UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

DIN BRAOV
FACULTATEA DE ALIMENTAIE I
TURISM

PROIECT SERA
ENERGIA GEOTERMAL I
ENERGIA SOLAR

AUTOR:RAB Julia, VIZI Szidonia

COORDONATOR:Dr. Ing. ENESCU
Monica
1

CUPRINS
PAGIN
A

I.

ENERGIA GEOTERML
1
.

GENERALITI

1.
DOMENIILE DE UTILIZARE
1
DIRECT
2 UTILIZAREA N CASCADA A ENERGIEI
.
PROVENITE DIN APA GEOTERMAL
3
SITUAIA N ROMNIA
.
4
TIPURI DE SISTEME GEOTERMALE
.
4.
SISTEME CU CONVECIE
1
HIDROTERMIC
4.
SISTEME CU TRANSFER
2
CONDUCTIV
4.
SISTEME CU ZCMINTE
3
GEOPRESURIZATE
4.
SISTEME CU MAGMA
4
5
SURSE GEOTERMALE N ROMNIA
.
6
METODE DE COLECTOARE A
.
ENERGIEI GEOTERMALE
7
DISTRIBUIA RESURSELOR
. GEOTERMALE. HARTA GEOTERMAL
A ROMNIEI
7.
DISTRIBUIA RESURSELOR
1
GEOTERMALE N ROMNIA
3

4
6
6
7
8
8
8
9
10
10
10
11
12
12

II.

ENERGIA SOLAR
1
.
2
.
3
.

4
.
5
.
6
.
7
.

INTRODUCERE

14
14

ENERGIA FOTOVOLTAIC

14

CELULE FOTOVOLTAICE

14

3. PRINCIPIU DE FUNCIONARE AL
1
CELULELOR FOTOVOLTAICE
3.
CARACTERISTICILE CELULELOR
2
APLICAII ALE ENERGIEI SOLARE

14

ENERGIA SOLAR N EUROPA

23

POTENIALUL ENERGIEI SOLARE N

ROMNIA
DISTRIBUIA POTENIALULUI SRE N
ROMNIA
7.1 ZONAREA GEOGRAFIC, HRI
DE PROFIL
8 POTENIALUL SOLAR AL ROMNIEI
.

16
19

25
27
27
28

I.Energia geotermal
Energia geotermal constituie un potenial energetic..
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformri
majore determinate de necesitatea creterii siguran ei in alimentarea cu energie a
consumatorilor, iar in cadrul acestei cerine, sursele regenerabile de energie ofer o
soluie viabila, inclusiv aceea de protecie a mediului nconjurtor.
Sigurana alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii
Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in
condiiile liberalizrii pieei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de
atenuare a impactului asupra mediului climatic planetar.

Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu

realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus in ultimii 10 15 ani
la intensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie
si a tehnologiilor industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta
Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse
regenerabile, prevede ca, pana in anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi
asigure necesarul de energie in proportie de circa 12% prin valorificarea surselor
regenerabile. In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia,
Germania, Austria), posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei,
preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local / regional, prin conceperea
si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile, care au condus la o exploatare
profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor (tehnologii de foraj si de extractie
din sondele geotermale), cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.
In funcie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin
foraj si extractie) din Romania, geotermia de joasa entalpie se inregistreaza la ape de
adancime (cu temperaturi cuprinse intre 25C si 60C) si, respectiv, geotermia de
temperatura medie (ape mezotermale), cu temperatura de la 60C pana la maximum
125C.
Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea
apei calde pentru consum, in imobile rezidentiale(locuinte), anexe industriale, tertiare
servicii(birouri, spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.)
sau constructii agrozootehnice(sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).
Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu dep e te, in general, 3.300
m si a fost atinsa numai in anumite zone (de exemplu, bazinul geotermal Bucuresti Nord
sau perimetrele Snagov Balotesti).
In anul 1990, in Romania se aflau in exploatare curenta 64 de sonde, pentru
utilizari locale diverse, precum asigurarea incalzirii si apei calde la ansambluri de
locuine, cldiri cu destinaie publica sau industriale, construc ii agrozootehnice etc.

In prezent se afla in functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in

zone geografice diferite, iar potentialul energetic exploatabil in conditii economice
depaseste 100 mii tep/an.
Energia echivalenta produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de
exploatare al sondei depaseste 30 000 tep, cu un grad mediu de folosire anuala a
potentialului maxim de peste 20%. In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un
numar relativ ridicat de sonde cu potential energetic atestat.
Materialele si echipamentele utilizate in situ au un grad ridicat de uzura fizica si
morala (schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune,
infundari, depuneri, conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).
Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea
energetica (sistemul de facturare a energiei livrate utilizate) se inregistreaza in regim
pausal, cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura
de tip industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata).

1. GENERALITATI
Criza energetica mondiala a determinat cautarea unor noi surse de energie. In
acest context, energia geotermala constituie un potential energetic a carui valoare este,
in prezent, in atentia cercetatorilor din domeniu. Prin utilizarea directa se intelege
utilizarea energiei termice a fluidului geotermal prin transfer de caldura direct unui
utilizator sau prin intermediul altui fluid. Domeniile de utilizare depind de temperatura
fluidului geotermal.

1.1 Domeniile de utilizare directa sunt:

nclzirea ncperilor si prepararea apei calde menajere;

utilizari industriale (sere, acvacultura, piscicultura);
7

balneologie;
utilizari industriale (uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.)

2. UTILIZAREA N
CASCADA A ENERGIEI PROVENITE DIN APA GEOTERMALA
Un pas inainte in optimizarea sistemului de valorificare a energiei geotermale
implica gasirea unor noi intrebuintari ale apei geotermale prin utilizarea in cascada.
Diagrama Lindal este un punct de pornire in identificarea eventualelor utilizari in
cascada a caldurii provenite din apa geotermala.
Utilizarea in cascada reprezinta folosirea directa a energiei apelor geotermale
provenite de la o sonda geotermala de catre mai multi beneficiari conectati in serie,
fiecare dintre acestia avand drept agent termic primar apa uzata termic evacuata de
precedentul consumator. Pentru exemplificare: producerea de energie electrica
incalzirea spatiilor prepararea apei calde menajere uscarea lemnului pasteurizarea
laptelui sere cresterea animalelor piscicultura acvacultura balneologie
recuperarea caldurii reziduale cu ajutorul pompelor de caldura.
Aceasta este doar o enumerare teoretica a posibilitatilor de utilizare in cascada,
deoarece este foarte putin probabil ca in cadrul unei comunitati rurale sa poata fi
intalnite in acelasi timp toate aceste valorificari ale apei geotermale. In mod uzual se
poate face o grupare a lor, inseriind 3 4 tipuri de utilizari, in functie de principalii
parametri ai apei geotermale disponibile la capul sondei (debit, temperatura,
mineralizare), precum si de specificul zonei in care este utilizata aceasta resursa.
8

3. SITUAIA N ROMNIA
In Romnia, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala
este redus, cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar
corespunzator, care nu favorizeaz dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte
economico-financiare superioare.
Utilizarea apei geotermale constituie o optiune viabila atunci cand agentul extras
la suprafata asigura o alimentare a sistemului la debit constant, iar varia ia necesarului
de energie la consumator in diferite perioade ale anului nu este mare.
Sistemul recomandat este cel cu mai multe puturi active, dintre care unele sa fie
de repompare. Avantajele acestui sistem, pe langa energia asigurata, sunt conservarea
rezervei de apa si conservarea presiunii stratului de apa. In SUA, din energiile obtinute
din surse regenerabile, 5% proveneau din sursa geotermala si 1% din sursa solara.
Exploatarea apei geotermale trebuie sa se realizeze prin utilizarea pompelor
submersibile. La alegerea pompei corespunzatoare se au in vedere: inaltimea de
pompare, temperatura maxima a apei, debitul de apa si puterea motorului electric.

4. TIPURI DE SISTEME GEOTERMICE

Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea
sistemului si de modul in care energia termica este transferata spre sol. Se identifica
urmtoarele tipuri de sisteme geotermice:

4.1 Sisteme cu convecie hidrotermica

Acestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra exista canale radiale
prin care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia termica de la o
sursa eruptiva profunda (magma) spre exterior. Aceste sisteme sunt deosebit de
avantajoase, deoarece potentialele la care se obtine energia termica sunt ridicate,
putandu-se asocia producerii de energie electrica. In aceste cazuri, agentul termic
obtinut are un continut redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce simplifica valorificarea
caldurii. Temperaturile obtinute ating 240 C.
In cazul in care agentul termic este aburul, acesta poate fi valorificat direct in
instalatii electroenergetice (zona Geygers Field California, Loradello Italia si
Matsukawa Japonia).

In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie
spre un al doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici
pentru a putea fi exploatat prin forare.
Temperatura acestor rezervoare este variabila si in functie de valoarea ei se deosebesc:
rezervoare geotermale cu temperatura peste 150C; acestea pot fi valorificate
prin producerea de energie electrica;

rezervoare geotermale cu temperaturi cuprinse intre 90 150C pentru incalzirea

locuintelor si a proceselor industriale;

rezervoare geotermale cu temperaturi mai mici de 90C, utilizabile pentru

nclzire locala si prepararea apei calde menajere;

izvoare termale cu temperaturi mai mici de 70C, folosite in scopuri terapeutice si

pentru prepararea apei calde menajere.
Sistemele geotermale cu apa sunt de circa 20 de ori mai frecvente decat sistemele cu
abur si se intalnesc de obicei in regiuni vulcanice si cu o activitate seismica puternica
(de exemplu, in partea de vest a Americii de Nord).

Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In

cazul folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor,
in majoritatea cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi
acestea degradeaza nivelul exergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a
evita depunerea sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer
termic si de obturare a sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.
Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz
intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici,
cu efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.
Din cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru
incalzirea locuintelor, pentru rentabilizarea exploatarii se utilizeaza si consumatori
suplimentari ca: sere, crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a
hartiei, instalatii de uscare etc.

4.2 Sisteme cu transfer conductiv

Aceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca la adancimi destul de mici se
gasesc rezervoare termice continute in roci impermeabile, cu porozitate foarte sczut.
Disponibilitile oferite de aceste rezervoare sunt mult mai mari decat ale sistemelor cu
convectie hidrotermica.
10

4.3 Sisteme cu zcminte geopresurizate

Acestea constau in rezervoare de apa acoperite cu o izola ie impermeabila, fiind
supuse la presiuni ridicate. Apa coninut in aceste rezervoare are salinitate sczut si
este saturata cu gaze naturale recuperabile. Aceste sisteme au rspndire in ntreaga
lume.
Sistemele geopresurizate pot fi exploatate att termic, cat si hidraulic. Energia
mecanica obinut prin utilizarea energiei hidraulice poate fi folosita pentru antrenarea
instalaiilor mecanice complementare din construcii, cu efect favorabil asupra
randamentului global al sistemului.

4.4 Sisteme cu magma

Roca topita, vulcanica, constituie o sursa termica de mari dimensiuni, care ar
putea fi utilizata in obinerea de energie termica si mecanica. Ponderea sistemelor
geotermice exploatate in SUA este:
sisteme cu convecie hidrotermica 10,5%
sisteme cu transfer conductiv 8,3%
sisteme cu zcminte geopresurizate 81,2%
Zcmintele geotermice din zona de vest a tarii noastre sunt de tipul cu convectie
hidrotermica.

5. SURSE GEOTERMALE IN ROMNIA

Depresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand Banatul si
vestul Munilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei Iugoslavii este o zona bogata in
zcminte geotermale.
In jurul municipiului Oradea s-au facut foraje si s-au exploatat in scopuri
terapeutice apele geotermale de peste 100 de ani. In ultimul sfert de veac s-au ini iat
aciuni sistematice de prospectare si evaluare atat a zcmintelor geotermale, cat si a
zacamintelor de hidrocarburi din aceasta parte a tarii. Prin acestea s-a constatat ca in
Cmpia de Vest, in toate formaiunile geologice se gasesc straturi acvifere cu capacit i
si proprietati termofizice foarte variate. Fluxurile termice la suprafa au valori de ordinul
a 85 MW/m2, mai mari dect acelea din alte zone.

11

Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice il constituie

sistemul din baza panonianului superior, eviden iat prin sondaje. Apele din acest sistem
se manifesta in general eruptiv, datorita con inutului ridicat de gaze dizolvate.
Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este redus: 30 90
grade C. Din aceasta cauza, acestea pot fi utilizate in special in scopuri terapeutice,
prepararea apei calde menajere etc.
In municipiul Oradea si in judetul Bihor se furnizeaz apa calda menajera pentru
800 de apartamente, se nclzesc 12 apartamente, bai, sere legumicole, tranduri,
piscine, hoteluri.
In judeul Timi, apa geotermala este utilizata pentru topitorii de in, pentru
nclzire, pentru scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde menajere.
Exploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice
este imposibila, ntruct un generator geotermal presupune o presiune ini ial foarte
mare si temperaturi ale fluidului de lucru de peste 150C .

6. METODE DE COLECTARE A ENERGIEI GEOTERMALE

Exista multe metode pentru a colecta energia naturala si gratuita a Pamantului.
Cele mai comune metode sunt bucla nchis si bucla deschisa. Cu oricare dintre ele,
numai o fraciune din energie vine din electricitate, majoritatea energiei vine chiar din
pmnt. In concluzie, pretul utilizarii este mai mic decat al oricarei alte alternative pentru
confort. Economia de energie pltete in final investi ia.
Captarea caldurii geotermice pote fi facuta utilizand diferite metode, existand
doua mari categorii de captori: orizontali si verticali (sonde geotermice).
Astfel cu ajutorul Pompei de Caldura Geotermice, 1kw electric consumat pentru
alimentarea compresorului este multiplicat si valorizat sub forma a 3 pana la 5 kw de
caldura utila redata in casa prin intermediul instalatiei de incalzire. Captorii Orizontali ai
sistemului de incalzire (montati in terenul adiacent casei) au nevoie de o suprafata
minima necesara, aria de captare fiind in relatie propor ionala cu suprafata interioara de
incalzit.
Odatcaptorii instalati, se astupa sptura si circuitul de captare devine invizibil.
Suprafata de teren de peste captori trebuie sa rmn libera de constructii, permeabila
la apa de ploaie, zapada, razele soarelui si vant pentru regenerarea termica naturala a
solului (nu se va pava cu dale de ciment sau asfalta). Buclele captoare, odat ingropate
au o durabilitate de zeci de ani fara absolut nicio interventie ulterioara. Suprafata minima
12

de teren adiacent constructiei pentru captarea caldurii geotermice este cuprinsa intre
100-180% din suprafata interioara de incalzit, in functie de puterea termica necesara
pentru nclzire.
Captarea verticala din panza freatica este facuta cu foraje de puturi de captare. Aceasta
solutie presupune existenta unui debit de apa freatica minim suficient (si constant) de-a
lungul anului, in special in perioada rece. Caldura este prelevata din apa freatica
prezenta in sol, de obicei la o adancime de 10-20 m, acolo unde temperatura apei este
constanta de-a lungul intregului an. Captarea din apa freatica presupune in prealabil un
studiu preliminar de duritate a apei freatice din zona respectiva (in cazul unei circulatii in
bucla deschisa). O alta tehnica utilizata este imersarea in puturile de captare a
sondelor geotermice in bucla inchisa. Captarea verticala din panza de apa freatica
presupune utilizarea unei Pompe de Caldura apa-apa Termeo. Instala ia interioara
poate fi prin pardoseala, cu radiatoare, ventiloconvectoare sau orice alt sistem ce
folosete apa ca agent de nclzire.

7. DISTRIBUTIA RESURSELOR GEOTERMALE. HARTA

GEOTERMALA A ROMANIEI
Prospectiunea geotermica realizata prin masuratori ale temperaturii a permis elaborarea
unor harti geotermice pentru intregul teritoriu al Romaniei, evidentiind distributia
temperaturii
la adancimi de 1,2,3 si 5 km.
Aceste harti indica ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor geotermale
suprafetele circumscrise de 60-120 oC (pentru exploatarea apelor geotermale pentru
producerea de energie termica) si suprafete in care temperatura la 3 km adancime
depaseste 140 oC (zone posibile pentru exploatarea energiei geotermice in vederea
generarii de energie electrica).
Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt
caracteristice
ariile din Campia de Vest, in timp ce pentru cel de-al dilea tip sunt caracteristice
sistemele
geothermal dominant conductive situate in aria de dezvoltare a vulcanismului
neogencuaternar din Carpatii Orientali: Oas-Gutai-Tibles si, repectiv, Calimani-GurghiuHarghita.
In Fig. 3.6 este prezentata Harta geotermala a Romaniei.

7.1 Distributia resurselor geotermale in romania

13

14

II. ENERGIA SOLAR

1.INTRODUCERE
n sens comun, prin surse de energie se neleg materialele i tehnologiile
folosite pentru obinerea diferitelor forme de energie necesare dezvoltrii societ ii.
Aceste surse trebuie s se gseasc n cantiti corespunztoare i s fie exploatabile
convenabil din punct de vedere tehnic, economic i al unei perspective durabile.
Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de
radiatii solare, radiatiicare pot fi captate si transformate in alte forme de energie:
electrica, mecanica sau termica. Astfel,energia solara isi poate gasi utlizarea in domenii
diverse, de la agricultura pana la cercetare.Primele incercari de folosire ale energiei
solare deteaza inca din secolul trecut. In prezent, aceasta esteintalnita in foarte multe
medii.
O cantitate imens de energie solar ajunge lasuprafaa pmntului n fiecare zi.
Aceast energie poate fi captat, i folosita sub form de caldur naplicaii termosolare, sau poate fi transformatdirect n electricitate cu ajutorul
celulelor fotovoltaice(CF). Pentru a nelege cum CF i sistemele termo-solare capteaz
energia solar, este important snelegem cum aceasta i urmeaz cursul de lasoare
spre Pmnt i cum acest flux se schimb periodic.
Principalele moduri de utilizare a sa sunt insa urmatoarele:
producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea locuintelor sau a serelor, etc.
producerea de energie electrica prin intermediul celulei fotovoltaice. Aceasta este rolul
unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de buzunar pana la centralele
solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte.

2. ENERGIA FOTOVOLTAICA
Sisteme solare fotovoltaice pentru case sunt de doua tipuri:
Una dintre utilizarile timpurii ale energiei solare fotovoltaice a fost pentru aplicatii
la distanta.In zonele si resedintele, prea departe pentru a fi in mod viabil cuplate la
reteaua electrica,energia fotovoltaica ar putea fi folosita pentru aproape orice nevoie de
energie electrica a casei.Panourile fotovoltaice pot furniza iluminatul casei, energie
electrica pentru aparate, televizoare si accesorii de uz casnic. Acestea ar putea ajuta la
pomparea apei din fantani, aducand apa calda si rece in zonele in care in mod normal
nu ar fi posibil. Energia solara produsa in aceste structuri fara retea ar putea rula in

15

retelele de telefoane, transmisii de radio, oferind putere fara utilizarea de generatori de

gaz sau echipamente de generare cu kerosen.
In al doilea tip, un sistem solar cu o retea legata, celulele fotovoltaice inhama
soarele, pentru agenera energie electrica, care merge direct in reteaua electrica locala.
Desi curentul direct (DC) produs depanourile fotovoltaice nu poate fi utilizat in forma sa
pura, invertoarele solare simple sunt folosite sa il transforme in curent alternativ (AC)
utilizabil.
Surplusul de energie electrica returnat la reteaua electrica locala, aduce bani
proprietarului. Acest lucru este cunsocut sub numele de contorizare neta si este unul
dintre cele mai atractive lucruri despre sistemele solare fotovoltaice cu retea legata. In
acest mod,energia solara produsa de o gama sau un sistem de panouri solare
fotovoltaice nu este niciodata irosita,este folosita curat de catre altcineva, in beneficiul
celui care a furnizat-o.
Sistemele de panouri solare electrice de astazi, furnizeaza proprietarilor de case
diferite optiuni deinstalare, fiecare cu un scop specific. Cele mai multe sisteme solare
fotovoltaice sunt montate pe acoperis; fie aplicate direct pe acoperisurile cu suprafete
inclinate, fie dispuse pe cadre pentruacoperisurile plane.

3. CELULE FOTOVOLTAICE
Celulele fotovoltaice reprezint o soluie tentant pentru alimentarea cu energie
electric a unor amplasamente izolate. In acest sens, principalele msuri ce trebuie
luate constau in coborarea costului celulelor fotovoltaice la preuri acceptabile pe piaa
energetic. Celulele solare fcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu i alte
materiale semiconductoare, transform direct radiaia solar in electricitate.Prin
conectarea unui numr mare de celule fotovoltaice, costul electricitii fotovoltaice a fost
redus la 30 de ceni/KWh, adic de dou ori mai mare decat rata pe care oraele mari
din Statele Unite o plteau pentru electricitate in 1989 .

3.1. Principiu de funcionare al celulelor fotovoltaice

O celul fotovoltaic de silicon e compus din o foi de un strat foarte subire de silicon
de tip N, deasupra unui strat gros de silicon de tip P. Un camp electric este creeat
deasupra suprafeei de sus a acelei celule unde cele dou materiale intr in contact,
numit jucia P-N.Cand razele solare ajung la suprafaa unei celule fotovoltaice, campul
electric produce momentul i direcia la electronii stimulai de lumin, rezultand fluxul de
current , celulele solare fiind conectate la un incrcator electric.

16

Fig.3.1.1 Principiul de functionare al celulelor fotovoltaice

Indiferent de mrime, o bucat de celul fotovoltaic de silicon produce in jur de
0.5 - 0.6 volti in conformitate cu un circuit deschis, fr condiii de incrcare. Curentul (i
puterea ) de ieire a unei celule fotovoltaice depinde de eficiena i mrimea suprafeei,
i este proportional cu intensitatea soarelui care ajunge la suprafaa celulei. De
exemplu, in condiiile in care lumina solar este foarte puternic, o celul fotovoltaic
comercial cu o suprafa de 160 cm patrati va produce in jur de 2 wai, la putere
maxim. Dac intensitatea razelor solare au fost la 40%din putere, acea celul va
produce in jur de 0.8 wai.

3.2. Caracteristicile celulelor fotovoltaice

Tensiunea de mers in gol UOC (auch VOC)
Curentul de scurtcircuit ISC
Tensiunea in punctul optim de funcionare UMPP (auch VMPP)
Curentul in punctual de putere mazim IMPP
Puterea maxim estimate PMPP
Factor de umplere
Coeficient de modificare a puterii cu temperature celulei
Randamentul celulei solare la o suprafata iluminata A si intensitate luminoasa Popt

17

Fig. 3.2.1 Avantajele si dezavantajele folosirii celulelor fotovoltaice pentru

obtinerea energiei electrice
Panoul fotovoltaic
Un panou fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transform energia
luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale
panoului fotovoltaic sunt celulele.

18

Fig. 3.2.2 Panou fotovoltaic

Fig.3.2.3 Celule fotovoltaice

Pentru utilizarea energiei solareca surs de energie electric, potenialul
exploatabil este ridicat, iar conversia energiei solare n energie electric se realizeaz cu
instalaii fotovoltaice care cuprind module solare, n configuraii i de dimensiuni diferite.
Un sistem classic fotovoltaic insular este alctuit din urmtoarele component
-panouri fotovoltaice
-regulatorul de incarcare al bateriilor
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor,ce transforma curentul continuu DC in curent alternativAC

19

Fig.3.2.4 . Sistem clasic fotovoltaic

Costul investiiei pentru realizarea sistemelor fotovoltaice a avut o evolutie
favorabila n ultimele decenii, costul unui modul solar s-a diminuat treptat, ajungandu-se
n present la un nivel de aproape 6 $/W instalat. Un panou fotovoltaic de 1 kW poate
produce 800 kW de curent electric ntr-un an, contribuind astfe la protejarea mediului
nconjurator de 500 kg de dioxid de carbon si alte elemente daunatoare.
Cantitatea energiei solare accesibile se schimb n decursul zilei din cauza micrii
relative a Soarelui i depinde de gradul nnorrii cerului. La miezul zilei pe un timp
frumos, iluminarea energetic, format de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate
fii mai mica de 100 Wt/mp n condiii cu nivel nalt de acoperire a cerului cu nori.
Cantitatea energiei solare se schimb o data cu unghiul de nclinare a instalaiei
i orientrii suprafeei ei, scznd pe msura ndeprtrii de direcia sudului.
Romnia dispune de o cantitate de energie solar mult mai mare dect alte ri
dezvoltate precum Gemania, Austria, Belgia, Olanda, ceea ce face ca utilizarea oricrui
panou solar, pentru producerea curentului electric, n locatii unde nu exist acces la
reteaua naional de energie, s devin nu numai interesant, ci i necesar. Panourile
solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor
independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua public.

4. Aplicaii ale energiei solare

20

Aplicatiile energiei solare dateaza inca din antichitate cand grecii si chinezii isi
construiau locuintele orientate catre soare astfel incat sa profite de soare pentru a avea
lumina si caldura. Odata cu dezvoltarea tehnicii moderne au aparut o serie de aplicatii
noi ale folosirii energiei solare.
Lista aplicatiilor energiei solare
Agricultura si horticultura In functie de energia solara ce poate fi captata
intr-o anumita perioada a anului agricultura cauta sa optimizeze perioadele in care se
planteaza recoltele, sa le orienteze catre sursa de lumina a soarelui, sa utilizeze coline
in scara pentru a asigura o cantitate egala de caldura si lumina pentru fiecare rand de
plante, sa roteasca tipurile de plante, toate aceste tehnici avand o influenta combinata
semnificativa asupra recoltei. Pentru zonele unde se doreste cultivarea unor plante
incompatibile cu climatul local se folosesc serele, care convertesc lumina in caldura,
permitant astel cultivarea plantelor in afara arealului lor geografic sau in anotimpurile
reci.
Iluminare Lumina solara a fost timp de secole principala metoda de iluminare
a locuintelor pe timp de zi si nu a fost inlocuita nici pana in ziua de azi de metodele
moderne de iluminare, cel putin in cazul in care se doreste obtinerea unei eficiente
energetice semnificative.
Incalzirea apei In zonele de latitudine scazuta, sub 40 grade, 60-70% din apa
calda folosita domestic poate fi asigurata de sistemele de incalzire solare, cu tuburi sau
suprafete reflectante
Incalzire, racire si ventilatie Numai in SUA, peste 30 % din consumul de
energie in cladiri comerciale si peste 50% din consumul domestic de energie este
cauzat de sistemele de incalzire, racire si ventilatie. O parte din aceasta cantitate poate
fi asigurata de energia solara folosind masa terminca, adica orice material ce poate fi
folosit pentru stocarea energiei: piatra, ciment, apa etc. Masa termica, daca este folosita
corect, permite absorbtia energiei ziua si radierea acesteia noapte, mentinand o
temperatura constanta pe toata perioada unei zile.
Tratarea apei Prin expunerea apei la soare se poate distila (in cazul apei
sarate sau murdare) sau se poate dezinfecta prin expunerea in sticle de plastic. Aceasta
metoda este folosita in principal in tarile sarace

21

 Gatit Calitatile energiei solare permit folosirea acesteia pentru gatit, uscat
alimente si pasteurizat. Sistemele de gatit solare se impart in 3 mari categorii: cutii,
panouri si panouri reflectorizante.
Procesarea caldurii in scop industrial Se folosesc parabolice reflectorizante
pentru concentrarea caldurii in diverse aplicatii comerciale. O alta metoda de procesare
a caldurii sunt vasele cu apa sarata care folosesc caldura soarelui pentru a evapora apa
si a obtine sare.
Generarea electricitatii Principalele metode de a obtine curent electric
folosind energie solara sunt: celulele fotovoltaice, turnuri solare ce concentreaza energia
de la mai multe oglinzi plus alte tehnici aflate deocamdata in stadiu experimental.
Procese chimice energia solar este folosit i n diverse procese chimice
pentru a crea reacii chimice.
Vehicule solare Prima data vehiculele solare si-au facut aparitia in anii 80,
de atunci evoluand foarte mult, in principal datorita concursurilor nenumarate pe aceasta
tema. Chiar daca un vehicul solar nu va putea functiona 24 de ore din 24 din motive
evidente, tehnologii solare sunt deja folosite in vehicule hibride, in scopul eficientizarii
consumului de energie.
Sisteme de pompare a apei/irigatii Este una dintre cele mai atractive
aplicatii ale energiei solare.In perioadele caniculare cand necesarul de apa este ridicat ,
panourile fotovoltaice au randament maxim . Sistemele se pot proiecta in functie
aplicatie. Daca necesarul de apa trebuie acoperit permanent(zi/noapte , senin/noros) si
nu exista posibilitatea acumularii apei pentru acest interval , energia generata de
panourile fotovoltaice va fi acumulata in baterii. Daca necesarul de apa poate fi acoperit
prin depozitarea apei in bazine , sistemul nutrebuie sa contina si bateriile pentru
stocarea energiei.

22

Fig.3.3.1 . Sistem de pompare a apei

SISTEME AP POTABIL PENTRU SAT- Schema de functionare a acestui sistem este
prezentata in Fig 2.Chiar daca cererea de apa este oarecum constanta pe perioada
anului,trebuie asigurata capacitatea de depozitare a apei pe perioada zilelor innorate.

Fig.3.3.2 Sistem de apa potabila

23

IRIGATII PRIN PICATURA Solutiile de realizare a sistemelor de irigatii trebuie sa tina

cont ca cererea nu este constanta pe perioada anului.Cererea maxima in perioada de
irigatii este in general de doua ori mai mare decat media anuala si in aceasta perioada
si nivelul panzei de apa freatica este mai scazut ceea ce face ca sistemul sa fie
supradimensionat pentru toata perioada anului.

Fig,3.3.3 Aplicatie a tehnologiei solare pentru realizarea irigatiilor prin picatura

5. ENERGIA SOLARA IN EUROPA

24

Fig.4.1.1 . Panouri solare

Realizari ale diverselor tari stau marturie ale avansului pe care domeniul
fotovoltaic l-a inregistrat in ultimii ani atat din punctual de vedere al scaderii costurilor
dar si al celui de crestere a randamentelor de producere a energiei.
Sa nu uitam ca soarele este incontestabil, sursa care se incadreaza perfect in
conditiile impuse de mediu si bineinteles este cu adevarat regenerabila fara a fi
necesara in nici un fel interventia factorului uman, ca in cazul altor variante.
Statele UE au luat o serie de masuri pentru incurajarea cetatenilor si a
companiilor sa investeasca in energii regenerabile. De exemplu, in Marea Britanie se
acorda subventii pentru cetateni si pentru companii, astfel incat acestia sa instaleze
panouri solare, iar energia este utilizata pentru activitatile domestice.
Germania este un exemplu de excelenta prin programul celor 100.000
acoperisuri solare realizate in anii 2006-2007. Energia solara este utilizata si
subventionata partial in Spania, Grecia si Suedia, Franta si in Germania.

25

In ultimii ani s-a sesizat o crestere rapida a numarului de instalatii PV

( fotovoltaice) de pe cladirile care sunt conectate la reteaua electrica. Aceasta zona de
cerere a fost stimulata partial de programele de subventie ale guvernelor (in special
Japonia si Germania) si de politica preturilor ecologice ale utilitatilor sau furnizorilor de
servicii electrice (ex.In Elvetia si SUA). Totusi forta centrala de conducere vine din
dorinta indivizilor sau companiilor de a obtine electricitate de la o sursa curata,
nepoluanta si regenerabila pentru care sunt pregatiti sa plateasca o recompensa (small
premium).
Doua treimi din panourile solare montate la nivel mondial pentru producerea de
energie se gasesc in Europa, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare al Uniunii
Europene (European Unions Joint Research Centre).
Capacitatea panourilor solare din Europa, care insumeaza doua treimi din totalul
mondial, era de 18,5 gigawati la sfarsitul anului 2011. Conform raportului mentionat,
industria fotovoltaica la nivel european a crescut cu 40% in 2011, valorand 84 de
miliarde de dolari.
In timp ce Europa este lider in productia de energie solara, China este cel mai
mare producator de panouri solare la nivel mondial.
Desi Statele Unite Unite se claseaza mult in urma Europei, cu o capacitate de
numai 1,8 megawati energie solara, estimarile arata ca aceasta cifra se va dubla pana
la sfarsitul acestui an.
Pozitia de lider pe care Europa o detine in productia de energie solara nu este
insa suficienta pentru a atinge obiectivul potrivit caruia, pana in 2020, 20% din totalul
energiei consummate la nivel european trebuie sa provina din surse regenerabile.
Volumul actual de energie solara reprezinta numai doua procente din necesarul de
electricitate al Europei.

6. Potenialul energiei solare n Romnia

Din perspectiva energiei solare Romnia se afl n zona european B (prima
clas, clasa A, cuprinde ri precum Spania, Portugalia, Grecia sau Italia) de nsorire
avnd un potenial substanial de utilizare a anergiei solare.
Spre exemplu. Litoralul Mrii Negre, Dobrogea dar i majoritatea zonelor sudice
sunt, potrivit INMH, zone cu potenial ridicat de exploatare a energiei solare avnd o
durata medie de strlucire a soarelui de peste 2300h/an. n aceste zone fluxul energetic

26

solar anual, ajunge pn la 1450-1600kWh/m2/an n timp ce pentru majoritatea

regiunilor rii este de peste 1250 kWh/m2/an.

Fig.4.1.2. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui

Limita fundamental a radiaiei solare este reprezentata de variaiile substaniale
de la un anotimp al altul sau de la o zi la alta n funcie de condiiile atmosferice.
Aceste variaii fac ca orice sistem de captare a energiei solare sa necesite utilizarea
concomitent a unui sistem energetic clasic. Prezentm n continuare variaiile medii ale
energiei solare la nivelul oraului Bucureti i a mprejurimilor.

27

Tabel 1. Densitatea puterii radiante solare globale medii [W/m2] in zona Bucuresti
11
Avantajele esentiale ale sistemelor fotovoltaice sunt:
produc energie electrica fara efecte poluante asupra mediului (+reciclare completa)
nu au component in miscare:
tehnologie fara poluare fonica
fiabilitate ridicata, durata de viata lunga
exploatare usoara, ieftina
producere si consum in acelasi loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local:
pierderi de transport reduse
spatii pentru producere si transport reduse
nu produce modificari in mediu

7. DISTRIBUTIA POTENTIALULUI SRE IN ROMANIA.

7.1ZONAREA GEOGRAFICA, HARTI DE PROFIL
Zonarea energetica solara. Harta solara a Romaniei
Pornind de la datele disponibile s-a intocmit harta cu distributia in teritoriu a radiatiei
solare in Romnia (Fig.3.1). Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale
energiei soiare incidente pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei.
Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei
solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de
un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2 .
Harta solara a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM
precum si NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care
aveau o abatere mai mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in
28

kWh/m2 /an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile
energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice.
Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei
solare in tara noastra sunt:
Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper
Dobrogea i o mare parte din Cmpia Romn
Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale
energiei solare in tara noastra sunt:

Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial

acoper Dobrogea i o mare parte din Cmpia Romn
Al doilea areal, cu un potenial bun, include nordul Cmpiei
Romne, Podiul Getic, Subcarpatii Olteniei i Munteniei o bun
parte din Lunca Dunrii, sudul i centrul Podiului Moldovenesc i
Cmpia i Dealurile Vestice i vestul Podiului Transilvaniei, unde
radiaia solar pe suprafa orizontal se situeaz ntre 1300 i
1400 MJ / m2 .
Cel deal treilea areal, cu potenialul moderat, dispune de mai puin
de 1300 MJ / m2 i acoper cea mai mare parte a Podiului
Transilvaniei, nordul Podiului Moldovenesc i Rama Carpatic.

Indeosebi n zona montan variaia pe teritoriu a radiaiei solare directe este foarte
mare, formele negative de relief favoriznd persistena ceii si diminund chiar durata
posibil de strlucire a Soarelul, n timp ce formele pozitive de relief, n funcie de
orientarea n raport cu Soarele i cu direcia dominant de circulaie a aerului, pot
favoriza creterea sau, dimpotriv determina diminuarea radiaiei solare directe.

8. POTENTIALUL SOLAR AL ROMANIEI

29

30