Dr international penal 5 11.12.

2015

Examen: Aula Magna de la 10 la 12, grile pt fiecare materie distinct

indicate, cate 8 grile la fiecare materie, cu 1 sau 2 variante corecte incercuire. Pix albastru. Materie cea de la curs. Notitele de curs de baza.
Inclusiv acest curs !!!
Luni 14, de la ora 11, sala Stoicescu vizita ambasador SUA.
Miercuri proiectie de film, ora 16, aula magna Lincoln; apoi dezbatere.
Participa si domnul profesor Bulai.

CRIMELE INTERNATIONALE

1) Crimele impotriva umanitatii saptamana trecuta. Violari pe

scara larga a unor dr fundamentare ale individului. Persecutiile pe
motive politice, rasiale ori religioase s-a autonomizat crima de
genocid.
2) Crima de genocid
-

A aparut ulterior, dupa afirmarea crimelor impotriva umanitatii.

Origine genocid jurist de origine poloneza Raphael Lemken.

Dupa al 2-lea Razboi Mondial ( situatia holocaustului ) adoptata

Conventia privind prevenirea si reprimarea crimei de genocid ( 1948
). Dpdv istoric, situatii de genocid au mai existat. Ex: genocid al armenilor in
timpul celui de al 2-lea Razboi Mondial.
Conventia reactia fata de chestiunea holocaustului. Conventia e una
clasica de dr international pt ca desi propune o definitie a genocidului,
insa lasa in sarcina statelor obligatia de a incrimina in reglementarile
interne aceasta fapta, de a urmari si pedepsi faptuitorii. Conventia
mentioneaza posibilitatea infiintarii unei jurisdictii internationale pt judecarea
acestor fapte dar aceasta prevedere nu a intrat in vigoare.
1

Statutele Tribunalului pt fosta Iugoslavie si Rwanda reiau

aceasta incriminare, o prevad in statutul lor si incep sa exercite competenta
in privinta crimei de genocid.
Definitia crimei de genocid din Conventie care a fost si pastrata
art. 6 Statutul de la Roma oricare dintre urmatoarele acte comise cu
intentia de a distruge, in intregime/parte un grup national, etnic,
rasial sau religios:
a) Uciderea membrilor grupului
b) Cauzarea de suferinte fizice/mentale grave membrilor grupului
c) Impunerea in mod deliberat a grupului la conditii de viata menite a
duce la distrugerea sa fizica in intregime/in parte
d) Impunerea de masuri care sa impiedice nasterea in interiorul
grupului
e) Transferul fortat de copii din cadrul grupului catre alt grup.

E vorba de grupuri nationale sau entice sau rasiale sau

religioase. Din acest punct de vedere a fost criticata definitia pt ca exista
suprapuneri partiale. Acest lucru s-a observat. Nu exista o jurisprudenta
cu privire la aceste aspecte.
Cand s-a elaborat Conventia s-au mai luat in discutie si alte 2 tipuri
de grupuri care au fost eliminate apoi grupurile politice si grupurile
culturale.
Grupurile politice au starnit anumite sensibilitati.
Grupurile culturale situatie delicata. Ex: distrugerea identitatii
culturale a unui grup - acest grup poate sa dispara chiar daca nu dpdv fizic.
Nu au fost incluse pt ca nu putea fi echivalata situatia lor cu distrugerea
fizica, cu actele materiale care intra in definitia genocidului, propunandu-se
apoi sa se discute eventual despre un Protocol la Conventie insa acest
demers a ramas litera moarta.
Ceea ce e specific crimei de genocid e legat de latura sa
subiectiva. Discutam despre o intentie calificata prin scop. Acest
element subiectiv trebuie demonstrat ! Dpdv probator destul de greu.
Jurisprudenta Tribunalului pt fosta Iugoslavie au fost persoane acuzate dar
din cauza dificultatii probatorii a acestui element subiectiv, de multe ori s-a
mers pe crime impotriva umanitatii pt ca puteau fi mai usor demonstrate.
2

Ex: masacrul de la .. 7000 persoane executate. Persoanele

vinovate au fost acuzate de genocid. Ulterior, calificarea a fost preluata in
jurisprudenta Curtii Internationale de Justitie intr-o alta cauza. Curtea a
retinut ca in ansamblul conflictului iugoslav aceasta situatie e o situatie in
care discutam despre genocid, deci Conventia privind genocidul e aplicabila
si astfel Curtea s-a raportat la acest eveniment si a spus ca ar fi trebuit ca
aceste fapte sa fie prevenite.
Definitia crimei de genocid are caracter cutumiar - SINGURA
!!!
In prezent, majoritatea statelor lumii au incriminate
infractiunea de genocid. Dar, NU toate statele s-au raportat la
definitia din Conventie ci i-au adus modificari; unele s-au referit si la
grupurile politice iar altele au extins criteriile. => exista o varietate a
definirii in reglementarile interne ale statelor.

3) Crimele de razboi

Crimele de razboi semnalizeaza in principal incalcarile normelor

DIU. Incalcarea lor reprezinta crime de razboi.
Primele referiri s-au facut prin Statutul Tribunalului de la
Nurnberg. Crimele de razboi sunt definite generic in statutul tribunalului
violarea legilor si cutumelor razboiului, in statut incluzandu-se o
enumerare nelimitativa omorul sau relele tratamente sau deportare pt
munca fortata sau in orice alt scop al populatiei civile din/in teritorii ocupate;
omorul sau relele tratamente a prizonierilor de razboi ori a personalului
naval; uciderea ostaticilor; incendierea proprietatilor publice/private;
distrugerea intentionata a oraselor sau devastarea nejustificata de necesitati
militare.
Dupa ce s-a adoptat statutul Tribunalului de la Nurenberg acesta a
avut activitatea sa. In Conventiile de la Geneva s-a facut referire la o
categorie de fapte conexa crimelor de razboi ele se refera la
incalcarile grave ale normelor DIU. => Conventiile de la Geneva fac o
distinctie intre incalcarile obisnuite ale normelor DIU care ar da nastere
unor incalcari specifice de dr international si aceste incalcari grave ale
normelor DIU, norme considerate a fi cele mai importante norme de
3

protective ale persoanelor vulnerabile in timp de razboi. Aceste incalcari

grave trimit spre crima de razboi.
In Conventiile de la Geneva in cazul incalcarilor normelor,
statele erau obligate sa ia masuri impotriva presupusilor vinovati.
Deci, statele trebuiau sa reglementeze aceste fapte si daca se comiteau
aceste fapte, sa urmareasca si sa judece persoanele acuzate.

In cazul incriminarilor prevazute in Statutele celor 2 tribunale

pt fosta Iugoslavie si Rwanda - NU exista o diferenta esentiala dpdv al
continutului ci mai mult dpdv al situatiilor care erau avute in vedere.
In cazul Tribunalului pt fosta Iugoslavie referire expresa la
incalcarile grave ale Conventie de la Geneva discutam despre norme de
DIU prevazute intr-un tratat si se face referire si la incalcarile normelor
cutumiare de DIU.
Exista o serie de incalcari consid a fi prevazute in norme cutumiare.
In cazul Tribunalului pt Rwanda cand se face referire la DIU de
origine conventionala se face referire la art. 3 din Conventia de la Geneva si
la Protocolul Aditional 2. Exista si aici o enumerare: pedepsele colective;
luarea de ostatici; actele de terorism, violenta indreptata impotriva vietii etc.
In Statutul Tribunalului pt fosta Iugoslavie si Rwanda nu avem
o definitie exhaustiva pt ca definitiile din aceste 2 statute s-au raportat
la specificul celor 2 conflicte pe care le aveau de gestionat cele 2
jurisdictii.
Pt fosta Iugoslavie crimele de razboi care se raporteaza la un
conflict international cu o componenta internationale propriu-zisa si o
componenta interna.
Tribunalul pt Rwanda un conflict armat non-international.
Raportarea la normele DIU a fost facuta in mod corespunzator.
Aportul Tribunalului pt fosta Iugoslavie in ceea ce priveste notiunea
crimelor de razboi a fost extrem de important pt ca Tribunalul a fost cel
care a precizat ca ne aflam in prezenta unui conflict armat noninternational si atunci cand se confrunta diverse grupari armate pe
teritoriul unui stat, fara interventia fortei armate a acelui stat.
4

Jurisprudenta celor 2 tribunale in privinta crimelor de razboi e

una solida.
Cea mai complexa definitie Statutul de la Roma, al Curtii
Penale Internationale foarte ampla.

Structura acestei incriminari conform Curtii Penale

Internationale
a) Distinctie intre crime de razboi comise in conflict armat
international si crime de razboi comise in conflict armat noninternational
In cadrul acestei clasificari mai exista o subdiviziune in functie de
izvorul in care regasim norma de DIU, facandu-se distinctie intre:
i) sursa conventionala
ii) sursa cutumiara
Conflictele non-internationale sursa atat conventionala cat si
cutumiara.
Aceasta distictie ( in conflict armat international si noninternational ) critica pe substanta, considerandu-se ca este o clasificare
artificiala. In plus s-a spus ca nu mai exista o distinctie clara a incriminarilor
in aceste 2 situatii.

b) Situatia premisa avuta in vedere in privinta crimelor de razboi

faptele sa se inscrie intr-un plan sau o politica ori sa faca parte
dintr-o serie de crime comise pe scara larga.
NU orice crima de razboi va intra in competent Curtii de la Haga ci
numai cele care au o anumita gravitate, etc.
S-a preluat acea diferentiere facuta si in Conventia de la Haga dintre
conflictele non-armate si simple situatii de tulburari sau acte sporadice de
violenta, izolate.
c) Actele materiale faptele ce intra in aceasta definitie:
5

Incalcari ale normelor DIU

In caz de conflict armat international este crima internationala si

fapta de a lansa in mod intentionat atacuri impotriva
personalului si materialelor apartinand unor misiuni de ajutor
umanitar sau a misiunilor de mentinere a pacii, potrivit Cartei
ONU.

Fapta de lansa in mod intentionat un atac stiind ca el va cauza

daune extinse, de durata si grave mediului inconjurator care ar
fi vadit excesive in raport cu avantajul militar general, concret
si direct anticipat.

Fapta aceasta e destul de conditionata daune extinse, de durata si

grave aduse mediului inconjurator si care s-ar dovedi vadit excesive fata de
avantajul militar anticipat.

Fapta de a supune persoanele unei parti adverse cazute in

puterea sa la mutilari ori la experimente medicale sau stiintifice
de orice fel care nu sunt justificate de un tratament medical dar si care
nu le cauzeaza moartea dar le pun in pericol grav sanatatea.

Includerea ca si crime de razboi a infractiunilor de violenta sexuala

( viol, graviditate fortata, prostitutie fortata etc. ) pt ca aceste
infractiuni au dobandit un caracter amplu (comise pe scara foarte
larga).

Fapta de a proceda la recrutarea si inrolarea copiilor de varsta <

15 ani in fortele armate nationale sau de a-i face sa participe
in mod activ la ostilitati. Copii soldat victime a acestor rapiri dar
sunt si faptuitori ai acestor crime.

4) Crima de agresiune

Definitia in 2 texte importante:

a) Cartea Tribunalului de la Nurnberg - sub denumirea de crima

impotriva pacii presupune planificarea, pregatirea, initierea sau
purtarea razboiului de agresiune sau a unui razboi cu incalcarea
tratatelor internationale, intelegerilor si asigurarilor sau participarea la
un plan comun ori conspiratii pt indeplinirea oricarora dintre cele de
mai sus.
b) In cadrul ONU s-a discutat despre crima de agresiune ca fapt
imputabil statului. Definitie 1974. Aceasta definitie se face
NUMAI prin raportare la conduita statului.

In statutul Tribunalelor ( fosta Iugoslavie si Rwanda ) NU a

fost prevazuta aceasta crima.
In contextual elaborarii Statutului de la Roma a fost reluata discutia cu
privire la aceasta crima.
Crima de agresiune art 5 Statut Roma intra in competenta
Curtii Internationale Penale, dar NU s-a ajuns la un acord cu privire la
definitia crimei de agresiune. Definirea abia in anul 2010 la prima
adunare a statelor parti, in Uganda.
Art. 8 bis defineste crima de agresiune planificarea,
pregatirea, initierea sau executarea de catre o persoana aflata in pozitia de a
exercita in mod efectiv controlul sau de a directiona actiunea politica ori
militara a unui stat, a unui actiuni de agresiune care prin caracterul,
gravitatea si intensitatea sa reprezinta o incalcare manifesta a Cartei
Natiunilor Unite. Sunt incriminate si actele preparatorii. Avem un
subiect activ calificat conducator politic/militar al unui stat care
NU e neaparat sa se gaseasca in aceasta pozitie oficiala; el e in pozitia
de a exercita in mod efectiv actiunile politice/militare. Statutul impune in
primul rand identificarea autorului faptei si in al 2-lea rand trebuie vazut
daca el a actionat in mod efectiv in asa fel in cat sa directioneze actiunile
statului in chestiune.
De crima de agresiune se leaga cel mai strans posibilitatea
atragerii unei raspunderi statale.
A2-a conditionare din aceasta definitie e legata de actul in sine prin
caracterul, intensitatea.incalcare manifesta a Cartei Natiunilor Unite =>

actiune de o anumite gravitate. Mai exista categorii de acte care ar putea

reprezenta incalcari ale Cartei ONU dar care NU sunt.
Actul de agresiune definit in conformitate cu Rezolutia Adunarii
Generale a ONU. S-au preluat din Rezolutie si exemple de acte de agresiune.
=> act de agresiune = utilizarea fortelor armate de catre un stat impotriva
suveranitatii, integritatii, teritorialitatii sau independentei politice a unui alt
stat, sau in orice alta modalitate neconforma Carte Natiunilor Unite.
Aceasta e structura definitiei crimei de agresiune !!!

Aceasta definitie a fost insotita de o clauza jurisdictionala. Art.

15 bis cand isi va exercita Curtea jurisdictia asupra crimei de razboi ( nu
stim ).

PRINCIPIILE APLICARII CRIMELOR INTERNATIONALE

-

Prevederile Statutului de la Roma

Aplicabilitate generala, cu privire la toate crimele internationale
Valoare cutumiara

1) Principiul raspunderii penale individuale

-

NU a fost exprimat explicit in statut

Orice persoana fizica poate raspunde individual in planul dr
international pt crimele internationale savarsite
Jurisprudenta Tribunalelor ad-hoc au conturat acest principiu.

Dezvoltarea cea mai cuprinzatoare Statutul de la Roma art 25

raspunderea penala individuala; reglementeaza nu numai ipoteza savarsirii
propriu-zise a actiunii criminale ci si diferitele forme de participatie, instigare
( incitare), tentativa, complicitate si favorizare (facilitarea comiterii faptei).
8

- Art 25 (4) nicio dispozitie a acestuia NU afecteaza raspunderea

-

statelor potrivit dr international.

Tragea la raspundere NU va avea loc in fata Curtii pt ca ea nu are
competenta ci in fata instantelor interne.

2) Principiul irelevantei calitatii oficiale

Lipsa pertinentei calitatii oficiale

Inaltii demnitari ai statelor sunt aparati de raspundere pt actele comise
in exercitarea functiei lor oficiale se bucura de imunitate.
Imunitatea e consacrata in dr international si e consididerat ca fiind
absolut necesara exercitarea acestor functii oficiale.
In materia dr international penal inlaturarea regulii imunitatii.
Din perspectiva dr international penal, acest principiu e chiar unul
cutumiar, fiind consacrat si in Statutul Tribunalului de la Nurnberg,
Statutul de la Roma.
Problema poate intra in coliziune dr international penal cu dr penal
intern.
Art. 27 din Statutul de la Roma imunitatile legate de calitatile oficiale
ale unei persoane NU impiedica Curtea Penala sa-si exercite
competenta cu privire la persoanele care beneficiaza de catre aceste
imunitati.
Dr international penal e aplicabil tuturor.

3) Ordinul superiorului

NU functioneaza ca si o forma de inlaturare a raspunderii pt comiterea

de crime internationale.
Dpdv istoric, ordinal superiorului a reprezentat fie o aparare sau a
functionat dr o situatie de diminuare a raspunderii ( circumstanta
atenunata)
Figura in statutele Tribunalelor internationale
Statutul de la Roma art. 33 regula e aceea ce ordinul
superiorului NU exonereaza de raspundere penala cu anumite

exceptii. Exceptia se constituie prin intrunirea cumulativa a 3

conditii:
i)
ii)
iii)

persoana sa aiba obligatia legala de a executa ordinul respectiv

persoana respective sa NU fi stiut ca ordinul e ilegal
ordinal sa NU fie in mod manifest ilegal

Statutul precizeaza ca ordinul de a comite genocid, crime

impotriva umanitatii e in mod manifest ilegal.

4) Raspunderea comandantului superior

-

Forma specifica de raspundere pt comiterea de crime internatationale

Forma de raspundere pt fapta proprie
Art 28 Statut Roma prevede ca superiorii ierarhici raspund in situatia
in care persoanele aflate in subordonarea lor au comis crime
internationale atunci cand acesti comandanti/ superiori ierehici, avand
comanda si controlul efectiv al trupelor sau autoritatea efectiva asupra
lor au omis sa exercite un control asupra acestora sau sa ia
toate masurile in mod rezonabil necesare pt prevenirea si
reprimarea comiterii acestor fapte sau pt remiterea celor
presuputi vinovati autoritatilor competente spre investigare si
tragere la raspundere.

Element de noutate adus de Statut a extins gradul de aplicare

al acestui principiu pt ca nu s-a referit numai la comandantii militari,
fiind vorba si de persoane civila care au subordonati intr-o structura
ierarhica.
5) Situatia minorului

Nu e vorba de o ipoteza de neraspundere ci despre un principiu al

nepedepsirii sau neexercitarii unor jurisdictii internationale in cazul
in care sunt comise crime internationale de catre minori.
Trebuie sa avem in vedere o justitie adaptata judecarii unor astfel de
persoane, ceea ce e putin probabil sa se realizeze la nivelul unei jurisdictii
internationale.
10

In Statutele unor jurisdictii internationale s-a prevazut aceasta

blocare a judecarii minorilor de catre jurisdictiile internationale ( ex:
Tribunalul pt Sierra Leone).
Statutul de la Roma preluat principiul minorii < 18 ani NU pot fi
judecati de catre Curtea Penala Internationala.
Minorii vor fi insa judecati la nivel intern !!!

6) Principiul imprescriptibilitatii raspunderii pt comiterea de

crime internationale
-

Prevazut in statutele unor tribunale Statut Roma etc.

Importat si de reglementarile penale nationale

7) Principiul inadmisibilitatii amnistiei in cazul comiterii de crime

internationale
-

Doctrina - amnistie generala, neconditionata, in alb.

Statutul de la Roma NU contine o prevedere expresa.
Jurisdictie care a reactionat Curtea Interamericana a Dr Omului
considera ca exista ipoteza de verificare a situatiei cu privire la
disparitiile fortate de persoane etc. Aceste amnistii ar reprezenta o
piedica in aflarea adevarului. Curtea a afirmat chiar o obligatie
a investigarii acestor cazuri.

11