Dorul-durere, suferin, boal

-Dorul de o persoan disprut marcheaz prezena acelei persoane n sufletul celui care resimte
sentimentul. Apare ndoiala, datorat refuzului de a crede c este posibil pierderea. Petru
Ursache, n lucrarea Etnosofia consider c ,, Dac imaginarul se prelungete ntr-o geografie
mitic, aceasta este pentru amgirea celor rmai n via, care tiu bine c i ateapt i pe ei o
asemenea cltorie imposibil,,
-Dorul cuprinde un loc primordial n cntecele funebre de desprire. Ovidiu Brlea consider c
dorul i urtul sunt compatibile prin capacitatea lor de a coexistan sufletul celui chinuit de
absena persoane iubite.
-Sentimentul dorului este un sentiment etnic- fapt dovedit prin originalitatea stilistic a acestuia.
Este specific romnesc n contextul n care acesta ilustreaz un mod propriu de a vedea lumea,
profund determinat de realitile obiective unice. Versurile sunt intim legate de viaa lor.
-Fiecare categorie folcloric opereaz cu un mediu lingvistic i are o anumit funcie socialartistic, improvizarea se desfoar n limitele a dou coordonate: a versurilor cluz(deseori
itinerante,cliee-ablon), motenite n cadrul subiectelor i a versurilor inedite, acestea nu apar
izolat, fiind un tot unitar.
-Autorii folclorului sunt nzestrai cu natura poetic, diferit de cea a colectivitilor crora
aparin/ de apartenen. ns ei nu se separ complet de mediul social i nici de mediul lingvisticmai ales-ei nu sunt stpnii de dorina de a folosi un limbaj poetic propriu.
-,,receptiv la frumusee, creatorul e ncorsetat n tradiia lingvistic,,
-Comparaia-tropul cel mai des folosit n poezia folcloric, fiindc e cel mai apropiat de
semnificaia proprie a expresiei, are o puternic for de sugestie, accentul cade pe profunzimea
sentimentului.
-,,Asociaz sentimente de aspectele mediului ambiant, crend imagini de o rar plasticitate.
Opera folcloric este parte a unei realiti concrete,,