1

Noiuni fundamentale: mediu poros i mediu fisurat, roc

colectoare, zcmnt de hidrocarburi
Corpul solid care prezint pori se numeste corp poros sau mediu
poros. Dac porii comunic ntre ei, permind
ca fluidul din mediul poros s fie o faz continu si s se deplaseze
prin acesta sub aciunea unor gradieni de presiune,
atunci mediul poros este permeabil.
Mediul solid care prezint caverne si fisuri intercomunicante se
numeste mediu fisurat permeabil sau, mai
simplu, mediu fisurat. n cazul n care mediul poros este strbtut de
fisuri intercomunicante, fluidele pot circula att
prin sistemul de fisuri ct si prin matricea poroas, iar forele
capilare pot juca un rol important. Rocile poroase si/sau fisurate care
prezint acumulri de hidrocarburi fluide se numesc roci colectoare
sau roci
rezervor. Rocile colectoare sunt constituite, n principal, din roci
sedimentare si, uneori, din roci metamorfice sau roci
eruptive (vulcanice).
Rocile sedimentare se mpart n roci clastice (detritice formate din
particule minerale) si roci neclastice (de
precipitaie chimic sau organogene).
Rocile detritice sunt reprezentate, n general, de nisipuri si gresii; n
aceste roci sunt cantonate aproximativ 60%
din rezervele mondiale de hidrocarburi fluide. Rocile neclastice, care
sunt roci carbonatice (calcare si dolomite),
constituie colectoarele a aproape 40% din rezervele mondiale de
hidrocarburi fluide. Rocile detritice sunt constituite din particule de
roc rezultate din eroziunea rocilor vulcanice, metamorfice sau
sedimentare preexistente, transportate fie de cureni de ap sau de
aer, fie gravitaional, prin rostogolire pe panta. Zcmntul de
hidrocarburi este o acumulare de iei, gaze si ap (sau doar de gaze
si ap) ntr-o roc colectoare
mrginit de frontiere impermeabile (reprezentate de strate marnoase
sau argiloase, falii etanse prin amplitudinea
sriturilor sau prin materialele impermeabile depuse pe falie etc.),
care prezint potenial de exploatare n condiii
tehnico-economice date.
terenului.
2 Presiunea iniial i temperatura de zcmnt
Distribuia iniial a presiunii fluidelor de zcmnt este definit de legea hidrostaticii,
conform creia presiunea
unui lichid omogen incompresibil, aflat n repaus n cmp gravitaional, creste direct
proporional cu adncimea, iar
factorul de proporionalitate este greutatea specific = g a lichidului considerat.

Presiunea iniial de zcmnt este, prin definiie, valoarea presiunii hidrostatice

msurate, la deschiderea zcmntului, n planul orizontal al limitei inferioare iniiale a
zonei saturate cu hidrocarburi (contactul iniial apiei
sau apgaze).
Presiunea iniial a zcmintelor de hidrocarburi poate fi aproximat
prin presiunea hidrostatic exercitat de o coloan de ap de densitate medie
a = 1.038 kg/m3, avnd nlimea egal cu adncimea zcmntului,
msurat fa de gura sondei. Temperatura de zcmnt este definit sub forma
FORMULA 1
n care T0 este temperatura medie multianual la suprafaa solului, z adncimea
zcmntului, iar gt gradientul
geotermic. Gradientul geotermic este, conform relaiei (1.12), diferena dintre
temperaturile Tz si T0, raportat la
adncimea zcmntului, adic este gradientul de temperatur n scoara terestr, i J K
sunt versorii axelor carteziene, iar este operatorul lui
Hamilton (gradient).

3 Proprieti fizice ale mediilor poroase: porozitatea, aria specific

1.5. Proprietile fizice ale mediilor poroase
Principalele proprieti fizice ale mediilor poroase sunt: porozitatea, aria specific,
permeabilitatea si
compresibilitatea1.5.1. Porozitatea Porozitatea este proprietatea mediilor

poroase de a prezenta goluri de dimensiuni moderate, numite pori.

Ea est ecaracterizat cantitativ prin coeficientul de porozitate
volumic m (numit de obicei, prin abreviere, porozitate) care, prin
definiie, este raportul dintre volumul porilor Vp si volumul brut Vb al
domeniului ocupat de roca poroas. Conformacestei definiii,
coeficientul m poate fi exprimat astfel FORMULA 1 bunde Vs,

ROs reprezint volumul, respectiv densitatea densitatea

brut sau , definit ca raport ntre masa rocii si volumul
brut Vb al acesteia.
FORM 2
Porozitatea mai poate fi apreciat si prin coeficientul de porozitate superficial,
exprimat prin relaia FORM 2unde Ab este aria brut (total) a unei seciuni plane
oarecare prin mediul poros, iar Ap aria porilor, determinat prin analiza
microscopic a seciunii plane considerate.
Aria specific este definit ca aria total a suprafeelor interstiiilor (pori
si/sau fisuri) coninute n unitatea de
volum brut al rocii si are dimensiunea inversului unei lungimi (L 1). O valoare mare a
ariei specifice reflect
preponderena forelor de frecare si importana fenomenelor superficiale de adsorbie,
manifestate n roca colectoare n
prezena fluidelor aflate n repaus sau n miscare

F2

F1

F3

Proprieti fizice ale mediilor poroase: permeabilitatea,

compresibilitate

Prin definiie, permeabilitatea este proprietatea unui corp solid de a permite miscarea
prin el a unuia sau mai multor
fluide, sub aciunea unui gradient de presiune. Permeabilitatea este o component a
conductivitii fluidului n mediul poros,
fapt evideniat de legea lui DARCY exprimat, pentru miscarea unidimensional, sub
forma FORMUA1 unde k este coeficientul de permeabilitate (numit, prin abreviere,
permeabilitate), NIU vscozitatea dinamic a fluidului,
iar Q debitul volumic care traverseaz o suprafa de arie total (brut) A, sub
aciunea gradientului depresiune... Compresibilitatea este definit ca proprietatea
corpurilor de a-si micsora volumul sub aciunea forelor exterioare
de compresiune. Compresibilitatea rocilor colectoare este o proprietate important
pentru studiul miscrii fluidelor n
zcmintele de hidrocarburi.
Compresibilitatea unui corp se exprim cantitativ prin coeficientul de compresibilitate
si, n limbajul curent, se
identific cu acesta. Coeficientul de compresibilitate total a unei roci colectoare are,
prin definiie, expresia FORMULA 2 deci reprezint variaia volumului brut Vb al rocii
cu presiunea hidrostatic p, raportat la volumul brut. LA FORMULA 3 unde r
este coeficientul de compresibilitate a porilor, numit si compresibilitatea efectiv a
rocii colectoare, iar s este
coeficientul de compresibilitate a prii solide (matricei rocii).

F`1

F2

F3

Statica fluidelor de zcmnt: saturaiile rocii colectoare n

fluide; tensiunile interfaciale i presiunea capilar

Saturaiile rocii colectoare n fluide

Spaiile goale ale unui mediu poros sau fisurat pot fi ocupate de unul sau mai multe
lichide nemiscibile si,
eventual, de aer sau de un alt gaz. Pentru a se stabili volumul spaiilor goale ocupat de
fiecare fluid s-a introdus noiunea

de saturaie a mediului poros n raport cu un fluid, definit astfe FORMULA 1

unde Vf este volumul fluidului din mediul poros, iar Vp volumul spaiilor goale
ale acestuia.
1.6.2. Tensiunile interfaciale si presiunea capilar
Forele care exprim aciunea molecular dintre diferite faze solide, lichide si gazoase
ntr-un zcmnt de
hidrocarburi se numesc fore capilare.
Prezena tensiunilor superficiale sau interfaciale pe suprafaa de contact lichidfluid
poate determina existena
unei diferene ntre valorile presiunii de o parte si de alta a acestei suprafee, cunoscut
sub numele de presiune
capilar. Produsul dintre rezultanta presiunilor capilare si aria suprafeei pe care
acioneaz aceasta se numeste for de
presiune capilar sau for capilar.
F1

Ecuaia liniar a filtrrii unui fluid monofazic sau multifazic

EC LUI DARCY
VITEZA DE FILTRARE

viteza real si viteza de filtrare exist interdependena,iar m

este porozitatea.
E cuaia lui DARCY sub form vectorial, corespunztoare miscrii unui lichid
monofazic ntr-un mediu
poros omogen, cnd forele de inerie sunt neglijabile. F3

f3

multifazic

Domeniul de existen a ecuaiei lui DARCY. Ecuaia neliniar a filtrrii

GRADIENT
ecuaiei lui DARCY devinE
i-zona liniara v-viteza
n condiiile n care mediile poroase nu prezint fore electromoleculare la contactul
dintre fluid si particulele
solide, domeniul legilor filtrrii (graficul a din figura 2.2) este format din domeniul
legii liniare (legea lui DARCY,
descris de ecuaia (2.19)), continuat cu domeniile legilor postliniare laminar,
respectiv turbulent, care sunt
considerate mpreun sub denumirea de domeniul legii neliniare a filtrrii. Aceast
lege neliniar a filtrrii a fost
exprimat de FORCHHEIMER, pentru condiii staionare, sub forma
FORMULA1SI2

h este un coef de rez hidraulica. n cazul filtrrii nestaionare a fluidelor n

zcmnt, ecuaia neliniar (2.22) trebuie completat cu termenul
nestaionar (care ine seama de variaia n timp a vitezei de filtrare) si devinef3 F3

F1

F2

Ecuaia continuitii: forma general; forma microscopic pentru

un fluid monofazic

Dac volumul de control are dimensiuni finite, ecuaia de bilan masic rezultat se
numeste ecuaia
macroscopic a continuitii si poate fi obinut, de asemenea, prin integrarea ecuaiei
microscopice a continuitii pe volumul macroscopic considerat.. La F1 unde m este
porozitatea, Qms suma algebric a debitelor
masice ale surselor pozitive si negative, iar .F2 este debitul masic specific datorat
surselor. In coordinate cilindtrice este F3

F1

F2

Ecuaia continuitii: forma macroscopic pentru un fluid

monofazic. Ecuaiile de stare . Ecuaia de stare reprezint o corelaie ntre
parametrii de stare (presiune, volum sau densitate si temperatur) aiunui fluid. n cazul
fluidelor monofazice, ecuaia de stare are forma general implicit F1unde Qms este
debitul masic datorat surselor, M masa total a fluidului din volumul de control la
timpul t, iar dM masa acumulat n timpul dt, se mai poate scrie si F2. Ec de stare F4

dt
F2 UNDE

PT LICHIDE INCOMPRESIBILE

PT GAZE REALE

10 Micarea unidimensional staionar a unui lichid incompresibil

ntr-un mediu poros omogen

este ec diferentiala a miscarii

p a x b ,este legea variatie presiuii

este formula vitezei de filtrare

debitul volumic

11 Micarea radial plan staionar a unui lichid incompresibil ntrun mediu poros omogen
O sond vertical care strbate ntreaga grosime a stratului productiv si primeste fluid
prin peretele ei natural se
numeste sond perfect din punct de vedere hidrodinamic. Dac stratul productiv este
orizontal si are grosimea h
constant, iar sonda produce, la o presiune constant ps, dintr-o zon cilindric coaxial
avnd pe frontiera exterioar,
de raz rc, presiunea constant pc
p a ln r b ,este legea variatiie presiunii

legea
variatiei presiunii
debitul volumic de lichid
incompresibil
indice de productivitate
presiunea medie ponderata
12 Micarea unui lichid incompresibil generat de o sond
amplasat excentric ntr-un zcmnt cu contur de alimentare
circular

la f2
F2 unde unde z = x + i y, Q bt este debitul volumic de iei exprimat n condiii
de zcmnt

care exprim
legea variaiei presiunii n coordonate carteziene

13 Micarea unui lichid incompresibil generat de o sond ntr-un

zcmnt cu contur de alimentare liniar.

potentialulul complex

debitul volumic

legea de variatie a
presiunii
14 Legea refraciei liniilor de curent ntr-o succesiune de medii
poroase cu permeabiliti zonal constante