Cap 5 Biomasa (Bioenergia)

Bioenergia este o sursa de energie regenerabila, asemanatoare cu energia solara, energia eoliana,
hidroelectricitatea si energia geotermala. In timpul conversiei energetice a biomasei, in atmosfera este
eliberata o cantitate de CO2 egala cu cea absorbita de catre planta in timpul dezvoltarii acesteia.
Pe langa aceasta proprietate de a fi CO2 neutru, bioenergia este o alternativa viabila pentru rezervele
naturale de ulei care sunt in continua scadere.
Toat materia organic a Pamntului se afl ntr-un strat foarte subire numit biosfer, care reprezint
o fraciune foarte mic din masa total a Pamntului, dar n termeni umani este un enorm depozit de
energie. Mai mult dect att acest depozit numit biomas se regenereaz continuu, sursa de alimentare cu
energie fiind Soarele. Chiar dac numai un procent foarte mic din energia solar care ajunge pe Pamnt
este fixat de materia organic, aceasta echivaleaz cu o cantitate de opt ori mai mare dect consumul
total curent de energie primar [Boyle; 2000].
Aceast energie acumulat n plante i reciclat natural printr-o serie de procese transformaionale de
ordin fizic i chimic este ulterior radiat de la Pamnt ca energie termic de temperaturi joase. Numai un
procent foarte mic din aceast energie este acumulat n turb i alt materie ce poate deveni ulterior
combustibil fosil.
Presupunnd c consumul de energie pentru activitile umane nu depete nivelul natural de
reciclare, prin arderea biomasei i a biocombustibililor nu se genereaz mai mult energie termic i
mai mult dioxid de carbon dect s-ar fi fost creat prin procese naturale. De aceea biomasa se consider
ca surs de energie cu impact minim asupra mediului nconjurtor.
Conform legii conservrii energiei, n procesele fizice, energia nu poate fi creata sau distrus,
majorata sau diminuat, ci doar transformat (convertit) dintr-o form de energie n alta. Conform
acestei legi, cantitatea totala de energie a unui sistem rmne constant, i este numita energia primara
a sistemului. Elementele n care este depozitata energia primara a unui sistem sunt numite surse de
energie.
In cazul combustibililor (fie acestia fosili sau bio), energia primara se obtine prin ardere i se
evalueaz nmulind cantitatea de combustibil ars cu puterea calorific a acestuia. Numeric, puterea
calorifica a unui combustibil este energia rezultat n urma arderii unei cantitatati unitare de combustibil
(de exemplu, un Kg cnd combustibilul este solid sau lichid, ori un m3 - daca este gazos).
In marea lor majoritate, combustibilii conin ap, care, la ardere, se degaj sub form de vapori.
De aceea, la ardere, o parte din energia rezultat din reaciile chimice se consum pentru evaporarea
apei. Ca urmare, energia primar ce se converteste n caldur n timpul arderii combustibilului nu poate
fi msurat direct, ci doar evaluat, iar evaluarea se face relativ la o stare de referin a apei din
combustibil.
Strile de referin standardizate pot varia, i de aceea au fost definite mai multe puteri calorifice
ale aceluiai combustibil. Cele mai uzuale sunt puterea calorific inferioar, [n engleza LHV (Lower
Heating Value) sau NCV (net calorific value)], i puterea calorific superioar, [HHV (Higher Heating
Value) sau GCV (gross calorific value)]. In majoritatea calculelor se foloseste puterea calorifica
inferioara, LHV. Pentru puterea calorific inferioar, starea de referin a apei este cea gazoas, iar
pentru puterea calorific superioar, starea de referin a apei este cea lichid. Din aceasta cauz,
puterea calorifica inferioar descrete odat cu cresterea coninutului de ap (ignornd faptul c
coninutul mare de ap implic un coninut mai mic de substane combustibile). n practic, pentru a
putea aprinde combustibilul i a extrage energia din el, coninutul de ap maxim admisibil este de 55%
(raportat la masa umed).
HV HVdry 1 M

Tabel 1.1 Coninutul energetic al combustibililor tabel de conversie

Produs energetic

[1]
[2]
[3]

kJ (NCV)

kgoe (NCV)

kWh (NCV)

1 kg cocs

28500

0,676

7,917

1 kg antracit

17200 30700

0,411 0,733

4,778 8,528

1 kg brichete lignit

20000

0,478

5,556

1 kg lignit superior

10500 21000

0,251 0,502

2,917 5,833

1 kg lignit

5600 10500

0,134 0,251

1,556 2,917

1 kg isturi bituminoase

8000 9000

0,191 0,215

2,222 2,500

1 kg turb

7800 13800

0,186 0,330

2,167 3,833

1 kg brichete turb

16000 16800

0,382 0,401

4,444 4,667

1 kg iei greu

40000

0,955

11,111

1 kg pcur

42300

1,010

11,750

1 kg benzin

44000

1,051

12,222

1 kg parafin

40000

0,955

11,111

1 kg gaz petrolier lichefiat

46000

1,099

12,778

1 kg gaz natural[1]

47200

1,126

13,10

1 kg gaz natural lichefiat

45190

1,079

12,553

1 kg lemn (umiditate 25 %)[2]

13800

0,330

3,833

1 kg pelete/brichete din lemn

16800

0,401

4,667

1 kg deeuri

7400 10700

0,177 0,256

2,056 2,972

1 MJ cldur derivat

1000

0,024

0,278

1 kWh energie electric

3600

0,086

1 [3]

Sursa: Eurostat.
93 % metan.
Statele membre pot aplica alte valori, n funcie de tipul de lemn utilizat cel mai mult n statul membru respectiv.
Aplicabil n cazul n care economiile de energie sunt calculate ca energie primar prin intermediul unei abordri ascendente
bazate pe consumul energetic final.

Evaluarea biomasei n calitate de combustibil necesit cunosine de baz privind tipul i sursa
de materie organic disponibil, ct i a compoziiei, caracteristicelor i performanei ei.
5.1 Sursele de biomas

5.1.1 Silvicultura i exploatarea forestier

Utilizarea lemnului i a reziduurilor din exploatarea forestier ca surs de energie nu e o tehnologie
noudescoperit. Factorii de disponibilitate a combustibililor alternativi mpreun cu epuizarea fondului
forestier i creterea cererii de produse din lemn i hrtie au condus la micorarea utilizrii produselor
forestiere ca combustibil.
Produsele i reziduurile forestiere includ:
Produse principale, rezultate din tieri de regenerare a pdurilor (exploatarea masei lemnoase)
Produse secundare, rezultate din tieri de ngrijire a arborilor tineri
Produse accidentale, rezultate n urma calamitilor i din defriri de padure legal aprobate
Produse de igien, rezultate din procesul de eliminare natural
Pentru utilizarea biomasei n scopuri energetice un deosebit interes il prezint procesul de
recoltare a masei lemnoase. n majoritatea cazurilor se comercializeaz doar tulpina arborilor, din care
rezult c partea de sus a arborilor (crengile i frunziul) ct i trunchiul i rdcinile rmn nefolosite.
Tulpinile comercializabile reprezint de la 75% pn la 90% din masa arborilor, n dependen de
mrimea i soiul arborilor [Braunstein .a; 1981]. Cantitatea de reziduuri variaz n dependen de
metodele de. taiere Puterea caloric a reziduurilor forestiere n general constituie aproximativ 18
MJ/kg (masa uscat)

Fig.. Harta Romniei cu suprafeele mpdurite.

5.1.2 Reziduuri agricole

Tulpini, frunze, rdcini, paie .a. pri ale plantelor ce rmn dup recoltarea culturilor se clasific ca
reziduuri agricole. Tradiional, aceste materiale sunt folosite la mbogirea i protecia solului. Un
procent foarte mic de reziduuri, cel mult 2%, este considerat ca deeu
Reziduurile agricole, n general, se caracterizeaz printr-o cantitate de ap sporit. Ca de
exemplu planta nefolosit de roii, cartofi i sfecl de zahr conine mai mult de 80% de umiditate.
Reziduurile cu o cantitate de ap mai mare de 50% vor trebui supuse uscrii nainte de conversie n
energie, sau la ardere se va adaoga combustibil cu o putere caloric mai mare. Materialele cu o cantitate
de umiditate mai joas de 50% pot fi folosite direct la producerea gazului de sintez.

Fig.. Harta Romniei cu potenialul de biomas

5.1.3 Deeuri animaliere
n comparaie cu reziduurile agricole, dejeciile animaliere sunt mult mai duntoare din punct de vedere
al mediului ambiant. O mare parte din blegar este considerat ca deeu din cauza nerentabilitii
transportrii sale ca ngrmnt de sol. Din aceste dou cauze: poluarea mediului i nerentabilitatea,
deeurile animaliere sunt considerate ca materie prim pentru recuperarea energetic. n acest context,
fermentarea anaerob este cea mai promitoare tehnologie de conversie din punct de vedere economic
i agricol. Fermentarea anaerob poate fi aplicat: de companie cresctoare de animale pentru
satisfacerea nevoilor energetice proprii i la nivel comercial ca central ce utilizeaz ca materie prim
deeurile de la cteva companii cresctoare de animale pentru producerea biogazului de calitate nalt.
Biogazul produs este transportat prin reeaua de gazificare sau se utilizeaz pentru necesitile

industriale. n prezent, este rentabil de a utiliza deeurile de la mii de bovine la instalaiile comerciale
care i vor putea permite costuri de investiii nalte i operatori permaneni. Digestoare de scar mic n
general nu sunt rentabile din cauza costurilor capitale mari i necesitilor de meninere i operare.
5.2 Tipuri de biomasa
Biocombustibilul poate fi definit ca produs cu valoare adugat fabricat din resurse disponibile
de biomas i poate fi de natura solid, lichid sau gazoas. Procesele prin care se realizeaza
biocombustibili sunt:
Termochimic (ardere directa , piroliza, gazeificare) .
Biochimic (fermentare anaeroba ,alcolica etc)
Agrochimica ( plante oleaginoase pentru extragerea de biodisel))

Oxygen
Solar
energy

Direct
combustion

Photosynthesis
Biomass
production

Thermochemical

Residues

Biochemical

Combustion
of fuels for:

Gasification

Gases
Liquids
Oils
Charcoal

Further
processes

Gases
Liquids

Pyrolysis

Alcoholic
fermentation
Anaerobic
digestion

Process heat
Transport
Power
Supply etc.

Ethanol
Biogas/
methane
Land fill
gas

Agrochemical

Biophotolysis

Hydrogen

Fuel extraction

Liquids
Oils

Organic
humus
and nutrients
recycled

Fig. Productia de biocombustibili

Biocombustibilii solizi aa ca pastilele i brichetele sunt de obicei fabricate din reziduurile

industriei prelucrtoare de lemn sau reziduurile agricole. Scopul producerii biocombustibililor
solizi este de a obine din biomasa heterogen i voluminoas un produs uniform i densificat.
Transportarea i depozitarea unui astfel de produs este mult mai uoar. Procesul de fabricare a
biocombustibililor densificai de obicei nseamn uscarea resursului primar i redarea unei forme
anumite sub presiune nalt. De obicei, acest proces se numete peletizare sau brichetizare

Biocombustibil gazos .Principalul avantaj al producerii unui combustibil gazos este posibilitatea
folosirii lui n instalaiile energetice eficiente moderne, aa ca turbine pe gaze, motoare pe gaze i
pile de combustie, mrind eficiena folosirii combustibilului i reducnd impactul asupra
mediului. Principalele metode de obinere a combustibilului gazos din biomas sunt
termogazificarea i fermentarea materiei organice.
Biocombustibil lichid (etanolul, metanolul i biodieselul). .Avantajul producerii combustibilului
lichid din biomas este obinerea un produs cu densitate energetic mai mare i volum mai mic,
din care cauz se reduc drastic costurile de transport. Un alt avantaj este posibilitatea utilizrii
unui astfel de combustibil n automobile, autobuse i alte mijloace de transport. Biocarburantii
ofera in prezent mai mult de 14 la suta din totalul energiei din lume. Combustibil lichid cum ar fi
bioetanolul si biodiesel, care provin din culturi cum ar fi trestia de zahar, sfecla de zahar,
porumbul, iarba, carbuni, deseuri agricole, reziduuri forestiere, gunoi de la animale si altele.

5.3 Valorificarea biomasei

5.3.1 Valorificarea prin combustie directa a biomasei
Energia din lemn reprezinta in zilele noastre sursa dominanta de energie pentru mai bine de 2
miliarde de oameni, mai ales in locuintele din tarile mai sarace care se afla in curs de dezvoltare.
Combustibilii din lemn sunt disponibili intr-o serie de forme generice. Unii combustibili din lemn
sunt prelucrati pentru a furniza o mai buna calitate si produse care sa fie mai utile omului cum ar fi
peletii din lemn si rumegus. Au fost dezvoltate pana in prezent tehnologii specifice care vor putea sa
permita combustibilului din lemn sa fie utilizat intr-un mod mai prietenos de catre utilizatori, prezentand
in acelasi timp si o eficienta din ce in ce mai crescuta. Aceste tehnologii includ sobe si cazane pentru
incalzirea apei in cadrul gospodariilor locale. Cazane mai mari pentru incalzirea apei si generarea de
aburi sunt disponibilie in sectorul comercial si industrial alaturi de tehnologii de cogenerare.
Faptul ca pentru producerea peletilor nu sunt necesare defrisari sau taieri masive de padure este
argumentul cel mai important pe care il utilizeaza comerciantii de centrale ce au la baza peletii. Mai
mult decat atat, peletii sunt produsi doar din deseuri ce rezulta din prelucrarea lemnului, iar acest lucru
are ca efect benefic un mediu mai curat. Copacii care sunt doborati in urma unor dezastre naturale pot fi
de asemenea utilizati pentru producerea peletilor.
Specialistii din Europa au reusit sa gaseasca si o alta sursa de materie prima pentru fabricarea de
peleti, desi principala resursa e reprezentata de catre deseurile din lemn. Este vorba de planta ce poarta
numele Miscanthus. Dupa ce este maruntita si uscata in prealabil, aceasta planta este utilizata acum ca
si sursa de rumegus. Miscanthus creste destul de rapid si intr-un singur an devine foarte inalata, putand fi
cultivata in orice zona racoroasa. Recoltarea sa are loc o data pe an si procestul este asemanator cu cel al
recoltarii trestiei de zahar. Aceasta planta este avantajoasa deoarece din procesarea sa vor rezulta volume
mari de peleti care vor avea o calitate buna si cu o umiditate redusa, dupa cum sustin specialistii in
sisteme de incalzire cu peleti. In functie de zona, pe an se produc aproximativ 10 pana la 20 de tone pe
hectar, aceasta cantitate fiind calculata dupa ce in prealabil planta recolatata a fost uscata in cuptoare.
Peletizarea este o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mici si cu densitate mult
mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschii
de lemn, sau chiar scoarta de copac, talas si praf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare a
lemnului, precum si din copacii nevalorificati din exploatarile forestiere. Rasinile si liantii existenti in
mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi.
Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la emisiile de CO2, in

majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi pentru
lipire. Ei sunt de forma cilindrica, de obicei masurand intre 6-10 mm diametru si 10-30 mm lungime.
Fiind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fie
economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate si
caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o dezvoltare rapida a
segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentru cresterea utilizarii biomasei in Europa si
intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la
pastrarea mediului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.

5.3.2 Valorificarea termochimica

Procedee de baza in valorificarea termo-chimica a deseurilor solide combustibile sunt :
Piroliza : dezintegrare termica a fractiei organice la 450C 1000C sub atmosfera reducatoare
(O2 < 2 %) in cocs, ulei si gaz de piroliza.
Gazeificarea : conversia fractiei organice la 650C 1600C si presiune 1 bar 45 bar, sub
atmosfera partial reducatoare sau in prezenta vaporilor de apa in gaz de sinteza.
Combustia: conversia completa a fractiei organice la 850C 1200C sub atmosfera oxidanta in
CO2, CO si H2O.
Ponderea proceselor de baza in tratarea termica, in tarile dezvoltate (UE, SUA, Japonia), la nivelul
anului 2007

Tendinta este de utilizare combinata a acestor procedee in special in centralele termice pe combustibil
solid cu gazeificare Aceste cazane sunt din otel, cu functionare pe combustibil lemnos pe baza
principiului gazeificarii, fiind dotate cu ventilator de aer, care asigura alimentarea cu aer de combustie a
camerelor de ardere. Aerul introdus de ventilator este dirijat pe doua canale de aer - aerul primar (canalul
superior) permite arderea (n masa) a lemnului si trecerea gazului de lemn prin duza refractara, iar aerul
secundar (canalul inferior) ajuta la arderea gazului de lemn;

- arderea lemnului prin asa numitul proces "piroliza" permite atingerea unui randament de pna la 89%
si o ardere ecologica, n urma careia rezulta o cantitate minima de cenusa; combustibilul folosit trebuie
sa fie lemn uscat (umiditate max.20%), busteni cu diametrul max. 200 mm si deseuri lemnoase n
proportie de 20%.
- cazanele au doua compartimente despartite de o placa de beton refractar prevazuta cu duze de ardere;
compartimentul superior are rol de magazie de combustibil si camera de gazeificare, iar cel inferior
camera de ardere unde are loc arderea propriu-zisa a gazului de lemn; camera de ardere principala este
conceputa astfel nca gazele de ardere sa parcurga cele doua cai convective pentru o mai buna cedare a
caldurii catre agentul termic, fiind apoi evacuate catre cos.
- cazanele sunt echipate standard cu doua schimbatoare de caldura: serpentina pentru producerea de apa
calda menajera (n gama 18 - 40 KW) si serpentina pentru producere agent termic pentru incalzire.
Etapele procesului de gazeificare si ardere a gazului de lemn:
1. uscarea lemnului - se elimina vaporii de apa din lemn ce contin printre altele si rasini naturale.
2. carbonizarea (piroliza) - se formeaza gazul de lemn din lemnul uscat si se transforma n
carbune prin procesul numit "distilare".
3. arderea primara - arderea combustibilului format (combustia) si cedare de caldura nivelului
anterior si urmator.
4. arderea principala - amestecul de combustil este insuflat (transferat) prin duza refractara unde
se autoaprinde la 560 C n amestec cu aerul secundar.

5. arderea totala (finala) - are loc arderea gazului de lemn n camera de ardere n amestec cu aerul
secundar la temperaturi de 1200 C.
Urmeaza transferul caldurii la agentul termic primar prin schimbatorul cazanului dupa care
gazele de ardere sunt evacuate pe canalul de fum.
5.3.3 Valorificarea biochimica
Biogazul este un amestec de gaze combustibile, care se formeaz prin descompunerea substanelor
organice n mediu umed i lips de oxigen. Componentul de baz a biogazului este metanul. Primele
descrieri a biogazului sunt efectuate de ctre Volta la sfritul secolului al XVII-lea. Volta a extras pentru
prima dat metanul din gazele de mlatin.Procesul de formarea biogazului, fermentarea anaerob, are
loc la temperaturi ntre 20-45C n prezena a dou specii de bacterii:
Bacilus cellulosae methanicus, responsabil de formarea metanului, i
Bacilus cellulosae hidrogenicus, responsabil de formarea hidrogenului.
Ulterior aceste dou specii au fost reunite sub denumirea comun de methano-bacterium. Ca materie
prim la formarea biogazului servete biomasa, ce reprezint materiale vegetale reziduale. Celuloza este
principalul component a materiei organice utilizate la formarea biogazului. Coninutul celulozei n
materia organiceste de circa 50%. Dintre alte componente putem meniona plantele acvatice, algele,
resturile animaliere etc.
n prezent exist circa apte procedee de recuperare a energiei din reziduurile organice agricole:
fermentarea anaerob la temperatura mediului ambiant,
fermentarea anaerob la temperaturi ridicate,
descompunere anaerob termofil,
distilarea distinctiv,
compostarea
incinerarea i transferul de cldur.
Cel mai ridicat potenial l are procesul de fermentare anaerob la temperaturi n jur de 40C. Prin
fermentarea anaerob (figura 1) microorganismele descompun materia organic, elibernd o serie de
metabolii, n principal bioxid de carbon i metan. n dependen de materia prim, cantitatea de metan
n biogaz este de 35-80%. Cantitatea maxim de metan se obine la fermentarea resturilor animaliere, n
special de la complexele avicole.

Figura .Reactorul de obtinere a biogazului

Biogazul necesit a fi prelucrat pn la utilizare. De obicei este trecut prin separatoare speciale,
unde metanul este separat de restul gazelor. Utilizarea biogazului brut (preseparat) poate duce la
intoxicare, deoarece n restul gazelor se poate conine gaze toxice.Dintre componentele chimice ale
materiei organice gradele cele mai ridicate de conversiune n biogaz au celulozele, hemicelulozele i
grsimile.
Fermentarea anaerob nu poate avea loc n prezena luminii i oxigenului, n lipsa unui mediu cu
umiditate mare. La descompunerea materiei organice mai particip microorganismele fermentative
nespecializate: bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat-reductoare i denitrificatoare, precum i
numeroase specii de ciuperci i unele drojdii. Microorganismele menionate i petrec activitatea n
prima faz a fermentrii. n faza urmtoare, numit metanogenez, acioneaz bacteriile metanogene
anaerobe specializate n producerea de metan. Majoritatea metanobacteriilor folosesc ca substrat numai
hidrogenul i dioxidul de carbon. Metanul se formeaz prin reducerea dioxidului de carbon i oxidarea
hidrogenului gazos de ctre metano-bacteriile, care folosesc hidrogen. Reacia sumar a procesului este:
CO2 + 4H2O --> CH4 + 2H2O + Q(energie)
Energia eliminat n urma procesului este mic i, de obicei, se utilizeaz la ntreinerea
procesului de baz, care are o productivitate mai mare la temperaturi de circa 40C, ceea ce permite pe
timp de iarn realizarea procesului de fermentare fr energie termic din exterior (nu necesit instalaii
suplimentare).
Pe lng metan se mai elimin hidrogen, hidrogen sulfurat, vapori de ap, amoniac, azot etc
Metanul este componentul care confer biogazului valoare energetic. n stare pur este un gaz
combustibil, lipsit de culoare, miros sau gust; mai uor dect aerul (M=16); arde cu flacr albstruie;
are o putere caloric de 97 MJ pe mililitru (puin mai mult ca motorina). Biogazul, comparativ cu
metanul pur, are o putere de 25 MJ/ml, din cauza prezenei n el a bioxidului de carbon i altor gaze.
Metanul nu se liche-fiaz la temperatura mediului ambiant (de la -20C pn la +40C). Se pstreaz la
presiuni joase n containere cu volum mare sau presiuni ridi-cate n volume mici. De exemplu, o butelie
de 0,1 ml la presiunea de 200 barili conine 28 ml de metan, cu care un tractor poate funciona 8 ore.
Metanul se ntrebuineaz ca agent energetic. Este un combustibil superior crbunelui i chiar
unor produse petroliere prin puterea caloric mai mare, cheltuieli de exploatare i transport mai
redus.Metanul poate fi utilizat la obinerea hidrogenului prin
descompunere
CH4 --> C + 2H2
sau prin oxidare, cnd se obine carbon, vapori de ap sau oxizi de carbon i hidrogen
2CH4 + O2 --> 2CO + 4H2
Este important reacia de clorurare a metanului, n urma crora se obine clormetan, diclormetan,
tricolormetan, tetraclormetan
CH4 + Cl2 --> CH3Cl + HCl
Prin clorurarea metanului se obin unii dizolvani i ageni frigorifici Prin nitrarea metanului se obine
nitrometanul, folosit ca dizolvant i n unele sinteze organice prin amonooxidare

Pe plan mondial exista o ampla activitate de utilizare a biomasei pentru producerea de energie
electrica si termica, impulsionata de necesitatea reducerii emisiei de CO2 si de politica energetica a
Uniunii Europene. In tarile dezvoltate sunt utilizate tehnologii moderne de valorificare a potentialului
energetic al biomasei(figura2) prin ardere directa sau prin utilizarea acestora in producerea de energie
electrica si termica.

Figura Utilizarea biomasei in centralele de cogenerare

5.3.4 Valorificarea agrochimica
Uleiurile vegetale sunt extrase din plante prin presarea acestora, mai ales a semintelor care
prezinta continutul cel mai ridicat in ulei. Cele mai cunoscute uleiuri vegetale sunt uleiul de rapita, de
floarea soarelui, de seminte de soia, uleiul de masline, uleiul de palmier sau cel de alune. Utilizarea si
calitatea uleiurilor vegetale sunt determinate de acizii grasi continuti, astfel nu uleiurile vegetale sunt
corespunzatoare pentru aplicatii tehnice.
PPO (Ulei Pur de Plante), are in mod evident proprietati diferite fata de uleiul biodiesel, intre care o
vascozitate mai ridicata, precum si o combustibilitate mai ridicata, lucru care face necesara aducerea de
modificari la motoarele la care urmeaa a fi folosit.
Uleiul vegetal pur poate fi folosit ca si combustibil la vehicole doar dupa ce acesta a fost supus
modificarilor necesare
Cea mai importanta planta pentru productia de uleiuri din Europa este rapita
In cazul unei productii de 3000-5000 kg/ha si un continut de ulei de 40%, se pot obtine 1600 litrii de ulei
pe hectar Uleiul de rapita poate fi rafinat si purificat pentru a indeplini cerintele de calitate
Exista doua metode de obtinere a uleiului din seminte de rapita:
presarea descentralizata la cald, care poate avea loc atat la ferme cat si in diferite cooperative, si

productia centralizata care are loc rafinariile industriale.

Presarea descentralizata la cald. In cadrul procesarii rapitei exista doua mari etape:
presarea efectiva a semintelor de rapita curatate, si
etapa de purificare si filtrare a uleiului obtinut.

Continutul de apa a seimntelor nu trebuie sa depaseasca 7-8%. Presarea are loc la o temperatura de 1525oC. In cadrul procesului descentralizat, poate fi atins un randament de 75-85%.
In etapa urmatoare, uleiul este purificat, fie prin folosirea sedimentarii, fie prin filtrare sau centrifugare.
Productia centralizata de ulei (rafinarea)
Grauntele de seminte oleaginoase sunt curatate, si daca este cazul uscate, macinate, tratate termic cu
ajutorul aburilor, astfel incat celulele de grasime pot fi sparte mai usor. Prin pre-presarea semintelor se
poate creste cantitatea de ulei obtinut. Procesul de extragere chimica, care are loc la o temperatura de
pana la 80oC, se realizeaza cu ajutorul hexanului(Hexan este o hidrocarbur cu formula C6H14), pentru a
se asigura o extragere de pana la 98% din totalul de ulei din seminte.
Apoi, uleiul este filtrat, iar hexanul este eliminat prin distilarea uleiului.
Datorita procesului de tratare termica si extractie chimica, uleiul prezinta un continut de bi-produse
nedorite. Pentru inlaturarea acestora este necesara rafinarea uleiului. In acest scop sunt folosite
urmatoarele procese:
inlaturarea substantelor mucilaginoase, (pentru cresterea termenului de valabilitate si pentru
aplicatiile tehnice),
inlaturarea acizilor grasi liberi (deacidifierea ),
inlaturarea colorantilor (blansarea),
si dezodorizarea (inlaturarea uleiurilor aromatice si a aromelor).
Uleiul obtinut in urma acestor tratamente este denumit ulei rafinat si are o gama larga de aplicatii,
printre care si folosirea sa ca si combustibil.

Productia de biodiesel
Pentru productia uleiului biodiesel din semintele de rapita, este necesara o etapa aditionala de
productie, numita esterificare, in care se adauga metanol si substante catalizatoare la produsul rafinat.
Termenul folosit pentru descrierea produslui: metil ester de seminte de rapita (RME) ofera indicatii cu
privire la procesul de productie. Ca si produs secundar se obtine glicerina.

Calitate si proprietatile produsului

Toti combustibilii de transport necesita un nivel inalt de calitate, iar folosirea uleiului din seminte
de rapita nu este o exceptie, in cazul in care se doreste obtinerea unei performante lipsite de riscuri.
Biodiselul trebuie sa satisfaca Norma DIN 51605 aplicabila pentru combustibilii obtinuti din ulei de
rapita.
Trebuie mentionat faptul ca uleiul pur de plante (PPO) si biodieselul nu sunt acceptate ca si
combustibili de transport in unele tari europene Productia de biodiesel in Europa a crescut la 7, 750
milioane de tone.
5.4 Situatia in Romania
Sursele de biomasa sunt reprezentate de deseurile forestiere, deseurile rezultate din prelucrarea
lemnului, resturile vegetale din agricultura si din industria alimentara, reziduuri animale, iar in ultima
perioada de culturile speciale cu ritm intens de crestere. Materia organica este descompusa in reactoare
anaerobe(figura 2) Trebuie mentionat ca potentialul biomasei agricole este foarte dependent de nivelul
recoltelor, inclusiv de nivelul recoltelor de plante furajere. Potentialul biomasei in Romania este de 653
PJ/ an din care 57 PJ/ an biomasa lemnoasa. Cantitatea de deseuri menajere rezultate in conditiile din
Romania este de 0,8 la 1,5 kg/ persoana zi iar ponderea materiilor organice in deseurile urbane este de
40 50%. Pe plan mondial consumul de biomasa in tarie UE la sfarsitul anului 2003 este redat in
figura 3

Tabelul . Potenialul naional al surselor regenerabile din Romnia

Sursa de energie
regenerabil

Potenialul
energetic anual

Echivalent
economic
energie (mii tep)

Aplicaie

1433,0

Energie termic

103,2
1978,0

Energie electric
Energie electric

3440,0
516,0

Energie electric

Energie solar
- termic
- fotovoltaic
Energie eolian
Energie hihroelectric din
care:
- sub 10 MW

60x106GJ
(16620 GWh)
1200 GWh
23000 GWh
40000 GWh
6000 GWh

318x106 GJ
7597,0
Energie termic
(88086 GWh)
7x106 GJ
Energie geotermal
167,0
Energie termic
(1939 GWh)
Sursa : Planul Naional de Aciune n Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) 2010
Biomas i biogaz

Tabelul . Consumul intern de energie primar

[mii tep]
Anul
Consumul intern de energie primar,
din care:
Crbune*
Petrol i prod.petroliere**
Gaze naturale***
Lemne de foc i deeuri agricole
Energie hidroelectric
Energie nuclear
Ali combustibili
Energie din surse neconventionale

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

36.556

36.374

37.971

36.480

39.032

39.018

37.932

39.571

39.159

39.799

6.853
10.235
13.730
2.817
1.503
1.274
127
17

7.475
9.808
13.679
2.763
1.212
1.338
92
7

8.169
10.804
13.315
2.134
1.172
1.335
1034
7

8.812
9.371
13.326
2.351
1.136
1.352
115
17

9.509
9.088
15.317
2.844
962
1.203
93
18

9.172
10.092
13.766
3.134
1.320
1.360
93
81

8.742
9.163
13.820
3.185
1.489
1.362
88
82

9.540
9.840
14.308
3.185
1.212
1.381
87
18

10.064
9.658
12.862
3.275
1.195
1.890
194
21

9.649
9.719
12.476
3.710
1.115
2.752
352
26

Not:* Crbune = Crbune bituminos+Alte huile+lignit+crbune brun

**Petrol i produse petroliere = iei+benzin+Petroluri+Motorin+Pcur+Gaze de rafinarie + GPL+Alte
produse petroliere
***Gaze naturale=gaze naturale.
Sursa: Institutul Naional de Statistic, Balana Energetic a Romniei - colecii

Romania, in conditiile date ale mediului geografic existent, se apreciaza ca o tara cu un ridicat potential
energetic de biomasa, de aproape 8.000 mii tep/an, ceea ce reprezinta aproximativ 19% din consumul
total de resurse primare la nivelul anului 2000, cu urmatoarele categorii de combustibili:

reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc;

deseuri lemnoase (rumegus si alte resturi de lemn);.
deseuri agricole (paie din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de la vita de vie etc.);
biogaz;
deseuri urbane.

Tabelul : Consumul total de biomasa in balanta resurselor energetice primare

Specificatie

UM

1996

1997

1998

1999

2000

Consum total de resurse primare

PJ/an

2.341

2.146

1.934

1.666

1.689

Consum de biomasa

PJ/an

205

141

127

118

116

Pondere biomasa

8,76

6,57

6,56

7,10

6,87

Sursa: Anuarul statistic -anul 2001 Institutul National al Lemnului (INL)

In balanta resurselor primare, caldura rezultata in urma consumului de biomasa are utilizari diversificate,
astfel:

circa 50% din caldura produsa pe baza de biomasa provine din arderea de reziduuri forestiere;
aproape 50% din caldura produsa din biomasa este de origine agricola;
10% din caldura consumata in sectorul industrial se regaseste in industria prelucrarii lemnului;
90% din caldura pentru incalzirea locuintelor si prepararea hranei(in special in mediul rural) se
asigura din reziduri si deseuri vegetale.

In consumul curent de biomasa in Romania, in regim de exploatare energetica, se foloseste biocombustibil de diferite tipuri, astfel:

cazane industriale de abur sau apa fierbinte pentru incalzire industriala, cu combustibil pe baza
de lemn,;
cazane de apa calda, cu o putere instalata intre 0,7 MW si 7,0 MW pentru incalzire urbana (cu
combustibil pe baza de lemn);
sobe, cuptoare s.a. cu lemne si/sau deseuri agricole, pentru incalzirea locuin telor individuale si
prepararea hranei.

In tab. este dat potenialul de biomas distribuit pe judee, la nivelul anului 2004.
Tab. 7. Potenialul de biomas pe judee la nivelul anului 2004.

Judeul
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.

Alba
Arad
Arge
Bacu
Bihor
Bistria-Nsud
Botoani
Brila
Braov
Buzu
Cara Severin
Clrai
Cluj
Constana
Covasna
Dmbovia
Dolj
Galai
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomia
Iai
Ilfov
Maramure
Mehedini
Mure
Neam
Olt
Prahova
Satu Mare
Slaj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timi
Tulcea
Vaslui
Vlcea
Vrancea
Bucureti
TOTAL

Deeuri de lemn i
lemn de foc [TJ]
2,24
2,24
1,99
3,80
1,65
2,20
0,19
0,45
2,66
1,55
4,32
0,50
0,97
0,32
2,84
0,82
0,84
0,40
0,27
2,01
2,73
2,53
0,34
0,96
0,69
3,60
1,58
2,62
4,67
1,26
1,84
0,84
0,35
1,51
5,15
0,28
1,38
0,50
0,49
2,43
1,49
0,00
69

Deeuri agricole
[TJ]
4,48
6,99
4,71
4,39
6,82
4,06
5,37
5,30
4,06
5,49
5,44
5,84
5,79
7,71
2,54
3,40
8,01
4,91
3,80
3,33
4,92
3,84
5,11
5,21
1,52
4,25
4,02
5,66
3,88
5,97
3,77
4,33
3,29
4,18
4,78
6,82
9,59
4,97
5,49
3,36
3,50
0,07
201

Altele
[TJ]
1,2
0,8
0,8
0,7
0,8
1,1
0,7
0,8
1,5
0,6
1,1
0,7
2,2
2
0,7
0,6
0,7
0,8
0,6
0,7
1,1
0,7
0,6
2
0,8
2
0,7
0,8
2
1
1,3
1,2
0,9
0,6
0,9
0,6
1,5
0,7
0,7
0,6
0,9
7,2
48

Total [TJ]
7,92
10,03
7,50
8,88
9,27
7,36
6,26
6,55
8,22
7,64
10,86
7,04
8,96
10,02
6,08
4,82
9,55
6,11
4,67
6,05
8,75
7,07
6,05
8,17
3,01
9,85
6,30
9,08
10,55
8,23
6,91
6,38
4,54
6,29
10,83
7,70
12,48
6,18
6,68
6,40
5,88
7,27
318