'TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI IN DOCUMENTELE DIN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA IN SECOLELE XIV-XVI DE CRISTIAN NICOLAE APETREI CUVINTE CHEIE: Terminologia resedinjelor boierest in istorlografta romand, in istoriografia romaneasca, aspectele privitoare la terminologia medicvala a locuinfei, in general, si a celei boieresti in mod special, nu au constituit o preocupare speciald, absen{a unui corpus unitar' de izvoare interne facdnd deosebit de dificil un astfel de demers. in aceste condifii, istorici ca loan Bogdan’, Gheorghe Ghibanescu’, Alexandru D. Xenopol', loan C. Filitt’ gi Mihai Costichescu® s-au rezumat la semnalarea terminologiei locuin{ei prezente in cadrul expresiilor stereotipe rat moy £CT 49M (AKOPR) Sau TAF BRIA ASHE (atop) din documentele moldovenesti, considerand cA se referi Ia resedinfe boieresti, in vreme ce alti, precum Nicolae lorga’, au opinat cd este vorba despre locuinfe pirisite ale primilor locuitori care au intemeiat satele mentionate de actele respective Valorificand colectile documentare publicate in perioada anterioara, la care s-au adiugat cele dova monumentale serii Documente privind istoria Romdniei si Documenta Romaniae Historica, istoriografia postbelica a acordat o atentie sporité acestei probleme. Astfel, Valeria Costichel, intr-o serie de studi", a introdus problema terminologici resedintelor boieresti din Moldova in cadrul, mai larg, al discutiilorprivitoare {a institutiile medievale roménesti. Atentia reputatei cercetitoare s-a canalizat asupra termenului aoa, pe care ‘a pus in legaturd cu existenfa institutiei beneficiului in Tarile Romane. in acest sens, se afirma c& expresii ca ae oy £CT A0WE(R) sau AF ERMA AoHtB(H) din documentele moldovenesti se utilizau atunci cénd acestea se refereau la 0 danie initild (beneficiu) a domnului, acordata unui slujtor pentru credincioasa lui siujba, avand "Imporanja acestora fost circumserisa de 1. Bogdan, /storiografia romdnd si problemele el actuae, in idem, Serieri alese, eile ingrid, studiuintroduciv si nate de G. Mihail prefaya de E. Petrovci, Bucuresti, 1968, p. 109-110: sdintre izvoaree istoriei noastre, acestea sunt cele mai impristiate gi cele mai greu de adunat; importana lor const mai Aes in precizarea datelor eronologice din istoria domnilor gi a celorbiografice gi genealogice din istria boierlor gi a celal digniteri ai rior. Ele ne dau un material interesant gi pentru studiulpaleografiei gi al artelor decorative”. Despre eneil romani, in idem, Scrier alese, ed cit, p. 187 2 Uricariul, XMM, lasi, 1892 p. 141; Surete, I, p. 11,167. ‘storia romdnilor din Dacia Traiand,editjia a LV-a, Bucuresti 198 * Proprietatea solului in Principatele Romane pnd la 1864, bibtiogratie, abel cronologic si note de G,Penelea, Bucuresti, 1985, p. 266. M. Costachescu, Documentele moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, 471.472; 1, lasi, 1932, p. 580 ete; in continuare: Costachescu, Documente Stefan. "Ostagii de la Prut, eu un now act de la Alexandru cel Bun. Razesi romascani, in (AJARMSI, seria a U-a, (om XXXVI, 1913-1914, p. 133, * La formation du bénefice en Moldavie, in RHSEE, XXIII, 1946, p. 118-128; Termenul Aow, p, 244-247; cadem, ‘apitoul Domeniul feudal in V. Costichel,P. P. Panitescu, A. Cazacu, Via feudald in Tara Roméneasca si Moldova (ec. 1V-XVID, Bucuresti, 1957, p. 257 Hp. 163. sm, Opere alese, cuvant inainte, text stabilit, lagi, 1931, p. 180, 198, 283, 370, Arheologia Moldovei, XVI, 2004, p. 183-22418s __ CRISTIAN NICOLAE APETRE 2 menirea de a indica gospodiria beneficiarului daniei, privité ca o unitate economicd. In cea ce priveste termenul atop, aceeasi autoare remarca, de asemenea, faptul c& era intrebuintat pentru desemnarea resedinfelor cu pretentii ale marilor boieri, atat in documentele moldovenesti, cat si in cele muntene, Concluzia referitoare la sensul de ,gospodirie” conferit termenului seme de documentele slavo-romane din Moldova se va impune, fiind insusita ide cdtre alfi cercetatori” ai realitiilor evului mediu roménesc. Pe lings valoroasele concluzii formulate, studiile terminologice ale Valeriei Costachel au meritul de a fi manifestat 0 permanent preocupare pentru analizarea realitajilor rom@nesti in contextul mai larg al instituilor europene. Perspectiva institutionala a fost adoptata in continuare si de citre Gheorghe Diaconu, care, int-o analiza! statisticd a curjilor boieresti din Moldova, menitt a argumenta teoria centralizirii"" statuli moldovenese in a doua jumatate @ secolului al XV-lea, a luat in discufie termenul atepe, afirmand cd resedinjele boieresti, astfel desemnate, constituiau puncte fortificate, avand 0 importanta functie militar in corganizarea statului moldovenesc, in vreme ce seme era considerat ca avind semnificafia unui simply edificiu cu caracter rezidential. Coneluziile acestui studiu, care au neglijat complet potentialul semantic al termenului some, s-au impus gi in marile sinteze de istorie romaneasca" ulterioare publicarii sale, unde se fac referiri exclusiv la termenul ateps, acesta din urma avind accepfiunea de complex rezidential fortifcat, asimilat castelelor feudale din Europa Occidentals. ‘Terminologia resedintelor boieresti s-a bucurat si de atenfia lui Petre P. Panaitescu"?, care afirma in lucratle sale c& regedinfele unora dintre boierii moldoveni se numeau in actele stavo-roméne Atopy, avind sensul de loc intirit sau cetatuie, in vreme ce resedinfele altora erau desemnate prin termenul slav repts, ‘nsemnand cetate, Aceluiasi erudit istoric i se datoreaza introducerea termenului romanesc curte in discuyia referitoare Ia terminologia locuinfei medievale roménesti, termenul beneficiind de o competent anali interdisciplinardistorico-lingvisticd!. Reluarea discutiei asupra terminologiei locuinfei medievale romanesti de c&tre Corina Nicolescu', din perspectiva mai larga a corelérii acesteia cu izvoarele arheologice, a condus la o recuperare a termenului sow, prin raportarea sensului su la cel al lui atop. Din aceasta perspectiva, cei doi termeni se diferentiaz& net din punct de vedere semantic, primul referindu-se a un ansamblu de construcfii si de sisteme de apérare de amploare, iar cel de-al doilea — la o regedinjé de mici proportii, cu posibilitifi defensive reduse. Astfel, casa °C. Cihodaru, Forme de proprietate feudal8 in Moldova, in SCSlayi, Istorie, VI, 1955, 3-4, p. 8, desi neaeh leghtura dintre beneficiu gi expresia ras ssw ere, sfirgeste prin a accepta c8 aceasta din urm& ,nu aratl aliceva det centrul gospodériei feudale a beneficiarului (daniei ~ n. n.)"; H. H. Stahl, Coniribupit fa studiul satelor devalmaye roménest,editia a ll-2, Bucuresti, 1998, Il, p. 264; idem, Controverse de istorie sociald romaneascd, Bucuresti, 1963, p. 249-20. °° Despre rolul curtlor boieresti in organtzarea militard a Moldovei in veacurile XIV-XV, in Studi si referte ‘privind istoria Roméniel, partea I, Bucuresti, 1954, p. 551-571 ""Teza a fost introdusd si impusd fn circutulstinjific de eatre B. CAmpina, Dezvoltarea economiel feudle si inceputurile luptei pentru centralizarea statului in a doua jumétate a secolului al XV-lea in Moldova si Tera Roméneascd, extras din ,Lucrarilesesiuni generale stinffice a Academie R.P.R.”, din 2-12 iunie 1950, p 537 Jstoria Roménici, I, comitetul de redactic al volumului: M. Berza, B. T. Cimpina, $. Pascu, redactot responsabil; $. Steffinescu, secretar, Bucuresti, 1962, p. 316; capitolul Economie si societate, in Isoria roménilor, IV De la universaltatea crestind la Europa , patrilor”, comitetul de redactie al volumului: §. $tefEnescu si C. Murean®, redactori responsabili;T. Teoteoi, secretar, Bucuresti, 2001, p. 125-126. ™ Capitolul Productia gi vigja economicd, in V. Costichel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit, p. 59; Obie? ardneasca in Tara Romaneased si Moldova. Ordnduirea feudala, Bucuresti, 1964, p. 82. Existenta cetjlorboiee (ropes) a fost combatutt pertinent din punct de vedere lingvistc, aktindu-se cd termenul sla repen a fost intrebuingt actele de cancelarie moldovenesti cu sensul de .grddind de zarzavat". Cf, C. Cihodaru, Recenzie a Viaya feudal, # SCSlag,Istorte, VIN, 1957, p. 259; idem, Note $i discuti pe marginea volumului Via feudala, in SC$lagi,Istore, Ds 1958, p. 173-174 \ p. P. Panaitescu, Influenfe semantice latine medievale in limba roman, in Studi si Cercetdri Lingvistet 1950, 2, p. 238-242; in continuare: Panaitescu, In/luenfe semantce. C. Nicoleseu, Arta in epoca lui Stefan cel Mare, in Cultura moldoveneasc& in timpul lui Stefan cel Mat Culegere de studi, volum ingrijit de M. Berza, Bucuresti 1964, p. 282-284; In continuare: Nicolescu, Stefan ce! Maré Case, conace i palate vechi roménest, Bucuresti, 1979, p. 14-15.TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 18s (asd) constituia doar o parte component a unui ansamblu de tipul curtii(atepx), un edificiu de sine fa raport cu aceasta din urma. Un element, de asemenea, important, 1l constituie aducerea in discutie a terminologiei latine, in acest sens ardtindu-se c& paleoslavului atop ji corespunde in documentele redactate in limba latin termenul cwria, ‘Un moment de cotitura in problematica terminologiei slavo-romane a locuintei il constituie analiza lexical realizata de Lucia Djamo" asupra documentelor emise de cancelariile Tarii Romanesti si Moldovei in secolele XIV — inceputu! secolului XVI. Studiul, care face parte dintr-o intreaga seric de contributii ale acestei cercetitoare in domeniul lexicului documentelor si cronicilor slavo-roméne'’, are meritul de a fi reusit sa discute intreaga terminologie slavo-romana a locuinfei, atat din Moldova, cat si din Tara Roméneasca", asa cum sa reflectat aceasta in documentele interne si exteme de cancelarie. Trebuie remarcate, de asemenea, evidenjierea elementelor comune, a diferenfelor terminologice existente in domeniul locuinei intre cele doua Tri Romane gi, in mod special, discutarea acestora in cadrul general al limbilor slave. Fard a-si fi propus o analiz8 sistematic& a termenilor utilizati in documente pentru indicarea locuintelor boieresti, Manole Neagoe", preocupat de demonstrarea caducititii teoriei centralizarii statelor medievale romanesti in a doua jumstate a secolului al XV-lea, a insistat, pritre alte probleme, si asupra-curtilor boieresti Pleeind tocmai de Ia aspectele lexicului documentelor slavo-roméne, autorul respectiv se opreste asupra termenului slav axopa gi a derivatului stu atopy, ajungdnd la concluzia cd acestia reflect regedinta boiereasc& mai curind din perspectiva unei functionalitati cu rosturi administrative decat a uneia de factura militar Viziunea insttutionala inauguratd de studiile Valeriei Costchel a fost retuat, de pe alte pozit ‘Alexandru I. Gonfa®. fn cazul siu, termenul asm, pe care | limitat doar la actele moldovenesti, desemneazii o rejedinfd a unui jude sau a unui cneaz, avénd sensul une insttutii unde locuitorii din doua sau mai multe sate se sdunau ca strijeri sau vandtori de urme si se concentrau bunurile necesare intrejinerii luptatorilor si comandantului lor. Acesta din urma, prin privilegiu acordat de domanie, primeste pentru ,dreapta si eredincioasa sly” dreptul de administrare a obligafilor militae si administrativ-fiscale ale celorlalti membri ai comunitati sitesi. Termenul atop are o semnificatie asemanatoare, desemnand casele fortficate de pe anumite poziti dominante, aflate in responsabilitatea unui comandant, care concentreazA autoritatea asupra mai multor 46M ceea ce ii permite acestuia sa transforme ,slujba dreapta si credincioasa” intr-un drept de ,proprietate” asupra tertoriului aflat sub autoritatea sa. Fati de Aes-uri, prin pozitia geografic& dominant& pe care 0 are, akep’ capita si0 functie specifica, de punct de desfacere a produselor, de tranzit si de percepere a taxelor vamale pentru cei ce oreau si comercializeze diverse bunuri. Unele astfel de centre intirite vor deveni dupa intemeierea statulu, ¢atoritt pozitici lor privilegiate, targuri pe care domnia le va controla prin dregatori propri Trecerea in revisté a preocuparilor privitoare la terminologia resedintelor boieresti din rile Romane nu poate fi incheiatd fared mentionarea unui important studiu pentru cercetarea locuinjei medievale romanesti, semnat de Vasile Neamfu"!. Subliniind necesitatea unor studii interdisciplinare lingvistico-arheologice, care s& talorifice in mod simultan rezultatele obtinute pe baza metodelor diferite de cercetare ale acestor stinte, ___L. Djamo, Contributi (a studi lexicului documentelor slavo-romdne, in Romanoslavica, VIII, 1963, p. 137-155; ‘ncontinuare: Djamo, Contrib " Terminologia economicd si comerciald din documentele slavo-romdne din secolele XIV-XV, in AUBucuresti, Flologic, IX, 1960, 18, p. 363-390; Terminologia comercialé a documentelor slavo-roméne din secolele XIV si XV. Termeni pentru produse de import), in AUBucuresti, Filologie, X, 1961, 23, p. $81-618; Din rerminologia sociald a ccumenilor slavo-roméne din secolele XIV si XV, in Romanoslaviea, V1, 1962, p. 61-92, (In colaborare cu O. Stoicovie) Din terminologia comerciala a documenteior slavo-roméne dim secolul XV. (Termeni pentru produse de expor), In AUBucuresi,Filologie, XII, 1964, 26, p. 233-246; Terminologia militard in cronicile slavorromdne si in Invdjaturile lui Neogoe Basarab, in AUBucuresti, Filologie, XIV, 1965, 27, p. 263-282; Contributii la studiul terminologiei social- Palticeaslavonet romanesti (Termeni si sensuri specifie cronicilor), in Romanoslavica, Filologie, XI), 1965, p. 91-108, "In pofida valori sale incontestabile,studiul a rimas fird ecou in randurile istorcilor. Cf. D. C. Giureseu, Tara Romdneascd in secolele XIV-XV, Bucuresti, 1973, p. 245-246, care se referd exclusiv Ia terment! ,curte” pentru a ‘tsemaareyedinjele boierest. " Problema centralizirit statelor feudale romanesti Moldova si Tara Roméneasca, Craiova, 1977, p. 67-77. ® Savul in Moldova medievald, Insti, inroducere de D. C. Giurescu, Bucuresti, 1986, p. 156-183; De la Site engior Ia targurle medievale moldovenesti in idem, Studi de istorie medieval, edie ingrijit de M. M, Székely gi $8. Gorovei isi, 1998, p. 167-172, _ Bordei si semibordei. Mod de locuire in vremea feudalismului timpuriu, tn vol. Civilizopie medievala si moderna Yemaneasca: Studitistorie, Cluj-Napoca, 1985, p. 64-70, publicat in limba francez8 in AI/AL, XXIV, 1987, nr. 1, p. 9-16186 CRISTIAN NICOLAE APETREL ‘ contributia respectiva, desi nu si-a propus o analiza metodica a terminologiei locuinfei medievale, a introdus, in schimb, un principiu metodologic de care cercetitorul acestui gen de realititi trebuie si tind seama. Este vorba despre necesitatea existen{ei unei adecvari a jargonului tehnic, utilizat in special de arheolo valentele semantice pe care le pune la dispozitia cercetari istorice studierea vechii terminologii privitoare la locuinta™. Astfel, prin aceste consideratii se consacri necesitatea unor studi lexicale care 8 insojeasca cercetarea pe cale arheologic& a locuinfelor medievale romanesti lin ceea ce ne priveste, in cele ce urmeaz ne propunem sé luim in discutie termenii referitori la resedinfele boierilor din Tara Roméneascd si Moldova, utilizati in secolele XIV-XVI de documentele de cancelarie cu caracter public sau privat, redactate tn cele doud Tari Romane. Din acest punct de vedere, demersul nostru vizeazd o terminologie variata, rezultanta a diferitelor limbi in care acestea au fost redactate: slavo-romang, latin’ medievala, polonezA gi romana. in consecingl, lucrarea de fafa igi propune, in raport cu contributiile anterioare, la care ne-am referit, si puna in valoare o serie de termeni nediscutati, proveniti din limbile respective. Pentru o mai bund infelegere a semanticii termenilor discutafi, acestia vor fi raportai sensurile relevate, pe de 0 parte, de limba slava veche si de limbile de cancelarie ale statelor medievale care au exercitat influenfe asupra.celor utilizate in Térile Romane, pe de alti parte, la eventuale alte contexte semantice evidentiate de documentele roménesti. in cazul actelor slavo-romdne, am considerat asemenea, realizarea unei comparafii cu terminologia locuin{ei din cronicile slavo-romane. Dat fiind c& ‘numarul documentelor redactate in limbile latina, poloneza si romén8, care contin astfel de termeni, este redus in raport cu cel al documentelor slavo-romane, am considerat necesar si insofim analiza de fafA cu dout fanexe, in care se vor regisi exclusiv termenii paleostavi din documentele slavo-roméne, urménd ca documentele gi termenii corespunzitori celorlaltelimbi si fie evidentiagi odatd cu discutarea lor. CRITERIUL DE DEFINIRE A BOIERIMI ROMANE. Abordarea sectoriald a problemei din perspectiva socialé ridic8, in mod firese, problema preciziri confinutului principalului concept cu care vom opera pe parcursul acestei lucrari, acela de ,,boier”. In istoriografia romand nu s-a ajuns, inc, la un consens privitor la un eriteriu universal valabil pentru definira celei mai importante categorii sociale a trecutului roménesc, aceasta datoréndu-se, probabil, faptului eX in chiar sdnul societitii medievale romanesti criterile de apartenenfa la clasa dominant au rimas. reat imprecise”. In ceea ce ne priveste, considerim c& orice incercare de clarificare a acestuia va trebui evidentieze, in mod special, statutul social al acelor categorii de st8pani mérunti din sate mentionati cu precidere incepind cu documentele secolului al XVI-lea, fird nici un determinant care si ofere indi privitoare la apartenenta sociala a acestora. Pentru problema aflata in discufie, lamurirea acestor aspecte ese iportanta, cu cat volumul de documente interne, selectate ca fiind apte s& potenteze discuta de fata, depinde de statutul acestei categori sociale. turarii moldoveni Miron Costin gi Dimitrie Cantemir, cei care furnizeazA pretioase informaii despre configuratia societatii medievale moldovenesti, nu pot fi urmati in explicarea unor realitafi sociale din secolle XIV-XVI, fara un examen atent al afirmatiilor ficute, intrucdt aceastea nu pot fi rupte de contextul istore i care au trit gi au scris, respectiv a doua jumatate a secolului al XVIl-lea gi inceputul secolului al XVII-l Pentru primul, boierii erau asimilati dregatorilor™, celelalte categorii sociale existente in Moldova find isi fdranii sau ,pimantenii”, care se ocupau ,de hrana paméntului", de unde se contureazé concluzia ch sluj ® Aceasta exigent de ordin metodologic a fost insusitt de o parte aistoriografei actuale. Cf. V. Spine, Rol etice $i poltice in Moldova Meridionala in secolele X-XIIl. Romani gi turanic, lagi, 1985, p. 103; D. Tele, Bana! ‘montan in Evul Mediu, Timisoara, 1998, p. 102. 2B. Murgescu, storie romdneascdstorie universalé (600-1800), ediia a I-a revazutd si adaugita, Bucuresti, 19% . 56: ese evident c¥ in spatiul extracarpatc eiterile de apartenengt la clasa dominant au ramasrelativ imprecise, 7 deoscbire de nobilimea occidentala, care cel putin in principiu sa inchis in secolele XI-XII in spatelecrterului geneslo V. i$. Papacostea, Olienia sub sidpdnirea ausriacd (1718-1739), ete ingrjts de G. LazAr, Bucuresti, 1998, p. Mt cra boierl in secolul al XVII-lea? intrebai,contemporanii nu tiv st ofere un Faspunscategoric.” % Miron Costin, Opere, edie critic, studi introductiv, note, comentari,variante, indice gi glosar de PP, Pacait™ Bacar 958, p 113" omni domi re fet i ofesch sh vad fei, Sie aber srl best sisi vadzA de slujitorie pre ficiorul stu hamic, pementeanul de hrana pAmSntului pre ficioral s8u destoinicu pofteste #7 ‘vada. Cf i bidem, p. 89 unde schema triparti se prezint cu menfonarea ,jranilor in loul ,piminterilor".5 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 187 pentru oamenii epocii, crteriul de aparteneni la elita social era definerea unei dre Dimitrie Cantemir prezinta o societate moldoveneasca divizata tn nobili,térgovet si yirani®. in ceea ce priveste elita socialé (nobiles), invatatul domn distingea intre ei mai multe categori. Prima dintre acestea este aceca a boierilor (barones)", constituita din cei care au fost ridicaji de domnitori la dregatoriile cele mai inalte, precum si din urmasii acestora. Cea de-a dova o formeaz curtenii, care poseda unul sau dovd sate mostenite de la plrini iar cea de-a treia o consttuie calarasi care, in schimbul dreptului de folosintS asupra pimédntului primit de la domnie, 1! insotesc pe domn in rézboaie. Ultima categorie menfionatl este aceea a rizesilor, considerat afi mai degraba tirani liberi decét nobili”, care locuiesc mai multi intr-un singur sat lucrandu-si piménturile, Singuri fie cu ajutorul slugilor platite”. Concluzia care se impune este c& si pentru epoca tui Cantemir criteriul apartenentei la categoria social a boierimii moldovene rine detinerea unei dregatori. Nicolae Balcescu, cel care deschiidea seria studiilor sociale romanesti, férd a intentiona discutarea unui principiu de felul celui aflat in discutie, afirma ci boierimea romana a fost o aristocratie de bani si de stare”. {n viziunea istoricului pagoptist, alaturi de boieri, societatea medievala roméneascé inregistreazA existena unei {arinimi dependente formata din coloni straini, precum si o numeroasd faranime liberd cu proprietati alodiale formatd din rézesi si mosneni®. Meritul de a fi pus, pentru prima dat, problema criteriilor dup& care se poate defini boierimea romana fi revine, ins, lui Constantin Giurescu. in cunoscutul siu studiu privitor la boicrimea roman, plecénd de la lipsa de claritate a lui Dimitrie Cantemir in problema razesilor, atragea atentia asupra faptului cd nu pot fi fuate in discutie decat doua criterii, cel al proprietatii si cel al definerii unei dregatorii, decurgénd din includerea, respectiv excluderea rizesilor si a mosnenilor din randurile boierilor®. Distinetia operatd a functionat mai departe in intreaga istoriografie a problematicii sociale romanesti, unde au fost invocate si argumentate ambele criteri Teoria conform cércia boierimea romén8 s-a limitat doar la persoanele care dejineau dregStorii la curtea domneasca a fost susfinuté de Nicolae lorga" si Ion Nistor? care, in corolar, au vazut in micii stépini devalmasi, rizesii si mosnenii de mai tarzi, o fardnime liberd cu proprietati alodiale. La randul sau, ® Descrierea Moldovei, traducere dupa originalul latin de G. Gutu, introducere de M. Holban, comentariu istoric GeN. Soiceseu, stuiu caropraie de V. Miilest, indice de I. Constantinescu, cu o not asupa edie! de D. M. Pippi, Bocuregi, 1973, p. 297 % ibidem, p. 199. © Ipidem, p. 281, Despre starea sociald @ muncitorilor plugari in Principatele Romdne in deosebite timpuri, in idem, Opere, Bucur, 1952, p. 150. Idem, p. 147-148, * Siudit de istorie, antologie, ingrijire de editie si introducere de D. C. Giurescu, Bucuresti, 1993, p. 386. 2'fote-0 prima fazi de evoluie a conceptiei sale, boierimea este aledtutd din juzi si viteji edvora domnia l-a conferit dreptur regale asupra unuia sau mai multor sat, rin intermediul nei dani, care este de fapt in multe cazuri un act de imunitate (Constatari eu prvire la visa agrard a romdnilor, Bucuresti, 1908, p. 18-19). Postularea existentei imi libere si propritare asupra ocinilorlueate(v.ibidem, p. 26-27; lstoria poporululromanes, eite ingiit8 de G.Penelea, Bucuresti, 1985, p. 426-427) a condus la coneluziauneisituai similar clei a boierimi: aceastboierime ¥nceputurilor, de orpanizare roméneasc8 na fost slpéna de mos mari i nu era nevoie ca s8stapdneasca o bucald de pimaint mai intnsa(”.).[n adevleboieriierau, sau fost ani su stein.” (Serisori de boter. Sersori de domni, edie ‘apts de R. Mihaila, Bucuresti, 1999, p, 10). In acest context diferenierea acestor eategori sociale se face prin deinerea de catre boieri a dregstorilor de la curtea domnese8 astfl inet boiet devine sinonim cu dregator. ,dormii ‘nies drepatorilor,boterifor (sub. N.lorgs) p&méaturi pusti, fr stapén gi paménturi confiscate, Aceste pamdnturi timgeau prin dane urce,adicderau de acum iainte scutite, ca p8manturle manasiest", (Istaria romdnilor fn chipuri icone, Bucuresti, 1992, p. 228). Din acest motv,atuncicind se refer la boiri Jorga are in vedere corp general al ‘tebitorilor domnesti, indiferent de rang, v. [storia romdnilor prin calatori, edie ingrijitt de A. Anghelescu, Bucuresti, U5, p75; Istria roménilor. Ill. Cito dia ata, volum inrijit de V.Spinei, Bucuresti, 1993, p. 219,225,163, ” Clasele boieresti din Moldova si privilegile lor, in (AJARMSI, seria a Ill-a, tom XXVI, 1943-1944, p. 514-517, mimes moldovenease8 era formal din boiei (dregalori), curteni si cari, Boirii moldoveni provin din rindurle ‘bilmii de merit sau de slujba,enezt si jupanil din perioads antetaala care sunt inzestrati cu mosii de eatre dome, ‘pd intemeiera statului, pentru serviciile militare aduse acesteia, de unde un accentuat caracter de boierime de slujba, ‘sii sunt exclugi din randurile boierimii, considerandu-i a fi fost rani liberi proprietari pe ocinile lor. Cand vreunul te acesta, bueurdndu-se de increderea domnului, era chemat sa indeplineasco slujba oarecae in folosu fri, atunci Aldevenea boi, (f.Itoria Basarabiei, ChisinBu, 1991, p. 42-43, 152-154),es CRISTIAN NICOLAE APETREL ‘ Dupa cel de-al doitea razboi mondial, necesitatea ga apanteon” de personalitafi ale istorie romanesti necompromise din punet de vedere ideologic, a condus la o revalorizare a personalitiii si a opere uj Nicolae Balcescu. Teza acestuia referitoare la faranii liberi, razesi gi mogneni, proprietari de tip alodial, « fost insusita de Barbu Cimpina”, care, fiind pus in fata situatiei de a distinge intre boierime si t&rdnimea liber, al cérei rol in epoca Tui Stefan cel Mare trebuia demonstrat, a recurs la solutia formularii unui crteriy care s& permité decelarea celor doud categorii sociale. Acesta ar avea la baz dimensiunile ,proprietaii” si potrivit lui, au fost considerafi farani liberi cci care stipdneau sub 0 cincime dintr-un sat, respectiv boier, aceia care posedau mai mult de o treime dintr-un sat. Era vorba, in mod evident, de un criteriu ales arbitra, frd nici o bazA stiintifica™ Teza lui Baleescu, preluata si oficializata de Barbu Campina, a gisit sustinere din partea unui insemnat segment al istoriografiei marxiste postbelice, care, sesizand faptul ca in documente se intalnesc in anumite situatii boieri fird dregatorie, a incercat si depBiseasca legatura instituita de Constantin Giurescu inte critri dregitoriei si problema rizesilor,respectiv a mosnenilor. Astfel, cercetirile lui Petre P. Panaitescu”, precum sicele ale lui Henri H. Staht*, au incercat s& introduc& un alt criteriu de diferentiere socials, aflat in legaturt cu modul de cultivare a pamantului. in conformitate cu acesta, boierii sunt cei care stApdnese sate th care {Branii dependenti lucreazA pentru intrefinerea lor, in vreme ce taranii liberi, rizesii $i mognenii, igi lucreaza singuri ocinile. Cei doi cercetatori au evitat, in acest mod, limitarea categoriei sociale a boierilor exclusiv la sfera dregitorilor. Acestor asertiuni li s-au raliat, ulterior, Vladimir Hanga’” si Valentin Al. Georgescu’® ‘Acesta din urma, intr-o radiografie fcuta institutilor romanesti prin prisma celor bizantine, a manifestat 0 tendinj& nou’, de a defini boierimea romana prin intermediul criteriilor specifice nobilimii bizantine: participarea la cultura slavo-bizantin’, ulterior greco-bizantin3, atasamentul profund fai de ortodoxie si rosturile sale predominant militare. Cea de-a dova teorie, care are in vedere includerea r8zesilor si a mognenilor in rindurile boierimi, are la bazi criteriul proprietaii, asa cum l-a formulat Constantin Giurescu’” sau, mai precis, existenfa unui drept de stapanire exercitat in baza unui act domnesc. La momentul publicdrii studiului su, acest mod de infelegere @ boierimii romine fusese deja adoptat de istorici precum loan Bogdan®, Alexandru D. » B. T. Cimpina, Cercefdri cw privire la baza sociala a putert tui Stefan cel Mare, in vol. Studi cw privre la ‘Stefan cel Mare, Bucuresti, 1956, p. 11-11]; idem, §. StePEnescu, captolul Farémijarea feudala in Tara Romneascd ji ‘Moldova in secolul al XIV-lea gi in prima jumdtate a secolului al XV-Le, in Istoria Roménie, M, comitetul de redacie a volumulu: M. Berea, B. T. Cémpina §. Pascu, redatoriresponsabil;§, StfSnescu, secretar, Bucuresti, 1962, p. 305-308 “Teoria fardnimiilibere @ fost dus8 mai depart de cate §. effnescu, cf. Despre terminologia fSrdnimii dependente dn Tara Roméneasea in sec. X1¥-XV1, in Studi, an XV, nt. 5, 1962, p. 1157; Térdnimea din Tara Romdneasca si Moldova inveacul al XV-lea, in Revist, tom 32, ne. 12, 1979, p. 2288-2288 (In colaborare cu D. Mioc); Istaria medie a Romdnici Principaele Romene, secolele XIV-XV1, Bucuresti, 1992, p. 40-41 CEC. Cihodaru Recencie la B. Cimpina, Cercetdri cu privire la bara social a puterli lu Stefan cel Mare, a SCSlag,Itorte, VI, 1956, 1, p. 169-182, care amendeaza sever metoda de cercetare adopata de acest autor. % Mircea cel Bérrén, Bucuresti, 1944, p. 66-73; Problema origini clasei boteresi, in idem, Interpretari romana Studit de storie economica si social, eda a Il-, ingrjtd de §. S. Gorovei si M. M. Székely, Bucuresti, 1994, p. 32-3; Dreptul de sirdimutare al firanilor in Tarile Romane (pdnd la mijlocul secolului al XVII-lea), in SMIM, I, 1956, p. 73 Obstea yardneasca in Tara Roméneascs si Moldova. Oranduirea feudala, Bucuresti, 1964, p. 77; Inroducere la istoria culturiiroménesi, edie ingrjtt de D. H. Mazilu, Bucuresti, 2000, p. 168 > Conibuil la studi sarelor devtlmaze roménest ed ct, Il . 63, 223 fn randurileboierimii se insri si uma sri a boerlor,cetele devalmage boieest din Moldova gi cetele de near dn Tara Roméneasc, care trebuie ingest © find cistncte de rani liberi constitu in obi ibereneaservite, atta vreme cét nu ii lureazA ei ingigip&mnturile, acess chiar dad la nivel terminologiei documentelor nu se poate sesizaaceasth diferent noabi, ibid, p, 220), Copitolul Caracteristieile proprietdii feudale asupra pimdntulut, i Istria dreptului romdnesc, Bucur 1980, 1, p. 235; Les institutions du droit courumier roumain, Bucuresti, 1988, p. 61 2» Bicanful gi insitupile roménegti pénd la milocul secolului al XVlil-Lea, Bucuresti, 1980, p. $2-53. Afirmailé autorului sunt Ins8 contradictorii, in mAsura in care, pe de alt pare, remarc& rolul sporit care revine boirlt reprezentind arstocratiafunciard in raport cu cea de dreg8torie,realitate care contravine modelului bizantin consderat® fun eitriuapliabil in cazul Tarilor Romine. Despre yrdnimea liber, v.ibidem, p, 64-67. » Op. cit. 408: ,clasa boiereasca(subl. C. Giurescu) cuprindea prin urmare pe toi proprietari agra, indifret act ei erau mari ori mic, bogai ori sBraci, cu dregatorie ori fra” “Cultura veche romand, Bucuresti, 1898, p. 44-49; Documentul Rézenilor din 1484 gi organizarea armatt ‘moldovene in sec. XV, in (A)ARMSI, seria a a, tom XXX, 1908, p. 3681 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 189, Xenopol", Gheorghe Panu‘, Radu Rosetti, Gheorghe Ghibinescu", ultimii doi aducand in discutie, pe taza documentelor din secolele XVII-XVIIl, argumentul originii boieresti a rézegilor. Acestora din urma, Constantin Giurescu le-a adaugat concluziile cercetarilor sale: micii proprietari apar in documente cu denumiri dferite in functie de punctul de vedere din care sunt privifi, ins& sunt considerati boieri ori de cate ori figureazA ca proprietari in calitate de hotarnici, beneficiari ai dreptului, de protimissis, juritori sau martori". Cele dou argumente au fost ulterior insusite de catre loan Ursus, Dinu C. Arion", loan C. Filiti, Alexandra Boldur®, Constantin C. Giurescu”, Dinu C. Giurescu", care fac apel la principiul proprietatii in definirea boierimii romaine. Incepand cu studiile Valeriei Costichel™, prin care se atrage aten{ia asupra importantei actului domnese pentru dreptul de stipinire al boierului, si continuand cu cele ale lui Nicolae Grigoras” si Dimitrie Ciurea™, accentul se deplaseazi de la dreptul de ,proprietate” la actul domnesc in virtutea cdruia se exercitau drepturile de stipanire ale boierului. Noi elemente au fost aduse in iscutie de catre Constantin Cihodaru® si Alexandru I. Gonja™, care au reluat argumentul originii boieresti "Op. cit, I, p. 176. Preluind informatia lui Dimitie Cantemir, face distinctia intre cele dout sensuri ale cvéntului boier:sensul de dregator domnese gi cel de nobil. Conform aceseia prima accepiiune se refer la boierii afi in dregitorile rate ale statului, fo timp ce a doua are in vedere fnzeaga nobilime moldoveneasc8 formats, pe ling rari dreghori din curen, crag si zesi sau megiesi, Ultima categorie este considera afi constiuité din tarani cu ropritaialodiale, datin din perioada anterioarAintemeieriistatelor medievale romanesti, dar si din urmasi ai boieilor, (idem, p. 166, 364). Xenopol apelead ins la criteril eredita, vorbind despre o ,nobilime de singe”. © Cercetari asupra starei faranitor in veacurile trecute, 1, Bucuresti, 1910, p. 94-116, 141; O incercare de isificareistoried, Bucuresti, 1910, . 37 si urm; 147 sium. © Pémdntl,s8tenils st8pénit in Moldova, Bucuresti, 1907, p. 232-235, 253 “«G, Ghibanescu, Surete 3 izvoade, V pI: t8zesimea find clasa din care se alegea boierimea, marca majorite 2 boierlor cumpérdtori Ti gésim cumpAr8tori in cutare sat, (..) mai tofi marii boieri ai fii au iesit din rzesi gi contopt cu rizesi; In continuare: Ghibanescu, Sure. © Op. cit, 398-438. “ Stefan cel Mare, domn al Moldovel dela 12 aprile 1457 pind la 21 tule 1504, Bucuresti, 1925, p. 338-338. ©” Dowd studi de istorie a dreptului roménesc. Despre prerogativele maritor boieri moldoveni inainte de Stefan cel Mare. Ce injeles au avut acele de donajiuni domnesti de pdmndnt la inceputurile voievodatelor, Bucuresti, 1942, p. 16; Coractore juridie $1 sociale ale propritéjit rurale in voievedatele romaine, in vol. im amintirea lui Constantin Glurescu la dowazeci i cinci de ani de 1a moartea lu (1875-1918), Bucuresti, 1944, p. 114-115, “ Proprietari solului tn Principatele Romdne, a (A)ARMSI, seria a Il-a, tom XVI, p. 3, 2; idem, Proprieratea soluli in Principatele Romane pind la 1864, n oc. ct, p. 200-201, 284-286. * (storia Basarabiet, eta a 1-2, Bucuresti, 1992, p. 184-190, Noi coniribusiuni la studiul marilor dregatori in secolele XIV si XV, Bucuresti, 1925, p. 28-29; Istoria roménior,edtia a Il-a, Bucuresti, 1940, 1V2, p. 468; Cine era boier in vechime?, in idern, Din trecut, Bucuresti, 1942, p.172.181 2% Op. cit, p. 220-222. & Beneficial in sud-estul Europel, in RI, XXX, 1944, p. 69-77; La formation du bénefice en Moldavie, in RHSEE, XXII, 1946, p. 120 gi urm, Les immunités dans les Principautés Roumaines aur XIV-me et XV-ime sidcles, Bucuresti, 1947, p. 7-8; capitolul Imunizatea, in eadem, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit, p. 298-307, stapsnirea satelor se face in virutea unui act scris, aumit uric in Moldova si ohaba in Tara Roméneasc8, care consemneazt Frivilegiile de care se bucurd posesorul acestuia, interpretate ca fiind purtStoare de imunityi. CE, ins8, V. Hanga, CContribut a problema imumitGiifeudale pe teritoral patrieinoastre, in Studia Universitatis Babes-Bolya, sera a I-, fie. 2, urispradentia, 1960, p. 41; idem, Les institutions du droit couumier roumain, Bucuresti, 1988, p. 62, care afi, pe bund dreptate, c@ cele dou nojiuni aveau menirea de a geranta dreptul de propritate al benefcioruui ‘mpotriva oriebrorpretenfii pe eare puteau si le ride teri, $i nu de a sintetza un formular de eancelarie in care sunt Drecizateimunitaile, acestea din urma fiind mentionate de fiecare dat8 analitc. intr-o faz ulterioad a activitaii sae, '. Costichel a ajuns la un compromis, acceptnd si teza faranimii liber, constituits din rBzesi gi mogneni, v. Contibui latsora sociald a Moldovei in secoele al XIV-1ea al XV -ea, ix Romanoslavica, Istri, XI, 1965. 163. ® insti feudale din Moldova. Organizarea de stat pan la mijloculsecoluli ol XVil-tea, Bucutesti, 1971, p. 14. % Quelgues considérations sur la noblesse féodale che: le Roumains, in NEH, 1V, 1970, p. 83-90; Bvolujia si rolul Political casei dominance din Moldova in secolele XV-XVII, in AIIAL, XVII, 1980, p. 186-190. * Céteva constatari in legaturd cu proprietatea feudal si stuatia fardnimii din Moldova in a dow jumavate a Sect al Xe. SCS, XM, 1961, 1p 4249; Alcan col Bun (23 opr 1389-1 amar 1432), a, 184, 76-77, 83, * Satul in Moldova medievala. Institute, Bucuresti, 1986, p. 214-248, 289,190 CRISTIAN NICOLAE APETREL ' a razesilor™, pe baza documentelor din secolele XV-XVII, aratind c& aceastd categorie sociala se formeaza, in secolele XVI-XVII, fiind constituité din stépani devalmasi, descendenti ai unor boieri din primele doug secole ale existentei statelor medievale roménesti in istoriografia mai recent, principiul dreptului de stipdnire bazat pe actul domnese, de danie sau de confirmare, utilizat drept criteriu al stratificarii societdtii medievale romanesti, a fost receptat difert Astfel, in timp ce unii istorici, precum Stefan Steffnescu’, il accepté concomitent cu existenta une! {frdnimi_libere proprictare, remanent din perioada prestatal, alfi, precum Paul Cernovodeanu” si Tolanda Tighiliu®, accepta functionarea sa pentru 0 perioada limitata de timp, dupa care considera ci este inlocuit cu principiul dregatoriei, iar in cele din urma, o ultima categorie" ilustraté de $tefan S. Gorovei® i Bogdan Murgescu®, igi insuseste fara rezerve acest punct de vedere. Discutarea eriteriului de definire a boierimii roméne prin prisma dreptului de stipanire, trebuie intregit cu o serie de elemente noi, evidentiate de cercetarea realitailor sociale din alte entiti politice in care romani au definut o elité sociala proprie. Un astfel de caz este Tara Fagiragului care, pentru 0 bund perioada de timp, ‘a constituit © parte component a Tari Roménesti. Studiile lui David Prodan®* si Antal Lukécs** asupra societajii Pagaragene au demonstrat cB, dup& intrarea sa definitiva in componena regatului maghiar si mai apoi {n cea a Principatului Transilvaniei, Tara FagSrasului si-a conservat structura social configuraté in perioada ‘in care a facut parte din statul roménesc de la sud de Carpati. Este vorba despre o structuré bipolara alcitust din stapanii de pimént, numiti ,boieri”, si supusii acestora, faranii dependenti, numiti ,vecini”. Existenfa unei alte categorii sociale, de felul ,irdnimii libere, nu este atestata de izvoarele referitoare la realititile acestei {iri romanesti. incheierile la care au ajuns cei doi istorici vin s& confirme odatd in plus schema socialA propust pentru Tara Roméneasca si Moldova de cdtre Constantin Giurescu®., Cercetarile asupra boierimii romane au fost intregite prin studierea realititilor sociale roménesti din celelalte {ari romdnesti” din Transilvania, care si-au menfinut pnd tarziu un anumit grad de autonomie, in Valorifcareatoponimici roménesti a adus noi argumente de facturdlingvistica in spijinul acestor ide. loréan, Toponimia roméneasca, Bucuresti, 1963, p. 154-161, 183-187 gi 1. Dan, Aspecte ale toponimiei romanegti, cu privire speciala asupra vali Solonefulut (Suceava), in ASUI, SN, $. Ill, stinfe Sociale, lingvistic, t. XVI, 1970, p. 103-104, 113-114, analizand antroponimicele cu forma de plural ia ei gi ~ eni, concluzioneaz& cb acestea deriva de la numele unui cneaz sau boie, stapén sau intemeietor al stuluirespectiv, a ctrui functie era accea de a indica originea personal « locuitertor,adic& a descendentilor celui eae a intemeiat oi stBpdnit satu, rSzeqii gi mognei * Capitolul Economie $i societate, in Istoria roménilor, IV. De la universalitatea crestind la Europa ..patrillor’ comitetul de redacjie al volumului: §. lefSnescu gi C. Mureganu, redactori responsabili; T. Teoteoi, secretar, Bucuresti 2001, p13, 119-120 * Clanuri, famili, autoritat, puri (Tara Roméneased, secolele XV-XVL), in AG, | (V1), 1991, 1-2, p. 78: ela {ntemeierea statului gi pnd in secolul XV, pentru apartenenja Ia clasa boiereasc& a precumpdnitcalitatea de propriear funciar.” V. si ibidem, p. 81: ,din a doua jumatate a secolului XV, odata cu afirmarea puterii domnest, incep st prevaleze tot mai mult boierii cu dregitoi, cei fara dregAtori find trepatinlaturati din sfat, asfelincat, dpa Neagoe Basarab, aesta ajunge a fi aleatuit numai din boieri cu functii sau fostidregitori,ceea ce se va statomnici de acum iaite a o regula. Astfel boierimea incepe s8 fe tot mai mult legatd de dregitori, care in secolul urmator g in epoca fanariot devine elementul precumpanitor, daca nu exclusiv, in idetificarea aceste clase.” © Boierimea din Tara Romdneascd (secolele XIV-XV1). Componenia $1 evolyie structural, tx RI, 11-12, 199, 651-665; Socitate si mentalitate in Tara Romaneascd $i Moldova. Secolele XV-XVIL, Bucurei, 1998, . 146: yrezla dinir-un tndelungat si complex de straifcare economica si socal, clasa conducatoare, surprins8 documentar sub forma & ‘majores terrae ned din 1247, va continua, n secolul al XIV-le, s8 cunoasc& un fenomen de straifcare interna in conitilt existenjei une autoritati centrale in plina afirmare. Boierimii funciare i se va adiuga, mai ales din a dovs ‘eaculti,boierimea de dregatore; pe de alt part, acestor feudal nici li se vor alatura, cub puterea protectoarea domnitt reprezenianti feudaltiiecleiasic, deplincrstalizatag ea in decenile 6-8 ale secolului XIV", Limtareavalabiliti sa, In perioada de timp ce precede mijlocul secotului al XIV-lea, practic fl anuleaza complet din punct de vedere function reiesind c8autoarea adopt mai curénd crteriul drepitorie in definirea boierimii,conchuzie init side constatarea cf insupese tora obstilor compate de iran liber, supraviefuitoare ale procesull de aservire feudal et. biden, p. 147) 0, Sachelarie, N. Stoicescu (coordonatori), Institut feudale din Tarile Romane, Bucuresti 1988, p. 52-54. © Clamuri fami, autortaji,puteri (Moldova, secolele X¥-XV1), in AG, | (VD, 1991, ne 1-2, p. © Op. cit, p. 56. © Boieri i vecini tn Tara Fégirasului in sec, XVL-XVII, in idem, Din itoria Transilvaniei. Studi gt evoesth Bucur, 1991, p. 22-41. Tara Fagarasului in Evul Mediu (secolele XUI-XV1), Bucureyti, 1999, p. 111-118. “ Op. cit, p.316.5 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 191 cadrul statului medieval maghiar, Aici, cercetdrile au evidentiat existen{a aceleiagi trisituri fundamentale a feudalitaii locale roménesti — stapanirea asupra pimdntului gia supusilor. Dreptul de stapanire este pivotul in jurul cAruia se produc evolutiile din sdnul societatii roménesti din Transilvania: pierderea lui conduce la 0 degradare sociald a cnezilor, pana la stadiul de simpli villici, primari ai satelor cu populafie roméneascd, in ‘yeme ce confirmarea sa in seris, de cdtre autoritatea centrald, deschidea drumul ascensiunii c&tre varfurile ierarhiei nobilimii maghiare™”. Mai mult decat atét, studierea comparativa a structurilor sociale din statele medievale invecinate spatiului locuit de romani a evidentiat faptul c& postularea existenfei unei jaranimi libere arreprezenta 0 exceptie a cazului romanesc™, dificil de argumentat gi de acceptat. fn termeni economici, desigur, trebuie acceptata ideea cA distanta intre nivelul de trai al boierului dregitor de la curtea domneasca si cel al stapanului marunt, pauperizat incepand cu a dova jumatate secolului al XVI-lea, este mai mare decat cea care il desparte pe cel din urma de nivelul de trai al yéranului dependent”. ins&, asa cum au ardtat unele cercetiri recente”, trebuie injeleasd distinctia pe care o fac documentele intre aspectul social si cel economic-fiscal al terminologiei medievale roménesti. Faptul c& anumite categorii sociale datorau dari statului, pe care le achitau fardnegte, nu indica decit existenta unei similitudini de natura fiscalé intre acestea si féranii dependenti, intrucdt din punct de vedere juridic si social documentele precizeaza cu claritate statutul lor complet difert de cel al fardnimii aservite. Argumentele de ordin istoric expuse si-au gasit confirmarea prin intermediul unei recente cercetari interdisciplinare lingvistico-istoric& realizata de Aurelia Balan-Mihailovici”. Cercetarea lexicului medieval roménesc referitor la structurile sociale ale Tarilor Romane i-a prilejuit autoarei citate concluzia c& termenul Joier a avut sensul inifial de proprietar de casi si de mosie. Acesta a conservat forma si sensul unui termen comun intregului spatiu in care a fost vorbita latina dundreand, preluat probabil inca din secolul al IV-lea prin flier gotic8, si a avut la origine menirea de a diferentia pe autohtonul proprietar de insusirea de strain sau rob”. Deosebit de important pentru infelegerea semanticii termenilor sociali prezenti in limba romana veche este evidentierea, in cadrul aceluiasi demers stiinjfic, a termenilor si sintagmelor alcdtuite cu un determinant, prin care erau nominalizati boierii ca proprietari de cas si pamént. In aceasti posturd se afli termeni ca: megias, mosnean, rdzes, cneaz, jupan, pan $i Yaran’’. Dac in majoritatea lor, acestia au facut abicctul unei analize cu rezultate similare datorata lui Constantin Giurescu, 0 atenjie speciald trebuie scordatd ultimului dintre acestia, care, att prin sensul primar de ,locuitor gi posesor al mosiei”, cat si prin cel derivat de ,bastinas, autohton, pimantean, ruman”, demonstreaza raportul de sinonimie in care se afl u cel de boier". Concluzia care se desprinde este ca limba roman a utilizat drept criteriu pentru selectarea "D.C. Arion, Chejii (chinejii) romdni. Contribupii la studiul lor, Bucuresti, 1938, p. 169-239; R. Popa, Tara Maramuresului in veacul al 1V-Lea, eda a Wea ingrjits de A. loi, Bucuresti, 1997, p. 161-172; idem, La inceputurile Evului Mediu romdnesc. Tara Hafegului, Bucuresti, 1988, p. 188-198; I. A. Pop, Institujii medievale romdnes, Adunarileenesiale gi nobiliare (bolerept) in secolele XIV-XVI, Clij-Napoca, 1991, p. 47-57; idem, Elita toméineased din Transilvonia in secolele XIIL-XIV (origine, status, evolu), in vol. Nobilimea roméneascd din Translvania, Satu Mare, 1997, p. 36-53; A. A. Rusu, loan de Hunedoara gi roménii din vem lui, Cluj-Napoca, 1999, P- 165-196; 1, Drigan, Nobilimea ronneascd din TranilvaniaInire aii 1440-1514, Bucuresti, 2000, . 227-262. “‘Faptul este recunoscut chiar de unul dintre istoricii care au articulat argumentajia in jurul acestei catego sociale, v. P,P, Panaitescu, Obstea fOrdneased fn Tara Romdneascd si Moldova. Ordnduirea feudal, Bucuresti, 1964, . &4, Asupra importanfei acestei concluzii de istorie compara, v. C. Cihodaru, Cateva consiatdri in legdturd cu opie eval sca dni din Moldova do unde a seco al XV eat SCSTa, A, 1861, P3233, __R, Rosetti, op. cit p. 168; C. Giurescu, op. cit, p. 413; 1. C. Filiti, Proprietatea solului in Principatele Roméne Pind a 1864, Loe ci, p. 285 1. Caprosu, Siructuri fiscale si administrative intr-un catastif moldovenesc de visterie din 1606, in AIIAI, XXX, 1993, p, 264-265; G. Pung, Zara Moldovei in vremea lu Alexandru Ldpugeanu, agi, 1994, p. 115-117. "Poartd spre sanctuarul” limbii romdne. Lingvisticd $i istorie in studiul lexicului medieval romdnese. erminologiesociala) Bucuresti, 2001 ” Ibidem, p. 245-246. Cf. si 1. Popescu-Sireteanu, Originea cuvéntului ..boier” in limba roménd, in Suceava, XVILXVIIL, 1990-1992, p, 62-80, care considerd termentl a fi un romanism cu sensu! inital de ,plstor bogat’, ystpin de de i side vite mari, a chruisemantict evolueaz8 pe parcursul Evului Mediu spre accepfinea de ,propriciar de ant side vite mari mic A, Balan-Mihailoviei, op. cit, p. 261-322. idem, p, 320192 ___ CRISTIAN NICOLAE APETRE! 10 termenilor referitori la elita socialé romaneascd, prezenta unor sensuri legate organic de relatile de proprictate asupra piméntului, relafi care astfel caracterizeazA modul in care societatea medieval8 romaneascs ‘si autodefineste structurile componente. In incheierea discufiei, trebuie s& mentiondm un merit deosebit al acestei conceptii explicative privitoare ta boierimea romana, si anume caracterul siu practic. Nici unul dintre celelalte eriterii adoptate in istoriografia roménd de-alungul vremii nu reugeste si demonstreze, cu precizie, unde este linia de demarcatie inte 1e2 mic gi presupusa tirdnime liberd. Dacé teoria dregitoriei lisa in afara discutiei boieri firs i, cea a faranimii libere cu proprietaji alodiale este nesatisficdtoare prin faptul c& documentul de cancelarie nu menjioneaza, decat cel mult accidental, dacé micii stipani din sate isi lucrea28 ocina singur sau prin intermediu! faranilor dependenti. in fata acestor dificultiti, principiul utilizarii actului domnesc, de danie sau de confirmare, drept criteriu al diferentierii sociale, ofert marele avantaj de a putea fi intrebuinget in radiogratierea din perspectiva social a aproape orictrui act emis de cancelariile statelor medievale romanesti cextracarpatice, motiv pentru care va sta la baza demersului nostru de fata. ‘TRASATURI ALE LIMBILOR DE CANCELARIE UTILIZATE iN TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI in Tarile Romane, cancelaria domneasca a constituit un serviciu institutionalizat, aflat intro stednsk legaturd cu institutiile centrale pe lang care a functionat, domnia si sfatul domnesc, avand ca domeniu fundamental de activitate inscrierea in actele publice a hotéririlor luate de acestea”®, Limba pe care aceasta au ufilizat-o, atét in redactarea actelor cu caracter extern, dar mai ales in cazul celor cu caracter intern, 2 fost preponderent cea slava, introdusd initial in forma sa veche ca limba de cult in bisericd, ulterior, incepand cu secolul al XIV-lea, in varianta sa mai noua, medio-bulgard, adoptaté in TArile Romane ca urmare a vecinatatii cu vastele spatii geo-politice de cultura slava", Slavona romaneasca”, prin reflectarea realitiilor statelor feudale roménesti, ca gi prin trasBturile de limba care prezint& o multitudine de elemente eterogene, se contureaz’ ca o unitate foarte bine delimitatd, distinct& de producfile similare din trile slave. Fiind o limba culté, specifica biserici, creatilor literare gi relatilor extemne, care a marcat diferenfa dintre boieri si oamenii de rind, pind la impunerea limbii romane in viata culturala si cea politica, limba slavl a jucat un rol similar celui Europa Centrala si Occidentald, la popoarele care au adoptat crestinisrmu * L. Simanschi,G.Ignat, Consinrea cancelarieistatulu feudal moldovenesc |, n AIA, X, 1972, 1p. 107-10 1, tn AUiAl, X, 1973, p. 146-148, C. Cihodary, inceputurile cancelarei domnesti in Moldova, in vol, Civilzat ‘medhevald $1 moderna romdneasca, Studi storie, Cluj Napoca, 1985, p. 191-192. %NGrdmad8, Cancelaria domneascd in Moldova pind la donna lui Constantin Mavrocordat, in Codrul Cosma, 1%, 1935, p. 131; P. P, Panatescu,, Perioada slavond” la romdni si ruperea de cultura Apu in ier, Interpret rominej. Sti de ‘storie economia gf social, ed. ci, p. 20-21; P. Olean (coord), G. Mill, E. Lina, L. Djano, M. Mitu, 0. Stoicovii, Slava veche sslavona roméneascd, Bucurgti, 1975 p. 15-16; n continvare: Slavona romdneasd 'Caracterizarealimbii slave, a screrlor cu confnut religos gi a celor cu caracte lic din Tarle Romane, a fost ‘ula de eae L. Bogdan cate, motivind 8 acestea c8 a fost redactateintr-una din Tile Romane, tn redacile zi se limbiislavone, numeste acest srieri"slavo-romine” (Cateva manuscripteslavo-romdne din Biblioteca Imperial deo Viena, extras din ()ARMSI, seria a U-, tom XI, 1889, p. 1-2). Sintagma a fost adoplala si -a impus ulterior ea pat aparatlui conceptual al cercetdrii in domenielsiavstci mondiale (v. D. P. Bogdan, Din paleografia slavo-romdn, it DIR. Introducere, l, Bucuresti, 1956, p. 81; G. Mihi luentaslavond in vocabularul limbil romdne lterare, nie, Studi de lexicologie $1 istorte a ingwstictroménesti, Bucuresti, 1973, p. 118) 1 Barbulescu, Curenteteliterare la romani in perioada slavonismului cultura, Bucuresti, 1928, p. 353-358: 8 continua: Barbulescu, Curentee literare; Slavona roméneascd,p. 263-264; O. Stoiovici Limba documentelor slavre din Moldova (sec al X1V-ea si prima juméiate a see. al XV-lea). Morfologia, Bucuresti, 1978, p-2. PI, Bogdan, Documente privtoare la relate Tari Romane eu Brayovul gi cu Tara Ungureascd in sec. XV $1 XV1, Bucuresti, 1905, p. XXXI-XXXIV; in continuare: Bogdan, Reorie, D.P. Bogdan, Diplomatia slavo-romdn. DIR. Iniroducere, \1, Bucuresti, 1956, p. 66-67; E. Sténescu, Cultura scrisd moldoveneased in vremea lui Stefan o# Mare i vol. Cultura moldoveneasea tn tinpl hi Stefan cel Mare, culegere de stuli tng de M, Berza, Bucutth 1964, p, 12-13: PP. Pansiteseu, Incepurrile gi Biruingascrisuli On limba romdnd, Bucuregi, 1965, p. 18; in continu Panaitesu, incepuurile scrisulu; L. Djamo, Limba documentelor slavo-romdne emise in Tara Romneascd in scat XIV-XV, Bucuresti, 1971, p. 10, 377; in continuae: Djamo, Limba documentelor; G. Mindil8, Contribuji fais ‘ulturt lteraturli roméne vechi, Bucuresti, 1972, p. 18; Slavona romaneased, . 15-16, 257; N. Cartojan,lre Teratui roméne vechi, Bucuresti, 1980, p. 25-26A ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 193 Din punct de vedere structural, este caracterizata de intrep&trunderea de forme fonetice, morfologice gi lexical slave vechi cu cele medio-bulgare, sirbo-croate,ruso-ucrainene (in proporti dferte in functie de caracterl textelor, regiunea unde au fost scrise $i epoc8) precum si roménest'®, Asupra limbii in care au fost redactate, in special, documentele interne, un factor determinant de influent a fost limba roman. Asa cum au aritat studiile asupra caracterului limbii acestor documente, factorul de colportare @ elementelor romanesti {au constituit seritorii acestora, respectiv grimatici, diecii sau pisari, Acestia, desi se striduiau si redactez actele de cancelarie intr-o limba cat mai corect, comiteau, totusi, numeroase gregeli, rezultat al cunoasteri incomplete a limbii stave cérturdresti. Domeniul de materializare a acestora I-a consttuit in special lexicul, care a suferit, mai ales in ceea ce priveste cuprinsul documentelor, puternice influente din partea limbii vi, vorbite de cétre populatia Tarilor Romane. in acest fel se explicd prezenta in textele slavone a numero} termeni roménesti in flexiune slava si, uneori, chiar si in flexiune romancasca"”. Existen{a unor diferenfe intre textele redactate, in special in Tara Roméneasca si Moldova, a fost remarcata de cltre numero: documentelor de cancelarie, in unele cazuri ajungindu-se pind la postularea existentei unor dialecte diferite™. Cercetirile lingvistice din ultima vreme au aratat ins ci clementele eterogene, care s-au suprapus peste baza medio-bulgara a slavonei in redactia romneasca, au condus la conturarea a trei subtipuri ale acesteia: moldovean, muntean gi transilvinean”. Th ceea ce priveste subtipul moldovean, analizele istoricilor au condus spre concluzia ci mares fa documentelor s-au aflat sub influenta limbilor slave risdritene. O prima categorie de cercetatori ‘a considerat ca fiind fundamentala influenta uneia dintre aceste limbi. Astfel, loan Bogdan'* si C. Jireek ‘au agezat accentul pe limba rusd, 1. Venelin®* pe dialectul sudic al limbii ruse, V. A. Ulianitki gi "0D. P, Bogdan, Caracterul limbit textelor slavo-roméne, Bucuresti, 1946, p. 43; tn continuare: Bogdan, Coracterul limbii; Panaitescu, Inceputurile scrisulu, p. 16; Djamo, Limba documentelor, p. 10, 377; G. Mibsild, Iuergaslavond tn vocabularullimbii romane literare, is loc. it, p. 118; Slavona romdneased, p. 15; 0. Stoicovie, op.citp. 2-3 " Astfel de influent lexical ale limbiiromfne au fost sesizate carsal inc’ de citre Miklosich, Lexicon, p11 5.v ay; 156, sv. eepu; p. 565, sv. aura; B. P. Hagdeu, Cuvente den bdtrdni. Tom 1. Limba roman vorbitd ine 1550-1600, dita G. Mintla, Bucuresti, 1983, p. 240-297, cu un glosar de termeni romanesti; Bogdan, Relayile, p. XXXII, cu un loser de cuvinte, inte care sunt introduse numeroase roménisme, p. 382-396; idem, Documente Stefan, Il cu listele de {ermeni gi forme gramaticale oméneyti p. 595-611; G. Ghibaneseu, Prefai, la Uricariul, XVII, p. VIVil, ide reluate in Prefaj la T. Codrescu, Uricariul, XXIli, p. XCV-XCIX; idem, Slovar slavo-romén, Its, 1911, p. TlV; A. Stefuleseu, Documenteslavo-roméne relative la Gor, Térgu-liu, 1905, p. 6; in continuare: Stfulescu, Documente Gor); 8. Nicolaescu, Documente slavo-roméne cu privire la relate Térei Roménesti si Moldovei cu Ardealul in see. XV si XVI, Bucuresti, 1905, p. IV; N. Torga, Notes de diplomatique roumaine, extras din Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, . XVI, 1930, p. 5-6; Costicheseu, Documente Stefan, lp. V; M. Stefinescu, Urme de limbd roméneascd in documentele romano-siave (moldo i valaho-stave) din secolele XIV gi XV-lea, in Arhiva Socieidi Stimifice gi Literare, las, XXXVI, 1931, p. 609-642; G. Nandris, Documente slavo-roméne din Mandstrile Muntelui Athos (1372-1638), Bucuresti, 1936, p. 11; §. Ciobany, Inceputurilescrisulu in limba roméneascd, in (Analele) ARMSL, s. Il, t.X, 1940-1941, B. 25.31; Bogdan, Caracterullimbii,p. 7, 14-83; idem, Glosarul cuvincelor romanesti din documentele stavonroméne, Bucuresti, 1946; idem Date noi privind romanismele din documentele slavo-romne de pénd la mijlocul secolulu al XVI-ea, fn Actele celui de-al X-lea Congres Internajional de Lingvistica 51 Fiologie Romanica, Ii, Bucuresti, 1971, p. 1055-1058; S.B. Berstein, Razyskanija v oblast! bolgarsko) isoridesko) daleliologl, 1. 1: Jazyk valastich gramot XIV-XV vekov, Moscova-Leningrad, 1948, p. 240-241, apud G. Mihsil8, Studié de lingvisticd gi filologie, Timisoara, 1981, p. 206; 1D. Negreseu, Limba slava veche, Bucuresti, 1961, p. 101-115; A. Rosetti, Slavo-romanica, Despre limba slavé a hrisoavelor muntenesti din sec. al XiV-lea, in Studi si Cercetdri Lingvistice, an XI, 1961, ne. 1, p. 91-93; Djamo, Limba decumentelor, p. 359; G. Mikal, Dictionar al linbilromane vechi (sférgitu sec. al X-leainceputul secoluul al XVL-Le), Bucuresti, 1974, p. 31-50, cu un istoric al contributilor la studierea problemei lexicului romanesc din documentele slavo- Stavona romaneascd, p, 264, 289-301; O. Stoieoviei, op. cit, p. 213-242 Dictionarul elementelor romdnesti din ccumentele slavo-romne, 1374-1600, Bucuresti, 1981, passim. Despre concluzile Ii I. Veneli, referitoare la limba textelor moldovenesti sia celor muntene, v. D. P. Bogdan, Texiele slavo-roméne in lumina cercetdrlor rusest. Ill. Studii de limba $i ortografie, in Analele roméno-sovitice, ‘trie, 1957, nr. 3-4, p. 63. P. P. Panaiteseu, Manuscriseleslavo-romdne din Biblioteca Academiei R.P.R., Bucuresti, 1959, 1, p. X-XI; LD. Negrescu, op. cit, p. 271; Slavona romdneascd, p.264. Despre limba eelor mai vechi documente moldovenesti, in idem, Serieri alese, ed, cit, p. 570-574, cu 0 Prezentare a principalelor puncte de vedere convergente cu ale sale, exprimate pind la momentul apariteistudiului su, D. P. Bogdan, op. cit, p. 63; Barbulescu, Cureniele lterare, p. 331; M. Mitu, Termeni de origine polonezd In ‘ocamenteleslavo-moidovenesti, in Romanoslavica, VII, 1963, p. 163,194 _ CRISTIAN NICOLAE APETREI bh ‘A. L. Jatimirski® au avut in vedere dialectul bielorus iar S. B. Bernstein" a indicat drept zon de iradiere lingvistied intregul grup rasaritean de limbi slave. Un alt grup de cercetatori a subliniat faptul c& este vorba despre limba slava veche, in redactia medio-bulgard, peste care s-au suprapus diferite influente: ruso apusene in viziunea lui L. Miletié™ si O. Markov®, slave rasaritene ~ ruse, ucrainene i bieloruse la Grigore Nandrig®, rutene si polone la Petre P. Panaitescu si Gheorghe Ghibanescu”, sirbe medii si ruse medii a lie Barbulescu”, Damian P. Bogdan” gi I. D. Negrescu’®. Cercetarile mai recente au pus in evident& faptul ca limba documentelor slavo-romane din Moldova a fost redactia medio-bulgara a limbii slave vechi, carea asimilat o serie intreagé de influente predominante ruso-ucrainene, la care trebuie adaugate cele poloneze®. Limba documentelor, asa cum a fost definita de lingvisti, este diferité de cea a literaturi, in special a cell cu caracter religios gi istoric’”, Trebuie remarcat, de asemenea, c& intre documentele cu caracter intern si cele cu caracter exter se constaté deosebiri rezultand dintr-o influent& mai accentuaté a limbii roméne supra primelor si 0 influent& mai consistenta a limbii poloneze in documentele externe gi, in special, in cele care reflectd legaturile Moldovei cu Polonia si Lituania”’. ; ‘in coea ce priveste subtipul muntean, parerile cercetatorilor au caracter unitar, subliniind 8 acesta are traséturile de bazi ale mediobulgarei, continudnd in parte pe cele din slava veche, peste care s-au suprepus ‘elemente sérbo-croate, in acest sens fiind aduse ca argumente lexicul, fonetica si morfologia”. Desi utilizata intr-o masur& mai restrdns& decét cea in limba slavA, serierea in limba latind a corespuns ia Tarile Romane atét nevoilor interne, cét mai ales celor de factura externa. Dacd pentru necesiaile interne a fost folosité mai ales de ctre biserica catolicd, de locuitorii catolici de origine straina, maghiari si german, din oragele moldovene si muntene, pentru cele exteme, alfabetul si limba latina au fost folosite de servcile cancelariale domnesti si boieresti tntr-o msur& mult mai mare, aga cum arati materialul bogat care sa pistrat™, Ca urmare a intereselor si multiplelor legaturi, de naturd economica, politica si culturald, pe care Tarile Romine le-au dezvoltat pe parcursul evului mediu cu. Ungaria, Polonia, Curia papal, Curea habsburgica si oragele transilvinene, documentele latine romanesti reflecta. un formular de inspirae ‘occidentala, care se individualizeaza in secolele XV-XVI, suferind influente din partea limbii vorbite, similare %D. P. Bogdan, op. cit, p. 64, 70-71; M. Mitu, op. cit, p. 165, nota3; p. 167-168. * p, P. Bogdan, op. ct p. 82 ® Barbulescu, Curentelelterare, p.332; M. Miu, op. cit, p. 166, © D.P. Bogdan, op cit, p. 76. ® Op. cit, p. 12-13. "Joan Bogdan si studiile de istorie slavi la roméni, extras din Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei, VI, 1928, p. © Permanenja limbo slavone in Tarile Romane ca rojiune juridicd de stat, in Anuarul Scolii Normale ,Yasle Lupu", lagi, 1927-1928, nr. 3, p. 52 ® Cureniele lterare, p. 346. Fondul comun Moldovei si Tasii Romanesti tl constituie tn viziunea acestu mt ‘medio-bulgara ci macedo-sava, limba vorbité in nordul si centrul Macedonie, cu tristturi apropiate mai curénd de linb= sib, v ibidem p. 300-301 * Coniribusiuni ta studiul diplomaticet vechi moldovenest, extras din RIR, Il, 1934, fase. 1-4, p. 11; idem, Caracterul mbit, 7. Op, cit, p. 287 % 0, Stoicovici, op. cit, p. 241. Definité ca medio-bulgard de Barbulescu, Curentelelierare, . 259; bulgara medic si sirb8 medie de D. P. Boa Caracterul limbit p. 7; limib8 mai apropiatd de slava bisericeasc& de cite Panaitescu, Inceputurile scrsulu, p. 15. % pentru o evalvare a rezulttelor lui A. lajimirski in aceasta diecte, v.M. Mitu, op. cit, p. 168; pentru rezulatt proprilorcercetari,v.ibidem, p. 220 "Bogdan, Relayile, p. XXX-XXXIV; Barbulescu, Curentele literare, p. 269-270, 325, cu 0 prezenatt # istorculuicercettrilor in care a fost accentuat® influenta exclusiv8 a limbii bulgare; G. Nandris, op. cit, p. 9-10; Boss Garacteral limb, p. 6-7; dem, Diplomatica slavo-romand, in DIR. Inroducere, ll, Bucuresti, 1956, p. 67-68, edt element ale limbii neobulgare: S. B. Berstein, loc. cit, p. 206; 1. D. Negrescu, op. cit, p. 286-287; Djamo, Limi ddocumentelor, p.377; G. Mibaild, Influensa slavond in vocabularullimbii romdne lierare, tn loc. cit, p. M18. "© R. Manolescu, Scrierea latina in Tara Roméneascé si Moldova in evul media, in Revista Arhivelor, an 1X: 1966, p. 67-68; S. Jak6, R. Manolescu, Scrierea latind in evul mediu, Bucuresti, 1971, p. 134-135; L. Simanse, G. Ignat, op. ci, 1, p. 112-113. Este probabil ca in primele decenii de existent a statelor medievale rominest lit lating 38 fi manifestat o ascendensA asupra celei slave, raportul find rasturnat odat& cu tnfiinjarea mitropolilor autortatea canonic’ constantinopolitan, ibidem, p. 122.3 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 195 celor sesizate in cazul documentelor slavo-roméne"™'. Din acest punct de vedere, cele mai numeroase si mai caracteristice sunt scrisorile adresate de doroni, dregitori, sfaturi municipal si persoane partculare sfturilor rmunicipale din Brasov, Sibiu 5i Bis fncepénd cu secolul al XVI-lea, in cancelariile Térilor Romane de la sud si est de Carpati, utilizate pentru redactarea corespondenfei extern, limt care acestea igi asigurau serviciile unor dieci specializati™. {n acest context, un loc important revine limbii poloneze, care va fi utiliza eu precidere in Moldova, in parael cu limba latin8, pentru corespondenta cu si privat, ca 0 consecinfé a relatilor strinse pe care le-aintrefinut cu Polonia'™ Tzvoarele istorice demonstreaz& c& incepénd cu secolul al XV-lea in Térile Romane incepe s& fie {ntebuinfatd pentru necesititi scripturale si limba romana™, Primele exemple de texte redactate in aceasta limbé, pistrate pind astizi, dateaza din secolul al XVI-lea, imbricénd doud forme: texte laice cu caracter public si privat, gi texte religioase,reprezentind traduceri din limba slav8. Spre deosebire de textelereligioase traduse, in cazul cdrora s-au admis influenfe str&ine, mai mult sau mai putin determinante™, in cazul textelor au explicatia intr-o serie intreags de transformari interme de facturd al XVi-leal®, In isoriografia roméind importanta textelor laice (scrisori, zapise de vinzare-cumpirare, acte de danic, testamente, etc.) a fost uneori ignorats, in beneficiul celor cu caracter religios"™, in domeniul limbii consider’ c& ambele tipuri de texte reflecté stadiul corespunzator de evolutie a limbii roméne, in care aceasta nu are capacitatea de a exprima cu claritate notiuni si sentimente superioare, ceea ce auii confers, incé, acces la diferitele compartimente ale culturi" cep 88 fie olonez8, maghiard, greaca si ture’, motiv pentru 'N. Grimada, op. ct, p. 154, 183; D. Ciurea Observaif pe marginea documentelor latine romdnegti, In Apulum, I, 1943-1945, p. 219, 249; idem, Diplomatia latind in Tarile Roméne. Noi contribup, in AILAI, VI, 1971, p. 18 "®M, Holban, Accente personale gi influense locale in unelescrisori latinsti ale domnilor romani, in RI, XXIX, 1943, ng, 1-6, 1943, p. 51-86. "IN, Gramad8, op. cit, p. 183-187; A, Veress, Documente privitoare la istoria Ardealulul, Moldovei si Tart Ronénesi, Ml, Bucuresti, 1931, p. VIl; in continuare: Veress, Documente; M. A. Mehmed, Documente turcesti privind istoria Roménici 1455-1774, Bucuresti, 1976 l, p. XVII, pena cel a mbit osmane; A. Elian, Elemente de paleografie recoromdnd, in DIR, Introducere, Bucuresti, 1956, I, p. 365, pentru documentele redactate in limba greac8 \'D, Ciurea op. cit, p. 232. 10 Pad, Cd seri romdney?, Arhiva cei Sini Lterare, esi an XXVI, 115,019 N.lowga, Lacul romdnilor in storia universal, edie ingrjtt de R. Constantinescu, Bucure p. 182; $. Ciobanu, beth. 3132, 39; Bogdan, Coraceral limb, p43 presupe ultaaes bil romdne ht brouoeele dp cares ‘raduceau in limba slavdactele de cancelatie in secolele XIV-XV; Panatescu,Inceputrile serisull, p. 62-65; N. Cartan, 4p. cil p. 81; G. Ivanescu, Istoria limbii romane, Bucuresti, 1980, p. 499-505; S. Pugcariy, Istoria literaturii romaine. Epoca veche, edit ingijita de M. Vulpe, Bucuresti, 1987, p. $051; 1. Ghelie, Inceputurle srisului In limba romana. Conribupi flologice si lingvistce, Bucuresti, 1974, p. 18-20; idem, A. Mares, Originile scrisului in limba romné Bucuresti, 1985, p. $4. In istriografia mai veche s-av formulat gi alte opinii care au plasatfnceputuril scrierit tn lr ‘omind inainte de aceastA dtd, ef. P. Cancel, Cdind au imprumutat romani alfabetul chirlic in vol. Lui Nicolae lorga omagiu, Craiova, 1921, p. 69 si $. Pasce, Conribupt 1a istoria inceputului scrisului romdnesc, in Cercetdri de lingisticd 1, 1956, p. 86-88, care sustin c4 momentul respectiv se plaseazA la sfrsitl secoluui al Xill-ea gi inceputul secolului al XIV-1ea; O. Densusianu, Istoria limbiiromidne, Il. Secolul XVI, editc ingrijita de J. Byck, Bucuresti, 1961, ».9, Impreund cu I. Minea, Din istria scrisului romanesc, in Cercets, an XII-XVI, nr. 1-2, 1940, p. 712, plaseaza ‘erlagi moment la o dat anerioard secolului al XV-lea; A. Rosetti, [storia limbii romaine de (a origini pnd in secolul 41 XVea, Bucuresti, 1968, p. 468, consider8c& pentru necesitile de 2i cu zi s-a seis romaneste din totdeauna Istoriografia romana a acordat oatenje deosebitd primelor texte religioasetraduse In limba. romdna, unde s-au Configurat mai multe teorii eu privte la posibilele influenfe externe care au stat la baza acestora, Pentru istoricul [rocuparitor gi discutarea principalelor aspecte ale problemi, v. I. Ghefie, A. Mares, op. cit, p. 23-65, cu intreaga Uibliogrfie a probleme. O, Densusianu, op. cit, p. 9; P.P. Panaitescu, Literatura rome tn secolle XV-XV1, tn Iora literaturiromdne, |. Folelord Literatura romdnd tn perioada feudala (1400-1780), comitetul de redacfe al volumulu: A. Rose, redactor 'sponsabil; M. Pop, 1 Pervain redactor responsabili adjuncti; A. Piru, secretar, Bucuresti, 1964, I, p. 249; Panaitescu, ‘ncputrilescrisului,p. 6-7, 43-54, 168-171; G. lvanescu, op. ct, p 511; 1. Ghefi, A. Mares, op. cit, p- 54, 68 "Cf. Burbulescu, Curentleliterare, p.$4-59, 369-393; §. Ciobanu, op. cit, p. 31-75; N. Carton, op. ci, p. 81-85; G.ivangscu, op. cit, p. 499-507, care discut exclusiv problemele traducerilor religioase. " 0, Densusianu, op. city p. 14-15; Panaitescu, Inceputurile scrisulu, p. 62-65; A. Rosetti, Iforialimbii romane 41a origint pdna in secolul al XVUI-le, Bucuresti, 1968, p. $84; G. lvanescu, op. ct, p. 511-513; 1. Ghefie, A. Mares, cit, 67-68.196 __ CRISTIAN NICOLAE APETRE! 4 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI REFLECTATA el IN DOCUMENTELE TARI ROMANESTI $I MOLDOVEI IN SECOLELE XIV-XVI__. Termenul Ase provine din limba slava comuna'", avand in textele paleoslave sensul fundamental de casi”, precum si multiple sensuri derivate, cum sunt cele de ,,familie”, ,slujitori”, avere”, ,biserica”"? jy Jimba bulgard, termenul desemnez nojiunile de ,locuinta” si .famitie””, in vreme ce in documentele emise de cancelariilefaritor bulgari, rAmase, din p&cate, putine la numér, este intlnit cu sensul de ,biserica” say casi a Domnului". in limba sérbo-croaté, termenul inregistreazé sensurile de_,locuints™"", familie” gi »patrie”™"S insi monumentele literare medievale sérbo-croate il utilizeaz& in special cu acceptiunile de hram at unei méndstiri sau biserici'” si de "locuinta”™"*. Cu referire la varfurile societatii sirbo-croate, termenul este utilizat atat cu infelesul de locuinté regala'”” si nobiliara™, cat si cu.acela de ,domeniu feudal”, complex economic sau ,gospodarie”, menit si asigure acestora mijloacele necesare de existenta!™. : Sensuri similare, precum cele de ,biserica”, familie” sau ,neam"'™, ,gospodarie”, complex ‘economic boieresc sau {aranesc™, sunt regisite in izvoarele medievale rusesti, sensuri care s-au mentinut si in limba rusé modernd. in privinta sensului de constructie destinata locuirii, respectiv ,locuinta”"™, trebuie subliniat c termenul se aplica intregului spectru social, de la resedinfele cneazului si ale boierilor pana la bordeiul faranuluil?. "© Djamo, Contributit, p. 139. '" F. Miklosich, Etymologisches Worterbuch der slavischen Sprachen, Viena, 1886, p. 48; E. Bemeker, Slavische hrestomathie mit Glassaren, Strassburg, 1902, p44; in continuare: Bemeker, Chrestomathie; A. Leskien, Handbuch der altbulgarische Sprache, Weimar, 1910, p. 284; A. Vaillant, Manuel du views slave, Paris, 1948, I, p. 90, Il, p. 93 E, Berncke, Slavische enmologisches Warterbuch, i, Heidelberg, 1924 p.210; n continuare: Berneker, SEW; M. Vater, Russisches enymologisches Worterbuch, Heidelberg, 1953, |, p. 361; L. Sadnik, R. Aitzetmller, Handworterbuch zu den alikirchenslavischen Texten, Heidelberg, 195, p. 157 1B Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, 1862-1865, p. 171 Lexicon; Slovnik, fase 9, p. $05-506; Slovnik Jazyka Staraslovénskéno-Lexicon linguae palaeoslovenicae, fase 1-3, Praga, 1958-1986, in continuare:Stovnk "9 Bemeker, SEW, 1, p. 210. "4 G_A. Ilinski, Gramoty bolgarskich carej, Moscova, 1911, p. 133. "5 Berneker, Chrestomathie, p. 253. "6 Idem, SEW, I, p. 210. '" Miklosich, Monumenta Serbica, p. 212, nt. CXCVIIL: luca cf nossatumms recneamma Banka an somo cxeruye apeuerpetare Mbuzanas, a scris aceast® porunca domnul Vile in casa sféntului arhanghel Minas F. Miklosich, Monumenta Serbica Spectantia Historian Serbiae, Bosnae, Ragusi, Viena, 1858, in comiust: Mikdosich, Momumenta Serbica 1 Fturmuzaki, U2, Apendice 1, p. 778, nr. DCXXXVII: M no méRasanK ECAKH MoV, KOM KoyAETA. neyeTHA xovoy at w sesupaTH sh ssma ctoH,,5i orice barbat care Ijirepudiaz8 ca pedeapss soia decSzut,s8 o dia la cast {parintlor] ei"; Hurmuzachi, Documente prvitoar la istoria romanilorculese de Eudoxiu Hurmuzachi, V2 (1346-1450, culese,adnotate gi publicate de N. Densusianu, Bucuresti, 1890, in continuae: Hurmucachi " Miklosich, Monumenta Serbica, p. 100, nt. LXXXIII: ypoycotoyaey sanncasanomoy th xemoy upuasuctt ‘nw, shrisovul pe care il criem in casa domniei mele”. "° Peretz, Zakonicul, p. 23, art. 61: «MAM mpliAt EAsCTEAWh Ch GOHCKE Aomemn (...) aXe ra KTO megnHEL Mt CHARS Ad SOAK A0M AF, MEAEAETOY'SM_A TptAE AM cevas, yclnd vine Un vlaselin cu armata acash (...) dic cheama cineva la judecat; sa fie acas& 3 saptamni,apois8 vina la judeeata; I, Peretz, Zakonicu Ii Stefan Dusan fa Serbiei (1349-1354) comparat cu legiuirile bizantine, slave si romane, partea 1, Bucuresti, 1905, in continua Peretz, Zakonicul *2 Costachel, Termenul Aea, p. 246-247; V. Costichel, Termenul Aes (Dom) in actele slavo-roméne, in Studi Ine, 6, 1953, p. 244-247, in continuare: Costachel, Termeni "81-1. Sreanevskij, Materialy dja slovarja drevne-russkogo jazyka po pis’menrym’ pamyjatnikam’, 1, Sanktpetersbut 1893, 1, col. 700-701; In continuare: Sreznevskij, Materialy; I. 1. Sreznevskij; Dal’, Tolkovyi slovar, 1, p. 466; V. Dil Tolheyslovar wogo russkogo jazyk, IV, Moscova, 1987, taconite: Dal’, To ko slovar. " Sreznevskij, Materialy , col. 700; Dal’, Tolkovyi slovar, I, p. 466; B. D. Grecov, Téranii in Rusia din impart cele mai vechi st pénd in secolul al XV1-Lea, Bucuresti, 1952, p. 121; Costtchel, Termenul Ae, p. 247. 4 Bemeker, Chrestomathie, p. 113, " Sreznevskij, Materialy, I, col. 699-700; Dal", Tolkovyi slovar, 1, p. 465.TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 197 fn documentele Tari Romanesti, cu sensul de resedinta boiereascd, termenul este intélnit intr-un numar restrins de cazuri, Un prim astfel de caz este o scrisoare adresata de jupanul Dragomir Udriste autoritatilor fragovene, in care acesta.preciza cl: MeMEME pHMAoW(E) FANN HASEEKE 340, CAHN EADYEE, EL som HOH S ‘spicot!™, ,,2 venit un om rau, un hot, la casa mea din Bucov", in aceeasi ordine de idei, un act emis de cancelaria domnului Alexandru al II-lea menjioneazi: soar x8nan AeurSunn sHEwE teanew 64N8"”, ,cascle jopanului Dobromir fost mare ban’. Un alt act, privat de aceasta dat, redactat in anul 1573, care consemneaza 2 infrjire de ocin& in mediul boierimii mici de tard, demonsireaz’ faptul ci termenul putea avea, de asemenea, sensul de ,gospodarie”: raat AperSwnn, ww eye Saexnue 6 ,0m $uT8A08 .6w. AcnpH roTOEN de KOH M Ae BOdEH™, astfel Dr&gusin, el inc& a agezat in casa lui Fatul 2800 de aspri gata gi un cal si 4 tai”. Imaginea asupra acestui din urma sens, avut de acest termen in legaturd cu boierimea, este confirmaté de unele situafi in care este uilizat cu referire a ,casa” domneasca, in care cel mai adesea are sensul de domeniu domnese sau de ,gospodarie” domneasca™, aga cum se exprima, de exemplu, un document de la Vladislav 1, in care se vorbeste despre o danic de: yHalsas néprupe wr sews recnoacTEs mn™, ,o mie de perperi din casa domniei mele”. Termenul, avand accepfiunea de ,locuinta”, poate face referire si la alte segmente sociale, cum ar fi: sBracii: WK CHpallt aa (...) 4 EME MY soma HM naknbere””, dar oamenilor siraci (...) vi le prddati casele”; slugile domnesti: 4 ceam Wao8$ee, UTS WE AOMECTR CHASM KMHTA, 4 BHE AS Ta weruteTs AA WTHAE Asm cH”, “iar pe omul care va duce aceasté carte si-l lisafi si se duc 1a casa lui”; AKO FOBopHM TOCKACTEC EH, Ad NE WeMBUNTE nara WaoKsKA & TERMNHUS, FE HE HH cE 2 A MB Ad TA GAMBOANMATE, AA CH AoWTHT soma cH!” ,asa VE grBiesc domnici Voastre, $4 nu fi pe omul nostra in temnifa, c&ci noua nu ni se pare bine, ci sil sloboziti s& vind la casa lui”; sau orBgenii: 4 XM As weTaenTe wnnsH acm wr Bpauor, at nat soment cu™, ,s8 lAsati pe acei sasi din Bragov si se duet la casele lor”. Jn documentele moldovenesti apare, mai ales in secolul XV gi in prima jumftate a secolului XVI, in pozitia actelor de danie sau de intarire de ocine, ca o dovada a faptului c& ocina apartine aceluia cdrui Intireste, sau unui urmas al acestuia, deoarece unul dintre acestia a avut sau are locuinta in locul respectiv: gaan fomes eat (...) TPM cad: eanmo ce4o MA Kosniak rag m8 ecr (b) aoe (...) 4 TPETIC ef40 We Spuasat, ras a8 er(s) aptirut soma”, ,i i-am dat (...) tre sate: un sat la Cobia, unde este casa lui, (...) iatal treilea sat pe Barlad unde este alti casi a lui"; adam moTepRawan rom Mah (...) FANO cEH0 (...) ourwn rae we1(4) AWC) Abas MOK), WebeNA gou4e™®, ,le-am dat gi le-am intarit(..) un sat (...) Folesti unde + fos casa bunicului lor Stefan Foale”. fn a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, cind formulele respective de tancelarie se estompeazs, termenul continua si indice locuintele boierilor moldoveni: A&A HM cBow ‘wer wr gayoptuw 8 soascT @pyenenen rat c8r wm sowent!™, ,si le-a dat partea sa din Zahoreni in finutul Orheiului, unde le sunt cascle”; H TéKOMARpE AdAs CRON somoKE WT TpEr C8uast!™, si de asemenea i-a dat casele sale din targul Sucevei”. in ceea ce priveste referirile la ,casa” domneasca, apte si completeze ‘ecesarul de informatii, un act de la Alexandru cel Bun precizeazA in legatura cu niste mesteri zugravi "© Bogdan, Relafile, p. 295, nr. CCXL. " DRH, B, VII, p. 186, nr. idl. "* DRH, B, VIL, p. 168, nr. 128. "® Costichel, Termenul Aon, p. 248. 1° DRH, B, 1, p. 18, nr. 6; Costachel, Termenul Aou, p. 244-248, " Bogdan, Relajile, p. 250, nr. CCX. ® Bogdan, Relajile, p. 95, nr. LXXIII. "™ Tocilescu, 534 documente, p. 416, nr. 416; G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-roméne din Tara Foméneascd $1 Moldova privitoare la legéturile cu Ardealul, 1346-1603, Bucuresti, 1931, in continuare: Tocilescu, 534 ocumente. * Bogdan, Relayile, p. 286, nr. CCXXXI; Djamo, Contributi, p. 139. REDRH, Ip. 52, 1.37. "* M. Costicheseu, Documentele moldovenesti de la Bogdan voievod, Bucuresti, 1940, p. 76, nr. 10; tn continuare: Costéchescu, Documente Bogdan, " Moldova in epoca feudalismului, 1. Documente slavo-moldovenesti (veacul XV - intdiul patrar al veacului XVI), Yh alcanuit de P. G. Dimitiev, D. M. Dragnev, E. M. Rustev, P. V. Sovetov, Chisin8u, 1978, p. 130, ne. 33, in Srtingre: MEF. ™* Ghibaneseu, Surete, XIX, p. 169.198 CRISTIAN NICOLAE APE! i contactati de domnie: 4 Wau mawT MHCATH H4NK 26 THA AES cE4s AEE Up(t)K(¢)EW (...) HAH FAMH ony aw np8cr(4)™, iar ei ne yor zugravi pentru aceste doua sate, doua biserici (...) sau o casa sau un pridvor" Un document de la feremia Movila demonstreaza cA, pe parcursul secolelor XIV-XVI, termenul A9M& a putt! avea si in Moldova, sensul de ,familiari” sau slujitori ai domnului: past excemS 40m W-wadnuy r(o)en(e)acts(s) au", ,.si pentru toatd casa gi slujitorimea domnici mele”. Termenul este intalnit in actele ‘moldovenesti cu sensul de locuingé si in cazurile in care se refera la alte categorié sociale. Documentele de ccancelarie din secolele XIV-XVI fae dovada cd prin intermediul aceluiasi termen erau desemnate locuinfle negustorilor: Comm AsaH AMBOEAHOM ABW AEPKAAH COBN WENH AGM TOprescKCUM wenvarM oy Coyuaet!",’ am dat vvoie liovenilor s8-si find 0 casi in Suceava dupa obiceiul negu{étorilor”, precum si cele ‘ale firanilor: 4 YOTUP RTOMD C£AG Ad ECTS KOAHKO GMMOMETR OMHEATH FANO CEAD MA AKA AECER ome ocurTa! ig hotarul acelui sat s& fie cét vor putea si foloseascé 20 de case”. In Cronica lui Azarie, termenul este folosit cu sensul de viste ch Awanu S4aToYpANAWAR M EHAEEE ECA NpASAMUM HHUBCOME HaAWAl”, jar Voievodul a cercetat toate casele in care se pistra aur, si le-a vazut goale”. La Mardarie Cozianul, apare in termenul compus xewectpowTeactus! pe care acesta il traduce prin ,tocmire de case”. Provenit din slava comunt'™’, atepe este un termen care are in textele slave vechi acceptiunile de nlocuinga”"”, ingraditura”™*, curtea din jurul casei nobiliare, precum si ,,gospodarie” sau rbo-croata termenul este intalnit atat cu sensul de ,curte”™, cét'mai ales cu sensul de ,palat””", flind asociat, deci, cu idea resedingei unui personaj din elita societai. Pentu , relevantd in aceasta privinfa este, spre exemplificare, traducerea mediobulgard a unei versiuai in care termenul desemneazi ansamblul resedinfei regelui Menelaos". Pentru cel al Serbiei, pot fi aduse in discufie ceva mai multe elemente. Astfel, de exemplu, intr-un act din 1391, emis de voievodul Radit, termenul apare desemnind resedinja acestuia, unde a fost redactat documentul in cauza"®, in vreme ce unele © DRH, A, I, p. 56, nt. 39; v. si Repertoriul monumentelor si obiectelor de arta din timpul tui Stefan cel Mark Bucuresti, 1958, nr. 41, p. 234: Iw Cregan tos(tous) (..) eBTEepH CAN asdoxs, fo Stefan Voievod (...) a fleu aces " ; Nicolescu, Stefan cel Mare, p. 283-284, ce 1. Caprosu, P. Zahariue, Documente privitoare la istoria orasului lap. Acte interne (1408-1660). blag, 199%, p.75,n0. 51 “*\ Bogdan, Documente Stefan, Il, p.276, nt. 128 ' DRH, A, Ill, p. 475, nr. 265; Costichel, Termenul hom, p. 247-248, Cronicile slavo-roméne publicate de 1. Bogdan, edie revizutd $i completata de P. P. Panaitescu, Bucuet 1959, p. 130; in continuare: Cronicile slavo-romae. ™* Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romdnesc gi tlcuirea numelor din 1648, publicate cu studiu introductv, note si indicele cuvintelor roménesti de G. Cretu, Bucuresti, 1900, p. 161 “S Djamo, Contrib, p. \4l \ Berneker, Chrestomathie, p. 44 A. Leskien, op cit, p. 283. © Miklosich, EWSEE, p. 53, lem, Lexicon, p. 156. ‘Slovnik, fas. 11, p. 470. ' Bemeker, Chresiomathie, . 236, pentru cazul sérbo-croate. ! Bemeker, SEW, I, p.241. In documentele inteme de cancelarie ale tarlor bulgar,termenul este utilizat, ns? sensul de yeast”, un document din 21 septembrie 1378 utilizéndu-I cu reerie la faranii mandstiri Rila, ef. GA. op. cit, p.27, ne. 5; p. 132 Butler, Monumenta Bulgarica, p. 305: WTpHNA ca KX mops, H oTHAs EX EpMKM, W npweTs me4 AEA Mencaorussn, i epi de pe mare, si trimise dupa grec, gi ancora in faa curi lui Menelaos”. Relevant este fapel cf sce text utlizeaza in mod simultan termenul neaevs, cu referee la aceeasi reyedin, de unde se poate eoneluziona ch ct it termeni sunt sinonimi; T. Butler, Monumenta Bulgarica. A Bilingual anthology of Bulgarian texs from the Sth o 13 century, Michigan, 1996, in continuare: Butler, Monumenta Bulgarica . "® Miklosich; Monumenta Serbica, p. 220, nr. CCV: 8 aewrs atopeys 8 atopeye, ,la curile mele din Zabon’s v. si cazul resedinfl patriarhuli, la Butler, Monumenca Serbocroatica, art. 113, p. 102: Xen ceyxam apexin of AY Wuperes am, TEpt ovTENE ME At soricare dintre captivi este finut la curtea domniei mele, epoi fuge ls curtea patriathului,s8 fie liber, iar dack ‘urea imparatului, s fie liber"; T. Butler, Monusenta Serbocroatica. A bilingual anthology of Serbian and Croat ‘ex from the 12th 0 the 19th century, Michigan, 1980; in continuare: Butler, Monumenta Serbocroatica” ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 199 nicole ale Codului de legi din Vinodol utilizea2A termenul pentru indicarea anturajului' si a scaunului de judecata™ al contelui de Krk. {In limba usd, termenul indica realitati similare celor evidentiate pana acum". Izvoarele de limba rust veche reliefeaz sensurile de ,locuintS”, ,casi'” si ,gospodarie”'™* care se utilizeaz& atat in cazul locuitorilor de rind, cat gi.in cel al cneazului, al inaltilor prelati, precum si al boierilor. Trebuie remarcat, tot in acest context, c& in cazul resedinjelor aparjinand litei societijii medievale ruse, termenul poate face tr inclusiv Ia personal” de deservire in timp de pace, transformat in slujitorime militar in timp de rAzboi, in fruntea cfruia se afla un majordom (asopeuxitl-apopexni), de la care acesta: in actele cancelariei Tari Romnest,termenulutlizat ou referce la regedinfele boieresti se tntlneste {tun numar redus de cazuri. il regasim, cu aceastd acceptiune, intr-un act de la Mircea cel Batrén, care face referire la: autp 4a mecte Xnnerewcrom, ume npudonn TérB4 upexen!, ,curtea de pe locul Hindtestilor pe care “Tot astfel il intilnim intr-un document emis de marele ban Dobromir, care pe Otros navay teannom8 san wr asopa'®, "Neagoe vitaful ban de la curte”. Termenul se intalneste si cu accepfiunea de ingréditur& dispusi in jurul casei boieresti™: maxon as mm ect 8 Muynewn ceatso wr x8ke H CRC Aop M CRE rpaaMNE wHoAd'® ca SB-i fie in Mibaesti vated de casi gi cu curte si cu gridind imprejur”; KesTosanue ure fer wa éaTeEaT no whee 479 Susnna no atep wr xprcTe xBcee!, ,cheltuiala pe care a cheltuit-o el pe casa care a fcut-o $i pe curtea din jurul casei irile la curtea domnease& credem cA sunt, din nou, necesare pentru a intregi poleta semantic& a ,curti” boieresti. Din aceasta perspectiva documentele au in vedere sensuri precum cel de ™ Butler, Monumenta Serbocroatica, p. 85, art. 5: nistar manie za ne imaju platit g(ospo)d(ijn knez gdi se koli i rogu od svoih perman éinit 1 za se 2a svoju obitel i za vas dvor of nabliznago skota te i se opcine :gora imenovanich, ,prin acelasi mijloe domaia sa cneazul trebuie 8 plteasc’ pentru ele cdnd are pe si trimigi se aducd pentru sine sau pent intreaga sa curt, in cele mai apropiate vite ale acleiagi comunitii, dela oricare dintre oamenii mai sus mentionati"; v. i Peretz, Zakonicul, p. 32, art. 106, unde anturajul viastelinilor apare desemnat prin expresia: kepant, taacrbecn "5 Butler, Monumenta Serbocroatica, art, 21, p. 88: da ako Zeva zéni sverte pokrivacu vite recem: plaéa 2 libre dora, @ onoi 2 ove, ,dacd o femeie trage 0 alls femeie de, mai sus menfionatul, acoperdmAnt al capului, webuie $8 alas cur dou lie, iar femei dou o 8¢ ax Vasmer, op. cit, I, . 331-332; Dal’, Tolkowy slovar, lp. 422-423, °™ Becker, Chrestomathe,p. 112. “ Sreznevskij, Materialy, I, col. 642-644; B. D. Grecov, op. cit, p. 121, $26-528; Bemeker, SEW, indica si pe cel at” care, in mod evident, nu poate fi coreat decit cu locuinje ale varfurilorsocietajii medievale rusest. '® Srezevskij, Materialy, l, col. 644; Dal’, Tolkovyi slovar, I, p. 423. “©. Balan, Vornicia in Moldova, in Codrul Cosminului, VII, 1931-1932, p. 75; B.D. Grecov, op. cit, p. 484-487, 528. ‘" DRH, B, l,p. 26, nt. 9. " Mentiunea documentard este confirmati de rezultatele investigaiilor arheologice care au pus in evident txistenja tn localitatea respectiva unei locuinfe de zid, databila tn secolul al XIV-lea, v. E. Busuioc, P. Besli, Descoperirea unei curf feudale roménesi la Hindtest, in Studi Vilcene, 8, 1982, p. 37-40; E, Busuioe, Curtea feudald dela Hindtesti, in Documente Recent Descoperite si Informagii Arheologice, 1982, p. 48-51. "© DRH, B, VI, p. 192, nr. 157. Despre dregStorii de la curtea matelui ban, v. §. Stefiinescu, Bania in Tara Romaneared, Bucuresti, 1965, p. 171-173. “ Demonstrarea pe cale arheologi investigarea resedinfelor boieresti de la id. Buziu si Catdlui-CAscioarele, jud. Iov, datate in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, care au evidentat ‘mplasarea locuinel in interiorul une curtne de zid (1, Chicideanu, O asezare dn secolele XIV-XV la Brady, jud. Burd, in CABucuresti, IIL, 1979, p. 430; idem, Mandstirea Bradu. Scurtistoric $i cercetdri arheologice, in vol. Spiritualitate i istorie torsura Carpayilor, Bucureyi, 1983, ll, p. 196-200; idem, C. Modoran, Cercetdri gl rezultare la Méndstirea Brodu, in 80R, an XCV, nr. 9-12, 1976, p. 998-999; T. Sinigaia, Arhitectura civild de zid din Tara Roméneascd in secolele 2IV-XV UI, Bucuresti, 2000, p. 146-147; G. Cantacuzino, G. Trohani, Sdpdturile arheologice de la Cétélui-Cascioarele, ‘hd Tfon, in CaBucurest, il, 1979, . 297 i fg. 2a). in condiile tn cae reulatele ceeearilor azheologice sistematice in cazurile celoralte astfel de resedinfe, incadrate cronologic secolelor XIV-XVI, nu au relevat coneluzi timilae, este de presupus ch ingrSditurile, la care pot s8 se refere astfel de documente, erau amenajate din lemn (.L.Batina, A. Batrina, Cui boieregt in Moldova medieval, in Magazin Istoric, an XVI, ex, 2, 1982, p. 17). 5 DRH, B, IV, p. 20, nr. 17. “© DRH, BVI, p. 120, nr. 73.200 - CRISTIAN NICOLAE APETREL 18 regedin(i'®”: aa ce aseawT M3 anopa ate care roacnoacnt'™*, ,.s3 se dea de la curte doua slugi domnesti” ji de domeniu domnese, ,gospodirie” domneasca!™: réxa ter nowexa8 exc Cranw8a n Tar8a n Bscwa # Sun, Ad CAT E3EAM KOHN Ha atErs atope!™, acolo in mijlocul vostri se afl Stanciul si Tatul si Vasile i Ulan, care au luat caii din curtea mea”. intr-un numar mare de cazuri termenul vizeazi persoanele din anturajyl domnuluil”': wr npea sxctm axopa recneacres mit!”, “dinaintea intregii curti a domniei mele”; wexoanns fhecrae, Wo AM FCT oCTaAo Ab pASALAKM AtOpS recnoucTEs aN", ,niste postav ce mi-a rlmas s& impart cui mele”. Deosebit de sugestiv, pentru aceasti din urma valen{a semanticd, este si faptul c& ,slujba”, pe care aceste personaje o prestau la curtea domneascé, era desemmat8 prin intermed fn Moldova, se intrebuinfeaza intr-un numar mare de situaii, in special in secolul XV gi la inceputol se¢olului XVI, in dispozitia actelor de danie sau de intirre a ocinilor, ca 0 dovada a faptului e& ocina aparyine aceluia cdruia i se intireste, sau unui urmas al acestuia, deoarece unul dintre acestia a avut sau are resedinfain satul care face obiectul actului domnesc: M Adan Fem HAR, oY MAEM staan, CE4A Hy(R), MA MMA: He ‘TOaoek, rae €cr(n) ator my(e)(...) Mma Gponn8, Ceamwe, rae €e7(n) atepe ny(2)", si e-am dat lor, fn {ara noastrd, satele lor anume: la Tulova unde este curtea lor (...) gi pe Orbie, Selistea, unde este curtea lor”; it AGAH ECMM EMG M MOTEPRANAH EF(0) NPAEOREDHOE GRICAGKENNE, CEAL MA MATE: AEOPR Ero, MA CADET, be sua Htrorea'*, si i-aim dat gi i-am intarit dreptcredincioasa lui vislujenie, satele anume: curtea lui de pe Siret, care a fost a lui Neagoe”. Termenul continua si desemneze resedinfele boieresti in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cand respectiva formula stereotip& inceteaz8 a mai fi utiliza’. Astfel, un oarecare boier Lucoci lasé seris in testamentul siu: uke A& mpIMAET KadorepH Hé MOM AUP, Ad NPHEECTE TAdO AH si €(ka)r(o)moy monacTupn’””, ca sb vin’ cdlugérii la curtea mea, si si duct trupul meu la sffnta mdndstire, in vreme ce un act domnese mentioneaza, in legaturd cu logofatul Toader Bubuiog'™: cess aw nae Kwpucwn, ma Kwsunan, rat asopn srw euan, ,satul anume Corcesti, pe Cozancea, unde a fost curtea tui”. in documentele care fac trimitere la curtea domneasca, termenul scoate in relief sensul de regedint& a domnuli: ce soatpm m conn wr Asop r(ecnoact)sa mu’, cu boieri gi osteni de Ja Curtea domniei mele” gi, de cconsacra pe cel de centru administrativ-judecdtoresc: M MWS COVAsILS Ad NE MaUWTR, ESE At ApexaTn wr(a) Hawers akops wr(s) Hie", ,si alt judecdtor s& nu aiba, ci sa find numai de curtea noastré "© In istoriografia romfnd corelajiaintre sensurile termenului aflat in discutie si datele cercetarilor arheologice consttuie un bun céstigat, care a permis inelegerea functionalittii complexe a curt domnesti. Acest tip resedin(d se prezintd ca un ansamblu arhitectural al eSrui nucleu il constituie locunjele domnesti gi biserica-paraclis, dispuse in interiorul unei curtine, mai mult sau mai putin fortficate, Dat find numarul mare de contribu, dedicate acestoraspete, ne limitém Ia indicarea unor hucrari care sintetizeaza aceste concluzii: Nicolescu, Stefan cel Mare, p. 282-284; eader, Case, conace $i palate vechi roménesti, Bucuresti, 1979, p. 14, 43; Isoria arielor plastice in Roménia, redacor responsabil G. Oprescu, Bucuresti, 1, 1968, p. 236; C. AsSvoaie, Prima resedintd domneascd a Tarii Moldove, ® ArhMold, XX, 1999, p. 118-119; C. Moiseseu, Arhitectura roméneascé veche, I, Bucuresti, 2001, p. 98-99. “* DRH, B, 1, p- 330, nr. 205 ™*V. Nicolescu, Stefan cel Mare, p. 284, care afirm8 acest sens cu referie la Moldova, © Bogdan, Refaile,p. 45, nr. 24, ™ Costichel, Termeml Kem, p.247, considera c¥ este vorba despre ostasii din preajma domnului " DRH, BN1I,p. 206, nt. 155. " Bogdan, Reiaile, p. 242, nr. CCI. "«Miklosich, Lexicon, p. 156; T, Balan, op. cit, p. 72-73; Al. Grecu (P. P, Panaitescu), Urme din vrente ordnduirifeudale in vocabularul limbii rome, in Studit i Cercetari Lingvistce, XI, ne. 2, 1958p. 170 " DRH, A, 1, p. 134, nt. 90; existenta unei resedinfe boieresti la Tulova @ fost confirmats de investigate arheologice care au evidentiat existenfa unei locuinte, pe care elementele de culturd materials o indicd a fi speifd mii, v. M. D. Matei, E. 1. Emandi, Habitamu! medieval rural din Valea Moldovei si din bazinul Somucului Maré (ecolele XI-XVi), Bucuresti, 1982, p. 108-114 "8 DRH, A, Il, p67, nr 48, "" 1 Caprogu, P. Zahariue, op. cit, p. 45, nt. 28. " Documente slavo-moldovenesti, Veacurile XV-XVI, volum alettuit de D. M. Dragney, A. N. Ni 11, Svetlicinaa, P. V. Sovetov, Chisinau, 1978, p. 294, nr. 94; in continuare: MEF, I "1. Caprogu, P. Zahariue, op cit, p.31, nF. 21 ™° DRH, A, p. 187, nF. 1340 ‘TERMINOL.OGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 201 din lagi"; wo Tore ce4s open npwcadume ut xn Barorcnny(s) atepes(s)"',,care acel sat Buresti a fost ascultitor de curtile de la Bacdu”. La acestea, se adauga constatarea c& termenul este intalnit cu acceptiunea de focuinta a robilor titari: 4 w1(n) Tore ceaa (...) oysaTe atopy Tatape!™, ,si din acest sat (...) am luat cinci curti de tatari”, de unde se poate concluziona c& in documentele slavo-roméne din Moldova atop poate avea si aceptiunea de ,locuinta” sau casi”, asemenea lui acm!” acceptiune care, aga cum am aritat, se regiseste stit in limba paleoslava, cat gi in redactile ulterioare ale acesteia, cele care au stat la baza slavonei romanesti ‘Aceastd constatare pare a fi confirmata si de un alt document eare, referindu-se la unul dint satele portarului de Suceava, Luca Arbore, mentioneazi: ce4o HA Mt Coan (...) cb UPKOE KAMENIN HCE ABWPH satul Solca (...) cu biserica de piatré si cu curti de piatra”, unde utilizarea pluralului exprima mai curdnd realitatea unei locuinfe construite din piatré"™, cu un plan mai complicat (eventual poate face referire la existenfa mai’ multor anexe sau acareturi), decat prezenfa mai multor complexe rezidentiale (a se Vedea rmentionarea unei singure biserici), sau a mai multor curtine din pistra'™*. Se constat& insi ci acelasi termen este utilizat gi in asociere cu unele surse de venit ale unei mandstiri: xo aa Srepamm(n) up(a)x(o)es swuctucpe> w7(e) BwerpHu (...) BoM MACHKH CAHKS eSr(n) 8 Tom(n) roTapH, 8 ECR) YOTUPR, H aks AMepu, HCD MTORR) H Mo KBXSH 0 BoA", .ca SH Intdrim biseriii si mAndstirii de la Bistrita(...) toate priscile cite sunt in acest hotar, in hotarl or, si dous cur, si cu vama gi pe uscat spe apa, fapt ce conduce la concluzia ca termenul poate avea si sensul de ,gospodarie” sau ,complex economic”, evidenfiat anterior {ncazul Iui Aemru. Aceastd noud incheiere vine s& intdreasc8, odati in plus, afirmatile de mai sus, privitoare la raportul de sinonimie existent intre cei doi termeni in Cronica tui Macarie, termenul este intélnit cu acceptiunea de regedinta domneasca: wretut Crean Sottoad rasta YATAANS céoEro KETO REM MpReOKAgETEAE CEoero HapHUaemsre AIpaBpe, mEcalLa AncpHaNe> we Xpsawexny apceny atopty", ,a thiat Stefan voevod capul hatmanului su gi totodata intaiul stu sfetnic, numit Arbure, in luna apritie, Ia curile domnesti de Ia Harliu”, sens pe care il atesta si naratiunile despre Viad Tepes: cAsyuM ca WEKOEMOY S40Qb OYHTH NE Ero AtopE m céypanH cate unui oarecare rauficdtor si intre la curtea lui”. in lexiconul siu, Mardarie Cozianul il traduce' asemenea, prin curte. Termenul xnanurre este un derivat al verbului xwrw, la care s-a adiugat sufixul —amure™, avand tn textele vechi slave sensurile de ,domiciliu”, casa”, slocuinja”, ,cort™™. Cu sensurile de domiciliu” si ,locuinta”, termenul se Intélneste in textele mediobulgare™, precum iin monumentele literare medievale rusesti™ , $-8 intémplat isi pe atepr, de "" DRH, A, Il, p. 185, nr. 93. DRH, A, 1, p, 42-43, nf. 30; N. Grigoras, Robia in Moldova (de la inemelerea statulut pnd la mijloex! secolulu ol XVIIE- Lea), n ALIAL, W, 1967, p. 40. ‘© Djamo, Contribupii, p. 141 "7, Balan, Documente bucovinene, CemButi, 1933, 1, p. 121. "Sin favoarea acceptiunii de ,case de piatra” pledeaza gi resturile gisite pe locul fostei regedinje, care sunt sinilare celor rmase de pe urma unei alte cur aparinind acelviasi Luca Arbore, cea dela Sipote(v. 1. Caprosu, Biserica drbure, Bucuresti, 1967, p. 8). Este vorba despre discui smaljute, placi eeramice decorative, dar mai ales bocuti de piat’ profilat,dintre care unelespecifice portalurilor, ce nu pot fi asocate deedtcu existenfa nei locunje solide din pata, aga cum era cea de la Sipote, tn azul frei la inceputul secoluluiteeut se mai pasa pivnia de piara (L Miail, Curt fui Luca Arbore din Sipote-Tas, a BCMI, an XX, fas. 61, 1929, p. 141) “"*O Insemnare, aflati pe un manuscris comandat si daruit de Luca Arbore bisericii sale din Solca, infirm aceastt Varian, realitatea pe eare o deserne2z8 find singular: c&er» atepa wT Ceaxa, ,cutea lui din Solca” (foan Neculce, Bult! Muceului Municipal lay, V, 1925, p. 345); v. si. Balan op. cit, lp. 124, care traduce trmenul prin ,cas8". DRH, A, Nl,p. 101, nr. 69. Nicolescu, Stefan cel Mar, p. 282 ™ Cronicile slavo-romane, p. BO. © Cronicile slavo-roméne, p. 206. '*" Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-roménesc si tdlcuirea numelor din 1649, ed. cit., p. 136. "4 Vaillant, op. cit. I, p. 197; L. Sadnik, R. Aitzetmilller, op. cit., p. 339-340. © Miklosich, Lexicon, p. 198; Berneker, Chrestomathie, p. 45; A. Vaillant, op. cit, 11, p. 94; Slovnik, fase 11, p. 607; LSadnik, R. Aitzemller, op tp. 169 ™ Diamo, Contribupil, p. 138. Sreanevskij, Materialy, |, col. 874.202 CRISTIAN NICOLAE APETRE! Pa in actele de cancelarie redactate de cancelariile ‘Tarilor Romane se intalneste rar, insd cu exclusivitate iy documentele din Tara Romaneasca. Cu sensul de locuinfa boiereasca este intalnit intr-un document din 1510, care face referire la una dintre regedinjele boierului Neagoe, vlastelin al voievodului Vlad cel Téndr: Kannuntun wr Aaacs cnn xwanys'™, ,si Cémpineanii de la Démb cu ocina sa si cu locuinja", Constatarea c& acest document este singurul cunoscut pana asttzi, care Tl foloseste cu acest injeles, ng indeamni si credem c& este vorba de un caz accidental, fErd s& reflecte o caracteristicd a terminologiei referitoare la resedinfele boieresti din Tara Roméncasca. in alle acte slavo-romane muntene termenul se ‘ntilneste cu sensul de ,agezare umana”, ,seliste”, sat": WK Ad WM CAT ceaa sanomes (...) BpResW Wey xnanyeoe na Busepce™”, ca si le fie satele: (...) Barsesti gi cu selistea pe Bibarsa”, sens cu care se regaseste sin limba rust Desi neutilizat in actele moldovenesti de cancelarie, termenul este atestat in Cronica lui Macarie, unde ‘exprim& sensul de ,,locuinja”, casa” in general: mMaNUTa wReTuITsayA Ho nAbHEY EctAnuTe cal”, »pridaind casele gi inveselindu-se cu prizi", sens pe care il consemneaza si Mardarie Cozianul™ Termenul kawrs, rors sau xburs a fost intrebuinjat in textele paleoslave eu sensurile de ,com", coliba”, ,bordei™”! sia pastrat in limbile bulgara si sarbo-croata, sensuri identice®, Foarte relevant, pentry problema aflati in discutie, este faptul c& in limba bulgard acesta este etimonul de la care a derivat termenul kara, cu infelesul de ,supraveghere”, ,pistrare™”””. Se naste de aici concluzia c&, asemenea lui asopta, termenul se aflé in stréns& legatura cu un anumit tip de locuinté pe lngé care se aflau, probabil, slujiter insircinaji cu diferite rosturi administrative si de paza, locuinje care nu pot fi decdt ale persoanelor din elita soiala bulgard. in monuinentee iterare medievalesirbo-croate este foarte des itnittermenul xb, cel cae reproduce paleosiavul naurs in conformitate cu fonetica limbii sirbe™.. Acestea il intebuinazd cu sensu general de ,casa sau ,locuinja"™™, folosindu-, in egala mAsura, pentru a desemna locuinfele,oamenilor de rand™, cit $i pentru a desemna resedinfele™” si gospodariile™ marii nobilimi sau pe cele regale™”. © DRH, B, , p. 157, nr. 74 " DRH, B, |, p. 164, nt. 95. ™ Dal’, Tolkowyi slovar, 1, p. $42. Cronicile slavo-roméne, p. 86. 2 Matdarie Cozianul, Lexicon slavo-romdnese tdlewirea mumelor din 1649, ed. cit, p. 161. ® Miklosich, Lexicon, p. 330; Slovmit, fas. 16, p. 99. °F, Miklosich, Etymologisches Worterbuch der slavischen Sprachen, Viena, 1886, p. 128; Bemeker, SEW, | p. 603; L. Sadnik, R. Aitzetmiller, op. cit, p. 253. Desi este atestat in monumentele iterare medievale rusesti cu sensu similare (v. Sreznevskij, Material, I, col. 1384), termenul nu prezinta trisiturile specifice ale limbii ruse, find un clement slav cdrturdresc, v. Djamo, Contribuii,p. 140, nota 2 ® Miklosich, Lexicon, . 331 2% Bubulescu, Curentele literare, 279; Djamo, Contr 2! Berncker, Chrestomathie,p. 240. 2 Peretz, Zakonicul, p. 13, art. 16:M Ma, KEYKS AS CC YpANM oy MANLCTHpEYS ‘ase si se hrdneascé la mandstii 50 de calugéri”; Costichel, Termenul Aed, p. 246-247. »” Peretz, Zakonicul,p. 42, art. 144: ano ce otptve eascrbane -Thawnns nee rante, Hh #78 tone mires my Hn eT cn en cad M Mom A HH See re toe Seva‘ OcTaKMAn; OHRIIH KOH TOM OYWHNE AL CE KANOY KANG NEEKPHNUIN HAPCTES mi, acd se gBseste un bole std bboiemas fugar, $i altcineva oricine al domnici mele, gi sar la jefuitsatele dimprejur si judetul asupra casei lui si asupra venitulul lui ce va fi lasat; aceia care fac astfel, s8 se pedepseasca ca necredinciogii domniei mele”; Miklosich, ‘Monumenta Serbica, p. 176, ne. CLIX: am Tepatns, aaoctao toxnwas sane Bocuacan (..) 6 nau6 eBid 8 rptis ABspernme, ,eu Tvertko, din mila lui Dumnezev, ban al Bosnie’(...)n casa noastrA din orasul Dubrovnic 2"Y. getul din 24 aprilie 1385 prin care Balfs, ducele de Dyrrachium confirma privilegile raguzanilor, cbiut anterior dela jarul Stefan 5 de la fatele acestuia Gheorghe, la Miklosich, Monumenta Serbca, p. 202, nr. CXCH, publica de Butler, Momunienta Serbocroatca, p. 107: m axe(was) ere Same wo aote ciAeMs, At Maske wis aot xOKH, 4 Bape, var daca cineva ia ceva [de la ei eu fort, vot plat din casa mea, gil voi cdua [pe cel vinovat) 2 Pentru sensul de ylocuinia”, v. Peretz, Zakonicul, p. 52, art. 177: Kon. taacThat To oy xeyew Wuperée AH Encirad; aXe MLS ATE: MH PAL COVAMOMD AFEPYCKWAN, «Hib AMKTS Ad Ham ME covaH, care boier sta in 854 domnici mele totdeauna; dacd cineva fi prigoneste, s8 fi prigonease8 inaintea judecStorilor de la curt, si alt nimeni $4 fi judece”. Pentru sensul de ,domeniu” sau ,gospodarie” regal, ef. privilegiul dat la 26 martie 1326, de regele Slat Uros negustorilor raguzani, la Miklosich, Monumenta Serbica, p. 85, nt. LXXXT: ad wy naar xpaatancree a #3 moe néxe, le va plti domnia mea din casa noastra” yi, p. 139, L_ m44oyrepa, gi de lao mie de2 TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 203 In Tara Roméneasca, termenul are o larga utilizare. Cu sensul de locuinja boiereasca il intalnim i jumeroase acte de cancelarie: AdtaT recmeAcTEO AM cle Mostatwie recnoacTes .. aurwber (...) OKOME As a8 ser 6 Banusat wunnt koa enw e" di domnia mea aceasta porunc’ lui Stoica> logofit ... s-i fie in Valcele ocina Kanga casele ”; nuyro at WKcT Boas MaKEAITH maTH gre WT MéA KomaTH H K8Ke MuyHESS nocreaiMn””', .nimeni si nu fie volnic s8 scoatd pe mama lui de peste averi si din casa lui Mihnea postelnic”, sau in scrisori, cum este de exemplu cea adresata de marelg vornic autorittilor brasovene pentru a le‘anunfa nunta ficei sale: wa mow xxe 8 Tprrosnwe’”, la casa mea in Targoviste”. Alituri de infelesul de ,locuin{a", in documentele referitoare ld'boierimea munteana il gisim gi pe cel de ,20spodirie” boiereasca, asa cum se poate deduce dintr-un document de la Mihai Viteazul, prin care se infBreste 0 infritice de ocind: 4 nevom, Cran wn cr ehan(xaet 8 x6Ke Crawcon xpa Hw aworo Kearoraa cer Cran no sup Crannoe?”, iar apoi, Stan el a adus la casa lui Staico 12 vaci si 2 cai sia cheltut mult Stan pentru birul lui Staico”. Jn actele in care termenul se referd la ,casa” domneascé, acesta este intrebuinjat cu sensul de ,domenii” dornesc sau ,gospodirie” domneasc&: nwHeMs nptaabeT recnecrée mH wT caneee KBWH recreacrES aan’, .avdat domnia mea din insSsi casa domniei mele”, precum si cu cel de familie” sau ,familiari” ai dommului: LMLAT OCTIACTES AM Ci NOREAEKID TOCNEACTEA MH NOUTEHMMM KALCTEAEMIA WH NPAEHTEAMM CREFTHMLM, uuexs We wRWe recmoxcrss mm x8nAM Haune KeAnKH awrwcger m xtinan fMasBe Kee Kaouap?™, da dom mea aceast poruned a domniei mele cinstiilor viastelini si dregatori sfetnici, ined gi din casa domniei mele, jupan Ivayco mare logof’t si jupan Albul mare clucer”. ‘Termenul indica, in egala masurd, locuinjele regustorilor: Rape £CT WMEA, APE HECT HMA, WH CH CT AdA H KRWE H EHNerpaait", .9 avut ori n-a avut, el s'a vandut casele gi ville”, precum gi pe cele ale faranilor dependenti: nwnews nptassar recneacTss am (.,.) " Wr camaro wpauls recnogcTes AM (..) nphadkaa .t. x2", "a dat domnia mea (...) si din insusi orasul domniei mele (.) dau zece case: Lungasi cu nepotii lui gi lanake si Caloian, fil lui Mi in Moldova, termenul nu este atestat in documente, ins se intlneste in primul Letopiset de fa Putna, unde face referire la locuinjele din orasul Baia, scend a bBtdliei din anul 1467: mecuenn Rime AWoro AAHORLCTED. ApovSIM EE KaWELD sunaneHH Ged ne CTRHK TpEra?", si au fost tiati mare multime, iar ait au fost aryi in case pe strzile térgului”, ceea ce conduce la concluzia ¢& acesta a circulat si in Moldova, cel putin ca {ermen cdrturdresc””, La Mardarie Cozianul, termenul este tradus prin keamsuite™, diminutivul unui termen slay" neutilizt in documentele secolelor XIV-XVI pentru desemnarea locuinfelor boierest Caeaw este un termen imprumutat din limba maghiara, unde szdllés are sensurile de ,adapost”, slocuinta”, camera", fiind intdlnit exclusiv in documentele privitoare la relatiile Tarii Romanesti cu 2° DRH, B, VI, p. 292, nr. 237. ™ DRH, B, Ill, p. 357, ne. 213, 2” Tocilescu, 534 documente, p. 420, nt. 421. *® DRH, B, XI, p. 121, nr. 88. 2" DRH, B, I, p. B3, nf. 39. 2 DRH, B, VI, p. 304, nr. 249. Bogdan, Relic, p. 234, nz. 195, este vorba despre ful lui Hacicw din Rime, aflat in reli de ereditare cu si din Brasov 2"” DRH, B, |, p. 83, nt. 39. ™ Cronicile slavo-roméne, p. 45. 2 Djamo, Contribugit, p. 140. 0 Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romdnesc $i talcuirea numelor din 1649, ed. cit., p. 161. Termenul apare into serisoare a postlnicului Stancul cdtre autoriilesibiene datind din anii 1338-1544, Ande se referd la locunjele unor slug boierei: Tor pesM mo # cTHUEAA Nuh WAREKE MA AK Powa wT HErOEE ‘ound geper ad cH mepcH cant saben © B4opSuun wr Ponan B8prSas, .de ace ith s-2 dus omul nostru anume oman de la coliba sa la coliba Ferii ca sii card o datorie de doi florini de la Roman Burl”, S. Dragomit Documente noud prvitare la retail Téri Romnest Sibiu tn secolt XY gi XVI in Arar Insttutull de Istorie Nayionald, Cluj, 1V, 1926-1927, p. 71, nt. 62. 7G. Dankovsky, Critisch etymologisches Worterbuch der magyarischen Sprache, Pressburg, 1833, p. 830; A. Sauvageot, Dictionnaire général francais-hongrois et hongrois-francais, partea a ll-a, Budapesta, 1937, p. 1055; lasalo Orszig, A concise hurgarionenglish dictionary, eda a IV-a, Budapest, 1967, p. 956.208 CRISTIAN NICOLAE APETREL a Brasovul. Termenul a pitruns in limbile slave cu sensuri apropiate: ,coliba de lemn”, ,casa” sau ,gospodire Wirdneasc&”, ,,baracd””. Termenul a fost insusit si de lexicul limbii romane™, unde sdlas are sensur| multiple: ,locuin{a modesta”, ,resedin{a”, ,adapost”, ,refugiu’, ,licas de cult”, ,sicriu’™™ in cadrul documentar mentionat mai sus, caaau este atestatint-o Scrisoare a boierului Neagu, fost voric,y care acesta scrie autortiflor bragovene despre prezenja unor boieri pribegi in Translvania, care provoca nemulfumirea domnului su, solicitand in acest sens: MIKATE CREFTORATH CR EPAWIUWH recneAMNE AN y NOK¥NTE MY APBAATH no EaUlEY mMECTS H no KAUIS apDAAEE, WNEWANTE HM AsTH cansu™*, nu va mai stuf cu vrdjmasii domnului meu si nu-i mai tineti prin locurile voaste si prin tinutul vostru, simu le mai dafi slag Invr-o alta scrisoare, redactati de aceasta dat de uni dintre boierit hui Radu cet Mare, se solicit acelorasi autor Dragovene: W Ad HmaMo ca4aus H asxaus 8 rocmexcTes 6H”, ,si si avem silag si locas la domnia voastra” Scrisoarea redactata de boierii lui Radu cel Mare intrebuinteaz si termenul aakau care, de asemence, provine din limba maghiara, unde akds desemneazA ,locuin(a”, ,regedin(&”, "domiciliu”, ,adapost”, ,carty *. Cuvantul respectiv a patruns si in limba romana’, unde gi-a pastrat sensurile initiale™, conferite de timba maghiara. In scrisoarea boierilor lui Radu cel Mare, mentionata mai sus, se precizeazh ca dorinté a acestora: 6 mM As HaLeno MMECTO M AsKaW B roCTOACTES BH, HAM MAUIM WAOEKIL, KOM TE BiH wann?”', ,s8 avem silas si locas la domnia voastra, si noi si oamenii nostri care vor fi cu noi Termenii de origine maghiard aaxaw si c4saut erau, dupa toate probabilitiile, la momentul redaci scrisorilor respective, cuvinte asimilate deja de vocabularul limbii roméne care, astfel, au putut patrunde si in lexicul documentelor slavo-romane™” Termenul domus, avand in latina clasica sensurile de ,cast” si ,locuints"™, a avut 0 larga utilizare in Occidentul medieval, unde a avut acceptiunea de ,locuinfa”, folosit in legaturd cu populatia de rind nobitimea sau suveranul, precum si sensurile conexe de ,gospodirie”, ,ferma” si ,biserica’™™. Cu intelesulée slocuinta” termenul se regaseste si in documentele redactate in limba latina de cancelariile statelor dis vecinatatea spatiului romanesc. Astfel, in Serbia, termenul este folosit pentru a desemna locuinja {ardneasci™, pe cea nobiliaré sau cea regala™*, de asemenea, in regatul medieval maghiar, pentru indicarea casti ?", a celei nobiliare™” sau a celei regale™”, situatia fiind identic& gi in cazul Poloniei, unde case yan, a 2 Dal’, Tolkovyi slovar, IV, 619; M. Vasmer, op. cit, Ill, p. 367; Djamo, Contribufi, p. 143. S.C. Mandrescu, Elemente unguresti in linba romana, Bucuress, 1892, p. 180; A. Ciordneseu, Digit etimologic al limb raméne, Bucurext, 200, . 678. Dictionarul Limbii Romane, serie noua, tom X, partea I, Bucuresti, 1986, p. 144-147; Dicfionarul explicativ al limbii romdne, eda a -a, Bucuresti, 1998, p. 949, Ly $4ineanu, Dicionaru! universal ol lint roman, Chigndt, 1998, p. 8; H. Tktn, Rumanisch- deutsches Worterbuch ea Ia, revicul $i completa de P, Miron, Wiesbaden, 1985, I, p35. 28 Bogdan, Relajile, p. 274, nr. CCXXIV. Bogdan, Reo. 306, we. CCL G. Dankovsky, op. cit, p. 617; L. Podhorsky, Exymologisches Worterbuch der magyarischen Sprache, Pats 224; A, Sauvageot, op. cit, p. 708; Lasro Orszda, op. cit, p. 593 {A Cioranescv, op ci, p. 474, Dicyonaral Limbs Romane, tom I, parea a t-, fac. 3, Bucuregi 1948, p.232 © Dicyionarul explicativ al limbii romaine, ed. cit., 1998, p.'579; L. $dineanu, op. cit, p. 472; H. Tikt Mh p.371 >! Bogdan, Relatiile, p. 305, nr. CCL. Djamo, Contrib, p. 144; Slavona romdneascd, p. 287 2 A. Waide, Lateinisches etymologisches Wortebuch, editia a Ill-a, Heidelberg, 1938, 1, p. 369-370; W. Meye Lubke, Romanisches enmologisches Wortebuch, edifa a I-2, Heidelberg, 1935, p. 246 3 Carolus du Cange du Fresne, Glossarium mediae et infimae latniatis, edijiaL. Favre, Niort, 1884, If, p. 17h J. F. Niemeyer, Mediae Latnitats lexicon minus. Lexigue latin medieval frangas / anglais, fsc. 1-8, Leiden, 195 fase 4p. 354335, >* Lexicon Latinitatis lugaslaviae, Zagreb, 1971, fase Il, p. 331. 26 jbidem, fase. |, p. 191. ” DRE, C, Xlll,p. 107, ne. 61: possesionem denique Jenen vocatem divsisent hoe modo, quod vicus dup cordins in eadem situs a domo Bias fii Abvae, ineipiens inclusive, versus partem orientalem protensususque eclesiae® tetdem possesion fandatam, prefto Laurencio; penta situa similae,v. DRH, C, XIV, p12, nt. V4 p. 378, n.283, RH. C, XIX, p. yng. 1: curls psorum nobly, domibus et alls aedifiits decorais, petra situa sis® v. DRH, C, X, p. 9, ne. 86; X1, p. 184, ne. 192; XIll,p. 341, ax, 218; XIX, p. 1, ne. 1; Antonius Barta, Glassarit Imediag et infnae latnitans Regn’ lungariae, Budapesta, 1901, p. 228 RHC. XIV, p. 473, nt. 331: preterea sci vos facinus quod nos de quadam nobilidomina, anno, c29%# extra quam in domo nostra habere vellems. 1877,b ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 205 tarincascd™, locuinjele origenilor™", cele ale nobilimi?” si ale monarhului®? sunt indicate prin intermediul sceluiagi termen Orientarea documentelor roménesti de limba latina, cu predilectie spre relatile externe ale Tailor Romine, a ficut ca putinele informatii despre locuintele medievale romanesti, si se refere in special la cele ale domniei, cea care a detinut dealtfel quasi-monopolul acestui gen de acte. Din aceste motive inventarierea termenilor referitori la locuinja boiereasca, precum gi necesitatea decelérii unor posibile partcularitati semantice, fac necesar i recursul la documente emise de cancelariile altor autoritti statale. in acest sens, se constati ci in i2voarele exteme, locuinjele boierimii romaine sunt desemnate prin intermediul aceluiasi termen domus, utilizat in intreaga Europ’ Centralé si-Occidentald. Pe aceasta cooordonata se inscrie tratatul incheiat de Stefan Razvan, domnul Moldovei, cu Sigismund Bathory in anu! 1395, care se refera la regedinjele boieresti de la est de Carpati intr-unul dintre articolele sale, precizénd: qui contra ius et fas Boeronum domos et curias violenter invaserit poenam Copitis incurrat™. Termenul este utiizat si atunci cdnd este vorba despre locuintele boierilor pribegi care se afla refugiati in tarile vecine, cum este cazul acelei domunculam (..) cum exceptione et nobilitatione, pe care o primea in 1569, de la regele Ungariei, Maximilian Il, boierul muntean loan Gavra’, Surse de provenientA similard utilizeaz& termenul, de asemenea, atunci cind se referd la resedinjele boierimii romdnesti din Transilvania: domus loannis Mogvorosdi Kenesii nostri. in actele si relatirile strdine referitoare’ la ‘Tara Romineasca si Moldova, termenul este intdlnit si cu sensul de casl frineasc’, domas agrestes™”. In cadrul productiei relativ reduse de documente redactate in limba latin de c&tre cancelariile Tarilor Romane, termenul este intalnit intr-un nurnar redus de situafii. Un caz important pentru problema aflats in Aiscutie, il constituie 0 scrisoare a voievodului Viad Vintilé, adresati voievodului Transilvaniei, Stefan Bathory, care specific& in protocolul final: datum in domo nostra Fwresth’"*. Locuinta din satul Furesti (Lavorul Dulce, judetul Buziu), astizi disparut™, la care se referd actul in cauz8, constituia, foarte probabil, resedinta acestui domn inc& din perioada anterioara accederii la tron. Vintil& portarul, vitorul domo, stapénea ca boier in judeful Buz4u un domeniu impresionant’™, pe care il administra din resedinta din Furesti, uncle invoare pretinzind chiar c& viitorul domn s-ar fi nscut in acest sat". Un alt document valoros; de aceasti dati emis de cancelaria lui Stefan I, evidentiazA uzan(a cancelariei moldovenesti de a intrebuinta acest termen pentru indicarea atét a regedinjei domnesti, ct si a celei nobiliare, in acest din urma caz fiind vorba despre un ‘eprezentant al nobilimii poloneze: Stephanus woy(wo)da Moldauiensis universis et singulls quibus expedit lenore presenciam recognoscimus publice per presentes, quod dominum Spythkonem, podoliensem palatinum, ‘capitaneum cracoviensem, ad domum nostram invitavimus et presentibus invitamus, unde eidem domino Spythkoni ad domum nostram veniendi, standi, morandi, tractandi et disponendi nobiscum omnia facta, quimdiu necesse fuerit, et a nobis ad domum suam quo sibi placuerit cum omnibus suis hominibus quos secum habuierit veniendi secure et libere damus™”, B,D. Greeov, op cit, p. 311 ™' Codex Diplomaticus Maioris Poloniae, Poznan, 1879, Il, p. 458, nr 1737: duos mansos agrorum sew terre ropries sues cum domos et area una ibidem in Meczonov, d8ruite de tirgovetul Prandotha unei biserei parohiale éin Aeclasi org * rbidem, IM, p. 37, nt. 1326: actum Frankenvord in domo habitacionts notre, act emis episcopul de Lublin. ® fbidem, ll, p. 679, ne. 1958: domum nostram seu domus aream una cum structuris et aedifcis in eadem area franc exitentibus. 2%! Hurmuzaki, MW (1576-1598), Bucuresti, 1880, Apendice, p. 479, ne. XLIL * Veress, Documente, |, p. 277, nt. 335. Pentru cazul boierului foan Gavra si a grupului su refugiat tn Ungaria, v. ‘idem p.307, nr. 367 teres, Document, Vp 16m 50; vibe, p. 143, 87; p. 154, ne. 91p. 172 nF, 108; p. 290, F203, Calatri sini despre Farle Romine, , vo. ingyijit de M. Holban, Bucurest, 1968, p. 404, nota 55. “A. Veress, Fontes rerum Transplvanicarum, IV, deta et epistolae relationum Transplvanige Hungarieque cum Mldavia et Valachia, |, Budapesta, 1914, p. 236, a. 196. 2% Pentru locaizarea satulu, v. DRH, B, Il, Indice onomastc, p. 384 ins hs Deve loisio Grit in sijbaseltandu Soliman Karun. dupa wnele documente trees indie (1533-1534), B suans, Vit, 1974, p. 126, 152: C. Rezachevici, Cronologia ertcd a domnilor din Tara Roméneascd si Moldova, 1, colle X1V-3V1, Bucuresti, 2001, p. 187. "D. Botar, O domnie mai puyin eunoscund: Vlad Vinild de ta Stating, in Magazin Istoric, XIX, 1985, 3, .28. * Costtcheseu, Documente Stefan, I, p. 616.206 CRISTIAN NICOLAE APETREI 4 Prin intermediul acestor dow documente aduse in discutie se confirma faptul cd, asemenea cancelarioy din statele occidentale si central europene, serviciul cancelarial al Tarilor Roméne utiliza in actele propri de limba lating termenul domus, pentru a indica resedinjele nobiliare in general sau pe cele ale nobilimii autohtone. {in majoritatea documentetor latine emise de cancelariile Tarilor Romane, asa cum am precizat, termenu| se referai la locuinjele domnesti, asa cum este, de exemplu, cazul locuintei domnesti pe care intentiona si o construiasca Vlad Tepes in anul 1476: ex alio rogo v(estras] plrudencias] nobis mittere duos carpentarios, e quilibet debet habere tres famulos, qui eciam possunt iuvare ipsos, et dabitur ipsis suma pecunia et pie tractare potis, cibariis; ultra eos ducet solum in Tergowistia, mittet edificare domum. Termenul mai poate face referire la alte case aflate, intr-un fel sau altul, in posesia domniei, ca de exemplu acea domn ‘peregrinancium, ,casi de oaspeti” construité de Alexandru Lapusneanu’™ sau casa obfinutd de Petru Rares in Bistrija™. Termenul domus poate indica in documentele emise in limba latin& si ,familia” sau familia” domnului: noveritis quomodo duxinnus unum militem nostrum nomine Mancha, patrem et matrent swum cum ‘fiiis et filiabus cum rebus ipsorum ad nos adducendis, quia idem Mancha est in domo nostra, die ac noct ‘Studet nobis exibere servitia fidellisima®*, aceast& acceptiune a sa constituind o trisSturd specificl cancelariilor si sistemului feudal apusean™”, in Tara Romaneasca, se constat& cd seviciul cancelarial domnese foloseste termenul domus si cu injelesul de ,gospodarie” domneasc&: nos autem destinavimus aliguan quantitatem piperum et alias res ad comparandum pannorum ad necessitatem domus nostri, aceasta din lurma acceptiune find regasiti, aga cum am ardtat mai sus, si in textele redactate de cancelariile statelor din Europa apuseand. TInsistenta asupra multiplelor sensuri pe care'le are donmus in documentele latine emise de eancelarile celor dovl téri romane credem c& se justificd, prin faptul c& similitudinea terminologicd constatatd inte documentele care se referd la domnie si cele referitoare la boierime, precum gi stilul de viafé al boierimii roméne apropiat, mai ales in straturile sale superioare, de cel al domnitorilor, permit atribuirea valenicloe semantice evidentiate in cazul ,casei” domnest, si in relafie cu ,casa” boiereasc. Termenul curia a avut in latina clasicd sensul inijial de diviziune sau parte componenta a’ poporusi roman, termenul ajungand ulterior s& desemneze locul de adunare a acestuia din urmé, precum si cladirile cu functionalitate publica”. in izvoarele latine medievale a avut, de asemenea, multiple sensuri, printre care, importante pentru problema discutata, sunt cel de ,regedin{&” regala sau nobiliard si cel de grup de persoane prezente relativ constant in cadrul acestor egedinje™”, Cu sensul de ceedings” nobiliara este uti ‘scar larg gi in documentele de limba latin’ redactate in Serbia’*', Ungaria™ si Polonia™. fn izvoarele externe privitosre la istoria rominilor, curia este intBlnit cu sensul de resedingi bolereasc& mai sus mentionatele tratate incheiate de boierii lui Mihai Viteazul si Stefan Razvan cu principle transilvinean Sigismund Bathory, in care se specifica: qui vero Bojeronum personas et curias violenter invaserit contra ius et fas poenam capitis incurrat™, in cazul Tarii Romanesti, $i qui contra ius et fos ® Bogdan, Relayile, p. 358, nr. CCCXIL. CF. si ibidem, p. 315, nt. CCLVI; Hurmuzaki, XV/1, (1358-1600), publicate de N. lorge, Bucutest, 1911, p. 84, nr. CXLVI. 2 Hurmuzaki, XVI, p. 527, nr. DCCCCLIV. 28 Hurmuczald, XVII, p. 471, nf. DCCCLXXIV. 2 Bogdan, Relatile, p. 327, nr. CCLXX. "A. Cazacu, Patronatul $1 domnia, in Rl, XXXI, 1945, p. 109%; Antonius Baral, op. cit, p. 228, s. v. dom personale; J. F. Niermeyer, op. cit, fase. 4, p. 354-355, consemneazA doar sensul apropiat de ,dinastie”s J. Le Gof LC. Schmitt (coordonatoi), Dictionar tematic al Evului Mediu Occidental, traducere de M. Rosioru, N. Fat 1. Burducea, G, Pued, lag, 2002, p. 89. 2 Bogdan, Relaflle, p. 341, nr. CCXCIL 294. Walde, op. cit, |, p. 314-315. % Carolus du Cange du Fresne, op. cit, I, p.667- 668; 1. F. Niermeyer, op. cit, fas. 3-4, p. 288-269. ™" Lexicon Latinitats lugoslaviae, Zagreb, 1971, fas. Il, p. 328; ibidem, fas. 1V, p. 763. 2% DRH, C, X, p. 385, ns. 359: cwia eiusdem domini episcopi in paribus Transilvans et in civitare Koluswer, it loco fori habito, edificils lapideis et ligneis decoratto; v. si DRH, C, XUll, p. 341, nr. 218; Hurmucaki, V2, p. 76 nt, DXXXH; Antonius Barta, op. cit, p. 189. * Codex Diplomaticus Maioris Poloniae, Poznan, 1879, Il p. $98, nt. 1872: Actum datum in Warsszovia (..) ‘manus Dominici capellani et cancelarit curie nosire, act emis de ducele de Mazovia; v. gi ibidem, p. 113, nF. 1385 . 349, nr. 1631; T. Balan, Vornicia in Moldova, in Codrul Cosminului, Vil, 1931-1932, p. 77-78, S HHurmizaki, IVI, Apendice, p. 475, nf. XL.3 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 207 Boeronum domos et curias violenter invaserit poenam Capitis incurrat™®, in cel al Moldovei. In mod identic sunt desemnate si resedinjele boierimii romaine din Transilvania, alate in atentiaaceleiasi cancelari de limba Iatind a principilor Transilvaniei: ‘otalem et integram domum ac curiam nobilitarem, in theatro oppidi Thordé. Termenul poate intruni si alte semnificatii, denomindnd resedinfa domneasca: arces omnes ef curias dique oppida in manibus suis haberet*’, curtea ca spatiu imprejmuit in jurul oricdrei case: Turcae ‘Janicharii in armis Persicis (...) posuerat intra domas et curias possessianis™, precum si personalul de la ‘urtea domnului, sens sugerat de expresia udex curiae Transalpiniensis™, pe care 0 utilizau bragovenii pentru ‘ase referi la marele vornic, judecdtorul personalului de fa curtea domneasc& a Tarii Roménesti””. in documentele redactate in limba latind de cancelariile Moldovei si Tarii Romanesti, curia se ‘nttebuinjeazd in situatii similare. Termenul, avand accepiunea de resedin{& boiereascd, figureazé in ccunoscutul act de danie pentru venitul vamii din tirgul Siret, emis de cancelaria lui Petru I in beneficiul bisericii Sf. foan Botezatorul din acelasi targ, in care formula eschatocolului precizeaza ca loc al redactarii sale: villa Horleganoio, in curia matris nostre carrissime™”. insa in majoritatea documentelor curia face referire la curtea domneasca, exprimand sensurile de ,,resedin{&” a domnului: data ex Curia nostra iasiensi*”, ad curiam et donum nostram in Tergovistia’”; ,gospodarie” a domnului: certas res in usum Curie nostri”, anturajul domnului sau personalul curtii domnesti: iudex et Palatinus Curie nostre*”, sensuri comune celor regisite in documentele occidentale”. Pornind de la considerente similare celor invocate mai sus in cazul lui dlomus, eredem cd astfel de sensuri le putem presupune gi in legiturd cu acele ,bojeronum curias”, suficient de numeroase la momentul respectiv, pentru ali se rezerva o clauzd special in tatatele din 1595. i In limba polond, pentru indicarea ,locuinfei” sau a ,casei””” este intrebuintat termenul dom. in acest sens documentele medievale polone Ti conferd acestuia acceptiunile de ,locuinta” in general”, locuinta nobiliard™ sau cea de ,familie"™, > HHurmuzaki, IV, Apendice, p. 479, nr. XLII. 6 Veress, Documente, V, p. 290, nr. 203; A. A. Rusu, op. cit, p. 285-287, unde se stabileste 0 corelatie intre terminologia acestorresednge si realitile evidnjiate de cercetare arheologica 2” Veress, Documente, I, p. 202. ** Veress, Documente, |, p. 203. 2 HHurmuzaki, 1/4, (1532-1552), culese, adnotate si publicate de N. Densusianu, Bucuresti, 1894, p. 205, nr. CXVI. ™ Despre atributiile judecdtoresti ale marelui vornic definite, intr-o prima faza de evolujie a institutiei, in raport cu Personalul curfii domnesti, v. C. C. Giurescu, Contribugiuni la studiul marilor dregdtori in secolele XJV- XV, Valenii de Mant, 1926p. 67 siurm.;N. Stoiescu, Sfaul dommes mari dregétr’ din Tara Romdneascd si Moldova (se. XIV-XVI, Bucuret, 1968, p. 185 gi urm, " DRH, A, 1, p. 1, nt. 1. Cf. DRH, A, |, Indice de materii, p. 512, unde este considerata a fi curte domneasca. Formula prin care se exprima locul emiteri actului este ins categoria, firmand e& este vorba despre curtea mame domnului si nu despre o curte domneascs, cf. in acest sens si S. Cheptea, Us oray medieval: Harldu, Iasi, 2000, p. 30. Pentru identficarea gi localizarea satului mentionat, v. sbidem, p. 30-31, unde se ralizeazA inventarierea_diferitelor uacte de vedere exprimate in istoriograia romén in legitura eu aceasta problema 2 Hurmuzaki, XV/\, p. 667, nr. MCCXXXV. ” Bogdan, Relasiile, p. 315, nt. CCLVL. ®* Hurmuzaki, XV/, p. 360, nt. DCLXXIL 5 Hurmuzaki, XV/1, p. 8, nt. X. ®® Carolus du Cange du Fresne, op. cit, Il, p. 668, 670; J. F. Niermeyer, op. cit, fasc. 3-4, p. 288-289. *” Berneker, SEW, I, p. 210; Max Vasmer, op. cit. 1, p. 361 ”* Bemeker, Chrestomathie, p. 416; I. Corfus, Documente privitoare la istoria Romaniei eulese din arhivele polone. Secolele al XVI-lea gi al XVil-lea, Bucuresti, 2001, p. 24, nr. 13: dom we Lwowie aby byl podan tym, Kloryn ‘wedlezapisow nalezey, roskate jk mosé i listy we rockozae da beds raczy, yeasa din Liow, ca 8 fie dat acelua, «2nvasapartine dupa zapise, Majestatea Sa regele va porunc si va binevoi s8 dea scrsorile sale pen aceasta” *° Corfus, Documente. Sec. XVI, p. 300, nr. 153: spomnieer scie ter tu muscha Dimideczezy uczcziwy sliach laorey preesiego lind! a naiachanim'w domy ich wlasene 2a olvuthnie somorodowany,tebuie 8 se aminteascd aii $i de nobilii Dymidecki,nobili eins, care au fost ucgi cu cruzime de oamtenit si cu prilejl navairi lor in propria lor a5" vi ibidem,p. 312, nr. 157; p. 36, . 195; p. 376, er. 198; Veress, Document, Ip. 108, nr. 103, ™Corfus, Documenie. Sec. XVI, p. 393, nr. 204: a ze fa iego malzonka po oicu swem Orzechowskim Powinowacowo 2 domu Fredrowego ma fez ze mng, cokolwiek cheei onen pokarzye wm raczy spolem odslugowac wm Powinien bed, at Findea aceasta sojie asa este Torudit8, dupa taal ei, Orzechowski din casa Fredro, gi cu mine orice buntvoin binevoieste milosivirea ta si arate lui va fi dator so rAspAtes,impreund eu el, milostivie tale”208 CRISTIAN NICOLAE APETREL 6 Documentele rominesti redactate fn limba poloné il utilizeazd cu aceleagi acceptiuni de ,Jocuina” n€ast” si familie”. Data fiind structura de conginut a documentelor roménesti de limba polond, sdrace in referiri Ia tegedinfele boieresti, pentru discuyia de fata relevant este in primul rand sensul, specific evului de ijloc, de familie”, cu infelesul de totalitate a familiarilor unui nobil. O atare accepjiune a termenului este intrebuinjaté intr-o scrisoare adresati de boierul moldovean Gheorghe din Lozna cancelarului I. Zamoyski ‘Nye pomalum yest s tego poczyesson panu Bogu deyekuvac: ze wssistkym domem mim zem o dobrim zdrowyu y saconey fanityey domi we mego'm. pané™, sno potin mam bucurat, mulfumind ea {oats easa mea domnului Dumnezeu, c& am auzit despre buna sanatate a domnici tale si a distinsei familii a casei domniei tale”. Cu sensul de locuinta, termenul este intrebuinfat fa modul general: Syenko, kthor) my wzyal nyemalo skarbu y pokupy! sobye moym skarhem dom) Kamyenne we Lwowye™, ,Sienko care mi-a luat un tezaur mare si si-a cumparat cu tezaurul meu case de piatrd in Liov” si, de asemenea, pentru a indica locuinjele tSranilor i wielkie niepospolite skodi czinili,szesce wszi na glowe zwoiowali, chiba iedno domi poostawiali™, si au facut mari $i nemaipomenite stricciuni, au distrus sase sate, din care au mai rimas numai cascle”. Utilizarea termenului cu sensu! de familie” boiercasca simultan cu cel de .Jocuin{a” in general, ne indreptiteste si credem c& termenul a putut fi utilizat, in documentele roménesti redactate in limba potonezs, si cu sensul de locuinti boiereasca, urménd ca eventuale noi investigati arhivistice si confirme aceasté supozitie. Termenul dwor este intrebuintat in documentele polone din secolul al XVI-lea cu sensul de “curte’*™ sau de ,locuinjd” in general”, acestea aplicindu-l atat regelui™ si nobilimii®”, cat gi tardnimii™. In Polonia, termenul poate sintetiza, de asemenea, nofiunea de ,gospodirie” sau ,economie domeniala”, legata in mod special de curtile nobiliare™. in spatiul romanesc, cancelariile Moldovei si Transilvaniei utilizeaz8 termenul dwor, la rindul lor, atunci cfind se refera la resedinfele boieresti, in corespondenta redactata in limba polond. in acest sens se ‘nscrie 0 scrisoare a lui leremia Movila catre voievodul de Belz, Stanislav Wlodco, in care se spune: dhia wezorayszego, straz iego 2 Totrusza do Bukow prziszla, idac pustosza, palia dwory slachechie, mianowicie thych na kiorveh was ni maia™, ,jeri straja lui a pornit de ta Trotus la Back, pustiind, arzind curfle boieresti, anume pe acelea unde nu sunt ai vostri". Un sens similar il aflam si tntr-0 serisoare a nobililor maghiari cdtre boierii moldoveni in care se spune: dwery waszy ohniem popaleni, iakoz y maszych ziemli voastre sunt arse cu foc, ca §i in fara noastré Ungureasca”. In documentele roménest termenul polonez divor este utilizat si pentru desemnarea resedinfelor domnesti: przedtem nizli da Targowiska praybyl, zapalily mu sig wszytkie prochy, dvor rozmiathali y czesé miasia =gozala, ludzie do sta y kilkadziesciach zginelo, konie wszytkie czo tam mial pogorzaly™, ,inainte de a ajunge la Targoviste i +8 aprins tot praful de pused, care a méturat curtea si a ars © parte din oras". Acest fapt este de naturd sb ‘confirme, odata in plus, similitudinile mentionate anterior, existente intre modul de vial al boierimii gi cel al domniei din Tarile Romane. ™ Corfus, Documente. See. XVI, p. 400, ne. 210, v. $i thidem, p. 390, ne. 202; acelagi sens se reglseste si intro serisoare a lui Luca Stroici din 1599, septembrie 30, adresataceluiasi Zemoyski, v. Hurmucaki, U2, p. 549, nr. CCXC. 8 Corfus, Documenie. Sec. XVI, p. 58, nr. 3 * Corfus, Documente. Sec. XVI, p. 128, nt. 63. ™ Bemeker, Chrestomathie, p.417. 2 Idem, SEW, 1, p. 241; Max Vasmer, op cf 1 p. 332. © Corfus, Documente. Sec, XVI, p. 104, nr. 55: stal sie preed rokiem naiazd na dwor iego hroliewska milo sniatinski, Mora rzecz tak barzo iego kroliewska milases obrazila, iz obs:uczowana zadniemi pieniademi Bye nie mez, sinainte cu un an a avat loc o navalice asupra cui din Sniatin a majestiit sale regelui, luc care a jignit pe maria $8 atat de mult incét nu poate fi prejut cu nici un ban.”; 1. Corfus, Documente privitoare la istorta Roméniei eulese da arhivele polone. Secolul al XVI-ea, Bucutesti, 1979, in continuate: Cofus, Document. Sec. XVI ™ Corfu, Documente. Sec. XV, p. 132, nt. 66: iako insi starostowie mieskawali wsztko na zamku, a ten saree wszitho iezdi po swoich dworzech, ,cum ali starosti locuiesc mereu in cetate acest starostecalatoreste mereu pe la cult sale"; T. Balan, op. cit, p. 79; B.D. Grecov, op. cit, p. 371 B.D. Grecov, op. cit, p.311: 7. Balan, op. cit, p 78-79, insist asupra derivatului atspwye, care in provielt poloneze, ce apartinuserd sttului halician, desemna locuinja farénease. "8B. D. Grecov, op. cit, p. 351. * p. P. Panaitescu, Dociimente privitoare la istoria lui Mihai Vteazul, Bucuresti, 1936, p. 105, nr. 43. 3 Ibidem, p. 130, ne. 55 ™ Corfus, Documente privitoare la istoria Romdniei culese din arhivele polone. Secolele al XVI-lea gi al XVU-ed Bucuresti, 2001, p. 112, ne. 51u ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIEREST 209 Termenul romanese casd, provenit din latinescul casa, -ae™, a avut in latina clasica sensurile de coliba”, ,bordei", ,,baraca”™, primind in limba romana pe cele de ,locuin{a", familie”, ,neam”, “gospodirie”, ,cdsnicie’™, in documentele slavo-roméne termenul apare sub forma diminutivala cdscioarele, desemndnd uncle toponime precum Kuusoptat in Moldova™ si Kauwepeat in Tara Roméneascé™”, in ‘insemnérile si documentele roménesti din secolul al XVI-lea, termenul se utilizeazd cu sensul general de wlocuinia”: inelepciun au zidit sie cas” sau de familie”, ,neam”: (...) laudnduse cit iaste neguadtor mare si cu avujie multd si de casd mare de la Raguza””, Utilizarea acestui termen pentru indicarea Jocuintelor boieresti este evidenfiatd de un zapis care indica locul redactarii acestuia ca fiind locuinta boierului Dobromir, marele ban al Tarii Roménesti: (...) si am scris ew logofetul, in casa hanului Dobromir ot Bucurist™. Cu acceptiunea de locuinta boiereasca se intalneste, de asemenea, in Moldova: asia cd, dupa mila so, multi au slobozit den robie: némis si nemigoae s-au intorsu slobodzi la casili $i la oamenii sai". Un document interesant, nu numai pentru apectele lingvistice ale cercetérii resedinjelor boieresti, dar si pentru rmodul de organizare al gospodiriei acestora, este un act de la impératul Rudolf U1, prin care i se atribuia boierului Aga Leca o pensie lunard de 100 de taler Pentru discutia de fat, importanta prezintS o insemnare autograf a boierului respectiv, aflata pe documentul in cauzé, care stabileste destinatia ce urma a fi data sumei respective, de etre beneficiar: la camara de casa™”. Ideea de ,gospodarie” se regiseste exprimata si intr-un zapis referitor la o tranzactie petrecuti in mediul boierimii mici din Tara Romaneasca: toate slujbele adite trebuie scoase la moartea omului 6 suflete $i au facut din casa luigi di bucatele lu. ‘Termenul romanese curte provine din latinescul curtis, -em care se prezinta ca un derivat al lui cohors, -en, rezultat la randul stu din transformarea fonetic& a lui o in «fn latina clasica, cohors desemna initial 0 unitate militard, care se afla incartiruité int-o tabard intértd, pentru ca ulterior termenul s& ajungé s& reflecte inclusiv tabara unitdtié respective™. in latina medieval& termenul curtis si-a mentinut acceptiunea de taba, gridit, desemnand resedinta feudald, laicd sau ecleziastica, cu locuinfa si anexele concentrate in jurul precum si domeniul feudal care tinea de aceasta™. P91, A, Candrea, . Densusianu, Ditionar etimologic al linbit roméne. Elementele latine, Bucuresti, 1914, p. 42 Seal Puscari, Epmologisches Worterbuch der rumnisches Sprache, Heidelberg, 1975, p. 26; A. Ciordneseu, op. cit, ps ™ A. Walde, op. cit, I, p. 175-176; H. MinBescu, op. it, p. 252. ?*1.A. Candrea, Dicjionarul limit romdne din recut de asi, Bucuresti, 1931, p. 228-229; Dicyionaru Linbii Ronde, tom 1, parea a Il, Bucuresti, 1940, p. 170-173; Ditionarul explicativ al linbiiromdne, ed, cit, p. 142; 1 Stingana, op. cit, p. 137-138; H.Tiktn, op. cit Ip. 448-449, 2 DAH, A, I, p. 230, nr. 156. > DRH, B, Mi, p. 157, ne. 160; Dictionarul elementelor romanesti din documentle slavo-romne, 1374-1600, Bucuregi, 1981, p. 36 2G, Chivu, M. Georgescu, M. Loni, A. Mares, A. Roman-Moraru, Documente si jasemnari romnest din sscolul al XVL-Lea, Bucuresti, 197, p. 153 DIR A, XVI, p. 74, nf. 94 * DRE, B, Vi, p. 10, n4.9. *" DIR, A, XVUA,p. 75, nt. 94 * Veress, Documente, VI, p. 344, nt. 324. % DRH, B, XI, p. S71, 04-421 1A, Candres, O. Densugianu, op. cit, p. 73; 8. Pugcatiu, E=ymologisches Worterbuch der rumanisches Sprache, Heidelberg, 1975, p. 40-41; H. Mibtescu, op. cit, p. 286-287; A. Ciordnescu op cit, p. 272 A. Walde, op cit, I p. 242-243; Paaitescu, Influene semantice, p. 239, * Carolus du Cange du Fresne, op. cit, Hl, p. 585; Antonius Bartal, op. cit, p. 189, 191; J. F. Niermeyer, op. cit, fs 4, p29; Panaiteseu, nfluene semantce,p. 239, sstine c& evoltiasemantia respectiva'a avut a baza un element Comun att clasiculi cohors edt gi medievalului curs, acesia ind sensul de corp militar aflat into tabir8 intr Argumentul nu este sd pertinent, daca avem in vedere ef termenul curtis est inrebuintat in latina medievald in mod simutan eu sensu de gospodtriefirtneascB, cu casa, anexele gospodtresti i lourle de pmént (v Carolus du Cange du Frsne, op. cit, I, p. 585; 1. F, Niermeyer, op. cit, fase 4 p. 295; Lexicon Latnitats lugoslaviae, fase. M, p. 330-331), ‘nceaut careia'nu se pune problema prezentel unui corp militar. Din acest motv credem c2 elementul semantic comun ie considerat a fi cel de yingrAdtura aflatsiraprejurul casei, att in cazul regedinei feudale cét si in al celei Sloe; v. gi Lexicon Valachico-Latino-Hungarico-Germanicum, Buda, 1825, p. 158, unde cors, chor, cohors sunt "ade prin jorice ogradsingr&dits”210 = CRISTIAN NICOLAE APETRE a Sensurile stabilite in latina medievala se intdlnese si in limba romana, unde curte are sensuri asemanatoare: ,casa” sau ,palat”, ,regedin{a’” a boierimii sau a domnului, persoanele care alcatuiese sui acestora, dar si ,gospodirie” instarita™ le , bogaté. Cu sensul de regedinfé boiereascd, nu se regaseste in documentele i insemniile roménesti redactate pe parcursul secolelor XIV-XVI. Un document™ de iy _sfirsitul secolului al XVI-lea il uilizeazi, totusi, pentru a desemna regedinia domneasca: in Moldova Iaculig "1a curtia domniascd. Sensul de resedin\a boiereascd credem c& poate fi documentat in perioda secolelor XIV-XVI, prin intermediul documentelor slavo-roméne, care il exprim& sub forma toponimelor Képri, Bankanona’”? 5] K8pre””, ambele referindu-se la satul unde a fost ”curtea lui Vilcan”, asa cum este numit satul la sfargitul secolului al XV-tea”™. Despre identitatea acestui personaj nu avem nici un fel de informati Numele Vilean, Vilesan sau Vileul sunt foarte rdspindite in documentele din secolul al XV-lea, in aceastt care le poarta’, Faptul cA sensul expresiei utilizate pentru indicarea satului, si chiar expresia in sine, utilizand termenul corespunzator slav al lui curte, pot fi asimilate cazurilr contemporane din Moldova: Ma WME CE4um(n) Ha PrEpHut: rae ENA(R) arope ASaM Mopaners”™, sanume satele care sunt pe Rebricea: unde a fost curtea lui Duma Negru”; ceaa Wa Wak: AE 6M4(x) Abopi Kpsunew", ,satele anume: unde a fost curtea lui Cre{u”, care se referd neindoielnic la boieri, poate constity ‘un argument hotardtor in favoarea supozitiei exprimate mai sus". Documentele slavo-romane mentioneaza pe parcursul secolelor XV-XVI si alte toponime aseménatoare, sub forma diminutivala curtisoara, care desemneazA sate distincte in judefele Olt” si Gori”. Dacd avem in vedere c& ast8zi satul Curtea lui Vilcan se numeste de asemenea Curtisoara™, exista posibilitatea ca si in aceste sate si fi existat la un moment dat curti boieresti™, care au rdmas astfel consemnate in toponimia locals, dupa incetarea existentei lor. in privinta altor posibile aspecte semantice ale termenului curte, cu refetire la boierimea romané din secolele XIV-XVI, in roménesti redactate i pénd in zilele noastre. ipsa altor izvoare trebuie si ne rezumam le informatii tarzii, extrase din textle secolele urmitoare, care au conseninat valenjele semantice pastrate de limba roméné™ 21, A. Candtea, op. cit., p. 374-375; Dictionarul explicativ al limbii romdne, ed. cit., p. 253; L. $&ineanu, op. cit, p-219;H. Tiktin, op. city p. 714.715, 58 Dicyionarul Limbii Roméne, tom |, partea a Il-a, Bucuresti, 1940, p. 1034-1035. 2 DIR, A, XVI/4, p. 75, nr. 94; G. Chive, M. Georgescu, M. lonifa, A. Mares, A. Roman-Moranu, op. cit, p. 181. > DRH, B. Il, p. 35, ne. 13; D. P, Bogdan, Glosarul cuvintelor romanesti din documentele slavo-romdne, Bucuresti, 1946, p, 151; Diefionarul elementelor romsinesti din docuunentele slavo-romdne, 1374-1600, Bucuresti, 1981, p. 62. " DRH, B, 1, p.313, nr. 194. °” Pentru identificarea satului v. ORH, B, I, Indice onomastic, p. $42, s. v. Curtea lui Vilean; DRH, B, I, Indie onomastic, p. $05, . v. Curtisoara. 2" CE. DRH, B, |, Indice onomastic, p. 583. 2 RH, Al, p. 161, nt. 112. 2! DRH, A, Il, p. 200, nt. 140, "°F Panaitescu, In/luenfe semantice, p. 239, care afirm c& expresia trebuie tradus4 prin: ,curtea (boiervhl) Vilean”, aest punct de vedere fiind exprimat i de §. Andreescu, Din now despre bisercile de cure din veacurit AIV-XVI,in SCIAAP, 20, 1973, 1, p. 167 2” DRH, B, Ul, p. 46, nr. 15; DRH, B, III, p. 89, nr. 53. ' 2"* DRH, B, Vil, p. 283, nr. 210. >°.G. Mihi, Dicjionar al limbii romdne veoh! (farsa sec. al Xclea-inceputul sec. al XV/-tea), Bucur 1974, p94. 'No este exclus cain apropierea localitailor eu numele Curtisoara sf exstat la un moment dat alte local numite Curie, -a, denumirea primelor Facindu-se in corelatie cu a celor din umd, fapt explicabil din punct de vede™ lingvisi, prin necesitatea dferenterii unor obiecte sau realitai asemandtoare (v. I. lordan, op. cit, p. 446), ceea ce Pat a se fi intémplat cu toponimul Curtigoara din jud. Gorj, in apropierea ciruia documentele din secolul al XVII-! rmentioneaza pe cel de Curte (|. Donat, 8. Caracas, N. Ghinea, M. Kandel, Documente privind istoria Romdniei,B. Tot Roméneascé: Year XV. Indicele numelor de locur, Bucuresti, 1960, p. 50) Din acesteconsiderete, cel putin in diseutat, este de presupusexistenja unorastel de cut lanivelu toponimul primae Curt, de la ere s-a format vr iminutvals Curtigoara, *"'Y, supra notele 307 si 308.‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI an Un loc aparte in onomastica reyedinfelor boieresti ti revine termenului polatd. Provenind din latinescul jpalatium, termenul a patruns in lexicul paleoslav cu sensurile de ,palat”, casi”, ,odaie”si ,cort™, de unde, probabil prin intermediul mediobulgarei, a intrat si in vocabularul limbii roméne, care a preluat sensul de “palat”, la acesta adaugandu-se si variantele regionale: ,chiler” sau ,gopron” si ,streasina”™™. In monumentele iterare medievale bulgare este uilizat pentru indicarea resedin{elor suveranului™ sens pe care il gisim 5 jzvoarele sirbo-croate™, in acest din urma caz termenul putand fi documnentat si cu referire la locuintele robilimi®™, Vechile texte rusesti confera si ele termenului sensurile de ,cas8”, ,castel” si ,palat”, asociate cu personaje de vazi ale societatii: cneazul, inalfi prelat si boierii™”, Termenul nu este intalnit in documentele redactate in limba romana in Moldova si Tara Romaneasci, in secolele XIV-XVI, in schimb, un document redactat in limba slavond de cancelaria Tarii Rominesti menfioneazd la 1540 toponimul Meastaw't™, aflat in hotarul satului medieval Vadenii de Sus (astézi Iocalitatea V8deni din judeful Gor), consemnénd astfel un derivat al termenului aflat in discutie. Daca se are in vedere faptul c& localitatea Vadeni-Gor} este atestaté in documentele din secolele XVI-XVIII, in special in Jeghturd cu prezenta constant a unor resedinfe boieresti in jurul cdrora se concentreaza stipanirile boieresti din zona”, este de presupus cA o astfel de resedin{é va fi functionat in zona respectiva si in perioada anterioari mijlocului secolului al XVI-lea, notorietatea sa ficand ca termenul prin care era desemnanté si pltrunda in toponimie. Termenul se impune atentiei si datorita faptului cd prezenja sa, in cazul unui alt toponim din acelagi jude, asociata cu existenta unor resedinfe boieresti™, a fost confirmata in ultimii ani de reaultatele investigatilor arheologice. Descoperirea in localitatea Polata a unui intreg complex rezidential considerat a fi boieresc™, se constituie, astfel, intr-un un nou si hotérator argument in favoarea afirmatiei cl cel putin unele regedinfe boieresti din Tara Romaneasca, au fost desemnate prin intermediul termenului polara, Prezenta acestuia in cadrul documentelor slavo-roméne, sub forma celor doua toponime mentionate anterior, ne oferd suficiente motive s& credem c& avem de-a face cu un termen adoptat de populatia autohton’, sub influenta limbilor slave de la sudul Dundrii CONCLUZI Studierea onomasticii resedintelor boierilor din Tara Roméneasc& si Moldova, asa cum este aceasta reflectatd in documentele interne si externe emise de cele doud cancelarii domnesti, precum si de serviciile de Miklosich, Lexicon p, 613; Slovni, fase. 27, p. 134; H. Mibaescu, op. cil, p. 455. Cf. ins M. Vasmer, op cit. 1p. 391, care presupune ea a fost preluat in limbilesiave prin intermediultermenului bizantin xahériow, punct de vedere adopts de L. Sadnik, R. Aitzetmiller, op. cit, p. 287 231A. Candrea, op cit, p. 966-567; L. $8ineanu, op. cit, p. 675; H. Tiktin, op. cit, IM, p. 136. ™ Butler, Momumenta Bulgarica, p. 256, unde pattiathul Euthemios face referire, in Viaja Sf Loan din Rilo, la Trseding arului: a weyWaAT HWM poAWeTH WT TEOEA NOAETW KAS XE THoameyeaAn MA ADMILEY Ad MUCAT, "skrci 8 plece fericyi din palatul tau iar limbile nobililr ai s8 poarte laude”; ef. i waducerea romanului Troia, unde "ejedina regelul Priam este desemnaté cu acelagi termen,ibidem., p. 297 Butler, Monumenta Serbocroatica,p. 156, unde Romana iui Alexandru cel Mare face referire Ia palaul regelui Davis: mca mE noaara oth cRbT'4a cOTEopeW'ns EWA, H amo ANA arrea‘eRAA ToMay OKO Geroy MPLACTOOTEY, .§i inuegpalatul era facut din aur strAlucitor, ir ef st8teau in faa lui ca nigte ingeri in faa lui Dummnezeu’ ™ Miklosich, Monumenta Serbica, p. 285, nr. CCLXUl: W xapotaue nosav8 § rpea A¥sponieS ¢ wtcrems, {ou a noaous npate nas mautys eascrew t8escotihe, i fi diruim palatl din oragul Dubrovnie cu Tocul, care palat a festa intial nobiluluinostru Vucagovict; . $i sbidem, p.238, a. CCXXVI; p. 302, ne. CCLXVIL 2 Sreznevskij, Moterialy, 1, col. 1122; Dal’, Totkovyislovar, Il, p. 10 38 DRH, B, IV, p. 126, a. 98. Este vorba despre rejedintele predecesorilor banului Costea Brfilot Bxdilou din Vader. Cercetdri de arhitecturd, it RMMMIA, 1982, n. 2, p. 44-49) Gor, se. XIV-XIX, tn Litua Studi gi Cercetdri, Tar Ti, 4, 1988, p. 145, 148-149, ® A. Stefulescu, Gorjul isoric gi pitoresc, Tatgu Jiv, 1904, p. 292, a asoviat-o cu regedintele Buzestilor si ale batior Craiovei, eg nV: Ridulescu, G. Calotoiu, Cercetdrile arheologice de la Polat, jud. Gor), in CABucuresi, V, 1982, p. 119-12 item, Cercearile arheologice de la Polata, ju. Gor), in CABucureqi, VI, 1983, p. 133-139; V. RAdulescu, 1. Cami Q locuins cu pionié de pias din sec. X1V-XV 1a Polata, jud. Gorj, in CABucuresti, Vil, 1986, p. 101-111; X, Ridulescu, Date arheologice refertoare la apezarea medievald de la Polate, municipial Tg. Jiu, jud. Gor, in "ABucuresi,X, 1997, p. 249-253 in acest sens v. A. Corvatescu, Casa Bajmatara, V. Marinoiu, Pivnije din212 = CRISTIAN NICOLAE APETREI » cancelarie particulare, ne permite formularea unor incheieri referitoare in special la aspectele lexicale ale documentelor slavo-roméne, dar si generale, de natura semantica, cu referire la intregul corpus de documente avute in vedere, indiferent de limba de cancelarie in care au fost redactate. fn documentele slavo-roméne, termenii utilizati pentru desemnarea locuintelor boieresti sunt, intro proportie covarsitoare, de origine slava. Termenii asm, abope, xMAMWTE si KAWTA provin din slava veche”™”, find utilizati in vechile texte slave pentru a exprima diferite tipuri de locuint§. Acestia s-au impus ulterior 5 redactiile medio-bulgard, sirbo-croata si rus, cele care au exercitat, la randul lor, variate influente asupra slavonei roménesti in interiorul redactiei roménesti se remarca insé o serie de diferente inte lexicul subtipului ‘muntean si al celui moldovenese. fn acest sens trebuie precizat c& dacd sown si atop reprezinta elemente lexicale comune documentelor emise in ambele subtipuri ale slavonei romanesti, xnanwe gi xaurTa marcheaat © diferenta specificd documentelor redactate in subtipul muntean, intrucit acestia sunt prezenti in Mokdove exclusiv in textele cu caracter literar. O alta particularitate a documentelor din Tara Roméneasca o constituie utilizarea termenului K8xu, varianta foneticd sirbo-croata a paleostavului kaw, incepand cu primul deceniy al secolului al XVI-lea. Intalnit intr-un num&r foarte mare de cazuri, acest termen reprezint& o consecinfa influenjei redactici sérbo-croate asupra celei slavo-romane din Muntenia, manifestata la nivelul lexicului™™ Trebuie remareat c& terminologia de facturé paleoslava, analizat’ in legaturd cu boierimea romand, nv epuizeazs registrul lexical al locuinfei medievale romanesti™, documentele slavo-romane folosind, de asemenea, termenii xwxa si weata, mai ales in ceea ce priveste firinimea dependents "5, precum si pe cel de paws cu acceptiunea de ,biserica” sau ,sffnt” patron al unui técas de cult™. ‘Terminologia referitoare la locuinfele boieresti din documentele de cancelarie slavo-romane reflect de asemenea, in plan lexical, trésitura distinctiva a limbii utilizate de cancelarile celor dou state medievale ominesti: prezenta elementelor roménesti. Termenii de origine maghiara aanat si cataw, sau de origine slavé, Precum polatd, patrunsi prin intermediul limbii roméne’”, precum si romanescul curte, prezenti in actele si serisorile emise in Tara Romaneascé, fac dovada acestei realitai Din punct de vedere semantic, analiza comparativa a termenilor utilizati de cancelariile romanesti ne permite si concluzionim c& modalititile practice de redare a conceptului de locuint& boiereasc& sunt foarte asemnatoare cu cele relevate de documentele si textele literare redactate in statele medievale din zona invecinatd spatiului locuit de romani. Termeni documentelor romianesti aflate in atentie, indiferent de limba de cancelarie céreia ii apartin, prezinta sensurile comune de casa” si ,locuinta”. Un loc aparte revine atop, care, pe langi aceste doud sensuri, pistreazé in slavona romineascé acceptivnes ingridituré” dispusd in jurul locuinfei, in special a celei boieresti si a celei domnesti, Prezenta simultand « acestor dou cémpuri semantice fundamentale in cazul lui a89pr este motivul pentru care considerim ¢ echivalenja ateps = fortificatie, generalizata de cdtre o parte a istoriografiei problemei, este necorespunzitose realitifi istorice, necesitind nuanfari de la un caz la altul. Din pacate, in stadiul actual al cunostintelor, nu es! posibilé realizarea unei coreléri adecvate intre unul dintre posibilele sensuri evidentiate de izvoarle > pentru o privire de ansamblu asupra lexiculpaleoslav referitor la locunt, conservat fn texte slavo-omins Slavona roméneascd, p.230. > parbuleseu, Curentele lierare, p. 279, care © numest inst macedo-slav; v. Slavona romnease p. 287 >* Djamo, Conribufi p. 137-148; Slavona romdneascd,p. 413-455, cu prezentri sumare ale acesti capitol lexi * Costichel, Termenul Aes, p. 247-248 si Djamo, Contribufi, p. 141, atrag atentia asupra utiizarii lui yw f pentru desemnarea casei domnest, cle unde s-ar putea deduce concluzia€8 acest termen a putut fi intrebuinst pet orice tip de cast, deci inclusiv pentru cea boiereasc8. Ambele contributiiciteaz8 insd unul gi acelasi documeni, cH dealtfl ese gi singurul de acest fel cunoscut pin’ astizi, moliv pentru care utlizarea sa poate fi considerata accident Semmificativa pentru injelegerea diferenfi Facute de oamenii epocii intre locuinta boiereasc& gi cea a sitenilor de ed este un document din 1461, august 8, emis de canceleria lui Stefan cel Mare care, referindu-se la locuinta stapérull satului Miculesti, pe ParBul Alb, wilizeazdtermenul sea, in vreme ce pentru desemnarea locuinfelorfardneti din ee sat lfoloseste pe xws, v. DRH, A, I, p. 140, nr. 99; N. Grigoras, op cit, 1, p40. > Diamo, Contributi, p. 141-142. »” Despre influenta lexicala maghiar8 exercitatS direct, dar gi prin intermediul limbii ro roménesti, v. Djamo, Limba documentelor, . 341; Slavona roméneascd, . 287. ine, asupra slavolTERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 213 serie $i realitatea arheologica, aceasta datordndu-se faptului c& cercetarea arheologica a resedintelor boieresti seafld inca la inceput de drum™* Documentele aduse in discutie au pus in lumina si alte dou posibile sensuri aflate in raport de complementaritate cu cel de ,Jocuint&". Primul dintre acestea este cel de ,gospodirie” boiereasca, evidentiat mai ales in cazul termenilor paleoslavi xem si atop, @ sirbo-croatului x8uu i a roménescului casd, care poate fi presupus, in consens cu semantica latinei medievale apusene, inclusiv in cazurile lui domus si curia, pe care izvoarcle Ti asociaz in aceast& acceptiune doar cu domnia. Cel de-al doitea sens la care fac trimitere Unele dintre izvoare, este cel de familie”, regasit de asemenea, in special, in legaturd cu institutia domniei cate trebuie asociat nu doar cu ansamblul rudetor unui domnitor, ci si eu sensul de ,,familiari” ai acestuia, toieri si slugile domnesti, care se afl intr-o legaturd personala cu domnul, pe langa care presteazA slujba”™” Documentele referitoare la domnie utilizeazi cu acest sens termenii domus si waura, corespondentul lui domus in limba paleoslava, in vreme ce curia si decalcul sdu slavo-roman™® atop, pistreaz3 doar nuanta de {suit8” sau grup de persoane aflate in preajma domnului, indicdnd, prin urmare, mai curénd o relatie cu taracter public, decat una personali". Hustrarea acestui sens al terminologici locuinei in cazul boierilor este posibilé prin intermediul documentelor roméinesti redactate in limba polond, care utilizeaza termenul dom cu aceasti acceptiune. Faptul c& termenii care sunt folositi cu acest infeles in legéturd cu institutia domniei sunt, in acelesi timp, utilizati gi in legatura cu boierii, constituie un argument puternic in sprijinul supozitiei c& acest termeni au putut fi utilizati cu aceast8 accepfiune in legatura cu categoria socialé respectiva™”. >* Penuriei de obiective cercetate i se adauga gi alte neajunsuri, cum ar fi de exempl faptul c& unele dintre acestea ru au beneficiat de cercettri sistematice, cunostinfele noastre limiténdu-se la informayile furnizate de sondaje sau cercetiripariale, nefinaizate (v. D. V. Rosetti, Vestigile feudale de la Susldnesti Gud. Arges) in BMI, XLI, 1972. 2. 127-38; E. Bustioc, P. Besliu, op. cit p. 37-80; M. D. Mic, E. I, Emangi, op. ct p. 108-109; M. Mamalaue, in Situri rheologice cercetate in perioada 1953-1992, Brdila, 19%, p. 63; |. Vatamanu, E. Ciubotaru, $. Scortan, Sondajul arheologic de la Corni-Sirambi, comuna Bodest,jud. Neamy, in Memantiq, XI, 1997, p. 253-268), ceea ce, in cadrul nei discutii pe marginea sensurilor unui termen precum atepe-curte, consttuie un impediment major, intrucst numai o investigare sistematics a unei astel de resedinfe poate indica, de la caz la caz, daca este vorba despre un ansamblu rezidental fortificat, corespunz8tor sensului de ,imprejmuire”, sau unul nefortficat, corespunzator cei de wlocuinta” sau casa". Trebuie mentionat, de asemenea, c& pnd in prezent nu se cunoagte nici o resedintd boieresca desemnaté de oeumente prin termeni precum ,eae gi wats, investigatd arheologic,astelinedt suntem complet lipsti de posibiltatea relizri unor comparaii de facturaarhitectonict, care s8 confirme sau sd infirme diferentelesesizate din punet de vedere semantic ine aceste 5 cele desemnate prin intermediul termenului atop. Pentru evidentierea acestorreaitti in Tarile Roméne, v. A. Cazacu, op. cit. p. 99 si um; N. Stoivescu, Sfatul donnese si mari dregitori din Tara Roméneascd si Moldova (see. XIV- XVI), Bucuresti, 1968, p. 38-39; idem, Despre ubaliernit marilor dregatori din Tara Roméneascd si Moldova (see. XV-XVIN), in SMIM, VI, 1973, p. 61-62: v. $i D.H, Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronulut. Scene din viata privat, Iasi, 2003, p. 95-101, care evidentiazd bogstia. Senantcd a termenulai romanese "casa", utiliznd in special texte redactate in secotul al XVIl-lea 28 Panaitescu, Influente semantice,p. 239, 242. Deosebit de elocvent din acest punct de vedere, pentru modul in care contemporani secolelor XV-XVI marcau Siternele existent intre confnutul noiunilor de ,cast” si ,curte” este 0 scrsoare a lui Radu cel Mare cdtrebrasoven in care spore: w nak we atm Meo KexBcH, wo mn TprEbeT 8 xwaS rescneAcTS wm, M NeKoANKE NECTAR, We MH ECT wera Ad pasusanue atop® recnexeTes a, si apoi are sB cumpere nse cojoace ce-mitebuiese pentru casa donniei mele tinige postav ce mi-a ras s impart curii donnie’ mele” (Bogdan, Relotile, p. 242, nt. CCIII) Traducerea unui brillon Tombnese al srisorii (v. Bogdan, Caracterullimbii, p. 43, despre existenta acestore) in care figura termenul casi, prin ‘mermediu termenului yw (pe lang& sensul de ,colib8” acesta il are i pe cel de de cast", v. Miklosich, Lexicon, p. 1102; L Sadnik, R. Aitzetmiller, op. ett, p. 245; Djamo, Coniribuji, p. 140), explicA situajia atipic& in care acesta din um Streaz in relatie cu instittia domnie,ludnd focul termenilor consacrati ssw si eau (¥. supra nota 335). sing Pt2zeta cetelor de slgl pe lang boieri roman a fst reliefata in numeroasecazur, in istoriografia mai veehe ind pusd in lepiturd cu predominante rosturi militare (cf. ins8 M. Neagoe, Din vechea organizare militard a farilor Yonine. Ceteleboierest, in AIIAI, X, 1973, p. 151-160, care, discutind ertie bibliografia respectiva, ajunge Ia conclizia {2 detinitorie trebuie considera latura administrativa a activitati acestora, care se desfésura pe timp de pace, si c& era fess ca acestea si partcipe la alcatuirea ogtii domesti, fiecare barbat avand aceastd obligatie; idem, Problema {mPalzari stator fendale roménesti Moldova si Tara Romsneasca, Craiova, 1977, p,$0-67, N. Stoicesca, Despre ‘talerni marilor dregatori din Tara Roméneased si Moldova (sec. XV-XVIH), in SMIM, VI, 1973, p. 62-64). Int-0 itevenierecenta,§. Stefnescu, loc. ct, p. 125-126, repune in discutie problema eetelor de slugi boieresti in contextul ijt politice din secolele XIV-XV, conturand astfl o imagine dezechilibrata, in care functile militare si represive Peevalaza in raport cu cele administrative. Despre existenta familiarilor in cazul boierimii roméne din Transilvania, Dragan, op. cit, p. 244-250.214 CRISTIAN NICOLAE APETREI 2 Prin intermediul analizei semantice a termenitor utilizati cu referire la regedintele boieresti din Tatile Romane in secolele XIV-XVI, acestora li se poate reconstitui, in ccle din urma, o imagine relativ complex Regedinja boiereasci roméneasci, ascmenea oricdrei resedinje nobiliare europene, serveste in primul rird drept locuinfa boierului si familiei sale. Casa sau curtea boiereasca este o unitate economic, 0 gospoditie care serveste drept centru de administrare a domeniului aflat in stipanirea boierului, unde se ci primul rnd bun u} care se afld legati de posesorul resedintei printr-o relatie personal, specifica Evului Mediu. ANEXA | Terminologia paleoslava a rejedinjlor boieregt! din Moldova tn segolele XV-XVI ‘reflectata in documentele de cancelare slavo-romdne™* Dara Siapdn regedinetor Denunireatocatuant — [TMNT tayorat trie 7 z z t z 5, ane Giorgia Ungareanah Trgurei femes, | DRIAL p Sa TaI4, august’? —| Toader Pile gi Gatele stu, Dagat | unde ete casa i, unde aos Taown | DRE. AT, p 32,00. ‘eri Staistav™ TA14 august’ —| Touder Pie Waele stu, Dagal | unde ete ala cash ui unde soma a] ORA-A Lp 52,807 sun coed Tamas van” Tae decebrie 20 Cacia Dace Candeeste casa ll din vee ong) | DRIAL 33cm T4 fie T2 | Negre de a Disa rea Da] — alo unde exe cutea ul, —aen(n) | RH, Alp. 6, ume Gain THI; paie® | Siena i BW Toads} —Pagean, unde este asa Ta?” fuamn | DRALALT pia anu Stefan alii bora Ta35 marie Batin cundeTieseca” frown a | DAM ALR Tarek santa ‘Nanbaci Barbosa wan | DRE A Tp Ba septembyie 4 TH26, aupust TZ Giarga Spat Pope unde ese casa” aoa a | DAMA ROO 1427 epi ‘Gnlciea su sata Citra, unde oH [youn 6 | DRM. AT nF Op cx TART oaiombe 15 | Dobricin fi Bral Pregexeul Oy] sande a Tot case ui DOBMCIO [sean | ORAL A,L ps TOL, RO Oanesa i Nata, soja sa 2 fut Brat Pleyel a Cipenis” 2B, aie S| Valea, al pop Zahara | Cai pe Vathova, inde aean” 5 | DRALAL Lp WOT oe est asa i" Ta, Te Ta cian unde este caso" [aewta) | DRA Tp TR wT 1429, mai 27 wan Cupete [Capea unde exe casa” Tyas | DRA AT p30, 0.88 109, rie Ones an sap Dea unde este cass [aem(ay | ORILAT p 3B ac By fh TA29,fnie | ani Sania, Coen Ton | Ja Tulova unde ete cuca oP" [pawn | ORICA, p18 0-50 Ta fnie S Ca Sana, Costa, Ti on | pe OF Sele, unde ee Yown | ORAL pT HO ‘omnis cura lo Ta, spieme Bena {Sub Reda (unde a Tos cass emu | DRM ATs ps Wa 58 aii $4 Per” TR amwaie Dragoy Ur SaTTu pe Totowa, unde ee Jaen p| DRA Ap 156 m1 casa ul 10%, Tnware 17 Dragoy de Sammie | sande ee caso hi, pe Samie™ DRA AL p Wor a 10 1433, noiembrie 16 “Anugca; Hodco Costici “curica Anuscai" ‘DRE A, Tp. 173.0, 12 TaS4, aprile 2 popa fuga | -sBuciunent. unde este casa DRA A, Lp 180,52 1 Ta apie 74 Popa og “Ductamen inde ese asa” DRT AT po 455, priiet —_| Clnden gi si, Mien gr Oaneen | ta anume unde ete casa OF RHA Kp 19, 1495. aprile 14 | Minden); Pera Hud vornie | cota oi Mandrea, pe Ste™ [DRIAL p 193.00 1% Indicarea termenilor s-a facut la cazul nominativ singular.B ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI ais Continware anesa 1 Hotia| i 7 z 7, z 3 TASS, mal TD Tagen Podobine ~satuT Ta To amur unde oma, pa [OR Alp. 195. 190, ese cas ul” TS norembie 2S Popa Wica “nde este casa p= [yawn pal | DRA ATs p. 1, TH “Rebricea> Micd™ T456 wlie 24 | “Brava Neiedul Feu Ungareano | sande ost crtea ui Needul™ [yaapu | DRIAL, p. 220, 159, TAHT, brave 7 Dagon ‘unde exe casa Tui Drago, 8 | soma pa | DRM. A, lp 233, ne. 16 Cobale, anume Calianesti TAT mal Toa ~Pungesi unde este casa lu” [aentay_p [RHA p 239. nF 170. TH, ak 1 Giargi Uagureanal unde este case Tu, pe Nevira™ |am(a) _p [ORE A Tsp 259. wr 18 THE gust 21 TTivadar unde eee asa Ta” [yam pr [DRA A, Tsp 267, 188 Ta, agast24 ant porn ade unde elec TH” [yom pa [DRA A, Lp 208, TOD. TA, lie Popa fuga wi Mihai, fol stu | aercanul” THE, aie TS Rosa 149, iunie 5 ‘Gherghe Revenge, Cone reas pal | DRACA, Th p45, & pirelab TRE decembrie 21 | Tigor, alu Sandra dea Tocap rams pe | RMA W, pT. ne 23 53. anie 30 eagoe cogoti> unde Tosteurea dejar aut [aaap(ay | DRACALThp. 5, 33 Neagoe” TE tale Weagoe ogo SEU Ta pe Set, EA TORTS aap | DRA. A, Th p67 4B Iui Neagoe” [Tareas Pear comir aide, unde estecasaTaasmn | DRA Tp. a0 a. 1455, august 20 Tif BorzeseoT ‘Bete unde este casa 0” Pasay] ORM. A, p71 ne. 30. ‘Cémpul ui Drago 155, aaguat 23 Tador Limbadulce Braniseri unde este cares lal aeope | ORAA Tp. Ba ST 15, jane ® | ~Torie lf Mihiag Sn de Ta | Sacha, unde a fost eure Tur [yaxpn | DRA, ATi p 8, wv 39.26 CRISTIAN NICOLAE APETREL M Continuare aneea T z i z z TH ave ind Rosind Riginen wide fostcae ToT [away | DAFT p TG ac T459, septembrie Gosia Grate unde Wate wna [poaty) PDA AT p12 TA6I, august 8 | Nicola; Grada, fies at olay sn sat pe Pail Negri om oan pal] ORM AH, po MO, Cema, sora Grade vu Stoica, | "Miculet [avn | DRA A Tp BOOT) TAT, anwar 10 Toma Giorgea Marre, ps Briel, unl [yoy pa [ORM 4 Tp 210, 15 sunt asele le” Ta67, sctombrie Tian ab sa To Haig anume CORA Yury pa [OMA AT p27, wh 45 Sus, unde a fost casa Ii Stan aig” Wiha opotit “Eure pall Mibu, CUES | peapy | DRA A Tp 2, pe Sire” THR, pions Seta Comarescat 5 Dopdana, unde ese cas al, [poa(ay | DRAW, p 2B wT unde a fost Pra Dela Tae, septembrie ‘ical Cemaiead Cernitsti unde neste eas” [aoa(ay | DUAL RP me 1469, ebrarie Fer, Gand Doma Drude unde Fe ete] an) [ORI AT 250, TG, febrarie | Gand Graratak Perea, Oar | sande sow ease hunscu Tor, [asatay | DRI asp 230,07 1 Duma, nepoi i Oand Giga and Giuatl™ Tae octombrie BH “oader Zila Zaiiley unde este esa WT" [nowta) | DRILATe p27 137 jauarie 17 ca Negoiw ey unde ete casi” [easy [DATA hp 264, 0.1% 1472, marie Tea Hur ~TTuruiegi, pe PoTocins, unde |axopy pi] DRI. A, Wp. 270, m1, cae cute" TATE apaio 17 | eiva Vand (mea Horodaie] unde fat ere Peni Vaal [yeopn | DRA, Tp SOT me T475, aprie Drenig Chravea Humor erica Tun Dien” [opm | DRA AT p 303 a THE maT Comma Hal Ta Baap “Balopei a Tay, wade eam pa | ORICA Up 305 a ih casa lu TARR septembrie By | ivan Damibave p Toader Untogay] Obi Ta Lavrul AT unde Yawntay [DRI A Hp BET a te ca lu Tosder Urdiugay” VARS, epiemie | Glen Rogul: Oana, Tou Cau] yun sa a Poon, unde eae casa" [yam pa {ORI AM pAb we DH fii Stefan Rogol Iai Setan Roget” Ta90; ocombre T@} Sion Proesni Tura Tag] Prelit, unde a fostoareanpu | DRICA, Wp 156 a Saula npoli i Stoin Procelnic | tunics lor Slain Procelnic™ THOT Tanuaie 17 | Dragomie dela Cobile; Drasule, [um sal unde la Coble, name” [yaa pe | ORILA. ip TTAB Tica ui Dragomie dela Cobste: | "Catinegi unde alot casa Couma usar tallies Dragomic™ TOT, ecomibe 15 | Manes dla Obagi avnuTar, | — Mey, unde a ost sa Jawagay | DAIL AM pw ‘Dum fa ui Manes: Pers tall lor, Manca” Selgeanul TBR, marie 7 | Negiear Aten fll Negro | sa at pe Vit, anus unde | sway — | DRETACT p ae nepofi li Negra; Rabo 3 isl eas Ii Alexa” TABS anole TO] waa; Micia, Malina, Buraia gv] val pe Cieja, unde a Tost [aan(ay | DRI p53, Greaca,nepi ui Ivan casa bunicul lr Wan” TA95, marie 17 | — Resume, Nase, ui] gan st pe Maan, anume[awatay | DRA Wp. 30, Rosomoc; Toader fi Mitea | Hiova tire Dereneu te Dalescul Dragos Volpseut | Grin unde fost cass ti i Rosimae TAT, marie | Nicoaa Pogan: Danchul Pagan, } — on satpe Tuova, anume—Jawway [ORAL AM, p 3m ‘nepotu i Nicoar Pogan | gine, unde fst ‘ald Noord Pagan 97 mare TS Bowes wun satanune Beet. in yeaa | DATA p SRO Cpu i Dragos, unde exe casa i"3 ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIEREST! 217 Continuare anexa I T z z o 3 Ta roiembrie 6 | Stan al fo Popa; nepoatete Tui Tan | Rui unde a fost curtea ul yapu [DRALATIp. 3H ar 3A. Damianoviei; m-res Dobrovit Stan ali Popa” T500, marie 22 | ~ Negrea ; m-rea | GAdinji, unde a fost cures oi [aaepy | DRALALU, p ASB a 256, Bist Negrea” SOT, decemibrie 14 | Ton Sineseul; Gurgiu Sineseal, | yon sat Ta Cavigatrd,anumme | sean) | DRA ATi p46, wr 260 ‘Mdodila i Isiu,nepoti ul lon |" Sinesti, unde a fost case Sinescul bbunicului for, fon Sinescu 1502, marie 14 | Wises; Fedca, Ileana gi Anuyea, | saul Mareovicians, unde av Tost [aem(aye | DREAM, p 488, 273 ‘cele Wi Niseea casele lui Nstres 1507, 12 Febrarie | Giefan Foal; Giurgiu si Armeanca,| un sal intre Brad gi ladle, [awca>(a) | Conlichereu, Documenta nepoti lui Sieur Foale | anume Folesi, unde a fost cass Bogdan, p. 76. bbunicului lr Stefan Poale” THF, ‘Dan Largeanal, urmagi Tui Oar | a gura Largi, unde a fos asa [awca>(ay | MERU, p. 219, nr 68, Largeanul Jui Oana Largeanu!” T5O7, Twartie | ~Dura fos pahirniccl;Stana gi] un sat pe Tala, anume Urlaf,_[aom(ay | Comticheseu, Documente ‘Ana, surorile lui Duma, fost | "unde a fost casa fatelui fr, Bogdan, p. 127 pahiricel ‘Dum fost pthtmice!™ TIT, octombrie B Ton Ganeseul “Sila Gaines, unde este cartes [aww—p>(a) | Costachescu, Documents tui Suef p12. TSIE, devembrie 36 | Oanek Maragca Gica ll Oaned, | unde fos casa fui Oanek pe farwopr(n)] Cosldchescu, Dacumente Pasco Hfciugt; Oanca fica lui Cracau”™ ‘efanita, p85. Pasco Haciuga: Cozma Sarpe T32I, nied | Tvan Micoand; Stan nepoata fut [junds a Tost cose buniulut sof | xweam{w) | MEF. Th p 204, ne 77 wan Micoans; Migala Papara, | visului Migela Papars, ui Ivan soful Stan “Micoand, care acum se numeste Miculeati" T321 fanied Dragorir de Ta Cobiie> | un sata Coble, unde Tost [ywzas(a) | Costtchescu, Documene «asa lui Dragomir, anume Stefi p. 475, Calienes TS2B, janie 26 | Petre soinie, Gavel Calapod, fal | “unde a fost curtea tatu su, | gaypa | Ohibineseu, Surete, ui Pere stlnic pan Pete solnic” XXI,p. 88. TSB, manie 26 | TintokPatr gi surorile ful, nepoqi|_,salul anume, unde a fost casa | awea(a) | Costdchescu, Documente lui Tinuil {atilui lor, Tntul, care acum se ‘Stefontd p 438. rumeste Tintegti" TSE, marie 1 | Sin visier, nepoyi oi Sia vstir | spe Chigheci, unde afosteasaaszusay | Costtchescu, Documenta buicului lor i Bogdan, p. 252. 1538, marie 20 | Mogeay Sima Vieveanul alla | pe Crasna, anume Mojeqi,aweas(n) | Ghibanescu, Sure, Mosea: urmasi lui Sima Viereanul | "unde a fost ease lui Mose” XVIII p. 135 1528, marie opa Luce din Succava asa Tui, care este in gud |aom(ay | ANIC, Document Suceavei” Isorice, XLVI228, 1528 marie 28 | Balog , Petr Rares: | — unde a Tost casa i Balog” |awa(a) | — Ohibénescu, Suree, Giurgiu, nepott lui Dragos Boul XVII p. 130 15, marie TF | Panco; nepoji tui Panco si ai | can satin fnutal Neamului, aen(ay | Mi Sleinescu, Cronica frateluiacesuia,Toader Unde a fost casa bunicului lor Romanulul sia Panco, anume Pancesti" Episcopiei de Roman, Bucuresti 1874, 1p. 160 1525, marie 19 | Leonte(p nepot ui vagco | Leones, unde a fost casa ut [aom(a) Wlorga, Studi gt Goenescul Leonie” document cu privre a ‘storia romanilor, VI, Bucuresti, 1906, 139-140. 535, marie 1 Costea Rusul ~Costiocani, pe paraul Strata, ta [Reca(ay | Costicheseu, Document i FinutulLapugne, unde a fost casa Bogdan, p. 8, note 20. {ui Costea Rusu" “(ay | Castchescu. Docunete sale, strinepoi ii ToaderPiti; | fst cute srdbunicului or, care ‘Stepan, p. 338, roa Lupu Betheci ‘acum se numesePitieni™ 1552, mal 5 Siee0 (7); nepotis ui Nail | Baga, para unde a ost ca |sea(ay | Ghibessu, poo srimdic 5 ai li Pues; Toadea Tui Sttco™ Vip. 92. i rudele sale TSE, febwarie25_| Peru Topor Ptrica Topor, Holl] un sat pe Racova anume Jawan) | ANTCB, Document Peiru Topor fi li Petried Topor | "Toporestit unde a fost casa Iutorice. CVE ‘buniculu lor Petra Tepor” 1554, marie? | — Tvanco Haladie Nastasia gy | —.Pomera, unde a fost casa Jaema) | DIR A XVIB, p25) Elisa, nepoatel ui Ivanco ‘buieulu oe” 47 (in facsimil Hadi TSH, opie TO Toan Movil fog Hiudinpe Bagea™” ——[ avopiny™ | Costdchesu, Docu Bogdan 9,20. SSIES TTonder BubuioglogoTit ~satuT anomie Cores pe Yasupan | MEF, Ip 294, 05% ‘zea Humor Cozanceaunde a fst cura ui T556,apriie6 | Tudor Leontn; nepott ur Tudor | — ,Leontina unde a fost casa ema) | Gntbanescu, Sure XO ° ‘Leontin: Mihail pisar ‘bunicilor ior care acum se p23. umese Bort 556, apelie @ | Han; nepoqih Purges roma) [Giese se sar Lp 2”. TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIEREST 219 Coutinuare anexa f Luca Arbore; merea Sucevia 7 z 3 7 z 1566, ape 4 | Wax isbor, Todor Bales sohte Biinesi ep ue | ANICH, Pee Tw 168 1860, Tapriie | Stan Popovici, m-rea Dobrovat | Rui unde a fost curealat[axepa” | ANICB, ms. 629 ‘Stan Popovici" (Condica Asach £71 “ASAD, spite | — Balog Varupar Lapa ficaTar unde a fst irgul Puts, pe [asaiay®™ | Ghibinescu, Uricariul ‘Balog Vuiuga: Dinga voric Putas" XVII p. 178 1575, TO ma “eid Fetionesi emt) | ANIC, Feces nF 30 1574, marie 27 | Sion Goran; nepoyt Tat Bucium ema)? | Ghibanescu, lspizoace. ‘Andrei 11, p. 190, TSS, mals | Gavell mona, fost mare wise Tasi fvainy | Toan Caprogu, Peironel im-ea Sf. Sava ‘ahative, Dacumente privitoae la istoria orapuui Joy Acte iter (1408-1660). asi, 1999, p. 26,01. 16. TST, wnie 30 | — MorozeanuT, Onl, Teiea | -Zahoren, i rutal Orie, unde [usagay® | L-. Boga, Documeme ‘Anmanca, fii Maret Gavel sunt case loo" ‘basorabene,¥.irsoave cea logon ¥ cor) domnett, (1307-1594), Chsingu, 1929, 9.30, 1578, nie 30 “Radicica, fol aie Ta rma) | GhiBinescu, Saree, XIK, 106, T5R2,martie31 | — Stance, fica Nase, Cistea Sueeave Temiayr | Ghibsnescu, Sure, XD Mibailescul, fl Stanct p.168. 3, anwar 27 Gligore Brace Tocalzarenecunoscuta xanga) | ANIC. Documenie Istorice, CLXXXVWIT6. “ISRT aprile TO> | Bales harmanulr ven ‘Deall Poreuat rama | ANIC, ms ne 628 «Schimbare a Fi" dea (Conaica Asach), £627. ‘Muntele Sinai TSE7, mare 30 | — Morozeanul, Onl, Teta | Zaloreni,n nutul Orel, onde [aea(ayy | UT Boga Documenta Gavel sunt easel lor” basarabene,¥.Hresoave seri donne. (1507-1594) Chisinau, 1928, p39 SET, mane 30 ‘Dinga batman Tealizare necunoseuia —[yealay | ANICB, Documenta Istorice, LXXIS5 a 1387 apeie ‘a Caaiog Tovaizarenezanoseut [awa | ANIC Mrea Cora, vu. 7, septembrie © | Tigan Ton Sul, ToadergiPeirea | Localzareneconoseut® —|aom(ay | Ghibtnescu,Surele, XX, pl 137 nema 3 Tucoet =a Teeptny | ANICE, Morea Sf Save gi, XXVU. 1530 lanuarie 11 Manes url Maree fica ur |, Sigeanit unde aTostcasa ui asany | AWICB, Documente Costin: Ton, sug’ domaeasca Manes unui” Istoree, V6 3 159%, septembrie T | Nowra Pejscul logo nase Carli Taeptaye | ANICB, Document =1592, august 31> | Pei si Tudosia, sofia sa ietorice, LVI S159, septembrie T| Nicoard ful Marusea; Predevie Bite Teaay | ANIC, irea Adm, =159), gust 31> parca vu. 191, septembrie | Oncas Predevicipareiab aie ‘ncani feagayr | ANTCE, Morea Adam, =1592, august 31> ui Onca aa IS8T-1600> Teremia din Heregt Hires featay | ANTCB, Docume Istorice, CVG, 1595, decembrie® | —Pawrageoaia in Botegi> Boies fewtay | ABICB, Document Intoriee, CXXX1U550, 'S5E, marie} | Neagoe cel Bavan, plrciab de Cordini satay | 1 Caprogu, Document ; Hotin i Magdalen, soi ui: moldovenesti din secolele “Tudora, fea Magdalenei a! XV-f0a~ af XV Ile, In AULA, 1V, 1967p. 210 {SSH marie 20 | Luca Arbore; Parasa,nepoata Tu Solea Tea?) Th Balan Documemte bbucovinene (1507-1653), 1, Cembut 1933, p. 121.20 CRISTIAN NICOLAE APETREL u Continuare aneta T z z 7 3 1598, iunie22 | Anghelina Taotaroaie giful stu | Cozmesiide la Diepiate —[aom(ey | _ANICB. Documenie Tonagco diac Intorice, CLXXVI 9 1600, ianuarie 9 FoTosice, mae sluger, Boul Visio Divider Tagays | NICE, Mrea Neon, XXXVIVS, 1600, maa 75 ‘Wheres; Gheorghe Albos | ,pe Cobotiamaijos de gura val [aem(ay | Ghibaneseu,ipioace, Spec. dinspre apus” Wi p.224, 1600, anie 7 | Constantin spltar mevea ST Sava Tasi eats) | ANIC, Hevea Sf Saas agi CIMA, 1600, decembrie | — Tani vistieral w-rea St Sava Tas satay | ANICE, Documenta storie, XIN. Terminologia paleoslavé a resedinjelor boieresti din Tara Romdneascé in secolele XIV-XV1, reflectata in documentele de cancelarie slavo-romane ANEXA II Daa Seed eedielor Demnreatocaiant | TERE tear tore 7 z z i z 8, a7 Tai mea Co Finateg Tapa | DRAB, IRAE a1 Anabel dela Oa Tosaarenecumisout | exe | DAM. 62.7 TaS0;ansre 7 | ~ Cara og mores Come Tange raw | DRAB. p76 mT TSI Rado, pol i Roa Tovazareneeunoaata | ang DRAB p 178 Uk rn Deal ae oie mann pribegn | —Losaliane nsunossik | craw | Dotan, Role, pi Trnava CORI, Te Dragon are Tay Teatay | Botan, Rae pS mm. COX “IS0%; gan 95- | Mig, a aT Nea Tragor Tea | Toca, 51 damon 1500. ma > 469 72.nr 472 ~1508-1509> | — Bolu Radial Mare | care esos ogden Rela p 3h ue a CCL. TSO mat 7 Wego, la Dag varie | CEng Te DS | ngs | DRA. T p57 RTE ISTa febnaie | opania Near Tego ween | ORT Tp ae 1321, seplembrie> tie ISTE mal 36 Cat mae Te Tigre aa Toc dome 1520 apie 10> p20. 21 1519 SURI ebro} Botan manent pag Toealizare necunoseut® Teal)? | Sioiea Nicotnesca, 1529, amare > Transivania Document stvorombe cuprodr lo ceil Te Romine Molen cx Andean se. AV Dicey, 195,82. 1550, octombrie ¢_| TN ur Boga Paar parca Baa eae [DR Bp Tol ISH, ecomrie ‘raphe spar Taare nsuroiait | Weat —| Tocls, $37 drome 1535 ule 12> p03, 2 1535, tulle 30 Woieo: Serb sian Borabcies DRT RAN, p. 313,205] 7535. nolembeie 23 Tupandja Stana: Mfihnea postcinic aden Sea [DRI A, MM, p. 357, 6.208 1539, mane T2 Voie fi si Danes ea | DRAB, 1V, p19. 7559, sme T4| Baral lu Udres pacopl Pascoe DRICB.W. 9 Vi. se Buchs Pasie wo 1547. iunie 5 ‘Coman: Neagoe si Stoia Periati wSea [DRA BV, p. 275,06. 230 TS6I,ociombie | Sora ea Stine, Constandin Baie wea | DEL B. Vp 236.01 6 ais T565;oatmiie 7 | VA, Vid in Clipe or Ta [DRE p 3B” ‘TERMINOLOGIA RESEDINTELOR BOIEREST! 2 Continuare anexa tt 7 z z z {BR apa 15 | Tah ara Ae at Wa RAAT. 3 35 wT 156 oes | Sei Cina Thee DRM. BViep 236 316 Tae ea? Dobro, mae ba [om st) RTL B19, Ven. 57, dpe Soe Too vale trun? DRI B.VL, pe WF. comb sre agg > srl agus 29 —| here: Gheghinn wT Tier wear | DATE Vp Tm “Et mal 12 —| — pop Pa; Dz pnt | Cleeve pita Ver wteat RA, Vi p19. 10 ist marie IT | Fant el tan, Dragan Tap tents) RITA Vp 168 TR Sana sua TE mah —| — Daron fst mare an — | — Toe set apa) | DRA WT TT TF, sepetrie TS | Miropliu Anan, Miropo Sivin Sie [ORB p Ow TE Ungovlhist TF, eERITETD | Mop Aan op Sal ew [RIT VI pH TS Vogovisis Radon § Nesp 7a Festa DRA. BVT pe TFT amie 7 | SleTTe Saka | Lae nT DRAR.VIp 3 wT 1575 ebare 3 Tovan din Covi popa Gheorghe Cai [DRM .Wi-p 25.0710 Tst5. mar —[ San stp Coat css DRA. R-VIp 3 157515165 —| — Bane, Cores foun Bares DRAB. Vip 32: STS seine TTT Opin Wotame Tre Vernet BRIA. Vip 3: 1515, ose 13 Rad: Mari 5 Stancil souls CE de MTS BATE BVI 38% 157, deconvie | Bear pop Serban Caine DRTC Vi 256.7 38 TA mare | — Dana Resa waa Claes BRA. BV pT. nai TST mak 3o ad Te Scan mare po Tea eee DRA VA pe Vind mae parca co TT na on pope Sane Ta tie DRT AVI Tae 7 TST ie 2 | Tone, Vani og Tevet wea DAUR. VI 28.01 T58, aieaugus> | Saul oot soja sa Cle, | —Tocafeare nsunosaa | akew? DRI. BV, p.2I% wT 2 Draghiei ogortul, Despina, soi «| sa$iCalea, sora scescia “apa 1577 Tale? | Danciul gi Radu postelnei, fi) Localzare nscunoseuts "Tociiessa, 337 documenie, Inainte de 1579, (Cale din Brincoveni . 369, nr. 370. aprile 30> “ISTE septembrie | Stoica dia Pegi area Viewoy Prt wae [DRI B, VIN p. 238.1. 1579 august 31> 1579, octombrie 31 | Vovela (din Gileoaia) Galaga DRAB VU, p AO. wr 35 1579, decemibrie 15 | — Stoica, fost mare posielnie Wodnuzest DRI BVI 435, or 269 [piscopia de uziu 1580, anie® | Danciul armas; Neaga, sofa lui | Crocinegt si Vactrest [DRAB VA, p 503, nF 306 Danciol armas 1580, aie 2 | Daria, ful tu Dragomi, div Winaieg Wea [DRILEVIN p S12. we 314 Minaitsti; Costea 58D noembrie 28 | Radu, ul hui Sioian, Preda, Bucur ‘ia [ORALB, VIN, p. 535,02 329 aharnic al doilea 582, maia8 | Viga din Boren; Cala si Maca, Borenr ayes | V-Siinied, M Popescu, fete lui Neagoe logo. Documenteinedite avo rromine din Tara | Romineased de la sfarsitul eee. of XVleo, to Studi an] XIV. 11961. 124 TS, august 37] Stepan portan Banal inrap, Vorigeat ra | ANICE, Seejia Istoric. Rada, sia lui Ban camara tr 1207. TSE, august 77 | — Manes si Frincea; Neags $i Toealizareneeunoseull | eau | ANICB, SectaIstoriod, L Manea ne 1208,2m CRISTIAN NICOLAE APETREL ” Continuare anexa 11 [Neaga sojia sa; Episcopia de Busts T z 3 3 T582, septembrie 11 | Neacya dn Fundenispopa Cilia Fondent ANICB, Documents ‘si Danciul storice, CXLVIU2a. 583, 29 aprile [Neat ica lui Stroe din Alben, ‘ibenr Tha | Steflescu, Documenie Neagoe gi fii sti Gor. p. 229 1384, iunie® Micleus; Cozma, ginerele ‘Cernala ikau Cuturia | x6a® | ANICB, Documenta ui Micleug orice, XCV267. T584,lulie3 | Mia Voica, soja sa: Mihail | Stoeneytiquseu Barzesii | x6ea | ANICB, Documerte ‘rkmdti, nepotl lui Mihail Ittorie, XLVI. Sial Voiesi 1585, septembrie | Stoica, Tost mare postelaic, Carpet wexar | ANICB, Secia Itoricd, 1284, 1385, decembrie TS ej Mikal cocer, ‘m-rea Panaghia Tovalzare necundscutt ‘ANICE, Secfia ioc, 1.1296, 1586, mals Balco; Mitrea mare vorniey Versi wee “ANICB, Documanie Stanciul armas al doles Isorice, UXXV/008 T586,Talie 7 [Ton Togofat; Ivan logo si Anca, Burda wae” | _ ANICB, Documene sofia sa Ictorice, CCCVIW6D, 586, tlie 10 Tata din Mergent Vileele ‘rave | ANICB, Seca Istoricé, nr 1318 T5B6, lie TO] Stana, ive popit Badia, soja Miatarent ‘bea | ANICB, Fotocopi, XIVE seesteia, Stefan gi ful lor Buta; prea din Malurenk 1586, junie 27 | Stoea, fost mare postelni, «1 Capes iar | ANICB, Seca tor, [Neaga, soli se: Episcopia de wr 1316, Burau F, seplemibvie 1 | — Sioea, Tost nae postelnicy Capea ‘ixa® | ANICB, Seca ltorick “Episcopia de Buzss nr. 1328, 1386, sepemibrie 21 | Sioica Pribeagul, vapeo, mare Pegi he ANICB, ms. 0-479 vomic; m-rea Vieros (Condica m-rit Viero), 1.200, T546, ociombrie 17 | Siinistav, Fol loi Banco din Glogove wea | GD. Florescu, Deg, Glogova; Mibsila i fii sa Material din arhve particular in SMIM, V, 1962, p. 612, T587, julie 29 | Dragon, mare vom; mrea ST Bucuresti wha | ANICB, Seca Itorch, Troitt ne. 1385. SBT, noiembie T8 | Mici sipani din Gar) s Valoea | Locallzare necunoseui® | seane | ~Siefleseu, Documane Gor, p.272. 1387 Date din Talpageyi Rastea Tupases ‘iefleseu, Document fii si Gor p. 282. 1588, apriie9 | Zahara Wana, Mita, mare Tigovige ‘tau | ANICB, Seria Itored, vornie 1381 T58a,fanie Stoica, Gostina Gl Patra Rogialqusau Socoieq | wlua | ANICB, SectiaIsored 1386, T599, wai30 | Tafan pivnicer pi soya sa Vor Bucuresti a ANICB, Docume anachi cizmarul si soja sa Maria Ittorie, CXLSG. 390, unre 19 [Parve mare logofat; m-rea Copunal Tirgovige ean] ANICB, Seca Iori, nr 1436. 1590, junie 28 | Siancul din Posobep:Focutort Pasabest wiuae | _ANICB, Seca Ito, din Neposina ne 1437. 1590, aie 14 | Mitrea mare vornic. Sanciol Vere we “ARNICB, Decuente posteie al Ulea Itorice, LXV. 1590, Taialie | ~ Constantin din RadScines, Radicineg ANICB, dchizi Nok Stanciul; Dumitey XXII 1590, august 17 | Dobrul din Siejeretul Mie, Grojaal Fieleseu, Docunen Dumitr 1 Pacu din Grogan Gory p. 287 1590, noiembre TB | Vigan din Boleasca; Liver Casap Boleasca oe ARIE, ts. 706, (Condica Mitropoliey Bucureu tS“ ‘TERMINOKOGIA RESEDINTELOR BOIERESTI 2 Continuare anexa I T z z 7 3 1390 Dumitru postelnic, Doanna Bucwes hea Grigare Nandkig, catering; m-rea Sf Dimitre Document slavo-romsne din Mantle Muntetut “Athos (1372-1658). Bucuresti, 1936, p. 75. 12 TST nie T Dobre, Stan si Dumitru Pularest wires | ANICB, Documente Istorice. XU, T393,nvarie © | Gherghe, IogoTt din Fondeni; w= Times wea | _ANICB, Secfia storied, ea Aninoasa tr, 1467. “TIBS, decenibrie | Met sapani din Neagomireyiiqi| — Neagomiregi'g Vivehogi’ | xtaw> | DRAB, XI, p. 1T.ne. 1& Vitichegti: Calea si si T5B4,Febrarie | Piru gi six; Dumitru logo Canes wavs | DRAB, XI p 3727. 1594, aprile 12 — [Anes matuga fi Nan gramatieu;| irae Tu Homocea | gown | DRH.B, XI, p31, or. 42 ‘Nan gréeaticul tna ISB, maid | Hota gi Manes lo Botoe Voinigent wha, | DAM, B XI, p. 3,00 47 ancea din Rémaic 2 T583,ranie 28 | Prva din Strimtu; Costes din Sirtad ‘DRA, B XI, p95, wr. 71 Suri 599, august 29 | Tupaniia Marga , fies Toi Mather Comogient wheae | DAM BX p95, 0 7 banul Tat sepiemibre® | Staicog Stan, viral sto Bijoiw ‘DRI, BRU, p12, ne 8B “<1383>, nie 14 | Rada din Flan i Dragomir, soul] Localizare necunoscuis DRI. B, XI, p. 167, ne. 126 ‘su |<195>,devembrie 25] Navrap; Dragomir si Rade din] Localiaare necunoseut® | yomu |ORH, B, XI, p. 188. nr. 143 Fiiaai 1556, mai 4 Sianeiul; Doma Radacineyi saulg Peroni DRI. B, Xi,p. D3. 167. 213965, mai 28 Radu Grosild| Saves DRI. B, Xi p 218 or. 17 1599 febrarie 13 | __Drdghiei postenicul Simones DRH.B. XI. p. 440, ne. 232 1599, tanie 17 Rada din Fan’ gi Dragon, sul] Localize necunoseuts DRE B, XI, p. 456, wr. 332 . stu ToG0-anvarie 3 Caloth, mare ban Tango Wixa [DRA XI, p 510, nr 305 i600, seprembrie 5 | Badea, ul lui Radu al Wi Raven, Bojorent DRE, B, Xl, p. 566, nr. 416. ‘Ghinea din RAmnic * SemnaleazA prezenta in document a unei forme de plural a termenului respecti. (2) Sermnaleazi persoanele a e8ror calitate de posesori de acte domnesti nu este neatestatS documentar. (C) Semnalesza varianteletermenilor. © Indied interventile si identificrile editorilor documentelor. LA TERMINOLOGIE DES RESIDENCES NOBILIAIRES REFLETEE PAR LES DOCUMENTS DE VALACHIE ET MOLDAVIE ENTRE LE XIV' ET XVI" SIECLES RESUME Cette ctude s'est proposée de réaliser une analyse lexicale et sémantique des termes utiisés pour dénominer les ‘sidences nobiliares roumaines (les residences des boyards) dans les documents émis par les chancelleries des Pays Roumains pendant les XIV¢ et XVIE siécles. Par nobles (boyards) on comprend dans cet ouvrage la totalité des personnes {ue les documents présentent comme des seigneurs possédant des teres et des hommes, grce aux privileges qu'on leur a cordé par des actes crits de 'autorité centrale (le prince ou le voiévode) ou comme des titulares des fonctions Publiques dans administration de l'état. On peut classifier les termes analysés en fonction des langues utilisées dans les chancelleries des deux pays ‘oumains. C'est ainsi qu'on rencontre des termes slave-roumains, latins, polonais et roumains. Les plus fréquents sont les lens slavo-roumsins: aoms, steph, xuanuTé i kaulta provenant du slave ancien, Cette réalité ne fait que rfleter "sage prépondérant de cette langue dans I'actvité des chancelleries roumains. En Moldavie on retrouve seulement les Pemiers deux termes, tandis que la chancellerie de la Valachie utilise tous ces quatre termes en méme temps. I faut faire2a CRISTIAN NICOLAE APETREL 2 tune mention particuligre en ce qui conceme le terme xaurs dont occurrence est majoriaire par rapport aux autres trois termes, Dans les actes de la chancellerie de Valachie on retrouve ce terme dans sa variante phononétique serbo-croate sea, comme une conséquence de I'influence exercée par la rédaction serbe de ta langue paléoslave sur ta rédaction roumaine. Les documents rédigés en latin uilisent pour dénominer les residences nobiliires les termes domus et curl Dans les actes émis en polonais, pour indiquer les mémes réalités sociales, on utilise les termes domt et dwor. On tetrowve [es termes roumains dans les actes slavo-roumains, mais aussi dans les documents roumsins, origine de ces termes tant différente: le fond latin de la langue roumaine (casi et curte), termes hongrois (seu et atepn) et termes slaves (pola) qui ont été assimilé par le vocabulaire du roumain. Du point de vue sémantique, Pensemble de ces termes désigne la notion de résidence nobilsire. I! fout remarquee que la notion de ateps est utilisée par les documents de chancellere aussi avec le sens de cloture autour dela maison. Par le phénoméne linguistique de la métonimie, les termes analysés ont pris aussi d'autres valeurs sémantiques qui sont des sens dérivés. De cette maniére le terme qui désigne le logement nobiliaie arrive & indiquer d'autres unités qui se trouvent en rapport direct avec eelui-ci. Un premier sens dérivé est celui par lequel on entend la totalité des unités économiques qui dépendent d'un point de vue administrati de la résidence nobilaire. Cette réalité a aissi un correspondent dans la société médiévale occidentale et elle est désignée par le terme familfaris dans les actes et les chroniques rédigés en latin Cet étude présente aussi deux annexes qui indiquent les termes slaves trouvé dans les documents slavo-roums émis par les chencelleries de Moldavie et de Valachie dans la période proposée pour analyse.