisitur Euripidis sepulchrum,
tragoediarum sublimitate conspicui, et Stagira, ubi Arfstotelen,
(ut Tullius al t), fundentem aureum flumen, accipimus natura.
9. Haec quoque priscis temporibus loca, barbari tenuere, morum sermonumque uarietate dissimiles. E quibus praeter alios,
ut inmaniter efferati timebantur Odrysae, ita humanum fun-

dere sanguinem adsueti, ut cum hostium copia non daretur,

ipsi inter epulas post cibi satietatem et pobis, suis uelut alienis
corporibus imprimerent ferrum.
10. Verum aucta republica, dum consulare uigeret 1)
imperium, has gentes antehac semper indomitas, uagantesque

cultu uel legibus, Marcus Didius ingenti destinatione

repressit, Drusus infra fines continuit proprios, Minucius prope
sine

amnem Hebrum a celsis Odrysarum montibus defluentem,

superatas proelio strauit, post quos residui ab Appio Claudio
proconsule sunt infesta concertatione deleti.Oppida enim in
Bosporo sita et Propontide, classes optinuere Romanae. 11.
Aduenit post hos imperator Lucullus, qui cum durissima
gente Bessorum conflixit omnium primus, eodemque impetu
Haemimontanos acriter resistentes, oppressit. Quo inminente,
Thraciae omnes in dicionem ueterum transiere nostrorum,
hocque modo post procinctus ancipites, rei publicae sex prouinciae sunt quaesitae.

12. Inter quas prima effronte, quae Illyriis est confinis,

Thracia speciali nomine appellatur : quam Philippopolis, Eumol-

pias uetus et Beroea, amplae ciuitates exornant. Post hanc

Hemimontus Hadrianopolim habet (quae dicebatur Uscudama),

et Anchfalon ciuitates magnas. Dein Mysia, ubi Marcianopolis
est, a sorore Traiani principis ita cognominata, et Dorostorus, a)
et Nicopolis, et Odessus, a) iuxtaque Scythia, in qua celebriora
stint aliis oppida Dionysopolis, et Tomi, et Callatia 4). Europa
omnium ultima, praeter municipia urbibus nitet duabus, Apris
et Perintho, quam Heracleam posteritas dixit. 13. Rhodopa
hule adnexa, Maximianopolim habet et Maroneam, et Aenum,
qua condita et relicta, Aeneas Italiam auspiciorum prosperitate
perpetua, post diuturnos occupauit errores.
Alte snanuscrise : Mueret.
Alte manuscrise : Dorestorus.
Alte manuscrise : Odrisus.
Alte martuscrise : Colatis.

www.dacoromanica.ro

35

14. Constat autem, (ut uulgauere rumores adsidui), omnes

paene agrestes, qui per regiones praedictas, montium circunicolunt altitudines, salubritate uirium, et praerogativa quadam
ultae longius propagandae, nos anteire, idque inde contingere
arbitrantur, quod conluuione ciborum abstinent... calidis, et
perenni uiriditate roris adsperginibus gelidis, corpora constringente, aurae purioris dulcedine potiuntur, radiosque solis,
suapte natura uitales, primi omnium sentiunt, nullis adhuc
maculis rerum humanarum infectos. His ita digest's, pedem
referamus ad coepta.
V.

Valens Aug. Gothis, qui auxilia Pxocopio contra ipsum

miserant, helium infert, et post trienium pacem cum eis

facit.

Procopio superato in Frygia, internarumque dissen-

sionum materia consopita, Victor, magister equitum, ad Gothos

est missus, cogniturus aperte, quam ob causam gens amica

Romanis, foederibusque longae pacis obstricta, tyranno dederat

adminicula, bellum principibus legitimis inferenti. Qui ut factum
firma defensione purgarent, litteras eiusdem obtulere Procopii,

ut generis Constantiniani propinquo, imperium sibi debitum

sumpsisse commemorantis, ueniaque dignum adserentes errorem.

Quibus eodem referente Victore, compertis, Valens parui
ducens excusationem uanissimam, in eos signa commouit,

motus aduentantis iam praescios, et pubiscente uere, quaesito

in unum exercitu, prope Dafneni) nomine munimentum, est castra

metatus ponteque contabulato supra nauium foros, flumen transgressus est Histrum,- resistentibus nullis. 3. Iamque sublatus

fiducia, cum ultro citroque discurrens, nullum inueniret, quern

superare poterat uel terrere : omnes enim formidine perciti
militis cum apparatu ambitioso propinquantis, montes petiuere
Serrorum2), arduos et inaccessos nisi perquam gnarls. 4. Ne
igitur aestate omni conmsupta, sine ullo remearet effectu, Arintheo magistro peditum misso cum praedatorlis globis,

rum rapuit partem, quae antequam ad dirupta uenirent et

flexuosa, capi potuerunt, per plana camporum errantes. Hocque

tantum, quod fors dederat, impetrato, redit cum suis innoxius,
nec inlato graui uulnere, nec accepto.
5. Anno secuto, ingredi terras hostiles par' alacritate
conatus, fusius Danubii gurgitibus euagatis impeditus mansit
immobilis prope Carporum uicum, statiuis cas tris ad us que autumUnele raanuscrise : Daplmen.
Unete manusaise : Succorain.

www.dacoromanica.ro

36 num locatis, emensum. Unde quia nihil agi potuit dirimente

magnitudine fluentorarn, Marcianopolim ad hiberna diseessit.
Simili pertinacia, tertio quoque anno, per Nouidunum naui'bus ad transrnittendum amnem conexis perrupto barbarico, continuatis Itineribus longius agentes Greuthungos 1) bellicosam gentem
adgressus est, postque leuiora ccrtamina, Athanaricum ea tempestate iudicem potentissimum, ausum resistere, cum manu quam sibi
crediderit abundare, extremorum metu coegit in fugam, ipseque
cum omnibus suis, Marcianopolim rediuit ad hiemem agendarn
(ut in fills tractibus) habilem.
Aderant post diuersos triennii casus, finiendi belli materiae tempestivae : prima quod ex pricipis diuturna permanslone, metus augebatur hostilis ; dein quod conmerciis uetitis,

ultima necessariorum inopia barbari stringebantur, adeo ut

lel,satos supplices saepe mittentes, uenialem poscerent pacera.

Quibus imperator rudis quidem, uerum spectator adhuc
aequissimus rerum, antequam adulationum perniciosis inlecebris captus, rem publicam funeribus perpetuo deflendis, adfligeret, in commune consultans, pacem dan i oportere decreuit.
Missique uicissim Vctor et Arintheus, qui tunc equestrem curabant militiam et pedestrem, cum propositis condicionibus adsentiri Gothos docuissent, litteris ueris, praestituitur conponendae paci conueniens locus. Et quoniam adserebat Athanaricus,

sub timenda exsecratione iurisiurandi se esse obstrictum, mandatisque prohibitum patris, ne solum calcaret aliquando Romanum, et acligi non poterat, indecorumque erat et :rile, ad
eum imperatorem transire ; recte noscentibus placuit, nauibus
remigio directis in medium flumen, quae uehebant cum armigeris principem, gentisque iudicem, inde cum suis, foederarf,
(ut statutum est) pacem. 10. Hocque conposito et acceptis obsidibus, Valens Constantinopolim redit, ubi postea Athanaricus.
proximorum factione genitalibus terris expulsus, fatali sorte
decessit, et ambitiosis exequiis riotu sepultus est nostro.
L1BER XXXI.

Caedis Valentis Aug. et cladis a Gothis inferendae

prodigia.
1. Inter haec Fortunae uolucris rota, aduersa prosperis semper alternans, Bellonam furiis in societatem ad.scitis, armabat,
maestosque trans tulit ad Orientem euentus, quos aduentare prae-

sagiorum fides clara monebat et portentorum. 2. Post multa

1) Greuthungos in loc de Theruingos ; este o eroare a autorului.

www.dacoromanica.ro

37

ectim, quae uates auguresque praedixere ueridice, resultabanc

canes ululantibus lapis, et querulum quoddam nocturnae uolucres

tinniebant 1) et flebile, et squalid' soils exortus hebetabant matutinos diei candores, et Antiochiae per rixas tumultusque uul-

gares, id in sonsuetudinem uenerat, ut quisquis uim se pati

existimaret, Vino ardeat Valens, licentius clamitaret, uoces-

que praecontun audiebantur adsidue mandantium, congeri ligna ad

Valentini lauaori succensionem, studio ipsius principis conditi,

3. Quae hunc 1111 impendere exitum uitae, modo non aperte lo-

quendo monstrabant. Super his laruale simulacrum Armeniae

regis, et miserabiles umbrae paulo ante in negotio Theodori
caesorum, per quietem stridendo carmina quaedam neniarum
horrenda, multos cliris terroribus agitabant. 4. Vagula 2) gurgulione consecto, exanimis visa est keens, cuius mors publicorum
funerum aerumnas indicabat amplas et peruulgatas. Denique cum
Chalcedonos subuerterentur ueteres muri, ut apud Constantinopolim aedificaretur lauacrum, ordine resoluto saxorum, in qua-

drat lapide, qui structura latebat in media, hi Graeci uersus

incisi reperti sunt, futura plene pandentes :

5. 'AXx'ernerrav vpapai bp00-EpCd Kara liaTU xopeil3

Tepngevat orpmptilvtai Eigrreptas xaferruiaq,

Kai rEiXog Xourpoio TCOVRYTOVOV

aaETal etXxag,

AT) T6TE 1.1Upia Cp0Xa 7TOX1JOITEOWV etV0plinTUJV

icrrpov KaUtp6oto Trpov Treptovra Crini

Kai Xxvandly 6Xi.a1 xtl)pnv xal Muoiba ably;
iTatovinq b'brIfivTa ov iXTriat patvomtvpatv
MT00 Kai pea010 TatOq Kai bfipiv (1:tEEt.

De Hunorum et Halanorum aliarumque Scythiae

Asiaticae gentium sedibus et moribus.
1. Totius autem sementem exitii, et clad= 1) originem
quas Martius furor incendio insolito miscendo
cuneta conciuit, hanc comperimus causam. Hunorum gens monumentis ueteribus leuiter nota, ultra paludes Maeoticas glacidiuersarum,

alem oceanum accolens, omnem modum feritatis excedit. 2. 1.1bi

quoniam ab ipsis nascendi primitiis, infantum ferro sulcantur

altius genae, et pilorum uigor tempestiuus emergens, conrugaiis
cicatricibus hebetetur, senescunt imberbes, absque ulla uenustate,
/) In loc de : gemebant.
2) Alte manuscrise : tragula, aquila, vaccula.

www.dacoromanica.ro

38

sp,adonibus similes, conpacts omnes firmisque membrs, et opi-

niis ceruicibus, prodigiose deformes et pand, ut bpedes existfms bestias, uel quales in conmargnandis ponlibus effigiati
stipites dolantur incompte. 3. In homnum autem figura, licet
insuaui ita uictu sunt aspen, ut neque igni neque sapbratis
ndigeant cibis, sed radicibus herbarum agrestium, et semicruda
cuiusuis pecors carne uescantur, quam inter femora sua equorumque terga, subsertam, fotu calefatiunt breui. 4. Aedificiis nullis um-

quam tecti, sed haec uelut ab usu communi discreta sepulchra,

declinant. Nec enim apud eos uel arundine fastgatum repperiri
tugurium potest. Sed uagi montes pefagrantes et sluas, pruinas
famem sitimque perferre ab incunabulis adsuescunt. Peregre tecta
(nisi adgente maxima necessitate) non subeunt nec enim [apud
eos] se tutos existimant esse sub tectis... 5. Indumentis operiuntur lintels uel ex pellibus siluestrium murum consarcnatis ;
nec ala illis domestica uestis est, ala forensis, sed semel obsoleti colors tunica collo inserta, non ante deponitur aut mutatur, quam diuturna carie in pannulos diffluxerit defrustata.
6. Galers incuruis capita tegunt, hirsuta crura corlis munentes
haednis, eorumque calcei formulis nulls aptati, uetant incedere gressibus lberis. Qua causa ad pedestres parum adcommo-

dati sunt pugnas, uerum equis prope adfix, duris quidein sed
deformibus, et muliebrter isdem non numquam insdentes, funguntur muneribus consuets. Ex ipss quuis in hac natione pernox et perdius 1) emit et vendt, cibumque sum t et potum, et
inclinatus ceruici angustae iument, In altum soporem ad usque
uarietatem effunditur somniorum. 7. Et deliberatione super rebus proposta seris, hoc habitu omnes in commune consultant.
Aguntur autem nulla seueritate regali, set 2) tumultuario primaturn ductu contenti, perrumpunt qucquid nciderit. 8. Et pugnant non numquam lacessti, sed neuntes proelia cuneatim, uaris uocibus sonantbus toruum. Utque ad pernictatem sunt leues
et repentini, ita subto de industria dspers incessunt, ut inconposita acie, cum caede uasta discurrunt, nec inuadentes uallum,

nec castra inimica piantes, prae nimia rapiditate cernuntur.

9. Eoque omnium acerrmos facile dixeris bellatores, quod procul missilibus telis, acutis ossibus pro spiculorum acumne, arte
mira coagmentats, et distnctis..., commnus ferro sine sui respectu confligunt, hostisque dum mucronum noxas obseruant,
contorts laciniis inlgant, ut laqueatis resistentium membris, equitandi uel gradiendi adimant facultatem. 10. Nemo apud eos arat nec
stuam alquando contingit. Omnes enim sine sedbus fixis, absque

lare uel lege aut ritu stabli dspalantur, semper fugientium si..

A/te ruanuscrise peruius.

Alte rnanuscrise : sed.

www.dacoromanica.ro

39

miles, cum carpentis in quibus habitant : ubi coniuges taetra

illis uestimenta contexunt, et coeunt cum maritis, et pariunt, et
ad usque pubertatem nutriunt pueros. Nullusque apud eos interrogatus, respondere unde oritur potest, alibi conceptus natusque procul, et longius educatus. 11. Per indutias infidi et
inconstantes, ad omnem auram incidentis spei nouae perquam
mobiles, totum furori incitatissimo tribuentes. Inconsultorum
animalium ritu, quid honestum inhonestumue sit, penitus ignorantes, flexiloqui et obscuri, nullius religionis uel superstitionis
reuerentia aliquando districti, aun i cupidine inmensa flagrantes,
adeo permutabiles et irasci faciles ut eodem aliquotiens die, a
sociis nullo inritante saepe desciscant, itidemque propitientur,
nemine leniente.
12. Hoc expeditum indomitumque hominum genus, externa
praedandi auiditate flagrans inmani, per rapinas finitirnorum grassatum et caedes, ad usque Halanos ') peruenit, ueteres Massagetas,
qui unde sint uel quas incolant terras, quoniam huc res prolapsa est,
consentaneum est demonstrare, geografica perplexitate monstrata,
et uaria, tandem repperit ueritatis interna
quae die multa luda
.
. 13 Abundans aquarum Hister aduenarum magnitudine flu-

enti Sauromatas praetermeat, ad usque amnem Tanaim pertinentis, qui Asiam terminat ad Europa. Hoc transito in inmen-

sum extentas Scythiae solitudines Halani inhabitant, ex montium

appellatione cognomina% paulatimque nationes conterminas
crebritate uictoriarum adtritas, ad gentilitatem sui uocabult
traxerunt (ut Persae). 14. Inter hos Nerui 2) mediterranea incolunt
loca, uicini uerticibus celsis, quos praeruptos geluque torpentes,
aquilones astringunt. Post quos Vidini sunt et Geloni, perquam
feri, qui detractis peremptorum hostium cutibus, indumenta sibi
equisque tegmina conficiunt bellatoriis. Gelonis Agathyrsi con-

limitant, interstincti colore caeruleo corpora sutil et crines, et

humiles quidem minutis atque raris, nobiles cero latius fucatis
et densioribus notis. 15. Post hos Melanchlaenas et Anthropofagos palari accepimus per diuersa, humanis corporibus uictitantes, quibus ob haec alimenta nefanda desertis, finitimi omnes
longa petiere terrarum. Ideoque plaga omnis orienti aestiuo
obiecta, usque dum uenitur ad Seras, inhabitabilis minsit. 16.
Parte ala prope Amazonum sedes, Halani sunt orienti adclines
diffusi per populosas gentes et amplas, Asiaticos uergentes in
tractus, quas dilatari ad usque Gangen accepi, fluuium intersecantem terras Indorum, mareque inundantem australe.
17. Hi bipertiti per utramque mundi plagam Halani, quorum gentes uarias nunc recensere non refert, licet dirempti
spatiis longis, per pagos, (ut Nomades) uagantur inmensos,
Alte manuscrise : Alanos.

Alte texte au Neuri.

www.dacoromanica.ro

40a,eui tamen progressu, ad unum concessere uocabulum, et aummatim omnes Halani cognominantur, ob mores et modum efferatum uluendi, eandemque armaturam. 18. Nec enim ulla stint

lila uel tuguria, aut uersandi uomeris cura, sed carne et copia uictitant lactis, plaustris supersidentes, quae operimentis

curuatis corticum per solitudines conferunt, sine fine distentas.

Cumque ad gramnea uenerint, in orbiculatam figuram locatis
sarracis 1), ferino Mu uescuntur, absumptisque pabulis, uelut
carpentis cluitates impositas uehunt, maresque supra cum feminis coeunt, et nascuntur in his et educuntur infantes, et habitaruila sunt haec illic perpetua, et quocumque ierint, illic genuinum existimant larem. 19. Armenta prae se agentes, cum gregibus pascunt, maximeque equini pecoris est eis sollicitior curs.
Ibl campi semper herbescunt, intersitis pomiferis locis : atque
ideo transeuntes quolibet, nec alimentis nee pabulis indigent,
quod efficit umectum solum et crebri fluminum praetermeantium cursus. 20. Omnis igitur aetas et sexus inbellis, circa uehicula ipsa uersatus, muniis distringitur mollibus : iuuentus uero
equitandi usu a prima pueritia coaliscens, incedere pedibus existimat uile, et omnes multiplici disciplina prudentes sunt bellatores. Unde etiam Persae, qui sunt originitus Scythae, pugnandio
sunt peritissimi.

21. Proceri autem Halani paene sunt omnes et pulchrl,

crinibus mediocriter flauls, oculorum temperata torultate terribiles, et armorum leuitate uelores, HunIsque per omnia suppares, uerum uictu mitiores et cultu, latrocinando et uenando
ad usque Maeotica stagna, et Cimmerium Bosporum, itidemque
Armenios discurrentes, et Mediam. 22. Utque hominibus quiet's
et placklis, otium est uoluptabile, ita nos pericula iuuant et
bella. Iudicatur ibi beatus, qui in proelio profuderit animam,
senescentes enim et fortuitis mortibus mundo digressos, ut
degeneres et ignauos, conuiciis atrocibus insectantur, nec quicquam est quod elatius iactent, quam homine quolibet occiso,
proque exuulis gloriosis interfectorum auulsis capitibus, detractas
pelles pro faleris iumentis accommodant bellatoriis. 23. Nec
templum apud eos uisitur aut delubrum, ne tugurium quidem
calmo tectum cerni usquam potest, sed gladius barbarico ritu humi
figitur nudus, eumque ut Martem, regionum quas circumcolunt,
praesulem uerecundius colunt. 24. Futura miro praesagiunt
modo. Nam rectiores uirgas uimineas colligentes, easque cum
incantamentis quibusdam secretis, praestiotuto tempore discer-

nentes, aperte quid portenditur norunt. 25. Seruitus quid sit

ignorant, omnes generoso semine procreati, iudicesque etiam
nunc eligunt diuturno bellandio usu spectatos. Sed ad reliqua
textus propositi reuertamur.

1) Alte manuscrise : satricutis.

www.dacoromanica.ro

41

IIL

Huni Halanos Tanaitas armis aut pactis sibi a-chungunt Gothosque invandUnt ac suis sedibus pellunt.
1. Igitur Huni peruasis Halanorum regionibus, quos Greuthungis confines, Tanaitas consuetudo cognominauit, interfectisque multis et spoliatis, reliquos sibi concordandi fide pacta
iunxerunt, eisque adhibitis confidentius Ermenrichi late patentes
et uberes pagos repentino impetu perruperunt, bellicosissimi

regs, et per multa uariaque fortiter facta, uicinis nationibus

formidati. 2. Qui ti subitae procellae perculsus, quamuis manere

fundatus et stabilis din conatus est, inpendentium tamen
ta tem augente uulgatius fama, magnorum discriminum metum
noluntaria morte sedauit. 3. Cuius post obitum, rex Vithimiris
creatus, restitit aliquantisper Halanis, Hunis aliis fretus, quos
mercede sociauerat 1) partibus suis. Verum post multas quas
pertulit clades, animam effudit in proelio, ti superatus armorum.
Cuius parui Mil Viclerichi nomine curam susceptam, Alatheus

tuebatur et Safrax, duces exerciti et firmitate pectorum noti,

qui cum tempore arto praeuenti, abiecissent fiduciam repugnandi,
cautius discedentes, ad amnem Danastium 2) peruenerunt, inter
Histrum et Borysthenem, per camporum ampla spatia diffluen-

tem. 4. Haec ita praeter spem accidisse doctus Athanaricus,

Theruingorum iudex, in quem (ut ante relatum est), ob auxilia

missa Procopio, dudum Valens commouerat signa, stare gradu

fixo temptabat, surrecturus in uires, si ipse quoque lacesseretur, ut ceteri. 5. Castris denique prope Danastii margines a
Greuthungorum uallo 3) longius oportune metatis, Munderichum
ducem postea limitis per Arabiam, cum Lagarimano et optimatibus aliis, ad usque uicesimum lapidem =sit, hostium speculaturos aduentum, ipse aciem nullo turbante, interim struens. 6.
Verum longe aliter quam rebatur, euenit. Huni enim (ut sunt
in coniectura sagaces), multitudinem esse longius aliquam suspicati, praetermissis quos uiderant, in quietem tamquam nullo
obstante, compositis, rumpente noctis tenebras luna, uado fluminis penetrato, id quod erat potissimum elegerunt, et ueriti
ne praecursorius index procul agentes absterreat, Athanaricum
ipsurn ictu petiuere ueloci. 7. Eumque stupentem ad impetum
primum, amissis quibusdam suorum, coegerunt ad effugia properare montium praeruptorum. Qua re nouitate, maioreque
venturi pauore constrictus, a superciliis Gerasi fluminis ad
usque Danubium, Talfalorum terras praestringens, muros altius
Alte manuscrise : sociauit.
Alte teNIze : Danastrurn.

Alte manuscrise : Greuthungorum uallem.

www.dacoromanica.ro

42

erigebat hac lorica diligentia celeri consummata, in tuto locan-

dam securitatem suam existimans et salutem. 8. Dumque efficax opera suscitatur, Huni passibus eum citis urgebant, et lam
oppresserant aduentantes, ni grauati praedarum onere destitissent.

Fama tamen late serpente per Gothorum reliquas gentes,

quod inuisitatum antehac hominum genus, tit turbo montibus
celsis, ex abdito sinu coortum, adposita quaeque eonuellit et
modo ruinae corrumpit : populi pars maior quae Athanaricum
attenuata necessariorum paenuria deseruerat, quaeritabat domicilium remotum ab omni notitia barbarorum, diuque deliberans,
quas eligeret sedes, cogitauit Thraciae receptaculum, gemina
ratione sibi conueniens, quod et caespitis est feracissimi, et
amplitudine fluentorum Histri distinguitur ab ands patentibus
iam peregrini fulminibus Martis hocque Hem residui uelut
mente cogitauere communi.

IV.

Pars maior Gothorum cognomine Theruingorum finibus suis expulsa, permissu Valentis a Romanis transpor-

tatur in Thraciam, obsequium et auxilia pollicita. Greuthungi quoque, pars altera Gothorum, furtim ratibus Histrum trlanseunt.
1. Itaque duce Alauiuo ripas occupauere Danubii, missisque

oratoribus ad Valentem, suscipi se humili prece poscebant, et

quiete uicturos se pollicentes, et daturos (si res flagitasset)
auxilia. 2. Dum aguntur haec in externis, nouos maioresque sotills casus, uersare gentes arctoas, rumores terribiles diffuderunt :

per omne quicquid ad Pontum a Marcomannis praetenditur et

Quad's, multitudinern barbaram abditarum nationum, ui subita
sedibus pulsam, circa flumen Histrum uagari, cum caritatibus
suis disseminantes. 3. Quae res aspernanter a nostris inter initia
ipsa accepta est, hanc ob causam, quod illis tractibus non nisi
peracta aut sopita audiri procul agentibus consueuerant bella.
4. Verum pubiscente fide gestorum, cui robur 1) aduentus gentilium addiderat legatorum, precibus et obtestatione petentium
citra flumen suscipi plebem extorrem nagotium laetitiae fuit
potius quam timori, eruditis adulatoribus in maius fortunam

principis extollentibus, quae ex ultimis terris tot tirocinia trahens,

ei nec opinanti offerret, ut conlatis in unum suis et alienigenis
uiribus, inuictum haberet exercitum, et pro militari supplement
quod prouinciatim annuum pendebatur, thesauris accederet auni
1) Alte monuscrise : rumor.

www.dacoromanica.ro

43

cumulus magnus. 5. Hacque spe mittuntur diuersi, qui curn

uehiculis plebem transferant truculentam. Et nauabatur opera
diligens, nequ Romanam rem euersurus relnqueretur, uel quas-

satus morbo letali. Proinde permissu mperatoris, transeundi

Danubium copiam, colendque adepti Thraciae partes, transfretabantur in dies et noctes, naufbns ratbuspue et cauats arbo. rum
alues agminatim npositi, atque per amnem longe omnium
cillmum, mbriumque crebritate tunc auctum, ob densitatem
nmiam contra ictus aquarum nitentes quidam, et natare conati,
hausti sunt plures.
Ita turbido nstantium studio, orbis Romani pernices
ducebatur. Illud sane neque obscurum est neque incertum, infau-

stos transuehendi barbaram plebem ministros, numerum

conprehendere calculo saepe temptantes, conquieusse frustatos,
quem qui scire uelit"
ut eminentissimus memorat uates,
Libyci uelit aequoris dem
discere, quam multae zefyro traduntur harenae"
Resipiscant tandem memoriae ueteres, Medicas acies
ductantes ad Graecam : quae dum Hallespontiacos pontes, et
discdio quodam fabrli, mare sub imo Athons pede quaestum
exponunt et turmatim apud Doriscum exercitus rcenstos, concordante omni posteritate, ut fabulosae sunt lectae. 8. Nam
postquam innumerae gentium multtudines, per prouincias circumfusae, pandentesque se in spata ampla camporum, regiones
omnes et cuncta oppleuere montium iuga, fides quoque uetustatis recent documento frmata est. Et primus cum Alauitio
suscipitur Fri tigemus, quibus et alimenta pro tempore, et subigendos agros tribu statuerat mperator.
9. Per idem tempus nos/6 limits reseratis obcibus, atque
(ut Aetnaeas faufflas armatorum agmina diffundente barbaria),
cum dif Hales necesstatum artcul correctores rei
poscerent alquos clartudine gestarum rerum notssimos t quasi
laeuo quodam numine diligente, in unum quaesti potestatibus
praefuere castrensibus homines maculosi t qubus Lupicinus
antstabat et Maximus, alter per Thracias comes, dux alter exitiosus, ambo aemulae temeritats. 10. Quorum insidatrix auditas
materia malorum omnium fuit. Nam (ut ala ornittamus, quae memorat uel eerie snentibus isdem, all perdtis rationibus, in
commeantis peregrinos adhuc innoxos delquerunt), illud dicetur,

quod nec apud sui perculi iudces, absoluere ulla poterat uenia,
triste et inauditum. 11. Cum traducti barbari uictus inopia uexarentur, turpe commercium duces inusissimi cogitarunt, et quantos

undique insatiabilitas colligere potult canes, pro singuls dederunt mancpis, nter quae duct sunt optimatum....

12. Per hos dies in terea etiam Vthercus Greuthungorum

rex cum Alatheo et Safrace, quorum arbitrio regebatur, temque
Farnobio, propinquans Histri marginibns, ut sml susciperetur
www.dacoromanica.ro

44

humanitate, obsecrauit imperatorem legatis propere missis, 13

Quibus (ut communi rei conducere uidebatur), repudiatis, et
quid capesserent anxiis, Athanarichus paria pertimescens, abscessit, memor Valentem dudum cum foederaretur concordia
despexisse, adfirmantem se rellgione deuinctum, ne calcaret
solum aliquando Romanum, hacque causatione 1), principem firmare pacem in medio flumine coegisse s quam simultatem ueritus,

ut adhuc durantem, ad Caucalandensem locum altitudine siluarum inaccessum et montium, cum suis omnibus declinauit, Sarmatis
inde extrusis.
V.

Theruingi fame et inopia pressi ac pessime habiti.

Ducibus Alauiuo et Fritigerno a Valente deficiunt, ac Lupicinum cum suis fundunt.
1. At uero Theruingi, iam dudum transire permissi, mope
6,13as etiam tum uagabantur, duplici impedimento adstricti, quod
ducum dissimulatione perniciosa, nec uictui congruis stint adiuti, et tenebantur consulto nefandis nundinandi commerciis.

2. Quo intellecto, ad perfidiam instantium malorum subsidium

uerti mussabant, et Lupicinus ne iam deficerent pertimescens,
eos admotis militibus, adigebat ocius proficisci,
Id tempus oportunum nancti Greuthungi, cum alibi 'milltibus occupatis, nauigia ultro citroque discurrere solita, transgressum eorum prohibentia quiescere perspexissent, ratibus transiere male contextis, cas traque a Fritigerno locauere longissime.
At file genuina praeuidendi sollertia, uenturos muniens
casus, ut et imperiis oboediret, et regibus ualidis iungeretur,
incidis segnius Marcianopolim tarde peruenit itineribus lentis. Ubl aliud accessit atrocius, quod arsuras in commune exitium,

faces furiales accendit. 5. Alauiuo et Fritigerno ad conuimium

conrogatis, Lupicinus ab oppidi moenibus, barbaram plebem,
opposito milite, procul arcebat, introire ad comparanda uictui

necessaria, ut dicioni nostrae obnoxiam et concordem, per

preces adsidue postulantem, ortisque maioribus iurgiis inter

habitatores et uetitos, ad usque necessitatem pugnandi est uentum. Efferatique acrius barbari, cum necessitudines hostiliter
6. Quae
rapi sentirent, spoliarunt interfectam militutn magnam
accidisse idem Lupicinus, latenti nuntio doctus, dum in nepotali
mensa ludicris concrepantibus, diu discumbens uino marcebat et
somno, futuri coniciens exitum, satellites omnes, qui pro praetorio (honoris et tutelae causa) duces praestolabantur, occidit. 7.
Hocque populus qui muros obsidebat dolenter accepto, ad uin1) Alte manuscrise : occasione.

www.dacoromanica.ro

45

dictam deteutoram regum (at opinabatur), paulatim angescens,

multa minabatur et saeua. Utque erat Fritigemus expediti sonsiIii, ueritus ne teneretar obsidls uice cum ceteris, exclamauit,
grauiore pugnandum exitio, ni ipse ad leniendum nalgas sineretur exire cura sociis, quod arbitratum humanitatis specie ductores suos occisos, in tumultuna exarsit. Hocque impetrato, egressi
omnes exceptique cum plausu et gaudiis, ascensis equis euolorunt, moturi incitamenta diuersa bellorum. 8. Haec ubi fama,
rumorum nutrix maligna, dispersit, urebatur dimicandi studio
Theruingorum natio omnis, et inter metuenda multa periculorunaque praevia maximorum, uexillis de more sublatis, auditisque
triste sonantibus classicis, lam turmae praedatoriae concursabant,

pilando ulnas et incendendo, uastisque cladibus quicquid inueniri poterat permiscentes.

Aduersus quos Lupicinus properatione tumultuaria coactie militibus, temere magis quam consulte progressus, in nono ab urbe miliaria) stet% paratus ad decernendum. Barbarique
hoc contemplato, globos inrupere nostrorum incauti '), et parmas
oppositis corporibus inlidendo, obuios hastis perforabant et gladiis, furoreque urgente cruento, et tribuni et pleraque pars armatorum periere, signis ereptis, praeter ducem infaustum, qui ad
id solum intentas, ut confligentibus aliis, proriperet ipse semet
in fugam, urbem cursu concito petit. Post quae hostes armis
induti Romanis, nullo uetante, par uaria grassabantur.
Et quoniam ad has partes post multiplices uentum est
actus, id lecturos (siqui erunt umquam), obtestamur, nequis a
nobis scrupulose gesta uel numerum exigat peremptorum, qui
comprehendi nullo genere potuit. Sufficiet enim, ueritate null&
uelata mendacio, ipsas rerum digerere summitates, cum explicanclae rerum memoriae, ubique debeatur integritas fida. 11. Negant
antiquitatum ignari, tantis malorum tenebris offusam aliquando
fuisse rem publican% sed falluntur malorum recentium stupore
confixi. Namque si superiores uel recens praeteritae reuoluantur aetates, tales tamque tristes rerum motus saepe contigisse
monstrabunt. 12. Inundarunt Italiam ex abditis oceani partibus,
Teutones repente cum Cimbris, sed post inflictas rei Romanae
eludes inmensas, ultimis proeliis per duces amplissimos supe-

rati, quid potestas Martia adhibita prudentia ualet, radicitus

extirpati, discriminibus didicere supremis. 13. Marco itidera
moderante imperium, unum spirando uesania gentium dissonarum,
post bellorum fragores inmensos, post aerumnasz) urbium captarum et direptarum, et poenas sumptas pro rectoris intenta, partes
eorum exiguas reliquisset intactas. 14. Verum mox post calamitosa
dispendia, res in integram sunt restitutae, hac gratia, quod nondum

solutioris uitae mollitie, sobria nefastas infecta, nec ambitiosis

Alte mansucrise : incautos.
Alte texte miseriam, ruinas, exitus.

www.dacoromanica.ro

46

mensis nec flagitiosis quaestibus inhiabat, sed unanimanti ardore, summi et infimi inter se congruentes, ad speciosam pro re
publica mortem, tamquam ad portum aliquem tranquillum properabant et placidum.
15. Duobus nauium milibus, perrupto Bosporo et Moribus Propontidis, Scythicarum gentium cateruae transgressae,
ediderunt quf dem acerbas terra mariq tie strages ; sed amissa
suorum parte maxima reuerterunt. 16. Cecidercult dimicando cum
barbaris imperatores Decii pater et filius. Obsessae Pamphyliae

ciultates, iasulae populatae conplures, inflammata Macedonia

omnis, din multitudo Thessalonicam circumsedit itidemque Cyzicum. Anchialos capta et tempore eodem Nicopolis, quam indicium uictoriae contra Dacos, Traianus condidit imperator, 17, Post

clades acceptas, inlatasque multas et saeuas, excisa est Filippopolis, centum hominum milibus, nisi fingunt annales, infra moenia
iugulatis. Vagati per Epirum Thessaliamque, et omnem Graeciam

licentius hostes externi, sed adsumpto in imperium Claudio,

glorioso ductore, et eodem honesta morte praerepto, per Aurelianum, acrem uirum, et seuerissimum noxarum ultorem, pulsi
per longa saecula siluerunt inmobiles, nisi quod postea latrocinales globi vicina cum sui exalt) rarius incursabant. Verum
ea persequar unde deuerti.
VI.

Sueridus et Collas Gothorum Optimates, una cum

suis prius recepti, cur rebellauerint, et caesis Hadriapolitanis, Fritigemo se adiunxerint, lad diripiendas Tivacias
conuersi.
1. Hoc gestorum textu circumlato nuntiis densis, Sueridus
et Collas (Gothorum optimates) cum populis suis longe ante suscepti, et curare apud Hadrianopolim hiberna disposal, salutem
suam ducentes antiquissimam omnium, otiosis animals accidentia
cuneta contuebantur. 2. Verum imperatoris litteris repente perlatis, quibus transire iussi sunt in Hellespontum, uiaticum cibos
biduique dilationem tribui sibi sine tumore poscebant. Quod
ciuitatis magistratus ferens indigne (suscensebat enim isdem ob
rem suam in suburbano uastatam), imam plebem omnem cum
Fabricensibus, quorum illic ampla est multitudo, productam, in

eorum armauit exitium, iussisque bellicum canere bucinis, ni

abirent ocius (ut statutum es t) pericula omnibus minabatur extrema. 3. Quo malo praeter spem Gothi perculsi, et concito quam
considerato ciuium adsultui) pnierriti, steterunt inmobiles, laceratique ad ultimum detestatione atque conuicils, et temptati
1) Alte manuscrise : assulto.

www.dacoromanica.ro

47

missilium iactibus raris, ad defectionem erupere confessam, et

caesis plurimis quos impetus deceperat petulantior, auersisque

residuis, et telorum uarietate confixis, habitu iam Romano cadaueribus spoliatis armati, uiso propius Fritigerno, iunxerunt
semet ut morigeri socii, urbemque clausam obsidionalibus aerumnis urgebant. In qua difficultate diutius positi, passim et
promisee') ruebant, eminensque aliquorum audacia peribat inulla, multique sagittis et rotatis per fundas lapidibus interibant.
4. Tunc Fritigernus frustra cum tot claclibus conluctari, homines ignaros obsidendi contemplans, relicta ibi manu sufficiente,
abire negotio inperfecto suasit, pacem sibi esse cum parietibus memorans, suadensque ut populandas opimas regiones et
uberes, absque discrimine ullo, uacuas praesidiis etiamtum adoterentur. 5. Laudato regis consilio, quem cogitatorum norant
fore socium efficacem, per Thraciarum latus omne dispersi caute
gradiebantur, dediticiis uel captiuis uicos uberes ostendentibus,
eos praecipue, ubi alimentorum repperiri satias dicebatur, eo
maxime adiumento, praeter genuinam erecti fiduciam, quod
confluebat ad eos in dies ex eadem gente multitudo..., dudum
a mercatoribus uenundali, adiectis plurimis quos primo transgressu necati inedia, uino exili uel panis frustis mutauere Milssimis. 6. Quibus accessere sequendarum aun i uenarum periti
non pauci, uectigalium perferre posse non sufficientes sarcinas
graues, susceptique libenti consensione cuactorum, magno usui
isdem fuere ignota peragrantibus loca, conditoria frugum oc-culta, et latebras hominum, et receptacula secretiora, monstrando.
'7. Nec quicquam nisi inaccessum et deuium, praeeuntibus isdem
mansit intactum. Sine distantia enim aetatis uel sexus, caedi-

bus incendiorumque magnitudine cuncta flagrabant, abstractisque ab ipso uberum suctu paruulis et necatis, raptae sunt matres, et uiduatae maritis coniuges ante oculos caesis, et puberes2)
adultique pueri, per parentum cadauera tracti sunt. 8. Senes denique multi, ad satietatem uixisse clamantes , post amissas opes
cum speciosis feminis, manibus post terga contortis, defletisque
gentilium fauillis, aedium ducebantur extorres.
VII.

Profuturus et Traianus ac Richomeres pugnant aequo

Marte cum Gothis.
1. Haec ex Thraciis magno maerore accepta, Valentem
principem in sollicitudines uarias distraxerunt. Et confestim
Victore magistro equitum miss ad Persas, ut super Armeniae
etne manuscrise : promi,scue.
Aite texte : impuberes,

www.dacoromanica.ro

48

statu pro captu rerum componeret npendentium, ipse Anti.

chia protinus egressurus, ut Constantinopolim interim peteret,
Profuturum praemst et Traianum, ambo rectores, anhelantes
qudem altus, sed inbells. 2. Qu cum ad loca uenssent, ub
particulatim perque furia mags et latrocinia, multitudo minu
deberet hostlis, ad id quod erat perniciosum, intempestiue conuers, legiones ab Armenia ductas, opposuere, uesanum adhuc
spirantibus barbara, opere quidem Marti saepe recte compertas, sed inpares plebi nmensae, quae celsorum iuga montium
occuparat et campos. 3. Hi numeri nondum experti, quid cum
desperatone rabies ualeret indomita, trusos hostes ultra Haemi
monts abscisos scopulos faucibus inpegere praeruptis, ut in bar-

baros locs et in solis, nusquam repperiens extum, diuturna

consumeret fames, et operrentur ipsi Frgeridum ducem, cum
Pannonicis et transalpins auxiliis aduentantem, quem pettu
Valenta Gratianus ire dsposuit in procnctum, laturum suppetias his qui ad ultmum uexabantur exitum. 4. Post quem
Richomeres, domestcorum turn comes, mperatu eiusdem Gratani motus e Galls, properauit ad Thracias, ductans cohortes
alquas nomine tenus, quart= pars pleraque deseruerat, ut lactauere quidam, Merobaudis sues% uerit ne desttutae admnculs Gallae uastarentur licenter, Rheno perrupto. 5. Verum
articulorum dolore Frgerdo praepedito, uel certe (ut obtrectatores finxere maliuol,) morbum causante, ne feruentbus proeliis
interesset, uniuersos regens ex communi sententa, Richomeres
Profuturo sociatur et Traiano, tendentbus prope oopidum
Salices, unte haud longo spatio separatum, uulgus naestirnabile
barbarorum, ad orbs rotund figuram multitudne dgesta plaustrorum, tamquam ntramurans cohibtum spatiis, olio fruebatur
et ubertate praedarum.
6. Praeuia gitur spe meliorum, Romani duces (si fors copiam attulisset), ausuri alquid glorosum, Gothos quicquid
molrentur, saga doter obseruabant id scilicest praestruentes, ut
si aliorsum castra mouissent, quod fecere creberrime, terga ultimorum adort, piares confoderent corals, magnamque spoliorum
auerterent partem, 7. Hoc intellect, hostes uel transfugarum
indicis doct, per quos nihil latebat ncogntum, in eodem loco
diu manserunt : sed opposti exercitus motu praestrct, aliorumque militum quos af f lucre lam sperabant: tessera data gentil,

per diuersa prope diffusas acciuere uastatorias manas, quae

optmatum acceptis... statatimque ncens malleol, ad carraginem

(quam ta ips appellant) alit uelocitate regressae, incentiuum
audend maiora popularibus addiderunt. 8. Nihil post haec inter

partes praeter indutas laxatum est breues. Reversis enim his

quos necesstas euocarat, pl.:bs omnis Infra saeptorum ambitum

etiam tum contrusa nmanter fremens, nimisque concita truculentis, experri postrema discrimina, nee principibus gentis,
qui aderant, renuentbus, cruditate festinabant. Et quonam haec
www.dacoromanica.ro

49

sole agebantur extremo, noxque aduentans ad quietem inuitos

retinebat et maestos, capto per otium cibo, somni manserunt
expertes. 9. Contra Romani, his cognitis, ipsi quoque exsomnes,

uerebantur hostes et male sanos eorum ductores, ut rabidas

feras ; euentum licet anciptem, ut numero satis inferiores, prosperum tamen ob iustiorem sui causam, mentibus expectantes
inpauidis.
10. Candente 1) itaque protium die, signo ad arma capienda

ex utraque parte per lituos dato, barbari postquam inter cos

ex more iuratum est, tumulosos locos adpetere temp tauerunt,
quo exinde per procliue rotarum modo obuios mpetu conuoluerent acriore. Hocque uiso, ad suos quisque manipulos pro-

perans miles, stabili gradu consistens, nec uagabatur nec relictis

ordinibus procursabat 11. Ergo ubi utrimque acies cautius incedentes, gressu steterunt immobili toruitate mutua bellatores luminibus se contuebantur obliquis. Et Romani quidem uoce undique
Martia concinentes, a minore solita ad maiorem protolli, quam
gentilitate appellant barritum, uires ualidas erigebant. Barbari
uero major= laudes clamoribus stridebant inconditis, interque
uarios sermonis dissoni strepitus, leuiora proelia temptabantur.
12. Iamque uerrutis et missilibus aliis, utrimque semet eminus
lacessentes, ad conferendas coiere minaciter manus, et sents
in testudinum formam coagmentatis, pes cum pede conlatus est.
Barbarique ut reparabiles semper et celeres, ingentes clauas in
nostros conicientes ambustas, mucronesque acrius resistentium
pectoribus inlidentes, sinistrum cornu perrumpunt : qucd inchnatum subsidialis robustissimus globus, e propinquo latere fortiter excitus, haerente iam morte ceruicibus sustentauit. 13. Fermente igitur densis caedibus proelio, in confertos quisque
promptior ruens, ritu grandinis undique uolitantibus tells oppe-

tebat et gladiis et sequebantur equites hinc hide fugientium

occipitia lacertis ingentibus 3) praecidentes et terga, itidemque

altrinsecus pedites, lapsorum timore inpeditorum, secando suffragines. 14. Et cum omnia caesorum corporibus opplerentur,
iacebant nter eos quidam semanimes, spem uitae inaniter usurpando, alii glande funds excussa, uel harundinibus armatis
ferro confixi, quorundam capita per medium frontis et uerticis,
mucrone distincta, in utrumque umerum magno cum horrore
pendebant. Et pertinaci concertatione nondum lassatae, aequo
Marte partes semet altrInsecus adflitabant, nec de rigore ge-

nuino quidquam remittebant, dum vires animorum alacritas

excitaret. Diremit tamen interneciva certamina, cedens uespero
dies, et canals qua quisque potuit, inconposite discedentibus,
residui omites repetunt tentoria tristiores. 16. Humatis denique
Ale texte : ca(n)dente.
Alte manuscrise : cohorte.
Alte texte : uigentibus,'

www.dacoromanica.ro

50

pro locorum et temporis ratione, honoratis quibusdam inter

defunctos, reliqua peremptorum corpora dirae uolucres consumpserunt, adsuetae filo tempore cadaueribus pasci, ut indicant

nunc usque albentes ossibus campi. Constat tamen in numero

longe minore Romanos, cum copiosa multitudine conluctatos,
funerea multa perpessos : non tamen sine deflendis aerumnis,
exagitasse barbaram plebem.

Vili.

Clausi intra Haemimontanas Gothi, deinde a Romanis

emissi, Thraciam rapinis, caedibus, stupris, incendiisque

foedant et Barzimenem Scutariorum Tribunum interficiunt.
1. His casibus proeliorum ita luctuose finitis, nostri proximos Marcianopoleos petiuere secessus. Gothi infra uehiculorum
anfractus, sponte sua contrusi, numquam exinde per dies septem
egredi uel uideri sunt ausi, ideoque oportunitatem milites nancti,
inmensas alias barbarorum cateruas inter Haemimontanas angustias clauserunt, aggerum obiectu celsorum, hac spe nimirum,

ut inter Histrura et solitudines perniciosa hostium multitndo

conpacta, nullosque repperiens exitus, periret inedia, cunctis
utilibus ad uiuendum in ciuitates ualidas conportatis, quarum

nullam etiam tum circumsedere conati sunt, haec et similia machinari penitus ignorantes. 2. Post quae repetiuit Gallias Richomeres, ob maiorem proeliorum fremitum qui sperabatur, inde
adminicula perducturus. Haec Gratiano quater et Merobaude
consulibus agebantur, anno in autumnum uergente.
3. Inter quae Valens audito lugubri bellorum direptionum.-

que euentu, Saturninum equestris exercitus ad tempus cura

commissa, suppetias Traiano ferentem, misit et Profuturo. 4. Forteque isdem diebus per Scythiae regiones et Moesiae, omnibus
quae poterant mandi, consumptis, feritate urgente pariter et

inopia, erumpere barbari molibus magnis ardebant, Hocque

saepe temptato, cum obruerentur uigore nostrorum, per asperitates scruposas ualide resistentium, adacti necessitate postrema, Hunocum 1) et Halanorum aliquos ad societatem spe praedarum ingentium adsciuerunt.

5. Quo cognito Saturninus (iam enim aderat, et praeten-

turas stationesque disponebat agrarias), paulatim conligens suos,

digredi parabat cousin non absurdo : ne subita multitudo, ut

amnis inmani 2) inpulsu undarum obicibus ruptis emissus, conuelleret leui negotio cunctos, suspecta loca acutius 3) obseruantes. 6. Deinde post reseratas angustias abitumque militis temAlte manuscrise : Chunorum.
Alte manusaise : ut inmanis pulsis.
Alte manuscrise : diutius, IttlidiUS, tUlti15, caatius.

www.dacoromanica.ro

51

pestuum, incomposte, qua quisque clausorum potut (nullo

uetante), turbandis incubuit rebus : et uastabund omnes per
lattundines Thracae pandebantur impune, ab ipsis tractibus 1)
quos praetermeat Hister 3), exorsi, ad usque Rhodopen et fretum,

quod immensa disterminat mara, rapinis et caedibus, sanguneque et incendlis et lberorum corporum corruptelis, omnia
foedssime permiscentes 3). 7. Tunc erat spectare cum gemitu
facta 4) dicta usuque praedra, at tontas metu feminas flagrs
concrepantibus agitan, fetibus grauidas adhuc immaturis, antequam prodirent in lucem, mpia tolerantibus multa implicatos
abso matribus paruulo s, et puberum audire lamenta, puellarumque noblium, quarum stringebat fera captivitas manus. 8. Post
quae adulta uirgintas, castitasque nuptarum, ore abiecto, flens
ultima ducebatur, mox profanandum pudorem optans morte
(licet cruciabli) praeuenire. Inter quae cum beluae rtu traheretur ingenuuS paulo ante diues et lber, de te Fortuna ut inclementi querebatur et caeca, quae eum puncto temporis brevi
opibus exutum et dulcedine cartatum, domoque extorrem, quam
concdisse uidt in cinerem et ruinas, aut lacerandum membratim, aut seruiturum sub uerberibus et torments crudo deuoust
uctori.

9. Barbari tamen, uelut diffracts caueis bestiae, per

Thracian= amplitudines fusius incitati, oppidum petuere nomine
Dibaltum, ub tribunum Scutarorum Barzmeren inuentum cum
sus, Cornutisque 5) et alis pedtum numeris castra ponentem
adsiliunt, eruditum puluere militari rectorem. 10. Qui confestm
(ut adigebat necessitas nstantis exIti), iussa canere bellicum
tuba, lateribus firmats prorupit, cum promptis adcinctis ad
proelium : fortterque resstendo pari pugnandi sorte discesserat,
ni eum equitum adcursus complurium, anhelum circumuenisset

et fessum. Et ta cecdt nterfects barbarorum non paucs,

quorum clades copiarum magntudo celabat.
IX.

Frigeridus Dux Gratiani Farnobium Optimatem cum

multis Gothis et Taifalis caedit : reliquis uita, et agri circa
Padum dati.
1. Re in hunc modum peracta, Gothi quid 6) postea molrentur incerti, quaeritabant Frigeridum, tamquam obicem ual1 ) Alte manuscrise : tnac-tatibus.

2) Aite manuscrise : Hisiter, Hysxer, Ister.

Alte manuscrire : permiscens, permiscebant.
Alte matruscrise : factu.
Alte manuscrise : cornitisque, comitibusque.
Alte manuscrise : quod.

www.dacoromanica.ro

52

dum, ubi reppererint excisuri : et cultiore uictu somnoque parumper adsumpto, eum sequebantur ut ferae : docti quod Gratiani

monitu reuersus in Thracias, et prope Beroeam uallo metal,

cuentas rerum speculabatur ancipites. 2. Et hi quidem ad patrandum propositum, discursione rapida maturabant. Ille uero

regendi conseruandique militis non ignarus, id quod cogitatum

est, suspicatus, uel exploratorum relatione 1, quos miserat, aperte
instructus, per montium celsa siluarumque densitates, ad Illyricum
redit, erectus prosperitate nimia, quam ei fors optulit insperata.
Repedando enim congregatosque in cuneos sensim progrediens,
Gothorum optimatem Farnobium, cum uastatoriis globis uagantem
licentiqs, occupauit, ducentemque Taifalos, nuper in societatem
adhibitos : qui (si dignum est did), nostris ignotarum gentium terrore dispersis, transiere flumen direpturi uacua defensoribus loca.
Eorum cateruis subito uisis, cer tare comminus dux cautissimus parans, adortusque nationis utriusque grassatores, minantes etiam tum acerbas... trucidassetque omnes ad unum, ut ne
nuntius quidem cladis post appareret, ni cum aliis muftis perrempto Farnobio metuendo, antehac incensore turbarum, obtestatus prece impensa superstitibus pepercisset, uiuosque omnes
circa Mutinam Regiumque et Parmam, Italica oppida, rara culturos exterminauit. 5. Hanc Taifalorum genten 1... ac turpem
obscenae uitae flagitiis ita accepimus mersam, ut apud eos nefandi concubitus foedere copulentur maribus puberes, aetatis
uiriditatem in eorum pollutis usibus consumpturi. Porro siqui
iam adultus aprum exceperit solas, uel interemerit ursum immanem, conluuione liberatur incesti.
X.

Lentienses Alamanni a Gratiani Aug. Ducibus proelio

superati Nege Priario etiam interfecto ; et post deditioneni
datis Gratiano tironibus, domum redire permissi.
1. Haec autumno uergente in hiemem, funesti per Thracias
turbines conuerrebant a). Quae temporum rabies, uelut cuncta
cientibus Furiis, ad regiones quoque longinquas progrediens,
late serpebat. 2. Et iam Lentienses Alamannicus populus,
tractibus Raetiarum confinis, per fallaces discursus, uiolato
foedere dudum concepto, conlimitia nostra templabat, quae
clades hinc exitiale primordium sumpsit. 3. Ex hac natione quidam inter principis armigeros militans, poscente negotio reuersus in larem, ut erat in loquendo effusior, interrogantes multos
quid ageretur in palatio, docet, arcessitu Valentis patrui GraAlte nsanuscrise : ratione.
Alte manuscri.se : Tamhalorum, Thaiphalorum, TrifaIlorum.
Alte manusaise : concurrebant.

www.dacoromanica.ro

53

tianum orientem uersus mox signa moturum, ut duplicatis uiribus

repellantur plagarum terminalium adcolae. ad Romanarum rerum

excidium coniurati, 4. Quibus auide Lentienses acceptis, ipsi

quoque haec quasi uicini cementes, ut sunt ueloces et rapidi,
conferti in praedatorios globos, Rhenum gelu peruium pruinis
Februario mense . ... tendentes prope cum Petulantibus Celtae,
non sine sui iactura, adflictos grauiter adultis uiribus auerterunt. 5. Verum retrocedere coacti Germani, atque noscentes
exercitus pleramque partem in Illyricum (ut imperatore mox
adfuturo), praegressam, exarsere flagrantius : maioraque coeptantes, pagorum omnium incolis in unum conlectis, cum quadraginta armorum milibus uel septuaginta, ut quidam laudes
extollendo principis iactitarunt, sublati in superbiam nostra

confidentius inruperunt.
6. Quibus Gratianus cum formidine magna compertis, renocatis cohortibus, quas praemiserat in Pannonias, conuocatisque

aliis, quas in Galliis retinuerat dispositio prudens, Nannieno

negotium dedit, uirtutis sobriae duci : eique Mallobauden iunxit

pari potestate conlegam, domesticorum comitem, regemque Francorum, uirum bellicosum et fortem. 7. Nannieno igitur pensante
fortunarum utrsabiles casus, ideoque cunctandum esse censente,
Mallobaudes alta pugnandi cupiditate raptatus (ut consueuerat),
ire in hostem, differendi impatiens, agebatur. 8. Proinde horrifico aduersum fragore terrente, ubi primum apucl Argentariam

signo per cornicines dato, concurri est coeptum, sagittarum

uerrutorumque missilium pulsibus, crebriores hinc indeque ster-

nebantur. 9. Sed in ipso proeliorum ardore, infinita hostium

multitudine milites uisa, uitantesqu?. aperta discrimina, per

calles consitas arboribus et angustas, ut quisque potuit, dispersi,

paulo postea stetere fidentius, et splendore conspicui, proculque
nitore, fulgentes armorum, imperatorii aduentus iniecere barbaris metum, 10. Qui repente uersi in terga, resistentesque
interdum, nequid ultimae rationis omitterent, ita sunt caesi, ut
ex praedicto numero non plus quam quinque mina, ut aestimabatur, euaderent, densitate nemorum tecla, inter complures

abso audaces el fortes, rege quoque Priario interfecto, exitiaHum concitore pugnarum.

11. Hac laeti successus fiducia Gratianus erectus, iamque

ad partes tendens eoas, laeuorsus flexo Mile/ e, latenter Rheno

transito, spe incitatior bona, uniuersam, si id temptanti fors

adfuisset, delere statuit malefidam et turbarum auidarn gentem.
12. Hocque urgentibus aliis super alios nuntiis cognito, Lentien-

sesi) aerumnis populi sui ad internicionem paene deleti, el repentino principis aduentu defixi, quid capesserent ambigentes,
cum neque repugnandi neque agendi aliquid aut moliendi, laxamentum possent inuenire uel breue, mpetu celeri obsessos
1) Alte tnanuscrise : Lensiensis.

www.dacoromanica.ro

54

petiuerunt inuiis cautibus colles, abruptisque per ambitum rupibus

insistentes, rebus caritatibusque suis, quas secum conduxerant,
omni uirium robore propugnabant. 13 Qua difficultate perpensa,
uelut murorum obicibus opponendi, per legiones singulas quingentenil) leguntur armati, usu prudenter bellandi comperti. Qui

ea re animorum aucta fiducia, quod uersari inter antesignanos

uisebatur acriter princeps, montes scandere nitebantur, tamquam
nenaticias praedas, si calcassent editiora, confestim sine certamine ullo rapturi exorsumque proelium uergente in meridiem
die, tenebrae quoque occupauere nocturnae. 14 Quippe magno
utriusque partis pugnabatur exitio caedebant cadebantque nostrorum non pauci, simul arma imperatorii comitatus auro colorumque micantia claritudine, iaculatione ponderum densa confringebantur.
15. Et inde diu reputante Gratiano cum optimatibus, perniciosum apparebat et inritum, contra asperitates aggerum prominentium, intempestiva contendere pertinacia, muftis (ut in tali negotio), uariatis sententiis, otioso milite circumuallari placuit barbaros,

inedia fatigatos, quia locorum iniquitate defenderentur. 16. Verum cum obstinatione simili renitentes Germani, peritique regionum, petissent alios montes, his quos ante insiderant, altiores
conuersus illuc cum exercitu imperator, eadem qua antea fortitudine, semitas ducentes ad ardua quaeritabat. 17. Quem Lealenses intentuna iugulis suis, omni perseuerandi studio contem-

plantes, post deditionem, quam impetrauere supplici prece,

oblata (ut praeceptum est) iuuentute ualida nostris tirociniis

permiscenda, ad genitales terras innoxii ire permissi sunt.

18. Hanc uictoriam oportunam et fructuosam, quae gentes
hebetauit occiduas, sempiterni numinis nutu, Gratianus incredibile dictu est, quo quantoque uigore, exerta celeritate, aliorsum properans expediuit praeclarae indolis adulescens, facundus et moderatus et bellicosus et clemens, ad aemulationem
lectorum progrediens principum, dum etiam tum lanugo genis
inserperet speciosa, ni uergens in ludibriosos actus natura,
laxantibus proximis, semet ad nana studia Caesaris Commodi
conuertisset, licet hic incruentus. 19. Vt enim ille, quia perimere iaculis plurimas feras spectante consueuerat populo, et
cemium leones in amphitheatre' circulo simul emissos, telorum
uario genere, nullo geminato uulnere, contruncauit, ultra hominem exultauit, ita hic quoque, intra saepta quae appellant uisagittarum vpulsibus crebris, deniatas conficiens bestias,,
incidentia multa pant' ducebat et seria eo tempore quo etiam

si imperium Marcus regeret Antoninus, aegre sine collegis

simians et magna sobrietate consilicrum, lenire luctuosos rei
publicae pckterat casus.

20. Dispositis igitur, quae pro temporum captu per Galias

1) Alte rnanuscrise : quingcnti.

www.dacoromanica.ro

55

res rationesque poscebant, et punito Scutario proditore, qui

festinare principem ad Illyricum, barbaris inclicarat, Gratianus
exinde digressus per castra, quibus Felids Arbor's nomen est,
per Lauriacum ad opitulandum oppresae part porrectis itineribus ire tendebat.
21. Isdemque diebus, Frigerido multa atque utilia pro securitate communi sollertissime cogitanti, munireque properanti Succo-

rura angustias, ne discursatores hostes et leues, tamquam exaesWare sueti torrentes, per septentrionales prouincias fusius uagarentur, successor Maurus nomine mittitur comes, uenalis ferociae
specie, et ad cuncta mobilis et incertus ; is est quem praeteri-

torum textu rettulimus, ambigenti super corona capiti impo-

nenda, Iuliano Caesari, dum inter eius armigeros militaret, adroganti astu fidenter, torquem obtulisse col/o abstractam. 22. Re-

motusque in ipsa uertigine pereuntium rerum, dux cautus et

ditig ens, cum etiam si dudum discessisset in otium, ad procinctum reduci negotiorum magnitudine poscente deberet.
XI.

Sebastianus Gothos spohis onustos apud Berceam

inopinantes concidit: paucos fuga seruauit. Gratianus Aug.

ad patruum Valentem properat, ei contra Gothos laturus

auxilium.

1. His forte diebus, Valens tandem excitus A ntiochia,

longitudine uiarum emensa, uenit Constantinopolim, ubi moratus paucissimos dies, seditioneque papalarium leui pulsatus
Sebastian paulo ante ab Italia (ut petierat) miss, uigilantiae
notae ductori, pedestris exercitus cura commissa, quem regebat
antea Traianus ipse ad Melanthiada uillam Caesarianam profectus, militem stipendio fouebat et alimentis, et blanda crebritate
sermonum. 2. Unde cum itinere edicto per tesseram Nice!'
nenisset, qttae statio ita cognominatur, relatione speculatorum
didicit refertos opima barbaros praeda, a Rhodopes1) tractibus
prope Hadrianopolim reuertisse ; qui motu imperatoris, cum
abundanti milite cognito, popularibus iungere se festinant, circa
Beroeam et Nicopolim agentibus 2) praesidiis fixis ; atque
ilico ut oblatae occasionis maturitas postulabat, cum trecentenis
militibus per singulos numeros lectis, Sebastianus properare dispositus est, conducens rebus publicis aliquid (ut promittebat)
acturus. 3. Qui itineribus celeratis, conspectus prope Hadrianopolim, obseratis ui portis, iuxta adire prohibebatur ueritis
defensoribus, ne captus ab hoste ueniret et subornatus, atque
Alte manuscrise: Rodopeis.
Alte texte: ingentilms.

www.dacoromanica.ro

56

contingeret aliquid in ciuitatis perniciem, quale per Actum

acciderat comitem, quo per fraudem a Magnentiacis militibus
capto, claustra patefacta sunt Alpium Iuliarum. 4. Agnitus tamen
licet sero Sebastianus, et urbem introire permissus, cibo et

quiete curatis pro copia, quos ductabat, secuta luce impetu

clandestino erupit, uesperaque incedente, Gothorum uastatorips

cuneos prope flumen Hebrum subito uisos, paulisper opertus
aggeribus et frutectis, obscura nocte suspeusis passibus consopitos adgressus est, adeoque prostrauit, ut praeter paucos quos
morte uelocitas exemerat pedum, interirent reliqui omnes, :praedamque retraxit innumeram, quam nee ciuitas cepit nec planities lata camporum. 5.. Qua causa percitus Fritigernus, et extimescens ne dux (ut suepe audierat), impetrabilis, dispersos licenter
suorum globos raptuique intentos consumeret, inprouisos adoriens :
reuocatis omnibus prope Cabylen oppidum cito discessit, ut

agentes in regionibus patulis, nec inedia nec occultis uexarentur

insidils.

6. Dum haec aguntur in Thraciis, Gratianus docto litteris

patruo, qua industria superauerit Alamannos, pedestri itinere,

praemissis impedimentis et sarcinis, ipse cum expeditiore militum

manu, permeato Danubio, delatus Bononiam, Sirmium introiit,
et quadriduum ibi moratus, per idem flumen ad Martis castra
descendit, febribus interuallatis adflictus : in quo tractu Halanorum impetu repentino tamptatus, amisit sequentium paucos.
XII.

Valens Aug. ante aduentum Gratiani cum Gothis pugnare constituit.

1.

Isdemque

diebus exagitatus ratione gemina Valens,

quo&Lentienses compererat superatos, quodque Sebastianus subinde scribens, facta dictis exaggerabat, e Melanthiade signa
commouit, aequiperare facinore quodam egregio, aduliscentem
properans filium fratris, cuius uirtutibus urebatur : ducebatque
multiplices copias, nec contemnendas nec segnes, quippe etiam

ueteranos isdem iunxerat plurimos, inter quos et honoratiores

sill. et Traianus recinctus est, paulo ante magister armorum.
2. Et quoniam exploratione sollicita, cognitum est cogitare
hostes fortibus praesidiis itinera claudere, per quae commeatus
necessarii portabuntur, occursum est huic conatui competenter,
ad retinendas oportunitates angustiarum, quae prope erant,
peditibus sagittariis et equitum turma citius missa. 3. Triduoque proximo, cum barbari gradu incederent leni, et me-

luentes eruptionem per deuia quindecim milibus passuum

a ciuitate discreti, stationem peterent Nicen (incertum quo

errore) procursatoribus omnem ilium multitudinis partem, quam

www.dacoromanica.ro

57

uklerant, in numero decem milium esse firmantibus, imperator

procacf quodam calore perculsus, isdem occurrere festinabat.
4. Proinde agmine quadrato incedens, prope suburbanum
Hadrianupoleos ueniti ubi uallo sudibus fossaque firmato, Gratianum inpatienter operiens, Richomeren comitem domesticorum suscepit, ab codera imperatore praemissum cura litteris,
ipsum quoque uenturum mox indicantibus. 5. Quarum textu oratus, ut praestolaretur paulisper periculorum participem. neue
abruptis discriminibus temere semet committeret solum, adhibitis
in consilium potestatibus uariis, quid facto opus esset deliberabat. 6. Et cura Sebastiano auctore, quidam pro tinus eundem
ad certamen urgerent, Victor nomine (magister equitum) Sarmata sed cunctator et cautus, eadem sentientibus muftis, imperii
sociurn expectari censebat, ut incrementis exercitus Gallicani
adscitis, opprimeretur lenius tumor barbarlcus flammans.
1 Vicit tamen funesta principis destinatio, et adulabilis
quorundam sententia regiorum, qui ne paene iam partae
uictoriae, (tit opinabantur) consors fieret Gratianus, properari
cursu celeri suadebant.
8. Et dura necessaria parabantur ad decernendum, Christiani ritus presbyter (ut ipsi appellant), missus a Fritigerno legatus, cum aliis humilibus uenit ad principis castra, susceptusque
leniter, eiusdem ductoris optulit scripta, petentis propalam ut
sibi suisque, quos extorres patriis laribus, rapidi ferarum gen-

tium exegere discursus, habitanda Thracia sola cum pecore

omni concederentur et frugibus : hoc impetrato, spondentis perpetuam pacem, 9. Praeter haec idem Christianus, ut conscius
arcanorum et fidus, secretas alias eiusdem regs optulit litteras,
qui astu et ludificandi uarietate nimium sollers, docebat Valentern, quasi mox - amicus futurus et socius, alter se popularium
saeuitiam mollire non posse, uel ad condiciones rei Romanae
profuturas allicere, nisi subinde armatum isdem iuxta monstraret exercitum, et timore imperatorii nominis intentato, eos

a pernicioso pugnandi reuocaret ardore. Et legati quidem ut

ambigui frustra habiti discesserunt.

10. Exoriente uero aurora dial, quem quintum Iduum Augustarum numerus ostendit annalis, signa praepropere commouentur, inpedimentis et sarcinis prope Hadrianopoleos muros,
cura legionum tutela congrua conlocatis. Thesauri enim et principalis fortunae insignia cetera, ctun praefecto et consistorianis
ambitu moenium tenebantur. 11. Decursis itaque uiarum spatiis
confragosis, cura in medium torridus procederet dies, octaua
tandem hora hostium carpanta cernuntur, quae ad speciem rotunditatis detornatae digesta, exploratorum relatione adfirrnaban-

tur. Atque (ut mos est) ululante barbara plebe ferum et triste,

Romani duces aciern struxere : et anteposito dextro cornu equitum

primo, peditatus pars maxima subsidebat. 12, Cornu autem equitum laeuum, disiectis adhuc per itinera plurimis, summa diffi-

www.dacoromanica.ro

58

cultate conductum, properabat passbus citis. Dumque dem cornu

null etam turn interturbante, extenditur, horrendo fragore,
sbilantibus arms, pulsuque minad i scutorum, terrti barbari,

quoniam pars eorum cum Alatheo et Safrace, procul agens et

accita, nondum uenerat, oraturos pacem misere legatos. 13. Eo-

rum dum uilitatem despicit mperator, ut firma fieret paciscenda,

optimates poscens idoneos mitt, MI de industria cunctabantur,
ut nter fallacis ') indutas, equites su redirent, quos adf ore lam
sperabant. Et miles feruore calefactus aestiuo, sleds faucilus
conmarceret, relucente ampl tudne camporum incendiis, quos
Wills nutrimentsque arids subdtis, ut hoc fieret dem, hostes
urebant. Cui malo aliud quoque accedebat exitiale, quod hom-

nes et jumenta cruciabat inedia gnu's,

14. Inter quae Frtigernus, callidus futur conector, Martemque partimescens ancipitem, uelut caduceatorem, unum e
plebe suo misit arbitrio, petens nobles quosdam et electos ad
se prope diem obsides mitti, npaudus ipse minimi litare laturus,
et necessaria. 15. Laudato probatoque formdat ducts proposto,

tribunus Aequitius, cui tune erat cura palatii credita, Valenta

propinquus, adsentientibus cunctis ire pgnors loco mature disponitur. Quo renitente, qua semel captus ab hostibus lapsusque
a Dbalto, uerebatur eorum inrationabiles motus, Richomeres
se sponte obtulit propria, reque promserat libens, pulchrum
hoc quoque facnus, et uro conuenire exstimans ford. Iamque
pergkat, indcia dignitatis et natalium... 16. Eo ad uallum hotile tendente, sagittarii et scutarii, quos Bacurius Hiberus quidam tunc regebat et Casso, audius mpetu calenti p.rogressi,
lamque aduersis conexi, ut inmature proruperant, ita inert
discessu, primordia bell foedarunt. 17. Hocque impedimento
conatus intempestui et Richomeris alacritas fracta est, nusquam

ire permissi, et equtatus Gothorum cum Alatheo reuersus et

Safrace, Halanorum manu permixta, ut fulmen prope montes
celsos excussus, quoscumque adcursu ueloci inuenire comminus potut, incitata caede turbauit.
XIII

Gothi omnes in unum coniuncti nimirum Theruingi

ductu Fritigerni Reg. et Greuthungi ducibus Alatheo et Safrace, cum Romanis acie instructa confligunt, e fuso equitatu, pedites nudatcs atque confertos cum maxima strage
in fugam conniciunt. Valens occisus nusquam comparuit.
1. Cumque arma ex latere omni concuterentur et tela, lttiosque Bellona luctuosos nflaret in clades Romanas, solito nma1) Alte manuscriae .. fallaces.

www.dacoromanica.ro

59

nius furens, cedentes nostri multis interclamantibus restiterunt.

et proelium flammarum ritu accrescens, terrebat millitum animos, confixis quibusdam rotatis ictibus iaculorum et sagittarum.
Deinde conlisae in modum rostratarum nauium acies, trudentesque se uicissim, undarum specie motibus sunt reciprocis fa ctitatae.

Et quia sinistrum cornu ad usque plaustra ipsa accessit,

ultra (siqui tulissent suppetias), processurum a reliquo equitatu desertum, multitudine hostili urgente, ac si ruina aggeris
magni, oppressum atque deiectum est steterunt inprotecti pedites ita concateruatis manipulis, ut uix mucronem exerere, aut
manus reducere, quisquam posset. Nec iam obiectu pulueris
caelum patere potuit ad prospectum, clamoribus resultans hor-

rificis. Qua causa tela undique mortem uibrantia, destinata

cadebant et noxia, quod nee prouideri poterant nec caueri.
Verum ubi effusi inmensis agminibus barbari, fumenta conterebant et uiros, et neque ad receptum confertis ordinibus,
laxan i usquam poterat locus, et euadendi copiam constipatio

densior adimebat nostri quoque ultimo cadenti contemptu, oceursantes receptis gladiis obtruncabant, et mutuis securium ictibus, galeae perfrigebantur atque loricae. 4. Videreque licebat
celsum ferocia barbarum, genis stridore constrictis, succiso po-

plite aut abscisa ferro dextera uel confosso latere inter ipsa

quoque mortis confinia, minaciter circumferentem oculos truces

ruinaque confligentium mutua, humi corporibus stratis, campi
peremptis impleti sunt, et morientium gemitus, profundisque
uulneribus transfixorum, cum timore audiebantur ingenti. 5. In
hoc tanto tamque confusae rei tumultu, exhausti labore et perilculls pedites, cum deinceps neque uires jiffs neque mentes suppeterent ad consilium, diffractis hastarum plerisque conlisione
adsidua, gladiis contenti destrictis, in confertas hostium turmas
se immergebant, salutis inmemores, circumspectantes ademptum

esse omne euadendi suffugium. 6. Et quia humus riuis operta

sanguineis, gressus labiles euertebat, conabantur modis omnibus uitam inpendere non inultam : adeo magno animorum robore oppositi incumbentibus, ut etiam telis quidam propriis interirent. Atra denique cruoris facie omnia conturbante, et
quocunque se inflexerant oculi, aceruis caesorum adgestis,
exanimata cudauera sine parsimonia calcabantur. 7. Solque sublimior, decurso Leone. ad domicilium caelestis Virginis transiens, Romanos magis attenuatos inedia, sitique confectos, etiarn
armorum grauantibus sarcinis exurebat. Ad ultimum incumbente

barbarorum pondere acies inclinatae nostrorum, quod solum

pcistremis mails habuere subsidium, incondite qua quisque pote-

rat, uertuntur in pedes.

8. Dumque omnes dispersi per ignotos tramites cedunt,
imperator diris pauoribus circumsaeptus, paulatimque insiliens
funerum moles, ad Lancearlos confugit et Mattiarios qui dum
multitudo tolerabatur hostilis, fixis corporibus steterant inconwww.dacoromanica.ro

60 --cuss'. Eoque uiso, Traianus exclamat, spem omnem absumptam,

ni desertus ab armigeris princeps, saltim a-duenticio tegeretur

auxilio. 9. Hocque audit, Victor nomine comes, Batauos in

subsidiis locatos haut procul, ad imperatoris praesidium raptim

cogere properans, cum inuenire neminem posset, gradiens retro discessit. Parique modo Richomeres periculo semet exemit
et Saturninus.
10. Sequebantur itaque furore ex culls elucente, barbari
nostros, iam liquente uenarum calore torpentes : quorum aliqui
percussoribus cadebant incertis, 'non nulli ponderibus soils urgentium:obruti, ictuque suorum aliqui trucidati : nec enim saepe renitentibus cedebatur, aut parcebat cedentibus quisquam. 11. Super
his obstruebant itinera iacentes multi semineces, cruciatus uulnerum inconferentes, cum quibus aggeres quoque equorum constrati, cadaueribus campos implerunt. Diremit haec numquam
pensabilia damna, quae magno rebus stetere Romanis, nullo splen-

dore lunari nox fulgens.

12. Primaque caligine tenebrarum, inter gregarios impera-

tor, ut opinan dabatur (neque enim uidisse se quisquam, uel

praesto fuisse adseuerauit), sagitta perniciose saucius ruit, spirituque mox consumpto decessit, nec postea repertus est usquam.
Hostium enim paucis spoliandi gratia mortuos, per ea loca diu
uersatis, nullus fugatorum uel accolarum illuc adire est usus.
13. Simili clade Caesarem accipimus Decium, dimicantem cum
barbaris acriter, equi lapsu prostratum, quem feruentem retinere non ualuit, abiectumque in paludem, nec emergere potuisse,
nec inueniri. 14. Alii dicunt, Valentem animam non exhalasse
confestim, sed cum candidatis et spadonibus paucis, prope ad
agrestem casam relatum, secunda contignatione fabre munitam,
dum fouetur manibus imperitis, circumsessum ab hostibus, qui
esset ignorantibus, dedecore captiuitatis exemptum. 15. Cum
enim oppessulatas anuas perrumpere conati qui secuti sunt, a
parte pensili dorm's sagittis incesserentur, ne per moras inexpedibiles, populandi amitterent copiam, congestis stipulae fascibus
et lignorum, flammaque supposita, aedificium cum hominibus
torruerunt. 16. Unde quidam de candidatis, per fenestram lapsus captusque a barbaris, prodidit factum, et eos maerore adflixit, magna gloria defraudatos, quod Romanae rei rectorem
non cepere superstitem. Is ipse iuuenis, occulte postea reuersus
ad nostros, haec ita accidisse narrauit. 17. Pari clade recuperatis Hispaniis, Scipionum alterum cremata turri in quam confugerat, absumptum incendio hostili, conperimus. Illud tamen
certum est, nec Scipioni nec Valenti, sepulturam (qui supremitatis honor est) contigisse.
18. In hac multiplici uirorum inlustrium clade, Traiani mors
eminuit et Sebastiani, cum quibus triginta quinque oppetiuere,
tribuni uacantes, et numerorum rectores, et Valerianus atque
Aequitius, quorum alter stabulum alter curabat palatium. Inter
www.dacoromanica.ro

f
hos etiam Promotorum tribunus, Patentius, cecidit in primaevo
aetatis flore, bono cuique spectatus, meritis Vrsicfni patris, magistri quondam armorum, suisque commendabilis. Constatque uix
tertiam euasisse exercitus partem. 19... annalibus praeter Cannensem pugnam ita ad internicionem res legitur gesta, quamquam
Romani aliquotiens reflante Fortuna fallaciis lusi, bellorum iniquitati cesserunt ad tempus, et certamina multa, fabulosae neniae
fleuere Graecorum.

Valentis Aug. uirtutes et uitia.

1. Perit autem hoc exitu Valens, quinquagesimo anno con-

Qum, cum per annos quattuor imperasset et decem, paruo

minus. Cuius bona muftis cognita dcemus et uitia. 2. Amicus

fidelis et firmus, uttor acer ambitionum, seuerus militaris et
ciuffis disciplinae corrector, peruigil semper et anxius, ne qus
propinquitatern elm praetendens, altius semet efferret, erga deferenclas potestates uel adimendas, nimium tardus, prouinciarum
aequissmus tutor, quarum singulas ut domum propriam custodibat ) indemnes, tributorum onera studio quodam molliens singular, nulla uectigalium admittens augmenta, in adaerandis reliquor= debits non molestus, furibus et in peculatu deprehensis iudicibus, inimicus asper et uehemens. Nec sub alio
principe in huius modi negotis, melius secum actum esse memina oriens. 3. Super his omnibus liberalis eral cum moderatione,
cuius rei licet abundent exempla, unum tamen sufficiet poniUt sunt in palatiis non milli alienarum rerum auidi, siqui caducum uel aliud petisset ex usu, cum magna iustorum iniusto-

rumque distinctione, contradicturis copia seruata, donabat ei

qui petierat, tres uel quattuor alios absentes aliquotiens loupetratorum participes iungens : ut castigatius agerent fnquieti,
lucra quibus inhiabant, hoc minui comment cementes. 4. Super

aedificiis autem, quae per diuersas urbes et oppida uel instatirauit, uel a primis instruxit auspiciis (ne sim longior) taceo,
rebus ipsis id apertius monstrare concedens. Haec bonis omnibus aemulanda sunt, ut existimo nunc eius uitia percurramus.
5. Magnarum opum intemperans adpetitor, laborum impatiens, duritiamque magis adfectans inmanem, in crudelitatem,
proeliuior, subagrestis ingenii, nec bellicis nec liberalibus studiis eruditus alienis gemitibus libinter emolumenta fructusque
conquirens, tuncque magis intolerabilis, cum incidentia crimina
ad contemptam uel laesam principis amplitudfnem trahens, in
sanguinem saeniebat et dispendia locupletum. 6. lllud quoque
1) Alte manuscrise : custodiebat.

www.dacoromanica.ro

62

ferri non poterat, quod cum legibus !Res omnes quaestionesque

commtere uideri se uellet, destinatisque uelut lectis ludicibus
negotia spectanda mandabat, nihil agi contra libidinem suam
patiebatur iniurosus alia et iracundus, et criminantibus sine
differentia ueri uel falsi, facillime patens, quae uitiorum labes
etiam in his privatis cotidianisque rationibus, mpendio est formidanda,

Cessator et piger

nigri coloris, pupula oculi unius

obstructa, sed ita ut non eminus appareret, figura bene conpacta

membrorum, staturae nec procerae nec humilis, incuruis cruribus extanteque medlocriter uentre.
Haec super Valente dixisse sufficlet, quae uera esse

aequalis nobis memoria plene testatur. Illud autem praeteriri

non conuenit, quod cum oraculo tripodis, quam mouisse Patticium documus et Hilarium, tres uersus filos fatdicos compersset, quorum ultmus est

Trebioun Mimayrog dTatoutvoto 'Apno5

rud s, inter initia contemnebat,

ut erat inconsummatus et

processu uero luctuum maximorum. abiecte etiam timidus, eiusdem sortis recordatione Asiae nomen horrebat ubi Erythraeo
oppdo superpositum montem Mimanta, et Homerum scripssse
et Tullium, doctis referentbus audiebat. 9. Denique post luteritum eius, discessumque hostilem, prope locum in quo cecidisse
existimatus est, inuentus dicitur saxeus monumenti suggestus,
cui lapis adfixus incisis litteris Graecis, sepultum ibi nobilem
quendam Mimanta ueterem indicabat.
XV.

Gothi uictores Hadrianopolim oppugnant, ubi thesauros suos Valens et Impetiatoria insignia cura Praefecto

et Consistorianis reliquerat ; et omnia frustra experti

discedunt.
Post exitialem pugnam cum lam tenebris nox terras

implesset, hi qui superfuere, dextra pars all laeua, uel quo metus

traxerat ferebantur, quisque proximos quaerens cum praeter

se nihil singuli cernere poterant, occipitiis propriis ferrum ar-

bitrantes haesere. Audiebantur tamen (licet longius) heiulatus

miserabiles relictorum, singultusque morientium, et uulneratorum
cruciabiles fletus.
Luce uero coeptante, uictores, ut bestiae sanNinis inrtamento atrocius efferatae, spei inanis inlecebris agitati, Hadrianopolim agminibus petiuere densetis 1), eam uel cum discriminbus excisuri postremis docti per proditores et transfugas,
potestatum culmina maximarum, et fortunae prncipalis insignia,
1) Alte manuscrise : densatts.

www.dacoromanica.ro

63

thesaurosque Valentis, illic ut arduo in munimento conditos.

3. Et ne interuallatis ardor intepisceret mors, hora diei quarta
ambitu cincto murorum, infestissime certabatur, oppugnatoribus

genuina ferocia ad praeceps exitium festinantibus, contraque

defensorum uigore, ualidis uiribus incitato. 4. Et quia militum
calonumque numerus magnus, ciuitatem cum iumentis introire
prohibitus, adfixus parietibus moenium, aedibus continuis, pro
loci humilitate fortiter decernebat, superaratque rabies inminentium ad usque horam diei nonam, subito pedites nostri trecenti,
ex his qui prope ipsas stetere loricas, conferti in cuneum,

desciuerunt ad barbaros, eosque liii auide raptos, confestim

(incertum quo consilio) trucidarunt ; et ex co deinceps obseruatum est, neminem huius modi aliquid, uel in desperatione
rerum ultima cogitasse. 5. Feruente itaque tot malorum con-

genie, repente cum fragore caelesti, imbres nubibus atris effusi

dispersere circumfrementium globos, reuersique ad uallum dimensum, tereti figura plaustrorum, inmanes spiritus latius porrigentes, iubebant nostris per minaces litteras et legatum . . .
etatem, fide retinendae salutis accepta, 6. Verum introire non
auso, qui missus est, per Christianum quendam portatis scriptis
et recitatis, utque decebat contemptis, parandis operibus diei

residuum et nox omnis abrumpta. Nam intrinsecus silicibus

magnis obstrusae sunt portae, et moenium intuta firrnata, et ad

emittenda undique tela uel saxa, tormenta per locos aptata

sunt habiles, adgestaque prope sufficiens aqua. Pridie enim dimicantium quidam, siti ad usque ipsa uitae detrimenta uexati
7. Contra Gothi reputantes difficiles Martis euentus, anxiique cum sterni et sauciari cernerent fortiores, et particulatim
uires suas conuelli, astutum iniere consilium, quod ipsa indicante iustitia publicatum est. 8. Partis enim nostrae candidatos
aliquos qui die praeterito ad eos defecerant, pellexere, ut simulata fuga uelut ad propria remeantes, infra muros suscipi se curarent, ingressique latenter quandam incenderent partem ut tamquam signo erecto occultius, dum circa extinguendum incendium
distringitur multitudo clausorum, ciuitas perrumperetur inpropugnata. 9. Perrexere (ut statutum est) candidati cumque prope
fossas uenissent, manus tendentes, orantesque ut Romanos
semet admitti poscebant. Et recepti quia nulla erat suspicio quae
uetaret, interrogatique super consiliis hostium, uariarunt unde

factum est ut cruenta quaestione uexati, ceruicibus perirent

abscisis, quid acturi uenerant, aperte confessi.
10. Omni itaque bellandi apparatu praestructo, aduentante
uiligia tertia, barbari abolito praeteritorum uulnerum metu, in
urbis obseratos aditus multiplicatis ordinibus inundarunt, et
ere. At cum armatis provinciaobstinationem repugnatium
les et palatini ad obruendos eos excitatius exurgebant, et cuiusce modi tela in multitudine tanta, uel temere missa, cadere
www.dacoromanica.ro

64 -sine noxa non poterant. 11. Animaduersum est a nostris isdem

tells barbaros uti, quibus appetebantur. Ideoque mandatum est,
ut neruis ferrum lignumque conectentibus, ante iactum incisis,
emitterentur arcu sagittae, quae uolitantes uires integras reser-

uabant. Infixae uero corporibus, nihil uigoris perdebant, aut

certe (si cecidissent in uanum), ilico frangebantur. 12. Dedit

autem rebus ita flagrantibus graue momentum, casus admodum

inopinus. Scorpio genus tormenti, quem onagrum sermo uulgaris appellat, e regione contra hostium aciem densam locatus,
lapidem contorsit ingentem, qui fleet humo frustra inlisus est,

uisus, tamen ita eos metu exanimauit, ut stupore spectaculi

noui, cedentes e medio abire temptarent. 13. Sed bucinis optimatum monitu occinentibus, instauratum est proelium, et pari

modo res Romana superior stetit, nullo ferme alio telo, uel

fimditoris amento, in cassum excusso. Agmina enim praeeuntium

ductorum, quos rapiendi Valentis malls lacrationibus quaesita

cupiditas incendebat, secuti ceteri prae se ferebant, aequiperasse discrimina potiorum : namque semineces aliquot, aut
magnis obtriti ponderibus, uel confixi iaculis pectora, uoluebantur, non nulli scalas uehendo, ascensumque in muros ex latere
ornni parantes, sub oneribus ipsis obruebantur, contrusis per
pronum saxis et columnarum fragmentis et cylindris. 14. Nec
quemquam furentium cruoris horrenda species ad serum usque
diem ab alacritate faciendi fortiter auertebat, hoc incitante,
quod etiam defensorum plurimos cadere diuersis ictibus uidentes, eminus laetabantur. Ita sine requie ulla uel modo, pro
moenibus et contra moenia ingentibus animis pugnabantur. 15. Et
quia nullo ordine iam sed per procursum pugnabatur et globos,

quod desperationis erat signum extremae, flexo in uesperam

die, digressi omnes rediere ad tentoria tristes, inconsideratae
dementiae alter alterum arguentes, quod non (ut suaserat antea
Fritigernus), obsidionales aerumnas ubique declinarunt.
XVI

Gothi, Hunorum Halanorumque copiis auro sibi

adiunctis, frustra Constantinopolim tentant. Qua arte

Iulius, magister militum trans Taurum, Orientales prouincias Gothis exonerauerit.

1. Conuersi post haec per omne tempus noctis (ut aestiuae) non longum, ad uulnerum curas, artesque medendi gentiles, reddita luce, in uarias consiliorum uias diducebantur,
quorsum tenderent ambigentes, multisque dictatis et controuersis,
occupare statuunt Perinthum, exindeque... diuitiarum referta,
docentibus omnia perfugis, etiam domorum nedum urbium
interna noscentes. Hanc secuti sententiam, quarn utilem wdstiwww.dacoromanica.ro

65

marunt, itineribus lentis, miscentes cuncta populationibus et

incendiis, nullo renitenle pergebant.
Obsessi uero apud Hadrianopolitn, post eorum abitum
tempestiuum, cum uacare hoste loca proxima compertae fidei
nuntiassent exploratores, egressi media nocte, uitatis aggeribus
publicis, per nemorosa et deuia pars Filippopolim, exindeque
Serdicam, alia ad Macedoniam, cum intemeratis opibus quas
ueaebant, omni studio ad properandum excogitato, currebant,
uelut in regionibus illis repperiendo Valente. Quem inter medios
certaminum turbines oppetisse ; uel certe ad tugurium confugisse, ubi aestimatus est ui periisse flammarum, penitus ignorabant.
At Gothi Hunis Halanisque permixti, nimium bellicosis et
fortibus rerumque asperarum diff cultatibus induratis, quos miris
praemiorum inlecebris sibi sociarat sollertia Fritigerni, fixis
iuxta Perinthum castris, ipsam quidem urbem cladum 1) memores

prislinarum, nec adire nec temptare sunt ausi, agros uero fertiles late distentos et longe, ad extremam uastauere paenuriam,

cultoribus caesis aut captis, 4. U .de Constantinopolim, copiarum

cumulis inhiantes amplissimis, formas quadratorum agminum insi-

diarum metu seruantes, ire ocius festinabant, multa in exitium

urbis inclitae molituri. Quos inferentes sese inmodice, obicesque
portarum paene pulsantes, hoc casu caeleste repulit numen. 5. Saracenorum cuneus (super quorum origine moribusque, diuersis
in locis rettulitnus plurai, ad furta magis expeditionalium
rerum, quam ad concursatorias habilis pugnas, recens illuc accersitus, congressurus barbarorum globo repente conspecto, a ciui-

tat?. Rieder erupit, diuque extento certamine partinaci, aequis

partes discessere momeatis. 6. Sed orientalis turma nouo neque
ante uiso siperauit euentu. Ex ea enim crinitus quiclam, nudus
Innis praeter pubem, subraucum et lugubre strepens, educto
pugione, agmini se medio Gothorum inseruit, et interfecti hostis
fugal() labra admouit, effusumque cniorem exuxit. Quo monstruoso miraculo barbari territi, postea non ferocientes ex more,
cu-n agendum adpeterent aliquid, sed ambiguis gressibus incedebant. 7. Processu dein audacia fracta, cum murorum ambitum
insularumque spatiis inmensis oblongum, et inaccessas pulchritudines ur'ois, et incole -Alum plebe-n considerarent inmensam,
iuxtaque fretum, quod Pontum disterminat et Aegaeum, dislectis
bellorum officinis, culls parabant, post accep`a malora funera
quam inlata, exinde dilressi sunt effusorie per arctoas prouincias, quas peragrauere licenter, ad usque radices Alpium Juliarum, quas Venetas a-vellabat antiquitas.
8. His dieb-is efficacia 110, marlistri militiae, trans Tauruin enituit salutaris et uelox. Conperta enim fatorum sorte
per Thracias, Gothos antea susceptos, dispersosque per uarias
1) Alte manuscrise: dadlton.
5

www.dacoromanica.ro

66

ciuitz t as et castra, datis tectioribus litteris ad eorum rectores,.

Romanos omnes (quod his temporibus raro contingit), uniuersos

tamquam taxillo erecto, uno eodemque die, mandauit occidi,

exspectatione promissi stipendii securos, ad suburbana productos.

Quo consitio prudenti sine strepitu uel mora completo, orientales
prouinciae discriminibus ereptae :Lint magnis.

6. Haec ut miles quondam et Graecas, a principatu Caesaris Neruae exorsus, ad usque Valentis interitum, pro uirium
explicaui mensura: opus ueritaten professum, numquam (ut arbitror), sciens silentio ausus corrumpere, uel mendacio. Scribant
teliqua potiores, aetate et doctriais florentes, Quos id (si libuerit)
adgressuros, procudere linguas ad maiores moneo stilos.

www.dacoromanica.ro

_AMMIAN MARCELLIN [RAZBOIUL .CU GOTII 1

TRADUCERE
CARTEA XXVII
IV.

Descrierea celor 4ase provincii ale Traciei i mentiuilea orgelor ce se gdsesc in ele.
Pe and cele aratate mai sus se petreceau prin Galia vi
prin Italia, in Tracia au izbucnit noui rAzboaie. Caci Valens
dupl. dorinta fratelui sni, de care era condus, ridica armele im-potriva Gotilor, cieterminat de un motiv tameinic, Wilda aceWa trimisesera ajitoare lui Procop us care pornise razboiul
civil. Da aceea, se cade sa spun cateva cuvinte, 'intr. scurtA
digresiu Le, despre originea vi situatia geografica a acestei
regiuni.

Descrierea Traciel ar fi uvoarA, daca cartile celor vechl

ar fi de acord, dar ele se contrazic ; vi fiindca nu se descopera
adevarul ce ele ni-1 fagacluesc, ne multumim sa aratm numai
cele ce ne aducem aminte ca am vazut noi invine. Homera), de
autoritate eternl, ne spune ca aceasta tar5 a fost odinioara
nerrarginita cimpie, placuta vi en munti fnalti, inchipuindu-vi
,ca esta patria Crivatului vi a Zefirului. Aceasta sau este o
-exagerare sau cl, inainte vreme, erau socotiti sub nunirea de
Tracia, toatz tinuturile cele foarte intinse vi locuite de natiuni
salbatice. $i anume o parte din ea o locuiau Scordiscii3) astAzi
-foarte departati de aceste provincii, un popor altadata crud vi
-fioros, cum ne-u arata antichitatea, sacrificnd Belon.ei vi lul
Marta pe prizonieri vi band cu lacomie sAnge de om in titve de
Despre razboiul cu Goal Ammian Marcellin ne vorbeste In cartea
XXVII, cap. V si In intreaga carte a XXXI-a. Capitolul IV din cartea a XXVII
serveste intrucatva ca introducere.

Homer, liada IX, 5: Gind Boreas si Zefirus suflnd din Tracia

veneau /n sbor neasteptat.
Pasagiul acesta este luat dup5 Festus 9, care scrisese cu vr'o 20 ani
Ina' inainte. Vez1 Mommsen, Herm. XVI 607.

www.dacoromanica.ro

68

capte omenesti. De barbaria acestora statul roman, dupa multe

pierden, Hind adeseori lovit, in cele din urmi si-a pierdut
Intreaga sa armat, iimpreuna cu comandant cu tot 1)
Dar, aceast tara, dup cum observam acum, este de forma
unui corn de lun sau mai bine zis ne da imaginea unui frumos
amfiteatru. In vrful de apus, indesat de munti prpastiosi,

se deschide defileul Succiior ce desparte Tracia de Dacia.

Partea stnga Lisa, cea dela Nord, o inchid inaltimile muntelui

Haemus, si Istrul, pe unde atinge solul roman, e plin de multe ora-

se, castre si fortificatii. Pe latina dreapta care este la miaza zi

se malta varfurila muntilor Rodope ; dinspre soare-rasare se termina cu o sham toare de mare, in care apela curgfind in unde
puternice din Marea Neagra si mergind sa se loveasca cu valurile reciproce din Marea Egee, se deschide o ingust separatiune de pamfint 2). Din unghiul sail de rasarit Tracia se
margineste cu Macedonia, prin niste cal stramte si cu stand
prApAstioase care se numesc Acontisma ; nu departe de adi
este statiunea de cursa 3) Arethusa, unde se poate vedea mormintul Lai Euripide, celebru prin sublimele sale tragedii si
Stagira unde am aflat ca s'a nascut Aristoteles care, dupa cum
afirm Cicero, scoate din gura sa un fluviu de aur. Si aceste
locuri in vremurile vechi le-au ocupat barbarii, diferiti ca moravuri si graiu ; dintre cari, pe langa altii, erau temuti ca cei
mai salbatici Odrysii, atit de obisnuiti sa verse sange de om,
a atunci cand nu aveau dusmani, ei ins's" la ospete, dupa ce
se sturau de mncare si de bautura, intorceau armele in contra
corpurilor alor lor, ca in corpurile unor strain'.
Dar, dupa desvoltarea st3.tului roman, pe and era in vigoare puterea consulara, aceste populatiuni, inainte vreme totdaauna nesupuse si rtcind de colo 'Ana colo, fara' civilizatie
si Ur& legi, le-a biruit dupa multi staruinta Marcus Didius ;
Drusus apoi le-a redus la frontierele lor naturale, iar Minucius
supuindu-le jute lupt, le-a biruit langa raul Hebru care curge
din muntii cei inalti ai Odrysilor ; dupa acestia cei ramasi au
fost distrusi intr'o crncena lupt de proconsulul Appius Claudius ; iar orasele situate lnga Bosfor si Propontida au fost
incerculte de flotele romane. A sosit dupa acestia generalul_

Lucullus care cel dintii s'a ciocnit cu poporul cel voinic al

Bessilor si a supus in aceeasi expeditie vi pe Hemimontani care

resistar& cm inversunare. Prin vitefia sa, toata Tracia trecu
subt puterea stramosiior nostri si, in acest mod, dupl cuceriri
adesea indoelnice, s'au adaus sase provincii pe lnga statul
roman.

mire acest3a, cea dintai care se margineste cu iliria,

C. Porc1us Cato.
Un istm
Unele editil au convallis et statics, adeca Valea Arethusa.

www.dacoromanica.ro

69

poarta numele special de Tracia pe care o impodobesc dona

cetati mari, Philippopolis, vechia Eumolpias vi Beroe. Dupa

aceasta, provincia Aemimontului are ca cetati mari Hadrianopolis,

ce se numea data Uscudama si Anchialon. Apoi Mysia, unde

se l'aseste Maroanopolis, numita astfel dupa numele surorii imparatului Traan, vi Durostorus, vi Nicopolis, vi Odessus. $1
alaturea este Scitia in care, intre altele, sunt mai celebre cetaOle Dionysopolis si Tomi vi Calatis. Provincia Europa este cea
din tima dintre toate ; ea stralucevte, pe Maga muncipiile sale,
prin dona cetati Apris vi Perinthus, numita mai tarziu Heraclea.
Lipit de aceasta, provincia Rodope, are ca cetati Maximianopolis vi Maronea si Aenos pe care a fundat-o s apoi a parasit-o Aeneas spre a intemeia, subt auspicii mai bune si dula&
mai multe ratciri pe mare, domnia eterna a ltaliei.
E constatat falsa, dupl cum in general ni-o arata svonurile
dese, ca aproape toti jarana cari locuesc in amintitele regiuni de
munte vi in muntii cei inalti de acolo ne intrec pe noi si printeo
-constitutie trupeasca mai sanatoasa si prin prerogativa unei vieti
mai lungi s'i aceasta se crede ca provine din aceea ca ei se
feresc de mancar' murdare vi fierbinti vi racorindu-si trupul cu
roua proaspata ce o calca necontenit, respira dulceata unui aer
mai curat si se impartavesc, ei mai mult decat toti, de razele
de soare datator de vieata., nefiind atinvi pana acum de vitiile
-omenesti. Dupa aceasta expunere, sa ne intoarcem la subiectul
nostru.
V.

Rzboiul de trei ani al frapratului Valens impotriva

Gotilor. Incheierea pcii.
Dupa infrangerea lu Procopius in Frigia, qi duo. ce au

luat sfarvit ca.uzele luptelor interne, Vctor, magister equiturn,

a fost hl-mis la Goti, s pre a cunoaste l'amura din ce motive

_acest popor, prietin cu Romanii, si legat printr'un sincer tra-

tat pe pace, &Alise ajutor unui tiran (lui Procopius) care

a ridicat armele impotriva unor imparati legitimi. Acestia,

pentruca s5.-si scuze fapta print'o aparare temeinica, adusera o

scrisoare a aceluasi Procopius care amintea ca a luat imperiul
ce i se datora ca unei rude din sangele lui Constantin vi sustineau ca greseala lor este vrednica de a fi iertata.

Agand toate acestea din raportul lui Victor, imparatul

Valens a socotit ca aceast scuza este cu totul neintemeiata, s1 a

pornit cu razboiu impotriva Gotilor cari au fost preveniti indata
vi, la incaputul primaverii, stranandu-si intreaga armata, a po-

posit, fachaduli tabra, langa fortareata numita Daphne si a

www.dacoromanica.ro

70

trecut peste Dunare, dup ce a facut un pod de vase, WA sa-1 se

opuna cineva. i capatind o mare incredere in sine, fiindci_

in drumul sau in dreapta vi in stinga, n'a intilnit pe nimenea

pe care sa-1 posta birui sau m.car sa-1 ganeasca dLnaintea sa

cad toti fiind cuprinvi de o teribila groaza de armata ce se apropia cu o mare pregitire vi strlucire, se indreptara spre muntii
cei inalti ai Serrilor inaccesibill decit doar pentru cei cari
if cunovteau bine. Pentruca totuv sa nu treaca toata vara, fail

sa nu alba nici un rezultat, a trimis pe Arintneus, mag.ster

peditum, cu cete de oameni de prada, vi care a putut sa prinza
parte din famil ile celor ce rataceau prin intinsul campiilor
Inainte. de a fi ajuns la muntii cei inalti vi cotiti. Si astfel, obtinfind numai ceea ce-i cliduse intamplarea, s'a in tors cu ai sai
acasa, fax% sa pricinuiasci cuiva vr'o mare lovitura i nici si
primeasca.

In anal urmator, pe and se pregatea sA intre cu acelavi

entasiasm in tara duv.-nanilor, revarsarea Dunarii prin apele
sale ievite din albie impiedecandu-1, 1-a tinut nemivcat in apropierea satului Carpilcr, ramanand cm trupele sale in Waal& de
varg, pina toamna. De aci, fiindca n'a putut sa faca nim'c, din
pricina marimii apelor, a p_ecat in tabara de iarna la Marcianopolis.

$i in al treilea an, cu aceeavi incapatanare, dupa ce a

'recut peste Dimane, la Noviodunum, pe un pod de carabii, a
navalit in te:itoriul barbarilor
conti luandu-vi inaintarea,
dupa lungi marvuri, a atacat tribul razboinic al Greuthungilor
vi, dupa. citeva 1 ipte ware, a silit pe Athanaric,
pe acea
vreme cel mai puternic vef care indrasaise sa-i se pim cu tripa

ce o credea ca-i va fi de ajuns,

s fuga de teama pieirei,

vi in urrna imparatul cu to ti ai sal s'a iators la Maz cianopolis,

lo z potrivit, in acele tinuturi, de a petrece iarna.

Dupa diferitele intimplari din cei trei ani, s'au ivit motive serioase de a se pune capat razboiului primul ca, din
cauza necontenitei ramineri a imparatului, teama duvmanilor
Got! sporea mereu ; apoi comertul fiind impiedicat, barbarii
sufereau de lipsa celor necesare pentru vieata ; ava ca.' au trimis

ad ?.seori delegati ci rugamintea de a cere pace spre a mita

trecutul. Imparatul, devi era un om incult, era insa. un drept
campanitor al situatiunilor, inainte de epoca in care, prins de
mrejele primejdioase ale linguvitorilor, a lovit interesele s tatului prin nec antenite rani, se hotari, dupa ce a hat sfatul vi al

celorlalti, ca ar fi bine sa le acorde pacea ceruta. $1 au fost

trialivi Victor vi in urnia Arintheus, comandantii calaretilor vi ai
pedestrilor. Acevtia, aratindu-i prin scrisori autentice ca. Gold
Unele editii au Succor= In loc de Serrorum.
Barbaricum, era numirea dat tarllor dela Nordul Dunarii ocupate de
barbari.

www.dacoromanica.ro

71

sunt gata sa primeasca conditiunile ce li s'au propus, n'a mal ra-

mas cleat fixarem locului pentru incheerea Oa. Dar, Wilda

Athanaric sustinea ca el este legat de teama de a nu-0 calca
juramantul vi oprit de porunca tatalui sti, de a nu calca nicidata pe pamantul toman vi deoarece nu putea sa fie constrans,

lar, pe de alta parte, fiindca ar fi fost necuviincios vi =it ca

imparatul sa treaca la el, cei ce au tratat afacerea au osit Cu
cale ca in mi,locul fluviului, cu ajutorul corabillor care ducea
de ad pe principe, impreuna cu suita sa, de dincolo pe generalul barbar vi cu ai sal, sa se inchee pacea cum s'a stabilit i).
Dupa incheerea acesteia, vi dui:4 primirea de obstatici, Valens
s'a intors la Constantinopol, unde, in urma Athanaric, gonit din
tara sa de navtere de o rascoala a alor sal, a murit de o soarte
fatala vi a fost ingropat dupa obiceiurile noastre Cu o inmormantare null-egg.

Cartea XXXI.
I,

Prevestirea mortii impratului Valens 0 a invaziei

Go;ilor.

Inteaceea roata sortii schimbatoare ce aduce cu sine pe

rand and fericirea and nefericirea a pus armela in mama

Be lonei vi, chemand in tovaravia ei vi pe Furii, a transportat

In ladle din rasarit evenimauta clireroisa pa cari le-au ar tat
ca se vor ivi atat prevestirile cat vi min mile de tot felul. Cad,
pe lnga mai multa alte prezic ari cu fond cla adevar ala unor
profeti vi ale unor auguri, cainii incapura sa urle ca lupii, lar
cucuveldle de noapte cal-Mau cantece de plans vi de jale ; soarele
acoperit de non i la aurora intuneca stralucirea zilelor vi in
Antiochia2), in timpul framfintarilor vi turburArilor populare, se

auzea mereu in gura multimii, din partem celor ce se credeau

napstuiti, obrznicia Viuus ardeat Valens" 3 ) VII imitand pe
crainicii publici se auzeau strigate necurmate din partea calor
ce cereau sa se aduca lemne spre a se da fcc termelor impratului Valens, construite la staruinta sa. Toate acestea eran
R&ul Padul a fost candva teatrul tot unei astfel de conferintr intre
Carol VIII, regele Frantei si Ludovic Sforza, duce de Milan.
lug:Of-awl Valens se gAsea in vremea aceasta in Asia, la Antiochm.

Viuus ardeat Valens, sa arza de viu Valens, adecA, la moarte cu

Valens.

www.dacoromanica.ro

72

setnne ce aratau in mod invederat ca i se apropie srArvitul

vietii. Pe lng aceasta, fantoma de mort a regelui Armeniei vi

nenorocitele tambre mortuale a celor ucivi putin mai inainte, in

afacerea lui Theodor, nelinivteau in tacerea noptii pe multi

cintecela lalabra ale neniilorl) balau in ei spaima vi

groaza. $i o tinca cu capul Wat a fost gasita moarta in strada,

ceea ce prevestea nenorociri publice mari vi mult raspAnditel.
In sfrvit, cAnd s'au darAmat nivte ziduri vechi din Calcedonia,
pentruca sa se cliideasca o baie la Constantinopol, clndu-se la
o parte irul da bolovani, pe o plata de forma patrata ce s'a
aflat in mijlocul constructiel, s'au gasa sapate urmatoarele versuri grecevti prevestitoare de viitor :
Cfind veti vedea sosind in cetate i prin cartiere
Nimfe cu brote de roua'ncarcate vi prinse in hora

CAnd veti vedea ridicAndu-se zidul ce'nprejmue bala,

Oarde de barbari rzboinici veni-vor din tari departate,

Istrul trecAndu-1 vi undele-i mAndre pe poduri de vase,
Jaturi vi-omor vor face la Sciti vi'n a Misilor tara,
Dar In Pannonia ajuntnd cu nebune nadeldi de prAdare
CapAt s'a pune atunci vi vietii vi luptelor crunte.
IL

Locuintele i moravurile Hunilor, Alanilor si ale altor popoare scitice.

Sananta intregului dezastru vi a diferitelor nenorociri pe
care furia Razboiului
provocat invalmavind totul intr'un

incendiu ne mai pomenit, am aflat ca ar avea urmatoarea

cauza: Poporul Fhnilor, patn cunoscut in vechile monumente
istorice, locuia dincolo de baltile Maeotice, langa Oceanul
ghetal vi in salbaticie intrecea once masura. Caci baietilor chiar

dela navtere ii se tata aclinc cu ferul obrazul pentru ca distrugAndu-le din vreme raclacina parului, sa ii se faca cicatrici
vi sa ajunga imberbi pAna la bah-Ariete, avind o infativare scAr-

boasa, intocmai ca eunucii. Toti au trupurile ca trunchlul, cu

membre vanjoase, grozav de diformi vi strAmbi, ca-ti vine
sa crezi ca sunt nivte a-timale cu dota picioare vi nivte chipuri
de oameni, cum se cioplesc la capatul podurilor. Si in figura de om, devi hidovi, poarta o vieata. de salbatic. Ei nu
simt nevoia de mancari gatite la foc, ci se hranesc cu raclacini
de ierburi salbatice vi cu carne jumatate cruda de animale de
1) Neniile eran bocetele ce se recitan de &niel la Itunon-nAntgri.
2) Ammian Marcellin credea in superstipi. Evenmentele sunt, dup el,
totdeauna rezultatul unor prevestiri.

www.dacoromanica.ro

73

tot felul vi pe care, pe spatele cailor, o inalzesc putin intre

picioarele for. Ei nu se adapostesc in case, si fug d intrebuinjarea zilnica a acestora, ca de niste morminte. $1, la ei, nu se
poate gsi nici o colibi acoperita chiar macar numai cu trestie
ci, in rticirile lor, cutreefand mun(ii vi padurile, sunt obicinuiti din copilrie sa rabde de frig, de foame si de sete. Cind
sunt in straini, nu intra in casa, deat aturci and i-ar sili
o mare nevoie, aci ei nu se socotesc siguri niciodata in case.
Ca haine ei se imbraca cu phnza de in sau cu blani de sobolani slbatici, cusute la un loc ; i nu au o alta haina pentru
intrebuintarea de acasa i intrebuintarea din public si, vArhndu-si data capul in tunica lor de o coloare ordinal% nu o mal

kWh* si nu o mai schimba, decht dupa ce se va fi rupt in

petece prin intrebuintarea zilnica. Ei isi acopere capul cu o
sapa indoit
infasoara cu pide de caprit pulpele lar cele
paroase si tncaltamintea lor, neffind potrivita pentru mers, ti
impiedia sa mearga cu pasul liber ; din aceasta cauza el stint
putin potriviti pentru a merge la lupte pe jos, el aproape legati

pe caii lor, cari, dei sunt uriti, sunt puternici ; stau pe eit

uneori, ca femeile,
fac toate indeletnicirile lor obisnuite.
Fieste cine din acest popor, calare ziva si noaptea, cumpara vi
vinde,mlanca i bea, 1 inclinat pe &al cel slab al animalului lor, dorm adnc vi viseaza, in buna voie, tot felul de vise.
$1, in deliberarile lar asupra lucrurilor serioase, in aceasta tinut& se consfatuesc cu tolii. Ei nu sunt tinuti de nici o autoritate regala severa, ci multumiti de conducerea sefilor gloatelor

lar galagioase, dan navala la lupta in once imprejurare. $1

lupt uneori, and sunt atacati, vi merg la batalie in forma de

cele, scotind din gura tor un sgomot asurzitor. Si, pa at

sunt ei la iuteala de usori si de repezi: pe gala apoi iarasi intentionat, merg rasfirati, inat, din cauza iutelii lar, nu se vad
and lupia, afar& de tinte de bataie, alergAnd la un micel grozav, neatacnd fortificatii si nejefuind tabara intaritA. De aceea,

al putea usor sa spui cl ei sunt cei mai buni dintre toll luptatorn pentruca, de departe, ei lupta cu siliti pe cari le aruna,
avAnd in virf oase ascutite, legate cu o arta minulat si
distinctel... lar de aproaps cu feral bvesc fara deosebire
vi, in vreme ce du,manul observa miscarea armei, o strAnde

intr'o curca si, celar ce calaresc sau mug pe jos, le i-au paterea oriarei miscari. Nimelea la ei nici nu ar niel nu atinge
plugul vreodati ; toti umbla de colo 'Ana colo, far de locuri
stabile, f Ira clinin, Mu% de lege i sunt lipsiti de once fel de
stabilitate, Iji dau impresia ca totdeauna fug impreuna cu carete lar in cari locuasc. In aceste care femeile tes hainele
lar cele urhte, aci se imperecheaza cu barbatii si aci nasc si
isi cresc copiii pina se fac mari. Si nimenea la ei fiind futre1) Pasagiul acesta fiind defectuos intelesul este nesigur,

www.dacoromanica.ro

74

bat, nu poate sa-ti rAspuncla, unde s'a nascut, fiind inteun loc
conceput, aiurea naseut vi in alta parte crescut. In timp da
ar-nistitiu, sunt necredinciovi l nesiguri, la ori ce suflare de vnt
su /t iadatA gata sa se miste, fAciad toate inteo furie i inteo
pornire. Si intocmai ca animalele negraitoare, aproape cu total
nu stiu ce este oaest si ce est-I neonest, vorbesc enigmatic si
obscur, nu sant legati de raspactut nid unei religii, niel unei
supersti(ii, ard numai de o netarmurit lcomie dupa aur; sunt
/Iva de schimbcicsi i uvori la manie ca uneori in aceeavi zi
farA de nici un moiiv desfac o prietenie vi de asemenea o reinoesc
farA A. fi intervenit cineva.

Acest neam de oameai totdeauna gata vi fra nici un frail,

arzind de o nemasuratA dorint de a prada pe altii, pornind sa
jeluiasca pe vecini i a5.-i omoare, au ajuns pan& la Alan',
Massagetii de odinioar. Acevtia, de unde sunt ei vi in ce tari
locuesc, fiincicA a vanit vorba despre ei, socotesc ca esta bine
sa o arat ; tamarind coafuzia geografica, care mult vreme... in
cele din urma a gasit adevaral... -`) Istrul, maril. din pricina multor ape ce le primeste, trece prin tara Sauromatilor care se intinde 'Ana la fluvial Tanais a) ce desparte Asia da Europa.
Dincolo de ac ast fiuviu, locuesc, in pusti..tatile nemasurat de
intinse al Scitiei, Alanii, numiti dupa numele muntilor, vi earl supa/land incetul ca incetul popoarele vecine, dupa mai multe
victorii, le-au atras, ca i Persil, la neamul de numela lor. lntre
acestia, Nervii locaesc la localit tile dinlauntrul tarii, in vecinatatea uaor munti inalti cari, fiind prapastiosi 1 batuti de ger,
crivAtul li faca de nepatruas. Dupa acevtia vin Gelonii i Vidin I, foarte fioroi, cari, dapa ce jupuesc pielea duvmanilor ce
au omorit, isi fac din ea imbracaminte l oblinci pentru caii
lor de lupta. Vecini cu Geloaii sant Agathyrsii, tatuati, remarcabili prin corpurile i pArul lor de o coloare albastra si,
in vrema ce oameaii da jos se deosibasc prin niste pete mai
mid I mai rare, nobilii au aceste pete mai late si mai dese.
pupa ei sa spine ca locuesc nomazii Melanchlaeni si Antropophagi cara manAnca carne de om si de cari toti vecinii lor,
fugind din pricina abominabilei lar mAncari, au plecat departe
de el ; i de aceea intreaga regiun avezata. la Nordestul lor
pana ajuagi la Seri a ramas nelocuita. In cealalta parta, in apropierea lacasurilor Amazoanelor, Alanii se invecinesc cu regiunile orientale si, impartiti in populatiuni numeroase i marl, se
indreapta spre tinuturila aziatice despre cad am aflat ca se
latesc ',Ana la Gange, un flu viu ce separa trile Indienilor si
merge da se varsl in Oceanul austral.
Inpartiti ad in doua continente ale lumii, acevti Alani,
ale caror diferite popoare nu gasim ca cale sa le enumeram
Textul Bind defectuos, pasagiu/ acesta este deasemnea nesigur.
Tanais, Bugul de azi.

www.dacoromanica.ro

75

ad, de$1 sunt separati de mari departari, cutreera, ca nomazif,

regiuni nemarginite ; cu trecerea vremii ns, din cauza moravurilor lor $i a felului salbatic de vieata, precum $i. din cauza
aceluiasi chip de a se inarma, au ajuns la un singur nume $f
s'au numit cu totii cu numele generic de Alani. EI n'au nici
un fel de case si nici grija de a trage brazda, ci se hranesc cu
carne $i mai cu seama cu lapte, i ezind in carele lor cu covltire acoperite cu scoarte de arbori, pornesc prin singuratati
nesfr$ite. Si cnd ajung la locuri cu postme, isi a$az carele
lor in forma de cerc si, ca salbaticii, se apuca s manAnce.
dupa ce s'a ispravit paqunea de pe amp, 1$i duc mai departe
cetatile lor, puse oare cum in care ; in acestea barbatii se culc
cu femeile lor, in acestea se nasc si cresc copiii ; aceste cara
sunt locuinta lor obipuita i ori incotro s'ar duce, aci isi au
caminul lor familiar. Mnnd inaintea lor turme1e, le duc la
pfivune $i cea mai mare grije a lor este erija pentru rasa canon

Ei cauta ampii pline de iarba si localitati acoperite cu porn'

rodi ori ; $i astfel, tre and din loc in loc, nu due lipsa nici de

alimente nici de hrana pentru vite, hrana pe care li o procura

solal umed si cursul des al apelor ce ei strabat. Toti cei mici de
virsta, precum si femeile nerazboinice, se ocupa de treburile
ware din preajma carelor ; tineretul insa, deprinzndu-se din
copilarie cu obiceiul clniei, socotesc lucru ruvinos sa mearga
pe jos si toti, invatnd aria razboiului, devin lupttori. Deaceea
$i Persii 9 cari sunt de origina din Scitia sunt foarte priceputi
la lupte.
Aproape toti Alanii sunt inalti $i frumo$i, cu parul puf in
cam Whitt, inspira groaza, insa n'au ochii insoaimntatori ; sunt
iuti in mnuirea armelor i intocmai ca Hunii, dar ceva mai

blnzi, si ca traiu $i ca moravari ; in dru-nirile ion dupa jaf si

dupa vAnat ajung WA, la lacurile Meotide si 'Ana la Bosforul
cimerian i deasemenea pfina. in Armenia $i in Media. 5i, pe
ct oamenii linistiti $i blinzi cauta rapausul cel plOcut, pe atta
pe el Ii incfint primejdiile i razboaiele. La ei acela este socotit ca fericit care $i-a dat vieata in lupta ; caci cei ce imbatrinesc $i pleach din lume de o moarte intmplatoare sunt incarcati de tot felul da cart urite, ca fiind degenerati si netrebnic;. $i nimic nu s landa mai mu:t la ei dect de a fi
omorit un om si, Mind capetele celor omoriti $i jupuindu-le
pieha de 1)1 cap, ca prada glorioasa, impodobesc &ill cailor
ion ea aceste Were de razb-iu. La ei nu se poate vedea nici
templu nici altar $i nici macar un bordei nu se gaste care sa
fie acoperit cu trestie, ci, dupa un obicei barbar, se infige in
patnnt o sad goa15., care+a i se inching, ca lui Marte, zeitatea aiorata in acele regiuni. Au un mod cu totul deosebit de
1) Ad se face o confuzie intre Persi l Intre Parti ; numai acestia din
armA sunt originad din Scitia.

www.dacoromanica.ro

76

divinatiune : leaga la un loe nuiele de lemn cat mai drepte si,

adaugand niste descantece secrete, le desfac inteo an.umita zi,

si Mil astfel viitorul. Ei nu cunosc ce este sclavia, toti sunt

nascuti liberi si-si aleg de conducatori I), chiar si scum, pe cei
mai distinsi in armele de razboiu. Dar sa ne intoarcem la subiectul ce ni-am propus.

Hunii se unesc cu Alanii i Impreun inviadeaz5 tara

Gotilor pe cari ii alungd.
Hunii, dupa ce au nvlit in tinuturile Alanilor, vecini cu
Greutungii si cari de obiceiu se numesc Tanaiti, au morn pe
mai multi din ei si i-au jefuit, lar pe cei cari au scapat i-au silit
s incheie cu ei alianta. Sprijiniti de acestia patrund, plini de
incredere, dupa un atac dat pe neasteptate, in satele deschise
si bogate ale lui Ermanric, un rege foarte razboinic care, in
urma mai multor fapte vitejesti, bagase groaza in popoarele vecine. Acest Ermanric surprins, ca de puterea unei furtuni fara
de veste, desi a incercat multi vreme sa reziste, in cele din
urma totus, fiindca faima exagerase grozavia situatiei, mai mult

deal era ea in realitate, a scpat, de teama unui dezastra

pentru regatul san, printr'o sinucidere'). Dap& moartea acestuia

si d.upg alegerea ca rege a lui Vithimir, acesta sprijinit deoparte de Hunii pe cari si-i castigase pentru sine cu bani, a rezistat Maya vreme Alanilor. Dar, dui:A mai multe Infrangeri

pe earl le-a suferit in razboiu, a murit In cele din urm, c-

zand vitejeste pe campul de lupta. Tutela fiului minor al acestuia, numit Videric, au liat-o Alatheus si Saphrax, doi generali
Incercati si cu =ilia experient. Acestia, dandu-si seama c. in
imprejurArile nefavorabile de atunci le este cu neputinta sa infrunte primejdia, se retrasera incetul Cu incetul pan pe malurile fluviului Danastrus 3) care isi rostogoleste valurile prin
campiile intinse dintre Istru si Boristme 4). Toate aceste intamOar! neasteptate determinara pe seful Thervingilor Athanaric
impotriva eruia, dap& cum s'a spus mai sus, Valens tocmai
pornise cu armata sa, fiindcl &Anse ajutor rebelulul Procopius
A se pregateasc5 din toate puterile sale spre a rezista,
daca si el ar fi atacat de Huni ca si ceilalti. Si-a ridicat deci
Cu mare ingrijorare o puternica fortreata aproape de,malurile
I) Sal barbarnor se numeau judecatori.
Dup5 Iordanes, Getica, XXIV 29, a fost ()milt de fratii Sarus 1
Ammius.

Danastrus este Nistrul.

Borysthenes, este Niprul.

www.dacoromanica.ro

77

Danastrului vi in apropiere de fortificatiile Greutungilor, vi a

trimis pe Niunderich, mai apoi dux limitis per Arabiam, im-

preung cu Lagariman I alti ativa nobili, pang la miliarul al

dougzecilea, spre a observa sosirea duvmanilor, in vreme ce el
insuvi, neturburat de nimenea, avea s fac prefatif le de luptg.

Dar s'a intamplat cu totul altfel deat credea el. Cad Hunii,
cum sunt ei cu mirosul fin, bAnuind ca grosul armatei se
gg' sevte ceva mai departe, au trecut in linivte pe langl eel pe cart

ft vAzuserS, ca vi and nu li s'ar impotrivi nimenea vi dupg ce

vi-au oranduit v:rurile de Wale, intr. noapte luminatA de lung,
pAtrun ser la ei printr'un vad al fluviului vi urmArindu-vi principala lor preocupare vi temandu-se ca nu cumv a vr'un spion
sA denunte ceeace ei fac, izbirg pe insuvi Athanaric inteun atac
pe neavteptate. BAgand groaza in el dela prima loviturg, 1-au
silit, dupg oarecari pierden, sg-vi gseasca refugiul in muntii
cei inalti gi prapAstiovi. In urma acestei prime ciocniri, vi conshins de o groazg vi mai mare pentru viitor, a inceput s ridice dela malurile cele inalte ale fluviului Gerasus pang la
Dungre, deacurmezivul tgrii Taifalilor, un zid inalt : prin acesta
ca o platove, daca ar termina lucrarea la timp, socotea el cdii
va asigura securitatea i mantuirea. Dar, in vreme ce lucrarea
se facea cu zor, Hunii sosesc Cu papi grAbiti i 1-ar fi sdrobit
in inaintarea lor, daca n'ar fi fost intarziati din cauza prAzilor
cu cari erau incArcati.
In vremea aceasta, s'a lAtit repede vi la celelalte populatiuni gotice svonul a un neam de oameni, cum pang atuncea
nimeni n'a mai Writ, intocmai ca un uragan din muntii cal inalti,
ievind din fundul pgmantului, s'a napustit sdrobind vi distrufind totul in calea sa. Cea mai mare parte din popor care pgrAsise pe Athanaric, din lipsa din ce in ce mai mare de alimente,
clutau acum un domiciu retras i departe de cunovtinta barbarilor, vi chibzuind multg vreme ce locuri sg-vi aleagg ca locuinte,

s'au gandit la o retragere in Tracia, Vaud seamg mai ales de

doug motive, intai, fiinda tara este foarte bogatA in livezi vi
al doilea, fiindcg ar fi fost separati de mArimea apelor Dingrii
de regiunile deschise pentru fulgerile streine ale zeului Marte ;
In urmg 51 ceilalli Got' primirl aceasta pgrere comunl.
IV.

Thervingii sunt triansportati, .cu consimtamntul fraparatului Valens, In Tracia, promitandu-i acestuia ajutorul lor. In ace1a0 timp trece peste Dundre, fr voia imparatului, i tribul Greutungilor.
De aceea Gotii Thervingi, subt conducerea lui Alavivus

ocupar malurile Dungrii vi trimiserg soli') la impAratul Valens

I) Gerasus, vechiul nume al Siretului.
2) In solfa aceasta a Visigotilor crestini a fost poate l episcopul

www.dacoromanica.ro

78

rugAndu-1 cu umilintA sa-i primeascA, fAgAduindu-i ca vor trAi

linvtiti vi la nevoie ii vor servi ca trupe auxiliare. Pe cand

se petreceau toate acestea la frontierA, se raspAndirA, in interiorul tArii, svonuri grozave despre intAmplAri noi v mai marl
clecat cale obivnuite pAnA atunci

ca popoarele dela Nord sa

frAmAntA, ca intregul teritoriu dela marea NeagrA 1 pAnA la

Marcomani vi la Qaazi est3 invadat de o multme de natiuni

barbare necunoscute, gonite din teritoriile lor de o putere nebAnuiti vi c rtAcesc imprejurul Istrului impreun cu familiila

lor. La ince?ut nu l s'a dat de a novtri acestor svonur nic

o atentie, fiinda era obiceful ca, despre rAzboalele din aceste
regiuni,

si nu se vorbeasea decit dap& ce

se isprveau

sau cel putin se potoleau. Dar, cu inaintarea evenimentelor,

cArora li s'a dat confirmarea dupl sosirea delegatilor strAini

cari cereau prin rugAciuni stAruitoare sA fie admis dincoace de

Danare poporul fArA de tail chestiunea a fo.t mai mult obiect de bucurie deck de teamA, lingavitorii iscusiti ridiand

In slavA pe impAratul cAruia un noroc orb f-a adus din tAri

indepArtate atia soldati noui, fArA sl se fi gAndit la asta, ava

ea unindu-se puterile sale cu cele de din afar, se va forma o armata de neinvins vi, in locul suplmentului militar, pe care
plateau anual provinciile, s'ar spor considerabil veniturile tezaurului 1). In aceastA nliejde au fost trmiv mal multi agentil
earl sA transporte pe corAbii pe oaspetii barbar.
dAdeau
toatA silinta, ca nu cumva sA rAmAnA dincolo vre'unul dintre
viitorli distrugAtori ai staLului roman 2), chiar dacA s'ar

bolnav pe patul de moarte. Deci, cu invoirea impAratului, se

luptau ci valurile ziva v noaptea spre a trace maltimea peste

DulAre, pentru ca s A cultive tara ocupind prti da tertoriul Tra-

ciei ; eran azat In cete In corAbii vi pe pinte vi in trunchiur

scobte de arbori 3), Si pe un fluviu foarte greu de trecut, care
pe atunci crescuse din cauza ploilor prea dese. Din pricina imbulzelii prea mari, luptAnd impotriva valurilor, unii incercand
sA inoate, au fost inghitit de apA.
Ava de mare era zorul calor ce se grAbeau sA piarzA lumea romanA 1 FArl indoialA, nu este nici
necunoscut,
nic lucru nesigur cA agentii insArcinati cu indatorirea fatalA
de a transporta aceastA multime de barbari, devi au incercat
de mal mu:te ori sA stabileascA numArAtoarea, au trebuit ad re-

nunte la ea. Era un numr pe care cine ar vrea sA-1 cunoascA

ar trebui, cum spune celebrul poet,sA namere cAt nsip rdicA
Transformat In bani tributul ce provincille II plateau In soldati, tezaurul s'ar marl enorm.

Ammian Marcan ironlzeaa hotarlrea Imparatulul de a recurge la

ajutor strain pennu apararea fruntariilor imperiulul.
Trunchiuri scobite de arbori, adeca In monoxile.

www.dacoromanica.ro

79

reaminvantul de pe intinsa ample a Lybiei" 9 ar trebui

teasa de armatele persane aduse in Grecia cart au ocupat odinioara. Hellespontul vi printr'o transportare mestevugita le-au
dus peste mare la poatele muntelui Athos, treand trupele in
revista la Doriscos, fapte asupra carora, devi antichitatea
heap' este de acord, totuv sunt socotite ca povevti. Dar, de
and multimea nenumarata de popoare s'au raspandit prin provincii vi au ocupat intins ale teritorii ale ampiilor vi au umplut
toate tinuturile i toate inaltimile muntilor, buna credinta a
antichitatii este intarit prin aceasta dove& a noastra. Si cel
dintai a fost primit Fritigern, irnpreuna ea Alavivus, arora imparatul hotarase s li se dea la nevoie vi alimente i sa li se
distribuie campii de cultivat.

In aceste vremuri, and s'au deschis zavoarele portilor

dala fruntarille imperiutui vi and barbaria si-a revarsat, ca

cenuva Aetnei, catete sale inarmate) vi in vreme ce in imprejurari
militare Mat de grele s'ar fi reclatnat la pos tut de comanda cei

mai renumiti vi cei mai experimantuti generali, ca vi cum o

divinitate fatala ar fi dictat alegerea, s'au gfisit in fruntea puterii militare, autati la un loe, nivte oameni patati, 'hare cart

in primul rand, era Lupicinus 1 Max'mus, unul comes per Thracias, celalalt dux, om de nimic, amandoi de o egala incapacitate. Neruvinata tor lacomie a fost semanta tuturor nenorociMar. Caci, ca s trece n ca vederea peste multe altele pe cart,

nu-nitii le-au svrt ci intretiaerea ulor strgini, pAni atunc:a

Inca nevinovali, sau au inchis ochii, lar altii au pierdut socovom aminti un singur lapt trist i nemai auzit, carula

nita juiecitori, rilel in propria lor cauzg, n'ar putea sl gaseasel o scuza. Fiindc barbarli trecuti eral chinuiti de lipsa
de hrana, ticalovii de comandanti se gandira la cea mai mur-

dar specul
caini au pitut sA string& da pretutindenea
nesturarea lor, i-au vandut peatra ate un sclav, !titre cari au
fost vi copii de-ai nobilitor.
Inteaceea, in aceleavi zile, Vitheric. regele Greuthungilor,
imprettaa cu Alatheus i Safrax, cari aveau regenta i, deasemenea, vi Farnobius, apropiindu-se de malurite Istrului, au trimis
numai decat o delegatiune la Imparat, conjurandu-1 sa-i primeasa vi pe ei cu bunavointa. Raspunsul fiind nelativ. fiincla
se credea c ava este n interesul statului, nu vtiau c atitudine

trebuiau s is.; lar Athanaric, fiinda se temea de un refuz la

fel, s'a ratras, aci vi-a adus aminte c odinioara, and s'a ivit
o neintelegere, a tratat cu ingamfare pe Valens, sustiand
este legat prin juramant sa nu cake nictodata pe teritoriul
roman vi cu aceasta motivare a constrns pe imparat sa iscaVeM, Vergilius, Georg. II, 105.
Imp5ra.ul Valens daduse orclin ca imigrantii sA fie dezarmati. LAcomia

generalilor InsA a f bent ca aceaStA ruSsurA de precautiune sa fie nesocotit&

barbaril si-au putut p5stra arcade kw.

www.dacoromanica.ro

80

leasci pacea in mijlocul Dunrii. Temndu-se de aceast sup5.-

rare a impratului care putea s ddinuiasc, s'a retras cu toti

ai si in localitatea Caucaland inaccesibil din cauza multimii
de pAcluri vi a muntilor, gonind de ad i pe Sarmati.
V

Thervingii, tratati fati de Romani i, impini de 1ips5

i de foame, se rscoard sub conducerea lui Alavivus i a
lui Fritigern i biruesc armaba lui Lupicinus.
Thervingii, cu toate c li se ingduise de mult vreme s

fresa peste Dunre, se gseau inc cutreerind pe malurile

fluviului, fiind tinuti pe loc de o indoit piedicd, int, fiindca

din primejdioasa tacticl a comandantilor nu erau ajutati cu

portia lor de hranA, lar, pe de alt parte, erau opriti intentionat de specula vanzarii. Vzind aceasta Gotii, incep-ir s
murmure cA vor parle mana pe arme fall de ticalovia ce-i
ameninta, i Lupicinus, temindu-se s nu se revolte, aducindu-vi

armata, Ii sili s plece mai repede,

Greuthungii ins, gsind momentul potrivit, soldatii Romani

romane obivnuite s mearg in sus vi in jos ca s le im2iedice tre-

fiind ocupati in alta parte, observara c nvi1

carea, stau pe loe, au trecut pe niste brci legate la repezeall

ridicar o tabr nu departe de cea a liii Fritigern 'J.
Fritigern insA, avnd o inscutd iscusint de a prevedea
lucrunle i asigurndu-se vi pentru intmplrile viitoare, pentru
ca s'a se su?un vi la porunca impratului i s se poat uni vi
cu regii cei puternici ai Gatilor, inainta incet vi ajinse trziu,

cu pavi nezoriti la Marcianopolis. Aici s'a intamplat ceva mal

grozav, care avea s aprinzA scinteia ce urma s duc la pieirea tuturora. Alavivus vi Fritigern au fost poftiti la un oaspt
vi Lup'cinus a pus ca s'A fie oprit de trupele romane, departe
de zidurile oravului, plebea barbarilor, de a nu ptrunde inuntru spre a-vi cumpra cele necesare. Gotii ca unii ce erau
supusi stapfinirii noastre vi eran linivtiti, cEreau voie meren vi se
rugau i, nscindu-se intre locuitori i cei i-npiedicati certuri

din ce in ce mal mari, s'a ajuns pana la nevoia de a se lua

la bAtaie. Barbarii devenind din ce in ce mai furio3i, fiinda
vedeau ca rubedeniile lor le sant rApite, devastar un post militar pe care 11 morir&

Lupicinus fiind informat in secret

de cele ce se intmplaserl, pe cfind chefuiau cu glume vi era

Cine- putea sa procure Gotilor la -reprzealA bArcile -necesare trecerii

lor peste Dundre, dacA nu autohtonii pe cari istoricul nu-i aminteg,e, dar cari
au trebuit sa existe pe acolo?
Pasagiul acesta este nesigur, textul original iiind alterat,

www.dacoromanica.ro

- 81 toropit de prea mult vin si de somn, gAnclindu-se la sfArvitul

afacerii ce-si propusese, pe toti oamenii cari, ca pazA sau in

semn de cinste avteptau pe comandanti in fata pretoriului,

a pus s'A-i ucidA. Poporul care se gasea afarA din oras, aflAnd
cu durere despre aceasta, adunAndu-se incetul cu incetul spre
a rAzbuna pe regii detinuti, cum se credea, devenea din ce in

ce mai amenintAtor vi mai indrjit. Iar Fritigern cum era el

iute in hotriri, temAndu-se sA nu fie re tinut impreun cu ceilalti ca ostatic, exclam c se expun unc marl prmejclii, clacl
nu-1 lasA sA plece cu tovarAvii sAi spre a potolii multimea,
fiindc'A s'a iscat o rAscoalA, crezAndu-se cA subt pretextul unui
ospAt vefii lor sunt ucisi. IncuviintAndu-i-se aceasta, au ievit cu
totii vi au fost primiti cu aplauze i cu bucurie i, urcAndu-se
pe ca, plecarA ca in zbor sA se preggteasel de rAzboiu. CAnd
s'a imprAstiat aceastA veste, inveninatA de fel de fel de zvonuri,
tot poporul Thervingilor se aprinse de dorul de luptA vi, devi
se aflau in fata atAtor primejdii marl, ridicAnd dupl obiceiul
lor steagurile, fAcurA s se auz sunetul lugubru al trompetelor
vi incepurA s alerge in toate pArtile cetele de prac15, jefuind
incendiind satele i distrugAnd intr'un dezastru enorm tot ce
le iesea in cale.
Impotriva acestora Lupicinus, dui:4 ce si-a strns in graba
unei rezistente soldatii, si inaintAnd mai mult orbevte decAt cu
prevedere, s'a oprit la miliarul al noulea dela ora, gata de
luptA. Barbarii, and au vAzut aceasta, nAvAlirA fArA grije asupra cetelor noastre
scuturile lor cele scurte de
corpurile ce li se 6puneau, strApungeau cu lAnclle cu pumnalele lor pe cei ce le ieveau in cale i, &And zor, cu o furie
grozavA, fAcurA s piar tribunii si cea mal mare parte dintre
soldatii novtri. Si ni s'au rApit steagurile, scApAnd lash nenorocitul

de comandant, care numai la un singur lucru se gAndea, cum,

in vreme ce se luptau ceilalti, s scape el cu fuga vi se indreptA in goan spre oras. In urma acestora, dulmanii 1ncin-

gaud armele romane, fArA s5 li se opunA cineva, jefuirA toate.

Si, fiindcA am ajuns la aceastA parte a istorisirii mele
privitoare la multele vi variatele intamplAri, rugAm pe cetitorii

novtri, dacA se vor gs acevtia, s5 nu pretindA dela noi date

exacte despre numArul celor ucivi, pe cad n'am putut niel decum sA le aflAm. Deci sl ne multumim de a rapora lucrurile numai aproximativ, neacoperind adevArul cu minciuna ;
spre a explica faptele istorice se cere in general numai conCei ce nu cunosc antichitAtea sustin el
vtiinta adevArului
niciodatA statul n'a fost lovit de o Mt de mare nenoracire, dar
ei se invealA, fiind izbiti de grozAvia unor nenorociri recente.
CAci, daa s'ar reaminti epocile cele dedemult sau cele mai
1) Din aceastA frazA putem vedea conceptia autorului privitor la comDune. rea istoriel.

www.dacoromanica.ro

82

de curand intamplate, s'ar putea arata ca adaseori s'au mal

ivit ase-nanea triste evehimente. Au inandat Italia din paqile
cele mal inielartate ale Ozeanulai, pe neasteptate, Teutonii
Impreala Cl C,xibrii, dar dapa mai malle dazastra marl adus3
statului ro nan, Hind biruiti in sfar)it in ulti-nele lor lupte de
generali supariori si starpiti ea t 3E21, au invitat prin nanoromile 13r ce valoara are forta razbainica intrebuintata cu prudenta. D3 asamanea, subt do nhia insaratalui Marcus-Aarelias,
and nebunia po3oarelor de diferile limbi fusasa ciprinsi de
un singur gaud, dupa nenumarate infrangeri, dupa nenumarate
nenorociri ale unor orase cucerite vi jefuite, dupa pedeapsa
pentru peiraa unui saf, patine parti au ramas neatinse. Dar, in
restabilit din nol,
urma, dupa dazastraoasa paguba, lucrarile
din motivul ca antichitatea sobra i nestricata ni avea ca ideal
nici moliciunea uhei vieti destrabalate, nici desfraul maselor
luxoase i nici castigur:13 nepermise, ci intr'o dcrinta unanimi,

cei mari uniti cu cei mici, se grabeau la stralucirea unei

pentra patrie, Intocmai ca la un limaa oarecare linistit si plicut.
Cele de tribui scitice, trecand In navala 13r ca doll mil
de corabii peste Bosfor vi tarmii Propontidei, ne-au produs
pierden i dezastruoase pe uscat si pe mare ; dar pierzand o foarte

mare parte din ele s'au intors inapoi. Au cazut laptand cu

barbarii imparatii Decii, tatal vi fiul. Au fost aseliate cetatile

Pamfiliei ; au fost devastate mai multe insule ; intreaq,a Macedonie a fost incediata, multimaa a inconiurat multa vrame
Thessalonicul vi deasemansa l Cyzicul. A fost cucerit Anchlalos
s1, In acelasi timp, Nicop3lis pa care 1-a zid t Traiah, ca o aulatire a victoriei sale asupra Dacilor. Dapa un dezastru suferit
vi dupa mai multe cruzimi Indarata, a foat drimat

fiad ucisi inluatral orasalai, daca ahalela spul aie.varal, o

will da mii da oaneii. Aa c itraerat in liSertate prin Eoir si

Thessalla si prin thati. Grecia dasmahi din afara, dar, child au

hat cohiacarea Claiditis,florio3 ca-nandant, vi dapa m3artaa
onorabill a acastala,
ba7bat eassrlic t f Darte se-

fost aluilat si radasi la ta-

ver, paiapsitor al grarlebr,

cera si warniszare secole intreli, Un urma n'aa mai fcil cheat

doar ca banda da loIn li reitiaile invacinate, incarsivai mai
rare, in care nu izatlau. Dar si relaan firul istorlei naas'sa.
VI.

Revolta lui Suerid i Colias, efii Gotilor, cari dupace

au fost primii de Romani, ucid pe locuitorii din Adrianopol 0 se unesc cu Fritigem spre a pustii Tracia.

Devi aceasta tesatura de fapte

fost cimoscata prin

svonuri desa, Lotus Suerid sl Colias, vafii unar Goti, primiti cu

www.dacoromanica.ro

83

mult inainte inpreun cu popoarele lor i fiind avazati in tabra de lam ce lingl Adriano?ol, se gndeau 'inmate de toate
la situat unea lor vi priveau cu indeferent toate celetalte

intimplri. Dar, aad Ii s'a adus o scrisoare neavtevlat din

partea impratului, prin care scrisoare li sa poruncea ca s

treaa pesce Hellespont, ei cerur, ant s murmure, miiloace da

transport, alimente vi o aminare de trei zile. Magistratul orasocotind aceasta pentru sine ca o insalt
el era su-

prat pe el, fiindcl i se jefaise un conac ce avea afar& din

a inarmat in contra lor toat plebea de jos, impreunl

catate
cu l-acrtorii din fabrici
cari eral inteo mare mulOma, sco-

tind-o afar& vi poruncind s& sune de alarma, dac nu pleac

mai lute, cum a hotarit, vi li ameninta cu toate rigorile. Gatii
loviti de aceast nenorocire cu total nea$teptati i ingroziti
de atacul mai mult grbit deck precugetat al cetatenilor, rAmaser nemiscati i rniti adinc de insulte vi de ocari j loviti
din and In and vi de arunaluri de sgeti, se revottar&
Intrio rsvrtire Wise i ucizind pe mai multi cari ii atacaser
mai cu indrznealfi, in vreme ce fugeau ceilalti, l izbiti de fel
de f el de arme, duAce s'au inarmat ca Roma aft cu armale .uate
dela cei czuti in lupt, s'au unit cu Fritigern care tocmai se
apropia i, ca frati de arme, se repezir s atace oravul Inc aizandu-1 cu tot aparatul de asadiu. I a aceast situatie gsindu-se mai

mult vreme, uneori se npasteau asupra cetatit deavalma

Indrsaeala unora cari ii sacrificau vieata rmnea nerAzbunat

vi piereau multi da sAgetile sau de p'etre.e aruncate cu pr&vtiile. At anci Fritigern, dndu-vi seama c luptau degeaba
attea pierden, c oaTnenii si na sa pr:cepeau la aszdiu, Wind
o trapa deajuns pentru blacarea cettii, le-a dat sfatul s lasa
lucrul balt, spunfincla-la si facl pace cu zidurile vi i-a povtuit

s devastaza reliunile bolate $i roiitoare vi s atace fArl deosebire toate cite pe atanci erau li?site de garnizoana. Aprobnd sfatul r3galui pa cara cuuovteau ca pa un bu a tovarAv
pentra aceast afacere, pornir. ea caibzliall, inpr.vtiindu-se
prin intregul tinut al Trade'. satela mai bogate fiindu-le artata de supu$ii sau de prizonierii lor, i mai ales acelea unde S3
spunea cl S3 gs 3sc alimente mai din belvug. Ei aflau ajutor, pe
lnga curajul lor inscut, In special in faptul c& zi de zi alergau la ei o multime de invi din neamul lor, vnduti odinioarl

de negustori, vi la care se ad'ugau forte multi din cei ce Irecuser& mai inainte de foame (dati de printi lor) pentru putin

vin sau pentru o buatic de pine. Se alipisar da ei nu

putini din cei ca autau sa ex?loateze minzle de aun

cari nu puteau s& suporte sarcina cea grea a drilor ; acestia

au fost pr.m.ti cu o bucarie generala, fiindu-le de mare Hog
1) La Adrianopol era o manufactura de arme pus5 sub conducerea until
cmagister

www.dacoromanica.ro

84

In cutreerarea unor locuri necunoscute, arAtAndu-le

de cereale ascurse, si ascunzAtorile oamenilor l locurile de
retragere ale aces Lora. Si la indicarea lor, in Marl de localitAtile in care nu puteau merge, n'a rhmas nimic neatins,-

Cad, fr deosebire de vhrsta si de sex, toate ardeau de foc

si de omor pruncii eran smulsi dala sinul mamelor lor

ucisi, femeile rhpite, sotiile vhduvite in fata bhrbatilor lor ucisi,

bleti tineri i beti in vhrsta thrall peste cadavrele phrintilor

lor, In sfhrsit, multi batrani, strignd ch au trhit prea mult,.
duph ce 0-au pierdut averile, impreunh cu sotiile lor nobile,
cu mhinile legate la spate si planghnd cenusa printilor eran
dusi departe de chminurile lor.

Generalii romani Profuturus, Traiian i Richomer au

succese in luptele impotriva Gotilor.
Imphratul Valens, aflAnd cu mare intristare aceste vest'
din Tracia, ajunsese in mace incurchtura. De aceea trimisenumaidecht pe Victor, magister equitum, in Persia, pentruca,

dui:4 inprejurarile de fath, s Each pace in chestiunea Armeniei,

el insus avAnd sh plece indat din Antiochia, pentru ca s se

i trimise inaintea sa pe Profuturus si
pe Traian a mbii comandanti, cu pretentii ce e drept foarte
marl, dar nerhzboinici. Ei, ajungind la locurile unde multimea
de dusmani trebuia s fe inputinata', din cauza jefuirilor si a
furturilor cu care se indeletniceau in special, intorcindu-se
nebuneste la ceea ce era mai primejdios, au opus legiunile
aduse din Armenia, barbarilor inc indrjiti, legiuni adeseori
duch la Constantinopol

incercate in rhzboi, dar neegale unei multumiri nenumarate care

ocupase vhrfurile muntilor celor inalti si chmplile. Ganeralii
romani, necunoschnd inch msura la care poate s duch, la disperare, o furie nestaphnith, dupace au btut pe du smani, i-au inpins

dincolo de stncile prAphstioase ale muntelui Haemus, pentruca

barbarii, neavAnd nicl o iesire de aici si moar de foame, lar ei

insisi s astepte pe Frigerid 1), generalul ce avea s soseasch

cu ajutoare din Pannonia si de peste Alpi, aci la cererea
Valens, Gratian dhcluse ordin sh porneasch in formatie militar
spre a da sprijin celor ce se ghseau intr'o mare primejdie. In

urma acestuia Richomer, pe atunci comes domesticorum, pornind

din Galia, la porunca aceluiasi se Gratian, se grAbea in drtunul shu
spre Tracia, duchnd cu sine chteva cohorte, numai Cu numele, cleft

cea mai mare parte din ele dezertaserh, duph cum sustin unii
la indemnul lui Merobaudes care se temea ca un cumva Galia
fiind phrhsith de truph, sh fie devastath in libertate de ce
1711

1) Frigerid, general roman, era l el de origine germanA. De asemenea.

poartl nume strAin l Richomer, Merobaudes i altii.

www.dacoromanica.ro

85

-cari ar fi trecut de peste Rin. Dar Frigerid, Hind impiedicat

de reumatism sau, cel putin dup cum au plAsmuit barfitorii
pretextand cazul de boala, pentruca sa nu la parte in acest
razboiu grozav, i-a condus pe toti, dupa o hotArare comunA,
Richomer care s'a unit cu Profuturus vi cu Traian la Salices
Sala.). Nu departe de aici, multimea nenumArata de barbari se
avezase indarAtul carelor oranduite in forma de cerc, stand
inchisi ca 'jute cetate vi consuma in linivte prada lor cea
bogatA.

Comandantii romani, in nadejdia unei reuvite fericite, dac5.

soarta le-ar fi favorabila, observau ca luare aminte tot ceeace

faceau Gotii, avand in vedere o mare fapta de arme ; ei aveau
-anume intentia ca daca davmanii ar porni cu tabara in alta parte,
,ceea ce adeseori faceau, ei s. le atace ariergarda, sA ucida pe
mal multi cu sulitele i s. le la o mare parte din przi.
Intelegand aceasta duvmanii i Rind informati de denunOdle transfugiilor, de cari nimic nu rmnea ascuns, au stat
mai mult vreme in acelavi loc : dar, tinuti de teama armatei

fata lor vi a altor soldati cari puteau sa mai vie,

ivi

-chemar5 cetele lor devastatoare imprAvtiate in bate partile.

La ordinul vefilor, ca in zbor de pasre, acevtia intoranastfel
du-se indala, la semnalele de foc, in carrago,
insuflara conationumesc ei burgurile formate de care,
naliior lor focul indraznelii de fapte mari. Si, de acum inainte,
intre cele dou. parti, nu putea sa mai fie cleat un scurt armistitiu. De fapt, intorcandu-se toti cei pe cari II chemase

nevoia de prada, intreg poporul Hind strans in burgul de care vi

facand un freamat enorm, atatau sufletele aprinse sa dea lupta
decisivA, vefii cari erau de fata neopunandu-se explosiei lor.
Wilda toate acestea se petreceau pe inserate, i fiindca
noaptea ce sosea Ii retirea linititi trivti, fAra voia lor, au
luat masa in linivte vi au ramas cu ochii deschivi. La randul
lor Romanii, cunoscand vi ei situatia, fAra sa doarm, se temeau
de duvmani vi de vefii lor cari ca nivte fiare salbatice, iv! aveau
,capul in man vi avteptau, fAr spaimA, rezultatul indoelnic al
luptei ca unii ce erau inferiori ca mimar, dar totuv un rezultat
favorabil cauzei lor celei drepte.
Deci, indat5 ce s'a luminat de zita, dandu-se cu trompeta
.semnalul de ambele parti de a pune maina pe arme, barbarii,
Teinoindu-vi jurAmAntul, dupa obiceiul lor, inceara sa ocupe

locurile cele inalte, pentruca de ad, pornind ca inteun vrtej

ce nu se poate opri, sa atace pe cei din fata Ior. Vazand acea.sta fie care soldat dintr'ai novtri, grAbindu-se la manipulul
eau i ocupandu-vi locul fixat, nu mai alerga in dreapta i In
.stanga i nici nu-vi mai parsea viral. Inaintand deci din ambele parti cu precautiune, se oprirl 1, stand nemivcati, incepura
'1) Salices, localitate in iMoesia Inferioarg, pe drumul dintre Noviodunum
Istrus.

www.dacoromanica.ro

86

lupt toril s se priveasel cu urg, i cu amenintare. Atunci Romami, citnd de odat din toate prtile cantecul lor de rAzboiu,
mai intAi cu o voee siabl i apoi pe un ton din ce in ce mai ridicat, cantee pe care il numesc cu un nume strAin de barritas",
insuflara curaj la ai lor. Barbar i insa, la rindul lor, cu strigAte
stridente, ivi ridicau in slav strmovii vi, in mijlocul unui sgomot de diferite limbiii, porneau la primele lupte. Apoi incepusezA
sA se atace unii pe altii, arunand de departe sretii i suliii,
in urmi p-ag'r, amenintAndu-se, la lupta de m'AM vi ridictindu-vi
scuturile in forml de acoperembnt j, erau unii in picioarele
reintrereascA piercerile
celorlahi. Barbarii, putfind
fiind mai sprinteni, aruncau asupra soldatilor novtri lemne

colosale aprinse vi, lovind cu invervunare in pieptul calor ce

le rezi tau, nirg flancul t'ostra sting; acesta cedind, o puterniel ceat de ajutor, rupandu-se vitejevte din trupa din vecinAtate, a s?rijinit ovtirea amenintat cu distrugerea. Aprinzndu-se focul ucilAtor al lapcei, cei ce se aruncau vilejevte in
valmseag se expuneau sulitilor i sabiilor ce sburau din toate
ca grindina, lar calaret'i cu brate puternice urmreau
pe c-i fugan, tindule ceafa vi spatele v, pe de altA parte, pedevtrii tiau picioarele celor pe cari teama Ii inpiedica de a se
ridica. $1, in vreme ce pAm'Antul dispAruse sub cadavrele celor

morti, se gasea printre ei cite un muribund, avAnd speranta

devart de a scapa cu vieata : unii erau ucivi de plumbul din
prAvtii, alt:i de fierul din sgeatd, alta aveau capetele spintecate prin mijlocul crevietului vi al fruntii

vi

atarn&nd oribil

pe amndoi umerii. $i lupta invervulat n'a incetat; amb ele

partide erau sdrobite inteo Unta' nedecis vi, cAt timp vioiciunea le mai alta piterila, n'a sczut nimic din vigoarea lor
fireasc4. Totug bAtalia ucigatoate a intrerupt-o noaplea ce a
sn-it i fiecare s'a retras din luptA cum a putut. fArA sA i se fi
dat vre'un ordin, lar cei rama0 s'au intors cu totii tr:vti in
corturile lor. In sfirvic au fost ingropati, dula& loe 1 linpreja-

rri, d' -11 i-sa onoriri u lora dintre c m )rti ; celelalta lemri
ale celo: ce au murit le-au consumat pAsrile grozave, obivnuite in acele vremuri si se hrneasca cu cadavre, dup cum

o aratA pAn in ziva de astizi ~Ola puna de oase albe. Se

constat totuv cA Romanii, devi inteun numr cu mult mai mic,

avfind si clea l'apta cu o multime numeroas, ai avut mari

pierden; dar, cu toate aceste pagube insemnate, au infrnt

ploatele barbare.

1) Varios sermonis dissoni strepitus, unter den disharmonischen Klangen

der verschiedenen Sprachen (Dr. D. Coste, Auszge aus Ammianus Marcellinvs,

p. 91); pare ca rezulta din acest pcsagiu ca in armata GoOlor se gaseau mal
multe popoare cari luptau impotriva Romanilor.
2. Soldatil ridicau scuturile i faceau din ele un acoperemant ce dedea impresia unei carapace de broasca testoasa testudo.

www.dacoromanica.ro

87
VIII.

Gotii inchii in regiunea muntelui Haemus, apoi

sati liberi de Romani, devasteaza Tracia; in urm ucid pe
Barzimeres, tribunul scutierilor.
DupA ce s'au sfArsit Mil de jalnic aceste intfimplArl de
rAzboiu, ai nostri s'au indreptat, retrAtandu-se spre Marcianopolis, cetatea cea mai apropiatA. Gotii, retrAgt nau-se ei de ei,
neurmAriti, isi gAsirA refugiu inuntrul burgului lor de care si,

timp de sapte zile, n'au mai incrAznit nici s iasA, nici sl se

arate : de aceea, ostAsimea nos stilt a gAsit ce cuviinta s
celelalte trupe nenumArate de barbari intre strAmtortle
Haemulu , prin ridicarea de intArituri, JAM. indoiall cu scopul
ca multimea ingrAmadit de dusmani intre lstru i pustietAtde
deserte, in Fr.mejdia de a nu gAsi nici o iesire, sA plait de

foame, fiind transF ortate tot te cele necesare pintru trai in

ceta tile fortificate, dintre cari pfinA atuncia n'a incercat pe njci
una sA-o asedieze, ei nefiind priceputi in atari operatiuni'). Dup

aceasta Richomer a plecat in Galia spre a acuce de acolo

trupe de ajutor, fiinda se asteapta la ri zboaie mai mari.Toate
acestea se peireceau in al patrulea consulat a lui Gratian si al

lui Merobaudes, spre toamnA.

In timpul acesta Vakns, aflnd despre rezultattl trist al

rAzboaielor i despre prdAciuni, a incredintat vrem-lnic pe
Saturnin cu conducerea cavalariei i l-a trimis in ajutor lui
Traian i lui Profuturus. Si, intmplAtor tot in aceleasi zile,
isprAvindu-se in regiunile Scitiei si ale Moesiei. tot ce era

de mincat, barbarii impinsi si de sAlbAticia lor si de ioame,

ardeau de dorinta de a sparge barierile ce-i inchideau ; si incercfind aceasta de mai multe orj, dar fiind meren infrinti de
energia soldatilor nostri cari rezisiau cu indrjire, ajutati de
situatjunea terenului stncos, dupA ce s'au vAzut constrAnsi de
ultima necesitate, atraserl in tovArAsia lor pe mai multi Alani
Huni in n5.dejdia u -tor prAzi bogate.

?Wand despre aceasta Saturnin, care tocmai sosise

si

aseza posturi i gArzi inaintate, strfingndu-0 incetul cu incetul

soldatii, se predAtea sA se retragA, nu fArs motive intemeiate:
ca nu cumva multimea, pe neasteptate, pornindu-se ca un r'u,
inteun torent colosal, dupA ruperea zdgazurilor, sl-i smulgA pe
toti fArA greutate, pe cei ce pAzeau ciefileurile primejdioase.
Apoi, dupA ce s'ati deschis defiieurila si dupa plecarea la
timp a soldatilor nostri, s'au nApustit, in desordine, fiecare prin
deschizAtira De care a putut, sA jefuiascl-totul, ne mai impie1) SA se observe lipsa de experientA a Gotilor de a cuceri cerAtile
fortificase.

www.dacoromanica.ro

88

dicandu-i nimenea. Si, devastand nepeclepsiti, s'au rspandit cu

totii pe intinsele campii ale Traciei si Incepfind din tinuturile,

pe unde trece Istrul pAnA la Rodope si la locul ce desparte

cele dou mri colosale, au jefuit totul intr'un chip ingrozitor,

prin furt, omor, sange si foc, vi prin pangarirea trupurilor unor

oameni nscuti liberi. Ai fi putut vedea atunci fapte grozave
si de spus si de vazut, femei incremenite de frica, fiind imamate
de biciul barbarilor, sotii insarcinate de fii 'Inca neformati, suferind inainte de a fi nascut, multe bestialitati copii mid shallgaud pe mamele ion, plnsetele baetilor nevrastnici si ale fetelor nobile, duse cu mainile legate intrso salbateca sclavie. Dupa
cari fete marl si solii cinstite, cu ochi in pamant, fiind tarite,

plangand i voind mai bine o moarte, oricat de chinuitoare,

decal profanarea cinstii lor. In mijlocul acestora, and era U-

ral, ca un animal de rand, cettenul mai inainte

bogat si

liber, se plangea de tine, Soarta nemiloas si oarb, care inteun

moment 1-al parsit unui invingator crud, despoindu-1 de averi,
lipsindu-1 de placerea ion, gonindu-1 din casa sa pe care a Irazut-o cazand In cenuse i In ruina, si avand sa-1 smulga memfie rob In batai si chinuri.
brele sau
Totus barbarii, ca niste fiare scapate din cusca, imprastiindu-se prin campiile Traciei, se indreptara spre orasul numit Dibaltus 1), unde gasir. pe Barzimeres, un tribun al scutierilor, impreun cu ai sal si cu Cornutil vi cu alte trupe de
infanterie, lucrand la formarea unui lagar si se reped asupra lu. El
era un ofiter priceput in afaceri militare vi care numai
dupa cum cereau imprejurarile crake ce-1 amenintau, a poruncit sa se dea semnalul de razboiu vi dupa ce si-a intarit flanporni cu oamenii sAi gata de lupta si rezistand vitejeste ar fi plecat cu sorti egali din lupta, daca nu 1-ar fi im-

presurat, in vreme ce gafaia si era obosit, o ceat de alai-4.

Si astfel a cazut, fiind omoriti nu putini barbari, al caror dedastru nu se putea vedea din cauza multimii trupelor Ion.
IX.

Frigerid, un general al lui Gratian, onward pe Farnobius, unul dintre fruntiasii Gotilor, impreund cu o multime de Goti si de Taifali. Ceilalti sunt colonizati in regiunea Padului.
Dupa ce s'a dat lupta In acest chip, Gotii, nehotariti ce
aveau sA intreprinda in urma, incepura sa caute pe Frigerid,
unde ar putea sa-1 gaseasca, el fiind singurul ion vrasmas pe1) Dibaltus, o cetate pe Ormul trac al m5ri1 Negre, atestat de Ptolemeu
11, 7, Geogr. Ravennat, IV, 6, Suldas gi de inscriptii.

www.dacoromanica.ro

89

riculos. Dupa ce se recreara cu o masa' mal bung vi un somn

mai bogat, se pusera pe urma lu ca nvte fiare. Erau nformati
c, din ordnul lu Gratian, el s'ar fi intors in Tracia vi ca,
ridcandu-vi o tabra ranga Beroe'), avea sa avtepte ad i desfavurarea evenmentelor. De aceea, ei se grbira sa-vi aduca repede la indeplnire planul lor. Frgerid insa stiea nu numa
sa comande, dar vi sa-vi crute vi soldatii vi !Anulad intentiile
lor, sau fiind nformat de relatarile spionilor pe car fi trimisese, s'a indreptat spre Ilria, prin ingtimi de munt vi prin
desimea padurilor, fiind incurajat vi de un mare succes pe care
l-a dat in palma o intamplare neavteptata. C5ci, in retragerea
sa, pe cand mergea incetivor cu trupele sale avezate in forma
de ichiu, a surprins pe veful Gotilor, Farnobius, care cu cetele
sale devastatoare jefuise in libertate vi tara cu sine vi pe Talfall pe cari de curand vi-i facuse aliati. Acevta, intreacht fe
zis, pe cand al novtri se gaseau impravtiati de groaza
popoarelor necunoscute, trecur peste fluvu, avand s'A jefuiasca

locurile lipste de aparatori.

La vederea neavteptat5 a cetelor lor, comandantul prega-

tindu-se cu mare grije s dea lupta, dupa ce a atacat avan-

gardele ambelor tribur cari pe atunci erau de temut 2), -ar fi

ucs pe tot pana la unul, ava ca s nu ramana nici macar un
vestitor al dezastrului lor, daca, dup5 moartea lu Farnoblus
vi a altora mai multi,
inainte vreme un temut atattor
de cete, nu s'ar fi rugat cu rugaciuni starutoare pentru crutarea celor ramavi vi pe care in vieata i-a colonzat ca lucr5.tori
de pmant, pe toti, ranga Mutna, Regium vi Parma, orase din
Italia. Acest trib al Talfalilor am aflat ca a dec5zut pana
inteatata ticalovie ea la ei tinerii nevrastnici sunt pangarit de
barbati inteo convietuire scarboasa, prostituandu-vi tineretea vi
numai daca un tallar a prins singar, fara ajutor, un mistret la
vanatoare, sau daca va fi moral un urs mare, scapa de aceasta murd5.rie.
X.

Victoria asupra Lentienilor. Moaxtea lui Priarius.

Predarea Lentienilor.
Aceasta era la sfarvtitul toamnen Insta Inftivare a Tracid vi turburarea, ca i cand furiile ar fi rascolit totul, se intin-

dea necontent, cuprinzand regiunile cele mai indepartate. $i jata

ca Lentieni, o populatiune germana, vecina cu tinuturile Retie, in
Beroe, Verria de astSzi.

Pasagiul fiind alterat, traducerea nu este sigur.

Anul 377.

www.dacoromanica.ro

90

urma unei amagiri, calcand tratahl ce-I Incheiasera de multa

vreme Cu noi, incep sa ne neliniteasca veJinatatea, un adavar.it dtcastca p.ta.ra ei si care a parait din ur.-ntorul II13
tiv Din acel popor al Lentienilor, ua saldat oarecare din
garda imparatului, gsindu-se acas in ataceri particulare, cum
era el siobod de gira, Hind intrebat de mai multi insi ce mai
este nou pe la palat, a spus ca imparatul (3ratian, la indemnul
unchiului su Va ens, are sa porneasca ca rzboiu in orient,
pentru ca, cu puteri indoite, sa alunge pe locuitorii vecini ain
ace e tinutari cad s'au con)urat pentru pieirea impermlui roman. A ceast veste bui si pa Lentieni cari se considerau i ei
de vecini si cum ei stint oameni iui i repezi, formndu-se in
cete ce prada, trecura, in luna lui Februarie, peste Kinul ce
inghetase 'J... Ce4ii, ricticandu-se impotriva lor impreuna cu
Petulantii, nu ira mari pierden i din partea lcr, ii gonira,
cu tortele lor organizate. Dar Germanii, fiind silii sa
se retraga si aflnd ca cea mai mare parte din armata noastra
a inaintat pan& In lliria, avnd sa fie comandatl cniar de imparat, se aprinsera i mai mutt de coral de a lupta si faand
rlanuri mari, au adunat la un loc pe toti locuitorii satelor, pa-

truzeci de mi de oameni, sau sapte zeci de mil, dup cum

sustin unti cari vor sa ridice metitele imparatului, plini de

ingmfare navalira increzatori in teritoriul roman.
Gratian, aflnd despre toate acestea cu mare groaza, si-a
rechemat cohortele ce le trimisese inainte in Pannonia i, dnd
ord;n sa villa la sine i altele pe cari in preved erea sa dispusese
sa fie retinute in Galia, a numit de comandant pe Nannian, un
general de o virtute incercata, alipmdu-i de coleg, ca o egala putete, pe Mallobau :tes, comes domesticorum, i rege al Francilor,
un barbat razboinic i viteaz. Pe de o parte Nannian, gndindu-se la intmplrile schimbacioase ale sortii, era de Were ca
trebuie sa trgancasca lucrurile, pe de alt parte, Mallobaudes,
trit de dorinta sa de lupl, cum avea obiceiul, si nesuferind
amnarea, era nerabdafor sa mearga asupra dusmanulai. Dar,
clt:pa ce s'a ridicat decdata din partea opusa un sgomot ingrozitor, dfindu-se de trompetisti la Argentara 2j semnalul de lupt.,
s'a inceput atacul si au czut la pamfint multi insi si dintrio
parte, si d n cealalt, lov.ti da sgeti, de suliti si de o ploaie
de pietre. Dar, in focal razboiului, vznd soldatii nostri nesfrsita multime de dusmani si voind s fuga de lupta pe fa%
impr'stiindu-se pa poteci inguste si acoperite cu arbori, s'au

retras fiecare cum a putat; putin mai trzm, rezistara mai ha ezatori, si s'au aratat mai tan*, lar la sos:rea garde+, prin
strlucirea armelor impratesti, bagar fricii in barbari.Acetia
ice, sa igtoarc spatele, rezistind ins din and in cand, penPasagiu/ acesta este de asemenea nesigur.
Colmar, dup unit. Herburg sau Arburg dup

www.dacoromanica.ro

91

truca sa-si faca datoria vi au fost ava ch mcelriU ca din numrul amintit mai sus n'au scapat, dupa cum se crede, dect
cinci mii de just, ocrotiti de desimea padurilor. Intre multi 810
viteji vi eroi a murit vi regele Priarius, pro,notorul acestui razboiu singeros.
Incurajat i increzut in sine du acest succes frumos,
Gratin, desi pornise in regiunile din rasarit, intorcindu-vi

dru nul spre save, a tracut pe ascuns peste Rin si avea in-

tent a, dsca 1-ar ajuta vi norocul, sa distruga intreaga populatie

necredincioasa i turbulenta. Aftind despre aceasta Lentienii,
prin vestitori cari veneau dupti alti vestitori, i prapaditi aproape cu totul de cheltuclile lor, si insraimintati de sosirea neasteptata a imparatului, erau in nedumerire ce aveau de facut
vi fiindca, pentru moment, nu puteau gsi nici un mijloc nici

de a organiza rezistenta nici si faca sau s intreprinda ceva,

se indreptara in mare graba prin poteci neumb.ate spre colinde

asediate si acatindu-se de stinci prapastioase, se luptau din

toate puterile pentru averile i pentru familtile lor pe cari le
dusesera cu sine. Examinind aceasta grea situatie, ca si cand
ar avea sA la cu asalt nivte ziduri, au fcst alevi din fiecare legiune cite duct sute de soldati, priceputi in mestesugul asecitului. Acestia aveau o inch aznealli Cu atit mai mare, cu
principele era vazut luptind vitejeste in primele rinduri ; ei se
sileau sa escaladeze muntit, ca eupa. niste przi de vinat, pe

cari ar pune mina indata, fara de nici o lupta, daca ar fi a-

juns in Irbil Razbotul, inceput la amiazi, a dainuit pfina noap.

; ucideau
tea pe intuneric. Lupta era indirjtil din ambele
si cadeau multi si dintre ai nostri, iar armele gardei imparatevti, stralucind de lumina aurulai vi a colorflor, erau lovite de
aruncaturile dese ale bolovanilor si protectiletor.
In urma Gratian, consfaluindu-se cu generalii sai, au gasit
cu cale ca este primejdios i zadarnic ca sa lupte cu o incapatinare nelalocul ei impotriva unor stinci i-alte si, parerile
fitnd diferite, ca in astfel de imprejurari, au aflat de cuviinta ca
barbarii sa fie blocati de soldati cart. O. nu actioneze, spre a fi
biruti Cu foamea, intrucit dusmanii erau aparati de un loc, pentru ei favorabil. Dar, fiincica Germanii nu erau mai putin incapatinati deck noi, gi ftincici cunovteau regiunile, s'au indrep-

tat spre alti munti mai Matti deck cei pe cart ii ocupasera
inainte. lar imparatul, intorciidu-se cu armata sa inteacolo,
cauta cu aceeasi inclir;ire, ca si mai inainte, potecile ce duceau

la inaltimi. and Lentienii il vazura acatarat de muntii lor cu

aceea5i staruinta, s'au predat, care predare im-aratul primind-o,

la rulaciunile lor, i s'a dat, cum se face deobiceiu, tineret

voinic care si se amestece cii recrutii novtri si li s'a permis
ca liberi si se intoarcii in patria lo-.
Dupa aceasta victorie norocoasa vi pl;n1 de rezulate,
fiindca a pus, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu botul pe labe po-

www.dacoromanica.ro

92

poarele din apus, este de necrezut cu cata vigoare i cu cat&

Meal descaluvata n'a pornit Gratian in graba in alt directie.
Tatar, de o fire deosebit, orator, cumpatat, razboinic, indurator, era asemantor cu cei mai alevi imprati, pe cand Inca
de abia Ii mijea mustata, daca, dela fire, n'ar fi fost atras spre
lucruri usuratice vi daca, incurajat de eef din jurul sau, nu s'ar
fi apropiat de indeletnicirile devarte ale imparatului Commod,
farl s fi fost crud ca acesta. Cci, dupa cum acela, fiinda
obicinuia ca in fata poporului sa omoare mai multe fiare, vi
()data o sut de lei sloboziti in acelavi timp in amfiteatru, cu
diferite feluri de arme, nu din dou lovituri, a culcat la pamant
vi s'a considerat ca un supra-0m, tot astfel Gratian, in ingra.ditura ce se numevte Parcul de vanatoare, cu dese lovituri de
sageti, omora fiarele salbatice, nedand atentie multor intamplri
de seam l serioase, lute vreme cand chiar daca ar fi avut
conducerea un Marcus Antoninus, impreuna cu colegi tot eat
de intelepti, nu vtiu daca, cu marea sa intelepciune, ar fi putut
sA vindece toate rnile statului.
Dupa ce a luat toate msurile ce-i ingaduiau imprejurrile
pentru siguranta Galiei l dupa ce a pedepsit pe Scutarius care
prin trdare denuntase barbarilor cA impratul pleaca in Iliria,
Gratian in marv fortat se grbi sa piece de ad prin cetatea ce
se numevte Felix Arbor vi prin Laurfac spre a da ajutor provinciilor in situatia lor critica.
Tot in zilele acestea Frigerid, care facuse multe lucruri
folositoare pentru securitatea comuna a statului vi care tocmai
se pregatea sA intareasca defileul Succilor, pentru ca sA impedice bandele uvoare de duvmani de a cutreera in libertate
provinciile septentrionale, intocmai ca nivte torerrti ce de obicei
les din matca lor, a fost inlocuit cu un oarecare Maurus, un
comae venal vi fioros, gata pentru once, un om nehotarit : acela de care am spus in cartile precedente cl pe and era soldat in garda imparatului Iulian vi acesta statea la indoiala, daca
trebuie sau nu sa-si puna pe cap coroana, devi in viclenia sa o
dorea, i-a oferit salba sa pe care si-a smuls-o dela gat. Si astfel a fost indepartat, inteuna din cele mai critice situatii, un
comandant prevaztor i energic, pe call vreme, chiar daca s'ar
fi &sit in retragere ar fi trebuit sa fie readus in armat, reclamandu-1 interesele statului.

XL

Generalul Sebastian surprinde langa Verja pe Goti

incarcati de prazi i fi decimeaz, scapand frisa numai
putini cu fuga. Gratian aleargd in ajutorul unchiului
Valens Impotriva Gotilor.
Din intamplare, in aceste zile se hotari, in ear*, vi Valens sa plece din Antiochia vi dupa o calatorie grea sosi la
www.dacoromanica.ro

93

Constantinopol unde, ramanand numai cateva zile, avu nacazul

de a potoli o u$oar rascoala popular. La cererea sa, Sebastian

fiind trimis putin mai inainte din Italia, un ofiter de o capacitate incercata, a fost incredintat cu conducerea infanteriei pe
care mai inainte o avusese Traan; iar el insu-$i se duse in
vila imparateasca Melanthias, unde a cautat sa-$i atraga simpatine soldatilor prin solda, prin hrana abondenta qi prin cuvantari magulitoare. De ad, &and cu tessera ordin de plecare,
ajunse la Nice, un port militar ce se numea astfel, qi nade a
aflat din relatarile spionilor sai c barbarii, incarcati de prazi,
s'au intors din tinuturile dela Rodope aproape de Adrianopol ;.
dar ca aceia, Hind informati despre miqcarile imparatului qi de

multimea lui de soldati, se grabesc s se uneasc5 cu populatiunile for cari i$i aveau cartierele fixate la Beroea $i la Nicopolls. si aci numai decal, dupa cum cereau imprejurarile, imparatul a dat ordin ca Sebastian sa plece cu cate trei sute de
soldati de elita din fiecare legiune spre a da, dupa cum promitea, o loviturA. Ajungand in mar$ fortat la Adrianopol, a

fost impedicat s intre inluntru, portile fiind zvorite, cad aparatorii se temeau ca nu cumva el sa vie ca prizonier travestit al
du$manilor i sa nu fie vr'o primejdie penfra oras, cum s'a intam-

plat cu comitele Actus care, fiind prins de soldatii din Magnencia, a deschis prin frauda defileul Alpilor Julieni. Totu$
Sebastian, de$i tarziu, a fost recunoscut $i i s'a ingaduit sa
intre in cetate. Aci, dupl ce oamenii pe cari Ii conducea, s'au
recreat din bel$ug cu mancare i cu repaus, a doua zi, ie$ind
In mare lini$te, cand a inceput sa se faca seara a vazut cetele
de jaf ale Gotilor langa fluviul Hebra i, furi$andu-se spre a nu
fi vazuti, printre dealuri si tufi$uri, cu pa$1 u$ori, a atacat in
intanerecul noptii pe du3manii ce dormeau $i aya i-a macelarit
c in afara de patini in$i pe cari i-a scapat iuteala picoarelor
lor, toti ceilalti ku pierit $i le-a luat o nenumarata prada care
n'a incaput nici in cetate nici in largal ses al campurilor. Fritigern a fost atat de ingrozit $i de inspaimantat din aceasta

cauza, ca nu cumva comandantul neadormit 1), dupa cum auzise

adeseori,
distruga Impele sale impr$tiate in libertate
ocupate cu jaful, atacandu-le pe nea$teptate ; deaceea chemand

pe toti ai sal langa ora$ul Cabyle 2) a plecat repede ca avand

sa opereze in regiuni deschise, in cari sa nu fie suprati nicl
de foame nici de capcane ascunse.
Pe cand se petreceau bate acestea in Tracia, Gratian ingtiintand printrio scrisoare pe unchiul sau Valens, cu cat iscusinta a biruit pe Germani, dup ce $i-a trimis inainte bagajele i proviziile, venea pe jos cu trupe u$oare i trecand Du-

impetrabilis insemeaza de care nu te poli apropia.

Cabyle ora in Tracia.

www.dacoromanica.ro

94

niirea ajunse la Bononia si a intrat in Sirmium 2), unde a ramas patra zila. Tot pe lino flaviu ajinse pAna la Martas castra,
cl_si suferea da friguri intarmitente in acest drum a fast lin-

eal-cat d a. ua atac neasteptat al Alanilor si a pierdut cativa

oameni din suita

XII

Valens se hotttte s'a" dea lupta, UAL% s atepte pe

Gralian.
In aceleasi zile, Valens, turburat din doul motive, flail
filnic Lentienii au fost biruiti da Gratian, si, al doilea, Marla
Sebastian, scriindu-i despre aceasta, exagera lucrurile, a plecat
cu armata dela Melanthias pentruca, printr'o &pia de arme straLuella, sa nu ramble mai prejos decat tangrul fiu al fratelui sau,
de ale carui ispravi era galos. El avea subt )manda sa multa
oaste viteaza si nu de dispretuit, fiindca reintrasera in serviciu
foarte multi veterani si ofiteri superiori si s'a inrolat ins*
Traan, fost magister armorum. Si, fIndc, prin cercetas ageri,
aflase ca dusmanii umbla sa-i inchiza prin grzi puternice
drumurile de aprovizionare prin care se faceau transporturile
necesare aprovizionarii, a luat masuri potrivite in contra
acestei incercari spre a retinea acest avantagiu al stramtorilor cari eran in apropiere, trimitand in graba un detasament
de arcasi pedestri, sprijinit de escadroane de cavalerie. Trei
zile in urma, fiindca barbarii inaintau cu pasul incet si fiindca
el se temeau de vr'un atac prin surprindere inteo regiune necunoscuta, s'au indreptat spre statiunea Nice, cinsprezece mii
de pasi departe de cetate si ad i po3turile inaintate acluser vestea-

si nu se stie de unde a provenit gresall,

ca toata acea multime pe care o vazusera, nu era mai mare da zece mii de oameni
at-anci imparatul, tfirat de o dorinta nebuna, a inceput sl alerge
el EWA iuteala spr a ei. In urma, formanda-se in falana in patru
a venit aproape de mahalalele Adrianapolului, unde,
ridicandu-si o tabara inchisa de pari si sant, a primit, asteptand
eu nerabdare pe Grattan, pe Rich xuar, comas domesticorum,

care fusese trimis inainte de acelasi imparat Cu o scrisoare

prin care ii arata ca. va veni si el insu-si in curand. In text11
scrisorii era rulat ca sa mai astepte namai putin timp pe acela
care are sa-i fe tavaras in primejdii si sa nu se expuna sinlur
orbeste inteo situatie periculoasi. Valens convocand inteun
consiliu pe toti generalii, a incaput sa se sfatneasca ce este de
facut. La propunerea lui Sabastian, unii 11 indemnau se porne3sca numai decat la lupia, un anumit Victor insa, magister
Bononia, Bano*tor.
Sirmium, Mitrovita.

www.dacoromanica.ro

95

ecoltum, un Sarmat, dar general prevazator i trnporizator, de

acord Cl mai mili insi, a fost de were sa fie avteptat vi ce-

15.1alt imparat, pentruca, intarindu-se cu armata din Galia, sfi

Writj mai u3or furia inflcrat a Larbarilor. A biruit toluv
inelptnarea &tali a im1ratului i parerea lingivitoare a
cirtanilor earl sfattliau pa im3arat sa se gribeasca c'at mai mult,

pentru ca s nu fie vi Gratian partiv la gloria unei victorii

avtigate deja, dup cum socoteau ei.
Pe cinc1 se preliteau cale nezesare pentru beta., soseste
In tabira invaratulli un presbyter, cum Il nu 'lase ei, de rituf

crevtin, fiind trimis ca delelat de Fritigern, impreun c..1 mal

milti oamani de jos i, Wad prinit indata, i-a artat o scrisoare a acel-aiavi rele, cerndu-i pentru sine vi pentru ai
go lit( din carninarile parinhvti de invazia nealte?tat a unor
neamuri salbatice, s le permita s locuiasca in teritoriile Tra-

ciei, impreun cu ce s'ar gasi in ele ea tirme vi fructe: ca

daca ar dobndi aceasta, i-ar promite o pace eterna. Pe lnga

aceasta, acelavi crevtin, ca om de incredere si ca om cunoscator al tainelor, i-a mai aratat vi o alta scrisoare a aceluiavi
rele, care cu siretenie vi foarte mevter in a pacli in fel si chip,
indemna pe Valens, ea viitor in curfind amic vi tevarav, c
nu-nai ava ar putea sa infrngl cruzimea oamenilor sai sau sa-i
atrag la conditiuni mai profitabile pentru statul roman, daca
li s'ar arata inarmat lfinga armata sa, cA, bagnd grolza in ei
ea Inmate imparatului, i-ar abate mai u3or da'a dorul lor primejlios de a se bate. Delelatii fiind considerati ca neprezentnl destula incredere, au plecat fara rezultat.
In zorii zilei urmabare, dupa calendar la 5 ale idelor
Aurtist1) pornese in mare graba, lasnd bagajele vi proviziile
rang zidurile Adrianololului, s abt paza necesara a legiunilor.
Caci tezalrul vi celetalte insnii ale imperiului erau tinute inlauntrul oravului, impreuna cu prefectul si cu cons'storianii
awl ce ail mars un snatiu de drum anevoi3s. in mijlocui unei
zile cu arvita, ziresc in sfrvit, pe la ora a opta, carele duvmanilor cari, dupa rapoartele cercetasilor trimivi inainte, e-au
avezate in forma de cerc rotind, vi du2a can le era obicAul,
plebea barbara urla salbatie vi lulubru. Comanclantii romani ivi
aranjar finite de bitaie: aripa dreapt a cavaleriei era in fata,
fiind sustinut de cea mal mare parte din pedestri-ne, aripa

stng insa a cavaleriei, fiind inca imoravtiata pe drum din

cauza dreutatii marrilui, se grabea sa vie la linie, iutindu-vi

'mil. Si, in vreme ce aceea5i aripa se aveza in rfind, neturburata de nimenea, barbarii fiind ingroziti de sgomotul inslaicnfintabr, de armele zanlanitoare vi de loviturile amenintatoare
ale scuturilor vi, mai ales, fiinda o parte a lor, subt comanda
La 9 August.
Consistorianil erau membrii civili at Consiliulut.

www.dacoromanica.ro

96

lui Alatheus $i Safrax inca nu sosise, de$i fusese chemat, luptnd in alta parte, trimisera delegati cari s cearl pace. Imparatul neprimindu-i, fiind oameni fAr important si cernd ca

s i se trimeat, pentru ca pacea sa fie o pace temeinic, a-

men' de vaza, barbarii arnanau lucrurile intentionat spre a

ca$tiga rgaz, ca, in timpul armistitiului, sa le soseasc i cavaferia pe care o avteptau. In vremea aceasta soldztli noqtri in
zAduful arqitei de vara se topeau cu gaturile uscate de sete,

lar intinsul ampiilor lucea de incendide pe cari dusmanii le

aprinsesera cu lemne $i materiale inflamabile. Pe litiga aceastA

nenorocire se adauga una si mai grozavA, ca oamenii qi vitele
erau chinuite de foame.
In timpul acesta Fritigern, om iscusit $i prev5zAtor, temandu-se de capritul razboiului, a trimis pe rAspunderea sa

pe cineva din poporul sau ca parlamentar, spre a cere sa i se

trimeata in grab mai multi nobili de seam, avand
ia

asuprii amenin/arile soldatilor qi s ne dea i cele de trebuinta.

Propunerea aceasta a unui rege ce inspira groaza a fost bine
primita' qi aprobata i a fost destinat, cu asentimentul tuturora,
sa se duc drept obstatic Aequitius, o ruda a lui Valens, caruia
i era incredintat atunci cura palatii. Acesta a refuzat inarcinarea, fiindel odinioar, fiind prins de dumani, gi, fugind dela
Dibaltus 1, se temea de o razbunare a lor nesocotit. Atunci

Richomer se oferi de bun voie, promitand c va merge bu-

curos, fiindca socotea aceasta fapta yi frumoas qi demnA de un

om viteaz si astfel pleca spre a da dovada si de demnitate $i de
na$terea sa 2). Pe and se indrepta spre lagaral dusmanilor, arca$ii si scutierii pe cari fi cmanda pe atunci Bacurius din
Iberia $i Cassio, mergand in avntul lor aprins prea departe $i
ciocnindu-se cu vra$ma$ii ion, pe cat de prematur parea atacul,
pe att de nepotrivit prea retragerea ; aceasta era o rinine

pentru un inceput de rzboiu. Once incercare de impacare

fiind z'clrnicit, a fost de prisos qi devotamentul lui Richo-

mer care n'a mai putut s. inainteze, iar alarimea Gotilor

intorcandu-se impreuna cu Alatheus si cu Safrax, ajutat5 si de

o ceata de Alani, sosind ca ttn fulger din muntii cei inalti,

calca la parnnt, omorind pe ori cine patea s gseascl in cale.

Vezi nota dela pag. 88.

Pasagml acesta are o lacunii i deci nu este sigur.

www.dacoromanica.ro

97
XIII

Gotii unindu-se la un loc. Thervingii subt Fritigern,

Grunthungii subt Alatheus i Safrex, dau lupta deschisa cu

Romani. Ei pun pe fuga cavaleria roman5 i nLICeldresc

infanteria. Imparatul Valens ki pierde vieata in aceasta
batalie. Corpul su n'a putut fi gasit.
Si, in vreme ce armele de aparare vi armele de atac se
ciocneau din ambele parti, si, in vreme ce zeita BeIlona mai
infuriata ca de obiceiu acea s rasune trompela ei cea lugubra
pentru pieirea Romanilor, ai nostril, deli incepura s se retraga
putin, lotus rezistau, si batlia, intocmai ca si o flaarI in
.

crestere, laga groaza in sufletele soldatllor, fiind loviti mai multi

insi de izbiturile ucigatoare ale sulitilor si ale sagetilor. Apoi,

ciocnindu-se, intocmai ca dota excadrile de corabii roitrate,

vi impingindu-se unele cu altele, au fost aruncate de izbituri
reciproce, ca valurile de apa.
$1, fiinda flancul nostru gang inaintase pfina la carele
dustnane, ar fi mers si mai departe, deal i s'ar fi dat ajutoare ;
fiind insa parasit de cavalerie i apasat de multimea de barbari, a fost coplesit vi respins, intocmai ca de prfivlirea unui
munte de pamnt si s'au gfisit pedestrasii far& aparare in
manipulele Ion vi asa de strfinsi ca nu putea cineva sA scoat
sabia sau sa-si miste minile. $i din cauza prafului ce se ridicase nu se mai putea vedea cerul care rasuna de strigatele
ingrozitoare. Din aceasta cauz ancle aduceau moartea in
bate partite ; ele nu dedeau gres si nu eran neucigatoare, fiindca

nimenea nu se putea apara sau feri. Dar, deoarece barbarii

cari pornisera in cete nenumarate cioPirtisera la un loc vi vitele i oamenii vi, de carece nu mai era lac nici pentru desfasurarea trupei nici pentru retragere, iar ingramadirea din ce
In ce mai mare intaturase ori ce putinta de aparare individuall, ai nostri, in ultimul dispret pentru moarte ucideau cu sabia
In nifin6 pe oricine le iesea in cale si din ambele parti coifuri

I platose erau taiate de loviturile de securi. Puteai s vezi

ad i pe barbarul voinic si lloros. cu fata crispat, rgind de
durere, cu picioarele sau minile taiete de fier or' cu pieptul

strapuns si in prada mortii mai aruncindu-si Inca ochii sal cei

amenintitori ; in urma celor ce s'art izbit hare ei, campille
erau acoperite de trupurile celor ce cazusera si se auzeau cu

stripunsi de rani adinci.

In aceasta invilnaseall
mdribunzilori
si zapaceala alai de mare, legionarii
istoviti de- oboseali si de primejdii, nemai avind nici putere
nici minte de a mat lua o hotarire vi cei mai multi fiind lipsiti
de lane cari se rapseserk in nainile lor
multumindu-se
facl apel numai la sbiile ion, se repezeaa in milocul cetelor
snare groaza gemetele

www.dacoromanica.ro

98

compacte ale dusmanilar, Uri si se mai gindeasci la scipare,

viizind ci nu au niel un loe de refugiu. $i. fiindci terenul
era acopert de fiuri de singe si nu-i lisa sit inainteze, ciutau
In toate chipurile ca cel putin si nu-si des vieata nerizbunati.
Si, asa de mare era focal din sufletul celor ce luptau impotriva
celor ce le ieseau in cale, ci de multe ori unii cideau de loviturtle camarazilor lor. Moartea neagri intr'un cuvint acoperise
totul de singe si, ori unde-t1 intorceai facia nu erau cleat
grAmezi de oameni ucisi si se caca fir& crutare peste cadayr..: lipste de vieati. lar soarele de sus, stribitind constelatiunea
Leuiu, a trecut in sinul Fecioarei ceresti, dogorind mai ales
pe Romanii istoviti de foame, pripicliti de sete si sleiti de povara armelor. In cele din urm5., subt apsarea greutAtii dusmanilor, liniile noastre de bitaie s'au inclnat si singurul mijloc
ce 1-au mal avut in marea lor nenorocire, a fost fuga, pe unde
a putut fiecare.
Si in vreme ce, impristiindu-se cu totii, au apucat pe poteci necunoscute, impiratul cuprins de groaza mortii, sirind cu
anevoie printre grimezile de cadavre, s'a refugiat la Lanceani
si la Mattiari cari stituseri nemiscat, tepeni in locurile lor,
citi vreme se desfAsura atacul dusmanilor. Vizindu-1 Traan

zise cli once nidejde e pierduti, daci impiratul pirisit de

trupele romane nu giseste ajutor la auxilian. CAnd a auzit
aceasta comitele Victor, s'a gribit si adune iute pe Batavi, asezati nu departe ca rezervi a impiratului dar, negisind pe nimenea,

s'a gindit s se scipe singur si a fugit. De asisderea, s'au scipat de primejdie in acelasi fel Richoner si Saturninus.
$i, acum, barbarii cu ochil straucind de furie, urmireau
pe soldatii nostri pripiditi din cauza singelui ce pierdeau din
vine si dintre cart unit cideau de loviturile ce le primeau
Ur si s tie de unde, altii de armele celor ce ii goneau si multi
chiar de armele alor nostri. $1 nu se retrigeau nici din fata
calor ce uneori rezistau si niel nu cruta clneva pe cel ce se
preda. Pe 15320 aceasta, drumurile erau inchise de corpurile
celor ce-si dideau sufletul in duren i din cauza rinilor primite
si cart, impreuni cu grmezile de cal morti, umpluseri cimpurile

de cadavre. Acestu dezastru treparabil care avea si apese

multi vreme asupra destinelor statului roman nu i-a pus capit

decht noaptea care din intimplare a foFt lipsiti de strilucirea tune'.

La prima ahem a intunerecului, impiratul gisndu-se in
mijlocul soldatilor de rind, dupi cum se crede, cici nimenea n'a

sustnut ci l'a virut san ci ar fi fost de fati, s'a privilit la

pimint, fiind gray rinit de o sAgeatA si a murit apoi clindu-si

ultima suflare si, in urmi, n'a mal fost gisit niciirea. Cici
citiva dintre clamant, stind mal mult timp prin acele locuri
spre a jefui pe cei molt, n'a mal indriznit nimenea niel dintre
fugan l aid dintre localnici, si se citta pe acolo. De o nenoroc1re
www.dacoromanica.ro

99

identca vtim ca a avut parte vi imparatul Declus, luptand vitajevte cu barbarii i cazand and i s'a poticnit calul pe care in
goana nu I-a putut sa-I retie vi a fost aruncat intr'o balta, din
care n'a mai putut s lasa afar& vi nici sa mai fie gasit. Altii
sustin el Valens nu gi-a dat sufletul indata, ca s'a dus Impreuna Cu cativa candidati i cativa eunuci la o casa taraneasca
din apropiere, ziditit mai frumos i avand vi etaj 1, in timp ce
era bandajat de mainile unui om nepriceput, a fost inconjurat de
duvmani cari nu vtiau cine este vi a scapat astfel de rusinea de
a ajunge prizonier. Caci, cei ce ii urmareau incercand sa. rupa
portile ce eran asediate

i Hind primiti

dela etajul easel

cu sage% spre a nu pierde printr'o zabava farti folos ocaza de

a prada, au ingramadit imprejurul casei trosnii de lemne si de
trestii, le-a dat foc vi au ars cladirea cu oameni cu tot. Unul
dintre candidati 1), scapand de aci pe o fereastra vi fiind prins
de barbari le-a descoperit faptul, umplindu-i de amaraciune
au fost lipsiti de o mare glorie, ca n'au putut sA prinda de viu
pe conducatorul statului roman. Acest tanar, intorcandu-se In
urma inteascuns la ai novtri, a istorisit cum s'au petrecut
faptele. De acelas fel de moarte stim ca a pierit vi Scipio al
doilea, cind a fost cucerita Spania, arzand intr'un ncendiu al
dustnanilor, cand s'a retras intr'un turn, caruia i s'a dat foc.
Este in once caz neindoios ca nci Scipio nici Valens nu
s'au bucurat de suprema onoare a inmormantarii.
In acest dezastra enorm al mai multor barbati ilutrI, in
fruntea carora iese la iveala mai ales moartea lui Traan vi a
lui Sebastian, si-au gasit sfarsitul treizeci l cinci de tribuni,
eu comandament vi fait comandament, precum 1 Valerianus vi
Aequitius, unul avand cura stabulorum, al doilea cura palatii.
mire ei a cazut si Potentius, tribunul Promotilor 2), un tanr in
floarea varstei, pretuit de toti oamenii de treaba vi pe care II
recomanda Mat mertele sale personate cat vi mertele tatalui
sat Ursicinus, odinioara magister armorum. $i se constata ca
de aba a traia parte din armata a scapat din acest macel. Din
analele istoriei, se vede, eh' in afaril de lupta dela Cannae n'a
fost nij un dezastru mai mare, dei uneori Romani', pcliti de
suflul inveltor al soarte, au cedat nedreptt-ii rzboaielor s"
devi bocetele Grecilor au exagerat uneori prapadul arma-telor lor.
XIV.

Cariacterizarea imparatului Valens.

Astfel s'a sf4it Valens, in preajma anului al cincizccilca al
vfirstei, dupti o domnie ceva mai putin de patrusprezece an'.
Candidati, ofiteri de elit.
P:omotus cra ofiterul insrcinat cu persormlul

www.dacoromanica.ro

100

Vom vorbi acnm despre calitatile vi defectele sale. Era prietin

credincios l statornic, pedepsea repede intrigile, militar sever
vi pazitor al disciplinei vi al legilor, veghetor 1 necontenit
Ingrijorat ca nu cumva cineva din rudele sale sa Lai pretentii
prea mari din faptul rudeniei, foarte circumspect in oferirea
retragerea functiunilor, administrator echitabil al provinciilor,
ale caror interese le pazea intocmai ca i f ateresele casei sale,
cauta sa uvureze cu o grija deosebita sarcina impozitelor, nu
permitea sporirea darilor, era ingaduitor in recuperarea arie-

ratelor, fata pe hoti vi fat& de judecatorii prinvi cu luare de

mit. era fait mild. Si in aceasta privinta provinciile orientale

nu-si amintesc cA s'ar fi procedat mai bine subt un alt imparat.

Era darnic, dar intr'o masura dreapta ; despre aceasta avem o
sumedenie de exemple, totuv este de ajuns si aratam unul singur. Cum se intimpla la curtile imparitevti ca unii sA fie lacomi
dupi avere straina, dac5. cineva cerca vre un bun ffira stapin
sau altceva de acest fel, imparatul cu cea mai mare impartiaacorda aceluia care il ceruse, i pastrind putinta conlitate
testatiilor celor interesati, dar in acelavi timp adauga alti trei
sau patru benefician i earl cateodati nici nu f5cusera nici o
interventie, asa c cei ce erau ahtiati dupi cavtig i lucrau si
obtina cavtigul, se vedeau micgorati in planurile ion. Cat despre
edificiile pe care le-a construit sau lea inaugurat, punandu-le
temelia in diferite cetati i orase, ca sa nu fiu prea lung. le
trec subt tacere, ele putand fi vazute cu ochii de toti. Toate

acestea, dupa parerea mea, sunt vrednice de a fi luate ca

model s acum s arfitarn vi defectele acestui imparat.

El era de o necumpatata lacomie dup5.. aver', incapabil de

voia sa apara de o mare asprime, era aplecat spre

cruzime, de o fire grosolani, necultivat nici in indeletnicirile

literare, niel in cele militare, ivi cauta bucuros de interesele
de avantagiile sale, fari sa-i pese de lacrimile celorlaiti
atunci era mai far indurare, cind, exagerind o vinfi intfimplatoare privitor la dispertul demiitatii sale sau de lse malestate, in cruzimea sa mergea pfing la pedeapsa cu moartea si la
confiscarea averilor celor bogati. Si aceea nu se putea sa i se
ierte ca atunci cind el voia ca toate procesele i toate anchetele sa se faca dupa legi, nu suferea ca nimic sa nu se faci in
contra volute' sale, el insu-vi numind pe juelecitori. De alterna
violent vi furios, dedea uvor ascultare denunturilor, fie el i
-se raporta adevarul, fie ca i se raporta vr'o minciuna, vitiu care este
un defect grozav chiar i in afacerile private vi de toate
zilele.
Lfisator l lene: de culoare negricoasa, avand intr'un

ochi o albeata, dar care nu se vedea de departe, bine i legat

ca membre, de o staturit nici mare aid mica, Cu picioarele
crficlinate, ttt pintecele cam mare.

Spqn$,n4 aceastea despre Valens credetn ci auk opus totul s

www.dacoromanica.ro

101

ci ele sunt adevArate o dovedevte amintirea generatiei contem.

porane. Nu trebuie insi si trecem sub Were ci atunci cind

oracolul tripodului pe care l-a consultat, dupi cum am aritat,
Patricius vi Hilarius, a pronuntat cele trei versuri prgetice,
ultimul vers era
In cimpiile lui Mimas ale rizbunitorului Ares" 1)

vi cum el era inci neexperimen tat vi firi educatie, la inceput n'a tinut seama de ele, cu timpul insi, in mijlocul celei mai grele sit iatii,
devenind grozav de fricos, se ingrozea numai la numele de Asia,
amintindu-vi de acea profetie : cici aflase spunindu-i oamenii
invitati, cA i Homer vi Tullius Cicero au scris despre muntele

Mimas ce se ridic deasupra oravului Erythrea. In sfirsit dupi

moartea sa vi dupi retragerea duvmanilor, aproape de locul

unde se crede ci a cizut el, se spune ca s'a descoperit un

monument de piatri pe care era scris in caractere grecevti

ci acolo a fost iumormintat un oarecare vechiu nobil Mimas.

XV.

Asediul Adrianopolului de catr Goi. Deblocarea

Cand noaptea a acoperlt Cu intunericul sau, dupa lupta
ucigaloare, paraantul, cei cari au mai supravetuit, unii au
pornit la dreapta alti1 spre stanga, sau incotro ii mana groaza,

fiecare cautand la cei din apropiere; dar cum nimerea nu putea si vada in afara de sine pe ceilalti, socotea ca o sabie

atarna deasupra capului. Se iauzeau numa, di de departe,

urletele grozave ale celor parasiti s sugaiturile muribunzilor s

gemetele sfasietoare ale celor ranit.
Cand lima a inceput se se faca de ziva, biruitorii, intocmai ca farele inebuaite mai grozav la vederea sangelui, manat
si momit de o speranta desara, se indreptara in cele dese
spre Adranopol, cu gandul de a-1 cuceri cu tot pretul, fiind
informati de tradatori si de transfugi ea acolo se gaseste fruntea magistratlor s nsigniile demnittii imperiale, s tezaurele
lu Valens, ascunse aci, ca fiind jute mai mare siguranta.
Si, pentru ca prin prea marea lor zabava sa nu slabeasc focul
din suflete, la ora a patra din xi, inconjurand zidurile, incepura lupta cu inclariire, pe de o parte asediatorii dand zor cu
inascuta lor salbaticie spre a dstruge, iar, pe de alta parte,
aparatorii luptand cu toate fortele lor. $1, fiindca un mare nu-

mar de soldati si de ordonante, Hind impiedicat sa intre in

1) Vez! XXIX J. Sangele tau nu va fi curs nerazbunat i Tisifona plina

de m.inle va pregati In can:Tide lui Mimas ale Jul Ares, razbunatorul, un destin
urIt.

www.dacoromanica.ro

104

ora' cu vitae lor, se luptau vitejeste, cum putean, alipindu-se

de peretii intariturilor vi linga casele marginave i invinsesera
furia celor ce-I amenintau pina la ora a noua din zi, trei sute
dintre acestia, cari statusera chiar

ling&

ziduri,

orfin-

duindu-se in form/ de ceata, plecara la barbari. Acevtia, pu'And mina pe ei, li ucisera pe data cu cruzime, nu se vtie In

ce scop ; din acest moment s'a observat c nim enea, nici In cea
mai critic& situatie nu s'a mai gindit la ava ceva. Dupa atfitea
nenorociri ingramadite una peste alta, o binecuvintata ploiae

torentialfi, revarsindu-se cu fulgere din norii cei negri, a pus

pe goanii cetele impresuratorilor vi le-a facut sa se Intoarca la
carele lor avezate In forma de cerc. El mal purtau Irma In sufletele lor curaj si indrasneala, aci ne-au trimis printr'un sol
scrisoare ca sa se pre dea Indatil... Dar, cel ce fusese trimis
neindraznind sa intre Inlauntru, a dat scrisoarea unui crestin
oarecare sa o aduca i sa o citeasa. Nefiind pr1mit, dupa cum
era si natural, tot restul zilei vi noaptea 1ntreaga a fost Titrebuintata cu pregatirea operatiunilor de aparare. Pe dinautru,
portile au fost blocate cu balovani marl; zidurile, In partile lor
neaparate, au fost intarite i s'au avezat, in locuri potrivite pentru
aruncarea proiectilelor vi a pietrelor, mavini de razboiu vi s'a
1ngrijit de ETA de rezerva, aci In ajun unii soldati au suferit
de o sete de moarte dupa
La randul lor, Gotii, gindindu-se la rezultatul anevoios
al razboiului vi fiind descurajati, vazind cA cei mal viteji dintre

el sunt doboriti sau rniti i a In particular ei lvi irosesc putenle, au recurs la o stratagema, plina. de viclenie care a fost
descoperita numai printrio dreptate divina. Cad atraser de
partea lor pe ativa candidati, cari cu o zi 1nainte trecusera
la ei, pentru ca, prefacindu-se a fug spre a se 1ntoare acasa,
s ceara a fe primiti inauntrul zidurilor i intrind ()data
inautru s punii foe pe furiv unc parti din cetate Si la un semn

dat pe ascuns, and multimea celor asediati s'ar strange sa

focul, cetatea, nefiind aparata sa fie cucerita. Candidatii, po-

trivit invoielii, pornira vi and au venit aproape de vanturi,

intinzind miinile 1 rugindu-se au cerut sa fie primiti inauntru.
pupa ce au fost primiti, caci nu se ridica nici o banuiala, and
au fost 1ntrebati despre planurile duvmanilor, s'au contrazis ; de
aici a urmat cA fijad supuvi mei anchete singeroase, dug& ce

au %cut marturisiri pe fata, de ceeace venisera 81 faa, au

fost omoriti cu toti, taindu-li-se capetele.

Deci, dupa ce s'a pregatit intregul aparat de luptfi, and

a sosit veghia a treia, barbarii Wind la o parte teanta de !Anne din trecut, daclura navala irur strinse asupra intrarilor
de nepatruns ale cetatii

fuck:Aid/lama soldatilor2). Dar lo-

Textul flind defectuos, traducerea este nesigurS.

Pasagtol hind deteriorat, traducerea nu este

www.dacoromanica.ro

103

cuitorii, impreuna cu soldatii i oamenii de serviciu ai palatulni,

se ridicara cu mult curaj spre a-i goni si Intrio multime atat

de mare de dusmani nici o sulita de nici un fel, chiar arnncata
Ara tinta, nu putea s cada fara efect. S'a observat insa de ai
nostri, c barbarli se foloseau de aceleasi arme cu cari eran atacati. S'a dat atunci ordin ca inainte de aruncare sit fie taiati legatura ce leaga fierul de lemn i sa fie astfel aruncate sagetile din arc

cari in zborul lor ivi pastrau toata forta, dar intipfe In corp
nu-0 pierdean puterea, sau cel putin dacli cadeau in desert,
se frangean pe loc. 0 intamplare cu totul neasteptat a adus
sfarsitul acestei lupte. O masina de razboiu ce arunca proec-

tile vi pe care poporul de obicei o numeste onagru I), avezati in

fata virurilor dese ale dusmanilor, a aruncat o piat5 colosala,
care, devi a cazut pe plimant far& efect, a bfigat totnv atlas
groaza in ei, ca de spaima acestui spectacol, parasindu-si locul
cu totii clutau sa fuga. Dar la indemnul vefilor, sunandu-se din
trompete, lupta s'a restabilit, insa, in acest chip, situatiunea Romanilor a ajuns mai buna, aproape nici o sageat i nici o arunc5.turA de prastie ne rnzanand fra efect C5ci, desi sefii pe care

Ii mana dorinta de a pune mana pe tezaurile castigate pe cai

unte ale lui Valens, luptau In primele rfinduri, infruntand primejdfile,

cei ce-i urmau nu eran la aceeasi infiltime cu ei ;

cci unii se rostogoleau la pamant in ghiarele morti, fie sdrobiti de pietre enorme sau loviti in piept de proiectile, iar
altii, ducand scarile i pregatindu-se sa se urce pe ziduri, eran
aruncati din toate partile, subt propiile lor greutati, fiind
sdrobiti in caderea lor de pietre, de bucati de coloane sau de
alte materiale cilindrice. Totus privelistea ingrozitoare a sangelni n'a abitut pe nimenea dintre barbarii furiosi 'Ana seara
dela mace], mangaindu-se cu aceea c vedeau c vi dintre ap5ratori cadeau multi de loviturile lor vi se bucurau din depar-

tare. $i astfel se luptau cu curaj fara incetare si in

toate chipurile null pentru ziduri si altii inpotriva zidu-

rilor. $i fiindca lupta se dadea fra ordine, pe apucate,

unitate, ceeace era semnul une deznadejdii de cauza, and s'a
facut seara, s'au tutors en toti tristi la corturile lor si invinuindu-se unul pe altul de oarba lor nebunie c n'au parasit, cum
li sfatuise mai inainte Fritigez-n, peste tot iiscurile unui asediu
prime jdios.

1) Onager, roZigar stilbatc.

www.dacoromanica.ro

104

XVL

Gotii, atrgndu-si pe Huni i pe Alani, Incearca sa

cucereasca Constatinopolul. Generalul Julian macelare.,te
pe Gotii din provinciile orientale.
DupA aceasla, tot timpul noptii, nu prea lung (cAci era

varI) s'au intors si-si lege rnile dupg priceperea lor in ale

doctoriei, lar, and s'a fAcut ziu6, s'au sfAtuit in fel si chip, pe
ce cale sl apuce, nestiind ce sA faca ; dupl multe discutii pentru
vi contra, se hotArAsc in urmA sA ocupe si alte cetAti pline de bogatii

fiinda, fugarii le arAtase toate, ei cunosand nu numai cele din&un-

trul oravelor, dar vi cele din launtrul caselor. incuviintandu-se

aceastd Si-ere pe care au gsit-o f olositoare, au pornit-o in mars
domol, distrugnd totul in calea lor prin jaf si incendii, fArA
sA li se impotriveascA cineva.
lar cei ce fuseserA asediati la Adrianopol, dupA plecerea
binevenitA a Gotilor, aflnd dela iscoade vrednice de credintA
a dusmanii au evacuat locurile din apropiere, au iesit in puterea
noptii, vi ferindu-se de drumurile publice, au alergat prin p&duri vi prn poteci neumblate, unii spre Filippopol vi de aici
spre Serdica, altii spre Macedonia, impreun cu bruma de averi
ce le mai rAmAsese si fiind preocupati numai vi numai de
fuga lor, in nde'dea ca vor gsi prin aceste tinuturi pe impApAratul Valens. CAci ei nu-si putean deloc inchipui c el ar fi

azut in vfirtejiul luptelor sau c cel putin s'ar fi refugiat la

cortul unde precum se crede a pierit in mijlocul flc&rilor.

lar Gotii, uniti cu Hunii si cu Alanii, popoare viteze si

foarte rAzboinice si otelite in tot felul de strapate, popoare pe
earl iscusitul de Fritigern vi le apropiase prin tot felul de fa-

gAdueli, devi si-au ridicat un lagar tanga Perinth, n'au indrAznit,

fiindcA isi aducea aminte de neizbAnda de curfind, nici si se

apropie de zidurile cettii, nici s o atace, ei devastar pinA
la ultima colib, in lung vi in lat, toate ampille cele bogate,
uciznd sau robind pe locuitori. De aci, ahtiati dup6 marile a-

veri ingrAmAdite, se grAbira sil se ducA la Constantinopol, ins

pAstrnd, de teama de vreo capcan, ornduirea de batalioane,

In forma de patrat, si rezervndu-si toate puterile ion pentru

nimicirea acestei vestite cetAti. Cfind furia lor a inceput s'A se deslAntuiascA, atingand aproape portile zAvorite, o divinitate din cer
i-a facut sl bat in retragere. Un corp de Saraceni, despre a cAror

origine si moravuri am spus mai multe in diferite ocazii 9. fiind

chemati acolo de curand, trupA potrivitA mai mult pentru lupte de
gherila cleat de strategie regulatA, avnd sA se ciocneascA cu o
1) Cf. XIV, 4.

www.dacoromanica.ro

105

ceati de barbari pe care i-a vizut pe neasteptate, s'a repezit

din cetate Cu toati increderea in sine si, luptand multi vreme
kite lupti indarjit, se retrag in cele din urmi, bib& rim&
nand nedecisi. Orientalii insi castigari printr'o intamplare
pana atanci nemai vazuti. Cad din ceata lor un om cu plete

marl, gol cu totul in afari de brill, scotand un sbieret de

fiar salbatica, cu un pumnal in miini se repezi in mijlocul cetei de GO si, dupii ce a ucis un dusman, si-a apropiat buzele
de fatal celui omorit si a supt sangele ce curgea. Barbarii ingrozindu-se de aceasta monstruoasi priveliste, de atunci inainte
n'au mai fost dupa obiceiul lor asa de furiosi, si cand intrepin-

deau ceva, procedan cu pasi mai sovielnici. lar, cu trecerea

vremii, li s'a frant l curajul, cad au vazut lungul circuit al
zidurilor si al cartierelor nemirginite si frumusetile lor inaccesibile si multimea numeroasa de locuitori i alturea stram-

toarea ce desparte marea Neagra de marea Egee. De aceea,

diirimand atelierele pe care le pregateau, dupa ce au suferit
mai multe pierden i dead au pricinuit ei, au plecat de ad, imprastiindu-se prin provinciile nordice pe cari le-au strabitut
in libertate pana la poalele muntilor Iuliani, numiti alta data
al. Venetiei.

In timpul acesta Iulius, magister militiae trans Taurum, a

fficut o stralucita fapta, i sanatoasa energica. Cad, afland
despre evenimentele ce se petreceau in Tracia, a dat ordin ca
toti Gotii cari fusesera primiti mai inainte i cari erau distribuiti in diferitele cetati si castre, dupa ce li s'a dat scrisori
secrete conducatorilor lor, toti fiind Romani, (ceca ce rar se
intampla pe acele vremuri) sA. fe omoriti cu totii, ca la o comanda, in una si aceeasi zi, Hind adunati in mahalale, in vederea primirii soldei fag5duite.
Acestea le-am descris eu, vechiu soldat si Grec dupa
misura puterilor mele, incepand cu domnia imparatului Nerve

pink' la moartea lui Valens, opera ce face dovadi de adevar

pe care, niel data, pe cat socotesc, n'am cautat, cu stiinta, sa-1

denaturzz prin tacere sau prin minciun5. Restul si descrie

altil mai vrednici decat mine ca varsta si ca invataturi. Dacil
se vor gasi earl sA. voiasca si intreprinda aceasta, le dau sfatul
sa-si modeleze limba pentru un stil mal elegant.

www.dacoromanica.ro

LNDICELE NUMELOR PROPR17

Abritus 20, 25.
Abtat Caless' 20.
Acontisma 34.
Actus 56.
Adrianopol 27, 59, 62.
Aegaeum mare 65.
Aeneas 34.
Aenus 34.
Aequitius 58, 60.
Aetius 12.
Aetna 43.
Agathyrsi 39.
Agrippinensis col. 23.
Alamanni 56.
Alani (11a/ani) 17, 39, 32.
Alatheus 41, 44, 58
Alavivus 18, 22, 26, 27, 29, 42, 44.
Alpes, 24, 65.
Alutus 24.
Arnmianus v. Marcellinus.
Amazones 39.
Amida 11.
Anchialos 34, 46.

Antiochia 11, 12, 14, 37, 48, 55.

Antoninus (Marcus) 54,
Antropophagi 39.
Appius (Claudius) 34.
Apros 34.
.Argentarla 53.
Arabia 41.

Arbor Felix 55.

Arcidava 25.
Ardeal 22., 23.
Arges 16.
Arethusa 34.

Arintheus 35, 36.

Aristoteles 34.
Armeni, Armenia 11, 37, 40, 47, 48.
Asia 24, 25, 26, 39, 62.
Athanaricus 16, 17, 18, 21, 23, 24, 28,
27, 28, 29, 30, 36, 41, 42, 44.
Atho 43.
Auf anes 23, 24.
Aurelius 20.
Aurelianus 20, 46.
Azov 19.
Bacaucis 25.
Bacurius 58.
Bnescu 19.
Baragan 28,
Barbu 17.
Barbosi 21.
Barzimeres 50, 51.
Basarabia 17, 18.
Bfisca 30.

Batavi 60.
Bellona 33, 36, 58.
Beroe 34, 52, 55.
Berzova 23.
Bassi 34.
Bianu 29.
Bizant 19.
Bononia 56.
Borysthenes 41.
Bosporus 34, 46.
Brfitescu 25.
Bucovina 21.
Bulgaria 17.
Bunesti 29.

www.dacoromanica.ro

-108Burghelea 30.
Buziu 22, 25, 26, 28, 29, 30.

Cris 25.
Cyzicus 46.

Cabyle 56.
Calessi Abtat 20.
Callatis 34.
Callipidae 19.
Cappadocia 26.
Caracala 20.

Dad, Dacia 19, 20, 22, 23, 24, 25, 26,

27, 33, 46.
Dafne (Daphne) 16, 20, 35.
Danastrus 41.
Danubius V. DunArea.
Decebal 19, 23.
Deceneus 25.
Decius 20, 25, 46, 60.
Devnia 17.
Dibaltus 51, 58.
Diculescu 18.
Didlus (Marcus) 34.
Diocletianus 20.
Dronysopolis 34.
Dobrogea 20, 21, 25
Dornitian 13.
Donar 29.
Doriscus 43.
DrAgan 21.
Drusus 34.
Dunare (Danubius) 11, 16, 17, 18, 19,
20, 21, 25, 26, 27, 29, 35, 41, 42, 43,

C.assius 58.

Carpati 19, 21, 24, 25.

Carpi 17, 19, 20, 21, 35.
Carpiani 19.
Carpiciae 19.

Carpicus 20.
Carpisculus 20.
Carpodaci 19, 20.
Cauca 22, 23, 24, 25, 80.
Caucaland 18, 21, 22, 23, 24, 25, 27,
29.

Caucalandensis 44.
Caucasia, Caucasus, 18, 19, 21, 23, 24,
25.

Caucoenses 21, 23, 24, 25.

Celtae 53.
Chalcedoni 37.
Chiojdul 29, 30.
Cicero 14.
Cimbri 45.
Cirnmerium 40.
Clark 15, 16.
Claudius 20, 46.
Cniva 20.
Coca 31.
Cogaeonum 25.
Cocani 30.
Collas 46.
Colonia 11, 24.
Commodus imp. 54.

56.

Durostorum (Dorostorum) 20, 26, 29,

34.

Egipt (Aegyptus) 12.

Epirus 46.
Ermanricus 41.
Erythraea 62.
Eumolpias 34.
Euripides 34.
Europa 24, 34, 39.

Euxinus pontus 34.

Constantin imp. 16, 19, 25.

Constantinopol 27, 28, 36, 37, 48, 55,
64, 65.

Constantiu imp. 13.

Conea 22, 23.
Consistoriani 62.

Corduena 11.
Cornuti 51.
Cozia 22, 23, 24.

Fabricenses 46.
FAlticeni 29.

Farnobius 44, 51, 52.

Filipopolis (Philippopolis) 34, 46, 65.
Franci 53.
Frigeridus 51.
Fritigern (Fritigernus) 18, 22, 26, 27,
29, 43, 44, 45, 46, 47, 56, 57, 58,
64, 65.

www.dacoromanica.ro

-109Frygia 35.
Fulda 15.

lazygi 19.
11lyric= (Iliria) 34, 52, 53, 55.

Galati 21.
Galerius 20.
Gallia 11, 33, 48, 50, 53, 54, 57.
Gallien 20.
Gange 39.
Gaudentius 12.
Geloni 39.
Gepizi 22.
Gerasus 18, 21, 41.
Germani 29, 53, 54.
Giurescu 19, 25, 26, 29, 30.
Golta 30.
Gotanul 30.
Gotesul 30.
Gotul 30.
Goti 13, 14, 16, 17, 18, 20, 23, 25, 26,
27, 28, 29, 30, 33, 35, 36, 41, 42, 46,
48, 50, 51, 52, 55, 56, 58, 62, 63, 64,
65.

Gratianus 12, 48, 50, 51, 52, 53,

55, 56, 57.
Graecia, Graeci 12, 21, 26, 37, 43,
61, 62, 66.
Greuthungi 17, '38, 41, 42, 43, 44,

54,

46,
58.

Haernimontus 33, 34, 48, 50.

Hadrianopolis (Adrianopol) 34, 46,
55, 65.

Halani-Alani 40,

41, 50, 56, 58. 64,

65.

ilarbotha 21.
Hebrus 34, 56.
Hellespontus 43, 46.
Heraclea 34.
Hersfelder 15.
Hiberus 58.
Hilarius 62.
'Hister v. later 34, 39, 39, 41, 42, 44,
50.

Hispania-Spania 60.
Homerus 33, 62.
Huni 17, 18, 20, 21, 73, 37, 39, 40, 41,
50, 64, 65.

HunfaIvy 22.

Intorsura Buziului 30.

Jordanes 20, 27, 28.
lorga 23, 28, 29.

Iovian 12, 13.

Isaccea 17, 18.
Ister v. Hister 20, 37, 51.

Istrita 28, 30.

Italia 15, 33, 34, 45, 52, 55.
Iulianus 11, 12, 13, 15, 55.
IuRani (Alpes) 56.
Julius 'nag. 64.
Iustinian 27.
Karpathos 21.
Karpete 21.
Kisch 23.
Kokel 22, 25.
Kiiktild 2.2, 23.

Lagarimanus *41
Lancearii 59.

Lauriacum 55.
Lentienses 52, 53, 54,
Libycus aequor 43.
Loviste 23.
Lucullus 34.
Lupicinus 43, 44, 45.

58.

Macedonia-Macedonicus 34, 46, 65.

Maeotis, Maeollca 37, 40.
Magnentiacus 56.
Mallobaudes 53.
Mansuetus 23, 24.
Marcianopolis 17, 34, 36, 44, 50.
Marcomanni 42.
Marcus Aurelius 45.
Marcellinus (Ammianus) 11, 12, 13,
14, 15, 16, 17, 18, 21, 22, 24, 26, 27.
31.

Maronea 34.
Mars 33, 40, 42, 49, 58, 63.

Martis Castra 56.

Masagetae 39.

Mattiarii 59
Maurus 55.
Maxlinianopolls 34.

www.dacoromanica.ro

- 110 Maximus 43.

Media 40, 43.
Mela 18, 24.
Melanthias 39, 55, 56.
Merobaudes 50.
Mesopotamia 11.
Mimas 62.
Minervia 23, 24.
Minucius 34.
Mitilene 11.
Mizil 28.

Moesia 25, 50.

Moldova 18, 29.
Mommsen 15, 16, 28.
Moscova 28.
Mundericus 41.
Muntenia 19.
Mutina 52.
Muzeu 26.
Mysia 34, 37.
Nannienus 53.
Nerva 66.
Nervi (Neuri) 39.
Nestor 24.

Nice 55, H.
Nicea 28.

Nicetas 26.
Nicopolis 34, 46, 55.
Nistru 19.
Noviodunum 17, 18, 36.

Perinthus 34, 64. 65.

Persi, Persia 11, 12, 39, 40, 47,
Pietroasa 27, 28, 29, 30.
Plautus 14.
Plinius 18, 19, 24.
Pomponius (Mela) 18.
Pontus Euxinus 18, 42, 65.
Popa Lisseanu 21, 22.
Potentius 61.
Potula 28.
Priarius 52, 53.
Procopius 16, 33, 35, 41.
Profuturus 48, 50.
Promotori 61.
Propontida 34, 46.
Prut 19, 21.
Ptolemeu 24, 25.
Putna 21.
Quadi 42.

Raetia 52.
Rausimod 19.
Ravennas 25.
Regium 52.
Rhenus-Rin 11, 48, 53.
Rhodope 34, 51, 55.
Richomeres 47, 48, 50, 57, 58, 60.
Roma, Romani, 11, 12, 17, 18, 19, 20,
25, 26, 27, 35, 36, 42, 43, 44, 45, 47,
48, 49, 50, 53, 58, 59, 60, 61, 63, 64,
68.

Odessus 34.
Odobescu 28, 29.
Odrysae 34.
Olt 22, 24.
Oltenita 18.
Ostrogoti 17.

Rom.ini 16, 18,

Roxolani 19,

Safrax 41, 44, 56.

Salices-SAlcii 48.

Saraceni 63
Sarmatia, Sarrnati 18, 19, 22, 23, 24,

Padus 51.
Paeonia 37.

44.

Pamphilia 46.
Pann.onia 48, 53.

'arma 52.
Pftrvan 25, 28.
Patricius
Pauly-Wissowa 14,
Petulantes 53.

22.

23.

Sasii 23.
Saturninus 50, 60.
Saurornati 39.
Saya Gotul 26.
Scipio 60.
Scordisci 33
Scyri 20.
Scutarius 55.

www.dacoromanica.ro

Scythia, Scythicus 39, 40, 46, 50.

Sebastianus 55, 56, 57, 60.
Seeck 14.
Serae 39.
Serdica 65.
Serri 16, 18, 19, 24, 35.
Silvanus 11.
Sirmium 11, 56.
Siret 17, 21, 23.
Slavi 22.
Sozomen 27.
Spania 22.
Spantov 21.

Ulfila 26, 27, 30.

Ungaria, Unguril 19, 23.
Ursicinus 11. 61.
Uscudarna 34.
Valcea 23.
Valens 12, 13, 16, 17, 18, 19, 20, 26,
27, 33, 35, 36, 37, 41, 42, 44, 47, 48,
50, 52, 55, 56, 57, 58, 60, 61, 62, 63,
64, 65, 66.

Stagira 34.
Sueridus 46.
Succi 33, 55.
Tacitus (Cornelius) 13.
Taifali 18, 21, 41, 51, 52.
Tanais, Tanaitae 39, 41.
Trnava 22, 23, 25.
Taurus 64, 65.
Terentius 14.
Teutones 45.
Theodosie 20, 22, 27.
Theodorus 37.
Thervingi 16, 17, 19, 38, 41, 42, 44,
45, 58.

Thessalia 46.
Thessalonica 46.
Thracia 12, 33, 34, 42, 43, 46, 47, 48,
50, 51, 52, 55, 56, 57.
Tibiscum 25.
Tomaschek 25, 26.
Tomi 34.
Traianus imp. 19, 23, 25, 34.

Traianus gen. 46, 47, 48, 50, 55, 56,

60.

Transmarisea 18.
Trebonianus (Gallus) 20.
'Tullius (Cicero) 34, 62.
Turtucaia 16.

Valentinianus II 13.
Valerianus 20, 25, 60.
Valesius 13.
Vatican 15.
Veneti 65.
Vergillus 65.
Victor 35, 36, 47, 57, 60
Videricus 41.
Viciini 39.
Viminacium 25.
Visigoth 18, 17, 18, 21, 22, 25, 26, 29,
30.

Vithericus 43.
Vithimir 41.
Wrede 30.
Xenopol 24, 25.

Zamolxes 25.
Zeiller 26, 27.
Zosimus 19, 20,

www.dacoromanica.ro

22.

CUPRINSULPact.

Prefata

Introducere

11

Textul latin

33

Liber XXVII
Cap. IV. Describuntur populi, et VI provinciae
Thraciarum singularumque clarae urbes
Cap. V. Valens Aug. Gothis bellum infert et
post triennium pacem cum eis facit
Liber XXXI
Cap. I. Caedis Valentis Aug. et claclis a Gothis
inferendae prodigia
Cap. II. De Hunorum et Alanorum aliarumque
Scythiae Asiaticae gentium sedibus et moribus
Cap. III. Huni Alanos Tanaitas armis au pactis
sibi adiungunt, Gothosque invadunt, ac
suis sedibus pellunt
Cap. IV. Theruingi finibus suis expulsi a Romanis transportantur in Thraciam. Greuthungi furtim ratibus Histrum transeunt
Cap. V. Thervingi a Valente deficiunt et Lupicinum cum suis fundunt
Cap. VI. Sueridus et Collas, una cum suis prius
recepti cur rebellaverint et Fritigerno se
adiunxerint, ad diripiendas Thracias conuersi
Cap. VII. Profuturus et Traianus ac Richomeres pugnant cum Gothis
www.dacoromanica.ro

33
33

35
36
36

37

41

42

44

46

47

114
Pag.

Cap. VII. Clausi intra

Aeminontanas Gothi,
deinde a Romanis emissi Thraciam foedant

et Barzimerem interficiunt
Cap. IX. Frigeridus Farnobium cum multis Gothis et Taifalis caedit: reliquis uita et agri
circa Padum dati
Cap. X. Lentienses proelio superati, post deditionem domum redire permissi
Cap. XI. Sebastianus Gothos spoliis onustos concidit. Gratianus Aug. ad patruum Valentem properat ei auxilium laturus
Cap. XII. Valens Aug. cum Gothis pugnare constituit
Cap. XIII. Gothi omnes in unum coniuncti cum
Romanis confligunt et cum maxima strage
in fugam coniciunt. Valens Aug. occisus
-nusquarn comparuit
Cap. XIV. Valentis Aug. uirtutes et uitia
Cap. XV. Guthi uictores Hadrianopolim oppugnant et omnia frustra experti cliscedunt
Cap. XVI. Gothi frustra Constantinopolim ten-

50

51
52

55
56

58
61
62

tant. Qua arte Julius, mgaister militum

trans Taurum, Orientales provincias Gothis Exonerauerit
Traducerea

64
. 67

Indicele

107

www.dacoromanica.ro