Caz medical

Pacientul B. A, in varsta de 32 de ani, cunoscut cu hipertensiune

arteriala stadiul 2, guta si obezitate, se prezinta la Clinica de
Cardiologie pentru un consult prezentand urmatoarele simptome:
oboseala accentuata chiar si in repaus, insomnie, dificultati de
respiratie, toleranta redusa la efort, tulburari de dinamica sexuala,
dureri articulare, ameteli, arsuri in capul pieptului.
I s-au facut analizele de laborator corespunzatoare, investigatii
medicale specifice (ECG, echo-cord) si a primit consultatii din partea
medicilor specialisti in cardiologie, gastroenterologe, diabet si boli
nutritionale si urologie.
Pacientul urmeaza tratamentul specific pentru HTA, guta si obezitate
si in urma consultarii de catre un medic nutritionist I s-a impus sa-si
modifice stilul de viata beneficiind in sensul acesta de un plan de
nutritie specializat.
Fiind un pacient cunoscut medicului, acesta din urma il lasa pe
rezidentul sau sa faca anamneza bolnavului. In urma discutiei,
pacientul relateaza ca a facut sport inca din copilarie si ca a fost atent
la alimentatie pentru a putea face fata efortului fizic. In present,
exercita o munca de birou si marturiseste ca mesele au devenit
haotice, a luat mult in greutate si simplul mers de la birou pana la
masina il oboseste. A incercat sa slabeasca cu diferite medicamente,
ceaiuri si diete insa intr-un timp relativ scurt punea la loc mai multe kg
decat pierdea, intampina greutati in a-si gasi haine potrivite corpului
sau si evita sa participe la evenimente publice sau chiar familial.
Pacientul, ramas internat in clinica,, a fost surprins pe timpul noptii de
catre o asistenta in momentul in care voia sa ingurgiteze o cantitate
mare de pastille.

Medicul currant a fost informat de acest lucru si s-a prezentat imediat

in salon. Din discutiile avute cu pacientul, a constatat ca din cauza
greutii excesive, B.A. se simea exclus din punct de vedere social,
acest lucru facand-ul vulnerabil emoional i lipsit de siguran de
sine, iar tulburrile de natur sexual au accentuat aceasta stare fapt
pentru care pacientul nu isi mai dorea sa traiasca.
In acest caz constatam o problema de comunicare intre pacient
rezident, respectiv rezident- medic indrumator.
Rezidentul a procedat gresit ca nu i-a transmis medicului toate
informatiile aflate, iar medicul, la randul lui, nu a fost alaturi de
pacient inca de la inceput si astfel nu a putut sa observe starea psihica
precara si tendinta suicidala a pacientului.