Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1)Introducere...................................................................................................2
2)Capitolul I: Evaluarea activelor nemateriale...............................................4
-Componenta si caracteristica activelor nemateriale........................................................ 4
-Evaluarea activelor nemateriale...........................................................................7
4)Concluzie...................................................................................................19
5)Bibliografie................................................................................................20
Introducere
Evaluarea ntreprinderii presupune determinarea n form bneasc a costului care poate deveni pre de
vnzare i trebuie s reflecte ambele caliti ale ntreprinderii ca marf, adic utilitatea i cheltuielile
efectuate pentru a ntreine aceast utilitate. Deoarece pentru fiecare cumprtor utilitatea e diferit,
evaluatorul este nevoit s determine diverse tipuri de valori (de pia, de reconstituire, de lichidare,
investiional etc.).
O importan principial o are faptul c evaluarea calitativ nu se va limita doar la evidena cheltuielilor
legate de producerea mrfii. Ea numaidect va lua n consideraie imaginea economic, adic locul
ntreprinderii pe pia, factorul timp, riscul i nivelul de concuren.
Evaluatorul va determina valoarea de pe poziia conceptului economic al ntreprinderii (firmei).
Conceptul economic, contrar modelului contabil, permite a considera necesitatea i importana
respectivei ntreprinderi pe pia.
Modelul contabil presupune c activele firmei sunt egale cu datoriile plus capitalul propriu net.
Avnd n vedere faptul, c obiectul evalurii poate fi att ntreprinderea integral, ct i separat imobilul,
parcul de maini, activele nemateriale sau alte elemente n dependen de scopul i necesitatea
proprietarului, cadrul normativ legislativ trebuie s cuprind aspectele de evaluare a diferitor categorii
de bunuri.
n prezent, evaluarea obiectelor proprietii intelectuale i a unitilor de eviden ale activelor
nemateriale se efectueaz n conformitate cu cadrul de reglementare, adoptat de ctre Guvernul
Republicii Moldova. Pachetul de documente de reglementare include:
1.Legea cu privire la activitatea de evaluare, nr. 989-XV din 18.04.2002;
2.Regulamentul cu privare la evaluarea obiectelor de proprietate intelectual nr. 783 din 30.06.2003;
3.Indicaii metodologice privind evaluarea obiectelor proprietii intelectuale (anex la acest
regulament);
4.Standardele Internaionale de Evaluare, aprobate n 2005 de ctre Comitetul Internaional pentru
Standardizarea Evalurii (Ediia a VII-a);
5.Standardele Naionale de Contabilitate 13 Evidena activelor nemateriale, aprobate prin Ordinul
Ministerului Finanelor al Republicii Moldova, nr. 16 din 29 ianuarie, 1999.
d. know how-urile
e. drepturile ce rezult din contractele de licen
f. drepturile ce rezult din licena de activitate
g. francizele
h. drepturile ce rezult din utilizarea activelor materiale pe termen lung
i. alte active nemateriale.
n perioada de
pe piaa intern si
extern .
3)copyright drepturi de autor garantate de stat pentru publicarea,editarea,vinzarea operelor
literare,muzicale,video si de cinema.precum si altor opere de arta pe intreaga durata prevazuta de
legislatie.
4)Drepturile ce rezulta din brevete si certificate include: brevetele , marcile , desenele si modelele
industriale . De mentionat ca in componenta activelor nemateriale nu se include brevetele , certificate si
alte titluri de protectie , ci drepturile de utilizarea a acestora .
Brevetele reprezinta drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse, utilizarea sau
comercializarea unui produs specific garantate de catre stat pe o anumita perioad .De exemplu: dreptul
exclusiv ce rezult din brevetul pentru invenia elaborat de catre ntreprindere sau de brevetul pentru
un soi de plante elaborate de catre o instituie de cercetri stiintifice .
5
Marcile pentru produse si de deservire reprezint niste simboluri sau denumiri nregistrate si
protejate de stat, cu drepturi exclusive de utilizare a acestora pentru delimitarea marfurilor , serviciilor
unor persoane juridice si fizice de marfurile si serviciile indentice ale altor persoane juridice si fizice .
Marcile se indica foarte frecvent nemijlocit pe marfuri sub forma de emblema sau ambalaj. Marcarea
garanteaz calitatea marfii, serviciului, asigurnd principala funcie efectuarea reclamei n scopul
atragerii cumpartorului de a procura marfa protejat de marca respectiv. Marcile pot fi sub forma de
cuvinte ( de exemplu:Temp, Leana), litere, cifre, mbinri de cuvinte , si elemente plastice .
Denumirea de origine reprezint denumirea tarii, regiunii sau a localitii , precum i denumirile
istorice utilizate pentru a nsemna marfa , insuirile, proprietile specifice pe care o determina exclusiv,
fiind caracteristice pentru zona geografic respectiv pentru factorii naturali sau etnografici. Dac n una
si aceeai zona geografic doua sau mai multe persoane juridice sau fizice fabric una i aceai marfa,
aceasta se distinge dupa marca i denumirea firmei care arat denumirea de origine.
De exemplu: vinul sec Cabernet fabricat de SA , Cricova si C.N .V. V Stuceni.
Agenia de stat pentru Protecia Proprietarii Industriale a RM nregistreaz mrcile si denumirea de
origine, elibernd unitilor patrimoniale certificatele respective. Marcile care au fost elaborate de catre
stat si utilizate de catre ntreprindre au fost predate ministerelor si departamentelor respective posesorii
de titluri de protecie.
Desenele si modelele industriale reprezint un nou tip de articole nregistrat cu funcie uttilitar
care acord deintorului titlului de protecie dreptul exclusive de utilizare a articolului . Se consider ca
desenele i modelele industriale au functie uttilitar in cazul cind articolele in care le se utilizeaza pot fi
folosite in scopuri applicative , inclusive si ca obiect decorativ. Desenele si modelele industriale sunt
condiderate noi , prin urmare pot fi inregistrate , de catre Agentie in cazul in care caracteristicile
acestora , inclusiv culorile reflectate pe fotografii sau graphic n-au fost cunoscute pina la prezentarea
cererii de inregistrare . La inregistrare acestor elemente de proprietate industriala Agentia elebereaza un
certificat.
5)Know- how-urile sunt cunostinte tehnico- stiintifice , tehnologice , comerciale , financiare ,
organizationale , biotehnica si de alta natura cumulate de catre intreprindere , care constiutie secret
commercial , si aduc avantaj economic.
6)Drepturile ce rezult din contractele de licen sunt drepturile de folosire temporar , pe un
termen anumit , a brevetelor de inventie , marcilor , desenelor si modelelor industriale , in contractul de
licenta . Titularul acestor elemente de proprietate industriala ce se transmite drepturile de folosire a
6
acestora poarta denumire de licentiar , iar unitatea economica sau pertsoana fizica ce obtine acest drept
se numeste licentiate. Dreptul de autor poate fi transmis unei persoane fizice sau juridice in baza
contractului de transmitere a dreptului de autor .
7)Drepturile ce rezulta din licene de activitate - sunt prezentate de drepturile perfectate din punct de
vedere juridic pentru practicarea unui gen de activitate. Fr licena respectiv , indiferent de genul de
activitate si forma patrimonial- juridic unitatea economica nu-si poate desfasura activitatea . De
menionat ca n practica punerii elementelor de proprietate industrial n circuitul economic al
intreprinderii contractele de licen se mai numesc licene. Lund n considerare aceasta, n activitatea
unitii economice pot fi utilizate doua grupe de licente:
1. licene procurate de la diferite ministere si departamente pentru desfasurarea activitatii numite
licene de activitate .
2. licene eliberate de unele persoane juridice sau fizice la transmiterea dreptului de utilizare a
elementelor de proprietate industrial.
8)Francizile reprezinta drepturile acordate de catre intreprindere altei persoane juridice sau fizice
pentru utilizarea unei anumite formule a uni produs sau tehnologii de fabricare a produsului respective
pentru un commission stabilit.
9)Drepturile de folosire a activelor materiale pe termen lung - sunt drepturile de utilizare a
terenurilor , mijloacelor fixe, resursele naturale investite de fondator sub forma de aport n capitalul
statutar al unei intreprinderi .
10)Alte active nemateriale reprezinta drepturile de utilizare si inregistrare a locului de brocher,
drepturile de marcheting , dreptul de utilizare a locului unde este instalat panoul de reclam
cuvine de pltit pentru nregistrare la agenie. Dac obiectele proprietatii intelectuale se procura n baza
contractului de licen, n valoarea de intrare a acestora se mai includ si cheltuieli pentru serviciile de
evaluare .
In cazul activului nematerial procurat , primit cu titlu gratuit , n schimb sau sub forma de aport n
capitalul statutar al ntreprinderii necesit cheltuieli de pregatire pentru a fi utilizat dupa destinaie ,
valoarea lui de intrare cuprinde si aceste cheltuieli .
Vaoarea goodwill-ului apare n cazul cumprrii unei intreprinderi se determina de partile contractante
in baza urmatoarelor doua metode mai raspindite :
-
prin produsul dintre coieficientul negociat de catre cumparator si vinzator si suma cu profitul
obtimut de intreprindere ce se cumpara deepaseste marimea medie a acestui profit
Pentru ntreprinderea de comert cu amanuntul preul firmei poate fi determinat prin produsul valorii
medii a marfurilor vindute din ultimul an de gestiune si a coieficientului acordat de cumparator si
vinzator .
In cazul fuziunii intreprinderii valoarea de intrare a activului nematerial se determina la valoarea lui
venala conform S.N.C 22 Asocierea intreprinderilor .Se considera valoarea masurayta este viridic , in
cazul cind ea este stipulata distinct in baza tranzictiei miinii intinse ca si la cumparare voloarea
venala determina la piata activa paralela pentru genul de active specificat.
Valoarea activelor nemateriale in baza miinii intinse se determina analogic regulilor de licitatie si
stabilirea a pretului la cumpararea - vinzarea activului. Conform regulilor pietii active paralele, valoarea
activului nematerial poate fi determinat veridic daca astfel de piata exista pentru activul dat. Se
considera ca piata activ paralel exist n cazul cnd :
1.activele nemateriale sunt relativ omogene; acesta inseamna ca ele sunt identice
2.cantitatea activelor nemateriale este suficient pentru cumparatori si vinzatori sa foloseasca aceasta
infomatie in scopul stabilirii pretului
3.preturile la aceste active omogene se publica
Determinarea valorii activului nematerial prin metoda scontarii fluxurilor viitoare de venituri este
posibila cu o certitudine suficienta in cazul in care viitoare avantaje economice pot fi rezultatul utilizarii
activului nematerial .In caz contrar , determinarea valorii activului nematerial va fi dificila.
Activele nemateriale primite sub forma de subventii se evaluiaza la valorea venala. In cazul lipsei
valorii de piata confimate valorii de intrare a acestor active se determina de o expertiza independent, la
valoarea de bilan , lund in considerare si cheltuielele de pregatire spre utilizare dupa destinatie .
Activele nemateriale constatate se estimeaz la valoarea de intrare care este egal n cazul:
1)crerii de ntreprinderea nsi - cu costul efectiv care cuprinde valoarea materialelor consumate,
consumurile privind retribuirea muncii, contribuiile pentru asigurrile sociale, consumurile indirecte de
producie care in direct de crearea i pregtirea activelor nemateriale spre utilizare (inveniilor,
modelelor utile, modelelor i desenelor industriale, altor feluri ale activitii de invenii i de autor,
soluiilor tehnice, elaborrilor de tehnologii noi etc.), precum i sumele cheltuielilor de mprumut la
capitalizarea acestora (S.N.C. 23 "Cheltuieli privind mprumuturile");
2)cumprrii - cu valoarea de cumprare plus impozitele, taxele nerecuperabile prevzute de legislaie,
cheltuielile directe privind dobndirea drepturilor patrimoniale la activele nemateriale i pregtirea
acestora pentru utilizare conform destinaiei, protecia juridic a activelor n vigoare, achitarea
serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale i scontul (nlesnirile) n
acest caz se scad din valoarea de cumprare a activului;
3)primirii sub form de subvenii de stat i cu titlu gratuit - cu valoarea venal a acestora. Dac nu
exist valoarea de pia real confirmat, valoarea de intrare a activelor nemateriale este determinat de
o expertiz independent sau la valoarea de bilan, sau n baza documentelor de primire-predare cu
suplimentarea cheltuielilor necesare pentru pregtirea acestora spre utilizare. In categoria activelor
nemateriale procurate sub form de subvenii de stat pot fi incluse drepturile transmise ntreprinderii de
Guvern privind utilizarea aeroportului, radiodifuziunii i televiziunii, licenele de import, cotele i
drepturile de acces la alte resurse limitate legislativ;
4)primirii pe calea schimbului - cu valoarea coordonat de prile independente i determinat n
succesiunea stabilit:
a)la valoarea venal a activului primit n schimb sau a activului predat pentru schimb corectat cu suma
mijloacelor bneti pltite (primite);
b) la valoarea de bilan a activelor nemateriale supuse schimbului, dac nu exist valoarea de pia real
confirmat; e) arendrii pe termen lung - cu valoarea negociat ntre arendator i arenda.
Evaluarea ulterioar a activelor nemateriale este efectuat prin una din urmatoarele metode:
2)alternativa admisibil.
9
Prima metoda prevede ca activul nematerial sa fie contabilizat la valoarea de intrare diminuat cu
suma amortizrii acumulate. Totodata unitatea economica urmareste ca valoarea de bilan a activului
nematerial sa nu depaseasc valoarea de recuperare. Daca aceasta se intmpl, valoarea de bilant se
reduce la valoarea de recuperare
Exemplu:Valoarea de intrare a dreptului de utilizare a unui model industrial constituie 20000lei , durata
de utilizare -10 ani .La sfirsitul celui de-al cincilea an de utilizare valoarea de recuperare este egala cu
7000 lei.
Prin urmare valoarea de bilant a acestui activ nematerial va fi de 10000 lei [20000-(2000*5)]
Diferena de 3000 lei (10000-7000) cu care valoarea de bilan depaseste valoarea de recuperare se
recunoaste drept cheltuieli ale perioadei.
In coformitate cu cea de-a doua metod, dupa recunoaterea initiala activul nematerial se evaluiaza
la valoarea reevaluat a acestuia calculat n baza valorii venale diminuat cu suma amortizarii
acumulate. In acest caz se reflecta i majorarea valorii de bilan a activului . Intreprinderea calculeaza
valoarea reevaluata de sine statator sau apeleaz la serviciile estimatorilor independenti atunci cind
apare necesitatea pentru a nu admite descordante mari ntre valoarea de bilant si cea venala la data
intocmirii bilantului contabil.Vaoare venala se stabileste cu certitudine la piata activ paralela sau in
baza acordului intre vinzator si cumparator in cazul cnd activul nematerial respectiv va fi cumparat
vindut .
Reevaluarea activelor nemateriale se efectuiaza in cazul cind valoarea lor de bilant difera esential de
valoarea venala . In cazul cind un activ nematerial dintr-o grupa omogena este reevaluat, reeevaluarii se
supune toata grupa omogena . Daca se reevaluiaza grupa omogena de active nemateriale , iar in
momentul reevaluarii pentru un careva activ nematerial nu poate fi stabilita cu certitudine valoarea lui
venala, acest activ nu se reevaluiaza .
El va fi reflectat in bilan la valoarea de intrare in limita valorii de recuperare diminuata cu suma
amortizarii acumulate . Daca in cazul reevaluarii ulterioare a cativului nemateril este posibila stabilirea
valorii venale a acestuia , va fi aplicata metoda alternativa .
In activitatea practica sunt posibile si alte cazuri . La momentul reevalurii a incetat sa existe piata
activa paralela pentru activul nematerial specificat . In acest caz valoarea de bilant a unui asemenea activ
nematerial va fi determinat la valoarea reevaluata la data ultimei reevaluari
diminuata cu suma
11
12
Tipurile de evaluare
Evaluarea poate fi benevol i/sau obligatorie.
Evaluarea benevol este efectuat din iniiativa beneficiarului.
Evaluarea obligatorie a obiectelor de proprietate intelectual se efectueaz n urmtoarele cazuri:
a) privatizrii, transmiterii n arend, n administrare fiduciar a ntreprinderilor de stat - titulari ai
obiectelor de proprietate intelectual;
b) exproprierii ntreprinderilor - titulari ai obiectelor de proprietate intelectual pentru cauz de
utilitate public;
c) transmiterii obiectelor de proprietate intelectual n calitate de contribuie n capitalul social
al ntreprinderilor;
d) reorganizrii i lichidrii ntreprinderilor de stat, municipale, precum i a ntreprinderilor
insolvabile, indiferent de tipul de proprietate;
e) apariiei litigiului patrimonial n legtur cu hotrrea instanei de judecat, solicitrii instanei de
judecat, inclusiv n cazul examinrii dosarelor privind cuantumul prejudiciilor cauzate proprietarilor n
urma aciunilor ilicite i a concurenei neloiale;
f) utilizrii obiectelor de proprietate intelectual create din contul mijloacelor bugetare i introduse n
circuitul economic de ctre agenii economici, indiferent de for-ma lor de proprietate;
g) introducerii obiectelor de proprietate intelectual n circuitul economic al ntreprinderilor cu forma
de proprietate preponderent de stat;
h) solicitrii organului ce efectueaz nregistrarea persoanelor juridice;
i) modificrii legislaiei;
j) altor cazuri.
intelectual concret,
evaluarea
acestuia
se
efectueaz conform
clauzelor
contractului ncheiat ntre acestea. n lipsa contractului, fiecare dintre aceste persoane poate efectua
evaluarea n orice scop, cu excepia licenierii, cesionrii sau gajrii drepturilor asupra obiectelor de
proprietate intelectual.
Evaluarea obiectelor de proprietate intelectual se ncheie cu ntocmirea, n mod obligatoriu, a unui
raport de evaluare, care va conine opinia clar i neechivoc a evaluatorului privind valoarea obiectului
evalurii.
Nu se admite intervenia beneficiarului sau a altor persoane interesate n activitatea evaluatorului, cu
scopul de a influena rezultatele evalurii.
Termenele de executare a lucrrilor de evaluare
Valoarea obiectelor de proprietate intelectual se calculeaz la data concret a evalurii, n limitele
perioadei calculate, determinat de durata funcionrii utile a obiectelor de proprietate intelectual, dar
care nu va depi termenul de valabilitate a titlului de protecie.
Lucrarea executat n conformitate cu contractul de prestare a serviciilor de evaluare se
perfecteaz sub form de raport de evaluare i se transmite beneficiarului prin actul de primire-predare.
Contractul de prestare a serviciilor de evaluare a
obiectelor de proprietate intelectual
n contractul de prestare a serviciilor de evaluare se indic:
a) numele, prenumele (denumirea) i adresa (sediul) beneficiarului;
b) denumirea i sediul ntreprinderii de evaluare;
c) tipul i descrierea obiectului evalurii;
d) scopul evalurii;
e) data la care urmeaz a fi estimat valoarea;
f) tipul valorii estimative;
14
18
Concluzie
Rolul evalurii n societate este n proces de contientizare. Activitatea de evaluare a fost implantat
n Republica Moldova fr a se ine cont de specificul economic i juridic al rii. Prin
urmare, astzi constatm posibilitatea unor aciuni frauduloase i imposibilitatea estimrii valorii de
pia. Imperfeciunile legislative i gestiunea iresponsabil au condus la pierderea unei mari pri din
patrimoniul rii, n primul rnd cel amplasat peste hotare. O pierdere la fel de nsemnat a fost i este
generat de deteriorarea patrimoniului existent ns neutilizat sau utilizat ineficient.
Evaluarea proprietii poate fi considerat drept o tiin aplicativ derivat, parte component a
tiinei economice, ce se dezvolt n conformitate cu teoriile i regulile economice acceptate, n cadrul
creia ntlnim diverse curente i coli tiinifico-practice. Totodat, evaluarea se afl n zona de
interferen a teoriei economice, finanelor, ingineriei, statisticii i managementului
Scopul evalurii const n determinarea unei valori, care este necesar beneficiarului pentru a adopta
o anume decizie. ns n evaluarea ntreprinderii sunt cointeresate i organele de control, structurile de
conducere, organizaiile de creditare, companiile de asigurare, organele fiscale, proprietarii
ntreprinderii, investitori
n concluzie putem specifica ca evaluarea proprietii intelectuale este necesar n cazul:
determinrii prejudiciului cauzat reputaiei firmei prin aciuni ilegale din partea alteia;
organizarea franchizei;
i tipul valorii estimate. n cazul comercializrii bunului, va fi apreciat valoarea de pia, n cazul
evalurii pentru elaborarea business-planuluivaloarea investiional, n cazul asigurriivaloarea de
asigurare etc.
Rolul evalurii nu se rezum doar la constatarea valorii, ea avnd un rol activ n procesul de
gestiune a patrimoniului, precum i n procesul de reglare a pieei proprietilor.
19
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
www.cna.md
Regulamentul cu privire la evaluarea obiectelor de proprietate intelectuala
Revista de proprietate intelectuala Intellectus. 2004
http://www.registru.md/publcation/162024/
http://contabilitate.ase.md/doc/Active_nemateriale.pdf
20
21