CALAUZA STUPARULUI N. NICOLAESCU G. STOINESCU Fost Subadmialetrator af Casot Scoa- Fost inspector general wl invAjaman: elor g! = Culturll Poporutul tutal primar LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA REVAZUTA SI INTREGITA EDITIA IX Tiparita prin ingrijirea Prof. |ON Z. BARBU, Asistent universitar — 1943 — »CULTURA ROMANEASCA’, S. A. R. Institat de Arte Qratice. — Bucuresti, | — Strada Piagora No. 18 €. Nr, a7. — 3.800 excmplare — 1943,DE . N. NICOLAESCU °" — G. STOINESCU Fost Subadministrator al Casel Seon: Fost Inspector general al inyajamine 4 ae ys lelor gis Cultuell Poporulal tulul primar i | Jy) LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA ~ % REVAZUTA $I INTREGITA "Wh Poke : * 4)” % EDITIA 1X ‘ _ Tiparita prin ingrijirea Prof. 10N Z. BARBU, Asistent univers i ‘ = 193 & ,CULTURA ROMANEASCA’, S.A. Ro Jinstitiat “ab Arte Grafice. — Bucuresti, | — Strada. ona * 18 } c kr 47, — 3.300 exemplare — 1643) x ay | 3CUVANT INAINTE LA EDITIILE I-a SI A VI-a. Stupérital, care era ataét de rdspandit in tara noastrd, in vremile mai de demult si forma unul din izvoarele noastre de belsug, se pare ca incepe sé ia din nou un earecare avant, datorit atat invatdtorilor si preotilor, cat si unora din marii proprietari, cari se stréduesc nu numai si se fo- loseascd de toate izvoarele de bogétie ale eulturii pamdantului, dar si dea si pildé frumoasa de bund gospodirie. Cei mai multi se vid tnsd sténjenité im in lucrarea lor, pe de o parte din pricind cd nu at cunostintele trebuitoare despre vieata cea atat de minunata a albinelor si despre conducerea cea mai nimeritd a stupilor; iar pe de alta, din pricita lipsei unor tratate complete despre albindrit, in ~ care si poatd cu usurin{é gdsi indrumdarile nece- sare, ce le lipsesc. La hoi s’au tipdrit foarte putine carti despre albindrit si chiar si acelea pe care le avem, sunt asa dz scurte, incat prea putin folos aa din ele, acei cari ar dori sé le aibé de célduzd 8 conducerea stupilor, j Mai acum catva timp, avand cinstea de a ocup posturt de revizori si inspectori scolari, si dorind ca si in ramura aceasta de activitate, sd fim de — folos invatatorilor din judetele unde functionam, — am studiat de aproape albindritul, infiinfanda-nea chiar cate o micd stupind. Dorind insd sd fim de folos la cat mai multi, am publicat un sir de ar- ticole asupra acestei indeletniciri in revista popu- lari Albina, care ne-a pus la indemdnd coloanele ei cu multd bundvointa, Buna primire, ce s’a ficut articolelor noastre $i muttele ldmuriri, ce ne-au fost cerute de stuparii din toate pértile térii, ne-au ardtat cd, prin publi- carea acelor articole, am rdspuns unei trebuinte simfite. Ataét faptul acesta cat si indemnul, ce am primit din partea multora, ne-au facutlsa comple- tdm articolele din revista Albina si sd dam la lu- miné lucrarea aceasta, care cuprinde tot ce pri- _veste stupéritul, Scriind aceasta carte, ne-am géandit in primul rand la multimea de plugari dela sate, cari, pe langd munca cémpului, ar trebui sd se ocupe si cu albinaritul, cu care pot sd-si sporeasea rodul semdndturilor si cadstigul din plugdrie si vite. Pentru aceasta ne-am silit sé scriem in limba cea mai apropiaté de, graiul poporului dela sate. (n aceasta privintd, iatd ce serie despre cartea noa- stra, marele nostra prozator, d-l Mihail Sadoveanu, in referatul No, 24.134 din 22 August 1908, catre Casa Scoatelor: »Cartea e foarte bine scrisd; am citit-o de multe ori si eu singur m’am slujit de ea, intr’ale stu- pariei. E scrisa intr’o limba romaneasca curata si poate +i foarte bine inteleasé de un satean cu carte, in- teligent’’. Dela data acestui referat s’au seurs multi ani. Dela 1922 pand la 1928, cartea aceasta s’a tiparit in patru edifit de cate 5.000 exemplare fiecare; ceea ce dovedeste cd ea e pretuitd de stupari.— § Tipérind acum edifia V/, am revdzut si com- pletat cartea, pundnd-o la curent cu cercetarile fa- cute in anii din urmad despre minunata vieata a al- 4inelor si cu progresele sdvarsite pe terenul cres- ferii lor. La alcatuirea acestei cari, pe lingé propriile noastre cunostinfe, ne-am slujit nu numai de cele mai byne si mai complete carti streine de albindarit, dar si de studiile, observatiile si comunicdrile pu- blicate prin revista L’Apiculteur (Paris), care este organul Societatii Centrale de Apicultura dinFranta. Cele mai principale din cértile pe cari le-am fo- Josit, sunt urmatoarele: A. B. C. de l’Apiculture par A, I. & E. R.,. Root, Ed. 1, 1907 si Ed. Il, 1909; L’Abeille et la Ruche par ZL, L. Langstroth & Charles Dadant; Cours Complet d’Apiculture par Georges de Layens et Gaston Bonnier; Api- culture par les Méthodes simples, par R, Howi- mell; Apiculture, par R. Hommell; Conduite du Rucher par Ed. Bertrand; VAbeille domestique par L. /ehes; Apiculture moderne par Clément, Cours pratique d’Apiculture par 7. Hamet, La vie des Abeilles par Maurice Maeterlinck; Plantele _cunoscute de Poporul Roman de Zah. C. Panu; Dr. Fritz Lauenberger, Les Abeilles, Anathomie et Physiologie, 1929; C. Toumanoff. Les Mala- dies des Abeilles, 1930. Din toate am ales insd numai ceea ce se potri-. veste cu imprejurdrile din fara noastra, care sant altele decat pe aiurea, precum si cele ce se pot face de stuparii nostri, cari au la indemand mij loace mai putine. Autorii._ Lamuriri la Edifia Vil-a. _ Judecand dupa repeziciunea cu care s’a terminat: editia Vi-a a acestei lucrari, putem spune ca al- binaritul la noi, e in plina desvoltare. Acest fapt ne-a indemnat ca, punand sub tipar o noua editie, sé completim cartea, ca sa poati indruma la cresterea sistematicd a albinelor, nu numai pe plu- garul care voieste ca, pe lang’ ocupatia sa de capetenie, si tind in gospodaria sa si un numdir de stupi cu albine, dar si pe acela, care voieste sa-si facd o meserie din albindrit, Pe langa completari, am adaogat un capitol nou, despre Cresterea mdtcilor..Ceea ce am adao- gat se intemeiazi pe experienta ce am capatat-o in cei 35 ani de crestere a albinelor si pe cu- nostintele culese din cartile urmatoare: L’ Apiculiure Intensive et l’/Elevage des Reines,. 1933, de A. Perret-Maisonneuve. Unsere Bienen, 1922, de Prof. Pr. August Lud- wig. Traité Complet d’Apiculture, 1931, de E, Al- phandéry. Apicoltura, 1935, de C. Canestrini, V. Asprea si Marinelli. Apicoltore Moderno, 1932, de Gaetano Mala- gola. : : ‘ Apicoltura Pratica Italiana, 1929, de Carlo Car- lini, 1936, Ilanuarie 10, ae ; N. Nicolaescu..& —T Edifia a VIll-a. Aceasta editie se tipareste in al patruzecilea an, de cand ma ocup cu cresterea albinelor, Cu ea, 40.000 exemplare din aceasta carte intra in mai- nile stuparilor nostri, Am facut, in aceasta editie, multe schimbari. Am scos tot ce nu mai are lega- tura cu cresterea sistematica a albinelor. Am adao- gat insa lucruri folositoare pentru stuparii prac- tic, Am dat intaietate stupilor cu caturi si! am a- lunecat mult spre metoda mobilista. Am randuit chestiunile de carmuire a stupilor dup& un plan care corespunde mai bine cu mersul lucrarilor din stupina. Adaogirile se intemeiaza pe experienta castigata an cu an si pe cunostintele sporite din ee car- tilor urmatoare: S xe viac. Guide Pratique de I’ Apiculteur ‘Attatedts 190 ro Hurpin. L’Apiculture pratique, 1938, X-e Congrés International d’Apiculture, Bruxel- les, 1935. Pf, August Ludwig. Unsere Bienen, IV editie, 1937. Prof. Dr. Enoch Zander. Die Zucht der Biene, 1937. 1941, Decemvrie 1. N. Nicolaescu. 'Editia a IX-a. _ Aceasta editie s’a tiparit sub % ingrijirea d-lui loan. Z. Barbu, profesor de St. Naturale si asistent uni- versitar. Varsta si mai cu seama vederea, pe care aproape nuo mai am, m’au facut si las ca aceasti Calauza sa fie continuata de alt cineva. D-1 Barbu manueste microscopul si aparatul fotografic, face cercetari si experiente stiintifice, bate cu ciocanul si taie cu fieristriul, lucrandu-si singur stupii si uneltele tre- buincioase, Cred c&é va duce Calduza Stuparului pe drumul pe care merge de 35 ani. Editia I cuprindea 380 pagini, a opta a ajuns la 650, Fiecare editie a adiogat cunostinte si me- tode noui pentru cresterea albinelor, pentru ca a- ceasta lucrare sa mearga in pas cu progresele stiin- fei albindritului si Caliuza noastré si fie mereu indrumatorul stuparului. In ea, teoria si practica stuparitului merg mana in mand, Practica este totdeauna luminati, spriji- niti si indreptatité de teorie. In aceasta Editie, in afara de mici indreptari si adaiogiri, am refacut de-a’ntregul Capitolul »lernatul albinelor’’: aoki albinelor rimane inci ,o problem care n’a fost pe deplin deslegata; dar prin lamuririle si amanuntele ce dam asupra lui, credem ca stuparii vor cunoaste mai bine pro- blema lui si vor sti ce ingrijiri si dea stupilor pentru ca dezastrele din iarna anului 1941—42 sa nu se mai repete. Mai dim aminunte indestulatoare asupra stu- pului Dr. Zander si a metodei de carmuire a lui. Octomvrie, 1943. N. Nicolaescu.I. Foloasele albinelor. 1. — A fost o vreme si nu sunt nici 40-—50 de ani de atunci, cand mai fiecare satean tinea impre- jurul casei, sau la adapostul padurilor, stupi cu, albine, care faceau s& curgd mierea si ceara pana. dincolo de hotarele tarii noastre. Din an in an insd, numdrul stupilor s’a impu- tinat; iar azi trebue si colinzi 4—5 sate, ca sa dai de vreun batran care sa se mai indeletniceasca cu cresterea albinelor. In anul 1873, aveam in tara peste trei sute de mii de stupi; in anul 1887 — scdzusera la 230 de mii. Dup& num&ratoarea fa- cuta de Ministerul Agriculturii, in 1927 aveam «in Vechiul Regat, 306,218 stupi; iar in toataé tara se gdseau 618,000 stupi. Din acestia 137.590 erau stupi sistematici, cu faguri miscatori, iar 480.410 stupi in buduroaie. In mijlociu aveam cam un stup la 30 locuitori. Dupa alté numaratoare din 1938 aveam: stupi sistematici 279.375 si buduroaie 282,006, total 562.371 Stupi. Daca numarul total al stupilor a scdzut, trebue sa ne bueuram de fap- tul ci numarul stupilor sistematici s’a indoit. In 1924, cei 618,000 stupi au produs 3.680.000 ker, miere gsi 190,000 ker. ceara. La noi in tara, le poate merge foarte bine albi- nelor, Daca la camp s’au destelenit livezile si cran- ee10 = gurile si s’au imputinat florile, la deal si la munte avem flori multe si de toate felurile, care pot sa hraneasca albinele din sute de mii de stupi. Albinele aduc foloase de multe feluri. Mierea si ceara ce ni le dau, pot s4 indestuleze trebuintele casei si sA m&reascd cu cateva sute de lei venitul unui satean. (Cu o munca si cu un capital de nimic, bagat in stupi, sdteanul poate sa-si asigure un castig de 30—40 la suta. Acest castig nu e de dispretuit, caci nu stim dela care mestesug putem dobandi 30—40 la suta castig. Dar cand cresterea albine- lor o facem cu chibzuialé si cu stiinta, in uleie de cele bune si cu uneltele ce ni le pun azi la indemana cei stiutori in cresterea lor, castigul e mai mare. Astfel, intr’o carte despre albine, se spune ci in 1896, un stupar a retezat dintr’un sin- gur stup cu 2 roi in él, 110 kgr. de miere, pe care a vandut-o cu un leu si douazeci de bani ker. Acest stupar, dela un singur stup, care costa 90 de lei, a scos 134 de lei. Dar si dela noi se pot da pilde de oameni care isi sporesc venitul ce-l au din meseria lor, cu castigul ce le da cresterea albinelor; ba, se pot numi chiar insi, care s’au lasat de plugarie, ca sd imbratiseze meseria de stupar. Unul din acestia spunea de curand, ca 70 stupi cu albine, i-au dat, intr’un an din cei slabi, un venit de 50.000 lei. B Apoi o stuparie de cativa stupi nu cere loc sult. Prin alte parti ,in lipsi de loc, unii aseaza stupii in magazii, in hambare. Un stupar anume Ch. Muth, din Cincinati (America), oras mai mare decét Bucuresti, si-a asezat 22 stupi, Bus pe aco- perisul casei, care era in mijlocul orasului, si in-— 11 tr’o vara a luat dela fiecare stup cate 90 ker. de miere, Aceasta miere a fost culeasd de albine, nu- mai de pe floarea de trifoi alb, in 26 zile. Chinezii, ca sa nu piarda locul din jurul casei, pentru brazdele de flori si legume, atérna.stupii pe pereti, sub streasina si intre ferestre sii vop- sese cu fel de fel de colori frumoase, ca sa fie — podoaba a casei. Deseori vezi stupi asezati pe plute. 2.— Unii oameni si-au facut chiar o meserie din albinarit si se bucura de venituri bune dela ei. In alte tari, sdtenii trag frumoase. venituri din albindrit. In anul 1896, in Franta, mierea si ceara_ luate dela albine, au fost pretuite la 15 milioane si juma&tate lei; in Germania, la 18 milioane lei; in Spania, la 23 milioane; in Austro-Ungaria la 14 milioane. Olanda, Belgia, Grecia si Danemarea, tari mult mai mici decat a noastra, produc, miere si ceara, dela un milion si jumatate pani la 2 milioane de lei pe an. Mierea si ceara, produse de albinele din tarile Europei, erau pretuite in 1896, la 88 de milioane lei pe an, Dupa statistica din urma, Franta are 2.400.000 stupi, sau 1 stup la 17 locuitori, Germania are 3.610.000 stupi, sau 1 stup la 22 locuitori. Jugo- slavia, avea, la sfarsitul anului 1934, 718.668 stupi, cu 47,700 mai multi decat in 1933, sau un stup la 17 locuitori. A produs 5,896,000 kgr. miere in 1934, cu aproape 2 milioane mai mult decat in 1933. In 1937, Bulgaria, care era de trei ori mai mica deeat tara noastra, avea 224.946 stupi siste- matici si 202,660 in buduroaie. Spania si Portu- galia au impreuna 1,690,000 stupi. Italia avea in¥ 12 — 1020, 632.325 stupi, sau un stup la 70 locuitori, 300.123 erau stupi sistematici, cu faguri miscatori. _ Cand ne putem spori venitul, mai fara nici un capital si cu o munca de nimica, pe care o putem face printre picdituri, de ce si ldsdm sa se piarda fara folos atata' miere si ceard, pe care albinele le-ar aduna din flori, si si nu ne prasim cativa stupi?... i 3.— Vieata albinei se imbina cu a florii, Pri- miavara, cand se ivesc cele dintai flori, albina e aproape singura insecta, care cutréiera campiile si padurile, fiindcé ea nu ierneazd in amortire, ca celelalte insecte si iese odata cu cele dintai raze incalzitoare. ‘ Pe ling’ folosul banesc, ce-I tragem de pe miere si de pe ceara, albinele mai aduc foloase mari semanaturilor si pomilor. Imprejurul unei stupine, cAmpiile si livezile de pomi, cutreierate de albine, dau totdeauna rod mai mult si mai bun, Un francez invdtat a scris o carte, in care ne da multe pilde despre foloasele ce le trag pomii si unele sem&na&turi dela albine. El ne spune cd in tineretea sa, tatal siu avea o stupina si totdeauna pomii cideau de poame. Dupa o lipsa de 40 de ani de acasd, cind s’a intors si vada locul parintesc, n’a mai gasit stupina, dar nici pomii nu mai faceau roadele cum le stia el. In livezile vecinilor, pe unde umblau mai inainte al- binele, a vazut acelas lucru: poame putine si proaste, Un stupar arata ca intr’un sat, in care trei ani nu s’au vazut albine, merii cideau primivara de flori, dar nu legau nici o poama. Cum s’au adus cativa stupi, pomii au inceput s4 lege rod. In Australia,—13 oamenii stramutati acolo din Europa, nu puteau sa prinda samanta de ‘trifoiu rosu, cu toate ca trifoiul inflorea din belsug. Au adus albine si tri- ‘oiul a inceput sa faca samant{a. Cultivatorii au ba- gat de seama, ca la coasa intdia, gisesc mai putind samanta in trifoiul rosu, decft la coasa a doua, Pricina s’o cautaém tot la albine. Trifoiul, crescut dupa coasa intaia, e mult mai cercetat de albine. Un invatat mare, anume Darwin, a fdcut mai mul fi ani dearandul incerciri, care nu mai lasd nici o indoiala asupra foloaselor ce le aduc insectele, la legarea roadelor, El a semanat trifoiu si rapita imprejurul stupinei si, cand au inflorit aceste plante, el a acoperit cateva flori cu o panza subtire si rara (cum e tifonul), care sa nu lase albinele sa umble la aceste flori; a numirat apoi samanta legata de florile acoperite si pe cea legat&é de flo- rile neacoperite, din care albinele au supt miere. Jn 20 de gogosi de trifoiu, ale céror flori rama- Sesera neacoperite, a gasit 2.200 de seminte; iar. din 20 de gogosi, rodite de florile cari fusesera acoperite, numai in 6 a gasit putinad simanta; 14 au fost seci, Alta incercare s’a facut in 1926, in America, cu 3 meri de aceeasi marime. Unul a fost acoperit in timpul infloririi cu o panz& rar4, pentru ca albinele sA nu se poataé apropia de flori. Florile celorlalti pomi au putut sa fie cercetate de albine. Rezultatul recoltei a fost: marul acoperit cu panzd a dat 20 ker. de mere, iar ceilalti, 160 si 200 kgr. Asemenea incercari putem s& facem si noi. Dac& am acoperi o ramurica cu flori de zarzar, de pier- sic, sau de alt pom, cu o panza subtire, yom ye- dea la legat, c& chiar dac& pomul intreg ar fi plin ’ de poame, ramura acoperita va rimane fara roade, sau va face roade putine si proaste.14 — In America sunt cultivatori, care au livezi de sute de hectare cu meri, peri, caisi, pruni, piersici. Ei cunose folosul ce-l aduc albinele pentru ro- direa pomilor, inchiriazi stupi si-i imprastie in toata livedea, ca si nu scape nici o floare ne- cercetata de albine. Pomii cercetafi de albine, dau roade mai multe si mai bune. Un singur stup spo- reste rodul pomilor si al sem&ndturilor cu 1000 pana la 1200 lei la hectar. Dar albinele mai aduc folos si prin aceia ca impiedica inmultirea ganginiilor, care strica poas mele. S’a dovedit ca albina, patrunzand adanc in floare, scutura jos oudle puse de fluturi in florile de mar, ba ca da jos chiar viermii cari au iesit din acele oud in floare si cari mai tarziu vor intra induntrul poamelor. S’a mai bagat de seam, cd rapita, care e mai ‘ aproape de o stupina, e mai putin napadita de purici. Se vede c&, pfin clatinarea ce o pricinuesc plantelor si prin bataia aripelor, albinele turbura linistea puricilor si impiedica inmultirea lor, Pé langa folosul banese ce-l dau, albinele mai vin dar in folosul plugarului, sporindu-i recoltele multor semanaturi si ferindu-i-le de stricdciunile ce le pricinuese unele ganganii, Invatatii au so- cotit si au aflat ca folosul ce-! aduce albina la rodirea pomilor si a semandturilor, intrece de zece ori, castigul ce-! are stuparul din mierea ei. Pentru toate aceste insusiri, albina e mult pre- fuité in alte tari. In multe tari din Europa si din America, cei cari se indeletnicesc cu stuparitul, au infiintat societati, de stupari; se aduna adeseori si tin intre ei sfaturi pentru inaintarea stuparitului; tiparesc gazete, in care arata toate imbuniatatirile si nascocirile ce se fac in cresterea albinelor; fa-— 1 brici mari se indeletnicesc numai cu facerea de unelte de stuparie, cum sunt: stupi sistematici, ti- pare pentru facut faguri, masini de scos mierea din faguri si altele; sunt apoi, negustori de albine, cari vand si cumpara albine de diferite neamuri, vand roi, matci, uleie, faguri facuti cu tiparul s, a. Si la noi s’a infiintat de cativa ani o Societate se stupari, care se sileste sd raspandeasca prin re- viste si expozitii stiinta despre cresterea albinelor si sa indemne pe sateni si- “$i facd stupi cu faguri miscatori, din cari poti sa scoti mirea fara sa omori albinele si sa capeti o miere limpede gi aleasa la gust. In farile streine, numarul stupilor si al stupa- rilor sporeste in fiecare an, Si la noi, numarul stupilor se poate spori, fiindcé avem cu imbel- sugare tot felul de flori, care sa dea mieré $i cear4, sa curga si peste hotare, ca si mai inainte; iar satenii ar putea si-si gaseascd in cresterea al- binelor, o indeletnicire lesnicioasa si plicuta, care sa le sporeasci castigul ce-] au din munca cim- pului. 4. Cum incepi albindritul. Cresterea albinelor @ o indeletnicire placut& si usoara care ne aduce — cum am aritat — multe foloase. Unii o prac- tica din placerea de a-si mai face o ocupatie, pe langa acea de capetenie si din dragostea ce-o simt pentru albine, Altii isi fac din cresterea albinelor o meserie din care trdiese. Cu orice gand voiestil sa-l incepi, albinaritul se poate invata lesne si nu cere nicio ucenicie, ca alte meserii, Cresterea al- binelor se poate invata numai de pe carti. Asezat pe un scdunel langa un stup de albine si cu cartea pe genunchi, citesti, si observi. Un afumator sil16 — un voal in jurul palariei, sunt primele si cele mai trebuitoare unelte care iti dau curajul si deschizi stupul si si manuiesti albinele, Dupa indrumarile carfii ajungi in scurti vreme s& canosti albinele si vieata lor in stup. Numai doua lucruri fi se cer pentru aceasta: sd simfi placere pentru aceasta in- deletnicire si si nu te temi de intepituri. Nici un stupar nu se poate lauda cd nu e intepat macar din cand in cand. Ca sa ajungi bun. stupar trebue sa cunosti bine albinele, ca intocmire a trupului, ca fire si ca fel de vieata in stup si afara din stup, Numai prin cunoasterea deplind a albinei, poti s’o manuesti dupa voie, sa-i implinesti cerintele de vieata, adica 84 stii s’o cresti si si capeti toate foloasele ce ti-le poate da, Cum trebue si incepi albindritul? Cartea aceasta iti di toate indrumiarile de care are nevoie stuparul, care creste albinele pentru plicerea de a mai avea o indeletnicire, si un folos dela ele, ca si stuparul ce-si face din stuparit o meserie Gin care s4 poata trai. Nu te speria de grosimea ei. Aceasta carte iti da sfaturi de urmat un an intreg, E bine s’o citesti odata in intregime, ca s& stii tot ce poti gasi in ea. Dar poti sa citesti numai ceea ce trebue sa sti la nevoie. Ea iti arata tot ceea ce trebue si faci, cand $i cum sa lucrezi. Albinele pot sd triiasci, si-si gaseascd hrana pentru ele si sd dea un folos de miere si ceard pen- tru crescitor pe cea mai mare parte a pamantului. Dar cine voieste si-si faci o meserie din cresterea albinelor trebue si aleagd l6curile cele mai prii- toare si mai bogate in flori cu miere. La No, 185 incepatorul giseste indrumari pentru alegerea lo-—17 cului celui mai potrivit pentru asezarea uneil stu pine. i Dupi ce ai ales locul pentru asezarea stupinei, trebue sa-ti procuri albine. Pentru aceasta, patru mijloace ifi stau la indemana&: 1. Multora le-a desteptat placerea de ase face stupari, un roiu, care s’a prins de eraca unui pom din gradina lor, sau au prins un roiu raticitor, No. 157 te indru-. meaza sa prinzi si s4 pui roiul in ulei. Prin prinde- rea si asezarea roiului in uleiu, incepi si manuesti albinele. No. 257 te invaté cum sa umbli ‘cu al- binele si No. 333, cum sa te feresti de intepaturi. 5, Alt mijloc e sa cumperi roi firesti dela un_ stupar vecin sau prieten. Roiul trebue sa fie tim- puriu si mare. No. 201 din aceasta calauza iti a- rata cum s& aduci roiul acasa gsi sa-l asezi in ulei. (No. 168). x 7 6. Al treilea mijloc este cumpararea de albine in byduroaie sau cosnite dela sateni. Cumpararea se poate face toamna sau primavara. Ca sa stii cum trebue si alegi asemenea stupi, cetesti No, 198, care arata ce conditii trebue sa indeplineasca stupit ce cumperi toamna si No, 199, care araté cum trebue sa fie alesi stupii, primavara. Sy Albinele si fagurii dim buduroaie sau cosnite trebue sa fie trecuti in stupi cu faguri miscatori sau sistematici, No. 203 arati cum scofi albinele din buduroaie si le treci in stupul sistematic si No. 206 invataé cum scoti fagurii cu miere si puiet si-i asezi in rame, Fagurii din buduroaie nu pot umplea niciodaté ramele din stupii sistematici. Tre» bue sa completezi locul din stup cu foi de faguri tipariti sau artificiali, Despre foile de faguri arti- Ciiiuza Staparulul. 2igi ficiali si fixarea lor in rame gasesti sfaturi la No. 87. -7. Al patrulea mijloc, cumpararea de stupi sis- tematici dela stupari, cari isi desfac stupina sau dela stupari care fac negot cu stupi cu albine. E mijlocul cel mai lesnicios de a incepe stuparitul. Scapi de toate lucrarile ce le cer roii sau albinele din buduroaie, spre a fi asezati in stupi siste- matici. Mijlocul al patrulea are un cusur, € costi- sitor, Dar ai prilejul sa cumperi albine dela stu- pari, care isi desfae stupina, sa iei stupi din care scoti fagurii pe deasupra. Uleiele in care umbli prin spate sau printr’o latura sunt greu de manuit Dar si din cele dintai, vei alege forme saw tipuri de uleie din cele mai cunoscute, ca: Layens, Da- dant-Blatt, Gerstung, Zander sau Voirnot. SA cum- peri un singur fel cu rame de aceeasi forma si mdrime spre a se potrivi la orisice stup, Mai raméne sa alegi felul, forma sau tipul uleiu- lui in care vei creste albinele, Despre alegerea unui stup cu faguri nemiscatori (buduroaie, cos- nite) nici nw poate fi vorba, E pacat s4-ti pierzi yremea si banii cu asemenea stupi. Vei alege ne- gresit un stup sistematic, in care poti umbla si din care poti scoate faguri, asezati in rame. Daca o- cupatia de cdpetenie nu-fi‘lasa timp indestulator,. ca sa ingrijesti de albine si nu esti pretentios la infatisarea, aroma si gustul mierei, poti alege un uleiu orizontal, adica fara caturi, Daca ai destula yvreme pentru albine, si tii si aio miere bascaluita dup& floare (arfar, salcam, ofetar, teu) sau dupa timp (de primavarai sau vara), alege un stup cu caturi. ~ Un stupar glumet a zis cd albinele sunt atat de supuse si se potrivesc imprejurarilor, cA ai putea sa— 19 le cresti si intr’o:cisma. D-ta, incepdtorule, iti vei aseza albinele intr’un locas incapator, cladit: din- tr’un material. calduros, in care ele si se poata desvolta potrivit cerintelor lor de vieat&. Vei tine seama side marimea ramelor in care ele isi cla- dese fagurii pentru miere si puict. Daca iti inte- meiezi stupina intr’un finut cu iarna lunga si aspra, in care albinele, intrate in iarna, nu mai au zile frumoase si cilduroase spre a iesi de cateva ori din stup, pana in primavard, vei alege o rama mare, de 11—12 decimetri patrati, oricare i-ar fi forma. In ramele mari, albinele gramadesc toamna, de- asupra ghemului lor, hrand indestuldtoare pana primavara. I Capitolul XV despre uleie sau stubeie da toate lamuririle in privinta incdperii acestora, materialu- lui din care trebue sa se:cladeasc& si a formei si marimii ramelor, Daca te pricepi si ai indemanare la lucratul lemnului, cartea itirda toate miasurile, spre a putea sd-ti cladesti singur uleiele si ramele. Dac&é manuirea fierdstriului si raindelei ti-se par obositoare, poti cumpara uleie neincheiate, spre a le incheia si vopsi singur in lunile de iarnd.* _ Cu aceste lamuriri asupra inceputului, porneste la lucru cu toaté increderea in izbanda! II. Cum e intocmit trupul albinei. 8. — Albina e o insecté. Ea se aseamina la cea dintaéi vedere cu musca, Satenii nostri ii zie chiar mai adeseori muscd, decat albina; asa, cind vor sa spund ci un stup are un numar mare de albine, ei zic ca stupul are multé muscd; iar din proverbul: »ntt toate mustele fac miere”’, se vede lamurit, cd ei socotesc albinele de un neam cu mustele. La20 — faptura insd, intre albine si muste, e tot asa de mare deosebire, cum e intre caine si pisicé. Albina € inrudita de aproape cu viespea, cu care am putea zice ci e vara primigfiar’, gi e neam mai departat cu barzaunul sau bondarul. Albinele nu pot trai decat multe la un loc, f4- cand o familie, cdreia ii -zicem roiu. O albina sin- gura e tot asa de slaba si nedestoinicd si-si tind vieata, cum e un copil mumai de cateva zile naiscut; racoreala: noptilor de vara o amorteste si ucide. Dar chiar de ar avea hrana cea mai imbelsugata si caldura cea mai potriviti, ea tot moare cand ramane stingherita, fiindcd n’o omoara fomea sau frigul, ci singuratatea, Daca ne uitam cu bagare de seama, intr’o zi de vara, la gura unui stup, vedem o imbulzeala mare de albine zorite la lucru: unele intra, altele ies, se indrepteaza intr’o parte si se duc ca glontul. A- cestea sunt a/binele lucratoare, (fig. 1) care umbla dupa miere, dupa apa, ori dup& praful cel galben din flori. Ele sunt cele mai multe la numar, in ori si ce stup. Pe la amiaza vedem unele albine mai mari si mai groase la trup, care sboara sbar- naind ‘szomotos. Acestia sunt frdntorii, cari ies la plimbare. Cautand in stup cu bagare de seam, gasim o albina sperioasa, care cauta sa se ascunda de lumina; e mai ne- gricioasa, mai lunga la trup si cu pi- cioare aurii, Ea da viatai stupului, pentruci ea e mama roiului gi alta » la fel cu ea nu mai e in stup. A- Fig. L-Albind ceasté albind e matca, cireia i se lneritoare =~ mai zice si regina. Aceste trei feluri de albine tin de acelasi roiu si trebue s4 se gi- seasca vara intr’un stup, Toate lucreaza in cea maiek desdvarsita intelegere pentru propasirea roiului si prasirea neamului. 9.— Frupul albinei. La om’ si la toate anima- lele cu sira spinarii, scheletul osos care sustine corpul e asezat inauntru; iar partile moi,.ca mu- schii si tesuturile, care dau corpului forme pline si rotunde, sunt asezate pe partea din afara a sche- letului. La albine, muste, fluturi si alte insecte, corpul e format dintr’o coaja scortoasd, care apdra ca © pavaza partile moi asezate induntrul ei. Aceasta scoarta e formata dintr’o materie la fel cu a coar- nelor si unghiilor, numita chifind si ea pastreaza forma corpului. In unele parti, ea e mai tare si mai groasi ori mai subtire, dupa nevoie. Ca sa dea putinté trupului si se miste, scoarta e impar- tita in mai multe ivele legate intre ele. Dac&i ob- servom picioarele unui rac, care ca si albina, are trupu] aparat de o coajd scortoasa, putem sd ne dam seama de chipul cum se incheie inelele intre ele si cum lasd libere miscarile corpului. Tot corpul albinei, chiar si ochii, e imbracat in perisori, in unele parti mai lungi, in altele mai scurti, mai desi ori mai rari. Scoarta este lipsita de simtiri, de aceea>mai tofi perisorii servese la pi- pait. Perii de pe piept si pantece, ajuta la pastra- rea cildurii; cei-de pe ochi, fiind mai lungi- si mai tari, apard ochii; altii prind praful cel galben de pe flori, sau servesc ca niste periute, la curatit. Perii sunt mai desi la albinele tinere. Ei pier incetul cu incetul; iar la batranete, trupul ajunge gol si lucios. Coloarea perilor se schimba dupa neamul albinelor, dela cenusiu, la galben si ca- feniu, Inauntrul scoartei sunt o multime de ma-ee runtaie. Unele mistuie si pregadtesc hrana; altele © imprastie in toate partile corpului; altele duc pretutindeni aerul gsi prin altele, albina simte si infelege tot ce se petrece in lumea dimprejurul ei. _ La trup se deosibesc trei parti: capul, pieptul si foalele sau pantecele. eal Capul. Capul (fig. 2) are o forma cam in trei colturi si poarta doua cornite, numite antene, ochii si gura. 11.— OcAii. Albina are cinci ochi, Doi ochi sunt in partile din lituri ale capului, Ei sunt foarte ; mari fata de trup, mai ales la trantori. Daca ii cercetam cu sticle care marese lucrurile, vedem c4 fata lor, in loc sa fie rotunda, e taiaté intr’o multime foarte mare de fete mici si drepte, cu sase laturi, cum sunt ta- iate pietrele inelelor cu care ne impodobim dege- tele. Asezarea fetelor are mare asemanare cu un fa- gure. Fiecare fati face o vedere deosebita. Albina : lucratoare numara 6.300 fate. aja watelibitey @) lumini; matca, care ast Luge fAicile de sus; e) limba sau trece toata vieata ei in BeOmees Ja marencle, stup, la intuneric, nu sim- te nevoie de lumini asa de multe; ea are 4.920 ‘de lumini la un ochiu; trantorul insi are un nu- mar indoit de lumini, fata de albina, si anume— 23 13.090. Cu acesti ochi, albina vede dintr’odata, toate lucrurile dimprejurul ei, adica vede dintr’o- data inainte, indarat si in laturi, si la departari mari, Unii invatati cred ca cu acesti ochii albinele pot s& vada la departari foarte mari, de 1—2 ki- jometri, 12. Alfii cred insd c& albinele sunt inzestrate cu un simt special, de indreptare, care le da putinta sa apuce totdeauna drumul cel mai drept spre lo- cul unde voiesc sa mearga. Astfel, daca prinzi o albina pe o floare si, cu multa bigare de seama, ii acoperi ochii cu o vopsea neagra, ca si nu mai vada mimic, ea se intoarce drept in stup. Datorita acestui simt de indreptare, randunelele si. berzele nimeresc primavara drumul cel mai scutt, care le aduce la cuibul de anul trecut, iar porumbeii ca- latori se intore la cuibul lor, dela departari, de sute de kilometri. Cand zicem cA albinele au un simt al indreptarii nu insemneaza ca ochii nu le servesc la nimic. Albinele orbite pot s4 cerceteze mai departe florile din care culegeau miere, in timpul cand le-am acoperit ochii, ca s& nu mai vada; dar dupa ce s’a trecut acel fel de flori, ele nu mai pot gasi florile altor feluri de plante si sunt silite si se lase de cules. Fie ca au vedere mult mai agera decat a noastra, ori simtul directiei, fapt bine dovedit e ca albina tine bine minte drumul si merge totdeauna pe calea cea mai dreapta si mai scurta. Astfel, daca am aseza un stup intr’o padure deasd, unde abia ar rasbate razele soarelui, albina tot isi gaseste loc, sa treaca printre frunze si sa iasa deasupra copa- cilor; dupa ce face cateva roate imprejurul locului de unde a iesit, ca si-l cunoasca la intoarcere, 024 — porneste drept spre camp, dupa flori, departan- du-se 2—3 kilometri de stup, fard teama cA s’ar rataci, La intoarcere, se indrepteazi fara sovaire, ‘in spre parteajunde e stupul, si se strecoara printre aceleasi frunze, pe unde iesise, chiar dacd vreun vant care s’ar ridica in urma, ar misca si ar ame- steca frunzele copacilor intre ele. Tot cu acesti ochi, albina poate s4 deosibeasca colorile si chiar formele lucrurilor, stralucirea luminilor si misca- rile repezi. Albinele deosebesc colorile: albastru, galben, liliachiu si colorile ce le capatam din a- mestecul acestora. Pe celelalte colori le vad ce- nusii, astfel cum noi vedem un chip in fotografie. Ceilalti trei ochi sunt agezati in frunte, in trei colturi, ca cele trei lumini ce le are inainte masina trenului, Ei stau ascunsi in smocul.de par ce-l poarta albina pe cap, si sunt asa de mici, incat ii putem vedea bine, numai prin sticle care arata lu- crurile marite. Acesti ochi sunt intocmiti ca s4 vada numai de aproape gi la intunerec la trebile ce al- bina are de facut in stup. 13.— Anteneie (Cornitele). Cele doud cornite sau antene sunt facute la albine din 12 bucati si la trantori din 13 bucati incheiate intre ele. Toate bucatile unei antene formeaz4 impreund o teava, in care, se crede, cd sunt asezate un numar mare de simturi. Antenele se pot intoarce in toate partile si cu ele albina pipdie, miroase si aude. Ea nu pune limba pe nimic, pana ce n’a pipdit sau n’a mirosit cu antenele. Pipaind cu antenele, albina lucreazi pe intuneric in stup, ca si cum ar vedea. 14. — Tot cu ele se ating, cand se intalnese, si se cunose daca sunt din acelasi stup sau sunt stra- ine; prin ele pare c4 isi impartasesc gandurile lor.— 25 Nu e nici o indoiala ca albinele pot sa-si imparta- seascé gandurile, adicaé au si ele un fel de graiu,. cu care se inteleg intre ele. E bine inteles ca al- binele_nu vorbesc, nici nu se inteleg prin semne ca surdomutii, ci prin atingerea cornitelor. Sunt insé imprejurari, cand albinele isi comu- nica in cateva clipe, ca prin telegraf, vesti fara sa-si atinga cornitele. Cand lovim o albina, ori afumam intr’o parte a stupului, tot roiul se pune in miscare ca la un semnal. Nu sé poate sti prin ce simt special se inteleg in asemenea imprejurari, dar pare ca prin bazait albinele.scot sunete deo- sebite, intelese de toate. 15, — Ea e inzestrata cu o putere care ne pune in uimire, de a gasi prin miros mierea si florile din care poate culege miere. Un stupar povesteste intr’o carte, ci a gasit odata albine in camara in care tinea miere, cu toate ca fusese inchisd peste tot cu bagare de seama. -Albinele igi gasira loc sd intre in cdmara prin gaura broastet dela usd. A @stupat aceast’ gaurd, dar peste cdteva zile a gasit din nou albine in camara. Dupa multa cercetare zadarnicé, a auzit bazditul spre cos. Cosul fusese si el bine astupat cu hartie prinsa intr’un pervaz. Vantul desprinsese hartia intr’un colt, cat incdpea o albina si atéta fusese de ajuns pentru ele, ca sa patrunda pe acolo in camara, la miere. Albinele simt mirosul mierii din flori, chiar la o departare de 1 sau 2 kilometri, dar au si multa tinere de— minte. Unii stupari cred dimpotriva ca albinele mau miros mai desvoltat decét omul, dar daca vreuna a descoperit flori de miere, da de stire celorlalte si le cheama la locul cu flori prin orga- nul de imprastiere a mirosului special sau a un- delor electromagnetice.26 — 16; — Daca le-am da doua zile dearandul cate putind miere, in acelasi loc si la acelasi ceas, a treia zi vom gasi albine in locul si la ceasul stiut, as- teptand sa li se dea miere. Daca taiem antenele de langa radacina, albina nu mai are nici un rost la Iucru: matea umbla prin stup, fara si-si dea seama de ceea ce face si, in loc s4 puna ouadle in faguri, le las si cada unde se intémpl4; albinele lucratoare si trintorii nu mai simt decat lumina; parasesc stupul si nu se mai intorc in el. Cu antenele pierd nu numai simturile, dar si priceperea. 17.— Gara. Gura albinei lucratoare e foarte com- plicata in alcatuirea ei, Vom aminti insa, ca parti mai de capetenie: Cele doud falci din afara, care se deschid in lituri. Prin forma lor, ca Goud miaciuci, sau mai bine, ca dowd copite de cal, intoarse cu talpa fata in fata, pot sa prinda, sa sdrobeasci, sa framante, s& netezeascd si s4 scliviseascd, dar nu pot si gau- reasca sau si sfasie. Cu ele albina framanta si moaie ceara la cladi- rea fagurilor, deschide florile, ca sa culeaga pole- nul; curata stupul, cérand afara faramiturile de ceara, albinele moarte, etc.; dar nu gauresc, nici nu rup, cum cred cei nestiutori, pielita poamelor si a strugurilor, ca si se hrineasci cu zeama lor. Ele sug numai zeama poamelor ciugulite de pasari sau gaurite de viespi. Matca si trantorii au insa falci cu dinti. Cu acestia, matca roade capacul prin care iese din botca. 18. Din prelungirea buzei de jos, a barbiei si a altor parti, se formeazd o limbulita lunga, sub- tire si mlidioasi, La varf ea se lateste si se sco-— 27. beste cao lingura. Limba, se deschide in gatlej sau faringe si dn acesta, in esdfag. Din buza de sus pornesc.doua prelungiri, care alcdtuesc im- preund cu buzele si cu falcile din nduntru, o teava, prin care e impinsd dulceata supta din flori, in gatlej si in esofag. Gatlejul (faringele) si esofa- gul sunt facute ca s4 sugd mierea culeasa de limba. Inauntrul acestei tevi, limba se misc’ dindarat ina- inte si cu ea albina linge, nu suge; cum se crede, mierea din flori. La apa'sau cand gaseste o pici- tura de miere, dulceata, etc. albitia infige teava si suge cu spor. In stare de nelucrare, limba sta in- doita sub barbie. Stuparii au discutat mult asupra lungimii limbii la diferite neamuri de albine, fiindca, lungimea ei are mare insemnatate la culesul mierii, Multe flori, foarte bogate In miere, nu sunt cercetate de albine, fiindea au o corold prea adanca, in care limba n’ajunge la nectar. Dintre neamurile de albine cu- noscute, pare ca cele italiéne au limba mai lunga decat a albinelor noastre. Dupa masuritorile fa- cute de Dr. Fisteag in 1941, limba albinelor noa- stre, are o lungime mijlocie cuprinsa intre 6,52— 6,60 milimetri. Limbile cele mai lungi ajung la 6,75 si cele mai scurte coboara la 6,39 milimetri, Limba mateii sia trantorului e mai scurté decat a lucri- toarei la toate neamurile de ‘albine, 19. Glandele din jurul gurii.— Imprejurul gu- rii, albina are trei grupe de glande, cari produc anumite zemuri sau sucuri. ‘ ‘ O pereche de glande e asezati in cap, de am- bele laturi. Pe un firisor, lung cat trupul albinii, dar incolacit in toate chipurile, stau prinse, ca un ciorchinas de coacize, peste 500 bobite, vazute285 y numai cu sticle maritoare. Pentru rostul ce-l au la cresterea puetului, ele se pot asemana cu glandele care produc laptele in ugerul vitelor. Ele dau zeama laptoasd si sticloasa, pe care o vedem in fundul casutelor cu puiet mai tanar de 3 zile, si in botca, de albinele tinere din mistuirea polenului din flori. Ea se cheama /aptele de albine, sie foarte hra- nitoare, mult mai hranitoare decat laptele de vita. Glandele de lapte sunt foarte desvoltate la albinele tinere in varsta dela 7 pana la 15 zile. Cand le observi, mustul pare ca sta sd tasneascd din ele. La albinele mai tinere de 7 zile si la cele mai in varsta de 15, si mai ales la culegatoare, ele sunt micsorate, ca si cum nu lucreaza nimic. La tran- tori lipsesc, i iar la matca abia se vad. Laptele produs de ele se scurge in gatlejul al- binelor si acestea il pun in ciasute, ca sa se hra- neascé cu el in primele trei zile, puisorii iesiti din oud. Tot cu acest lapte, albinele hranesc matca, in timpul cat tine ouatul. Alt grup de glande std in capul falcilor. Inva- tatii n’au ajuns pana astazi si afle rostul lor. E si greu. La niste vietati atat de mici! cum sunt al- binele, e foarte greu sd ceroeteze cum lucreaza diferitele parti din trupul lor. Al treilea rand de glande e asezat in piept si in ceafa, Aceste glande produc scuipatul sau saliva, cu care albinele subtiazi mierea, topesc zaharul, si — poate — framantad ceara cand cladese fagurii. Tot cu saliva acestor glande, albinele prefac in ‘miere dulceata din nectarul florilor. 20.— Pieptul. E format din trei inele, imbucate asa ca si cum ar face unul singur. El poarta trei perechi de picioare si doua perechi de aripi. 1. — Picioarele sunt compuse din cate cinci parti si sunt imbracate cu par. Picioarele din urma— 29 au niste covatele, in care albinele ingramadesc po- lenul adunat dela flori. 22, — Omul se mandreste — si cu drept cu- vant — ca stapaneste vazduhul cu aeroplanele si zepelinul; dar cu cata greutate le inalt& si le sco- boara si cate primejdii il ameninta in ele! Albina nu stie ce e greutatea pornirii si a scobo- Fig. 3, — Piciorul dindarat al unei albine lucrftoare, cum s'ar vedea pe fati si pe dos. a) coapsa; 6) fluerul piciorului; ¢) partea piciorului unde se afid coguleful pentru polen; d) carligele ; e) clestele ririi. Cu aripioarele sale subtiri si stravazdtoare ca sticla, ea sboari ca naluca si se lasd si se inalt& cu cea mai mare usurinfé de pe floare. E foarte mestera la sburat; ocoleste la dreapta si la stinga cu cea mai mare siguranta si printr’o in- demanatecé intoarcere, scapa de vrajmasul care o urmareste.-O pereche de aripi sunt mai mari si alta mai mici, ptinse sub cele dintai. Aripele cele mari au marginea dindarat indoita in jos, iar cele mici au niste carlige intoarse in sus, care se prind in indoitura celor dintai; in chipul acesta, cele doua perechi de aripi se imbina la sburat, ca si cum ar forma o singura pereche. Cu aripile, albina sboara si face vant in stup si la urdinis, ca sd ingroase mierea si sd primeneasca aerul dinduntru, La facerea vantului, bataia ari- pilor e asa de repede, incat intr’o clipa, invatatii au numarat 200 de batai. 23.— Péantecele formeazd partea cea mai lunga si mai voluminoasa a trupului. El e legat de piept printr’o gatuituré, prin care tree toate tevile cari ~ merg spre piept si cap. Pantecele e format din sapte inele scortoase, incheiate eu pielite subtiri si elastice; de aceea el se poate umfla, cand gusa € plina cu miere. Inelele sunt acoperite cu perisori foarte marunti si desi. Acesti perisori formeaza vergile galbene si negricioase, care incing pAnte- cele, In pantece sunt mai toate maruntaiele, prin care albina se hraneste, respira, simte si se apara. 24.— Cum se hrineste albina. Albina se hri- neste cu miere si poléen sau pésturd. Mierea ii da putere si caldura. Pastura drege, primeheste si desvolta. pirticelele (celulele) din care e format trupul sau. In urma lucririlor pe care aceste parti- cele trebue sa le savargeasca, se stricd si pier. Ele trebue sa fie drese sau inlocuite cu alte pirticele noi. Pastura e pentru albine ceea ce € painea, si “mai ales carnea pentru om. Mierea si polenul, ca sa poata sluji la hranirea corpului, trebue sa fie pregatita prin mistuire sau digestie.— 31 Albina are un tub sau aparat de mistuire, in care mierea si polenul sunt amestecate cu anumite zemuri sau sucuri de mistuire, care le topesc gi le aleg intr’o parte buna pentru hranirea corpului si alti parte care nu-i pot fi de folos. Partea buna pentru hranire trece in sangé, care o duce in toate partile corpului, iar partea nefolositoare e aruncataé afara din corp. i Tubul digestiv incepe cu gura si se sfargeste in varful dindarat al pantecelui. El strabate astfel toata lungimea trupului. Am vazut cum e intocmita gura. In fundul ei e géflejul sau faringele. Din gatlej porneste o fenva subtire ca firul de par, care strabate gatul si pieptul si trece in pantece. Aceasta teava se cheama, ca si la om, esofag. 25.— Indatad ce patrunde in pantece, esofagul se largeste si formeazi o gus4, in forma de para. In gusa, albina lucritoare aduna mierea pe care o culege din flori si apa, cu care pregateste hrana puietului. Gusa e magazia de pastrare, pana la aducerea mierei si apei in stup. Gusa e de marimea unui bob de meiu; dar, cand se umfla, se poate intinde si largi pana la marimea unui bob de mazare, incat 15 albine pot avea in gus4 un gram de miere. Dupa ce albina aduce mierea in stup, ea strange gusa si varsd mierea pe gura in faguri. 26.— In fundul gusii se deschide o gura alca- _ tuita din patru buze asezate in cruce, Cand albina \are nevoie de hrana pentru sine, lasa sa treaca, 1. aceasta gura, miere in stomac. In stomac se ie mistuirea mierei si a polenului, pentru hrana albinei. In el, mierea si polenul sunt topite de ze- murile sau sucurile ce le produc glandele din pe- retii lui, Partea bund pentru hrana trece in sange. 32: — | spre a fi imprastiata in tot corpul. Partea care nu se poate topi si nu poate servi ca hrana, trece prin matul sau intestinul subtire si se aduna in intesti- nul gros. In intestinul gros, albina strange si tine murdariile sau escrementele, pina cind poate icsi din stup, ca si le arunce afara. Cand e desert, in- testinul gros e un firisor subtire. Iarna, cind al- binele nu pot iesi din stup timp indelungat, intes+ tinul gros se umple cu murdarii, si se umfla, ca ajunge s4 ocupe jumatate din incdperea pantece- lui, Cand nu mai poate tine murdariile in intestin, le arunca in stup, unde se intampla; pe faguri, pe tovarase, etc. In asemenea cazuri ,albinele se bol- nivese de diaree (urdinare, treapid), care le pri- cinueste de multe ori moartea. In perefii stomacului se poate incuiba un microb foarte primejdios, numit xosema. Acest microb se inmulteste grozav de repede, ca in scurta vreme, stomacul e nipaidit de milioane de microbi. Sto- macul nu mai poate mistui hrana si albinele sla- bese si pier una cate una din nehranirea trupului. 27.— Cum circuld séngele. Sangele albinei n’are coloare. La om si la animalele' mari, sangele vine dela inima la plamAni si se incareé cu oxigen, pe care jl duce in toate partile corpului, odata cu hrana. La albin& si la viet&itile mici ca ea, sangele are numai sarcina de a duce si a imparti hrana tuturor particelelor, care au nevoie de ea. Aerul merge si vine in atingere cu sdngele pe alte cai. Ca si poaté si circule, sangele trebue sa fie pus in miscare. Albina are si ea inima, care bate impinge sdngele in toate partile corpului, dar, e altfel intocmita decat inima omului. Ps Inima albinei e asezata in pantece, in lungul oie* = 3S narii. Ea e formata din patru cdmarute lungi, una in capatul celeilalte. Inima bate repede si impinge sangele inainte, Sangele e dus printr’o teava, care strabate pieptul si gatul pana in cap. In cap san- gele ramane liber si umbla in voie, in antene, in limba, in glandele dimprejurul gurii si hraneste toate p&rtile capului. Dar nu poate sta mult in el, fiindcé un val nou de sange, dela inima vine si-l Fig. 4. — Interiorul albinei. an, ochii Jaturagi ; a) antene; 6, 5, b,) cele trei perechi de picioare ; hm) esotagul ; cm) stomacul; rd. ed) mate. impinge dindar&t si-l sileste sd treacd prin gat, in piept. Aci hraneste muschii aripilor si ai picioa- relor, se plimba prin toate inelele picioarelor sil iafasi, silit de sangele care vine din urma lui, trece prin curmatura care leagd pantecele de piept. Dup& ce hraneste si maruntaiele din pantece, vine la sto- mac Spre a se incarea cu hran& proaspata, Si-a in- cheiat plimbarea, dar trebue s@ ia Incrarea.dela ca- pat. Dela stomae se indrepteazd spre inima, care Cilduza Stuparatui, 334 — il suge si il baga in cimarutele ei, spre a-l impinge din nou in tot corpul. Cum poate circula sangele liber, fara sa fie purtat de vine si artere, ca la om si animalele mari, e o taina pe care invatatiil n’au putut inca s’o patrunda. 28.— Cum respiré albina. Tot trupul albinei e strabatut de tevisoare, care se imiprastie in el, ca radacinile unui pom in pa- mant. Aceste tevi se numesc trahec. Ele patrund in antene, in aripi, in picioare, in creeri, in nervi si in orice loc din trup. Traheele conduc si imprastie aerul in toate partile corpului. $4 luém seama, cand sta o albina, cum isi trage si isi in- tinde pantecele. Atunci ea rd- - sufld.Laom si animalele mari, aerul intra in plamani printr’o singura deschizatura, prin mas. La albine, aerul intra in tra- hee prin 20 gaurele, cate 10 itis ete peamandoua laturile corpului. e capirater, —-Aceste giiurele stau ascunse in- tre perisori. Traheele din perechea intaia, dela piept, sunt cele mai mari. Gurile lor sunt intoarse si ascunse intr’un smoc de par. Cu toate acestea, acarienii, vietati foarte mici din neamul padianjenului si al raii, stiu si le descopere si sa-si facd culeusul in ele. Partea femeiascd isi pune ouile in trahee si° din ele se prasesc mii de vietati, cari sug sangele albinei. Traheele se infund&, ci nu mai pot folosi la respiratie. Albina nu mai poate sbura si moare.Bey — 35 _ Acarienii sunt mai primejdiosi iarna, cand albi- vly stau stranse ghem, Atunci ei pot trece lesne {ao albina la alta si, mai curdénd sau mai tarziu, il piere. Singele, incarcat cu hrana circuland prin-corpul inei, vine pretutindeni in atingere cu aerul din lee, El prinde oxigenul din aer, Oxigenul pre- «, in corpul albinei, mierea purtati de sange, ‘ti acid carbonic si apa. In timpul acestei prefaceri ‘fe produce puteré gi calduraé, Apa, in stare de aburi si acidul carbonic, care e vatamator, sunt dati afara din corp tot prin respiratie. Corpul al- binei se poate asemana cu o masina, care, in loc Mi fie incilziti cu cérbuni ori benzina, e eee cu miere. Albina are mare trebuinta de caldura. ae |-9 _ frade si mai jos, ea amorteste si trupul intepe- F heste. larna, albinele se strang ghem infre faguri ~ _ $i, Ca s&-si poatd pastra simtirea, trebue.sa-si faca © cildura de -+-12 pana la 28 grade. In timpul eresterii puietului, trebue de asemenea sa tina o «ildura statornica de. 35—36 grade. Aceasta cal- | dura cere cheltuiali mare de miere. (7): Ca s& fie usoara la sburat, albina a fost in- vestraté cu doua basicute, una de o parte si alta de cealalté parte a pantecelui, Cand intinde aripile sii sboare, aerul umfla aceste basicute si albina ~ se face mai usoara. Basicile se umflA mai tare saw mai slab, dupa cum vrea sa sboare mai iute, sau thai domol, Iuteala sborului e prefuité la 58 km. 5 pe ceas. Ea scade, cand albina e inearcata cu miere Wau polen pana la 20 km. , 2 Bazditul. Din bitaia aripilor se naste si baviditul albinei. Bazditul nu e datorit iasé numaiGG miscdrilor mai rare sau mai repezi ale aripilor, ci e€ produs mai ales printr’un organ anume, asezat in apropierea gdurilor de rasuflat. La intrarea ae- rului in trup, se gaseste o cémaruta, pe marginea careia, o indoitura a pielitei formeaza douad buze incretite, Cand aerul strabate in tevile de rasuflat, acele buze incep sa_sbarndie, producand sunete deosebite, dupa cum el intra mai incet sau mai repede. Inelele pantecului iau si ele parte Ja sbar- nait, cind albina vrea si producd un bazait ascutit. Bazditul e de multe feluri, dupa imprejurari. Astfel, uneori e linistit; alteori scurt, dar puternic si risundtor; uneori e plangator si prelung. Un stupar pretinde ca a putut deosebi vreo 15 feluri de sunete din bazait, Stuparul trebue s& se de- prinda a cunoaste mai ales bazaitul plangator, care e un semn ca albinele au ramas fara matca. 30. — Cum simte si intelege albina, Oricare stu- par a observat ca albina tine minte unele locuri, cunoaste unele mirosuri, forme si colori; vede stra- lucirea razelor si-si potriveste purtarea dupa ceea ce simte. Un miros placut ii trezeste pofta de cules. Ea isi pune in miscare aripile si porneste in directia din care ii vine mirosul placut; pe cand mirosul de tutun ce-i dam dintr’o parte, o face sa fuga in cealalta parte. Cand crede ca o turburi si vrea sa te alunge, ea se repede la ochi, cari stralucese. Albinele isi dau seama cand trebue s& comunice tovariselor, prin graiul lor, anumite stiri si stie sa-si reguleze vieata, cum cer trebuintele lor, de pildaé stiu sd se imprastie la cules, potrivit bo- gatiei nectarului. Albina se*poate obisnui cu anumite conditii de— 37 traiu, de pilda, daca asezi un stup in podul casei, albinele invata s4 iasa si sa intre prin lumin&torul de pe acoperis. Astfel ele pot sa inteleagd ceea ce se petrece in lumea din jurul lor si sa raspunda cu miscari potrivite. Toate acestea si altcle doyedese ca. albina se poarta ca © fiinta cu intele- gere. Unii invatati zic ci albinele se conduc de instinct, adicé ele au mos- tenit din mosgii si stramosii lor, ca la simtirile pe care le primesc din afara, ele sd raspunda, fara sa-si dea sea- ma, cu anumite mi- sciri. Ele n’ar face nimic din vointa si capul lor. Cele ce simt al- binele ca le vin din lumea din afara $i din corpul lor sunt trimise la creer, ca prin niste fire de telegrat, de nervi. Nerviil sunt niste firisoare albicioase, imprastiate in toate p4r- {ile corpului, Creerul e asezat in cap, intre cei doi ochi mari. El se leagé cu un sir de nodulete age- vate in lungul pantecelui, pe partea de jos. Din fiecare nodulet pornesc in toate partile, firisoare de nervi, Sirul de nodulete e, la albine, ceea ce e miiduva spinarii la om, cu deosebire ca e asezat pe partea de jos a pantecelui. Fig. 6. — Sistemul nervos.33 — « Cu nervii, sirul de nodulete si creerii, albina simte si intelege. 31, — Organul producator de miros sau de unde electromagnetice, Se pare cai unele vietati au pu- terea de a trimite unde electromagnetice ca prin telegrafia fara fir sau un miros deosebit, cu care sa se poaté pune in legatura unele cu altele, Un invatat american, observand ca fluturii se pot re-~ gasi la departari de c4tiva kilometri, a cauta sa afle prin ce mijloc pot s& se gaseasc’. Dupa cer- cetari indelungate a ajuns la convingerea ca cor- nitele fluturilor servesc nu numai la pipait, mi- ros si auz, dar si sa trimité la dep&rtari mari anu- mite unde sau mirosuri, pe care semenii lor sa le primeasea tot prin cornite (antene), De aseme- nea, invAtatul american a dovedit ca greierii de camp ca si cei de casa, se pot intelege prin can- tece. In vremea imperecherii, greierii se cheama prin cantece prelungi de dor. Ei se asgeazd cu pieptul in pamant si isi freac& aripile cu mare iu- teala. Prin aceast& frecare, ei trimit unde, pe care urechea noastra le aude ca o taraitura, dar pentru semenii lor au anumite intelesuri: unele de che- mare la o petrecere de céteva minute, altele de chemare in ajator, in caz de primejdie si alte in- felesuri. Dar incercarile cu albinele au dat rezultate ui- mitoare. Un invatat a gasit in 1883 intre cele doua ‘inele dela varful pantecelui albinei lucratoare, o glanda, al cirei ‘rost nu s’a stiut multi vreme. Abia acum vreo 25 ani s’a dovedit ci aceasta glanda ‘serveste albinelor, si se puna in legatura unele cu altele la depirtiri mari. Cand albina pune in lucrare aceasta glanda, ea imprastie un miros=, 3F deosebit, pe care numai albinele din acelasi: stup il simte; pe cand albinele altor stupi nu pot sa-l prindié. Un invatat elvetian a facut o incercare foarte simpla spre a adeveri ca albinele se pot pune in legatura dela departari mari. Acest invatat a asezat pe o m&suta, la oarecare departare de stupina sa, o farfurie cu sirop de zahar, cu gandul de a observa cu deamanuntul, cum il gasese si cum il cari albinele in stupii lor. Cu toate ca timpul era frumos si nicdiri nu se mai gaseau flori cu miere, invatatul a asteptat cAéteva ceasuri, fara sa se iveasca vreo albina. Abia spre seara, o albina sbura pe acolo din intamplare si, simtind mirosul de zah&r, se,aseza pe marginea farfuriei si fncepu si soarba cu lacomie. 32. — Invatatul, care astepta cu o pensula in mana, o insemnd pe spinare cu o pata galbena, fara ca ea si bage. de seam’. Dupa ce-si umplu gusa cu miere, albina porni spre stupul siu. Dupa cum au observat toti stuparii, albinele cari vin incarcate cu miere, o scot din gus, o varsi pe guraé si o dau tovaraselor, ca s’o aseze in casute. Daca au gasit un loc cu miere nestiut de tovardse, se invartese de cateva ori incoace gsi incolo, scu- turandu-si, pared, trupul. Prin aceste scuturari a- trag albinele si le dau de stire. Aceste miscari se cheama danful albinelor. Mai multe albine por- nese in graba. Dar albina nu le-a putut spune in graiul lor, nici locul, nici departarea, nici incotro e« mierea descoperité de ea. Albine'e umbla care incotro nemereste, in caéutarea ei. Dupa cateva minute, albina-insemnata cu galben veni din nou si se aseaza pe marginea farfuriei. Isi ridica varful pantecelui in sus si incepu sa bata .40 — er = din aripi. Incheietura dintre cele doua inele dela varf se deschise si in fundul ei se vazu in indoitura pielii, o pata umeda si lucitoare. Aceasta pata era glanda descoperité in 1883 si al carui rost nu i se aflase pana acum 25 ani. ~ Rezultatul se vizu repede. Indata veni o albina bazaind; se aseza si ea pe marginea farfuriei, si incepu si sugd zahar, Invatatul o insemna si pe ea cu galben, Cele doua albine se intoarsera in- carcate la stup si hotarira — se vede — mai multe tovarase si porneasca la cules. Se vedea cum gra- dina se umple de albine, care se invartesc in toate pirtile. Ai fi crezut ci iese un roiu, Cele doua albine insemnate au venit din nou la farfurie si, cu varful pantecelui in sus, bat mereu din aripi. Una cate una vin albinele care sboara si se aseaza pe farfurie. Nici o jumatate de ceas n’a trecut si farfuria a fost golita. Si, lucru ciudat, din cei 2) stupi, pe care ji are invatatul, numai albinele untia singur alergau in zor la zahir; celelalte stau li- nistite; abia daca pornea din cand in cand cate una. dupa cules. Nici una nu descoperise farfuria de pe masuta. Dupa ce farfuria fu golita, glandele produci- toare de miros ale albinelor care se mai gaseau pe ea, se inchisefa si gradina se linisti. _Albina care descoperise siropul de zahar, a pu- tut sa vesteascd pe tovarasele ei din stup despre un izvor nou de cules, dar nu le-a putut spune locul si departarea lui.. Cand a venit insd a doua ara la farfurie, ea a pus in lucrare organul de trimitere a mirosului si le-a chemat la ea si a completat vestea data in stup. Acest organ nu trimite un miros obisnuit, cum ar fi cel de flori. Ele trebue sa produca si sa im-— Af prastie un miros cu totul deosebit, poate niscaiva tinde sau raze la fel cu telegraful fara fir sau cu aparatul de radio si acest miros nu poate fi prins decat de albinele din acelasi stup, care trebue sd aiba si ele un organ de primire, care sa se potri- yeasca cu cel de trimitere, intocmai cum se petrec lucrurile intre postul de trimitere si aparatul de primire la radio, Se crede ca la albine acest organ de primire sta in antene, in multimea de simfuri, inca necunoscute de noi. Fiecare stup are mirosul lui, pe care albinele din alti stupi nu-l simt si se pare cd dupa acest miros se cunose intre ele, albinele din acelasi roiu. De aceea intampinam greutati cand voim sa unim doi stupi, sau si dim o matcd noua si, ca sa in- Nituram aceasta greutate, trebue s4 intrebuintam diferite mijloace ca si dim acelasi miros. Cand albinele tinere ies pentru intaia data la sburat si cand matca iese din stup spre a se impe- - rechia cu un trantor, cateva albine, asezate pe scandura de sbor, cu varful pantecelui in sus, bat puternic din aripi si le trimit departe in vazduh mirosul dupa care sa se poata intoarce la stupul lor. Tot astfel cand prindem un roiu, si-l punem in uleiu, cateva sute de albine cu varful pantecelui in sus, ‘cheam& la locasul cel nou, pe tovarasele yisletite, Inainte vreme se credea ca albinele Sey cheama prin bataia aripilor. Din aceste incercari ar mai reiesi cé albinele nu au pentru flori, un miros mai desvoltat decét nasul omului, E dovedit insa c& simtul mirosului e ase- zat in antene. 33. — Acnl. Arma de aparare a albinelor, arma care face pe multi s4 se teama de ele si sa Se lip-42 = ‘seasci mai bine de cresterea lor, decat si sufere neplicerile intepdturilor, e acul (fig. 7). El se compune din doua parti deosebite: douad ghinduri, in forma de tevi, care fabrica veninul, si o-teaca in care sté acul. Acul inteapa si lasa venin in in- fepatura. Veninul e pastrat intr’o basicd, pentru trebuinta. Acul e format din doua tepi, foarte ascutite, care stau alaturi.’Pe toata jungimea lor e scobit un sant, pe unde se scurge ve- ninul in intepatura. Aproape de varf, cele 2 tepi au 9 sau 10 dinti intorsi in sus, cari “nu lasd tepile sa iasd grew din intepatura. Matca are numai 2—3 dinti, Trantorit n’au ac. Cand albina intea- pa, una din tepi se infige Fig, 7.— Acul albinei, cuor-_ 1M carne gi se tine prins in ganele care produc veninul. eg; cealalti vine atunci si se infige mai adanc; apoi cea dintai si tot asa una dupa alta se afunda tot mai mult. Ele se infig. chiar dupa ce s’au rupt din trupul albinei. In tim- pul cand acyl intra in carne, veninul se scurge prin santul dintre tepi si otraveste locul: intepat- ,De obiceiu albina isi lasé acul in rand, neputand sa-l mai scoata, si atunci ea moare, fiindea odata cu acul, isi lasi si o parte din mate, fara Me care nu poate trai. Invafjatii n’au izbutit pana astazi s& cunoasca din ce materii ¢ compus veninul albinelor. Veninul -aibinelor taie puterea veninului de naparca (vi- pera) si e cel mai bun leac la durerile de incheeturi $i muschi (reumatism).Ill, Albinele lucratoare. 34. — Albinele Incritoare poaxta grija de toata yospodaria stupului si tot ele alcdtuese armata de aparare a familiei. Vieata lor e munca fara ragaz; de cind ies din faguri si pana la cea din urmaj clipa a vietii, ele nu contenesc un minut din lucru. Albina nu stiesa-si faca o placere pentru ea; sin- gurul gand, care o mana la toate, este acela de a vedea roiul mergand bine si de a-si inmulti nea- mul, La ele nu se stie ce e ura, ce e pizma ori liicomia sau una sa-si facd ceva pentru dansa; tot ce se face, e numai pentru familia intreaga. Printre albine nu se gaseste nici una care sa stea fara lucru si sé nu fie de folos roiului. Toate al- binele, chiar cele care par c4é stau nemiscate, tot jucreaza ceva. Cele care par mai adormite si stau atirnate in jos ca un ciorchine, au poate sarcina cea mai grea, caci ele fac ceara, cu care cladese fagurii. Toate lucrarile de facut in stup sunt in seama lor, Ele se duc si vin intr’un zor, cue miere si cu polen; cresc puii, tin curatenia in stup. 35, — Albinele lucrétoare sunt cele mai multe la numar intr’un stup. Nu- marul lor atarna de marimea stupu- i lui si de rodnicia matcii. In uleiele de sistem vechiu se ridica la 20—30 mit; pe cand in uleiele mari, de sistem nou, se inmulftese chiar pana la o suta de mii, si cu cat sunt mai multe, cu atat ayem folos mai mare dela ele, mai ales in locurile unde florile se tree repede si culesul mierii dureazd putina yreme, \ Fig. 8.— Albina lucratoare.44 — 36. — Lucriirile, care le cere mersul bun al stu- pului, sunt impirtite intre aibine, dupa varsta lor, cu o chibzuiala care ne pune in uimire. Tn cele dintai 15 zile ale tineretii, albinele n’au destula putere si infrunte greutatile si primejdiile culesulut mierii, De aceea, la aceasta varstd, ele fac deose- bite slujbe inaduntrul stupului. Unele se indeletni- cese in stup, cu tinerea curafeniei, in care nu le pot intrece oamenii; altele dreg stricdciunile ce se fac la faguri; iar altele cladesc faguri noi, prega- tesc mancare din miere, polen si apa si o impart Ja pui; bat din aripi si incalzese ori racorese stu- pul, si grabese ingrosarea mierii; ingrijesc de mat- ca, o netezesc si o desmiarda. Alte albine fac straje la urdinis. Ca niste pazitori neadormiti, ele se plimba la gura stupului incoace si incolo si iau seama la tot ce vine din afara. Ele privegheaza al- binele care intra in stup; cerceteazd pe fiecare $i p’o lasd sd intre, daca n’o cunose ca e din stupul lor. Numai in toil culesului primese strdinele cari vin incdreate cu miere. Pe hoti ti descoper mai re- pede decat politia omeneasca; ii scot cu deasila afara si la nevoie fi ucid cu intepitura, Daca o primejdie mare ameninta roiul, straja da de stire si mii de albine ies intru intampinarea vrajmasu- Jui, pe care se napustesc cu inversunare; la nevoe se string grimada la urdinis si astupa intrarea stupului, Inversunarea cu care dau navalaé asupra vrajmasului, nu vine din rautatea firi? lor. Albinele sunt blande, dar foarte banuitoare. Orice intamplare deosebiti, cum ar fi: apro- pierea unui dusman, pierderea matcii, gasirea unet comori imbelsugate de hrana si altele, se lateste printre ele cu repeziciunea fulgerului. Toate lu- crarile, pe care le savarsese prin infelegere la o- falta, ne fac s& credem ca ele au mijloace de a-si— 45 impartasi una alteia gandurile. Isi cunosc bine locul stupului si, cand le stramutam in alt loc, se inapoiaz4 la locul de mai inainte) chiar dela departari mari, Daca le stramutaém stupul numai cu 1—2 metri, vedem indata o mare fierbere intre cle. Culegatoarele, care se intore dela cémp, cu yreu il nemerese, Albina e foarte curaté. Niciodataé, afara de ca- zuri de boala, ea nu-si arunca murdaria in stup, ci totdeauna afara. Cand sunt aproape de ceasul mortii, se duc departe, sd-si dea sfarsitul afara din stup si cu nici un pret nu poti sa le faci’ sa intre inapoi in stup, Dela a 15-a zi inainte, albina tanara iesé afara din stup, la lucru. Atunci devine albina calega- roare $i isi schimba vieata de intuneric si stram- toare, in vieaté libera, in soare. Mai intaéiu incepe sa aduck api, cu care si pregdteascd mancarea puilor; apoi alearga pe campii, ca sé aduca polen, si mai tarziu miere. Ea nu se va bucura insa de ro- dul ostenelilor si greutatilor de tot felul, fiindead ea aleargd si se sbate numai pentru indestularea cu miere a albinelor cari vor veni dupa ea. Nici una din albinele care culeg primavara gsi vara, ca sa idune provizii pentru iarnd, nu va ajunge sa guste din ele, caci cel mult dupa 30—40 zile de munca istovitoare, €a moare si numai albinele care se nase spre sfarsitul verii si toamna, vor avea parte sé traiascd din agoniseala inaintaselor lor. La ba- tranete albina nu mai e destoinicaé sa adune miere; dar nici atunci nu se lasé de lucru; sta pe faguri si tine cAldura puietului, Asa lucreazi pana in mi- nutul mortii, care vine deodata, fara boala, fara necazuri, Cu eat inainteaz’ in varsta, albina pierde pu-t 465 terea de a indeplini unele slujbe. S’a bagat de - seama ci spre batranete, cu greu ea mai poate sa faca ceard si mai ales sa pregateascd mancare la puet. Pentru stupar stiinta aceasta are insemna- tatea ei, cici il lamureste de ce nu ¢ bine sa umble la albine primavara prea de vreme. Prin aceasta se atéfa matca a oua prea mult, pe cand albinele fiind prea batrane, din toamna trecuta, n’au pu- tinta sai indestuleze trebuinta de hrand a unui puet prea numeros. Cu varsta, infatisarea albinelor se schimba. Cand ies din faguri, sunt cenusii si mici la trup; crese insa repede si vargile pantecelui devin gal- bui, Cu cat inainteaza insa in varsta, perii le pier, trupul se face negricios si aripile se destrama pe margini, din pricina frecarilor si izbirilor pe care le indurd albinele, in alergarile lor pe camp. Fejul lor de cérmuire nif ingadue a hrani ce- tateni trandavi ori nefolositori. De aceea albina care se intoarce dela camp cu vreun betesug, care o face nedestoinica la lucru, nu e ingdduita si mai traiasca. Albinele, fara pic de mila, o scot si o aruncd afara din stup. Un nevolnic Je-ar cheltui agoniseala, fara folos pentru familie. Dragostea lor imbratiseazi familia intreag’, iar nu o singuri faptura. Cu toate acestea, in ele ¢ sadita mila uneia de alta. Cand vatamam in stup o albina, la strigatele ei, celelalte isi arata dra- gostea, alergind cu miile s’o razbune, cu o in- versunare fara margini. Ele nu stiu ce e& primej- dia si nimic nu le inspaimanta, decat doar fumul. Afara din stup insa nui se cunose si nu-i pasa uneia de alta, pare ca nici mu se vad; iar daca gasesc una strivita ii sug mierea, fara mila, fara simtire.ai 37.— Lueratoarele sunt albine de parte feme- iasca, care se nase si raman toata vieata sterpe. Cu toate acestea se intampla intr’o imprejurare, ca unele din ele sa faci oud, din care se nase trantori. Cand si-au pierdut matca si nadejdea de a-sit mai putea face alta, atunci unele lucratoare incep s& oud, Din oudle lor ins& nu ies decat trantori, astfel ea silinta lor de a nu-si pierde neamul, e zadarnica, Albinele, ne mai prasindu-se, se imputineazi repede, pina ce roiul piere cu to- tul. Stuparul are putinfé de a cunoaste cand oudle din faguri sunt facute de lucratoare, fiindca atunci oudle sunt puse fara randuiala in casutele fagu- rilor, presdrate in toate partile, si uneori chiar mai multe intr’o casuta. 38.— Vieata albinelor lucratoare e impreunata cu o multime de primejdii, pe care ele le intaJnese la tot pasul. In drumurile ce le fac pe camp, le prind ploile si furtunile, care le ratacesc, ori le arunca la pamant, de unde, daca sunt obdsite, nu se mai pot ridica. In timpul unei furtuni, un stupar a socotit ca i-au’ pierit odaté 4.000 albine, numat dintr’tin singur stup. Alteori, albinele sunt prinse si mancate de pasari sau de unele ganganii; altele isi rup aripile sau raman agatate prin balarii, Obo- selile peste masura le sleiesc puterile si le scurteaza vieata. Primdvara si vara, albinele cnlegitoare nw traesc mai mult de sase saptiémani. Socotind vieata albinei dela punerea oului in cAisufa, lucratoarea traieste vara 11—12 saptamani, pe cand toamna, fiind seutite de prea multé alergatura, traesc ceva inai mult. Intr’o vara, un roiu isi primeneste de 23 ori albinele, Un stupar, tinand socoteala albi- nelor care mor intr’o zi, a gasit la un stup, ca de fiecare suta de albine, pier cate 3—4 pe zi. Prin -48 — urmare un roiu, care ar avea 35.000 de albine, ar pierde in ziua intdia 1.200 din ele si apoi tot cate mai putine, dupa numarul albinelor ramase, Daca albinele nu s’ar mai prasi, dupa 2 luni, roiul n’ar mai ramane decat cu 500 de albine. Numai albinele nascute spre sfarsitul verii, au parte si se bucure iarna, de agoniseala surorilor lor de mai nainte. Silite ‘prin lipsa de flori si prin asprimea vremii, sd nu lucreze, aceste albine sunt scutite de obo- seli si de primejdii, de aceea vieata lor e mai lung’, fara si treacd insa de 6 luni. Ele trdiesc pana in primavard, cand incep iarasi lucrarile lor obisnuite. Ca sé putem afla prin cantaireala, numarul al- binelor dintr’un roiu, e bine s&i stim c& 10.000 de abine trag un kilogram. IV. Ma tc a. 39.— Matea (fig. 9) este sufletul stupului. Din ea se pradsesc toate albinele si numai fiinta ei? in stup, le slujeste de indemn la lucru. Matca se poate usor deosebi dintre albinele lucra- toare.Trupul sau, mai plin simai lung decat al acestora, aduce cu trupul viespii. A- ripile sale sunt dea- semenea mai lungi decat ale lucratoare- lor, dar par scurte pe pantecele siu lung, Fig, 9, — Matca (marital) pe care il acoper nu- mai pe jumatate. Inelele, cari alcatuesc pantecele,ee ee Se an ; — 49 sunt pe dedesubt aurii la fati; iar pe deasupra, ceva mai inchise decat la albine. Picioarele, mat lungi si mai inchise la fata decat ale lucratoare- lor, n’au covatele pentru adunatul polenului; iar limba ei e mai scurta si nu poate ajunge in fundul florilor, ca sa le suga dulceata, Matca are un ac o- trivitor mai lung decat al lucritoarelor, pufin in- doit si fara putere de a intepa un om. Acul mitcii aire numai 3—5 dintisori. Ea il intrebuinfeaza ca sii omoare cu el pe Peoterncete sale. 10.— Matea umbla pe faguri incet si in mersul ei se vede oarecare miaretie; pare ca ea isi da scama de cat pretueste pentru propasirea roiului. Pe cat e de domoala in mersul ei obisnuit, pe atat se araté de sprintena si de vioaie, la o lovire sau sguduire a stupului. E sperioasa si fuge de lumina. Cand straja vesteste vreo ._primejdie, last ouatul si se ascunde in locurile cele mai departate ale stupului, ori in vreo gramada de albine. Cand « atacaté, n’are curajul s4 se apere; daca. vreo hoata de miere a patruns in stup, se lasd sa fie hatuta, se ghemueste si-si strange inelele pante- celui, de teama sa nu fie intepata de acul vrajma- sului. Ea umbla insotita totdeauna de o garda de albine, care o poarta in alain pretutindeni $i n’o pierd din ochi un minut, veghind asupra ‘et, ziua si noaptea. Toate albinele se intrec sa-i arate dragostea si respectul ce i-l poartéa. De cate ori se apropie de o gramada, albinele se intore cu fata spre ea si-i arata in felurite chipuri dragostea nemarginita, ce o au pentru ea: unele ii fac loc sa treaca, ca sa n’o stanjeneasca in lucrarile ei; altele ii ies inainte, o curata, o netezesc si o desmiarda cu cornitele lor; ii intind limba incircata cu laptele Calliwen Stuparulul, 450 es , pregatit de glandele Jor si o hranesc ca pe ur eopil. Uneori, ea se opreste si suge hrana ce é se da; alteori o suge mergand, Cand un roiu moare de foame, ispravind hrana din stup, matca e cea din urma care-si di suflarea; pentru ea, lu- cratoarele pistreaza cea din urma picdtura de miere. Orice i s’ar intampla, vestea merge din albina in albina si ele se vaita si se gramadesc imprejurul ei. In toate primejdiile, vieafa matcit Fig. 10, — Matea inconjurata de curtea sa, se grabesc s’o apere intai, Poti sa le strici fagurit, sd le ucizi, sd le iei puii, dacd au mama, care 84 le inmulteasca neamul, nu-si pierd nadejdea, nu se lasa nici o clipa din Iuern, Alaiul cu care e inso- tita pretutindeni matca, a faeut pe unii sa creada ca ea este regina albinelor, care porunceste si ran- dueste toate lucrarile din stup. Ea insa n’are nici © putere mai mare peste albine, ci traieste in stup,5 é ee st _ 4 6 mama in mijlocul copiilor sai, cari o imbesc; jar in unele imprejurari, e nevoité si asculte si sa s¢ supund vointii obstesti. Toate semnele de dra- woste, ce se arata matcii, pornese numai din do- ninta.ce o au albinele pentru propasirea neamului, 11. — Chipul minunat de vietuire al albinelor, “a atras bagarea de seama a invatatilor, inca din vremile cele mai vechi, si i-d indemnat sa cer- eeleze cu deamanuntul toata intocmirea lor. Sexul witcii si rostul ei in stup au ramas insa multa _\reme o taind pentru toti. S’a crezut intai cd e albina de parte barbateasca si e regele care car- mueste roiul, Acum 200 de ani s’a dovedit ca e albina de parte femeiascd si ca numai ea singura din stup poate sa devie rodnicd si sd praseasca albine. Dela aflarea acestui fapt, i: s’a schimbat numele din rege, in regind si asa o numesc si azt multi stupari straini. Stuparii nostri mai noi, luan- du-se dupa c&rtile straine, se incearcé si impa- minteneasca si la noi acest nume, nepotrivit cu rolul ce-] are matca in stup, Satenii nostri i-au zis inca din vremile cele mai vechi, mated, care in- stmna mama, obarsia dela care isi trag prasila albinele dintr’un stup. Nu cumva stuparii nostri, Humind-o cu numele cel mai potrivit rolului ei, au aflat taina care invaluia fiinta m&tcii in stup, ¢u mult mai inainte de invatatii straini, care si-au bitut capul atata vreme, si-i afle rostul ei printre lucratoare? Vornicul Grigore Ureche (1590—1647), in Le- _ topisetul Tarii Moldovei, scris acum 300 ani, scrie despre Matea, in capitolul: ,,Invatatura si mustrare celor mari’’: ,,..$i de s’ar invafa cei mai mari de pre niste muste fara minte, cum se {ine domnia, %52 — ¢4 toataé albina isi apara cascioara si toaté hranw lor, cu acele si veninul sau, iar Domnul adeca Matca pe nime nu vatama si toate invatatura ei asculta”. lar despre Petre Schiopul scrie: ,,../Era Domn bland ca o Matea fara ac’. Intocmirea stupului e data ca pildd pentru intoc- mirea societatii omenesti. Matca e domn carmuitor care nu vafama pe ni- | meni si toate albinele numai invatatura ei asculta. — 42.— Matea n’are in stup alta treabi, decat sa oua, si ea isi implineste cu prisosinta aceasta da- torie, pentruca nu sta din ouat, nici cand mananca, nici cand doarme. Din ea se naste popor mult ca frunza si ca iarba. In 24 de ceasuri, ea pune in easutele fagurilor pana la 3.500 oud, ba s’au vazut 8.040 in 24 de ceasuri. Intr’o singura vara pra- seste trei sute de mii de albine si poarta in pan- tecele ei simanta pentru 25 milioane de lucratoare. 43,— Toata vieata si-o petrece in stup, De obi- ceiu nu iese din el, decat o singura data, cat triieste, ca sa se imperecheze in aer cu un trantor; a doua oari cand iese, il pardseste pentru tot- deauna cu albinele care roiesc. Cand matca tandra iese la imperechiat, isi insemneazi cu mult ba- gare de seama stupul ei, fiindca stie ca, imtrand din greseali intr’unul strain, isi pierde vieata. Ina- inte de a porni in sbor, se rofeste de cateva ori pe dinaintea urdinisului, cu capul intors spre stup. Putin cate putin se departeaza in cercuri tot mai largi si, dupa ce gsi-a intiparit bine in minte locul stupului se avantaé in vazduh, urmarité de o ceata de trantori, De obiceiu, matca iese pe vremea cea ~ mai frumoasd, dela amiaza, pand la ceasurile 4.— 53 Hurata lipsirii ei din stup e de 3—10 minute; une- ori ins, numai de un minut, dar poate sd se pre- lungeaseé pana la trei sferturi de ceas. Ca sa ga- seascad trantori, ea cutreiera pana la 8—9 km. de- parte de stup. /imperecherea se face de obiceiu intre a 7—I1 zi dela iesirea din botcé, Matca se jntoarce cu un firisor alb in varful pantecelui. Acest firisor e semnul imperecherii. Albinele lucratoare © ajuta sa-l scoata. Atunci ea” devine rodnica si, dupa un repaus de 2—5 zile, incepe sé oua. Daca timp de trei saptamani n’a putut iesi din pricina yremii sau a vreunui betesug, care ar impiedica-o la sburat, ea tot oud, dar din acele oud ies numai trintori, Matca neimperechiata incepe sa oua la 40 zile dela iesirea din botcd. O matea, care n’a inceput sa oud timp de 30 zile dela iesirea din boted, trebue s4 fie inlocuita, fara sovaire. Matcile niscute mai tarziu, cand nu se mai gasesc trantori, sau cfind acestora le-a frecut vremea de impere- chiat, ramaén nerodnice. Inainte de a fi capatat rodnicie, lucratoarele nu tin nici o socoteala de ea; nici chiar n’o hranesc; pe de alta parte, nict matca nu ia seama la lucratoare; ea pare straina intre ele, Numai dupa intoarcerea dela impere- chiat, ele fi dau ingrijiri si se intrec a-i arata dra- yostea si respectul ce-i poarta. Cat e matca afara, ilbinele o asteapta nelinistite, sa se inapoeze. Ciite- va albine, asezate pe scandura de sbor cu varful pintecelui in sus, bat din aripi si+i trimet, miros, dupa care sa se cklduzeascd la intoarcerea in stup. Se intampl& ins& uneori, ca sa piari, mancata de pisari, ori si nimereascd la intors intr’alt stup strein, in care niciodata albinele nu-i crut& vieata. Yoiul ramane atunci vaduv de matca, sau dupa cum zic satemii, besmetic. Vestea despre pieirea54 — miatcii se raspandeste cu iuteala fulgerului printre albine si ele cutreiera in toate partile, s’o dfle. Daca n’o gasesc, se intore in stup mahnite si-si arata desnadejdea printr’un bazait plang&tor, pe care un stupar bagator de seam il intelege. Dac& n’au alti matcd, cu care s’o inlocuiascd, si nici oud sau larve mai tinere de trei zile, din care sa-si faca alta, nu mai simt nici un indemn la lucru, nu mai agonisesc nimic, parasesc puti; straja nu mai face paza la intrare; hotii de miere intra si ies ne- opriti, iar stupul cade prada lor; albinele se risi- pesc si, intr’o luna sau doud, stupul piere de jale si de saracie, 44. Intr’un stup nu e decdt o matcd. Se intam- pla ins& uneori sa se gaseasca doud matci odata, dar aceasta e rar si pentru pufind vreme, cum ar fi inainte de roit, sau cand o mateaé a imbatranit si albinele, facandu-si alta tanard, o tin in vieata si pe cea batrana, pana la moartea ei, Cand se in- talnesc doua matci, o lupta de moarte se incinge intre ele si cea mai slaba, sau mai putin vicleana, trebue s& piara. Cum se zdresc, amandoua mitcile se reped cu furie una impotriva alteia, isi apuca una alteia cornitele in! falci, se prind cu picioarele de dinapoi, se strang la piept si incearcd sa se strapunga cu acele, Dar abia si-au scos acele inve- ninate, si deodata se desfac, si se departeaz4 una — ide alta in cea mai mare grabaé. Dupa cateva mi- nute incep iarasi sa se caute gi, cum se zaresc, se napustesc din nou una asupra alteia; iar se prind si iar se desfac si se depirteaza. Aceasta se repeté de mai multe ori, pand cand una din ele gasind un moment priincios, cand cealalta nu baga de seama, cade ca un fulger asupra ei, ii infige— 55 acul in pantece si o ucide. Fie cat de tanara, de slaba si fara putere, o matcé nu rabda in stup o potrivnica, care ar putea sa-i ia locul, Cum a iesit’ din faguri, ea Incepe sa caute fara astampar casu- tele cu pui de matea. Le gaseste prin: miros si se napusteste cu furie pe ele; scormoneste cu pi- cioarele, rupe cu falcile, pana ce face o spiartura cat ii incape varful pantecelui; se intoarce, isi vara varful pantecelui, il misci in dreapta Si in sténga, pana ce izbuteste sa-si infiga acul in puiul de matea. Multumita ca a scapat de o potrivnica, por- neste sd caute alti casuté de matcd. Albinele, care au stat pana aci de o parte, privind, largesc si seot afara trupul mort al puiului, In vremea a- ceasta, matea tanara lucreazé la alta botcd, pre- gatind moartea altei potrivnice, Cand albinele vor si roiascé si sA mai scoaté vreo matca, impiedica matea tanara dela acest omor al puilor, Daca n’au de gand ins& sA mai roiascd, ele singure dau aju- tor m&tcii, ba chiar ispravesc lucrul, cand o vad obosité. Daca o matcd tanéra nimereste in stup strain, e ucisa fara mila. Albinele se strang ghem imprejurul ei, o innabusese si o ucid. Daca asculti cu. bagare de seama, auzi un glas ascutit: ,,ti/, ti!” E plansetul matcii care se simte din ce in ¢e mar innabusita. In furia ce le cuprinde, albinele se ucid intre-ele. Din stup ies 2 cate 2 inclestate si mor dinaintea urdinisului, Cand vei vedea, in vre- mea roitului, dinaintea unui stup, o grimadd de 4—4 sute de albine moarte, sa stii cd a nimerit in cl o mated straina, intoarsd dela imperechiat. Une-- ori albinele isi omoara chiar matca_lor., Astfel, daca umblam primavara la stup prea de fimpu- riu, cand albinele nu si-au parasit odihna de iarna, in furia ce le cuprinde, nedandu-si seama de ceea ce fac, isi ucid singure matea; cand stuparul tine56 — eatva timp o matcd in mana si-i piere mirosul socotita ca streind sie ucisd la inapoierea ei in stup. Ea mai poate fi ucisa si de hoate, daca na- valesc in numér mare intr’un stup. Matcile batrane si nerodnice sunt inndbusite si ucise chiar de al- binele lor, cand se apropie iesirea unei miatci ti- nere din botca. 45.— Matca traieste pana la 5 ani. Spre batra- nete oud mai mult trantori. Ea poate sa-si piarda rodnicia in urma vreunui frig puternic, care ar amorti-o. Atunci, dupa ce-si capata simtirea, naste numai trantori. E usor sa deosebim o matca ta- nara de una batrana. Cea dintai are pantecele plin de oud, aripile neatinse, capul si trupul acoperit de pir. Dela trei ani inainte insd, ea ramane go- lase, aripile se rup si mersul devine greoiu. V. Trantorii. 46,— Trantorii (fig. 11) sunt cei mai mari lo- cuitori ai stupului. Fara a fi asa de lungi ca matca, sunt mai, grosi si mai butucosi la trup. Au capul mare, ochii rotunzi si umflati, aproape se impreuna in crestetul capului. Ei sunt lipsiti de ac, cu care si intepe. N’au fost inzestrati cu nimic, care $4-i fac& destoinici la vreo treaba in stup; p limba lor e scurt& si nu au covatele Fig, 11.—Untrantor la picioarele de dinapoi pentru adu- (putin marit). hat polen; ei nu pot face niciceard. Unii stupari impirtasese parerea ca trantorii a- juta la facerea si pastrarea caldurii in stup, ca sa zoreasca clocirea oudlor; dar aceasta pirere e inca ac elit i— 57 mult discutata si nu e primit& de toti. Cei mai multi socotese cé trantorii sunt meniti pentru o singura treaba: si se imperecheze cu matca tanara si s’o faca rodnica. De aceea se ivesc in stup, la vremea roitului, Trantorii sboara greoiu, cu un bazait puternic. Cand ies din stup, dau la o parte straja, ristoarna jucratoarele care fac vant la urdinis, inghiontesc pe cele care vin incarcate cu hrand, incat vazandu-i atit de zoriti, ai crede ca cine stie de ce isprava mare sunt vrednici. Si prindem un sburator din * cei mai focosi si sa-i strangem pantecele intre de- gete. Adesea, la cea mai slaba strangere, izbucnese maruntaiele de imperechere prin varful pantecelui, cu o usoara poenitura. Crezi ci a plesnit o bisi- cuja. Odata cu pocnitura, trantorul isi di sufletul. Miruntaiele,de impereehere, care stau ghemuite in pantece, ies parca ai intoarce o m&nusa pe dos, si se resfira intr’o forma’ foarte ciudata. Tranto- rii traiese intr’o trandavie desavarsita, din sudoa- rea altora. Tot timpul si-l petree in plimbare si in traiu bun..Aleg pentru dormit locul cel mai cald din stup; se scoala numai ca sa fie hraniti cu lapte de albine, ca si matca si murdarese cu ne- curateniile lor, locurile pe, unde tree. \7.— Lucratoarele le rabd& neajunsurile, dreg stricaciunile lor si agteapta ceasul rafuelii. Intre ceasurile 11 si 3, cand e cildura cea mai mare din zi, ies la plimbare, cutreerand imprejurimile, cu gindul sa g@aseasca o matca tamara, cu care sa se imperecheze in sbor. Daca obosesc sburand, a- dorm pe flori, in dogoreala soarelui. Cand racoa- rea serii fi trezeste, se intore la stup eu acelas sgomot, si, lihniti de foame, merg intins la fa-58 — guri si se indoapa cu miere, pana cand nu mai pot; apoi gafiind se duc sa se culce si cand se trezesc se pun din nou pe mancare, Nu yei gasi niciodata unul fara o picatura de miere din cea mai curata in burta. Sase albine muncese ca sa hriineasca un trintor. Numele ce li s’a dat, li se cuvine pe drept si se da si oamenilor, cari nu |u- ereazi nimic, cari sunt nefolositori semenilor lor, traiesc din munca straina si din lucrul altora. In stup nu iau seam4 la matca, pare cd nici n’o vad, nici n’o simt, Afaraé insi, matca iesita la impe- rechiat, lasi un miros ca de spirt, iar trantorii o simt de departe, Cum o zaresc cu ochii lor mult mai ageri decat ai lucratoarelor, se iau pe urma ei. Matca se inalfa tot mai sus, urmata de o droaie de trintori; dar unul cate unul din cei mai slaba- nogi si fara putere raman indarat, si cel mai bar- bat izbuteste si se imperecheze cu ea, in sbor; aceasta il costa vieata caci, in clipa in care’s’a facut imperecherea ,cade mort din inaltimea vazduhului. Un tranter poate face rodnica o matca, numai dela a 12-a zi dela-iesirea din cdsuta. 48.— Intr’un stup puternic, numarul trantorilor ‘se ridici pe vari dela 3—5 mii, Cand intr’un stup vedem un numar covarsitor de trantori, e semn ca matca e batranad si nu mai face oud de lucra- toare, sau cé nu s’a putut imperechea si a ramas nerodnicd, sau chiar ca lipseste cu totul, iar uncle lucritoare oud si se incearcd zadarnic s& se pra- seasca, caci din oudle lor ies numai trantori, ceva mai mici la trup decat cei scosi de matca. 49, — Vazandu-se cata risipa de miere Tac tran- torii in stup, inca din vremile cele mai vechi, stu-— 59 parii au cautat sa-i imputineze. Unii ii impiedica de a mai intra in stupi, pe cei ce-at iesit afara, iri lasa si moara de foame si de frig. Azi s’au fiicut pentru ei prizatori, cari se pun la urdinis. Trantorii intra in ele, dar nu mai pot iesi afara. Dac&i se vad opriti se trudesc s4 intre cu price pret iniuntru. Cand li se sleiesc puterile de truda, cer albinelor miere. Acestea le dau limba sa le-o ®uga; trantorii prind puteri si din nou se svar- colesc sa intre in stup si se vaita printr’un bazait ascutit, de isgonirea lor, Mai bine facem insa, dacd nu-i lasam s& creascd, ca sf nu tind locuri in faguri, si sd manance mierea fara folos, cand sunt pui, pentrucé 1000 de trantori-prind loc in faguri si mananca cat 1.400 de albine. Cu stupii de sistem nou si cu fagurii: facuti cu tiparul, silim albinele s4 scoata un: numar cat mai mic de tran- ~ fori, Cu toate astea, nu e bine sé impingem lucrul prea departe si s-i starpim cu-totul. Dacd un nu- mir prea mare e pagubitor, um ‘numar’ restrans © trebuincios. Un roiu fara trantori arat&é neliniste ~ gi cauta s4-i praseascd, Cata vreme florile bogate in miere dau albinelor nadejde de a-si strange lirand indestulatoare, ele pastreaz’ dorinta de roit §i prasesc la trantori, cari vor avea s4 faca rod- fice matcile tinere. Atunci trantorii sunt bine in- _ rijiti, toti stupii le sunt deschisi si albinele le sufera toate neajunsurile. ‘ Indaté insaé ce se imputineaza florile si culesul mierii se incetineste, rabdarea albinelor se sfar- geste si ea. Intre ele si intre trantori se naste in- vrijbire, Pe fratii lor cu care s’au nascut si au crescut sub acelasi acoperamant si pe care i-au hra- nit, incep s4-i izgoneascd ca pe niste netrebnici- Nu-i mai lasa-sa intre in stup si:mor afard; le rod- aripile, fi inteapa, ii ghemuesc intr’un colt al stu-60 — pului si-i tin la post, nu le mai dau lapte, de aceea mor repede. Dac&i au mai rimas in faguri pui de trantori neiesiti, fi scot si-i aruncd afard. Daca dese alt rand de flori cu miere, in albine se naste iardsi nadejdea de roit si incep s4 creasca din now trantori. Orice stup, care se gaseste in buna stare, nimi- este trantorii, dupa ce a ‘trecut culesul mierii. Dacé toamna tarziu, se mai vad trantori la vreun Stup, e semn ca matca nu e bund, ori ca roiul e besmetic. 50. Asupra folosului pentru stup al trantorilor, dup4 cum am spus, astazi parerile stuparilor sunt impartite. Pe langa rolul de caipetenie de a se imperechea cu matea; unii cred ca sunt de folos la pastrarea cildurii in cuib, Cu trupul lor mare, ajuta la clocirea puietului si lasa slobode, ca sa mearga la cules, un numar de lucratoare, care alt- fel ar trebui sé stea in stup ca si cloceasca. Pare ci matca insisi simte trebuinta de a prisi tran- tori. Incepand din anul al doilea, daca nu gA4seste celule mari de trantori in fagurii din cuib, matca trece peste 2—3 faguri, afara din cuib, si — daca poate — chiar in cat, si pune in celule mari, pe care le giseste, oud de trantori, In privinta hranei, s’a dovedit cé ei nu m&nancad nici odata miere coapta, ci numai Japte de albine, Astfel se explica de ce ei pier regulat, ori de cate ori se ispraveste culesul si se ivese din nou, cand o noua stransura — incepe., Catatimea de hrand, ce o cheltuesc ei, in vremea culesului celui mare, n’are o inraurire mare asupra stransurii. Multi stupari arata ca stupii eu multi trantori sunt totdeauna,mai harnici si dau mai multi miere, decdt aceia cu trantori prea— 61 ee Ca regula de urmat e mai bine s4 nu in- lesnim inmultirea lor, punand in stupi faguri cu elisute de trantori; dar sa ne ferim de a-i nimici fe aceia, pe cari albinele ti cred de trebuinfa sa-i “@reasca in mod firese. V. Neamurile sau rasele de albine. 51. — Albina e bastinasa din Asia Centrala si a venit in tinuturile noastre din vremile cele mai Vechi, inainte de ivirea omului pe pamant. S’a ras- pAndit pana in Norvegia si Finlanda si poate trai oriunde poate avea cel putin 4 luni de cildura intre 15--20° C., care ii sunt de ajuns ca sa se praseasca i si se inmulteasca prin roire. Oriunde s’a agezat, a trebuit s& se adapteze in curgerea vremii locului si climei si s4 capete in- | @siri potrivite lor. Locul, adicd asgezarea: lui pe pimant si infatisarea lui, cu munfii, dealurile, ville si cAampiile cu florile lor si clima, cu schim- _ blirile vremii: cdldurile verii, vanturile, ploile, lun- _imea si asprimea iernii, le-au inzestrat cu insu- _ siri si deprinderi potrivite, ca si le poata infrunta f a sa traiasca in ele, dupa cum si oamenii si cele- lalte viefuitoare capata insusiri si deprinderi deo- sebite, dupa locul si clima in care traiesc. Imprejurarile locului si clima au produs la al- bina schimbari in marimea trupului, coloarea scoar- 1 r (chitinei) si a parului, care fi imbrac& trupul, 4 fire si insusiri. Vedem la unele albine pornire spre inmultire, printr’o neinfranté roire; la al- tele, lenevie; la unele, blandete; la altele, pofta | feastamparata de a intepa, etc. } Pe temeiul acestor deosebiri de marime, infati- Hire, fire, albinele au fost impartite in mai multe62 — neamuri sau rase. Dar la fiecare rasa se pot fac deosebiri impuse de imprejurarile. din fiecare ti- nut. Astfel se socotesc pe fata pamantului la 2 feluri sau varietati de albine. Toate felurile saw varietatile pot fi stranse in trei grupe mari, dupa cele trei continente care formeazi’ Lumea-Vech si anume: Albina europeana (Apis mellifica). Albina africana (Apis unicolor). Albina asiaticaé (Apis indica). Fiecare grupa coprinde mai multe neamuri sau Tase, 7 Noi ne vom ocupa pe scurt numai de rasele din Europa, numite de invitati cu un singur nume = Apis mellifica, adica albina, care face miere. 52. Albina european& coprinde 6 rase mai bin deosebite una de alta. Albina obisnuité, sau comuna, numita si rasa neagra; albina italiana, albina corniola, albina cau- easiana, albina chipriota si albina siriana (palesti- niana. Deosebirile se fac mai mult dupa coloarea chi- tinei pantecelui. Aceste deosebiri sunt mai vadite la matca si trantori. Cercetarile invatatilor au dovedit ca in partil de miazinoapte sunt raspandite albinele de co= loare neagra; iar in cele de miazizi, albinele gal- bene. Albinele negre sunt mai mari la trup; albi= nele galbene sunt mai mici, dar au limba, aripile si picioarele mai lungi, fata de trup, decat albi- nele ‘negre. 53. Albina neagrd e raspandita in toata Europa; afarai de Italia, in Asia Mic si’partile de miaza-— 63 moapte ale Africei si a fost dusa de Europenii, cari s’au stramutat in celelalte continente, in toate plirtile unde ei s’au asezat, Se cunoaste de pe chitina pantecelui, care e de eoloare neagra sau negricioasa, mai ales la matca si trintor. Trupul e imbracat in perisori desi, cu vargi ce- nusii sau galbui, mai inchise ori mai deschise. ' Matca incepe la noi si oud din primele zile ale lui Martie si, fn primaverile priitoare, puetul spo- reste repede, Dupa trecerea culesului de primavara, ea isi im- plfineaza ouatul, dar il sporeste din nou toamna, daca da un nou rand de flori, Astfel stupul poate intra puternic in iarna, Albina neagra nu e prea Wnclinata la roit, fici la cdratul propolisului. In anul intéiu, matea nu da roi, iar stupii mari nu roiese niciodata. Claideste faguri albi si regulati, intrece, toate _ eelelalte rase prin albeata fagurilor in sectiuni. _ Se bucuri de mare putere de viata, se adapteaza lesne la imprejurarile locului si climei si la creste- fea ce i-o da stuparul; de aceea poate fi lesne imbunatatita, E cea mai potriyité pentru climele aspre si tinuturilor muntoase, cu ierni lungi si ge- _ ftoase, Isi apara bine avutul si mu e pornita la furtisag; e destul de blinda~si: fumul o supune lesne; e harnicd la cules, sprintend, voinicd si cu- fajoasd. E albina cea mai potrivité pentru tara noastra si cea mai lesne de gasit, fiindca e raspan- dita pretutindeni, La noi se deosebesc doud varietati: la campie, albina are chitina negricioasa si vergi late de pe- rigori galbeni ca paiul de grau; in tinuturile de Munte, chitina e neagra si perigorii pantecelui ce-64 — nusii inchisi. In Germania traieste in partea d campie o varietate foarte roitoare si rea, ’ 54. — Albina italiandé (fig. 12) se deosebeste de pe cele dintai trei inele ale pantecelui, de coloare galbena-portocalie sau galbend ca paiul de grau_ Perisorii sunt la fel. Matca si mai ales trantorii sunt imbracati intr’un galbui foarte frumos. { Matca e buna prasitoare; incepe primdavara_ oua~ tul foarte de vreme si-l o- preste de multe ori in Iulie- August; de aceea roiul intra, slab in iarna; stuparul tre- stimulentaé, daca tine sa scoata in primavara un stup puternic. Italiana e o albina foarte buna pentru tinutu- rile cu inflorire timpurie, fiindea poate inmulti popu= Fig--12. — Albina Italian’: Jatia nana la culesul mares E mai blanda decat albina neagra, dar o intrece la intepat, cand e intaratata. E foarte buna cule- gatoare. In anii buni, are mult spor la cules. In tinuturi cu clima si imprejuriri deosebite decat cele din Italia, puterea ei de viaté e slaba; de aceea nu poate rabda ierni lungi, cu geruri as- pre; nu e buna pentru tinuturi de munte si reci. Fierbe de neastampar, ca s& iasd primavara din stup inainte de vreme si piere de frig; pastran-_ du-si deprinderile din tara de bastind, se lasi sa fie prinsa de ploi, furtuni, la departari mari de stup si, neputand si se intoarca la vreme, piere. E inzestrata cu un simt deosebit de a gasi urma— 65 mierii; de aceea e foarte dedata la furtigag; pen- tru acest cusur, germanii au numit-o ,,rasd de ho- foaice’’, Ea isi apara insa agoniseala ei de alte hoate cu indarjire. Se apara bine si de gaselnite. Nu prea e inclinata la roit si-si cladeste putine hotci, de aceea ramane adeseori besntetica. 55.— Albina carnioliand traieste in tinuturile Alpilor din Carniolia, Carintia si o parte din Bos- iia. Se cunoaste depe coloarea deschis& a perisori- lor, aproape alburii, mai ales la lucratoare gi la trintori. Matca are pantecele prelung de coloare arimie inchisa si aripile mari. Incepe ouatul de vreme si-l fine pam’ toamna tarziu. Aceasta rasa are o inclinare foarte mare la roit, Chiar in anul intdiu, matea roieste, fara sa astepte ca albinele si umple macar stupul cu faguri; ea urmare a roi- tului, albinele cladese multe celule mari, in care cresc puiet numeros de trantori. Dupa catucasiana, e cea mai bland& albina; o poti manui fara fum yi fir’ masci; se apara‘ins& bine de furtisag si de dusmani. E 50. — Cercetatorii germani pun alituri de albina tarnioliand pe cea bandteand, ca o albin&d deose- biti, care, cred ei, c& a iesit din incrucisarea albi- Wei italiene cu albina carniolic’d. E raspandita in Banat si in Croatia si Slovenia. ; E cunoscuta de unii stupari streini, cao harnica ‘(ilegitoare. D-1 Gr. Giossan, presedintele Socie- Aijii Centrale de Apicultura din Romania, a in- fitisat-o Congresului International de Apicultura, tinut in 1937 la Paris, printr’un memoriu, in care “rata marile insusiri ale acestei albine. CAlhuza Stuparutai. 5ob — Albina banateana e de miarime mijlocie, de co- loare cafenie deschisa la campie si de coloare ca- fenie mai inchisd la munte. Are pe pantece 2—3 inele galbene aurii, care ii dau o infatisare fru- moasi. E o albina foarte muncitoare, cu spor la cules; e faibdatoare la geruri si la caldura si pre- vazitoare la schimbarile vremei. Stie sa-si inlo- cuiasca matca, la timp, ca sd nu ramana besmetica. E blanda si. putin pornita la intepat, de aceea poate fi usor manuita, Nu e inclinaté la furtisag dar se apara cu darzenie de dusmanii, care in- cearcd sa fure agoniseala. Stuparii banateni din toate timpurile sustin ci ea intrece rasele cele mai laudate. E mai buna decat albinele italiene, car- nioliene gi egiptene, pentruca e mai! putin inclinat& la roire decat albina carnioliana, e mai caratoare decat cea italiana si mai rabddtoare decat cea e- gipteana. Matca e foarte prasitoare si incepe s4 oud din lanuarie si Februarie si roful intra puternic in iarna. La Congresul International de Apicultura, tinut — in 1935 la Bruxelles (Belgia), presedintele Uniunit — Cooperatiste apicole din Iugoslavia, a spus despre albina bindteand: »Rasa noastra din Banat, care s’a format, — fara indoiala — din incrucisarea rasei bastinase, cu albina italian’, e foarte infl4cdrata, la lucru li- nistita, foarte rezistenté la boale, si, crescuta in stupi cu faguri miscdtori, nu roieste mai de loc. Ea ma mulfumeste in toate privintele’’!). Anuarul Congresului International de apicultura din Bruxelles 935 pag. 36.GT 57.— Albina caucasiand, cave traieste in tinu- turile muntilor Caucaz, seamana cu albina italiana, dar e mai mica la trup. O gasim in toate colorile, dela cea inchisa, pana la galben, cu dungi lucitoare. Matca ineepe sa oud tarziu. Albinele roiesc mult si fac un numar de botci ce te uinvese: 100 si chiar 160. E albina cea mai blanda si mai impaciuitoare cu omul; de aceea a si fost numité ,,albina femei- lor’; dar e totdeauna gata s4 atace albinele care se apropie de ea. E buna culegatoare si n’are in- clinare pentru furtisag. 58.— Albina cipriotd, bastinasa in insula Cipru, din Marea Mediterana, s’a raspandit in Sicilia, Dalmatia, sudul Frantei. Se aseamana cu albina italiana, dar coloarea sa e mai deschisd.. E subtire ca o viespe, insa puternicaé. In sprinteneala si fru- musetea colorii, intrece cu mult chiar albina ita- liana. In sbor, selipeste in bataia soarelui; de aceea’ a fost numita ,,steluta de aur’’, Matea e foarte prasitoare. Incepe ouatul de vreme si-l sfarseste tarziu. Albina e o culegdtoare neobosité, da recolte bune, fara sa roiasca. Cla- deste pana la 40 botci; celulele de lucratoare sunt mich. In patria sa e blanda si supusa la fum, In Ger- mania s’a aratat de o rautate neimblanzita. Fumul n’avea nici o putere asupra ei. Numai stropitul cu apa ii putea potoli furia. Rautatea ei a facut pe stuparii germani si renunte la cresterea ei. Cercetatorii raselor de albine mai deosebese in Europa, albina greceascé si albina insulelor din jurul Greciei; Aceste rase se aseamana mult cu celelalte rase galbene si se deosebese prea putin6 =! de ele, ca putem sa le trecem cu vederea. De alt- fel, intre diferitele rase nu € un hotar, care sa _Statorniceascad unde sfarseste una si unde incepe alta. In curgerea yremii s’au produs incruciseri intre rase, in cat trecerea dela una la alta se face pe nesimtite. Numai-albina italiana a fost ferita de a-si amesteca sdngele ei cu al altei rase, fitndca Halia e incinsd la miazi-noapte de un zid inalt de munti si in celelalte parti de mari, care impiedecd trecerea albinelor dintr’o parte in-cealalta. Fiecare rasa are insusiri bune, dar si cusururi. Daca le punem in cumpana unele cu altele, tot al- bina noastra e cea mai buna si mai potrivita climei si imprejurarilor din fara noastra. Vil. Cladirile albinelor. Faguril, Ceara, Faguril Artificiali. 59. — Fagurii. Cand ne uitim inauntrul unui stup (fig. 13), vedem | mai multe randuri de faguri, cari atérna in jos, unul langa altul, avand intre dansii Tisat un mic loc liber, pe unde abia ar puiea si incapa dege- tul, Pe amandoua par- file fagurilor se vede o mul{ime nenwndrataé de gaurele, agezaic una langa alta si cu gura in sase muchi. Acestea ; sunt cisujele sau eclu- Fig. 13. — Cognija in care se vad tele albine!or. Une'e ce- cum sunt rinduifi fagurii. lule sunt mai mari;oa-" re; altele, cu mult mai numeroase, sunt mai mici. De obiceiu celulele cele sah a ce ee Atte. — 69 mari se vad mai ales pe fagurii marginasi, ori prin partile de jos, ori din laturi a fagurilor din mijloc. O parte din celulele cele mari si din cele mii slujesc ca magazii, in cari albinele isi pastreaza hrana, adicd mierea si pastura; iar o alta parte serveste de cuib, adicd in ele albinele isi crese puietul de lucratoare si de trantori. Celulele mici sunt cuibul albinelor lucraitoare, iar celulele mari sunt cuibul trantorilor. Intr’un stup mare sunt peste doud sute de mii de celule. Faté de marimea aibinelor, cladirile de faguri sunt atat de uriase, incat nici o cladire o- meneasca nu se poate asemana cu ele. Fagurii din dreptul urdinisului slujesc de locas al prasilei: peste 10.000 de chilioare, in care se clocese oudle; 15—16 mii de casute in care stau larvele (edteii, cum le zic satenii), ca nigte vier- misori albi; 40 mii de camarufe cipacite inchid nimfele, care asteapta prefacerea lor in albine. De parte si de alta a cuibului, sunt magaziile cu hrand, care pot indestula poporul cel numeros al stupului, pe mai multe saptamani. Totul e asezat in cea mai desavarsité randuiala, Aci sunt casutele cu polen (pastura); in partea de sus, e mierea cea proaspata, imprastiata ca sa se ingroase. 60. — Cum sunt celulele. Atat celulele de Jucra- toare, cat si cele de trantori, au cate sase pereti (fig. 14); iar fundul il au in forma de piramida triunghiulara, alcdtuita din 3 romburi egale $i deo- potriva inclinate. Toate celulele de pe o fatd se impreuna cu cele de pe fata cealalta, asa ca intre fundul celulelor de pe cealalté parte nu ramanenici un loc gol, Pe langa aceasta, fundul fiecdrei celule de pe o fati formeaza o parte din fundul a 3 celule de pe cealalta fata. Aceasté minunata ase- zare a pus in toate vremile pe om in uimire. © Prin forma ce o au celulele si prin chipul cum sunt ele asezate, albinele izbutesc si dea fagurilor tarie si sd cladeasca intr’un anumit loc, cel mai mare numa de incdperi ce se pot face si cu cea mai mica cheltuiala de material si de munca. 70) £ | 61.— Toate celulele de un fel sunt tot una de mari si ca adancime si ca incdpere, si toate sunt . facute cu o muche in jos si cu doi pereti verticali, in laturi. Ele stau putin inclinate, avand gura ceva mai sus decat fundul (fig. 15); cu chipul acesta | Fig. 14. — Bucat de! fagure Fig. 15, — Inclinarea a, celula cu polen celulelor, nu se poate scurge dinduntrul Jor nici o picdituraé de miere. é Grosimea unui fagure, care are numai celule de lucratoare, adica numai celule mici, este de cel mult 25 milimetri si de cel putin 22 milimetri. Grosimea lui ajunge la 25 milimetri, numai cand—)TE se intrebuinteaza faguri artificiali, adicé faguri fa- euti cu tiparul. Adancimea unei celule mici, care are in ea un pui capacit, este la inceput de 12 mm.; iar mai pe urma, din pricina turtirei cépacelului, scade la 11 mm, Latura dela gura are o lungime de 3,002 mm. Pe o bucata de un decimetru patrat, se gisesc cate 125 celule mici pe fiecare fata sau céte 850 pe a- mindoua fetele. Adancimea unei celule mari, adecd a unei ce- jule de trantor, este la inceput tot de 11—12 mm. dar, dupa ce a fost cipacité, ajunge de 15—17 mm., de oarece cdp&celul este foarte mult umflat in afara, Grosimea fagurelui cu celule mari ciipa- cite, poate fi de 30—34 mm. Cand ins& acest soiu de celule au si serveascd numai pentru pastratul mierii, albinele nu mai tin nici o socoteala de a- dancime, ele le lungese cat pot mai mult, nelasand intre faguri decat doar numai atata loc, cat le tre- bue pentru umblat. Latura dela gura a celulelor de trantori este - ling’ de 3,812 mm. Pe o bucataé de fagure de un decimetru patrat, factt numai din acest fel de ce- _ |ule, numarul lor este de 270 pe fiecare fata sau ile 540 pe amandoua fetele. 62.-— De obiceiu, departarea dintre doi fagurt este cam de 11,5 mm.; ea nu poate fi micsorati Mai mult de 8 mm., fiindeda atunci albinele nu ar iai putea sA umble cu inlesnire printre ei. 63. — Pe fagurii cari au si celule de lucratoare si celule de trantori, dac& ne uitém cu bagare de seama, mai vedem niste celule care, in loc sé aiba